P. 1
da

da

|Views: 1,017|Likes:
Published by julietapiciu

More info:

Published by: julietapiciu on Apr 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

1. Transcrieţi fonetic următoarele cuvinte: maci, geamăt, unchi, ghindă, explica. 5p 2.

Daţi două exemple de cuvinte care să conţină diftongi şi trei exemple de cuvinte care să conţină triftongi. Subliniaţi diftongii şi triftongii. 5p 3. Daţi câte două exemple cu următoarele vocale în hiat: i-i, a-u. 4p 4. Accentuaţi fiecare dintre cuvintele următoare în două feluri diferite, precizând valoarea morfologică a omografelor: mătură, veselă. 8p 5. Alegeţi şi grupaţi cuvintele de mai jos în două coloane reprezentând: vocabularul fundamental şi masa vocabularului: ac, cap, plop, orz, cocon, covor, cal, astru, aer, logofăt. 10p 6. Daţi exemple de două arhaisme, menţionaţi felul lor şi precizaţi-le sensul. 6p 7. Găsiţi sinonimele literare ale următoarelor regionalisme: cofă, colb, barabulă, bumb, clop. 5p 8. Daţi exemple de trei neologisme şi precizaţi sensul lor. 6p 9. Explicaţi formarea cuvintelor subliniate din textele de mai jos: Am realizat un desen policromatic. Nu avea motive de nemulţumire. Mi-a dat o floare de nu-mă-uita. Susţine că a văzut un O.Z.N. Bătrânul dispăru în spatele zidului. 5p 10. Scrieţi sinonimele cuvintelor: fidel, inocent, biruitor, veşnic, cord. 5p 11. Scrieţi antonimele cuvintelor: siguranţă, citeţ, a micşora, duşman, a împacheta. 5p 12. Demonstraţi prin câte două enunţuri omonimia cuvintelor: bancă, lamă. 4p 13. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: familial /familiar, solidar /solitar. 4p 14. Corectaţi enunţul: Era mândru de frumoasa lui caligrafie. 3p Din oficiu: 10p

TEZĂ – CLASA A VI-A – SEM II

SE DĂ TEXTUL: Odaia dă în stradă peste peticul de grădină cu pomi. Au înflorit caişii deodată, mai înainte ca frunzele să li se fi desfăcut. Aceştia împrăştiau o mireasmă deosebită. Ploua mărunt şi se spunea că ploaia aduce noroc. Le-am găsit dimineaţa furcile ramurilor cu totul albe, ca şi cum ar fi fost înmuiate în lăpturile groase ale nopţii şi ar fi îngheţat pe ele varul de argint al lunii. În două zile, caisul, copacul acela fermecat, s-a îmbrăcat în bumbacul selenar şi a stat în geamul meu ca un rege impunător, ca nişte roiuri de fluturi albi... Cerinţe: 1.Împarte textul în propoziţii, subliniind predicatele şi încercuind elementele de relaţie şi stabileşte felul subiectelor. 2.Arată valoarea morfologică a cuvintelor: deodată, să, o (mireasmă), mărunt, am (găsit), dimineaţa, fi (ar fi îngheţat), nişte.

3.Analizează morfo-sintactic cuvintele: li, deosebită, ramurilor, înmuiate, ar fi îngheţat, două. 4.Arată cazul şi funcţia cuvintelor: furcile, ale nopţii, de argint, caisul, acela, un rege 5.Continuă în 5 râduri, descrierea de la textul prezentat. 6.Completează următorul tabel cu trăsăturile de caracter ale lui Goe. Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta - Vezi că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe - Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Goe începe să urle... - Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mia zburat pălăria! să opreascăăă!!! - Să moară mam'mare? - Să moară! Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul maşinii şi începe să-l tragă. 7.Alcătuieşte rezumatul nuvelei Budulea taichii, notând cel puţin 5 trăsături morale ale lui Huţu, subliniindu-le. 8.Defineşte schiţa şi nuvela apoi alcătuieşte o paralelă între cele două specii literare. 9.Alcătuieşte o compunere cu titlul „ O călătorie pe continentul asiatic”

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea Subiectul I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: „Harap-Alb, numai o ţâră cât a stat de s-a uitat, a făcut ţurţuri la gură şi, neputându-şi stăpâni râsul, zise cu mirare: – Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore, [...] spune drept, tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?... Tu trebuie să fii, pentru că şi focul îngheaţă lângă tine, de arzuliu ce eşti. – Râzi tu, râzi, Harap-Alb, zice atunci Gerilă tremurând, dar unde mergi, fără de mine n-ai să poţi face nimic. – Hai şi tu, dacă vrei, zice Harap-Alb; de-abia te-ai mai încălzit mergând la drum, căci nu e bine când stai locului” (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) A. LIMBA ROMÂNĂ

2

1. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintelor subliniate: „a făcut ţurţuri”; „tu eşti Gerilă”; „focul îngheaţă lângă tine”. 6p. 2. Precizează ce parte de propoziţie sunt cuvintele subliniate: „zice atunci Gerilă tremurând” 6p. 3. Transcrie un substantiv propriu, o conjuncţie coordonatoare şi o interjecţie. 6p. 4. Alcătuieşte o propoziţie în care Harap-Alb să fie complement, precizându-i felul. 6p 5. Construieşte două propoziţii în care să existe: un pronume posesiv şi un adjectiv pronominal demonstrativ, precizându-le funcţia sintactică. 8p. 6. Motivează folosirea cratimei în sintagma: „n-ai să poţi face nimic”.6p. B. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6. Numeşte personajele din text. 4p. 7. Motivează de ce Harap-Alb îl numeşte Gerilă pe tovarăşul său. 8. Numeşte un mod de expunere prezent în textul dat. 4p. 9. În 4-6 rânduri alcătuieşte rezumatul textului de mai sus. 10p. Subiectul II ( 30 de puncte) – la alegere – a. Argumentează în 20-25 de rânduri apartenenţa textului Toma Alimoş la specia literară baladă populară. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: - definirea baladei populare - prezentarea subiectului operei Toma Alimoş - caracterizarea personajelor b. Argumentează în 20-25 de rânduri apartenenţa textului Câinele şi căţelul de Gr. Alexandrescu la specia literară fabulă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: - definirea fabulei - prezentarea subiectului operei Câinele şi căţelul - caracterizarea personajelor Se acordă 10 puncte din oficiu.

4p.

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I.
Subiectul I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: „Harap-Alb, numai o ţâră cât a stat de s-a uitat, a făcut ţurţuri la gură şi, neputându-şi stăpâni râsul, zise cu mirare: – Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore, [...] spune drept, tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?... Tu trebuie să fii, pentru că şi focul îngheaţă lângă tine, de arzuliu ce eşti. – Râzi tu, râzi, Harap-Alb, zice atunci Gerilă tremurând, dar unde mergi, fără de mine n-ai să poţi face nimic. – Hai şi tu, dacă vrei, zice Harap-Alb; de-abia te-ai mai încălzit mergând la drum, căci nu e bine când stai locului.” (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) C. LIMBA ROMÂNĂ 3

Iar în pădurile acelea era un trunchi ce-şi înălţase coroana până-n nori. după cât se spune. 6p.povestirea pe scurt a subiectului. Alege forma corectă: maică-mii / maică-mi. o conjuncţie coordonatoare şi o interjecţie. se va lua măsuri / se vor lua măsuri. 8. Se acordă 10 puncte din oficiu. este interzis / interzisă ruperea florilor. 6p. 10.încadrarea într-un gen literar. pe vremea când mai trăiau zânele. 6p. Motivează. Construieşte două propoziţii în care să existe: a. „focul îngheaţă lângă tine”. . 9. D. 5.Se dă textul: „Odinioară. un pronume reflexiv cu funcţia sintactică de complement direct.prezentarea relaţiilor dintre personaje.precizarea a două caracteristici ale speciei. Subiectul II ( 30 de puncte) Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că un text studiat de tine la clasă este o fabulă.ilustrarea acestora pe baza textului ales. b. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „omul acesta”. care-ngrozise cu răutatea lui toţi oamenii din munţi. 6p. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Subiecte: I. Şi tot pe-atunci se zice că trăia un împărat vestit de crud. Împăratul nu putea să îndure să fie cea prea mare pe pământ. 6p. . . 6p. erau cele mai înalte păduri care se ridicau până la ţărmurile mării.Mitru – „Piatra nestemată”) 4 . Numeşte personajele din text. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6. . un pronume posesiv cu funcţia sintactică de subiect. 8. Rescrie din text o structură de două-trei cuvinte care aparţin naratorului. II. Transcrie un adverb relativ. „tu eşti Gerilă”. 6p 12p. (Al. Motivează de ce Harap-Alb îl numeşte Gerilă pe tovarăşul său. 9. că textul citat aparţine genului epic.7. 6p. Alcătuieşte o propoziţie în care Harap-Alb să fie apoziţie. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . pădurile din munţii de la miazăzi erau mult mai stufoase decât astăzi. în 5-8 rânduri. I se părea că i-ar ştirbi din strălucirea pe car-o avea el”. 7.

b)hiat 3.Analizează verbele de mai jos: a) trăiau= b)înălţase = II. „munţi. respectând persoana şi numărul 6.Rescrie ultimul enunţ din tex. În maximum o pagină prezintă rezumatul basmului „Aleodor – Împărat” Notă: Se acordă 10 puncte pentru estetică. Grai de pârâu legând luceferi În zori. ortografie şi punctuaţie Se acordă 10 puncte din oficiu 4p 4p 4p 6p 8p 6p 8p 40 p LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Subiecte I.Imaginează în 5-7 rânduri o posibilă acţiune viitoare a împăratului despre care se povesteşte în fragmentul de la partea I III. 1. desagă şi săcure.Cerinţe: I. prin clăile de fân” (Ion Pillat – „Versul ţării”) 5 . 2. Grai de plăieş pornind la munte Cu cal. „oamenii”.Indică modul verbelor: a) erau= b)să îndure = c) ar ştirbi = 5.Rescrie de la exerciţiul 1 două cuvinte în care există: a)diftong. folosind verbele numai la viitor. Desparte în silabe:”odinioară”. Se dă textul: „E graiul tău ca frunza Cu freamăt tânăr de pădure: Grai de cioban noptând pe plaiuri Cu turmele la foc de stâni. „fie”.Notează două cuvinte din familia lexicală a termenului „om” 4.

de timp. Menţionează conjugarea şi modul pentru două verbe alese de tine din text 7.1 din Florieni. Notează doi termeni din familia lexicală a substantivului grai 4.00. Despărţiţi în silabe cuvintele: străină. veţi organiza o „Seară eminesciană” la care ai dori să participe şi fosta învăţătoare. Maria Petre. 9. părând a privi lung şi avid noua privelişte”. menţionând momentele subiectului Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I. munte. ca membru de onoare al juriului ce va desemna pe cei mai buni copii la concursul de recitări. Extrage din text doi diftongi diferiţi 2. 1. Redactează în acest scop o invitaţie pe data de 05. Textul este: a)liric. luceferi 3. Se dă textul: „Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Cu ocazia zilei de 15 ianuarie . 13.01.Argumentează în 3-5 rânduri afirmaţia de la exerciţiul 10 12. Identifică în text câte un substantiv: a)defectiv de singular.c. ferestrele. Te numeşti Ion/Ioana Tudoran şi activezi în formaţia de teatru „ Masca” a Şcolii nr. mâinile. la ora 16. Am ridicat oglinda sus cu amândouă mâinile spre şiragul nemişcaţilor plopi. clăile. Menţionează elementul ce constituie motivul meditaţiei poetice 14. (Dimitrie Anghel – Oglinda fermecată) Cerinţe: 1. b) o enumeraţie. 4 puncte 6 .Cerinţe: A. Natura pe care o priveam acum mi se părea străină. b) epic 11 . Alege din text două versuri şi comentează-le în aproximativ 10 rândur II. b)colectiv 6. Indică două părţi de vorbire diferite fără funcţie sintactică. III. pe rând. Prezintă în aproximativ o pagină rezumatul unei nuvele studiate . oglinda. Alcătuieşte câte un enunţ sinonimul şi antonimul verbului legând 5. Alcătuieşte două fraze în care propoziţia „E graiul tău ca frunza” să devină . 10.07. b) un atribut adjectival 8. Desparte în silabe: freamăt. Rescrie din text câte un vers ce conţine: a) o comparaţie. menţionează clasa lor morfologică. Activitatea va avea loc pe data de 15 ianuarie. Rescrie din text: a)un c. Şi iată că ferestrele străvechi s-au luminat şi ele. subordonată SB şi subordonată PR B.

pe rând. Glasurile trecatorilor de pe strada . b)Scrie o compunere. Adela ) 7 . pe casele strambe si pe gardurile neegale. E ceva subtil in aerul limpede. un cuvânt care conţine diftong şi unul care conţine vocale în hiat. Daţi două derivate ale cuvântului lung. în care să prezinţi portretul lui Toma Alimoş în antiteză cu Manea. Identificaţi. Natura invinge uratenia de aici. Talangile suna sacadat pe dealuri . Treceţi adjectivul străină la toate gradele de comparaţie.2. 4 puncte 9. 5. în care să prezinţi întâmplările din fabula „Câinele şi căţelul” de Gr. Selectaţi. o poleiala care le da un prestigiu nou. în text. 7. 4p 4. două adverbe şi precizaţi felul lor. “ ( Garabet Ibraileanu. Identificaţi. sonore si clare. ferestrele. 6 puncte 10. două pronume în acuzativ. 30 puncte Din oficiu: 10 puncte Total 100 puncte 10 puncte Clasa a VI-a LUCRARE SEMESTRIALA la LIMBA SI LITERATURA ROMANA (semestrul al II-lea ) • Citeste cu atentie textul urmator : “ A incetat ploaia. Totul luceste verde. în text. Extrage din text un subiect exprimat şi unul neexprimat. pun pe toate. în text. Găsiţi. 6. E primavara. 4 puncte 3. curate si inca reci. Alege unul dintre cele două subiecte: a)Scrie o compunere. precizând felul lui. din text. surprinzator. Indicaţi sinonimele cuvintelor: brusc. de cel puţin zece rânduri. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival şi nume predicativ. unul în dativ şi unul în nominativ. de cel puţin zece rânduri.Alexandrescu. II.Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul privelişte să îndeplinească. Razele soarelui . 4 puncte 4 puncte 15 puncte 5 puncte 8. un numeral şi precizaţi felul lui. vin parca din departari .

. Sa identifici valoarea morfologica . din text : ........ înnegri …………………………………... zi-muncă …………………………. 3. deosebit .......... deoparte …………………………………....... pe care o vei preciza.... mata (pronume) ... a cuvantului primavara. despăduri …………………………………... atribut verbal......... repede să fie... prestigiu = faima....... Construiţi şase propoziţii în care frumos... II.....imagineaza o continuare a textului citat anterior... dinspre…………………………………. Vei avea in vedere : • pastrarea modului de expunere. • selectarea adecvata a cuvintelor... pe rând... pe care o vei preciza. F............... oaie (substantiv) ... 3..un adjectiv variabil cu doua forme . – continut ....o prepozitie compusa 2. Precizaţi care dintre cuvintele de mai jos sunt compuse şi care sunt derivate cu prefixe: amoral …………………………………. inteligent.. 5...... adjective şi adverbe. R... Alcatuieste un enunt in care acelasi cuvant sa aiba alta valoare morfologica ... bărbat (adverb) ......... 8 . arhicunoscut …………………………… floarea – soarelui ……………………….. Sa alcatuiesti enunturi in care verbul a da (utilizat cu forma de infinitiv ) sa fie : subiect. Se acorda 1 punct din oficiu. Arătaţi cum s-au format cuvintele: oboseală ……………………………….. categoriile de derivate indicate: argint (adjectiv) ....... I ... despre …………………………………. Intr-o compunere de 10-15 randuri. nume predicativ... 5. misterios.... – redactare ) NOTE: Toate subiectele sunt obligatorii... înnoda…………………………………. alura ............ Alcatuieste un enunt in care substantivul amintit sa aiba alta functie . frunză (verb) .. devreme………………………………….. …………………………… niciodată …………………………........ C.........50 p...... Sa rescrii...... Sa identifici functia sintactica a substantivului “(de pe) strada “ .. deşuruba …………………………………....... cadentat . 2..... sacadat = ritmic . 2..50 p.un verb de conjugarea a III-a .. Ti se cere : 1.... bici (verb) ... • corectitudinea exprimarii si a scrierii.................. FIŞĂ DE LUCRU 1..Dictionar : 1... subtil = neobisnuit.. râuleţ …………………………….. ( 4p : 2.. “ 4..........un pronume personal in cazul dativ . Daţi exemple de 4 augmentative formate cu ajutorul sufixului -oaie 4.. prin sufixare... • crearea unor figuri de stil si a unor imagini artistice studiate... 3......... Sa precizezi functia sintactica a tuturor cuvintelor din propozitia : “ Natura invinge uratenia de aici..Obţineţi de la cuvintele date .. Timp de lucru:50 de minute. 1.......... din text...

............ Construieşte enunţuri cu următoarele perechi de paronime:atlaz / atlas.. -ime.......... 7.........) a merge .. (indicativ viitor........ persoana a II-a pl.. frumos…………………….... alineat / aliniat.. ar aduce..... (gerunziu) a părea ... fuge printre mulţimea adunată împrejur. Subiectul I(60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: Când a-mplinit băiatul cam douăzeci de ani................. -eţe....... şcolar………………………………… tânăr………………… a topi……………………………… a vinde……………………..... străin………………… strung……………………………. (indicativ perfect compus.............) a răspunde ................... Revine din nou acasă.......... plural................................... imperativ............. condiţional-optativ prezent) a începe . (indicativ imperfect...) a ţine ... familiar / familial........... de ştiut............ aţi mers.... indicativ viitor anterior) a vedea.......... voi citi.. (conjunctiv.........…………............................ c...............) a citi ......... condiţional-optativ perfect) a hotărî....... (persoana I... (persoana a II-a....... Analizează sintactico-morfologic verbele şi substantivele din textul de mai jos: “Dar când aţinteşte ochii asupra jertfei sale.........…………......... a aduce.... a fi modul indicativ ……………………………………………………………………………………… modul supin …………………………………………………………………………………………....) a dispărea .. vară să fie folosite cu valoare adverbială. A câştigat un procent de 20 la sută din afacere..... a lucra................... persoana I pl........ limpede……………… mult…………………………………... singular......... ridică satârul........ a citi...... (supin) 12. ascultat.................................... persoana a II-a sg...................... numai pe cele la modurile infinitive şi supin: va lucra...................... persoana I sg.. ordinal / ordinar.... dintre verbele date mai jos..... Rescrie.. (persoana a III-a............... 11.. rău…………………… a scrie……………………………… senin…………………………………....... de scris........ 8..... negativă) a creea . (persoana a III-a....... Pune verbele următoare la persoana...... ( indicativ perfect simplu...... A remarcat propriul autoportret al pictorului....... conjunctiv prezent) a şti.. 9 ................ Se acordă 10 puncte din oficiu.......... singular............ un tremur groaznic îl apucă................ plural..... Rescrie corect enunţurile: a................ plural.............. Construiţi cinci propoziţii în care substantivele dimineaţă...........................) a învăţa .. *Timpul efectiv de lucru este de o oră.......... (condiţional-optativ...... singular....... solitar / solidar. trântind la pământ satârul.. (participiu) a observa ..............) a dovedi .................... (persoana a II-a....................... prepoziţie / propoziţie...... (indicativ mai mult ca perfect. b................................neclar…………………………………... acea căutătură sălbatică şi îngrozitoare.... noapte...... 10.................) a mânca ....... oral / orar............ (indicativ prezent............ A văzut cu proprii săi ochi întâmplarea.............. a evalua / a evolua............ 6....” (Nicolae Bălcescu – Românii supt Mihai-Voievod Viteazul) TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I CLASA A VI-A B *Toate subiectele sunt obligatorii.. persoana a III-a sg.. (persoana a II-a....................................... numărul şi modul indicate între paranteze: a nota................ d................. oţel………………………..... persoana a II-a pl..... vede acel trup măreţ....... -tor de la cuvintele: blând ………………................ s-a hotărât să plece în oraşul natal ca să-şi revadă tatăl....... eminent / iminent.. zi........ Formaţi substantive cu ajutorul sufixelor -ar........... strigând în gura mare că el nu îndrăzneşte a ucide pe acel om......... sa să …………………………………..... fier…………………………………........................... -ătate.…………............ persoana I sg.... indicativ imperfect) a lucra ....... persoana a III-a pl... 9......... Iată o problemă extrem de arhicunoscută............... f........ îl stăpâneşte şi............ e...... luni........ a-l întreba...........

-Cum de nu.” ( Anton Holban – O moarte care nu dovedeşte nimic ) Cerinţe: 1. dorinţa 6p 4. 6 puncte 3. acela ce cârmuia întregul univers. imediat. Tocmai voia să treacă apa. Scrie trei cuvinte din familia lexicală a termenului bătrân. orice plan aş alcătui. când i-a ieşit în cale o biată cerşetoare. Precizează modul şi timpul verbelor: să plece. am spus. Şi. eu te voi ocroti pe drumurile tale… şi tu vei birui… (Al. 6 puncte 6. voia şi crescuse. 5. Desparte în silabe: douăzeci. 6 puncte 9. s-a hotǎrât. băbuţa s-a schimbat pe loc într-o zeiţă.. îi învinuiesc de lipsă de sensibilitate. vrednic.Precizeaza mijlocul intern de îmbogǎţire a vocabularului prin care s-au format urmǎtoarele cuvinte: numaidecât. Entuziasmele mele se doarmă imediat. păşind cu multă grijă. tocmai. găsesc prilejul să scot o interpretare funebră. 6 puncte 2. Astfel. scop. (…)Era chiar Hera. Din orice întâmplare. din orice lectură. fără mari oscilaţii. soaţa marelui Zeus. -Băiete!…Hei. a glăsuit cu fală puternica zeiţă.. din muntele Olimp. Pe toţi cei care reuşesc să-şi găsească un adevăr de viaţă la mijloc. n-am perseverenţă în nici o hotărâre şi. am netă prezenţa timpului care se scurge fără pic de răgaz şi deci e ridicol să-l întrebuinţez. 6 puncte 8.6p Subiectul al II-lea (30 de puncte) Povestiţi pe momentele subiectului opera „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi. te duc numaidecât… Şi a luat-o în braţe. oricât de important ar fi scopul. cum îl crescuse bătrânul centaur. Formează câte un derivat cu prefix de la: a schimba. dar. Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor mare. 6 puncte 11 Identifică în text numele personajelor care susţin dialogul. frică 10 . era un tânăr vrednic şi foarte săritor.Precizaţi câte un sinonim pentru urmǎtoarele cuvinte: râul. Analizează primul predicat din textul dat. nu fac nimic. Se dă textul: “Nu sunt un om fericit./ Scrie intr-o compunere de 8-10 randuri rezumatul textului de mai sus... cum a ajuns. 6 puncte 7.. biatǎ…….Înţelegerea textului 10. Rescrie din text o sintagmă ce surprinde două însuşiri morale a personajului Iason 13. din frica de a-mi pierde timpul făcând ceva nu destul de însemnat ca să fie plătit cu zile de viaţă. A trecut-o cu bine pe malul celălalt. 6 puncte 12. Legendele Olimpului) A. nu vrei să mă treci râul? a glăsuit ea spre Iason.. Eu sunt fără putere şi dacă mă-ncumet să mă cufund în apă. Precizează care este principalul mod de expunere în fragmentul dat. 6 puncte NUMELE: TEZĂ I. glăsuit . Identifică în ultimul alineat câte un cuvânt care să conţină un diftong. un triftong şi un hiat. 6 puncte B. Mitru.A mers până la râul ce-nconjura oraşul. băiete.. bunicuţo. fiindcă te-ai grăbit să-mi împlineşti dorinţa.Limba română 1. Însă. căci apa era mare. mi-e teamă că-mi pierd viaţa… Iason.Precizeazǎ 2 trǎsǎturi care sǎ justifice cǎ textul aparţine genului epic….Găsiţi sinonimele cuvintelor: bucurie.……………. o cerşetoare. Nicio bucurie nu rămâne nealterată de gândul destrămării fatale. -Am vrut să te-ncerc.

II.un substantiv propriu.o prepoziţie.” a. îngrijorat. timpului 4. 1 ROVINARI PROF. Analizaţi cuvintele subliniate.Scripetele se aduna de împrejur şi clădea la mijloc satul . unde-şi aveau părinţii mei moşia. Deci asta a fost acum doi ani. ŞCOALA GEN. or fi avut necazuri? Trebuie să spun că nici nu le-a venit să creadă când m-au văzut. entuziasmele.Printre fagii înalţi treceau undele repezi ale Iablanicioarei.0. Îmi era teamă să nu se fi întâmplat ceva rău acasă…Or fi sănătoşi ai mei.Arataţi care este cazul cuvintelor următoare: o interpretare.Arătaţi care este funcţia sintactică a cuvintelor subliniate 3. TEST CLASA A VI-A 1.De aici am luat o căruţă către Zăvoieni. funcţie)2p b.după multele ploi de aici.” 11 . Scrieţi enunţuri cu omofonele:ne-a/nea. fii atent.Alcătuiţi un enunţ în care substantivul întâmplare să aibă funcţia sintactică de complement direct în cazul dativ.Alcătuieşte un enunţ în care substantivul lectură să aibă funcţie sintactică de nume predicativ în cazul genitiv.(fel. te rog…Dacă vrei poţi să iei ceva să-ţi notezi…Voi încerca şi eu să nu scap nimic din tot ce am auzit.locuit de un pumn de oameni.Povestiţi pe momentele subiectului lectura „Sobieski şi românii”3p 2. Indică o comparaţie şi un epitet în textul dat.2. Indică gradele de comparaţie ale adjectivului”înalt”1p Se acordă un punct din oficiu.5 e.1p d. Se dă textul: ”Culmile Scripetelui se deschideau în această zi cu soare.5 c. Se dă textul: ( 50 puncte ) “Acum. Demonstraţi că poezia „ O. Parcă picase din cer . Pe drum îmi simţeam sufletul bucuros. Indică un articol posesiv-genitival. Construieşte un enunţ în care cuvîntul „carte”să fie complement indirect.0. colţuroase şi limpezi ca o cunună de securi. mai precis pe la începutul lui august…. rămâi…” de Mihai Eminescu aparţine genului liric. caz. Lucrare semestrială la limba română semestrul al II-lea Anul şcolar 2007-2008 1. să-i/săi. Cum se strânge puiul pitulicei sub mama lui. NR.1p f. destrămării. FLITAN ALINA NUMELE ELEVULUI:……………………………………. 5.Alte pâraie ţâşneau mai jos printre pietre şi întreiau puterile pârâului.un substantiv articulat cu atricol nehotărât. dar şi strâns.

5. 7. Găsiţi antonimele cuvintelor marcate cu roşu. Analizaţi morfo-sintactic verbele marcate cu albastru. necaz. 1. Încă nu m-am obişnuit cu omorul. 6.Menţionaţi valorea morfologică a cuvântului august şi alcătuiţi un enunţ în care acesta să aibă o altă valoare morfologică. două grupuri de sunete 2. II. având funcţie sintactică de nume predicativ 10. pitulicei. Duce puşca la ochi vânătorul. teamă. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului suflet. Găsiţi două cuvinte care să conţină. ( 40 puncte ) TEST DE EVALUARE SUMATIVA Clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul dat pentru a rezolva următoarele cerinţe : “ Un cucurigu întrerupt de tren Şi pe deasupra o sălbatică raţă Tristeţea capătă tot mai mult teren. 4. 8. Alcătuiţi un enunţ în care substantivul piatră să fie în cazul Ac. acesta povestindu-vă viaţa sa. Desparte în silabe cuvintele : întrerupt. necazuri. 4p 2. Transcrie două cuvinte care conţin diftongi şi un cuvânt care conţine hiat . Nu ştiu de ce. Sălbăticiunea cade în mocirla de sânge. în alcătuirea lor.” I. sălbăticiune . Găsiţi sinonimele cuvintelor: să notezi. 9. Arătaţi cazurile următoarelor substantive: către Zăvoieni.Cerinţe: 1. Alcătuiţi o compunere de 25-30 de rânduri în care să vă imaginaţi o întâlnire cu marele poet Mihai Eminescu. Alcătuiţi un enunţ in care substantivul mama să fie in cazul G. Arătaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate. 3p 12 . notând-o în paranteză. având funcţie sintactiă de nume predicativ. 3. moşie. pe fîşia de viaţă. puiul.

Construieşte trei enunţuri în care cuvântul tren să aibă sens propriu. Scrie câte un antonim pentru cuvintele : în trerupt. în două enunţuri diferite. Alcătuieşte enunţuri în care să evidenţiezi sensul paronimelor :glacial-glaciar. Arată care este mesajul poeziei. secundar şi figurat .obişnui .iar celălalt să aibă rădăcină diferită. marinal b. Scrie trei derivate din familia lexicală a cuvântului sânge. după părerile lui Goe: a. omonimia cuvintelor :duce. 2p 15. Exprimă-ţi în 3-4 rînduri cum se manifestă în text tristeţea poetului. 3p 14.precizaţi-o.6p 7. marinel Pune în ordinea desfăşurării lor. Nr. Precizează ce semnificaţie au în text imaginea trenului . aluzie-iluzie. 2p Total 60 puncte II Pornind de la textul -suport. scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii o pădure în anotimpul toamna.să respecţi normele de exprimare.să foloseşti figurile de stil învăţate . de.4p 4. unul să aibă aceeaşi rădăcină. 8p . • Încercuieşte răspunsurile corecte: Mam’mare..să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului realizat de tine.4p 5. Demonstreză. 3p 13. de ortografie şi de punctuaţie. Indică două argumente pentru a demonstra că textul aparţine genului liric.3p 10. construieşte două enunţuri în care să-şi schimbe valoarea gramaticală . Arată ce părţi de vorbire sunt cuvintele întrerupt. vei avea în vedere : .1 TEST DE EVALUARE 1. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvântele : tristeţe. ochi. 8p ..4p 9. obişnuit .. 6p . 30p În redactarea compunerii. 2p 12. 13 . 8p Total 30 de puncte Se acordă 10 puncte din oficiu.3. 4p 16. faptele prezentate: • Goe este pe coridor. tristeţe 6p 11. Comentează de ce poetul este cuprins de tristeţe. să viziteze nişte prietenie c.4p 6. să asiste la sărbătoarea naţională b.6p 8. mamiţica şi tanti Miţa pleacă la Bucureşti pentru ca: a. Explică de ce poetul şi-a intitulat poezia „Natură moartă „. Goe să nu mai rămână repetent Forma corectă a cuvântului „marinar”.folosirea imaginilor artistice specifice tipului de text descriptiv.De ce oprit trenul? • Ca să nu mai rămână repetent Goe este dus la Bucureşti • 2. Numeşte valoarea morfologică a cuvintelor sălbatică.a vânătorului şi a puştii. pe. mariner c.

aşteaptă cu multă nerăbdare . / Îmbrăcaţi în uniforme de grădinari ”.a Se dă textul: “Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. 5. -Ia vezi ce face băiatul afară. frumos gătite . sud-american. 7. reface. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului: a trece (minim 5 termeni) 8. răs. trebuie s-o ia de dimineaţă. Nr. pre-. alb-auriu. Alcătuieşte un dialog de 8-10 replici pe care îl ai la doctor. Scrie câte un cuvânt derivat cu ajutorul prefixelor: ne-. mânios. prim-ministru. Adevărul este că. bogăţie. -icică 10. o carte Controlorul. detectivii cei mici/ Şi le-au anchetat. procedează astfel: opreşte trenul şi-l dă jos le pune pe cele trei dame să plătească biletul ascultă explicaţiile „damelor” şi înţelege situaţia Pune în ordinea desfăşurării lor. dez-. Scrie câte un cuvânt derivat cu ajutorul prefixelor: des-. Identifică în textul cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: „La ora zece fix au apărut procurorii cei mari. pe peronul din urbea X. 7. văzând că Goe nu are bilet. pantoful-doamnei. împreună cu tânărul Goe . necurat. ciocolată c. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului a citi(minim 5 cuvinte) 8. -eşte. Precizează care sunt personajele operei „D-l Goe” de Ion Luca Caragiale Cum vorbesc damele cu Goe? Ce este opera epică? Precizează mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care s-au format cuvintele: româncuţă. 3. Alcătuieşte un scurt dialog (8-10 replici) pe care îl ai cu vânzătoarea la magazin Test de evaluare formativă : Clasa a VI. devreme. 10. faptele întâmplate: • Goe se loveşte cu nasul de clanţa uşii • Scoate capul pe fereastră • Rămâne încuiat în compartimentul unde nu intră decât o persoană • Trage semnul de alarmă • Cucoanele sunt nevoite să plătească din nou biletul • a. 4. 9. D. c. 2. Identifică în textul cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: „La ora nouă şi cinci au venit păsările . Caragiale.şi al sufixelor: -esc. 6.2 TEST DE EVALUARE 1. mam`mare. Unde se desfăşoară acţiunea schiţei „D-l Goe” de Ion Luca Caragiale? Cum vorbeşte Goe cu damele? Ce este schiţa? Precizează mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care s-au format cuvintele: impas. 4. 9. mamiţa îi dă: a.m. Dă exemple de trei neologisme. bunătate. b.Mam` mare! De ce nu mai vine? … Eu vreau să vie! ( I.• • • 3. Încercuieşte răspunsurile corecte: • Pentru ca Goe să o sărute. dacă se hotărăşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă . trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti. Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. Mi-a zburat pălăria! Soseşte trenul şi nu stă mult. Dă exemple de trei neologisme 11. L. devreme. Destul că foarte de dimineaţă . 6. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.şi al sufixelor: -tor.eţ. -ime. 11. bomboane b. şi le-au acuzat pe furnici”. in. paisprezece.. cu un ton de comandă zice încruntat: . încet. dumnealor. mamiţo! -Să oprească!! zbiară Goe. Goe este foarte impacient şi.răz. DEX. NATO. răsplară. imaginar. -ar. gură-cască. -it. 5. “D-l Goe…”) Cerinţe: 14 .

3 puncte -30 puncte 2. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele: abil/agil. bunicule. 1. Demonstrează apartenenţa textului “D-l Goe…” la un gen literar în 5-10 rânduri –10 puncte 3. literar/literal. aducând cel puţin trei argumente în acest sens . complement/compliment. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor: dar. Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „ – Eu sunt. mare. a.10 puncte 2.I. Cu scufă albă de pichet. Ţipenie de om. . Vântul şi-ascultă glasurile când de lup şi când de cucuvaie. impacient -fiecare cuvânt. valorificând textul citat. făcându-şi semne negre. Ninsoarea fâlfâie şi tremură. ninsă şi oblonită.dar parcă-i miezul nopţii. orar/ oral –10 puncte + 10 p din oficiu Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a I. stea . cer. Prezintă . ciorile vorbesc răguşit într-un fel de ţigănească. Indică sinonimele si antonimele următoarelor cuvinte: avar victorie infatuat altruism reusită .Recunoaşte mijlocul de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cuvinte : mamiţica importă nepoţelului dumnealor gătite nerăbdare accelerat Gara de Nord a.10 puncte b. particularităţile schiţei. 15 .10 puncte c. broască. eu … Soneria parcă s-a dus hăt departe. în 10-15 rânduri -10 puncte II. eminent/ iminent. ca o vorbă trecută din gură în gură … Nu-i târziu – acasă nici nu s-ar fi pus la masă.m. Recunoaşte modul de expunere principal în textul citat. casa bunicilor e zmeiască. În brazi. 1. Câinii nu mai latră. Obloanele uşii se crapă pocnind şi scârţâind ca un dulap care de ani şi ani nu a mai fost deschis. apare capul bunicului. Multă. întunecată.

II. Bunico? 16 . Un caiet în care cineva îşi scrie amintirile. Explică modul de formare a cuvintelor: departe.Şi jurnalul acesta l-a scris chiar Ţic-ţic? vru să afle .L. Fetiţa. Precizează modurile de expunere utilizate în textul dat. Dă sinonime potrivite pentru cuvintele subliniate. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a picta .. 3. Analizează morfologic şi sintactic verbul subliniat: acasă nici nu s-ar fi pus la masă. . privindu-mă în ochi. 8.Da. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat şi alcătuieşte apoi o propoziţie în care să aibă altă valoare morfologică: Nu-i târziu. Argumentează prin două idei că fragmentul dat aparţine unei opere epice. 7. 6p. N-a fost prea greu să înţeleg ce vrea să-mi spună. 6p. 4. . „ . 6p. bunicule. Avem împreună multe amintiri.Teodoreanu. la modul supin să aibă funcţia sintactică de nume predicativ. urmărind momentele subiectului.Da. În casa bunicilor) A.Intră! Bagă de seamă să nu te tragă. Adică…l-am scris eu…recunoscu Bunica.răsună de dincolo glasul bunicii. 5. cu atenţie.” ” ( I. . 5p. 3p. Din oficiu Şcoala „ I. într-un fel da. . Înţelegerea textului 9. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat: nu a mai fost deschis. eu sunt.Un jurnal înseamnă…adică poate însemna şi un caiet ca acesta. răguşit. 2. 6p. Prezintă .Ce-s alea „ amintiri”. oftează şi iar dă din cap. 1. 6p. Transcrie trei verbe de moduri diferite. 10. 3p. dă din cap. 33p. anul şcolar 2008-2009 Citeşte. . 11. opera Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. B. Nepotul începe. în timp ce el parcă-mi dicta. 5p. Limba română Transcrie două cuvinte cu diftongi diferiţi şi un cuvânt cu vocale în hiat. textul dat şi răspunde la cerinţe. 10p.Caragiale” Tulcea Profesor Suru Aneta Lucrare scrisă semestrială Clasa a VI-a. semestrul I. puţin neîncrezătoare. 6. Bunicul îl ascultă alb.Jurnal? Ce-i aia un jurnal. Bunico? . ridică din sprâncene. ţigănească. Transcrie un epitet şi o personificare. 6p. pe scurt. glăsuind zgriburit şi ponosit ca greierul în casa furnicii. 5p.

Timp de lucru:50 de minute Subiectul I ( 60 de puncte) Data: 17 . altul care conţine triftong. ca atunci când ninge şi ştiu că pot să-mi iau sania din pivniţă?” Silvia Kerim. în text. Găsiţi. Ştiu cât ai iubit-o pe biata Pepi… Era şi tare drăgălaşă.2. altele te supără… Uite. Precizaţi două argumente care să justifice faptul că fragmentul prezentat aparţine unei opere literare (5+5) 10p 6.Nr. două cuvinte derivare cu prefix şi daţi alte două exemple de cuvinte derivate cu aceleaşi prefixe (2+2+2+2) 8p 3 Menţionaţi câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate din textul dat (2+2+2+2) 8p 4. precizaţi-o.Bunica oftă. altele te înduioşează. se grăbi Fetiţa să arate că pricepuse despre ce e vorba. Dulapul cu „A fost” 1. (5+4+5) 14p 5. jucăuşă… şi atât de curată! .Clipa în care mi-a murit pisica. altul cu hiat. 30p (Oficiu) 10p Şcoala cu clasele I-VIII. în ultima replică. Alegeţi din textul dat un cuvânt căruia să-i precizaţi valoarea morfologică. respectând regulile de alcătuire a unui asemenea tip de compunere. pentru totdeauna… Unele dor. Scrie. întâmplări vesele sau triste pe care le-ai trăit alături de-ai tăi în vremea copilăriei sau mai târziu. (2+2+2) 6p 2. un cuvânt care conţine diftong. Punctaj maxim 100 de puncte. .Cum să-ţi explic? Amintiri sunt… clipe dintr-o viaţă. Se acordă 10 puncte din oficiu. rezumatul textului citat.Călăraşi Nume: TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ CLASA a VI-a Toate subiectele sunt obligatorii. pentru tine ar fi clipa în care… .Sau clipe de bucurie. Încadraţi în genul literar şi aduceţi două argumente (4+5+5) 14p 7. Era o întrebare grea.Chiar aşa! O astfel de clipă dureroasă se şterge cu greu din amintire. apoi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă valoare morfologică. Identificaţi. Ele ţi se înfig în suflet şi rămân acolo. la păstrare. în 8-12 rânduri. .

gradul superlativ relativ de superioritate şi superlativ absolut………. Arată felul adverbelor şi funcţia sintactică din următorul text: „Văzând asta se ridică pe picioruşele dinapoi şi.. Pune adjectivul mic la următoarele grade de comparaţie: comparativ de inferioritate.) 9.. cu cele dinainte îşi făcu..judeţul Dolj. Îl deteră pe la şcoli şi filozofi. .” ( 4p.tată”. Formează familia lexicală a cuvântului alb (cel puţin trei termeni) ………………………………….se sculă Făt-Frumos şi spuse: --Tată.tată.2007 Profesor:PICIU JULIETA Clasa a VI-a Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea 1..nu poţi să-mi dai..el le învăţa într-o lună astfel încât împăratul murea şi învia de bucurie. 4. În scrisoare trebuie: *să utilizezi convenţiile specifice acestui tip de compunere.punând semnele ortografice şi de punctuaţie necesare: la întoarcerea s-a îi spuse ce a păţit am cumpărat nevastă un ac şi neavînd cum săl aduc lam pus întrun car cu fîn cînd neam despărţit nu lam mai găsit nebun eşti tu mă ( 5p. ( 4p.şi toate învăţăturile pe care alţi copii le învăţa într-un an.) Petre Ispirescu ..” ………. ( 4p.apoi sunt nevoit să cutreier toată lumea până voi găsi făgăduinţa pentru care mam născut.. Precizează două elemente care încadrează textul într-un basm. Alcătuieşte cinci enunţuri în care substantivul .împăratul s-a întristat foarte şi i-a zis: --Dar bine .09.două substantive articulate cu articol nehotărât şi două substantive nearticulate.bucurie”şi antonimele contextuale pentru .a venit vremea să-mi dai ce mi-ai făgăduit la naştere. Scrie funcţia sintactică a numeralului din următorul enunţ: Să ştiţi că suntem şapte…………………. moşnegeşte. Identifică.. 9 p.nu poţi să-mi dai. Selectează din primul fragment două substantive articulate cu articol hotărât..tată.de punctuaţie ţi de exprimare corectă. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.tocmai când băiatul împlinea cincisprezece ani şi împăratul se afla la masă cu toţi boierii şi slujbaşii împărăţiei.2. Te numeşti Marian /Maria Popescu şi eşti elevă la Şcoala Nr. 2. ( 4p. complement direct.împărat ”să fie pe rând :subiect.nume predicativ . Scrie sinonimele contextuale pentru cuvintele„ ai făgăduit”.Întâmplările lui Păcală Subiectul al II-lea ( 30 de puncte) 12.) 10. ( 4p.. Selectează din primul fragment două substantive care conţin diftongi şi două substantive care conţin vocale în hiat.un verb la modul condiţional-optativ şi un verb la modul gerunziu.apoi sunt nevoit să cutreier toată lumea până voi găsi făgăduinţa pentru care m-am născut.” (Petre Ispirescu-Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte) 1.de unde ţi-aş putea da eu un astfel de lucru nemaiauzit:tinereţe fără bătrâneţe?Şi dacă ţi-am făgăduit atunci.) 2..) 6.a fost numai ca să te împac. 12 p.fiule. 18 .1.în text. cruce. *să respecţi normele de ortografie.îndrăzneţ”.pe o pagină distinctă. Menţionează două trăsături morale ale feciorului de împărat.o scrisoare adresată prietenului tău. 3. --Dacă tu.isteţ” .complement indirect.) 3.) 5.Călăraşi. comparativ de egalitate.. . Transpune dialogul în vorbire indirectă. ( 6p. Redactează. Auzind aceasta. Justifică aşezarea virgulei după substantivul ... ATENŢIE!Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă!Data redactării scrisorii este30.Se dă textul : .două verbe la modul indicativ. fără să ştie pentru ce..) 11.Toată împărăţia se fălea că o să aibă un împărat înţelept…Când fuse într-o zi.) 8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:. *să foloseşti un stil şi un conţinut adecvate situaţiei imaginate. 12 p.două verbe la modul conjunctiv. ( 9p.) 4.. Alin /prietenei tale.) 7... ( 4p.Şi de ce creştea copilul.se făcea mai isteţ şi mai îndrăzneţ. ( 5p. ( 5p. Dacă tu.) 12.. Alina /în care îi dai amănunte despre felul in care ai petrecut vacanţa.atribut substantival genitival. Rescrieţi corect textul următor.. ( 6p. 6 p.

. 2. trebuie să poţi! În sfârşit. . madam Georgescu. adj. În ziua aceea.. Ştiu că-l cunoşti! Pe cine? Ţi-este pietin.i. şi 1 punct din oficiu. ştiu că poţi!...(E. adj. madam’ Georgescu.. C. Nu am putut scrie frumos. Mi-am spart capul şi m-a pansat mama. amical Care este modul de expunere din text? Precizaţi personajele care dialoghează. Extrageţi verbele care însoţesc replicile personajelor. 8. Treceţi vorbirea directă din primele 4 replici ale textului în vorbire indirectă.... A. apropiindu-mă La dumneata veneam! Răspunde cucoana emoţionată. La mine? Da.. Dialogul 1..m. să nu zici că nu poţi!. Are un scris frumos.. c) c... TEST DE EVALUARE 1.. dacă pot. de cel putin zece rânduri. 7. b) c. ce e? De ce e vorba? Dumneata cunoşti pe. 5.. 6. Din oficiu …………………………………………………………………………………………… 10 p. cucoană.c.. în ordine: a) c. B. Cuvintele marcate sunt..În enunţurile: A. Caragiale – Bacalaureat) Găsiţi sinonime pentru cuvintele: zi. să nu zici că nu poţi!. adj. S.. profesorul de filosofie! I. 7....L. Prezentaţi semnificaţia replicii:” Poţi!. 9. Cine? Popescu.. ştiu că ţi-e prietin! Să nu zici că nu ţi-e prietin!. La nevoie se arată amiciţia.c... 19 .m. Poţi!. A.... Te rog să nu mă laşi! ?! Să nu mă laşi! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical. a ruga. a. La ce persoană sunt aceste verbe? Ce rol au? Ce alte părţi de vorbire arată cine participă la dialog? Exemplificaţi! Prezentaţi personajul feminin al textului în 3-4 rânduri. Scrie o compunere. ştiu că poţi!. Gârleanu – „Gândăcelul””) 5. Sărut mâna. Frumosul a câştigat concursul. Subliniază pronumele şi adjectivele pronominale şi scrie felul lor şi cazul. în care să descrii portetul lui Toma Alimoş în antiteză cu Manea…………………………………………………………………… 36 p. trebuie să poţi!” Explică rolul semnelor de punctuaţie. 4. cerul era senin. adj. zic eu. …………………………… 15 p. să vedem cât ne eşti de prietin! Cu cea mai mare plăcere. A.... 6. 3. Vioara ei este deosebită.. Creionul meu este rosu. S. Notă: Pentru fiecare întrebare se acordă 1 punct.

………………………………………………………………. Sg) ………………………………. sg) ………………………………... d) Dau copilului o carte. f) a scrie (ind.... 4.. ……………………………………. pl) ………………………………. Precizează noua funcţie. c) Maria.. perf.... Făcusem împreună cu mama câteva prăjituri.. Sântimbreanu ). Trebuia să împrumutăm zece scaune de la un vecin..” ( M. viitor. perf. pers a II a pl) ……………………………. perf. Al doilea prieten sosit a fost Andrei... b) Cartea Mariei este pe bancă. d) a merge (ind.. pl) ………………………………. pers a III. II ) clasa a VI-a numele ___________________ Realizaţ cerinţele propuse. m.. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos: a) Mihai merge la film.. g) a vedea (ind.... m. Când a intrat al cincelea.... pers a II. pers I. pers I. 3.. pers I..... ………………………………………………………………... e) a fugi (ind. Conjugaţi verbele următoare respectând cerinţele din paranteze: a) a manca (ind. compus. noi dansam şi aproape că nu l-am observat Probă de evaluare semestrială la limba şi literatura română ( sem.. răcoros şi calm. în baza textului: 20 . Analizează sintactic şi morfologic cuvântul subliniat din enunţul: Rochia roşie mi-a plăcut mult. pers a III a.2. imperfect... simplu. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate din textul de mai jos: “La ziua mea au venit douăzeci de invitaţi. 7.. ……………………………………………………………….. Construieşte un enunţ în care cuvântul toamna să aibă o funcţie sintactică diferită de cea pe care o îndeplineşte în propoziţia:„Toamna respira molcom. pl) …………………………………….. treci la tablă. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul “elev” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: a) Subiect (în cazul N) b) Nume predicativ (în cazul Ac) c) Complement direct / indirect în cazul AC/D d) Atribut substantival genitival (în cazul G) e) Atribut substantival prepoziţional (în cazul Ac) f) 6. b) a alerga (ind.. sg) …………………………………………. 5. imperfect. c) a dormi (ind.. simplu. ca perf.

Transcrieţi. Stabiliţi modul de expunere dominant în text.“ Cînd pădurarul a adus-o din codru. Fiindcă fugea atît de sprinten. Să se ducă a vâna Si ia ciuta binişor. 7. Rescrieţi două perechi de antonime din text. Scrieţi forma unui adjectiv din text la toate gradele de comparaţie. 10. Argumentaţi-vă răspunsul în spaţiul de mai jos. Analizaţi morfologico-sintactic două verbe şi două pronume din text. o scrisoare adresată pădurarului cu rugămintea de a avea grijă de Năluca. 8. Înţelese că nimeni nu-i voia răul. Demonstraţi. Propuneţi un alt titlu adecvat. era un pui mic şi fricos. se uita rugîndu-se la toţi. 9. 2. păsările şi pisicile erau acum dispreţuite de noi. 5. Cu ochii mari şi umezi. două figuri de stil diferite. diferite funcţii sintactice ale substantivului livadă. -ncetişor. numindu-le. Începea să vină singură la doniţa cu lapte. Iar Năluca îşi cunoştea numele. Ziua stătea ascunsă în tufişurile de zmeură din livadă. “ Unde s-a ascuns Năluca?”. în patru enunţuri. Năluca ) Cerinţe : 1. 21 . N-aveam altă grijă decît de Năluca: “ Ce face Năluca?”. 3. gata să fugă.Doi urşi mari se îsoţiră Care sta în crâng dosită. în trei enunţuri textul propus. Toate vietăţile din ogradă: cîinii.. . 6. 4. Scrieţi cite două sinonime pentru două cuvinte din text./ Redactaţi. Dar cu vremea se îmblînzi. Seara răspundea la chemarea noastră. Ş-amândoi se chibzuiră Sare iute . Aşa a crescut în mijlocul nostru… ( Cezar Petrescu. Rezumaţi. “ I-a dat cineva lapte azi?”. Punctaj acumulat ___________ Nota _________ Lucrare scrisă la limba şi literatura română Citeşte cu atenţie textul urmor şi rezolvă cerinţele: . tata a botezat-o: “ Năluca”. cînd îi întindeam cite o bucată de zahăr. din text. Redactaţi o compunere imaginară despre destinul de mai departe a Nălucăi.

După ce va înnopta. se . Si puind-o la mijloc O înhaţa chiar pe loc. Urşii cad pe-ale lor vine.Transcrie . doi . câte un cuvânt în cazul: G. 8.din text.identificarea personajelor şi a modurilor de expunere. din text. 4. Intâlnesc o ciută mică. 22 . . . iat -.din text .Identifică şi scrie măsura şi rima versurilor. 3.din text.prezentarea pe scurt a subiectului(cu precizarea momentelor).Screie sinonimele cuvintelor: se chibzuiră.definiţia fabulei cu exemple din text. a lor . 15. . un cuvânt prin care se redă o trăsătură a vulpii. harţă.lăcomia .un cuvănt care conţine hiat şi unul care conţine diftong.lupta . Incât luna ce-i privea Spăimântată-ngălbenea. 16.Rezumă conţinutul textului în maxim trei rânduri. După multă luptă-n fine.un verb pentru fiecare conjugare şi precizeaz-o. 17. .în text . ale lor .Scrie un proverb potrivit situaţiei prezentate. . De la coadă pân -la bot. Plini de sânge peste tot. D. 6. RECAPITULARE CLASA A VI-A FIŞĂ DE LUCRU I.identificarea şi precizarea moralei .Precizează valorile morfologice .Transcrie . Pleacă dar. Redactează o compunerede maxim 30 de rânduri în care să argumentezi că textul dat este o fabulă. . un atribut. . şi analizează câte un subiect.Identifică în text. Cu cumplită-nverşunare Ei încep o luptă mare. mari .său .În redactare trebuie să ai în vedere: .Desparte în silabe cuvintele : iscusinţă . .Transformă fragmentul din text din text din vorbire directă în vorbire indirectă.Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor : doi . Dar o vulpe iscusită .din text.Transcrie .din text.iute . După ce se dezmeţiră Si ceva se liniştiră. 12. După urma ce vazură . N. Si ziseră între ei: -O. 11.enunţarea temei.Transcrie .elemente de versificaţie.explicarea titlului.Se dă textul: „ Sara pe deal buciumul sună cu jale. Ac.Scrie două enunţuri cu omofonele cuvântului urma. 10. şi pe-o vâlcică. Fiecare vrea mai tot Pentru lacomul său bot.” George Sion . 2. Turmele-l urc. cum . 13.Exprimă-ţi părerea în legătură cu motivul pentru care cei doi urşi s-au luptat. 5. lor . ale cuvintelor : -i .o personificare. Doi urşi şi o vulpe Cerinţe: 1. 14. stele le scapără-n cale.Transcrie.iscusit 7. Fapta vulpei cunoscură. un predicat. cât suntem de mişei! Adevărat că lăcomia Pierde toată omenia .cunoscură. un verb la mod nepersonal şi precizează-i-l. şi un complement . S-au întors şi au văzut C-a lor ciut-a dispărut.Transcrie. Ciuta grasă cum s-o –mparţi? Iat-atunci cuvânt de harţă. 9. iute .

locuiesti in Deva .3p B. jale. Menţionaţi cazul cuvintelor: buciumul. urc. 4p 13. m-aştepţi tu pe mine..4p 7. fiindu-ţi necesară pentru obţinerea unor bilete de călatorie CFR cu preţ redus. Scrieţi sinonime pentru următoarele cuvinte: sara.in perioada vacanţei de iarnă. tu. 4p 9. Indicaţi valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: pe. un. Găsiţi.4p 10. Identificaţi două cuvinte monosilabice şi două cuvinte bisilabice. pe o pagina distincta. dragă. l-. atribut verbal. Precizaţi patru termeni din familia lexicală a cuvântului „ a plânge”. Menţionaţi figura de stil prezentă în al treilea vers. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI:20p 1. răspunsul pentru fiecare cerinţă: În grădina-n care scriu.nr. 3p 3. plâng.4p 20pII . apoi precizaţi numărul de litere şi numărul de sunete din care este alcătuit cuvântul. dragă. mine. izvorând. o cerere adresata directiunii scolii. să ai formulele si celelalte conventii specifice acestui tip de compunere. Transcrieţi un vers în care apare o imagine vizuală şi altul care să conţină o imagine auditivă. turmele.4p 14. un complement circumstanţial de timp şi un complement circumstanţial de mod. în textul dat. Data redactării cererii 27-III-2008. 4p 5. str. Alcătuiţi enunţuri cu verbul „a plânge” la infinitiv cu funcţia sintactică de subiect.2p 4. Cerne aur argintiu O tipsie ca de jar Spânzurată-ntr-un arţar.14 şi eşti elev(a) în clasa a VI-a Redacteaza . pe mine. Te numesti Stefan / Stefania Petrescu.4p 15. plâng. izvorând. complement circumstanţial de mod. Alcătuiţi un enunţ în care cuvântul „un” să aibă o altă valoare decât cea din text. Explică semnificaţia ultimului vers. Rescrieţi un vers în care se face simţită prezenţa eului liric. 3. la Scoala Generala .de ortografie si punctuatie. Recapitulare pentru teză (clasa aVI-a) I. 2. prin care soliciti o adeverinta din care să rezulte că frecventezi cursurile scolare.4p 18. Alcătuiţi două propoziţii în care adjectivul „frumoasă” să aibă funcţia sintactică de atribut adjectival în cazul dativ şi în vocativ.Cetatii. LIMBA ROMÂNĂ: 50p 8. Cum se numeşte strofa alcătuită din patru versuri? 2p 2.4p 20. In cererea ta trebuie : 1. complement circumstanţial de scop.Avram Iancu ’’.4p 19. Transcrieţi fonetic cuvântul „buciumul”. Scrie.4p 11.” ( M.4p 17. 4p 16. Sub un salcâm. Eminescu: „Sara pe deal” ) A. Precizaţi două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric. Citeşte cu atenţie textul dat.Apele plâng. l-. 23 .2p 12. două complemente circumstanţiale de loc. clar izvorând din fântâne. pe foaia proprie. să respecti normele de exprimare. 2p 6. Găsiţi antonimele următoarelor cuvinte: urc. să ai un continut si sa folosesti un stil adecvat situatiei imaginative . Precizaţi rima stofei şi măsura versurilor. Precizaţi conjugarea verbelor: sună. Identificaţi funcţia sintactică a cuvintelor: cu jale.

Analizează sintactico-morfologic cuvântul ntr-un arţar 10. 4. Identifică atributele din text şi precizează-le felul. 2.50 p Scrie o propoziţie care nu poate avea subiect. b) complement direct. 2. Redactează pe o pagină distinctă o cerere adresată direcţiunii şcolii tale prin care să soliciţi aprobarea de a participa la proba de pretestare la Limba şi literatura română. 05. 0. Scrie numele autorului şi titlul operei literare din care face parte textul de mai sus. Te numeşti Adrian / Adriana Filip şi locuieşti în Craiova. 7.50p II. Înţelegerea textului 1. Limba română 6. 3. Rescrie din prima strofă un verb la un mod nepersonal.. b) nume predicativ. 0. Test de evaluare I. a descoperit modul de a rezolva problema prietenilor. 3. Rescrie din text trei substantive articulate cu articol hotărât. Rescrie din text trei substantive nearticulate. A. b) verb copulativ.50 p Indică funcţia sintactică a substantivului colegul. 9. L. Numeşte genul literar căruia îi aparţine textul de mai sus şi scrie două argumente în acest sens. B. Stoluri lungi încep să zboare. Alcătuieşte enunţuri în care verbul a rezolva (la infinitiv) să aibă funcţia sintactică de: a) subiect. Goe…” de I. 5. 0. pe strada Băii. Data redactării cererii este 24. care este un elev silitor. 0. 8.50 p 7. personajul principal al schiţei .50 p Substantivul (un) elev are funcţia sintactică de: a) subiect.50 p Scrie adjectivul silitor la gradul comparativ de egalitate. 4. 5. Caracterizarea lui Goe. Caragiale 4. Rescrie din text un epitet şi o comparaţie. Şi desprinse din răzoare. Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: Colegul lor. II.Florile trezite mi-s Aripile şi-au deschis. 1p GENUL LIRIC Interpretarea unui text liric Citeşte cu atenţie textul dat: Stai şi-asculţi sub ramuri albe Însă crângurile se scutur 24 . 0. c) nume predicativ. c) verb auxiliar. Stabileşte măsura versurilor. 1. 6. Stabileşte ritmul şi rima versurilor. 2006. 1p Verbul este e.D-l. Rescrie din text trei prepoziţii şi două conjuncţii. la numărul 47 şi eşti elev / ă în clasa a VIII – a la Şcoala cu clasele I – VIII numărul 10. în text: a) verb predicativ. numeşte-l.

auxiliar... Prezintă două sentimentele transmise de eul liric în textul de mai sus (pentru aceasta vei avea în vedere: planurile descrierii. Scrie elementele specifice descrierii în versuri. Comentează conţinutul strofei a doua din perspectiva repetiţiilor şi enumeraţiilor folosite. Exemplifică în prpoziţii/fraze polisemia cuvintelor ceaţă. 5. fioros şi indică situaţiile de hiat şi diftong. valuri. nu-s valuri de zăpadă”. vezi şi câmpuri Triste şi pustii. fire.) ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 1. Transcrie câteva elementele morfologice prin care să justifici că textul este o adresare directă şi arată care este efectul acesteia în transmiterea ideii poetice. a cădea. nu-s valuri de zăpadă! Tresărind din vis. Analizează morfo-sintactice trei pronume diferite din textul poeziei. 4. orice. Dă câte un sinonim contextual fiecărui cuvânt din seria: geme. farmec. iarnă-n fire. imaginile artistice. 6. Joacă razele puzderii.. învăluie. Indică partea de vorbire a cuvintelor: cum. Transcrie din text câte un verb pentru fiecare conjugare. (Şt. Clasifică după criteriile: predicativ. însă.. Formează câte un diminutiv de la cuvintele: departe. 9. făcând referire la textul dat. Crezi că valuri de zăpadă Peste tine-au fost căzut.. 4. -s (-s valuri). fără veste.Cum departe geme vântul Şi priveşti la cer prin ceaţa Care-nvăluie pământul. Vezi şi crânguri. Desparte în silabe cuvintele din text: pustii. 5. 7. Iarnă afli-n orice parte. Explică în cel mult două rânduri efectul punctelor de suspensie folosite în finalul poeziei. 2. 3. Formulează două idei poetice care se desprind din prima strofă a poeziei. puzderii.. Numeşte şi exemplifică prin transcriere trei figuri de stil diferite din text. abătut. departe: Iarnă-n suflet. fulg şi suflet. val şi rază. te sperii: Plouă flori mirositoare. 3.. figurile de stil şi cuvintele-cheie) ROMÂNǍ LIMBA 1. 2. Ah. Abătut.. 8. au. 7. Evaluare Doina populară 25 .. Fără veste. Numele şi prenumele: ………………………………. crângurile. Farmec fioros de dulce! Iarna se preschimbă-n vară.. Fulgii se preschimbă-n floare Inima iubeşte iară. 6. câmp. iarnă. Data:………………. copulativ verbele din text: stai.. Explică folosirea semnelor de orografie şi de punctuaţie din versul: „Ah. O Iosif – Stai şi-asculţi sub ramuri.

Scrie enunţuri în care substantivele de la exerciţiul 2 să fie în cazul genitiv şi să aibă funcţia sintactică de atribut. 2. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: Fantastic joacă rândunici zglobii Cu braţele sub cap. Numeşte persoana căreia i se adresează autorul anonim. Alege două substantive derivate şi precizează modul lor de formare. II. Duce-m-aş ca luna-n stele. c. 4 p. are versuri ……………………. Selectează două elemente cosmice. pe care o trimiţi unei prietene. 3. 12. măsura şi ritmul primelor două versuri. 3 p. 20 p. Cine mi-i drag nu-i acasă. CLASA a VI-a Subiectul I (60 puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. sub forma unei scrisori.Citeşte cu atenţie textul.. îngrijită de Ovidiu Papadima) Cerinţe: 1.Doina din Antologie a poeziei populare. ce bine mi-i 26 . Explică sensul cuvântului şură. Nu mai pot de-a badii jele. 22 p. 1. Identifică. Explică folosirea persoanei I. 11. în textul dat. din oficiu. aparţine genului ……………………. pentru că: a. Dorul sufletul mi-l strânge. 6 p. Nu-i aici cine-mi dă gură. precizând şi rolul lor. b. Identifică. 3 p. 6. în textul dat. dor c.. III. Rescrie un vers care conţine o personificare şi altul care conţine o comparaţie. 10. cu ce nerăbdare aşteptam să-şi puie plăcintarul tablaua jos din cap. un derivat diminutival şi explică-l. 4 p. şi cât de iute i-o deşertam! I. Citeşte cu atenţie textul. 3 p. 8. Comentează ultimele patru versuri. Nu-i aici cine mi-i drag. două forme verbale inverse. De n-ar plânge inima. 4 p. 2 p. Ce sentiment se evidenţiază prin versul Cine mi-i drag nu-i acasă. Scrie. Nici ochii n-ar lăcrăma. Relatarea să aibă ca subiect o întâmplare hazlie (trăită sau imaginată). Cine mi-i drag nu mai vine. Completează următoarele enunţuri: Textul dat este o doină.? 2 p. pe foaia de teză. Alcătuieşte o relatare personală. Inimuţa-n mine plânge. Răsărit-a luna-n şură. în textul dat. 2 p. Arde luminiţa bine. 4. LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATRURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I. 7. sentimentele exprimate sunt ………………………… 6 p. Arde lumina pe masă. 3 p. 3 p. care sunt prezente în textul dat. copii şi bătrâni. Poezia este o doină de: a. haiducie 3 p. 5. (*** . Prezintă rima. Analizează morfologic şi sintactic substantivele din text. NOTĂ: Se acordă 10 p. pentru a putea rezolva cerinţele: Duce-m-aş ca luna-n nor. 3. 9. Răsărit-a luna-n prag Nu mai pot de-a badii dor. 2. pentru a putea rezolva cerinţele: Îţi aduci aminte de copilăria noastră – care s-a dus ca să nu se mai întoarcă! – ce plăcută impresie ne făcea strigarea: cooovrigi! gogoşeeeeeele! Cum alergam cu toţi. şi cei mai mari şi cei mai mici. jale b.

indicând cel puţin 6 componente ale acesteia. 6 puncte 4. Sub piersicii cu flori trandafirii. 6 puncte 7.. 6 puncte 9. Precizează din text trei cuvinte care conţin diftongi.Cum stau aşa. Întocmai ca o mamă pe copii. . Alcătuieşte două enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului cer. Subiectul III (20 puncte) Scrie în 10-15 rânduri rezumatul schiţei „D-l Goe” de I. Identifică în text două imagini artistice. Caragiale.. 6 puncte 5. TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I CLASA A VI-A B *Toate subiectele sunt obligatorii. 6 puncte 2. 6 puncte Subiectul II (10 puncte) Realizează în 8-10 rânduri o descriere a unui peisaj de toamnă. Scrie antonimul potrivit sensului din context pentru fiecare dintre cuvintele: lumină. trandafirii. Extrage din text trei figuri de stil. cheamă.. (Şt. Notă: se acordă 10 puncte din oficiu După teză! În vederea autoevaluării. Linişte) 1.. linişte. precizând tipul acestora. adâncă. este util să completezi următorul tabel: Am ştiut foarte bine Nu prea am ştiut Nu am ştiut deloc În cerul plin de umbră şi lumină Şi-i linişte adâncă în grădină. Trebuie să mă îndrept la învăţătură Prof. 6 puncte 6. în liniştea divină: Pământu-i cald şi cheamă la hodină. Subiectul I(60 de puncte) 27 . Alcătuieşte enunţuri cu paronimele: complement/compliment. 6 puncte 8. 6 puncte 10. Iosif. Se acordă 10 puncte din oficiu. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului floare. 6 puncte 3. cerul. Precizează numărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte: joacă. L. *Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. Scrie sinonimul potrivit sensului din context pentru fiecare dintre cuvintele: zglobii. Precizează tipul rimei şi măsura versurilor. cald. O.

Desparte în silabe: portiţa. Da’ ţie? -Nici mie. 9.Înţelegerea textului 8. să mergem dară! -Nu ştiu ce să fac. pornesc. Precizează modul şi timpul verbelor: se deschise. Lacul limpede se mişcă. Abia vântul şerpuieşte printre crengi de sălcii verzi. nalta trestie răsună. 10. babo. Şi. 6 puncte 6. tu. aşa pot veni şi eu. hehei. Clara undă argintoasă reflecteaza alba lună. Doi bătrâni) A. Notează trei cuvinte din familia lexicală a termenului încet. 6 puncte 2. Identifică în textul dat un cuvânt care să conţină un diftong si unul care să conţină un hiat. -Nu acolo. se scoală amândoi şi pornesc spre portiţă. amândoi. afară. Afară moşul dă să plece la vale. Identifică în text două personaje de vârste diferite. destul. 6 puncte 5. bătrânule. şi o fetiţă de vreo şase ani strigă de-acolo tare. TEST FINAL CLASA A VI-A Citeşte cu atenţie textul dat pentru a rezolva cerinţele de mai jos. nu acolo! Şi baba se opreşte cu mâinile în şolduri. -Atunci. 6 puncte 6 puncte 6 puncte Subiectul al II-lea ( 30 de puncte) Povestiţi pe momentele subiectului opera „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi. şi nu mai zice apoi nimic. tu babo. -Doamne. Analizează ultimul predicat din textul dat. da’ tot mă duc. ca la cineva depărtat: -Bunicoo! A zis mama să veniţi şi dumneavoastră să mâncaţi! -Haida. Scrie câte un sinonim pentru: a zice. (Ion Agârbiceanu. da’ puţin pot eu mânca acum! -Las’. că mie nu mi-e foame. încet-încet. Precizează care este principalul mod de expunere în fragmentul dat. să veniţi şi spune. spre casa lui Petru. Alcătuieşte câte un enunţ cu antonimele cuvintelor: atunci.Limba română 1. c-ai mâncat tu odată destul! -Mâncat. 6 puncte 3. Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi 28 . da! Da’ tu n-ai mâncat? Spune dârz moşul. 6 puncte 7. 6 puncte 4. gata să râdă.Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: Portiţa de la curte se deschise grabnic. 6 puncte B.Rescrie din text un enunţ în care identifici o atitudine respectuoasă.

Transcrie un diftong şi un hiat. vei avea în vedere: • precizarea a două caracteristici ale fabulei. pe scurt. 10. Oh. 7. grangur I. pe baza operei alese. Tainic cânta-n ulmul falnic singuraticul cinflor*. Dă câte un sinonim pentru cuvintele: limpede. tristă. 30p Scrie o compunere în care să motivezi faptul că o operă literară dintre cele studiate de tine la clasă este o fabulă. Construieşte două enunţuri în care cuvântul „noaptea” să aibă valori morfologice diferite. Numele şi prenumele: Clasa: a VI-a Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”. • prezentarea personajelor şi a semnificaţiei comportamentului acestora. Extrage din text un predicat verbal şi unul nominal. cad. o interjecţie. un vers care să conţină o imagine auditivă. El doineşte. din a doua strofă. Transcrie. ca specie literară. clară. şi în ochii-mi se răsfrânge. din text. În redactarea compunerii. a subiectului (prin punerea în evidenţă a situaţiei semnificative în care se află personajele). 9. o conjuncţie şi un pronume reflexiv.Adâncit în visul dulce al reflexelor de lună. • exemplificarea acestor caracteristici. Clara noapte) *cinfor (reg. Noaptea clară într-un basmu de magie schimbă balta. 60p 1. II. Precizează măsura ultimului vers din fragmentul citat. 6. 5. Transcrie din poezie un cuvânt derivat cu sufix şi unul cu prefix. • prezentarea. 2. (Tudor Arghezi. ce aur curge-n trestii ce cad una peste alta.Găseşte un atribut şi un complement şi precizează felul lor. 8. balta. Transcrie. Oradea Data: LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I 29 . Precizează aceste valori morfologice! 4. Peste tot plăceri nespuse bat din aripile lor. Trece adjectivul dulce la toate gradele de comparaţie.)= pasare cantatoare migratoare. 3.

toamna. căzu. Zâna-Toamnei. Ar fi vrut să mai păstreze o fărâmă de soare pentru micile vieţuitoare. Părea o lacrimă de chihlimbar dăruită de Zâna-Toamnei. au plecat. din care unul să fie derivat cu sufix diminutival şi altul cu sufix augmentativ. compunerea ta trebuie să aibă minimum 15 rânduri. Cerinţe: 1) Menţionează modul de expunere dominant în text. (10p) 10) Alege. (12p) 9) Alcătuieşte în total două enunţuri în care verbele a însemna şi a rămâne să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. (9p) 8) Transcrie din text patru structuri care să conţină verbe copulative.SUBIECTUL I (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat: Într-o zi mohorâtă de toamnă. căci toamna însemna pentru ele timpul despărţirii de locurile dragi. (4p) 2) Câte litere şi câte sunete conţin cuvintele: erau. iar altul în care să foloseşti omonimul aceluiaşi cuvânt. 8 puncte NOTĂ! În vederea acordării punctajului pentru exprimare. În compunere trebuie: să formulezi un titlu adecvat textului redactat de tine 4 puncte să respecţi convenţiile specifice unei caracterizări de personaj 6 puncte să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate 12 puncte să respecţi normele de exprimare. Din oficiu se acordă 10 puncte. (4p) 7) Menţionează conjugarea. Tăceţi!/ Taceţi! (3p) SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte) Scrie o compunere de 15-25 de rânduri în care să caracterizezi. forma corectă a verbelor: Nu fii/ fi obraznic!.. Şi cum priveau ei spre cerul acoperit de nori. doi tineri zâmbeau ultimelor crizanteme aproape ofilite. o frunză căzu la picioarele lor. prin subliniere. unul în care să foloseşti sinonimul contextual al cuvântului gol (rămăsese gol). Erau trişti că păsărelele au plecat şi că părculeţul rămăsese gol. ( 4p) 6) Alcătuieşte două enunţuri. CLASA a VI-a … NOTA…………. (4p) 5) Menţionează prin ce mijloace de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele: păsărelele. Îndoi/ îndoiesc bara.). (6p) 4) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului frunză (minimum 4 cuvinte derivate. un personaj dintr-o operă epică studiată în acest semestru. dragi. părculeţul. (4p) 3) Extrage din text două cuvinte care conţin diftongi. modul şi timpul următoarelor verbe: zâmbeau. NUMELE ŞI PRENUMELE……………………………………………………… DATA…………. ortografie şi punctuaţie. două care conţin triftongi şi două care conţin vocale în hiat. ca un strigăt de ajutor. subliniază acele verbe şi menţionează conjugarea şi timpul lor. LUCRARE SEMESTRIALĂ SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 30 . la alegere. de ortografie şi de punctuaţie.

10.) Demonstrează omonimia cuvântului ... timp perfect. unde era o mulţime de oase de oameni’’ . . s-a dus. . s-a dus. Stând să se odihnească. 11. 12. 6. ( 6 p. dar mâine. fără să fie omorât.tată’’. .. stăpâne. pers.) Transcrie din text un cuvânt compus şi unul derivat. Timp de lucru : 1 oră TEST Partea I Citeşte cu atenţie textul şi scrie răspunsurile la următoarele cerinţe: Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lânga izvor. în pădurea ce o vezi. zi’’ alcătuind două enunţuri..) Identifică din text un verb la modul gerunziu şi un verb la modul indicativ. aceasta’’. 13. care e atât de rea. ( 6 p. A fost şi ea femeie ca toate femeile.) Realizează rezumatul textului dat. ( 4 p. se opri. ci îi tot necăjea. când altul. a putut’’ . (12 p. îi trimise înapoi. 8. oprindu-şi pentru dânsul merinde numai cât a putut duce calul. . că aici suntem pe moşia unei Gheonoaie. Gheonoaie’’ . Se acordă 10 puncte din oficiu.. s-a dus.) Precizează câte sunete sunt în cuvintele : . dară să nu te sperii. 7.) Găseşte în text un cuvânt conţine diftong şi unul care conţine hiat. Se deteră spre odihnă. ( 6 p.. Şi apucând calea către răsărit. în clipa aceasta este cu copiii ei..cal’’.Să ştii.) Transcrie un fragment de maxim 10 cuvinte prin care să dovedeşti existenţa unui narator în textul dat. Făt-Frumos îşi împărţi toată avuţia pe la ostaşi şi. a II-a.. timp perfect compus .. b) modul condiţional-optativ.împărăţia’’ .s-a dus’’.) Precizează modul de expunere utilizat în primul paragraf al textului dat. . ( 6 p..) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului “om” ( 3 exemple). îi zise calul: .a se opri’’. unde era o mulţime de oase de oameni.Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte ) 1.. ( 6 p. 15. dar blestemul părinţilor pe care nu-i asculta. trei zile şi trei nopţi. 9.luându-şi’’. . o s-o întâlnim venind să te prăpădească.. 14. . încât nimeni nu calcă pe moşia ei.. sg.-semestrul I – ( 10 x 6 p. 4. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam 31 . ( 4 p.ostaşi’’ . ( 6 p. 3. înapoi’’. luându-şi ziua bună..) Conjugă un verb ales din textul dat la : a) modul imperativ . a făcut-o să fie Gheonoaie.) Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din fragmentele : .) Stabileşte antonime pentru cuvintele :. c) modul supin. ( 6 p.. ca să te slujeşti cu dânsele când va fi de trebuinţă. 2. 5. ( 4 p. ( 6 p. e grozavă de mare. ( 6 p.) Desparte în silabe cuvintele : . trecu’’.) Se dă textul: După ce trecu afară de împărăţia tatălui său şi ajunse în pustietate. pers.. ( 6 p. ( Petre Ispirescu .) Realizează diminutive de la cuvintele : . ( 6 p. ci să fii gata cu arcul ca să o săgetezi. dar pândea când unul. a III-a plural .) Menţionează conjugarea fiecăruia dintre verbele : . iar paloşul şi suliţa să le ţii la îndemână. până ce ajungând la o câmpie întinsă.

Pe câmpi un val de argintie ceaţă. suna. c) Asupra oraşului s-a abătut o aversă de ploaie.. de Costache Negruzzi este operă epică. argintie. Alcătuieşte o compunere de o pagină( max.prezenţa eului liric .semnificţia a trei figuri de stil diferite/ imagini artistice . sclipiri. În redactarea compunerii vei avea în vedere următoarele: .. 4. Partea a-II-a (40 p) Scrie o compunere de 25-30 de rânduri în care să comentezi fragmentul de la partea I . tainic. (30p) 1. în care pornind de la relaţia autor/ narator/ personaj să demonstrezi că lectura „Sobieski şi românii”. I I. Formulaţi enunţuri prin care să demonstraţi omonimia cuvântului cer 3. Arată modul de formare al următoarelor cuvinte: adormitor.S-aud cum apa sună-ncetişor. Scrie un sinonim pentru următoarele cuvinte: pădure. astfel.mesajul transmis LUCRARE SCRISĂ DE SFÂRŞIT DE SEMESTRU LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ: CLASA a VI-a. 25 de rânduri). Analizează substantivele subliniate în text.tema şi motivele poetice .elemente de versificaţie (rima si masura versurilor) . 30 de puncte 32 . blând. B. Răsare luna. 6. Sunând din ce în ce tot mai aproape . freamăt. Blând îngânat de-al valurilor glas. Sclipiri pe cer. cerbii. A. văpaie preste ape. Desparte în silabe următoarele cuvinte: păduri. corectând greşelile şi indicând tipul acestora: a) S-a bucurat de aprecierea pozitivă a celorlaţi. Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii Părea c-aud venind în cete cerbii. Un bucium cântă tainic cu dulceaţă. 2. 5.-mi bate drept în faţă: Un rai din basme văd printre pleoape. Astfel ades eu nopti întregi am mas. dulceaţă. ramuri. Un freamăt lin trecea din ram in ram Şi un miros venea adormitor. Rescrie corect următoarele enunţuri. aducând cel puţin două argumente pro sau contra: Mi-am imaginat întotdeauna Paradisulca pe o bibliotecă. venind. Redactarea răspunsului trebuie să se încadreze în 9-10 rânduri şi să respecte normele acestui tip de scriere. baiet. SEM. b) Încă o dată repetă ce ai spus. (20p) Exprimă-ţi punctul de vedere în legărură cu următorul citat.

Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul scump să fie pe rând: adjectiv.Aş! nu e rău.Arată ce funcţii sintactice au substantivele subliniate. Crează contexte din care să reiasă omonimia cuvintelor: cer/cer*.Precizează sinonimele cuvintelor coridor.Nouă ceasuri şi nouă minute. 20 de puncte Notă: Timp de lucru o oră. 30P. Un minut încă şi se-nchide casa. 6P. şezi mumos. Precizează valorile gramaticale ale acestora(2 enunţuri).dormitor A. Peste şase minute pleacă trenul.. 6.zice cucoana-până se-nvaţă cu omul. 10. Succes! Şi tu poţi lua 10! Teză la limba si literatura română Semestrul I Clasa a VI-a Se dă textul: . după câteva momente de tăcere-da rău! . şi fumează.Bubico! zice cocoana. Se acordă din oficiu 10 puncte.. Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: “ .Frumuşel căţel aveţi. ies pe peron. 6P.Numeşte ora la care pleacă trenul. 15 puncte IV. să devii.unul care conţine un triftong şi unul cu vocale în hiat.noaptea. am să aştept.a II-a şi a III-a. 6P.. frate! Doar că nu vorbeşte… Apoi către paner. Desparte în silabe.  Se acordă 10 puncte din oficiu. Indică modul şi timpul pentru următoarele forme ale verbului: pentru scris. 6P.. am hotărât. Caragiale. 9. hiat). cu multă dragoste: 33 . 4.Rescrie un cuvânt care conţine un diftong. cules. 10 puncte V.Sobieski şi românii’’de Costache Negruzzi. 15 puncte III. C.Numeşte un mod de expunere prezent în text. Aci. EVALUARE UNITATEA 8 LIMBA SI LITERATURA ROMANA I. triftong.că fragmentul de mai sus aparţine genului epic. sunt în vagon. alerg la tren.. atât mai bine! Intru şi salut. substantiv(3 propoziţii).Precizează modul de formare a următoarelor cuvinte:paneraş..paneraş 6P. Bubico…) *iatac=cameră mică.zic eu cucoanei.. o să vină. dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este. şi modul de formare: locuibil.LIMBA ROMÂNĂ 6P 1.. 2. 3.. când auz o mârâitură şi văz apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană capul unui căţel lăţos.ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6P. 6P. 7. . 5. Trec de colo până colo prin coridor. plin de funde de panglici roşii şi albastre. 6P. identificând sunetele din fiecare silabă. să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod..L.Justifică. mamă!’’ (I. Repede-mi iau biletul. Precizează personajul feminin din text.Rescrie din text câte un verb la conjugarea I. care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele intrat noaptea în iatacul* stăpână-si. precizând grupurile de sunete învăţate(diftong.II.Prezintă desfăşurarea acţiunii din nuvela. 8. adverb. şi deştept! Ei bine! E ca un om.Transcrie un verb la gerunziu. O damă singură.dând două argumente. neavând. B. aş fi cântat. 6P. fiecare.

- Unde-i Bubico? ... Nu e Bubico! ... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băieţelului zăhărel? ... Bubico! Bubi! Băieţelul scoate capul cu panglicuţe… Mamiţa-l degajează din ţoalele în cari dospeşte- nfăşurat şi-l scoate afară. Bubico se uită la mine şi mârâie în surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei: - Madam! Pentru Dumnezeu, ţineţi-l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos, şi nu ştiu ce-aş fi în stare…de frică… ( BUBICO- I.L.CARAGIALE)
Cerinte A. Înţelegerea textului 1. Transformă fragmentul subliniat în vorbire indirectă; 2. Rescrie o enumeraţie şi o comparaţie din text; 3. Precizează modul de expunere predominant în text; 4. Identifică personajele din fragmentul dat; B. Limba română 5. Precizează felul propoziţiilor : 1) - Unde-i Bubico? ... 2) Nu e Bubico! ... 6. Identifică şi precizează predicatele şi subiectele din enunţul : - Aş! nu e rău- zice cucoana-până se-nvaţă cu omul; dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este, şi deştept! 7.Analizează la alegere un subiect, un predicat verbal şi unul nominal din enunţul de la exerciţiul 6; 8. Motivează folosirea cratimei în structura: ce-aş fi în stare 9. Rescrie dintre cuvintele: cucoana, miorlăit ,ce-aş, surdină, scoate, pe cele care conţin hiat şi diftong; 10.Precizează modul de formare al cuvintelor: frumuşel, băieţelului, zăhărel, panglicuţe; 11.Găseşte sinonime pentru cuvintele: fidel, paner, sentimental, degajează; 12.Transcrie, din textul dat, două verbe la modul indicativ, unul la modul conjunctiv şi unul la modul condiţionaloptativ; 13.Notează funcţia şi cazul cuvintelor: cucoanei, frate, cu panglicuţe, sentimental; 14.Construieşte enunţuri în care cuvântul frumuşel să aibă alte două valori morfologice. II . Te numesti Stefan / Stefania Petrescu locuiesti in Deva , str.Cetatii,nr.14 şi eşti elev(a) în clasa a VI-a la Scoala Generala ,,Avram Iancu ’’. Redacteaza , pe o pagina distincta, o cerere adresata directiunii scolii, prin care soliciti o adeverinta din care să rezulte că frecventezi cursurile scolare, fiindu-ţi necesară pentru obţinerea unor bilete de călatorie CFR cu preţ redus,in perioada vacanţei de iarnă. Data redactării cererii 27-III-2008. In cererea ta trebuie : • să ai formulele si celelalte conventii specifice acestui tip de compunere; • să ai un continut si sa folosesti un stil adecvat situatiei imaginative ; • ă respecti normele de exprimare,de ortografie si punctuatie.

III. Redactează o compunere de o jumătate de pagină, în care să descrii animalul tău preferat.

Numele si prenumele: Data: 10p oficiu

Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul al II-lea, cls.aVI-a I. Se dă textul ( 60p.):
34

- Frumuşel căţel aveţi- zic eu cucoanei, după câteva momente de tăcere - da rău! - Aş! nu e rău- zice cucoana - până se-nvaţă cu omul; dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este, şi deştept! Ei bine! E ca un om, frate! Doar că nu vorbeşte… Apoi către paner, cu multă dragoste: - Unde-i Bubico? ... Nu e Bubico! ... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băieţelului zăhărel? ... Bubico! Bubi! Băieţelul scoate capul cu panglicuţe… Mamiţa-l degajează din ţoalele în cari dospeşte- nfăşurat şi-l scoate afară. Bubico se uită la mine şi mârâie în surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei: Madam! Pentru Dumnezeu, ţineţi-l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos, şi nu ştiu ce-aş fi în stare…de frică… ( BUBICO- I.L.CARAGIALE)

Cerinte: 1. Transcrie din text : 12p. • • • • un adverb de timp................................................................................................................................... un pronume reflexiv.............................................................................................................................. un adjectiv propriu-zis............................................................................................................................ o conjuncţie subordonatoare...................................................................................................................

2. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ...ţineţi- l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos…

9p. 3. Transcrie un predicat nominal şi un predicat verbal. 6p. 5p. 7p. 4p.

4. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să fie exprimat prin pronume posesiv. 5. Analizează morfologic şi sintactic cuvântul subliniat:

Nu pot să sufăr căţelul acesta.

6. Transcrie un fragment/ o structră care conţine o trăsătură morală/ de caracter a căţelului.

7. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat: Căţelul cu panglicuţe părea asemenea unei mascote nesuferite. 5p. 12p.

8. Trece din vorbire directă în vorbire indirectă fragmentul din chenar.

II. Argumentează într-o compunere de 20-25 de rânduri că o operă studiată este un pastel. 30p.

35

TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I
CLASA A VI-A Se acordă 20 puncte din oficiu. Subiectul I(50 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: „Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie?Dacă se întâmpla să plouă;ori răcoare? Şi mam’ mare scoate din săculeţul ei un beret tot din uniforma canonierii Le Formidable. -Te mai doare nasul ,puişorule?întreabă mam’ mare. -Nu...răspunde Goe. -Să moară mam’ mare? -Să moară! -Ad’ să-l pupe mam’ mare,că trece! Parcă-i şade mai bine cu beretul!...zice mam’ mare scuipându-l să nu-l deoache,apoi îl sărută dulce. -Cu ce nu-i şade lui bine? Adaogă tanti Miţa şi dumneaei şi-l sărută. -Lasă-l încolo! Că e prea nu ştiu cum!...Auzi d-ta! Pălărie nouă şi biletul!zice mamiţa,prefăcându-se foarte supărată. -Să fie el sănătos,să poarte mai bună! Zice mam’ mare. Dar mamiţa adaogă: -Dar pe mamiţica n-o pupi? -Pe tine nu vreau!zice Goe cu humor.” A Limba română. 1.Desparte în silabe.:mamiţica, scuipându-l, beretul 6p 2.Precizează mijlocul intern de îmbogǎţire a vocabularului prin care s-au format urmǎtoarele cuvinte:săculeţul, uniforma ,preface.……………………………….6p 3.Precizează câte un sinonim pentru urmǎtoarele cuvinte: se întâmpla,să poarte,copilul...6p 4.Scrie 2 cuvinte din familia lexicală a termenului- băiat-…………………………....6p 5.Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor- mai , nouă……………………6p B.Înţelegerea textului 6.Precizeazǎ două trǎsǎturi care sǎ justifice cǎ textul aparţine genului epic…..………6p 7.Identifică în text numele personajelor care susţin dialogul……………………………6p 8.Rescrie din text o sintagmă ce surprinde o însuşire moralǎ a personajului mam mare….…..8p Subiectul al II-lea (30 de puncte) Scrie intr-o compunere de 10 -15 rânduri, rezumatul textului de mai sus.

36

Deschide uşa ! Toamna ne cheamă. Arată la ce mod şi la ce timp sunt verbele: deschide. subiect. deschide. 5. Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: deschide.Menţionează trei termeni din familia lexicală a cuvântului rece . Alcătuieşte trei enunţuri în care verbul la infinitiv a deschide să fie. Toamna ne cheamă. Toamnă la Florica ) A.vechi. „ ( Ion Pillat. vânt. 6p. 6p. pe rând. 6p.cheamă.TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VI-a. 3. 10. Negruzzi . semestrul I Citeşte cu atenţie textul următor : „ De aur vechi s-a facut frunzarul.Transcrie. a pleca. 6. 6p. două cuvinte derivate şi un cuvânt realizat prin conversiune.Desparte în silabe cuvintele: frunzarul. B. Notă ! Din oficiu . nume predicativ 6p.Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor : coc. Am împuşcat în zări sitarul Din urmă: zburase să plece. şi atribut verbal . 4. 7.Scrie antonimele a trei cuvinte din text . 6p.Subliniează paronimul potrivit : transcriere literară/ transcriere literală zăcământ petrolifer / zăcământ petrolier stil original / originar atitudine glaciară / atitudine glacială 9. 8 . 6p. 6p. somn. 2. toamna. am împuşcat. 10 puncte 37 6p. Vântul e rece. 6p. Zările-s stinse cum e cenuşa. să plece. din text.Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele : vechi. Alcătuieşte o compunere în care să povesteşti momentul subiectului desfăşurarea acţiunii din textul studiat „Sobieski şi românii „ de C. 30p . 1.

gazda mea.Caracterizează personajul Goe din opera D-l Goe de Ion Luca Caragiale TEST DE EVALUARE NR.Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: „Dimineaţa trecuse călduroasă şi sosi amiaza ucigător de arzătoare.S. din care face parte substantivul stejar. începu a-şi orândui grădiniţa din coasta casei – iar eu zburdam ca un căluţ înfiorat de soare şi de vânturile calde.” (Mihail Sadoveanu) Identifică trei cuvinte formate prin derivare Găseşte în textul de mai sus cinci cuvinte care aparţin vocabularului fundamental Precizează trei argumente care să încadreze textul de mai sus într-un gen literar Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului copilărie Precizează tipul de compunere prin care s-au format cuvintele: nord-vestic. 3. Mărgărinta. trei neologisme. Dă exemple de trei arhaisme. 5. trei regionalisme II. din care face parte substantivul farfurie (minim 6 termeni) 7. parcă. 5. pe albastrul şters al adâncurilor. ajuns în răscrucile cerurilor.D. 2.D. 2.Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: “ După cum se aşezase primăvara în valea Moldovei şi înfrunziseră mărunt mesteacănii de pe culme şi de la fântâniţele din vale. îşi cumpănea. 4. unsprezece. de la 6. trei regionalisme 1. ciuboţica-cucului. roşu-gălbui. Alcătuieşte câmpul lexical.2 I. P. Identifică trei cuvinte formate prin derivare Găseşte în textul de mai sus cinci cuvinte care aparţin vocabularului fundamental Precizează trei argumente care să încadreze textul de mai sus într-un gen literar Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului pădure (minim 4 termeni) Precizează tipul de compunere prin care s-au format cuvintele: devreme.Realizează povestirea operei D-l Goe de Ion Luca Caragiale 38 . II. Dă exemple de trei arhaisme. fărădelege. 7.1 I. Soarele îşi ridicase de pe faţă zăbranicul său de aburi roşietici şi. 3. trei neologisme. Alcătuieşte câmpul lexical.R. neclintit. 4. B. discul său alb de lumină topită…” (Calistrat Hogaş) 1. a binecuvânta. 100 puncte TEST DE EVALUARE NR.Total puncte . treizeci 6. Câmpulung.

4.. clasa a VI-a Se dă textul : ” Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alină gînduri blînde...imperativ. Formulează. 8.. Argumentează folosirea semnului de exclamare în enunţul al doilea. 5 p. Găseşte două sinonime contextuale pentru lexemul ”blînde” 7.. plasîndu-l într-un enunţ... 5 p. Imagini vizuale Imagini auditive Imagini motorii (de mişcare) 5.. în fragment... varianta corectă.. primul vers) este în cazul ... persoana.. Propune un antonim neologic pentru cuvîntul ”iertător”. De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint ” ( D... ”straturi de flori”. Fragmentul propus este: a) text literar / nonliterar 3 p. 6. Ce iertător şi bun ţi-e gîndul. 12.verb predicativ 10.. Indică numărul. Anghel) În baza textului propus... ” căderea stolului de fluturi” 6 p. Include următoarele sintagme în rubricile tabelului de mai jos: ” flori plăpînde”. enunţul care conţine predicat nominal 14. c) text descriptiv / narativ 5 p. 39 . 3 p. Identifică. Substantivul ”florilor” ( în text.. Completează spaţiile punctate: 2 p. 5 p. cazul pronumelui ” ţi” 13...verb copulativ. Selectează din text trei cuvinte care fac parte din cîmpul lexical al cuvîntului ”floare” 9. Indică comparaţia din catren.Numele Test de evaluare... în preajma florilor plăpînde! Rîd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint. 15...... Transformă enunţul exclamativ într-o propoziţie interogativă.. ” stol de fluturi”... 4 p. Propune o variantă proprie de comparaţie. prin subliniere. într-un enunţ. limba română..... Defineşte personificarea. ”fluturi de argint”. deoarece ...Selectează din text două substantive nearticulate 11.. prezentînd un exemplu de personificare din catren 3... 3 p.. 2 p..... ”rîsul florilor”. 4 p. 5 p....conjunctiv. b) text epic / liric 2. 2 p...conditional-optativ b) ”I” din ortograma ”ţi-i” este: verb auxiliar. 4 p. sentimentul ce se desprinde din acest fragment... Marchează. prin încercuire răspunsul corect a) ” Ar fi căzut” este la modul : indicativ... rezolvă următorii itemi: 1. Marchează.

ies pe peron. pentru că şi focul îngheaţă lângă tine.. Trascrie din text câte un verb de conjugarea I. Numeşte ora la care pleacă trenul SUBIECTUL AL II-LEA Prezintă opera Puiul de Ion Alexandru Brătescu Voineşti RÂNDUL 2 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL AL II-LEA SUBIECTUL I Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele: „Harap-Alb.16. mamă!”(Ion Luca Caragiale .. Numeşte personajele din text. ”(Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb) CERINŢE 1. 7. a II-a şi a IV-a. Utilizează cuvinte compuse. să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod. Identifică în text un substantiv comun şi un substantiv propriu. . Un minut încă şi se închide casa. Trascrie fragmentul prin care Gerilă îl convinge pe Harap-Alb să-l ia cu el.. 4.şezi mumos.. respectiv un pronume demonstrativ 6. sunt în vagon. Precizează ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate: „măi tartore” „tu trebuie să fii” „spune drept” 4. de arzuliu ce eşti.. Redactează. a făcut ţurţuri la gurp şi. Repede-mi iau biletul. .Aci. Precizează cărui moment la subiectului îi corespunde acest fragment 8. alerg la tren . auditive. Alcătuieşte două propoziţii în care să existe un pronume posesiv. în 7-8 randuri. zice atunci Gerilă tremurând. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană capul unui căţel lăţos plin de funde. Motivează de ce Harap-Alb îl numşte gerilă pe tovarăşul său 8.. zice Harap-Alb. Precizează ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate: „nouă ceasuri” „trec de acolo” „să mă latre”. atât mai bine! Intru şi salut. Identifică în text un substantiv comun şi un substantiv propriu. dar unde mergi. 3. 3. care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele intrat noaptea în iatacul stăpânisi. a III-a şi a IV-a.Peste şase minute pleacă trenul. 40 . căci nu e bine când stai locului. O doamnă singură.Hai şi tu.. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „ zice atunci Gerilă tremurând. Harap-Alb. RÂNDUL 1 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL AL II-LEA SUBIECTUL I Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele: „Nouă ceasuri şi nouă minute.Tu trebuie să fii. fără de mine n-ai să poţi să faci nimica.(. 25 p. 2. dacă vrei.” 5.Râzi tu.Bubico! Zice cocoana...Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore. râzi.. fără de mine n-ai să poţi să faci nimica.) spune drept. neputându-şi stăpâni râsul.Bubico) CERINŢE 1. o descriere a toamnei. 2.. de-abia te-ai mai încălzi mergând la drum. Trascrie din text câte un verb de conjugarea I. respectiv un pronume demonstrativ 6. folosind imagini vizuale. zise cu mirare: . de panglici roşii şi albastre. dar unde mergi. 7. Trec de acolo până-n coridor. . Precizează care sunt personajele participante la acţiune. şi fumează. Alcătuieşte două propoziţii în care să existe un pronume posesiv. când auz o mârâitură şi văz apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană capul unui căţel lăţos plin de funde. numai o ţâră cât a stat de s-a uitat. de panglici roşii şi albastre” 5. tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?.

cu definiţiile lor. necesară pentru obţinerea permisului gratuit la spectacole. cuvintele referitoare la scrisoare. conjuncţiile şi interjecţiile din fragmentele de mai jos: “ Acum sui pe mine fără grijă şi hai să te duc unde vrei. 4. d. Mihai este mereu contra. din a doua coloană: Destinatar sunt aşezate sus.. iaca şi ei la sfânta Duminică iar au sosit. din prima coloană. iară mai ales de cel spân. Harap-Alb. Scoate din text adverbele. Notează cazul cerut de următoarele prepoziţii: la………. pe lângă………. în dreapta Expeditor persoana care primeşte o scrisoare Formula de încheiere persoana care trimite o scrisoare Data şi locul se află în finalul scrisorii 6. a. El a învins graţie Mariei.” “ …dar să te fereşti de omul roş. până la………….SUBIECTUL AL II-LEA Prezintă opera Sobieski şi românii de Costache Negruzzi ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SADU 2004-2005 CLASA A VI-A TEST DE EVALUARE 1. b. Eşti elev/elevă în clasa a VI-a la Şcoala Generală “Otilia Cazimir”. Numeşte ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate: Ea are o graţie desăvârşită. Redactează o cerere adresată directorului şcolii. strada Florilor. c.. Uneşte.” “ Şi când vântul a aburit. 5. din localitate şi doreşti să primeşti un permis gratuit la spectacolele Teatrului “Ion Creangă” din oraş. 2. deasupra……. 3. contrar……… conform……… dedesubtul…………. prin care soliciţi eliberarea unei adeverinţe de elev. prin săgeţi. Mircea a luptat contra Mariei. Te numeşti Alexandru/Alexandra Vasilescu şi locuieşti în Cluj.. Prezintă cu ajutorul momentelor subiectului fragmentul “ Pupăza din tei” din opera “ Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.” “ – Ei. prepoziţiile.…te-a ajuns nevoia?” 41 . numărul 3. graţie……….

Formează câte un adjectiv derivat cu sufix de la: stea. b)menţine ritmul şi măsura. b)un derivat parasintetic.Argumentează în 5-7 rânduri apartenenţa textului la genul literar corespunzător 17. Înţelegerea textului 16.b) o propoziţie.Stabileşte modul verbelor din primele 2 versuri 12.Identifică în text câte un vers ce conţine: a) o imagine vizuală dinamică.Rescrie din text: a)un substantiv colectiv.Alege o propoziţie dezvoltată care ţi-a plăcut în mod deosebit şi transform-o în propoziţie simplă 15.Rescrie din text un pronume reflexiv şi un adjectiv pronominal posesiv 11.Stabileşte rima şi ritmul versurilor 19. b)o imagine vizuală cromatică 20.Indică numărul de silabe din primul vers 2. b) hiat. c) catren 18.În cuvântul osiile literele identice transcriu: a)diftong. apă 9.Comentează în 5-7 rânduri primele 2 versuri din text C. cratima are rolul de: a) desparte 2 părţi de vorbire de acelaşi fel. Iar carul mare-şi târâie molcom Printre frunzişuri osiile. c) indică o pauză scurtă în vorbire 6.Alcătuieşte o frază din 2 propoziţii. b)terţină.TEST Se dă textul: Aici se joacă umbrele-ntre pomi Săltând zglobiu. (Radu Stanca—Pastel) Cerinţe: A.În primul vers din text.Versurile de mai sus formează: a) distih.Menţionează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor din primul vers 10.Argumentează prezenţa virgulei în strofa a doua 5. c) 3 propoziţii 14. Îşi vâră-n unde falnicul său corn Şi-mproaşcă-n aer stelele din ape. c) triftong 3. având ca element de relaţie conjuncţia dar.Identifică în text 2 adverbe antonime 8. Aici soseşte câte-un unicorn Din lacul înnoptat să se adape. menţionează raportul sintactic stabilit B.În prima strofă există: a) 2propoziţii . de-a v-aţi ascunsele.Limba română 1. Redactează o compunere cu titlul Înserare magică(aproximativ 10 rânduri) 42 .Alcătuieşte 2 enunţuri cu omonimele substantivului unde 7.Alcătuieşte o propoziţie în care 2 substantive din strofa a doua să formeze subiect multiplu 13. neunsele. c)un cuvânt compus 4.

ea ştia că nu putea rupe de la lucru pe fata cea mare. 4.Bunicul va pleca dintre ei şi era bine să nu-l părăsească.două circumstanţiale de tipuri diferite şi precizează felul lor.cuprinsă mereu de treburi şi acasă. pe fata .de el. Cine să secere? Linuţa nu putea adormi. De când se îngrijea de bătrân se ţesuse între ei o legătură deosebită de ceea ce a fost mai înainte şi nu o mai putea rupe.. 11.nu va mai fi singeră cu bătrânul. 3.sa(mamă-sa).Exprimă-ţi părerea în legătură cu motivul pentru care Linuţa încerca sentimente de spaimă când rămânea singură cu bunicul ei.Transcrie cuvintele prin care se sugerează sensibilitatea fetei.căzu îndată într-un somn greu.unde dormea şi Linuţa. 2 Precizează câţi membri are familia Linuţei.ştiind-o pe mamă-sa acasă.Mai ştia că mamă-sa.TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ Partea I Citeşte cu atenţie textul dat.Deşi se simţea vinovată că lăsă pe copilă cu bătrânul. un verb la diateza reflexivă şi un verb la modul indicativ. 8 Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul „liniştită” să aibă altă funcţie sintactică decât cea din text.Nu avu nici o bucurie când îl auzi pe tatăl său vorbind de mersul ei la câmp. „Omul făcu un semn cu mâna că nu mai are gust de vorbă şi ieşi din odaie.Precizeaeă funcţiile sintactice ale cuvintelor: adormi. Transcrie din text un verb la modul gerunziu.din text .Transcrie .nu va mai umplea-o pustiul şi spaima. 9.” (Ion Agârbiceanu.Răspunde la cerinţele de mai jos.Se bucura că va rămâne mâine şi mamă-sa acasă.din text .Îi era milă de el.Stabileşte valorile morfologice ale cuvintelor:său. 6. triftongi şi un hiat.între e.îşi va uita de bunicul şi când va face semn către vasele cu apă nu va fi cine să-i aducă apă în ulcică.căci nu avea de gând să se ducă să secere.) 1.Precizează anotimpul în care are loc acţiunea.Ruptă de oboseală. 43 .Nepoata lui moş Miron. o(umplea-o).două predicate nominale. Partea a-II-a Într-o compunere de 20-25 de rânduri caracterizează personajul principal al fragmentului. 7.Stabileşte modul de expunere folosit în text.Mamă-sa se culcă în odaie cu bătrânul.Găseşte în text trei cuvinte care conţin diftongi.îşi zicea copila liniştită acum. 8. 10 Transcrie.cea mare. 5.Simţea că nu se va mai depărta de bunicul său.De pe partea mamei sale el va putea muri chiar fără lumânare! Şi nepoata lui Mitruţ nu se va duce la secere. timpul perfect simplu.

L-am văzut plecând. a. b.pronume personal. 44 . c. 3.pronume personal. Ea este nouă în firma nostră. 20. Recunoaşte cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate: 1.verb auxiliar 7. 12.articol nehotărât.articol nehotărât.Construcţia este nouă. c. 18. Am vazut o colegă .numeral cardinal.pronume personal.pronume personal. b. Clima de la noi din ţară este favorabilă agriculturii. 15.articol nehotărât. c.articol nehotărât 10. c. c. b. a. a.articol nehotărât. 4. 2. Emisiunea este despre ele. spune-i că m-am supărat.Concursul se va fi terminat când eu viu fi ajuns. 13. Încercuieşte varianta corectă: 1. 10.pronume personal 4. b.pronume personal.Omul acela este un prieten bun al tatălui meu. Un prieten m-a sfătuit să vin.articol nehotărât 9.Elevii au plecat în grabă. 10.Pe lună e toamnă ca la noi. 5.interjecţie 8. nu-mi vine să cred! a. 2. Numai pe ea au chemat-o.articol nehotărât. veţi fi chemaţi. IV. Nu ştiu cui ar trebui să-i mulţumesc pentru surpriza asta.numeral cardinal. c.articol nehotărât. a. a. 8. b.pronume personal.verb auxiliar 6. 11. 19. 9.Voi fi plecat peste vară în străinătate. De-o veni. Recunoaşte cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din enunţurile: 1.El este în cameră. Mi-a dat un sfat. – Tu. 7. Mi-a adus trei cărţi şi o floare. Mi se pare că te cunosc de undeva. A fi bun cu tine nu e greu.numeral cardinal. Am primit o carte şi un pix.O cheamă Corina : a.articol nehotărât. O să ne vedem la vară. a. Mi-i drag să-l văd cum cântă la pian. b.articol nehotărât 3.Aş fi mers întruna.pronume personal 2. voi. b. 16. străine. 3. Se cere corectitudinea faţă de ei.Ar fi plecat dacă l-ai fi lăsat. 14.numeral cardinal 5.Este în grădină dacă îl cauţi. III. Na-ţi-l înapoi ! 8. Recunoaşte valorile lui “un” şi “o”. c.pronume personal. ce cauţi aici? 17. a. Cadoul de la tine mi-a venit prin poştă ieri.pronume personal. Prietenii. 4. 6. b. Grădina lor e aproape. Va proceda ca tine. Recunoaşte valorile verbului “ a fi”: 1. Mesajul este de la ei. 5. b.Test I. Datu-mi-au cele necesare pentru călătorie? 7. Vina este a lor. El mi-a adus documentele.numeral cardinal. I-am recunoscut pe toţi.numeral cardinal II. 6. George câştigă mai mult decât ei. Paşaportul este la ea. b. c. c. 9.numeral cardinal. 2. c. O. a.

Comentează versurile: . nepot.A ascuns bunurile dedesptul biroului. şerpuitor. c)localitate.Citeşte şi tu descrierea colegului tău ca să te convingi e mai bună.Meritul este al paricipanţilor.Revista este despre avioane cu reacţie. iar meritul colegilor în campania asta e că spun adevărul despre ele. comună. 9. Unde dormi. educă-l mai bine pe Ionel ăsta . 5. b)copii.A rezolvat exerciţiile aidoma colegei lui.Coşbuc. Evaluare 1. 7.. 8. unchi.– Popeasco.Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. aici. 6. 3. Scrie trei termeni din câmpul lexical al cuvântului albastru.. nu-l lăsa la voia întâmplării! 17. 4. 5.Am plecat cu prietenii mei în excursie în luna mai. treabă n-am. 11. fraţi.Eşarfa este de la mama 4. că nici pentru o misiune serioasă nu poate avea omul încredere în voi ! 15.L-am întâlnit pe Ion tocmai în satul acela. 18.locuinţă. 10. Cât trăieşte furnica devenită personaj al unei opere literare? 10. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului cenuşă. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele eden şi calvar. 19. Arghezi. Că ziua-ntreagă-a tot cântat Şi tace acum gândind aiurea…”( G.3. Transcrie personificarea/ personificările din versurile: .Pe la poarta cui mi-i drag. strănepot. 16.A stat mult în faţa teatrului.Să-ţi mai pui o întrebare: E aproape de culcare. Găseşte antonime cu ajutorul prefixelor: a favorizaperfecţiunenorocacord7. 14. Explicaţi cum s-au format cuvintele: florar – pietrişa îmbrobodiînfrunzita reînverzi2.O furnică) 9. 8. părinţi. Subliniază cuvintele formate prin derivare: Un râuleţ cu unde înspumate stropea neîncetat pietrişul de pe malul nisipos. 6. sat. fii. departe? Într-o pagină de carte? S-ajungi virgulă târzie Într-un op de poezie?”( T.Fir-aţi ai naibii .Facem reclamă la şosete cu aerisire dorsală.Pădurea de dincolo de râu era de stejari. 20. dar tot îmi fac. Indică seria în care câmpul lexical este corect alcătuit: a) mătuşă. Eu cred c-a obosit pădurea. zâne.Merge spre Constanţa. 13. văr.Când văzui pe acei monştri sacri şi iluştri ai cinematografului japonez. 12. tare m-am speriat . Noapte de vară) 45 .Cartea de poveşti pe care am primit-o a fost cel mai frumos dar de la tine.

două verbe de conjugarea I şi două de conjugarea a II-a. 15. Punctul culminant : definitie si exemplificare . un numeral şi precizaţi felul lui. Identicaţi. 8. Selectaţi. mâinile. Despărţiţi în silabe cuvintele: străină. Indicaţi sinonimele cuvintelor: brusc. 4 puncte 10. Ce este fabula? Care sunt trăsăturile fabulei? III. oglinda. 4 puncte 9. Găsiţi. Stabiliţi valorea morfologică a cuvântului lung şi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă 7.Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul privelişte să îndeplinească. unul în dativ şi unul în nominativ. în text.11. valoare. (Dimitrie Anghel – Oglinda fermecată) Cerinţe: 1.4 puncte 4. Dati exemple de situatii in care naratorul il caracterizeaza in mod direct pe Sobieski . 4 puncte 4 puncte 10 puncte 3.4 puncte 5. Se dă textul: „Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. în text. 40 puncte II. Dati sinonimele cuvintelor :trufic . Dupa ce marci gramaticale se recunoaste naratorul ? 17. în text. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival genitival şi complement direct. străină. Argumentaţi. 16. Care este convingerea exprimata indirect de catre autor prin intermediul actiunii si al personajelor ? 14. activ. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I. Identificaţi. Am ridicat oglinda sus cu amândouă mâinile spre şiragul nemişcaţilor plopi. Descrieti personajul colectiv in 2-3 randuri . 4 puncte 4 puncte 4 puncte 6. din text. două adverbe şi precizaţi felul lor. ferestrele. Argumentati ca Sobieski este un personaj complex (4-5 randuri) . în text. ferestrele. flinta 12. pe rând. străvechi. Şi iată că ferestrele străvechi s-au luminat şi ele. 2. asa cum apare acesta la inceputul operei.leah. Identificaţi. a slobozi. trei cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. că poezia „Mezul iernei” de Vasile Alecsandri este pastel. Precizaţi valorea verbului a avea în text şi alcătuiţi un enunţ cu cealaltă valoare. Natura pe care o priveam acum mi se părea străină. într-o compunere de cel mult două pagini. două pronume în acuzativ. 13. părând a privi lung şi avid noua privelişte”. 4 puncte Din oficiu: 10 puncte Total 100 puncte 46 .

” (George Topârceanu-Lacul) 2. Formează o propoziţie în care să foloseşti un adjectiv însoţit de un articol demonstrativ. Găseşte în textul de mai jos numeralele şi precizează felul lor: „ Cel mai indicat ar fi un vas de trei-patru sute de tone. Caracterizaţi-o succint pe Smaranda Creangă( 10 rânduri) Varianta 2 1. vernil. Pune într-o propoziţie un numeral fracţionar cunoscut. d) nicio variantă nu este recomandată 4. norii Dintr-o parte străbătură Şi pe chipul lor pătrunsă. Găseşte în textul de mai jos adjectivele şi precizează felul lor: „ În grămezi greoaie.d) pustiu. De ce a ales Nică soluţia cu iarmarocul pentru a scăpa de pupăză? ( 10 rânduri) Varianta 4 1. Jeluindu-şi frunza moartă Se îndoaie după vânt. fără veşmânt. aşa cum reiese din fragmentul studiat din Amintiri din copilărie de Ion Creangă( 10 rânduri) Varianta 3 1. ultim 4. ulterior. 3.Găseşte în textul de mai jos adjectivele şi precizează felul lor: Lângă apă. Faţa lacului e sură” (George Topârceanu-Lacul) 2.Fişe de evaluare formativă Varianta 1 1. Corect este :a ) clasa unu . b) clasa întâi . Caracterizaţi-l succint pe Nică.Găseşte în textul de mai jos numeralele şi precizează felul lor: 47 . care trebuie să fie încercat şi măcar pe jumătate din el să mai fi navigat în strâmtoarea Magelan”(Radu Tudoran-Toate pânzele sus!) 2. Adjectivul nemaipomenit de rău este la gradul: a) comparativ de superioritate b) pozitiv c) superlativ absolut d) comparativ de inferioritate 4. c) clasa întâia . exterior. Pune într-o propoziţie adjectivul mare la gardul comparativ de inferioritate. eficace . singuratic. edenic. mort. Plopul trist. În afară e echipaj. 3.b)vernil.felurit. pe care s-ar putea amenaja laboratoarele trebuitoare. 3. Seria care conţine numai adjective invariabile este: a) ecosez. unic . destoinic. asemenea. divers. c) alb.

4p. Nu află ce caută. lilă. că textul dat este o operă literară. în versul de la ex. Transcrie. care să indice locul descris. […] Ioniţă. sugaciul. enumeraţie b.Ştii ce. […] Lelea Anuţa începe deodată să caute cu înfrigurare prin solniţa agăţată într-un cui. cuprinsă de trebi. sensul verbului a cerne. Scrie două elemente . cu două argumente. 3. Pierre! Să zicem mai bine o goeletă de vreo 80 tone. 1p. op întoarce cu capul în jos şi o scutură pe masă. 2. Rar priveşte şi ea prin geam: ninge rar şi acum. 5. O tipsie ca de jar Şi desprinse din răzoare. lila. METAFORA I. 5p. există: a.Toate pânzele sus!) 2. 7. Citeşte cu atenţie textul. E neliniştită. movă c) au aceeaşi formă ca şi la masculin 4. […] . două imagini vizuale. Explică folosirea cratimei. 10p. movă b) gri. comparaţie c. Numeşte punctul de atracţie pentru poet.Care sunt modurile de expunere utilizate în Amintiri din copilărie de Ion Creangă? Timp efectiv de lucru:20 minute Punctaj: 1. Stoluri lungi încep să zboare. În versul Florile trezite mi-s. lila. apoi rezolvă cerinţele: Lelea Anuţa e năcăjită tare. Identifică metaforele din textul dat şi explică-le semnificaţiile.Creion) Cerinţe: 1. Selectează un vers în care apar mărci ale eului liric. din textul dat. 4. 10p. 7. în context. mamă? Niţă doarme acum şi nelegănat. Evaluare. din textul dat. Explică. În versul O tipsie ca de jar. 11. Citeşte cu atenţie textul. Pune într-o propoziţie adjectivul frumos la gardul comparativ de egalitate. în cameră. 4. 9. frăţiorul cel mare. Copilul cel mic. caută în oale. II. se şi repede să-l legene în locul mamei sale. 1p. Trece în tindă. 1p. 2. cu cinci oameni afară de noi. Dar nu se scutură decât câteva fire de sare. epitet 6. cât nu mai ştie unde-i este capul. Susţine. răscoleşte pretutindeni şi iar vine. 10.„ –Cere prea mulţi bani. […] Mamă-sa iasă şi vine şi iar iasă. 48 . mov se scriu la femininl: a) grie. Total: 50p. Adjectivele gri.-2 puncte. o ia din cui. epitet 8. Au făcut foc în camera dinainte şi aici fierbe şi mâncarea pe vatră. 5p.-2 puncte Se acordă două puncte din oficiu. întră în cămară. 5p. Precizează sensul cuvântului tipsie. 4p. prin curte după lemne. Florile trezite mi-s. îngrijorată.” (Radu Tudoran. apoi rezolvă cerinţele: În grădina-n care scriu. inversiune b. Cerne aur argintiu Aripile şi-au deschis. 4p. (Tudor Arghezi . Spânzurată-ntr-un arţar. mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare.-2 puncte. există: a. Are treabă în tindă.-2 puncte. orăcăie ca o broască în leagăn. 3. comparaţie c. 3.

însorită. 3p. hazlie. iarba este mai mare decât copacii. c. o examinez. Menţionează personajele din povestire. Din oficiu: 3p 49 . 7. Dă povestirii un titlu potrivit. Notează funcţia sintactică a verbului la infinitiv de la ex. 4. Notă: Din oficiu se acordă 10p. Cerinţe: A. Indică funcţia sintactică şi cazul acestui substantiv. 6. 3p. copacii îmi par mişcători.(Ioan Agârbiceanu – Întâiul drum) Cerinţe: 1. 5. Total: 40p. nu ştiu ce mi se întâmplă. 6. Deodată. e. nume predicativ. Formulează un enunţ în care cuvântul de la exerciţiul 7 să aibă altă valoare morfologică. 3. îi admir gingăşia. Alege. Am chiar impresia că mă priveşte. 5. B. 8. din povestire. notând în stânga paginii momentul/ momentele subiectului. din text. respir aerul înmiresmat. Sunt cuprins(ă) brusc de ameţeli. notând în stânga paginii şi celelalte momente ale povestirii tale. 15p. Alcătuieşte enunţuri cu infinitivul notat. emoţionantă. singură. 4. complement indirect. 2. analizează morfologic numele predicativ din prima propoziţie. Părea să mă aştepte. 10. d. o iau în mâini. imposibilă. 2. posibilă. Rescrie şi împarte fragmentul. Continuă povestirea. Literatură 5p 1. lângă un copac. MOMENTELE SUBIECTULUI Iată un fragment dintr-o povestire: Într-o sâmbătă dimineaţă. că mă invită să o iau de acolo. Identifică forma de infinitiv a numelui predicativ analizat. Evaluare. Ascult freamătul pădurii. alege răspunsul/ răspunsurile corect/ corecte: Este o întâmplare: a. Formulează un enunţ în care verbul ales să fie la supin. hotărăsc să merg să mă plimb în pădure. 5p. Precizează modul/ modurile de expunere. nu mai pot rezista şi gust. punând cel de-al doilea verb la modul infinitiv 4p. 5p. Rescrie enunţul. cu funcţie sintactică de complement. 9. 3. Irezistibil atras(ă). în ambele situaţii. atribut verbal. care să aibă funcţiile sintactice de: subiect. 5p. Limba română 2p 7. tristă. o culeg. Mă cuprinde o poftă nebună de a gusta din ea. 5. Totul devine mai mare. complement direct. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul pădure să fie în acuzativ: atribut substantival prepoziţional. b. Scrie valoarea morfologică a cuvântului sâmbătă. Desparte în propoziţii enunţul Lelea Anuţa începe deodată să caute cu înfrigurare prin solniţa agăţată într-un cui. privirea îmi este atrasă de o ciupercă. În funcţie de finalul poveştii tale. un verb de conjugarea I. Substantivul pădure se întâlneşte de două ori la începutul povestirii. copacii sunt imenşi.

3 p ………………………………………………………………………………………….7 p ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………….un subiect.. interjecţie. .un predicat verbal... . .……………………………………3 p …………………………………………………………………………………………....Şcoala cu clasele I-VIII „Dacia” Oradea Nume: Prenume: Clasa: A.10 p …………………………………………………………………………………………. Alcătuiţi câte o propoziţie în care să aveţi: .un atribut substantival prepoziţional...…………………………………………. 3. Ce sunt conjuncţiile coordonatoare? Daţi exemple…………………………..: TEST DE EVALUARE nuvela. 2.3p …………………………………………………………………………………………. .50 p Caracterizează personajul principal din nuvela „ Budulea Taichii ” de Ioan Slavici. interjecţie..un nume predicativ. În compunerea ta descrie şi relaţia personajului principal cu un personaj secundar din nuvelă. substantiv comun în D+prepoziţie... Realizează o frază după următoarea schemă: 1-PP-2PP-3PS………………. părţile de vorbire neflexibile – -R2- 1.………………………………………….……………3 p …………………………………………………………………………………………. substantiv comun în G+prepoziţie... Prof. interjecţie:…………………………………………………3 p …………………………………………………………………………………………. 50 .un atribut adverbial.3 p …………………………………………………………………………………………. .. .cuvântul mijloc să aibă 3 valori morfologice diferite:………………15 p ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………… B……………………………………………………………………………………….un complement indirect..... adverb de timp.

Topârceanu. 4. Descoperă. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri. la povarnă. 3. două figuri de stil şi numeşte-le. Plopii şi răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. atribut şi complement circumstanţial de timp.Rapsodii de toamnă) A.” (G. mândru.n munte. Cică. 6p 6p 6p 6p 6p 6p 6p 6p B. 8.Arată felul rimei din această poezie. în text. Verbul la infinitiv a scrie să aibă în enunţuri fincţia sintactică de: subiect. în care să prezinţi acţiunea din opera literară Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. Indică două imagini artistice. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului munte (3 derivate). 1.Arată cazul şi funcţia sintactică a substantivelor: un salcâm.. Se acordă 10 puncte din oficiu.. din text. din text. iar cealaltă auditivă). 5. (una vizuală.Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a Se dă textul: „ Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. 7. de iarnă 6. ţinând cont de momentele subiectului. 2. 42p 51 . Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele: flamură. vine. două cuvinte cu diftongi . frunzelor. Extrage.

NR...1 Predicatul verbal.Cuvântul subliniat din structura Razele soarelui (de) primăvară este: a)atribut substantival genitival ..c)atribut apoziţional 7...2 Predicatul verbal. Subiectul. Al. M... M...) ale cui să fie? Ale lui Mătăhuz – împărat sunt. B.Moromeţii 2. noaptea ninge.... Atributul 1... Ştiinţa e scopul pe care-l urmăreşte firea întreagă.) înţelese că trebuie să fie lucru măiestru. Alecsandri . Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară.. de la începutul începutului. Ispirescu – Prâslea cel Voinic şi merele de aur 5. dar se ridică pe neaşteptate de pe stănoagă şi sări spre poartă..... Ispirescu – Cotoşman Năzdrăvan 3.nemaiştiind ce să facă.Analizează predicatele verbale din textul de mai jos: Moromete (... 6. Predicatul nominal.. Subiectul.Iarna 52 .. Preda .-Voineşti – Întuneric şi lumină 3. Predicatul nominal.. M... dimineaţa ninge iarp..Analizează subiectele din textul de mai jos: Ziua ninge.. un cal scăpase din grajd şi vroia să iasă la drum.se apucă de strânse lucrurile copilului..... Atributul 1..Alcătuieşte câte o propoziţie în care atributul să fie exprimat prin substantiv genitival cu prepoziţie şi prepoziţional în cazul acuzativ. P. Preda – Moromeţii 4.. cu totul şi cu totul de aur (.. Dar premiantul încă nu-şi spunea poezia....Analizează subiectele din textul de mai jos: Se făcuse linişte.Atributul substantival oamenilor este în cazul .) vru să răspundă.Analizează predicatele nominale din textul de mai jos: -Ale cui sunt aste turme. (. prietenilor? Ciobanii răspunseră: -Ei.Analizează predicatele nominale din textul de mai jos: Ştiinţa nu e zădărnicie ca toate zădărniciile.. învăţătorul îi tot şoptea si se vedea că elevului i se întâmpla ceva.. P. Analizează atributele din textul de mai jos: Când văzu argintarul cloşca cloncănind şi puii piuind.Analizează predicatele verbale din textul de mai jos: Moromete se uită în jur zăpăcit şi... V......PredaMoromeţii 2...b) atribut substantival prepoziţional . NR.

12 puncte 7. Atributul 1... 7. Caisul. Explică semnificaţia versului : „Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa. cuvântul subliniat are funcţia sintactică de atribut substantival: a) genitival . Transcrie atributele din textul citat şi precizează felul lor. 8 puncte 53 . Analizează predicatele verbale din textul de mai jos: -Ştefănescule. Analizează atributele din textul de mai jos: Se duce noru-n al său zbor Ca gândul meu rătăcitor Alexandru Macedonski – Se duce 5.. 6 puncte 2.. Alcătuieşte un enunţ în care adverbul azi să îndeplinească funcţia sintactică de atribut adverbial. Predicatul nominal. Creangă – Amintiri din copilărie 2...c)apoziţional 7.Prepoziţia de impune substantivului primăvară cazul de ... Că m-am gândit un înger c-a trecut Şi-n ramurile lui şi-a frânt aripa. azi vreu sa învăţ pe mâni la gramatică. Cu degetele sale fragede de ram. 6 puncte 3. Coşbuc – Lupta vieţii 4.Analizează atributele din textul de mai jos: Într-o altă zi ne trezim că vine iar părintele la şcoală cu moş Fotea. cojocarul satului... vom învăţa acolo. Caisul) c) acuzativ SUBIECTUL (60 de puncte) 1.. Precizează felul rimei versurilor din prima strofă.. care ne aduca dar de şcoală nouă un drăguţ biciuşor de curele.. 6. care peste noapte a-nflorit Şi nu-l recunoscui de la-nceput… Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa... Transcrie.... apoi mi-i asculta. din text. 6. Alcătuieşte câte o propoziţie în care atributul să fie exprimat prin substantiv apoziţional şi prin numeral cu valoare adjectivală.... o structură. L.. care sugerează imaginea primăverii.... b) genitiv. Creangă – Amintiri din copilărie 5.. 6 puncte 4. împletit frumos.... Transcrie un grup de cuvinte care să conţină un epitet. 8 puncte 6. zeu adormit.. Subiectul.În structura Pământul. I. NR. G.4. Blaga – Vara 3.” (Magda Isanos. Analizează subiectele din textul de mai jos: Copiii nu-nţeleg ce vor: A plânge-i umilinţa lor. Substantivul zeu este atribut în cazul .. Analizează predicatele nominale din textul de mai jos: -Pământu-ntreg e numai lan de grâu şi cântec de lăcuste.”. Test Citeşte cu atenţie textul următor: „Azi dimineaţă m-am trezit Căci mi-a bătut nerăbdător la geam. Substantivul soarelui este atribut substantival în cazul: a) dativ. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere lirice. Mă rog ţie.. 6 puncte 5..3 Predicatul verbal... hai cu mine la câmp spre Fălticeni. să vedem nu s-ar prinde şi de capul meu ceva.. I.Alcătuieşte câte o propoziţie în care atributul să fie exprimat prin substantiv genitival fără prepoziţie şi să fie exprimat prin prin adjectiv pronominal. b) prepoziţional .

Iar ei.spre-ntâmpinare. compunerea trebuie să aibă minim 15 rânduri. Scrie cinci termeni din familia lexicală a verbului „ a lucra”. ortografie şi punctuaţie./O altă muscă-n zbor Îi face întrebare:/-De unde.Scrie predicatele verbale şi nominale din următoarele enunţuri şi analizează părţile de vorbire prin care sunt exprimate: ………………………………………………………………. Am venit din oraş. În compunerea ta trebuie: • Să formulezi un titlu expresiv.”se-( aşază).8. din enunţurile de mai sus.( 2 argumente ) Transcrie un cuvânt care conţine diftong şi altul cu hiat. . Explică un semn de ortografie ( 2 argumente ) Precizează valoarea morfologică a verbului „a face”. 4.”supărat”. 5.din text.”dragă”. ŞI LIT. 8. reale sau imaginare).alcatuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare morfologică. 8 puncte SUBIECTUL al II-lea Scrie o compunere în care să-l descrii pe unul dintre prietenii tăi sau al familiei tale. 8 puncte În vederea acordării punctajului pentru exprimare. Clasa a V-a Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea 1.Notează. ……………………… 4. 4 puncte • Să respecţi convenţiile specifice unei descrieri (portret) 6 puncte • Să ai un conţinut şi un stil adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. 10 puncte oficiu Total 100 puncte LUCRARE SCRISĂ LA LB.de la arat! Spre laudă deşartă/ Mulţi zic:noi am lucrat. Argumentează apartenenţa textului la genul epic. Precizează valoarea morfologică pentru: „de la arat”. 12 puncte • Să respecţi normele de exprimare. ROMÂNĂ PE SEMESTRUL II Se dă textul: „De la arat un plug/ Venea încet spre casă Şi.” ( ALECU DONICI./O muscă se-aşază. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru:”un plug”. 7. 6./ Ca musca la arat.”îi”. Harnic este acest elev! 3. 54 6 p. 2.dragă soră? -Şi mai întrebi de unde!/ Ei musca îi raspunde C-un aer supărat/ Sau nu pricepi ce facem? Nu vezi că noi ne-ntoarcem/ Din câmp. 3.”ca musca” Alcătuieşte o compunere în care sa demonstrezi ca textul aparţine unei fabule. personalizat al textului redactat de tine. model pentru cei din jur (trăsături fizice şi morale.Arată felul adverbelor din următorul text: „Văzând asta se ridică pe picioruşele dinapoi şi.Formează câmpul lexical din care face parte cuvântul alb …………………………………… 9 p. 2.la un bou pe jug. Musca la arat) 1. „încet”. Când ei lucrează-n faptă. două subiecte si analizează felul lor. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul înger să îndeplinească funcţia sintactică de atribut substantival genitival. 12 p. de ortografie şi de punctuaţie.

15. 10. 5. 4. in prima strofa. Argumenteaza. pozitia eului liric. 16. in cel putin 1 pagina. Identifica momentul zilei descrise in text.fără să ştie pentru ce. Extrage cinci cuvinte fara functie sintactica. Prezinta patru argumente ale folosirii cratimei in structura „si-nsangerat”. Extrage. Si-nsangerat. Identifica in text trei cuvinte ce contin diftongi.diateza ale fiecarui predicat. Selecteaza cuvintele care contin diftongi si hiaturi. Mai ros ca-ntotdeauna.c. Rescrie un substantiv defectiv de numar si un adjectiv cu trei forme flexionare. 20 p.Citeste cu atentie urmatorul text: „Cu lacrimi mari de sange Curg frunze de pe ramuri. 8. cruce. Identifica felul predicatelor si stabileste modul si timpul verbale. Construieste enunturi in care cuvantul ”si” sa aiba alte doua valori morfologice decat in text.Scrie o compunere de cel putin cinci rânduri în care să descrii animalele şi păsările din curtea ta. De sange pare lacul. 7. Pe dealuri-albastre. Scrie cazul cuvintelor: „de sange”. Întocmeşte o compunere în care să demonstrezi că lectura „Bunica” este o schiţă …………… 31 p. ca un text studiat la clasa este pastel.” (Amurg—George Bacovia) 1. 6. Identifica modul de expunere prezent in text si scrie doua argumente pentru alegerea facuta. 7. Gârleanu – „Gândăcelul”) 5. apartenenta fragmentului la un gen literar.. Identifica. TEZA – clasa a. 4.VI-a I. „s-apropie”. 3. iernatici”. trei randuri. 8. Comenteaza comparatia din aceeasi strofa. 6. 3. …. 11. 2. 13. în care să foloseşti enumeraţii. 10 p. 2. Argumenteaza. din textul de mai sus. „ de sange”. melancolia. de loc. De sange urca luna. epitete. in cca. Din oficiu ………………………………………………………………………………………. 12. Extrage un cuvant derivat si unul compus. personificări. Explica titlul poeziei. 14. Desparte in silabe cuvintele. Formeaza familia lexicala a cuvantului „sange”(cel putin cinci termeni). cu cele dinainte îşi făcu. precizand regulile folosite: „oaspetii”. regretul care se asociaza imaginii sfarsitului de toamna. comparaţii……………. Indica masura si rima versurilor. prin imaginile cromatice. in aceeasi strofa. 1. „lacul”. II. expresia care sugereaza tristetea.asa cum reiese ea din aceasta poezie. 5. 7. Extrage un atribut adjectival si un c. moşnegeşte. Stabileste o legatura intre starea naturii si aceea a omului. 12 p. Indica functia sintactica a cuvintelor „amurgul”. amurgul Patrunde-ncet prin ramuri. Alcatuieste cinci propozitii in care verbul „ a veni” sa fie la urmatoarele timpuri ale modului 55 . 6.conjugarea. 9. Mentioneaza cele doua anotimpuri pe care le pune in opozitie poetul. (E. 9. Distinge. termenii unei comparatii si o inversiune.” ………………………….

să caracterizezi. „Eşti bărbat de-acum”.” ( Ionel Teodoreanu. din textul dat. în maximum două rânduri. în legătură cu sentimentul tânărului. persoana a. trebuie: să dai definiţia schiţei. pe scurt. 6 puncte 7. prea greu de lumină pentru creanga zării. Exprimă-ţi părerea. gonind. de-i părea că palmele lui sprijineau un soare de asfinţit. Textul aparţine unei opere epice.indicativ. Caragiale este o schiţă. din chenar. şi ieşise afară să-şi răcorească fruntea în largul vântului. cu precizarea momentelor subiectului.. Era în ajunul plecării.(minimum cinci cuvinte • Toate subiectele sunt obligatorii. falnica. să-şi întregească mintea. Transcrie două construcţii.L.p. Şi sufletu-i cânta de nădejdi. Cădeau frunzele prea grele de aur pentru istovul crengilor. să se călească. viitor anterior. în care să demonstrezi că lectura „D-l Goe” de I. „Tot copil eşti. îşi sprijini coatele de poartă. 10. semestrul al II-lea .m. lui. personajele schiţei. Dorul de pribegie i se-mplinea. 8 puncte Subiectul II (40 de puncte) Redactează o compunere de cel mult 20 de rânduri. îi spuneau părinţii. să povesteşti textul . • Se acordă 10 puncte din oficiu.c. Menţionează două trăsături ale genului epic. 6 puncte 4. Transcrie. Ajuns acolo. Îl purtau paşii spre poartă. succint. în care acelaşi cuvânt apare cu două valori morfologice diferite şi precizează aceste valori. o construcţie care conţine o personificare şi o comparaţie. imperfect. acolo. mă băieţelule!” oftau bunicii. 6 puncte 5. perfect simplu. -i. 6. Apunea soarele. să evidenţiezi prezenţa naratorului şi modul de expunere predominant. În compunerea ta. Motivează rolul cratimei în structura „sufletu-i” . Lăsase pe mama să-i rânduiască lucrările. Scrie două enunţuri în care construcţia „ de cocori” să îndeplinească funcţiile sintactice de complement indirect şi nume predicativ. viitor simplu. Scrie valoarea morfologică a cuvintelor din chenar: ajuns. 6 puncte 3. Era atâta povară în falnica bucurie care-i cuprindea sufletul. aşa cum reiese din ultimul alineat al textului. Zburau cocori goniţi de toamnă. Uliţa copilăriei) Subiectul I (50 de puncte) A 1. să numeşti cel puţin două caracteristici ale schiţei.II-a singular: prezent. m. Alcatuieste familia lexicala a substantivului „ prieten”. prezente în textul dat. Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a putea rezolva cerinţele date: „Urma să plece în ţară străină. 6 puncte B. 6 puncte 8. 6 puncte 2. ca cerul toamnei de cocori. îşi cuprinse capul în palme. 56 Teză semestrială la limba şi literatura română Clasa a VI-a. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din ultimul paragraf al textului: povara.

Limba romana 48p. Iar stejarii par o straja de giganti ce-o inconjoara. Construieste doua propozitii in care substantivul comoara sa fie nume predicativ. vei obţine pentru redactare 15 puncte (unitatea compoziţiei . Luna tremura pe codri. încadrarea în spaţiul cerut 2 puncte).3 p. o cerere conducerii bibliotecii.Notă! Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Explica semnificatia versului Luna tremura pe codri. 6. motivatia solicitarii. punctuaţia . Adreseaza. 2p. 8. Argumenteaza ca textul citat apartine unei opere lirice. 4p. Prin ferestrele arcate. 11. Stabileste valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: Prin ferestrele arcate. esti elev in calsa a VIII-a B a Scolii cu clasele I-VIII Nr. Identifica. comoara. intrucat la biblioteca scolii nu gasesti toate cartile de care ai nevoie. originalitate şi stil .Intelegerea si interpretarea textului 10. Rasaritul ei pazindu-l ca pe-o tainica comoara. 13. Sta castelul singuratic. 2. LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA PE SEMESTRUL I Partea I Citeste cu atentie textul dat. Desparte in silabe cuvintele: singuratic. 2p. varf de arbor. 4p. a scanteia. Indica o figura de stil existenta in versul: Iar stejarii par o straja de giganti ce-o inconjoara 12. Te numesti Ion / Ioana Vladescu. 9. 3. care scanteie ca bruma. Mentioneaza doi termeni din familia lexicala a adjectivului singur. elemente de identificare. 4p. 4p.3 p. Scrie raspunsul pentru fiecare cerinta. pe o pagina distincta. 14 din Bucuresti.2 p.2 p. În afara punctajului acordat pentru conţinut . respectiv complement direct. (Mihai Eminescu. 5. codri. 14. se aprinde. in primele doua versuri. 2p. dupa geamuri tremur numa Lungi perdele incretite. ortografia . 7. prin care soliciti eliberarea unui permis. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate: Iar stejarii par o straja de giganti… 4p. 4p. se mareste… 2p. 4p. Precizeaza tipul de raport existent intre primele doua propozitii. Partea a II-a 10p. 4p. Precizeaza masura ultimului vers din textul citat. (se) aprinde. Muchi de stanca. B. cerintele acestui tip de text. Transcrie din text un vers care contine o imagine vizuala. doua atribute diferite. Se inalta in tacere dintre raristea de brazi. ea pe ceruri zugraveste. Cererea ta trebuie sa respecte: structura specifica. sector IV. dupa geamuri tremur numa… 4p. doresti sa primesti permis de cititor la biblioteca “Vasile Alecsandri”. Dand atata intunerec rotitorului talaz. se aprinde. 4. Alcatuieste o fraza in care sa existe o subordonata predicativa avand ca regent verbul a parea. coerenţa textului – 3 p.25 puncte (5 puncte pentru fiecare cerinţă). oglindindu-se in lacuri. 57 . Precizeaza sinonimele contextuale ale cuvintelor: a oglindi. Iar in fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. 4p. normele de exprimare in scris. 1. se mareste. Scrisoarea IV) A.

2 puncte 2. pe alţii în miez de pâine. tremurând cu o cergă-n spinare. mâhnit că dacă iarna va ţine tot aşa n-o mai duce fără lemne. In redactarea compunerii vei avea in vedere: • precizarea a patru caracteristici ale schitei. I-au căzut toţi de bătrâneţe. 2 puncte 5. se croia câte un rotocol. Vântul se repede pe coş. foc. Fiori reci îi trec prin şira spinării. Pe geamurile Hagiului înflorise gheaţa cu frunze mari şi groase. dar mă taie frigul şi mi-a îngheţat răsuflarea. • prezentarea. gura. • prezentarea personajului principal. Degeaba se încerca nepoată-sa să facă ochiuri în geam. pierzându-i pe unii în coaje. 2 puncte 3. – Suflă mai cu inimă. biata fată. întuneric şi frig. Nu l-a durut un dinte măcar. 2 puncte 7. Înţelegerea textului 1. Rotunjea. Precizează anotimpul în care se petrece acţiunea. prin raportarea la doua situatii semnificative. 2 puncte B. Se învârteşte. Numeşte personajele care apar în text. Ar trebui să-mi dai de lemne. 2 puncte 58 . şi nu găseşte în vatră nici cărbuni. închizând ochii. nici cenuşe. Numeşte modurile de expunere folosite în text. Toată noaptea visează că se prigoreşte la un foc mare. sărac. Oftă dureros. Îi fu ruşine ca să nu-l vază acel ochi de aur cu câtă uşurinţă îl aruncă în mâinile nemiloase ale lumii. Abia putu să zică: “Leano. A doua zi. zgârcit. că mor! Şi îi întinse un bănuţ de aur. ca specie literara. Trist. Hagiul tremură şi morfoleşte o bucăţică de pâne. o cioaclă de lemne costă un galben…un galben! Leana plecă bombănind în odaia d-alături.Partea a III-a 32p. Leană! strigă Hagiul. Câte litere şi câte sunete au cuvintele gheaţa şi geamurile. bolnav. Care dintre următoarele trăsături îi sunt caracteristice personajului masculin: bătrân. Şi ce scumpe trebuie să fie lemnele! Aşa e. • respectarea normelor de exprimare scrisa si de punctuatie. pe baza operei literare. Se mişcă. că înlemnim până mâne. o să iasă din iarnă sărac lipit. Tocmai în ăst an se puse o iarnă grea.” (Barbu Ştefănescu Delavrancea – Hagi-Tudose) Pe baza textului dat. Hagiul doarme. – Cum?… Lemne acum?…Pe frigul ăsta?…P-aşa frig. nici câne. rece ca gheaţa. Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a I. pe scurt. Transcrie două structuri din text. nene Hagiului. dar se prindea la loc. suflu. răspunde cerinţelor de mai jos: A. cu care să-ţi argumentezi răspunsul de la exerciţiul anterior. Desparte în silabe cuvintele hagiul şi mahalaua. Zăpada se ridică până la geamuri. sufla din toată inima. a subiectului prin referire la momentele subiectului. Scrie o compunere de 1-2 pagini in care sa motivezi ca o opera literara dintre cele studiate de tine la clasa este o schita. • exemplificarea acestor caracteristici. nepoată-sa îl găseşte pe jumătate îngheţat. Citeşte cu atenţie textul următor: Până la optzeci de ani nu i s-a întâmplat nimic serios Hagiului. – Suflu. A adormit. cocoloşit într-un colţ al patului. Hagiul rămase singur. Trosneau pomii în grădină. Nu-şi mai simte picioarele din tălpi până la genunchi. răspunse nepoată-sa. În toată mahalaua nu s-aude nici om. 2 puncte 4. Limbă română 6.

Toţi pomii sunt în sărbătoare. Scrie-le bunicilor şi povesteşte-le-o. 2 puncte 10. 10 puncte III. genul. Explică formarea cuvintelor bătrâneţe şi a înlemni.. E dulce vara pe la noi! Când dimineaţa se iveşte Din al văzduhului fund. 9. Extrage din text o propoziţie imperativă. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă de mai jos: Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi. (…………………………………………………………………….) Încrederea în sine l-a ajutat.v.Identificaţi în prima strofă două pronume şi analizaţi-le din p.. Te afli la munte împreună cu părinţii şi aţi fost martorii unei întâmplări fericite.Găsiţi în text un numeral ordinal şi precizaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a acestuia. funcţia sintactică. Precizează modul şi timpul verbelor subliniate.de pe prund. 7. ritmul şi rima poeziei „Vara” de Duiliu Zamfirescu.) I-au prins pe cei care au furat.5p 3.Vara) 1.Scrieţi în paranteze ce parte de vorbire este cuvântul subliniat.. Iar.(………………………………………………………………… ……. precizându-le.. 2 puncte 12. cazul) 6.. 3p 5. nr. 6p 2. Fac fel de fel de nebunii… (Duiliu Zamfirescu . Scrie câte un sinonim pentru cuvintele bătrâneţe şi zăpadă. morfo-sintactic (ce fel de pronume este. Într-o compunere de 1-2 pagini demonstrează apartenenţa textului de la exerciţiul I la genului epic. precizând ce fel de articol este. Stabiliţi măsura. Scrie antonimele cuvintelor rece şi uşurinţă. Alcătuieşte enunţuri cu omofonele p-aşa şi paşa.Explicaţi semnificaţia versului „ E dulce vara pe la noi” 3p 3p 2p 6p 59 . 2 puncte 11.Extrageţi din poezie patru articole diferite. 2 puncte 14..Analizaţi cuvintele scrise îngroşat în poezie.Selectaţi din ultima strofă a poeziei 3 figuri de stil învăţate.. 2 puncte 9.) Mama sa l-a certat.8.. 2 puncte 13.. (……………………………………………………………… ………. (………………………………………………………………………….cazul şi funcţia sintactică: Aceştia au câştigat locul I. Tot câmpul parcă-ntinereşte.o cireadă-ncet porneşte… În urma ei un roi de grauri Ca nişte valuri cenuşii S-aşază-n coarne pe la tauri.d.Treceţi adjectivul dulce la toate gradele de comparaţie. pers. Ce altă parte de vorbire poate fi acest numeral? 2p 6.) Florile sunt ale mele. Extrage din text un cuvânt care să conţină diftong şi un cuvânt care să conţină triftong. 2 puncte 15. 2 puncte II. Trece verbul a visa la toate modurile nepersonale. Citeşte cu atenţie textul dat. (…………………………………………………………………… ……) Mi-a adus un buchet de flori. puncte 20 Din oficiu: 40 puncte Nume: Clasa a VI-a Lucrare scrisă la Limba şi Literatura română pe semestrul al II-lea I. 8. (………………………………………………………………… …….) 6p 4.

.Ce este portretul şi ce aspecte se au în vedere în realizarea unui portret? 10p 2............................ ..60 p) 2............................ + Nu ştie tot adevărul.... o locuţiune prepoziţională ...... 3. .... .......... circumstanţial de mod adverb de timp....... 10p 4............... Puneţi pe spaţiile punctate numele predicative potrivite: (0. • A şi sosit......... două prepoziţii compuse.....................5p 11...... ... • Mergem la antrenament luni..... 5... ... • Tu ai ieşit ......................... adresând-o persoanei potrivite 60 .............. ........... + Chiar te-ai supărat pe mine? .............................. elev(ă) în clasa a VI-a la Şcoala cu clasele I-VIII Aurel Vlaicu din localitate. 25 p) + Tata a venit.............predicat interjecţional conjuncţie coordonatoare interjecţie de adresare.. Realizaţi.. secţia scrimă şi pentru a te putea înscrie. ...... • Nimeni nu este ......... Redactează... 80 p) • După terminarea liceului el rămâne ......... atribut adverbial prepoziţie II..... .. Timp de lucru 2 ore Nume şi prenume elev: Clasa a VI-a Teză la limba şi literatura română SEMESTRUL II I...... Indicaţi ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise cursiv din enunţurile de mai jos:(1................................. (0... (0......... 60 p) 4.......... o conjuncţie şi trei adverbe................... Construiţi două enunţuri în care cuvântul un să fie numeral cardinal şi articol nehotărât: (0.. • George vorbeşte mult...... 1p 12... Identificaţi şi rescrieţi tipul de subiect neexprimat din fiecare enunţ: (1.. Te numeşti Andrei / Andreea Ionescu şi eşti din Floreşti....... 60 p) 6...... • Seara. predicat interjecţional adverb de mod........................ ..... ......... . Alcătuiţi două enunţuri în care să folosiţi prepoziţia de pe şi două enunţuri în care să folosiţi prepoziţia după....................... • Am cumpărat caiete şi cărţi.. .. Vrei să te înscrii la Clubul Sportiv din localitate...Indică răspunsul corect pentru cuvintele subliniate............... • S-a lăsat seara..... 4.......Transformă locuţiunea prepoziţională identificată în locuţiune adverbială şi alcătuieşte o propoziţie cu aceasta......... Precizaţi funcţia sintactică a numeralelor subliniate: (0........Caragiale5p 3....... Cartea celui de-al doilea mi-a plăcut.. ....... cererea...................... privesc stelele strălucitoare.. în satul său...... • Tata a luat mult detergent............. Caracterizaţi personajul principal Goe.......Transcrieţi din text două prepoziţii simple...... ... ... + S-au simţit foarte bine la noi.......... 45 p) a............................. b. Pe primul musafir l-a tratat regeşte.. II............. 1............ Explicaţi titlul schiţei „ D-l Goe” de I.....................L.. ....... cu ajutorul săgeţilor: 2p se scrie cum se aude tema de azi e grea deasupra mesei roiesc muşte l-a aşezat deasupra nici Mihai nu a venit nu a mâncat nici mărul hai repede şi pleosc! o palmă peste cap interjecţie onomatopee...20p) • Luni este prima zi a săptămânii. c......... 7....... I-am mulţumit celui de-al treilea..... + Voi citi toate cărţile din bibliotecă. pe o pagină distinctă a foii de teză.... planul simplu de idei al schiţei studiate ........... . ai nevoie de o adeverinţă că eşti elev(ă)... ................. în scris. Alcătuiţi două propoziţii care să conţină un adjectiv invariabil.... 1..........10... 20p NOTĂ: SE ACORDĂ 10 puncte DIN OFICIU.. dar a plecat repede... • A reuşi înseamnă .........

de ortografie şi de punctuaţie. de mai jos. doina şoptesc.Să moară mam-mare? . apoi îl sărută dulce. gios* = jos Cerinţe: I. Tot cu doina mă mai ţin.. 6p 4.Parcă-i şade mai bine cu beretul! . numele predicativ să fie exprimat prin verb la infinitiv. Eu cânt doina cea de jale. Observă figura de stil predominantă în text şi motivează rolul acesteia în construirea mesajului. predicatul verbal să fie exprimat prin interjecţie predicativă. Argumentează. Caragiale. 4 p • să ai un conţinut şi un stil adecvat situaţiei imaginate.. Tot cu doina vieţuiesc. Zilele şi nopţile. (I. 2. doina suspin. 15 puncte − redactare). Selectează din text mărcile lexico-gramaticale ale eului liric şi justifică rolul lor în opera populară. II. Lucrare scrisa semestriala la limba si literatura romana PARTEA I : Se da textul : 1. Citeşte cu atenţie textul de mai jos: Doina Doină. Doina cânt de voinicie. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. de George Topârceanu este fabulă. Eu cânt doina-nchis în casă. doină.Ad’ să-l pupe mam-mare. Cade frunza gios* în vale.Cu ce nu-i şade lui bine? adaogă tanti Miţa. 6p 1.Siruri negre de cocoare. Oare Ploi caldute si usoare Canta florile la soare ? 61 .. într-o compunere de 20-25 de rânduri. zice mam-mare scuipându-l să nu-l deoache. Doina zic. D-l Goe . puişorule? întreabă mam-mare. 2 p Atenţie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă! Data redactării cererii este 30 mai 2009. L. că opera epică Bivolul şi coţofana. răspunde Goe. Indică rima. 6p 5. Vine iarna viscoloasă. doină. Scrie care este modul şi timpul verbelor din text şi rostul folosirii lor în doină. De-mi mai mângâi zilele.. măsura şi ritmul primelor două versuri. în text narativ: (1. Când răsuni eu stau în loc! Bate vânt de primăvară.. ( 27 puncte − conţinut.) Oficiu: 2 p Clasa a VI-a Numele şi prenumele……………………… Teză la limba şi literatura română (semestrul al II-lea) I.În cerere trebuie: • să respecţi convenţiile acestui tip de scriere.. Doina cânt. Frunza-n codru când învie. Alcătuieşte trei enunţuri în care cuvintele îngroşate să fie la alt caz şi cu altă funcţie sintactică decât în text. Transformă textul dialogat.Să moară! . .) . 6p 6. şi-l scuipă (. Zumzet viu prin zarzari. cântic dulce.Nu .. Când te-aud nu m-aş mai duce! Doină.Te mai doare nasul.). 6p 8. . Alcătuieşte trei enunţuri în care: subiectul să fie exprimat prin numeral colectiv. 6p 2. Se acordă 10 puncte din oficiu. 50 p) . Precizează cazul şi valoarea sintactică a cuvintelor îngroşate din text.. . III.. că trece! (. viers cu foc. 6p 3. Eu cânt doina pe afară De mă-ngân cu florile Şi privighetorile.. 4 p • să respecţi normele de exprimare. 6p 7.

tot mai încet. Sarbatoare. Mentioneaza functia sintactica pentru cuvintele subliniate. PARTEA A II-A : 7) Intr-o compunere de 20-25 de randuri. 5. Peste vârfuri) I. a suna. Stabileşte tipul strofelor de mai sus. Scrie cate un sinonim pentru fiecare din cuvintele : siruri. Alcătuieşte familia lexicală a adjectivului dulce (4 exemple). Prezentarea subiectului în mod logic. Identifică sentimentul dominant transmis de aceste versuri. belsug. 4p. 4p. -40p. 4p. Demonstrează în enunţuri omonimia cuvântului mai. argumenteaza ca poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri este pastel. Care-aduci belsug in tara. Rescrie din text un cuvânt cu diftong şi unul cu hiat . Cantec inganat in gand. 6. 62 .. Alcatuieste cate o propozitie pentru perechea de paronime : duel/duet. dulce. Care vii. 4p. 2..primavara) 1) 2) 3) 4) 5) 6) Demonstreaza omonimia cuvantului vie prin doua enunturi. 3. precizează tipul diftongului. inganat. semnificatia ultimului vers din prima strofa. De ce taci. intr-un enunt. Explica. Cu banuti de papadii Si cu cantec de copii ! (Otilia Cazimir – Pentru tine. 3. 8. Limba română -30p. Alcătuieşte în maxim două pagini povestirea naraţiunii Istoria unei plăcinte. Realizarea unor enunţuri clare. Extrage din poezie două figuri de stil diferite. cronologic. îndulcind. Rescrie din text două mărci ale eului liric. « Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. Îndulcind cu dor de moarte. vreodată. 3p. Inima-mi spre tine-ntorn ? Dintre ramuri de arin Sufletu-mi nemângâiet Mai suna-vei.. mai departe. 4p. Stabileşte numărul de litere şi de sunete din cuvintele : frunza. argumentând alegerea ta cu două exemple din text. Melancolic cornul sună. 4p. de C. departe. Desparte în silabe cuvintele : vârfuri. 2. melancolic. 1. măsura şi rima acestora. » II. 3. plapand. fermecată. 5. 4p. a îndulci.Fir de ghiocel plapand.ori albine ? Pentru cine ?. Respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. 7. Negruzzi. vei avea în vedere : Precizarea momentelor subiectului (etapelor acţiunii). 4.. Pentru mine vreodată ? » (Mihai Eminescu. Mai încet. 4p.. când fermecată Codru-şi bate frunza lin. 1.. 4p. Peste campii. coerente şi corecte gramatical . nemângâiet. Rescrie din text cuvintele care fac parte din campul lexical al substantivului natură. Literatură -20p. Explică formarea cuvintelor : lin. taci. Clasa a VI-a Lucrare scrisă pe semestrul I la limba şi literatura română I. 3p. ramuri. În compunerea ta. II. vreodată. Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele : ramuri. Pentru tine primavara. Comentează în 3-5 rânduri versurile : 4p. Mai departe. Rescrie o figura de stil din textul dat. Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor : « Peste vârfuri trece lună. 4. Ca pe crengi de floare pline Nu stii : flori sunt. 4p. dulce corn.

8. "părăsită". (Ştefan Octavian .Toamna) 1. (10p)Scrie cinci derivate ale cuvântului "pădure". 6. 3. Ce trist răsună cânturile mele În liniştea adâncă din pădure. Se acordă 10 puncte din oficiu.Asezarea în pagină. (5p)Formulaţi un enunţ cu omonimul cuvântului ’’pică’’... Omofonele şi omografele. 2. măsura versurilor şi ritmul primei strofe. cu geamuri sparte. "singur".. Pustiu e cuibul blândei turturele. 4.. frunza pică irosită. Ca un palat pustiu. "adâncă".. 7. Eu singur cânt cu vocea obosită Şi trec prin încăperile-i deşarte. a) b) c) (10p)Transcrie cinci cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi încercuieşte-i.. Din oficiu: 10p. 5.. Opera lirică. Şi vântul geme prohodind departe! Puţină vreme încă ne desparte De iarna tristă. literal/ literar. aspectul compunerii. Ah. Test de evaluare sumativă Unitatea . S-au dus privighetorile măiestre. a emigra/ a imigra. Timp de lucru: două ore. (10p)Găsiţi antonime pentru cinci cuvinte din text.. 63 . prea curând sosită!. "obosită". (12p)Introduceţi următoarele perechi de paronime în enunţuri: alineat/ alienat. Pădurea noastră tace părăsită. (15p)Indicaţi felul rimei. Clasa a VI-a Se dă textul: Te uită..Opera lirică’’. (18p)Definiţi: Epitetul. unde-i şuierul mierliţei sure? Pierdut din stolul mândrei lui orchestre. (10p)Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: "tristă".

. 4. m-a chemat cel dintâi la tablă .Unde sunt? . -exemplificarea acestor trăsături.. Mătuşa Polly rămase o clipă locului. 6. Nuiaua zvâcni în aer. Selectează pronumele din text precizând cazul.4 trăsături ale speciei.N-am putut să le fac pe toate. . cu caietul. Cerinţe: . păştea.Patru. mătuşă! Când bătrâna se răsuci pe loc. răspund eu umilit şi cântărind dispreţul privirilor lui Vanciu. .Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al şcolii. zona născută de un arc. 3. Vanciu şi-a întors scaunul către mine . conjugarea următoarelor forme verbale: zvâcni. _ Iiii! Ia te uită ce-ai în spate. Indică modul.4 trăsături ale personajelor. strângându-şi fustele. II Redactează o compunere în care să redai o întâmplare hazlie în care protagoniştii să fie personajele din fragmentul dat.mijloacele expresive. băiatul o şi luă la sănătoasa. . . să vadă. B. Nu voiam ca ceilalţi să afle că mi-e teamă de Vanciu. funcţia sintactică. .”umilit”.Oferă sinonime cuvintelor: „panică”. se îngroaşă gluma.SUBIECTE PENTRU TEZA LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL II Se dă fragmentul: . 6. Twain Cerinţe: 1. 5.SUBIECTUL 1 Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele: „Am făcut rugăciunea şi eu şi mi-am dat seama că mă rugam nu ştiu cui. . „dispreţ”. Dă altă valoare morfologică cuvântului a rămâne. hait.Transcrie din prima frază două cuvinte care aparţin aceleiaşi familii lexicale.. Dar am făcut semn că-l ştiu.Scrie câte un derivat al cuvintelor : „aştepta”. bătrâna.Câte probleme am avut? . apoi râse cu blândeţe.Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor:”Ştii enunţul?”. mă liniştesc.” ( Mircea Eliade-Romanul adolescentului miop ) PARTEA I A. cu creta şi buretele.. Ştii enunţul?. III.Într-un cerc de rază R. sau să fie chemat la minister. zăpăcită. Precizează antonimele cuvintelor: blândeţe. sau să intre servitorul şi să-i aducă o veste neaşteptată . 2. 2.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor:”cântărind”. 8. Limba română (4 puncte) 1. ca să vadă ce primejdie o păştea.. Argumentează că o operă studiată aparţine speciei literare intitulată balada populară. uită..Transcrie două cuvinte care conţin diftongi. Poate mă rugam şi altceva.etapele unei compuneri LIMBA ROMANA-GIMNANZIU CLASA a VI-a. Transcrie locuţiunile din textul dat.exemplificarea lor.Fă-o atunci pe prima. cu toate că nu eram singurul neascultat din clasă. iar noi să avem întreaga oră liberă. 5.Nu-l ştiam. 7. Înţelegerea textului ( 2 puncte) 64 . şi-a încrucişat braţele şi aştepta.”.”dispreţul”. 4. .Aventurile lui Tom Sawer”de M. Fireşte.Desparte în silabe cuvintele :”foaia”. 3. timpul. Selectează grupuri vocalice dintextul dat. De altfel. Am păşit demn.. Panica piere din senin. „dispreţul”. Mă rugam ca Vanciu să întoarcă foaia catalogului şi să asculte colegii de la sfârşitul alfabetului. A înţeles şi a început să-mi dicteze: . cum mă apropii de tablă . cătărându-se pe pragul înalt de uluci şi pierind îndărătul lui.

m-am gândit. Dar poate nu-i caisul.Selectează o structură de maximum 8 cuvinte care surprinde o dorinţă a elevului.4 puncte . supărat. 12. într-o compunere de cel mult două pagini. trei cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. 4. valoare. Găsiţi două pronume în acuzativ.Numeşte modurile de expunere prezente în text. 18. şi-atuncea. Despărţiţi în silabe cuvintele: atuncea. obrazul. în text. Identificaţi. din text. Se acordă 1 punct din oficiu Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea II. 4 puncte 4 puncte 4 puncte 65 4 puncte 16. Stabiliţi valorea morfologică a cuvântului supărat şi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă 17. PARTEA a II-a (3 puncte) Rezumă fragmentul în 6-7 rânduri. 4 puncte 14. Identificaţi două verbe de conjugarea a II. Selectaţi. Indicaţi sinonimele cuvintelor: geam.Caisul) 40 puncte 10 puncte Cerinţe: 11. astfel.1.a şi două de conjugarea a III-a. supărat că tac astfel obrazul mi-a lovit cu ramur înflorit şi-ndată l-am recunoscut că este el.4 puncte 15. 19. Argumentaţi.Precizează la ce persoană povesteşte naratorul. 2. un pronume reflexiv. prieten. că opera literară „ Câinele şi căţelul ” de Grigore Alexandrescu este fabulă. prietenul copilăriei. mult iubit!” (Magda Isanos. 3. două adverbe şi precizaţi felul lor. căci mi-a bătut în geam caisul. unul în dativ şi unul în nominativ. prietenul. IV. III. ramur. Ce este pastelul? Care sunt trăsăturile pastelului? Se dă textul: „Azi-dimineaţă m-am trezit. 4 puncte 4 puncte 13. Identificaţi. Precizaţi valorea verbului a avea în text şi alcătuiţi un enunţ cu cealaltă valoare.Numeşte materia la care este ascultat elevul. în text.

4 puncte Din oficiu: 10 puncte TEST VACANŢĂ CLASA A VI-A Citeşte cu atenţie textul dat şi rezolvă cerinţele: A-nceput un greiere Casa s-o cutreiere. Parc-ar fi la el acasă. Cânt vreo polcă sau vreo horă. Şuieră Şi fluieră Şi să dormi nu te mai lasă. ca omul aşezat. din an în an. Eu. Nu pun mâna pe pian Decât rar. Îl tot caut în zadar Şi nu dau de lăutar. neruşinare.Alege prin subliniere cuvintele compuse în versurile: 66 .Primul substantiv din text nu este: a) compus. Pe oboi sau clavecin: Să nu supăr pe vecinDar şi-atunci cu măsură Şi cu degetul la gură. Fără nicio înştiinţare. s-a instalat Şi s-a pus şi pe cântat. Că mi-a luat-o el odaia Şi mă bate la ureche Struna lui de sârmă veche. amiaza mare.Arghezi. Pân’la anumită oră. Ai văzut neruşinare? Sâmbăta.Notează 4 cuvinte din aceeaşi familie lexicală cu substantivul înştiinţare 7. b) epicen. pân’la 4. Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul copilărie să îndeplinească.Stabileşte numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: eu.20. c) în cazul nominativ 9. Greierele) A. De-o mai fi cum a-nceput.Alcătuieşte câte un enunţ cu omofonele cuvintelor mi-a. noi 8. 1. A venit.Scrie câte un antonim pentru: rar. Ducă-se în altă aia. Îmi iau traista şi mă mut. ureche 6. nepoftitului 10. în zadar. pe rând. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival genitival şi complement indirect în acuzativ. Nepoftitului din casă Prea puţin de noi îi pasă. (T.Argumentează prezenţa cratimei şi a apostrofului în ortogramele: parc-ar.Desparte în silabe cuvintele ce conţin acelaşi diftong în primele 4 versuri 2.Identifică în text 2 termeni din aceeaşi familie lexicală lexicală 5.Identifică în ultimele 2 versuri 2 cuvinte ce conţin vocale în hiat 3.

..... e) A stat tot timpul deoparte...... --Decât rar...... Rescrieţi............................................ cu prepoziţie: .... Transcrieţi.......Pentru primele 2 versuri stabileşte: a) rima şi părţile de vorbire prin care se realizează ea.... cărui gen literar îi aparţine textul dat şi de ce.......Stabileşte cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din primele 6 versuri 12..... c) Alunec şi bâldâbâc! în şanţ....................... menţionează cazul şi funcţia 15...... b) complement circ.... .Explică în 5-7 rânduri semnificaţia versurilor: Şi mă bate la ureche Struna lui de sârmă veche 20. .... prepoziţiile şi conjuncţiile şi precizaţi felul lor.............. adverbul.... Arătaţi........ Susţineţi-vă ideile cu exemple din text! II....... 1... b) conjuncţie........o imagine auditivă: .................... Redactează o compunere cu titlul Cântec de greieri (8-10 rânduri) Elev................Memorează 10 versuri din poezie C... ........ numeşte aceste moduri 14Alcătuieşte 4 propoziţii în care substantivul casa să aibă 4 funcţii sintactice în cazuri diferite........ interjecţia............... 3... d) Numai tatăl tău e aşa..... Construiţi enunţuri în care substantivul părinţii să fie în cazurile şi cu funcţiile sintactice indicate: a) atribut substantival prepoziţional............ Und-izvoare plâng în vale.... c) prepoziţie....o personificare: ....................... c)un verb auxiliar şi un derivat parasintetic 13 Identifică în primele 6 versuri 3 verbe la moduri diferite........... b) o frază.......... B.............Identifică elementul care a inspirat aceste versuri 18............... din textul dat: ..................două epitete: ................ pentru că……………………… ……………………………………………………………………………………………. TEST I........................ Identificaţi şi transcrieţi un vers care evidenţiază prezenţa eului liric............ este: a) adverb.........” (Mihai Eminescu...... Literatură Citiţi cu atenţie următorul text: „Hai în codrul cu verdeaţă...............În primele 2 versuri există: a) o propoziţie................... din text.... b)un hiat şi un subiect multiplu............... 16...... de timp.............................. 67 Acolo-n ochi de pădure......... Floare albastră) .....................două imagini vizuale: 2................ ............ caz Ac: ................. b) Era odată un împărat... . b) măsura 19........ într-o compunere de 7-8 rânduri. caz G............... din structura „Lângă balta cea senină”......... Stânca stă să se prăvale În prăpastia măreaţă........... din an în an 11.................... Limba română 4.În versul Ai văzut neruşinare? există: a)un verb copulativ şi un diftong....... 7.......... 6........ 5......... Lângă balta cea senină Şi sub trestia cea lină Vom şedea sub foi de mure.............. Arătaţi ce funcţii sintactice îndeplinesc cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos: a) Băiatul de aici e cel mai cuminte............ Cuvântul „Lângă”........--Parc-ar fi la el acasă..

...... demoralizant... samă 4)......... leoaică............. caz D... Alcatuiti o compunere de minim 30 de randuri cu titlul “Intrusa” 15p.. adecă..... Test clasa a VIa 11p.. Vrancea 3). derviş 7). Indică semnele de punctuaţie şi semnele de ortografie din următorul text: Şi stejarul zice ierbei Mult eşti vie şi gingaşă Fluturaşul zice floarei Mult eşti mie drăgălaşă Vulturul uimit ascultă ciocarlia ciripind Vasile Alecsandri Lunca din Mirceşti Barem de corectare si notare: SE ACORDĂ CÂTE UN PUNCT PENTRU FIECARE CERINŢĂ . moi/m-oi... securist......c) nume predicativ.. romanii l-au primit pe Iancu si pe ai lui cu cantece patriotice si urale asa de puternice incat tremura vazduhul..... Fruntasii revolutiei au aratat de ce trebuie sa lupte pentru drepturi si libertate. declaraţie.... Descoperă diftongii...... Analizati sintactico. ploşniţă/ploşniţă......... zgură...... depărtare/depărtare 5). Desparte în silabe următoarele cuvinte: luciditate.... prepoziţional........ Alcatuiti familia lexicala a cuvinteleor ”mos”. reporter/reporter................. franceza..... Precizati categoriile gramaticale ale verbului 15p 6..morfologic cuvintele subliniate: La Blaj...PUNCTE DIN OFICIU: 2 Clasa a VI-a NUMELE: Test de evaluare Varianta 2 68 ........... amuzant 2. epigraf... Elaborează câte un enunţ pentru fiecare din cuvintele: funigel.. minunat........ Enumerati articolele horatate 12p... deal/ de-al 7p 4.... Arată literele care sunt consoane şi care sunt vocale: auxiliar....... Defineşte personificarea 8).. 7.. triftongii şi vocalele în hiat din următoarele cuvinte: scoică... nemerit.. inoportun 6)....... si ”frunza” percizand cum s-a format fiecare (min 5 ) 15p 3........ cetit. hotărât.... Precizati cum se numesc urmatoarele cuvinte si integrati-le in enunturi adecvate: al/ a-l.......... Clasa a VI-a NUMELE: Test de evaluare Varianta 1 1). Indică forma literară a cuvintelor: părete...... pentru unirea tuturor romanilor........... c-or/c-or....1. pe Campia Libertatii.5... piticanie.......... cu prepoziţie: .......... caz G: .............. d) atribut subst... slovă...........Enumerati si definiti elementele de versificatie 15p 2... pun/p-un........... Subliniază cuvintele accentuate corect: antic/antic... arşiţa/ arşiţa...

şerpoaice. (1p) g) Formaţi familia lexicală a cuvântului : . Era un om mărunţel . Sute.. Iar femeile torc. seism. nouă 3). ceva începe să se mişte . torc grăbite.. Şi. Luna vede cum în dosul ferestrelor. zeci de mii. pui .Povestiţi naraţiunea .L. (0.80 p) c)Explicaţi cum s-a format cuvântul : mărunţel . arşita/arşita. hotar. derviş 7). deodată. Femei aspre. îmbătrânite înainte de vreme. Alcătuiţi o scrisoare pe o pagină distinctă bunicilor voştri în care să le spuneţi ultimele noutăţi legate de viaţa voastră şcolară . Elaborează câte un enunţ pentru fiecare din cuvintele: funigel. Se acordă un punct din oficiu . Sunt femeile moţilor. Se dă textul : .deparazitant. întunecaţi . ca un os . mii.a Subiecte: II. ca într-o eternitate polară. Vântul din lună ’’ ) a )Extrageţi din text o comparaţie şi patru epitete . răsare luna. groase . proaspăt rasă . cu o faţă plăcută . apar mogâldeţe. lăută.1). martur 4). (0. bătute de vânt.’’ ( Eric Linklater .40p) f) Analizaţi morfosintactic cuvintele : era . Defineşte personificarea 8). piscicultură 2). luna alunecă peste munţi. Indică semnele de punctuaţie şi semnele de ortografie din următorul text: Aş Georgescu Nu l ştii pe Georgescu ce indiferent este cu copiii Dacă ar fi fost după Georgescu nici Horaţiu nici Virgiliu n ar fi fost la facultate I. reporter/reporter. mâne. un om .Descoperă diftongii. epitaf. ploşniţă/ploşniţă.oaie. un fel de momâi omeneşti. deasupra acestei tăcute ţări de munţi.Caragiale Bacalaureat Barem de corectare şi notare: SE ACORDĂ CÂTE UN PUNCT PENTRU FIECARE CERINŢĂ .PUNCTE DIN OFICIU: 2 SUBIECTE -CLASA A VIA 1. (1p) e) Conjugaţi verbul . Arată care sunt consoanele şi care sunt vocalele din următoarele cuvinte: îndosariere. recunoscând diftongii : proaspăt .Indică forma literară a cuvintelor: fereşti.. agrement. cu o faţă . de pui .foame. (1p) b)Daţi câte un sinonim şi un antonim cuvintelor : mărunţel . groase .60p) Timp de lucru 2 ore . slovă. De o mie de ani. cu fruntea încreţită. inoculare 6). negre . Subliniază cuvintele accentuate corect: depărtare/depărtare antic/antic. sub nişte sprâncene groase .. (1p) 3 . Ele însele în cămăşi de cânepă.în acea largă şi fantastică încremenire. care au simţit că pe cer trece împărăteasa nopţii şi s-au apropiat de geam să-şi toarcă la lumina ei furca de cânepă. Desparte în silabe următoarele cuvinte: luminator. TEST Clasa a VI--. Se dă textul „Cândva. blăstămat. triftongii şi vocalele in hiat din următoarele cuvinte: copilărie. (0.” (Geo Bogza— În nopţile cu lună femeile torc cânepa) 69 . cu mâinile bătătorite. Sobieski şi românii’’ de Costache Negruzzi ( 3 p) 2 . zgură. Încet. avea . albă ca un os de pui . (a) griji. Crestele acoperite de zăpezi lucesc albe şi reci.Avea nişte ochi mari .20 p) d)Despărţiţi în silabe cuvintele . negru’’ . a avea’’ la conjunctiv perfect şi la condiţional –optativ perfect .. . ( 0. 5). la toate acele case pierdute în încreţiturile munţilor.

b)descrierea 12.Extrage din text câte 1 verb pentru fiecare conjugare. c)Mi-a vorbit aspru. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele : măreţie. plin.b)care să conţină diftong 2.Rescrie din prima propoziţie câte 1 cuvânt:a)compus. atât.Menţionează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 4. 6. clienţi şi câte un antonim pentru cuvintele : au început.a Citeşte cu atenţie: „Cei care-şi mai aminteau de trupul zeului. Scrie primele două cuvinte cu diftong.Construieşte o frază formată din trei propoziţii. Chiar şi copacii au început să crească mai mari şi mai strâmbi Pentru că nimic din ce este mare Nu mai are măreţie. E o tăcere atât de desăvârşită Încât nici ruperea de carne vie Cu muget şi cu dangăt Nu poate clinti. 7. 8.Rescrie din text o propoziţie simplă. Din pricina mutării cerului. a răsări.Precizează felul propoziţiilor din prima şi a treia frază. mutării. de piatră . b)Un vânt aspru frământă zarea. Selectează două cuvinte derivate. apoi scrie patru cuvinte din familia unuia dintre ele.Menţionează sensul cuvântului polisemantic aspru în enunţurile: a)Bunicul mi-a vorbit aspru. predicatul primei propoziţii din strofa a treia.Rescrie subiectul ultimei propoziţii din strofa a doua.Modul de expunere folosit în text este:a)naraţiunea.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: zeului. B.c) 2silabe şi 2 vocale 3. durerea şi urletul.” (Nichita Stănescu – Amurgul Credinţei) Cerinţe: A 1. 6.Scrie 1 enunţ în care cuvântul aceasta să aibă valoare morfologică diferită de text. o tăcere. 5.Rescrie din text:a) un epitet.11. nimic.b)personajul colectiv prezentat 13.Menţionează:a)momentul zilei surprins în text. Nu mai au nici direcţie şi nici înţeles. TEST Clasa a VI. (este) mare.Scrie 4 cuvinte din familia lexicală a cuvântului lung.Rescrie din text 2 neologisme 5.Cerinţe: A.c) o enumeraţie 14.b)o comparaţie.În cuvântul reci există:a)o silabă şi un diftong. una subeictivă şi una predicativă care să aibă termen regent verbul a ajunge. Precizează valoarea morfologică a cuvântului şi din textul dat. 9. 10. Alecsandri este un pastel.Comentează în maximum 5 rânduri ultimul enunţ din primul alineat II. 2. au murit fără să lase mărturie decât locul plin de dale de piatră de unde petreceau privindu-l. 9.Scrie antonimele cuvintelor:eternitate. 70 . 8.b)o silabă şi 3 sunete.1. Argumentează în maximum 25 de rânduri că poezia „Mezul iernei” de V. 3. unul cu triftong şi unul cu hiat. 4. grăbit. Plânsul şi răcnetul.Precizează cazul cuvintelor care. fantastic. 7.

..................... inferioritate ....................... .. Precizează măsura şi rima versurilor.............................................................. 13...................egalitate ........................................ Identificaţi în text două metafore. TEST FORMATIV Se dă textul: „ Iarna!.............................5p) 2............................................................... ................................................................ 4......................................................................... .................. (0..................... ................... 1..............75p) pozitiv....... .............................................. Menţionează modul de expunere prezent în text............................. Explică în trei rânduri semnificaţia primelor două versuri.. un adjectiv variabil cu o terminaţie şi două forme ............. ............... (................................ (2............. .............. b............................ Identificaţi în text un adjectiv propriu – zis ......................... superlativ – relativ – de superioritate ....... Alcătuiţi un enunţ în care adjectivul trist să aibă funcţia sintactică de nume predicativ şi să fie la gradul comparativ de superioritate........ (0......................... comparativ de – superioritate .......... II...... (0........... 11. Numeşte o figură de stil din strofa a doua...............5p) 2. Ici risipă de petale...5p) ............................ 3............. Versurile au măsura de ..... Anotimpul descris de poet este ................. 71 ......................... 14...... Încadrează textul într-unul din genurile literare cunoscute....75p) .................................. 10.............. şi rima ............. ......... 4.................... (0... şi un adjectiv format prin derivare .... (0............................inferioritate .................................................................................. ................5p) 3. ......... Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a adjectivului uşor: (0.............. roi uşor de fluturi.................. două adjective variabile cu două terminaţii şi patru forme:....75p) a.......... 12... 1............................................... Noapte de iarnă) Cerinţe: I. Argumentaţi în cinci rânduri că textul aparţine speciei literare a pastelului.......B..........................) Care tremură-n lumină Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi.........................................................5p) ...................................................................................................... Colo..................................” (George Topârceanu..................................................... Extrageţi din text: (0............................. Iarna tristă-mbracă Iar prin crengile cochete Streşinile somnoroase Flori de marmură anină – Pune văl de promoroacă O ghirlandă de buchete Peste pomi şi peste case............................................................................................................................

.. ............................................................................. silitoare un stilou.. Vorbele omului ...........75p) 6. c......................................... b.............. 3................ Treceţi adverbul bine prin toate gradele de comparaţie 4................................. ...................................absolut ................ Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a articolului demonstrativ: (1p) a...............5p) ..... d....... vă rog......... pantofii.......... Alcătuiţi un enunţ în care să introduceţi un adjectiv care nu are grade de comparaţie.............. maro.......................................... (0. Alcătuiţi un enunţ în care un pronume posesiv să aibă valoare adjectivală.................... Daţi câte două exemple de: numerale ordinale: substantive colective: pronume demonstrative: adverbe: interjecţii predicative: prepoziţii cu cazul Dativ: prepoziţii cu cazul Genitiv: conjuncţii coordonatoare: adjective variabile cu o terminaţie: numerale colective: 2. 5........ un triftong şi un hiat 72 ...... modul şi timpul verbelor: am scris mă plimbasem citeam – aş fi plecat – pleacă! – să înveţi – merse – a coborî – de scris – 5.. I – am dăruit elevei ....... 1p TEST FINAL 1.................................. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul carte să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect: nume predicativ în nominativ: atribut substantival prepoziţional: complement circumstanţial de loc în genitiv: complement indirect în acuzativ apoziţie: atribut substantival genitival: complement direct: nume predicativ în genitiv: complement indirect în dativ: 6...... Arătaţi-mi.......................... Precizaţi conjugarea....... doi nu li s – a aprobat plecarea....... (0. Din oficiu ..... bătrân sunt înţelepte............................. Analizaţi morfologic şi sintactic toate cuvintele din propoziţia: Eu vroiam să te întreb ceva important............................ Daţi exemplu de un diftong....... 7........................

Găseşte în text cinci substantive în cazul acuzativ şi precizează funcţia lor sintactică.Zi de vară) CERINTE: 1. Topârceanu .” 13. Alcătuieşte propoziţii în care verbul “A FI” să aibă trei valori morfologice diferite. lângă apă. 4. strălucind în soare.“ (G. 7. Precizează valoarea morfologică a lui “o” din versul al cincilea. Ceartă sălciile. Dorea să aibă/aibe succes cu orice preț. Cum s-au format următoarele cuvinte: somnoros. Sălciile plângătoare Stau la aer. Un viţel la râu s-adapă Şi-o femeie. cântând. conjuncție coordonatoare adversativă. Scrie două enunţuri în care adjectivul “slab” să îndeplinească funcţia sintactică de atribut adjectival şi de nume predicativ.” 11.” 12. Subiectul II -5 puncte (10 x 0.Precizați-le! 10. Stabiliți cazul substantivelor:” Grație părinților era un copil de o deosebită politețe .” 8. LITERATURĂ Într-o compunere de 15-20 de rânduri. Alcătuieşte enunţuri în care “o” să aibă alte două valori morfologice. ca de albine. precizând modul şi funcţia sintactică. 8.5 ). Somnoros şi uniform: Râul. NOTĂ! Toate subiectele sunt obligatorii. adverb de loc Clasa a VI-a (propunere subiect teză) I. Spală rufele.7. LIMBA ROMÂNĂ Se dă textul: “Linişte. de C. în ordinea dată. Nu manifestează/manifestă interes pentru fotbal. 73 . Scrie câte un sinonim şi un antonim pentru cuvintele: căldură. Negruzzi. care Toată ziulica dorm. 5.Selectează din text două cuvinte care conţin diftongi (diferiţi) şi două cuvinte care conţin vocale în hiat. interjecție predicativă. pe care să le precizezi. eu tot merg acolo unde l-aș întâlni pe prietenul meu. pe care să le precizezi. Alcătuiti enunturi în care cuvântul “liniștit” să aibă trei valori morfologice diferite. Căldură. ziulica. Munca însemnează/înseamnă sănătate. 3. Precizati modul si timpul verbelor: “Fie ce-o fi. Subliniază forma corectă:” Hotărârea de a fi/fii prezent a rămas neschimbată. Punctaj acordat: subiectul I – 4 puncte. 2.” 9. slab. II. 9. Găseşte în text două verbe de conjugarea I şi două verbe de conjugarea a IV-a. caracterizează personajul principal din lectura “Sobieski şi românii”.Dați câte un exemplu de : adjectiv la comparativ de superioritate. pronume demonstrativ de identitate. Selectează din prima strofă două verbe la mod personal (nepredicativ). Şi din vale abia vine Murmur slab. Precizați funcția sintactică a cuvintelor din text:”A fost ușor de reținut ideea. Stabiliți valoarea morfologică a părtilor de vorbire din propoziția: “In clasa noastră sunt doua planșe mari și amândouă sunt noi. Se acordă 1 punct din oficiu. Dorința de a crea/creea o are fiecare. 10. Înaintea colegilor se purta aidoma unui frate. 6. dormitând. Soare.

Găseşte şi alte cuvinte “ascunse” în subsantivul comun “cascadele” . II. cremene.Nu ştiu de ce.Scrie personajele care participă la acţiune.. din text.Transcrie din ultimele două alineate ale textului cuvintele care indică timpul acţiunii. 4.Cântă frumuşel. Şi duduia Lizuca înţelegea că în farmecul acela are să se-ntâmple ceva deosebit. şi din întuneric de peşteră apăru minunată arătare.” ( “ Dumbrava minunată”.A făcut foarte bine. cuvintele care te fac să crezi că urmează o lume de poveste. între doi mesteceni bătrâni. Fetiţa voi să-i numere.Asta ce-i? întrebă cu mirare fetiţa. o uşă de cremene se mişcă şi se dădu la o parte. de Mihail Sadoveanu ) 1. şopti ea. 1. Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos şi răspunde apoi la următoarelele cerinţe: “În dumbravă se făcuse deplină tăcere şi un întuneric tainic. Şi vin încet cătră ea prin dumbrava fermecată. a nu cunoaşte. fără zgomot. pe un vârf de smicea într-o rază de lună. Dumbrava rămase iar tăcută în cascadele ei de lumină. .. 3.Da. 2. 2.Explică ce vrea să spună scriitorul prin propoziţia :“Le luceau feţele şi ochii de zâmbet. Şi aştepta cu inima bătând şi cu ochii aţintiţi.” 4. Aşa-i de frumos şi de bine. . Şi deodată clipiră candele verzi de licurici în două şiraguri şi văzu pajiştea de flori deschisă cătră un părete de stâncă. dar mie nu mi-i somn deloc. Patrocle nu-i răspunse.Scrie un enunţ în care cuvăntul “luceau” să aibă alt înţeles decât cel din text. După el o privighetoare îşi umflă de câteva ori glasul. aproape. îngână somnoros Patrocle. Lizuca îl asculta atentă.Scrie o propoziţie care să respecte următoarele cerinţe 74 .TEST DE EVALUARE PENTRU PERFORMANŢĂ PENTRU CLASA şi a VI-a I. dar nu prea mă lasă să dorm. 5. Nu mai sună greierul. În tăcerea aceasta. Să ştii că suntem şapte! Şi duduia Lizuca nu-i numără. scrie ce pot fi ele ca părţi de vorbire şi scrie enunţuri cu ele. Erau nişte omuşori mititei.. prin care totuşi ochii vedeau cu uşurinţă. Le luceau feţele şi ochii de zâmbet. A tăcut.Menţionează.. şi parcă ei singuri strălucesc de lumină. şi ştia că sunt şapte prichindei. . .Scrie motivul pentru care tu crezi că fetiţa “aştepta cu inima bătând şi cu ochii aţintiţi”. Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. şiraguri. un greieruş începu să ţârâie melancolic.Scrie cuvintele cu înţeles asemănător pentru: tainic. Tăcu greieruşul. ca într-un vis. Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le spunea mama. 3. . . În lumina verzie. numai de două palme de la pământ. mormăi Patrocle.Nu se cade să ne numeri! se auzi o voce subţirică. printre candelele licuricilor.

exprimarea corectă.aşezarea în pagină.) • ordonarea detaliilor.răsună de dincolo glasul bunicii. genul neutru.folosirea a cel puţin patru linii de dialog. din text.. care să aibă legătură cu textul dat. În casa bunicilor) Partea I (40 puncte) Pornind de la ideile exprimate în textul dat. oftează şi iar dă din cap.respectarea părţilor unei compuneri. . glăsuind zgriburit şi ponosit ca greierul în casa furnicii.un titlu adecvat întâmplării fantastice. vei avea în vedere următoarele repere: • viziunea personală asupra temei propuse.(8 p. Partea a II-a (10 puncte) 1. . o personificare şi o comparaţie.. numărul plural. Identifică.) Notă!: Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Bunicul îl ascultă alb. În redactarea compunerii. ninsă şi oblonită. . clară şi expresivă. (2 p. ( 6 p. ciorile vorbesc răguşit într-un fel de ţigănească. Câinii nu mai latră. Ninsoarea fâlfâie şi tremură.Teodoreanu. eu … Soneria parcă s-a dus hăt departe. Cu scufă albă de pichet. În brazi. . bunicule.” ” ( I.Da.3p.a) să fie o propoziţie dezvoltată. În afara punctajului acordat pentru conţinut ( 26 puncte). Multă. Clasa a VI-a Test • • Toate subiectele sunt obligatorii. ( 6 p. persoana a treia. în care să-ţi imaginezi clipe minunate ale copilăriei alături de bunicii tăi. casa bunicilor e zmeiască. Transcrie. în text.. Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „ – Eu sunt. vei obţine pentru redactare 14 puncte ( unitatea compoziţiei – 3p. c) subiectul să fie ultimul cuvânt al prpopziţiei. .) 2. alcătuieşte o compunere de maximum două pagini.) • înlănţuirea logică a ideilor.Intră! Bagă de seamă să nu te tragă. .) • folosirea adecvată a unor figuri de stil şi a modurilor de expunere. apare capul bunicului.respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie. persoana întâi. Nepotul începe. Scrie o compunere. ridică din sprâncene. formă neaccentuată. 6.dar parcă-i miezul nopţii. cu titlul „ În casa bunicilor”. În redactarea compunerii vei ţine seama de următoarele cerinţe: .. Vântul şi-ascultă glasurile când de lup şi când cucuvaie. c) un vreb la timpul prezent . de cel puţin o pagină. ortografia . Ţipenie de om. (2 p. eu sunt. (6 p. originalitate şi stil – 3p. coerenţa textului – 3p. Se acordă 10 puncte din oficiu. Obloanele uşii se crapă pocnind şi scânteind ca un dulap care de ani şi ani nu a mai fost deschis.). III. ca o vorbă trecută din gură în gură … Nu-i târziu – acasă nici nu s-ar fi pus la masă. Transcrie din text: a) un substantiv comun. întunecată. punctuaţia – 2p. făcându-şi semne negre.) 75 . dă din cap. imaginându-ţi o întâmplare fantastică prin care ai trecut tu şi prietena ta Lizuca. Timpul efectiv de lucru este de două ore. . numărul plural. bunicule. b) să conţină cuvântul cu înţeles opus adjectivului “ melancolic”. . . b) un pronume personal. două structuri / grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul şi timpul acţiunii.

Bunica s-a / sa merge des la biserică.) 4. inovaţie. Precizaţi numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: ciot. gigant. clar izvorând din fântâne. fluiere murmură-n stână. Indică două argumente cu ajutorul cărora să poţi să poţi demonstra apartenenţa textului de mai sus la unul dintre genurile literare studiate (epic. generat. liric. oftează şi iar dă din cap”. Menţionează patru termeni din familia lexicală a versului „a glăsui”. Valea-i în fum. Transcrie. iubitor 5. (4 p. din text. din text. enciclopedie.) Partea a III-a ( 40 puncte) 1. (4 p. b. d. în text. Sub un salcam. Nourii curg. oftează. dă din cap. (4 p.) 9. c. Găseşte.) 8. buciumul sună cu jale. Stabileşte valoarea morfologică. puiuţ.3. Apele plâng. Numeşte momentul zilei descris în text. a adjectivului mută şi a verbului la gerunziu pocnind. gheonoaie. Streşine vechi casele-n lună ridică. Turmele-l urc. Rescrie din text o imagine auditivă şi o imagine vizuală. (4 p. móbilă / mobílă. Menţionează funcţia sintactică. Alcătuieşte patru enunţuri cu sensuri diferite ale verbului a tremura. Extrage din text o personificare. din textul de mai sus. Scrie. dramatic).) 4. triftongii şi vocalele în hiat din cuvintele: piatră.. a cuvintelor: acasă.” (Mihai Eminescu. Citeşte cu atenţie textul: “ Sara pe deal. litru. nourii. mută. El va / v-a adus aceste cărţi. raze-a lor şiruri despică. Precizează diftongii. iar. geologie. m-aştepţi tu pe mine. (4 p. (2 p. Ce-a / Cea fost. hăt. Alegeţi varianta corectă din următoarele contexte: a. (2 p. 76 . Selectează. două adverbe compuse şi două adjective derivate.) 7. din text. Alcătuiţi enunţuri cu următoarele omografe: véselă / vesélă. stele le scapără-n cale. vulpoi. formulează două enunţuri în care aceste cuvinte să fie. Transcrie. (4 p. (2 p. patru cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale / conversiune. primul – nume predicativ. ridică din sprâncene. Sara pe deal) a. …………………………………………. din text.) TEST DE EVALUARE 1. (4 p. din text: sara. patru cuvinte care nu au funcţie sintactică.. două cuvinte care au omonime şi alcătuieşte patru enunţuri cu ele. fântâne 2. dragă. din text. insensibil 3. (4 p. al doilea – atribut verbal. ponosit. Indică câte un sinonim pentru cuvintele: glasurile. scârţâind. geamgiu 3.) 5. b.) 5. Scrie forma literară a următoarelor cuvinte. a fost! c.) 10.) 3. Să se despartă în silabe cuvintele: barieră. Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână. 6. oină. gherghină. (4 p. Explică atitudinea bunicului: „Bunicul îl ascultă alb.) 2. patru verbe reprezentative pentru fiecare dintre modurile personale. Precizează sentimentul pe care scriitorul îl trăieşte atunci când descrie universul copilăriei din casa bunicilor.) 6. (4 p.

Demonstreaza omonimia cuvantului mai. .. 7... 4. . ştinţă / ştiinţă. discontinuu / dizcontinuu. Precizeaza doua motive ca textul dat apartine genului liric. Alcătuieşie două propoziţii care să conţină câte un semn de ortografie şi câte un semn de punctuaţie. ca o vatrã de jãratic.. Alcatuieste familia lexicala a cuvantului om. 77 .7.. pe dealuri. denumirea colecţiei. 3...... Pe deasupra de prãpãstii sunt zidiri de cetãtuie..... II Demonstreaza ca un text studiat de tine este pastel... tanguiosul.. în care sunt enumerate capitolele şi subcapitolele d. prapastii.. . Subliniază formele corecte din perechile de cuvinte date: alee / alie. este o listă în care sunt indicate greşelile 9. Se dă textul: „ Tot e alb pe câmp.. Mihai Eminescu – Calin (file din poveste) 60 p 1. ce sclipesc fugind în ropot . 8. precizându-le Clasa a VI-a Lucrare scrisa la limba si literatura romana pe semestrul I I Se da textul : Pe un deal rãsare luna. Rumenind strãvechii codri şi castelul singuratic S-ale râurilor ape. Acãtat de pietre sure un vioinic cu greu le suie .raurilor. codru. este persoana care a creat opera c.. Identifica in text o imagine artistica .. 6.. în depărtare... titlul cărţii.. .... este o listă aşezată la începutul sau la sfârşitul cărţii. cetatuie. Completează enunţurile următoare: a.. singuratic. Gasiti sinonime cuvintelor:rasare. De departe-n vãi coboarã tânguiosul glas de clopot ... creaţie / creiaţie. 8.. Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare. In structura „pe un deal rasare luna ca o vatra de jaratic” identifica un procedeu artistic studiat... Precizeaza modul de formare a cuvintelor:singuratic. editura b....cuprinde: numele autorului. 30 p + 10 p din oficiu LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA A VI-A SEMESTRUL I I.. Desparte in silabe cuvintele:vatra. împregiur. 5. 2.

Alcătuiţi o scurtă naraţiune în care să vă imaginaţi ce au făcut doamnele şi Goe (din schiţa „D-l Goe” ) după ce au ajuns în Bucureşti. că aveam atâtea şi atâtea?! Şi cum războiul de-abia se terminase. Scrie. a II-a.infinitiv. 6 puncte 8. a venit şi ziua mult dorită!” (Grigore Băjenaru. e) a termina –participiu. II. Precizează funcţia sintactică a verbelor la modurile nepersonale: mulţumit.pers. 6 puncte Subiectul al II-lea(36 de puncte) Redactează şi tu o compunere de 20-25 de rânduri cu titlul „O amintire din viaţă”. 5-0. 2. 3-0. 6 puncte 2. Alecsandri. (minim 10 rânduri) 3. ( V. pers. nr. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „A sosit ziua tezei. a duce. Analizaţi sintactic şi morfologic verbele subliniate din text.5p. sg. perfect. timpurile. 5. sg.conjunctiv. Desparte în silabe cuvintele: subiect. Precizează tipul de naraţiune. Arătaţi cum s-a format cuvântul înşiraţi şi alcătuiţi familia lexicală a cuvântului alb (minim 4 derivate).indicativ. atribut adjectival. Limba română 1. Alcătuieşte enunţuri în care să existe: a) a povesti –indicativ.. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat .5p. şi de un lucru eram sigur: că o scrisesem cât se poate de corect ca punctuaţie şi ortografie. pers. pers. predicat nominal. Construieşte un enunţ prin care să demonstrezi omonimia cuvântului „război”. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine unei opere epice. pers. Ce amintire să scriu. punctuaţie. Iarna) 1.5p. 6 puncte B. a III-a. Am scris două pagini impresionante şi pline de duioşie. Rescrie trei verbe care exprimă stările sufleteşti ale elevului.gerunziu.” M-am frământat vreun sfert de oră până să încep.. subiect. d) a scrie. pl.imperativ. pers. b) a scrie-imperativ. 6 puncte 3.5p. nr.cond.5p. războiul. În sfârşit. nr. I. f) a fi. complement indirect. persoana şi numărul indicate: a fi. Un singur subiect: „O amintire din viaţă. am socotit că n-ar fi tocmai nepotrivit să povestesc „ Întoarcerea tatii din războiu”. Punctaj: I 1-0. Extrageţi din text o comparaţie şi un epitet. dorită. viitor anterior. 6 puncte 6. 6.indicativ. clăbuci şi antonime pentru se perd. fără urme. 7. nr. 4-0. II 2. 6-0. Am aşteptat aducerea tezelor la Română cu aceeaşi nerăbdare cu care aşteptasem şi rezultatul celorlalte teze. Eram mulţumit de felul cum făcusem teza. 6 puncte 5.5p. mai-mult-ca-perfect. Oficiu: 3p Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul I – clasa a VI-a Subiectul I(54 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. tot.. 6 puncte 9. pers. a face. a II-a.Cişmigiu& Comp. Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum. c) a socoti.Care este tipul de rimă şi măsura versurilor din textul dat? 4.25p. fără drum. Identifică două cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi un cuvânt care conţine hiat.. a vedea. aII-a. a vrea. Înţelegerea textului 7. motivând răspunsul. sg...Şi pe-ntinderea pustie. Daţi definiţia pastelului şi arătaţi de ce poezia „Iarna” este un pastel. 78 . aII-a..-optativ.75p. nr. 7-0. pe foaia de teză.supin.Daţi sinonime pentru: fantasme. 6 puncte 4.. sg. Puneţi verbele următoare la modurile. 2-1. prezent. imperfect.) A. sg. a II-a. sg.

12 puncte . străină. Selectaţi. Identificaţi. două verbe de conjugarea I şi două de conjugarea a II-a. VI. Precizaţi valorea verbului a avea în text şi alcătuiţi un enunţ cu cealaltă valoare. în text. trei cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. oglinda. „Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. părând a privi lung şi avid noua privelişte”. ferestrele. într-o compunere de cel mult două pagini. Oficiu 10puncte Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea V. compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută. 4 puncte 4 puncte 23. 4 puncte 28. 22. în text.Vei avea în vedere : . mâinile. 4 puncte 24. Despărţiţi în silabe cuvintele: străină. Indicaţi sinonimele cuvintelor: brusc. un numeral şi precizaţi felul lui.să respecţi convenţiile specifice unei naraţiuni. Şi iată că ferestrele străvechi s-au luminat şi ele. de ortografie şi de punctuaţie. ferestrele. că poezia 40 puncte 10 puncte Ce este fabula? Care sunt trăsăturile fabulei? Se dă textul: „Mezul iernei” de Vasile Alecsandri este pastel.să exprimi opinia personală asupra evenimentelor prezentate . unul în dativ şi unul în nominativ. Am ridicat oglinda sus cu amândouă mâinile spre şiragul nemişcaţilor plopi. valoare. Identificaţi. VII. din text. două pronume în acuzativ. două adverbe şi precizaţi felul lor. 8 puncte Notă!În vederea acordării punctajului pentru exprimare. (Dimitrie Anghel – Oglinda fermecată) Cerinţe: 21. în text. Găsiţi. ortografie şi punctuaţie. străvechi.să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate.să respecţi normele de exprimare. 6 puncte . 29. 10 puncte . Stabiliţi valorea morfologică a cuvântului lung şi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă 27. 4 puncte 79 . Argumentaţi. 4 puncte 4 puncte 4 puncte 26. în text. Natura pe care o priveam acum mi se părea străină. 4 puncte 25. Identicaţi.

următoarele funcţii sintactice: atribut substantival genitival şi complement direct. Precizează noua valoare morfologică.. 3. Alcătuieşte un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă o altă valoare. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam. şi una vizuală. Alcătuieşte enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin: • Substantiv în cazul N: • Pronume posesiv: 9. Transcrie din text un vers/o structură care conţine o imagine auditivă. 4 puncte Din oficiu: 10 puncte LUCRARE SCRISA SEMESTRIALA CLASA A VI-A Se dă textul: Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor. pe rând. Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii. Sunând din ce în ce tot mai aproape. 80 . In compunere trebuie: • Să respecţi convenţiile unei astfel de compuneri. S-aud cum apa sună-nceţişor. Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul privelişte să îndeplinească. 6. 4. Rescrie din text: • Un predicat verbal • Un atribut substantival 8.” (M. Blând îngânat de-al valurilor glas….Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în enunţul: Blând îngânat de-al valurilor glas…. Rescrie din ultimele două versuri un adjectiv şi precizează funcţia lui sintactică. Precizează măsura primelor două versuri din strofa a doua. 7. Eminescu – „Fiind băiat păduri cutreieram”) Cerinţe: 1. Notează două argumente pentru care fragmentul de mai sus aparţine genului liric. Părea c-aud venind în cete cerbii. Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri în care să realizezi portretul unei persoane apropiate. 2. Astfel eu nopţi întregi am mas.30. Un bucium cântă tainic cu dulceaţă. 5. Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. Rescrie din fragmentul dat un epitet şi o repetiţie.”.

Iară fata împăratului Roş. 2p 2p 6p 6p 6p 81 . Să ai un scris caligrafic. Să realizezi portretul. primind binecuvântare de la dânsul şi împărăţia totodată. 1. cuprinzând atât trăsături morale cât şi sufleteşti. ştergându-se cu mâna pe la ochi. Alege.” (Ion Creangă. odată se repede să o ia în braţe de pe cal. se repede ca un câine turbat la Harap-Alb şi-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloş. da' din greu mai adormisem! – Dormeai tu mult şi bine. dându-i drumul de-acolo. Atunci împăratul Verde şi fetele sale au rămas încremeniţi de ceea ce au auzit. Menţionează personajele din text. îl înconjură de trei ori cu cele trei smicele de măr dulce. repede pune capul lui Harap-Alb la loc. 2. apoi îl stropeşte cu apă vie şi atunci Harap-Alb îndată învie şi. ş-am venit pentru Harap-Alb. numeşte-le. Spânule! Doar n-am venit pentru tine. Dar fata îi pune atunci mâna pe piept.. zise fata împăratului Roş. Să respecţi normele ortografice şi de punctuaţie. toarnă apă moartă. Numeşte modurile de expunere predominante în textul citat. îngenunchind amândoi dinaintea împăratului Verde. Povestea lui HarapAlb) Cerinţe: I. lizibil.. căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde. dă Doamne bine! . După aceasta se începe nunta. 3. îşi jurară credinţă unul altuia. zice suspinând: – Ei. îl brânceşte cât colo şi zice: – Lipseşte dinaintea mea. din primele patru rânduri ale textului. trei verbe la moduri diferite. în vălmăşagul acesta. Spânule! Şi odată mi ţi-l înşfacă cu dinţii de cap. 4. Harap-Alb. să stea sângele şi să se prindă pielea.. Iar Spânul. Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română (semestrul I) Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Şi văzând Spânul cât e de frumoasă fata împăratului Roş. sărutându-l cu drag şi dându-i iar paloşul în stăpânire.. de nu eram eu. 5. ş-apoi. văzând că i s-a dat vicleşugul pe faţă. Precizează conjugarea primelor şase verbe din text. Şi apoi.Şi a ţinut veselia ani întregi şi acum mai ţine încă. se face Spânul până jos praf şi pulbere.• • • • Să ai un conţinut adecvat şi să te incadrezi în limita de spaţiu. zboară cu dânsul în înaltul cerului şi apoi. zicând: – Na! aşa trebuie să păţească cine calcă jurământul! Dar calul lui Harap-Alb îndată se repede şi el la Spân şi-i zice: – Pân-aici. Precizează momentele subiectului care apar în textul dat.

Într-o compunere de 20 – 25 de rânduri (foaie A4). 8. trei cuvinte compuse şi trei derivate. în ultimele cinci rânduri din text. spunându-i că e prea mare pentru o slujbă atât de măruntă. 6p 4. 6p B. ortografie.Identifică o comparaţie şi o personificare. LUCRARE SEMESTRIALĂ Citeşte cu atenţie textul. A. ploaie. (cel puţin 4 cuvinte) 6p 6. povesteşte. Strălucitoare. iar picătura cea mică a fost adăpostită şi hrănită de scoică. ( 36p) * vei primi 20 de puncte pentru precizarea tuturor etapelor naraţiunii şi 16 puncte pentru exprimare. 9. o scoică i-a cerut mării să-i toarne un strop din valurile ei înalte ca stâncile. 82 . Înţelegerea textului (24p. dar valul râse de scoică. Se acordă 10 puncte din oficiu. 6p 8p 12 p 6p II. 7. o operă epică studiată la clasă în acest semestru. 6p 9.Exprimă-ţi punctul de vedere în legătură cu vorbele valului şi ale picăturii din povestire (în 4-7 rânduri).Scrie câte un sinonim pentru: înalt.. S-a preschimbat într-o perlă minunată. O picătură de ploaie care căzu chiar atunci dintr-un norişor auzi cererea scoicii.Analizează verbele subliniate. preţioasă şi unică – pentru că spusese că nu înseamnă nimic. punctuaţie şi caligrafie. (24 p – conţinut. 6p 3.Explicaţi cum s-a format cuvântul: strălucitoare 6p C. apoi răspunde întrebărilor: Într-o zi. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului nor şi precizaţi structura. care strălucea în coroana unui rege. precizând momentele subiectului. 10 puncte din oficiu Jocul Silabelor Pune in locul cifrelor prima silaba din substantivele care corespund cerintelor de mai jos si vei obtine un enunt. 6p 7. vălmăşagul. 6p 2. Găseşte. 12 p – redactare). Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text.) 1. (îl) brânceşte. Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: încremeniţi. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor îngroşate în text. dar spuse: .6.Transcrie un scurt fragment din text care demonstrează cel mai bine trăsătura valului şi precizează care este această trăsătură.) 5.Identifică grupurile vocalice şi precizează care sunt semivocalele în cuvintele scoică.Eu nu sunt decât o mică picătură. Prezentaţi într-o compunere de cel puţin 10 rânduri etapele unei naraţiuni studiate la clasă. a cere 6p 8.Extrage din text două idei principale. Limba română (30p. strop. nu însemn nimic pe lângă mare! -Vino! i-a strigat scoica.

Exprima-ti parerea despre valoarea de adevar a acesteia. Substantivul in 1-2-TIV-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12 1. Numele predicative in nominative din: Problema noastra este votul care este de interes major. 2. Subiectul din: Cartea este un bun prieten. 3. Complementul direct din: Si-a cioplet numele pe gard cu un cutit. 4. Atributul prepositional in acuzativ din: Picatura de apa asemenea unei lacrimi mi-a atras atentia. 5. Complementul necircumstantial din:Este chemat de reclamant la politie. 6. Complementul indirect in acuzativ din: Discuta despre functia pe care i-o vor da senatorului. 7. Atributul genitival din: Gustul delicious al tiparilor pescuti la bunici este de neuitat. 8. Complementul de scop din: Invata pentru examen cu sora sa. 9. Complementul de cauza: Plange de singuratate. 10. Numele predicativ in dativ: Victoria a fost gratie tacticii antrenorului care este si jucator.. 11. Complementul temporal din: A sosit inaintea tanarului asezat pe scaun. 12. Numele predicativ in acuzativ din: Cladirea este de caramida si in curand va fi demolata. Vanati intrusul - numai substantive. epicene - grumaz-elefant; cuc; privighetoare - cioara-barza-vultur-tantar - furnica-cal-rama-crap Osul de peste S-U-B-S-T-A-N-T-I-V

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII,NR.2,CĂLĂRAŞI CLASA a VI-a

DATA: 5.XII.2008

Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română SEMESTRUL I

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu

Subiectul I (30 puncte) 1.Povestiţi pe momentele subiectului lectura „Sobieski şi românii”,de Costache Negruzzi. Subiectul al II-lea (60 puncte) Se dă textul: „Din tuspatru părţi a lumei se ridică-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste ,nouri negri plini de geruri, Soarele iubit s-ascunde ,iar pe sub grozavii nori Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.” (Sfârşit de toamnă de V.Alecsandri) Cerinţe : 1. Desparte în silabe cuvintele : tuspatru, iernatici, croncănitori. (3p) 2. Transcrie, din text,două cuvinte care să conţină diftong şi un cuvânt care să conţină hiat; (3p) 3. Precizează felul sunetelor din cuvântul ,,soarele” (3p) 4. Indică sinonime, potrivite sensului din text, pentru cuvintele: cârd,trece, plini, se ridică; (4p) 5. Formează familia lexicală a cuvântului ,, poveste ” (5p) 6. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte: sar/s-ar. (4p) 7. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele:atlas/atlaz(4p) 8. Se dă textul : 83

”Corabia sosi....şi ancorase în larg şi trimise două bărci să încarce blănurile vânătorilor. Fram privea.....” a) Analizează verbele din textul de mai sus ; (10p) b) Alege un verb din text şi treceţi-l la modurile nepersonale ; (4p) c) Ilustrează în enunţuri valorile morfologice ale verbului « a fi » (6p) d) Indică modul şi timpul (unde este cazul) următoarelor verbe : (10p) vom scrie fugirăm învăţaţi ! a cânta să fi citit aţi încercat ar fi mâncat mersese de cules o să încercăm

9.Identifica,în text,un cuvânt derivat şi un cuvânt compus (4p)

NUME……………

TEST

I. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect: 1.Balada ,,Toma Alimos”este o opera lirica. a) da b) nu 2.Personajul literar are intotdeauna echivalent intr-o persoana reala. a) da b) nu 3.Personajele Toma si Manea sunt caracterizate prin: a) personificare b) antiteza 4.Doina este o creatie: a) epica b) lirica 5.,,Mare la sfat” inseamna: a) intelept b) inalt II. Completeaza spatiile libere: 6.Caracteristicile unei creatii populare sunt: ………………………………………………………………………… 7. Momentele subiectului sunt:……………………………........................ ……………………………………………………………………………. 8. Manea se adreseaza lui Toma folosind cuvintele:……………………… III. Cate sunete si litere sunt in cuvintele:
84

pix vechi gheara 9.Exemplifica diftongul oa in trei cuvinte si hiatul o-a in doua cuvinte 10.In cuvantul faceai exista un grup vocalic numit…………………… 11.Care este structura cartii?....................................................................... ……………………………………………………………………………. 12. Da exemplu de trei cuvinte care isi schimba sensul prin trecerea accentului de pe o silaba pe alta. ………………………………………… ……………………………………………………………………………. 13.Subliniaza formele corecte: greseala/ gresala; asaza/ aseaza 14.Scrie enunturi cu: intruna/ intr-una……………………………………. …………………………………………………………………………….. 15.Care este deznodamantul baladei,,Toma Alimos”?

LIMBA ROMÂNĂ- GIMNANZIU CLASA a VI-a Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele: „Lizuca se simţi puţintel înfricoşată. -Ce ne facem noi, Patrocle?întrebă ea pe căţel. Drumul nu se mai cunoaşte. Prin uşoara întunecime viorie , căţelul îi atinse mâinile cu botul şi o privi amical. Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca. - Patrocle, îi zise ea, eu ştiu că tu eşti căţel vrednic şi viteaz; dar ce ne facem noi dacă ne-om rătăci în pădure? Acu ar fi mai bine să cioplim o toacă de lemn de tei şi s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul , toaca sună şi bunicii ne caută şi ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru că n-am luat cuţit de-acasă.” (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată ) PARTEA I A.Limba română ( 4 puncte ) 1. Desparte în silabe cuvintele:” înfricoşată”, „ întunecime”. 2. Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi diferiţi. 3. Selectează, din text, două cuvinte derivate. 4. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele:” rătăci”, „ cioplim”. 5. Oferă sinonime cuvintelor: „înfricoşată”, „vrednic”. 6. Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „ a face”. 7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul:”Când bate vântul toaca sună” 8. Stabileşte funcşia sintactică a cuvintelor subliniate : „ Lizuca se simţi puţintel înfricoşată”. B.Înţelegerea textului (2 puncte) 1. Precizează genul literar căruia îi aparţine fragmentul citat.
85

imaginează-ţi o ieşire din situaţia dificilă în care se află cele două personaje.şi tace. Prin foi lumina zboară ca foi de chihlimbar. 3. apoi răspunde următoarelor cerinţe: Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia.. 86 . PARTEA a II-a (3 puncte) Într-o compunere de 8-10 rânduri. chihlimbar.. În vie ) 1. ghionoaie. Desparte în silabe cuvintele : codrul. Precizează modurile de expunere întâlnite în textul citat.2. şi rar Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia.Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată Lovind în amintire ca pasărea-n agud. Transcrie două epitete.. O ghionoaie toacă într-un agud.. 4. Şi iarăşi sună. Se acordă 1 punct din oficiu Numele şi prenumele Clasa Evaluare Data Citeşte cu atenţie textul. ( Ion Pillat. Numeşte două argumente în sprijinul afirmaţiei pe care ai făcut-o la punctul 1. Dar aud . răspunde. S-a dus.

11. Identifică. Demonstrează polisemia verbului a bate. Formulează trei propoziţii în care să ilustrezi sensul propriu de bază. 5. 9. lovind şi antonime pentru coase. se îngreuia. 4. 7. arătând cum s-au format. indicându-le. Aflase vulpea gheaţă la Stretenie. peste râuri şi peste văi … Peste Teleguţă băteau domoale vânturi de la miazăzi. în ultima strofă. apoi alcătuieşte două enunţuri în care să aibă alte valori. apoi introdu paronimul într-un enunţ. Identifică. 87 . b)Transcrie un cuvânt care conţine diftong. o comparaţie şi o personificare. apoi pete întunecate se iviră ici şi colo”. Găseşte sinonime pentru ecou. în anul acela. din text. se îngroşa parcă de răsunetul care era plin de umezeală. ici şi colo. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor foi şi dar. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor galben şi încet.Se dă textul: “În Teleguţa. 13. Prezintă două argumente prin care să demonstrezi apartenenţa la genul liric a acestui text. toamnei. a)Transcrie un cuvânt derivat şi un cuvânt compus. Precizează grupurile de sunete din cuvintele : zboară. un cuvânt derivat şi unul compus. Explică în 4-5 rânduri primul vers. Precizează numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele chihlimbar şi tace. f)Transcrie un adjectiv propriu-zis şi precizează gradul de comparaţie. c)Desparte în silabe Teleguţa şi desprimăvăra. A. g)Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul deasupra să aibă altă valoare morfologică decât cea din text şi precizeaz-o h)Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul « tare » să aibă altă valoare morfologică decât cea din text i)Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omofonul cuvântului « devreme » şi precizează părţile de de vorbire obţinute B. 10. în text. tocălia. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA I. Identifică. ghionoaie. începu a se desprimăvăra devreme. Se cere. Aerul tare ce stăpânise deaspra câmpurilor de nea. 8. în text un cuvânt căruia îi poţi găsi un paronim. 6. Înnegriră pădurile în depărtările fumurii. d)Precizează valoarea morfologică a cuvintelor acela. e)Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivului câmpurilor. secundar şi figurat al cuvântului inimă. 12. rar.2. 3.

5. a îngiosit. c) românul refuza sa asculte doina. c) vers in care arde dorinta de răzbunare. noi cu toate înţelesurile cunoscute. zlot. De ma-ngân cu florile Si privighetorile” sugereaza: a) doina exprima bucuria intregii naturi. încoace. cu una cu două. îşi făcură semnul crucei. vrăjmaş. neregulă.Selectaţi din primul alineat al operei Sobieski şi românii de Costache Negruzzi şapte cuvinte ce aparţin câmpului lexical al cuvântului armată. a bate.Arătaţi cum s-au format cuvintele: mişeleşte.Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: asalt.Indicaţi antonimele cuvintelor: durere. Indicaţi cel puţin încă şapte cuvinte care aparţin aceluiaşi câmp lexical. 4.Înlocuiţi formele dobă.  “Eu cânt doina pe afara. 88 . cetăţuie. a se închina. b) vers incărcat de sensibilitate. răspunde. a se apropia. ştergar. a suspina. înăuntru. a i se cuceri. dete poruncă. a bate (vântul). trimite. moldovean. se apropiese. a sta. plăieş. slobozi. poartă. 2. flintă. 2. a învia.  “viers cu foc” exprima: a) viers plin de pasiune.Indicati sinonimele cuvintelor: a se duce. 6. 3. care rămâne in acelasi loc. a şopti. însenina. duium.Indicaţi sinonimele următoarelor cuvinte şi expresii: în floarea vârstei. b) iarna dominata de viscol.: troscot.Într-o compunere de 10-15 rânduri argumentează că textul dat aparţine genului epic Fişa de lucru Sobieski şi românii 1. 5. dintăi. a răsuna. săneaţă. pept. c) la sosirea primăverii cântecul doinei se asociază cu freamatul florilor si cu cântecul privighetorilor. tatari. leah. FISA DE LUCRU 1. b) frumusetea cântecului il atrage irezistibil pe român. mânile. a da pas. b) românul este acompaniat de flori si privighetori. Incercuiti explicatiile potrivite:  “Doina. neostenit. doina.  “iarna viscoloasa” semnifica: a) iarna aspra. duşmănesc. Semiluna. 3. a mângâia. tropot. a-şi căuta de drum. a se deschide. a buciuma. care ne tine la distanta prin frig si viscol. Alcatuiti enunturi cu sensuri diferite ale verbelor: a se îngâna. împuşcătură. insotita de viscol. a se ţine. marşa. a vietui. c) iarna neospitaliera. cântic dulce! Când te aud nu m-as mai duce” sugerează: a) românul ar dori sa asculte îndelung cântecul doinei.Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: tobă. 7Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: ştreang. se videa şi tocmală cu formele folosite astăzi.

la o nenorocire. Incercuiti explicatiile potrivite: o Verbele si pronumele sunt. Pe maluri. Surpinse. învinse. cu aceeaşi înverşunare. În structura stânci negre. fără păreri de rău. b) descriu gandurile autorului. le azvârle în urmă. Eu cânt doina cea de jale” sugereaza: a) caderea frunzelor inseamna moartea naturii. la : a) persoana a II-a. aventura va lua sfârşit. c. Susţine cu două argumente că textul dat aparţine unui gen literar. b) la venirea primaverii. el va fi bogat şi mai puternic. se trezeste sentimentul de libertate. cu siluetele contopite de viteză.  “Cade frunza gios. Oltul se măsoară cu munţii. dar alte stânci le aşteaptă chiar în albia lor. e. cu nesocotinţă. în amintire. de haiducie. Una după alta. apele clocotesc căutând să-şi refacă fiinţa. Completati tabelul următor cu imagini vizuale si auditive din poezie: Imagini vizuale Imagini auditive “vine iarna viscoloasa” “Doina. Iuţeala cu care aleargă pare că-l va duce. doina. c) românului îi place sa cânte in codru. cu spinări late şi negre de hipopotami. dezagregate. Acum. numaidecât. c) persoana I. in general. c) este o forma tipica poeziei populare. o Verbele sunt utilizate la persoana a III-a când: a) se refera la natura. sfărâmându-le cu înverşunare. din clipă în clipă. c) moartea naturii trezeste tristetea romanului. Şi acestea le zdrobesc. b) exprima sentimentele autorului. lumina zilei scade. CLASA A VI-A FIŞĂ DE LUCRU Citeşte cu atenţie textul: “ Reîntors la o viaţă plină de pasiune.” (Geo Bogza – Cartea Oltului) CERINŢE: a. năprasnic şi îndelung sfâşiate. 4. fără să ţină seama de nimic. de voinicie” sugereaza: a) haiducilor le plac doinele. Şi. o Verbele sunt utilizate la persoana I pentru ca: a) trebuie sa fie apropiate de cititor. cantic dulce! Cand te aud nu m-as mai duce” Specificati ce imagini predomină. mai ales. iar colţi necruţători pătrund în vâltoarea undelor. b) persoana a III-a. se produce dezastrul. Precizează care este modul de expunere predominant. le pândesc într-o parte şi alta. el iarăşi cheltuie. nemaiputând să se apere. existe: 1. odată cu ultima cataractă. dar mai aproape de moarte. Trasncrie din text un epitet mutiplu şi o enumeraţie. Menţionează doi indici de spaţiu din text. treptele dăruite de Hăşmaşul Mare. enumeraţie 3. in vale. Valea se gâtuie brusc. b) venirea toamnei il inspira pe poet. 89 . arborii rămân fulgerător în urmă. epitet d. Numeşte figura de stil predominantă. Pulverizate. Doina cânt. c) trag o concluzie. Când. comparaţie 2. 5. “Frunza-n codru cât invie. f. b. în trecut. ele se prăbuşesc în strâmtoare.Două stânci negre.

Rescrieti corect enuntul: “Arbitrii integrii voiau sa fii așa cum trebuie să fii și să nu fi ca acei copiii hazli. 10 p Menţionează doi termeni din familia lexicală a substanivului „ruşine”. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Părinţii fac totul oricând pentru noi”. 10 p 7. din text. obosiţi. Vinovaţi pentru timpul pierdut Ne privesc în tăcere cuminţi. Şi. Apoi îşi mută privirea în stea. 5. Când raza-nglodată de cer se subţie. patru cuvinte conţinând diftongi. temelie. 10 p Transcrie. 10 p Stabileşte valoarea morfologică din text a cuvintelor subliniate: „Când raza-nglodată de cer se subţie” 10 p 6.” 1. din text. prea simpli părinţi. prea bolnavi”. Rămân apoi cu discreţie în urmă. Precizează măsura versului „Li-e ruşine că sunt prea bătrâni. 4. un pronume personal şi un adjectiv aşezat înaintea substantivului. Nu ne deranjează de obicei. Li-e rusine că sunt prea batrăni. Pentru noi prea modeşti. 2. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „privirea” să aibă funcţia sintactică de subiect.” CLASA a VI -a TEST „Părinţii fac totul orcând pentru noi Ne nasc şi ne cresc mai mari decât ei.g. 10 p 90 . nu pregetă-o clipă Să ni se-aşeze-n pământ. prea bolnavi. 10 p 8. 3. 10 p Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele „(nu) pregetă” din text. Transcrie.

Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite.asemenea hărţi..Completaţi spaţiile punctate cu pronumele posesive corespunzătoare.Precizaţi gradul de comparaţie al adjectivului cel mai bun şi treceţi-l apoi la celelalte grade de comparaţie.Alcătuiţi enunţuri în care un numeral cardinal şi unul ordinal să fie Subiect.Se dau enunţurile: • Hai acasă! • Na şi ţie una! • El... • Şi gâl-gâl! Toată sticla. fâş-fâş…prin frunze.În faptul. 10 p Test recapitulativ Părţile de vorbire flexibile Clasa a VI-a 10 p 1...Originalitatea acesteia constă în faptul că.Analizaţi din text substantivele bunici. 20 de puncte III.Se dă textul: Aceasta este o hartă a patriei în relief.complement-toate tipurile TEST PĂRŢI DE VORBIRE NEFLEXIBILE Clasa a VI-a I.Mititean C.. un vers care conţine o imagine vizuală. d... • Am vizitat noii născuţi din această secţie. 10 puncte II.Se dă textul: Colegul.desigur.. b.zis şi Vişi fiindcă-i plac vişinele. • Ea.Analizează următoarele substantive din text: a patriei. Cerinţe: a.Moldovei..de Anul Nou... • Nu mai mă certa.nume predicativ..Identificaţi şi analizaţi adjectivele din text..Precizaţi felul..atribut. 91 . Menţionează o figură de stil identificată în versul „Când raza-nglodată de cer se subţie”.ce s-au gândit şi s-au răzgândit mamele .. s-a remarcat.Ionel.. 10.. 2.Precizează valorile gramaticale pentru cuvintele subliniate : Stătea în mijlocul străzii.Aşa că..are bunici la ţară. Indică verbele corespunzătoare interjecţiilor.numărul 72? Cerinţe a.cazul şi funcţia sintactică pentru pronumele demonstrative din text b.Găsiţi şi analizaţi un pronume personal şi unul reflexiv din text. • Vreau nu mai prăjituri! Explică în ce constau aceste greşeli.cel mai bun şi mai prieten.printr-un sistem de comenzi-simple comutatoare-ea poate înfăţişa întreaga reţea de transporturi din ţara noastră... c..deadevăratelea.. bâldâbâc! în apă.9.şi anume în strada Principală.iată..Aţi mai văzut. c... te rog! • Crenguţa a ajuns cea mai repede la finish. d. din text.valoarea... Transcrie. Corectează greşelile: • Elevul cu cel mai superior nivel de cunoştinţe.reţea 3.. Mijlocul îl depăşise demult.?ce-ar fi să ne expedieze frumuşel pe noi de Anul Nou tocmai în nordul Moldovei.

V. » (Tudor Arghezi. *ex libris (lat. cinste cui te-a scris. Succes! CLASA A VI-A SEMESTRUL AL II-LEA LUCRARE SCRISA SEMESTRIALA Din oficiu: 10 puncte Timp de lucru: 50 minute II. gingaş cumpănită . care te-au deschis. adevăr. perseverenţei. Iubirea toată pe un fir de păr.definirea fabulei . Alexandrescu la specia literara fabula. ce cântă Încet gândită. Mâinilor mele. Alcătuieste o compunere de 10 rânduri în care să foloseşti: două interjecţii. inscripţie folosită pe cărti pentru a indica apartenenţa acestora 92 . Eşti ca o floare. Ex libris) * cumpanită = cântarita. 10 puncte 10 puncte IV. (50 puncte) Argumenteaza in 20-25 de randuri apartenenta textului Cainele si catelul de Gr.prezentarea subiectului . două interjecţii onomatopee.. lucrată . vei avea in vedere: . din enunţurile de la exerciţiul III. Reuşise graţie perseverenţei.. S-au tiparit cu litera cea sfântă.În faţă stătea Costin. Indică-le prin subliniere. » . Eşti ca vioara. Analizează substantivele străzii.) = « din cărţile lui. patru prepoziţii care să ceară cazuri diferite.caracterizarea personajelor III. două adverbe. 40 de puncte. (40 puncte) Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la cerintele date: « Carte frumoasă. In redactarea compunerii. Notă: Timpul de lucru 50 de minute Se acordă 10 puncte din oficiu. Faţa îi era acoperită de voal. anume înflorită Şi paginile tale. singură.

2-1p . mele.) 93 . Construieste enunturi in care cuvantul carte sa indeplineasca functia sintactica de atribut substantival genitival. Desparte in silabe cuvintele: frumoasa. înflorita.” (Emil Gârleanu – Când stăpânul nu-i acasă) a) Selectaţi.) e) Alcătuiţi un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat: „Mai bine să se stâmpere.” ( 7 p. „de după” şi „străbătut”. (St. Analizati sintactico-morfologic atributele din textele de mai sus.”Un vant usor si somnoros adie Si-n codru prinde frunza sa se miste. » Clasa a VI-a Numărul 1 Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul I I. Identifica valoarea morfologica a cuvintelor subliniate. EVALUARE-UNITATEA “POEZIA” Se dau textele: a. 2. Alecsandri-Pastel) (M.O.Iosif. PUNCTAJ : 1. elemente apartinand campului lexical al codrului. » 1. Să iasă. „colţişor”. sfanta. au tiparit..» Sadoveanu-Dumbrava minunata) c. Gasiti epitetele din textele de la punctele a. 4. « De Pasti in satul vesel casutele-nalbite Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite. Mierloiu sprinten suiera o clipa . 4. ( 9 p.Indicati felul atributelor din enuntul urmator : Porumbita lor are doi pui. din gaura de după sobă.-1p ... te(au deschis). „să se astâmpere”.. Un sturz strengar ingana-o turturica.) d) Precizaţi trei cuvinte din acelaşi câmp semantic / lexical cu termenul „brânză”. » de Mihai Eminescu. 5-1p . cu litera. ( 9 p.) Citiţi cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor: „Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colţişor al casei.. 5. 3. respectiv complement direct. 5.) b) Stabiliţi mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: „colţişor”. « Patrocle se napusti asupra mesteacanului si mierloiul sageta prin paienjenisul de aur spre tainitele dumbravii. deschis. 1p OFICIU (V. Explicati in 5-6 randuri raspunsul codrului din poezia « Ce te legeni. 3. din text. 2.1. 6. vioara.) c) Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte: „mirosul”.Haiducul) b. ( 9 p. 4-3p . cea sfanta. Rescrieti imaginile vizuale si auditive din textele de la punctele a.. două cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. Identifica functia sintactica a cuvintelor: ca o floare.( 9 p. si c. 6-2p. Mentioneaza doi termeni din familia lexicala a cuvantului a scrie. şoricelul nu-şi mai găseşte locul. Identificati in textul de la punctul a. 3-1p . Parcă-l trage cineva de mustaţă afară. (50 p. si c. Şi din gaura lui. să nu iasă? Mai bine să se astâmpere.

Se acordă 10p. cls..) II. ca pe Scufiţa Roşie te-ar manca. Numărul 2 Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul I I.) d) Precizaţi trei termeni din familia lexicală a cuvântului „împărătesc”. II..stele se stinseră pe cer. care ştiu să urle. să zbiere şi să schiaune. din text. cele mai importante momente.) Pornind de la poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri. ( 7 p. unde tigrii.) b) Stabiliţi mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: „împărăteşti”. Rogi lupul să te ia puţin în cîrcă şi cînd colo te mănîncă.) Prezentaţi subiectul schiţei „D-l Goe.) e) Alcătuiţi un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat: „.)” f) Explicaţi de ce s-au folosit ghilimelele în text. Dar. sînt ca nişte bunicuţe ale lor : au grijă să nu facă prostii. Copii! lăsaţi un pic gălăgia. ( 9 p. „se stinseră”. ( 9 p. Timp de lucru 50min. sau colivii. ( 7 p. […] Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de 94 .aV-a Se da textul: “. L. ( 9 p.. ilustrând. girafele şi leoparzii sunt vii. (50 p. „ridică”.”(Ioan Slavici – Doi feţi cu stea în frunte) a) Selectaţi. două cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. vedeţi. Iată aici reprezentanţii mîndrei faune.] Într-o zi. pescarii împărăteşti se sculară des-de-dimineaţă şi-şi aruncară mrejile în apă.) Citiţi cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor: „[. unul dintre pescari ridică mreja şi văzu ce n-a mai văzut: doi peştişori cu solzii de aur. Tocmai în clipa când cele din urmă stele se stinseră de pe cer.f) Numiţi modul de expunere folosit în text. Grădina zoologică e un fel de magazin de jucării. cuşca dacă l-ar lăsa.) c) Găsiţi antonimele cuvintelor: „se sculară”.) (40 p.. ( 7 p. să ragă.. „des-de-dimineaţă” şi „peştişori”. ( 9 p. Hei... în ordine cronologică. Puneţi-i compunerii un titlu expresiv! Lucrare scrisa la limba si literatura romana Semestrul al II-lea. din oficiu. Caragiale. scrieţi o compunere de minim 15 rânduri în care să descrieţi un tablou de iarnă..”de I.. aceste cuşti de fier. (40 p. Faceţi acum cunoştinţă cu zoologia..

10p pentru ortografie. Precizeaza ce functie sintactica are. unde tigrii. Identificati doua figuri de stil in textul de mai sus. Construieste o propozitie cu un pronume personal in cazul dativ.troleibuz. Identificati in fragmentul de text de mai sus:  o interjectie _________________________________  un subtantiv in cazul vocativ ___________________  o prepozitie _________________________________  un adverb ___________________________________  un adjectiv __________________________________  un numeral __________________________________ 2. Identifica predicatele si subiectele din enuntul: “Grădina zoologică e un magazin de jucării. timpul prezent. Cui se adreseaza fragmentul de mai sus? 4. 6p 5p 3. 95 . 10p pentru continutul intamplarilor si coerenta lor. girafele şi leoparzii sunt vii.”(Marin Sorescu. in relatie cu intamplarile=10p. Identifica autorul si titlul volumului din care face parte fragmentul de mai sus. Precizeaza felul lor. 5p pentru descrierile personajelor. 6p C: 49p: Se acorda: 10 p pentru redactare (15-20 randuri). 1p 3. Identificati in text trei articole diferite. B: 30p 1. 2p 2. mergînd o mie de staţii prin pădurea ecuatorială. Construiti o propozitie in care subiectul sa fie exprimat prin substantiv propriu. Incaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală. 3p 4. Numeste numele locului care este prezentat in fragmentul de mai sus.” 10p 5. Ce moduri de expunere sunt utilizate in fragmentul dat? Numeste-le! 4p 3p 5. iar atributul sa fie exprimat prin adjectiv propriu-zis. 4p pentru un titlu potrivit. Unde fugim de-acasa?) Cerinte: A: 11p 1. cate 2p pentru fiecare moment al actiunii precizat corect. predicatul sa fie exprimat prin verb la modul conjunctiv.

mergînd o mie de staţii prin pădurea ecuatorială. Dar.Pornind de la enuntul: “Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de troleibuz. Carui gen literar apartine fragmentul de text? Prezizeaza doua caracteristici ale acestuia. cls. Cand si-a dat seama ce se intampla cu el. daca ajungi la casuta portocalie cu bine. 2p 2. Pasarea era un vultur. a privit in jos si undeva departe. Care sunt modurile de expunere folosite? 2p 3. a vazut o casuta portocalie. privind picioarele magarului. Numele si prenumele:_______________ Data:_________ Succes! 10p oficiu Prof. pe nume Olga. Aventurile magarului Alfred) Cerinte: A: 13p 1. Incaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală. Incaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală. Identifica doua figuri de stil. mai bine zis o vulturoaica destul de batrana. Identifica in text: 18p 96 . 3p 5. Ele trebuie sa participe la o intamplare extraordinara! Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de troleibuz. bine! Sa-mi spui ce trebuie sa fac!” (Eduard Tone si Iuliana Vislan. 2p Lucrare scrisa la limba si literatura romana Semestrul al II-lea. vesnic incruntata. Vlaicu Loredana Se da textul: “Magarul Alfred s-a nascut pe un nor. dar destul de binevoitoare. pe care sa le descrieti cate un pic pe fiecare. pierduta intr-o livada de meri.” constuiti o poveste.aVI-a B: 35p 1. Precizati momentele actiunii! (1520 de randuri) Atentie: dati un titlu compunerii voastre si nu uitati sa introduceti cat mai multe personaje. Numeste doua caracteristici ale magarului si doua ale vulturoaicai. as vrea sa locuiesc! a spus magarul Alfred si a rugat o pasare sa-l aduca cu picioarele pe pamant. apoi a raspuns cu galsul lui ragusit si caraghios de nepotrivit cu urechile imense: -Mmmm. a mustacit cateva secunde. mergînd o mie de staţii prin pădurea ecuatorială. care cautau sa-si asigure stabilitatea pe norul galbui. trebuie sa faci si tu ceva pentru mine! Magarul Alfred si-a caltinat urechile in vant. Precizeaza personajele care iau parte la actiunea fragmentuli de text de mai sus. -Acolo. Numeste-le! 4p 4. -Te ajut! i-a spus Olga. in care personajul principal sa fie un elefant.

EVALUARE UNITATEA 6 Se dă textul: “ . fiind vorba. timpul perfect. încât dacă n-aş fi pe deplin convins că tu. Analizeaza predicatul nominal! 6p 4. care sa aiba un final moralizator. precizandu-i felul. 8p pentru coerenta relatarii... Identifica in textul de mai sus un predicat verbal si unul nominal. Subliniaza-le! 5p 3. ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a măndoi un moment că în cazul de faţă. un verb  un adverb  un substantiv  un adjectiv  un pronume  o intejectie  un articol  o prepozitie  o conjunctie Precizeaza felul fiecaruia in parte. 2. scrie o poveste de 15-20 de randuri.. fără să dezminţi niciodată o afecţiune. mă-nţelegi. usor de inteles. în fine. 12p pentru continut. Pornind de la textul de mai sus. 7p pentru morala.Dragă Costică. Pe langa cele doua personaje deja existente. de o chestiune care mă interesează în aşa grad. Precizeaza functia sa sintactica! 3p C: 42p Se acorda: 10p pentru redactare (15-20 de randuri). ce pot zice că la rândul meu. viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi..3p 5. care mi-ai dovedit totdeauna. 97 . Precizeaza in textul de mai sus un subiect exprimat si o propozitie cu subiect neexprimat. Alcatuieste o propozitie in care un pronume colectiv sa se afle in cazul genitiv. Alcatuieste o propozitie in care subiectul sa fie exprimat prin numeral fractionar si predicatul verbal sa fie exprimat prin verb la modul conditional-optativ. 5p pentru ortografie. poti adauga si altele. Da un titul povestii tale! Atentie: morala intamplarii trebuie sa fie explicita.

b) pronume personal în genitiv. mă-nţelegi. de o chestiune.A! irezistibilă milogeală prietenească! zice Costică. dintre pronumele date.Ei.7. ai voştri. ele.. dragă Costică. e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.Cine ştie ce leneş.... . ce dobitoc! .Cum îl cheamă?” Ion Luca Caragiale.În fine . dânsele.. voi.zice Ionescu .. . numai pronumele personale de politeţe: dânsa..2p 4...Ei. dumitale.. dacă n-o fi ştiind nimic animalul! . Costică. Nu trebuia să mă iei aşa departe. Viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi.3p 2. Să nu mă laşi!..9p 8. fiind vorba. acuma şi tu! zi că nu ştie. mare pomană-ţi faci! . dragă Costică! dacă rămâne băiatul repetent încă un an. Construieşte două enunţuri în care să foloseşti numerale cardinale şi ordinale cu valoare substantivală. să-i dau nepricopsitului 7. ce bine ştii tu să porunceşti! Aide! să-ţi fac hatârul şi de data asta.9p 6. Argumentează cum îl convinge prietenul pe profesor să schimbe nota.. ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de faţă. Subliniază. Te rog.Lantul slabiciunilor Cerinţe: 1.Apoi.30p Fişă de muncă independentă 98 . ţie. Precizează trasaturile de caracter ale personajelor dezvăluite în fragmentul de mai sus.Trece vorbirea directă din textul de mai sus în vorbire indirectă. ai noştri.am înţeles. Precizează modul de expunere din textul de mai sus. ce mai încap între noi astfel de fraze banale?.Nu e loază. dragă Costică..Merci. dragă Costică!. lasă astea! ştii că ţiu la tine... Ce notă vrei să-i dau pârlitului tău de protejat? .. . dumnealor.. . . Analizează pronumele subliniate din text indicând şi funcţia lor sintactică.12p 5 Identifică numeralele din text şi precizează felul lor.Nu-i adevărat.o familie dintre cele mai bune şi pentru mine o mare mâhnire. Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântului lui să fie:15p a) pronume personal în dativ.. dumneavoastră. este un băiat prea cumsecade.. .4p 3.6p 7. parcă el o să fie cel dintâi şi cel de pe urmă care să treacă fără să ştie. e o nenorocire pentru familia lui . Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. c) articol hotărât 9.

bunătate. 4. c) nume predicativ. 10. b) Oraşul a căzut în mâinile duşmanului. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu un alt cuvânt care să aibă acelaşi înţeles: a) Cei mai viteji au căzut în luptă. după sensul cuvântului măr. b) adjectiv. b) Ştie lecţia de săptămâna trecută. Formează adjective de la substantivele: „înălţimi”. Alcătuieşte trei propoziţii în care verbul „a petrece” să aibă. Care din următoarele propoziţii nu pot avea subiect? a) Fulgeră din ce în ce mai rău.1. 5. 8. 2. 7. c) masculin sau neutru. f) Pe capul mamei au căzut multe treburi. bătrân. Alcătuieşte cel puţin patru propoziţii în care acelaşi verb „a apuca” să aibă de fiecare dată alt înţeles. b) a se distra. c) a conduce pe cineva la plecarea din vizită. c) În noaptea aceasta pleacă la munte. În enunţul Călătoresc deseori cu trenul şi fac drumuri lungi” cuvântul subliniat are rol de: b) subiect. Foloseşte cuvântul şiret în enunţuri. e) E o plăcere să cazi la săniuş. următoarele înţelesuri: a) a-şi duce viaţa. c) Cel leneş va cădea la examen. Menţionează câte un sinonim pentru fiecare din cuvintele: opaiţ. tâlhari. 9. Cuvântul cer poate fi ca parte de vorbire: a) substantiv. pe rând. b) neutru. 3. Substantivul comun măr este de genul: a) masculin. de fiecare dată cu alt sens. „păduri”. 99 . 6. c) verb. a) complement. d) Am căzut la învoială să-l ajut.

încă o dată adresa! Am ieşit afară din atelier. omonimia cuvintelor: post. perechile de arhaisme şi neologisme din coloanele de mai jos: vistiernic supliciu hatman reclamaţie jalbă garanţie caznă bancher zălog general. 2. Se dă textul: Astfel zise lin pădurea. a se naşte. epitet b. II. în textul citat. rămâi…) 1. Redactorul a inserat /a înserat. hiperbolă 6. este simbolul copilăriei pierdute.Genul liric. vindicativ. lucrativ. bucurie b. 4. Subliniază varianta corectă. dintre perechile de paronime de mai jos: În aceşti munţi am explorat multe caverne /taverne. Pădurea. s-a aşternut o tăcere glaciară /glacială. Argumentează ideea că fragmentul dat aparţine unei opere lirice. La intrarea ei în clasă. prieten) 4. copilărie. exuberanţă c. sărăcie. (Model: vrăjmaş ≠ amic. tristeţe. Scrie câte un antonim neologic şi câte un antonim din fondul principal lexical. vă rog. Grupează. Identifică. mână. Astăzi chiar de m-aş întoarce Bolţi asupră-mi clătinând – A-nţelege n-o mai pot… Şuieram l-a ei chemare Unde eşti. 3. în ultima clipă. inoportun. în condiţiile reîntoarcerii în mijlocul acelei lumi. în text. eliminând pleonasmele întâlnite: Mai repetaţi. prin săgeţi. Transcrie enunţurile următoare. două cuvinte care sugerează alte vârste din viaţa omului. metaforă c. 2. încă un alineat /aliniat în articolul acesta. atribute umane. pentru fiecare din cuvintele date: corect. înţelegere. în câte două enunţuri. Cuvântul lin din versul Astfel zise lin pădurea este a. / Cu pădurea ta cu tot? exprimă: a. 5. 100 . 6. Aversele de ploaie dăunează mediului înconjurător. Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului I. gol. prietenie. Alcătuieşte cinci enunţuri în care să foloseşti (corect!) cuvintele: fortuit. Frigul hibernal al iernii persistă mult. Ş-am ieşit în câmp râzând. Versurile Unde eşti. scai. Cu pădurea ta cu tot? (Mihai Eminescu – O. Numeşte procedeul artistic prin intermediul căruia pădurea capătă. aleatoriu. în textul dat. Pomii fructiferi trebuie replantaţi din nou. Limba română 1. Tata vrea să cumpere o jantă /o geantă nouă pentru autoturismul său. 3. 7. Evidenţiază. 5. elan. copilărie. Explică semnificaţia titlului. raportând-o la mesajul textului de mai sus. Transcrie versul care sugerează imposibilitatea înţelegerii universului de odinioară.

9. În cerere trebuie: • să respecţi convenţiile acestui tip de compunere. (3p. să se ducă unde-a vrea. 1.(4p) • să respecţi normele de exprimare. din Bucureşti. zise atunci Sfântul Petre.) • să expui clar şi concis conţinutul solicitării. Şi cum mergea Ivan. când la alta. zicând: — Dar din dar se face raiul. 10.Teză cu subiect unic pe semestrul II . cu arme cu tot. Menţionează două trăsături ale genului epic. Ştii c-am mai mâncat eu o dată de la unul ca acesta o chelfăneală. necesară pentru înscrierea ta la Biblioteca “Gheorghe Asachi”. vorbind ei ştiu ce. un adverb relativ şi o conjuncţie subordonatoare. eu dau. Identifică din textul marcat cu chenar un predicat nominal.Limba şi literatura română .) Subiectul II (36 de puncte) Alcătuieşte o compunere de o pagină( max. de Ioan Slavici este operă epică. locuieşti în Bucureşti. Şi mai-marii lui. zise Dumnezeu. — Doamne. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi mai-marii lui. 17. — N-ai grijă. şi să ne găsim beleaua cu dânsul. 101 . speriat: ori hai să ne grăbim. 8. auzind pe cineva cântând din urmă. Vezi-l? Are numai două carboave la sufletul său. De drumeţul care cântă să nu te temi. iară Dumnezeu la celălalt şi încep a cere de pomană. şovăind când la o margine de drum. Formulează ideea principală din fragmentul marcat cu chenar. că are de unde. pe Aleea Nouă. 25 de rânduri). 5. Transcrie un scurt fragment în care este prezentă caracterizarea directă. 123 din localitate . Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text 3.Clasa a VI-a Subiectul I (40 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat: Era odată un rus. puţin mai înaintea lui mergeau din întâmplare. 7. Precizează-le conjugarea B. de câte ori ţi-am spus. cum ajunge în dreptul podului. Ostaşul acesta e un om bun la inimă şi milostiv. Redactează o cerere adresată direcţiunii şcolii prin care soliciţi eliberarea unei adeverinţe de elev. la nr. şi eu la celălalt. 2. când colo. Şi apoi Ivan începe iar a cânta şi se tot duce înainte. fără să ştie unde se duce.Creangă. 6. în care să demonstrezi că lectura „Budulea Taichii ”.Identifică în text 3 verbe la moduri diferite. 10.respectiv un predicat verbal 4. Atunci Sfântul Petre se pune jos la un capăt de pod. l-au slobozit din oaste. prezente în textul dat. Dumnezeu şi cu Sfântul Petre. Petre. (3p. Şi rusul acela din copilărie se trezise în oaste. vede un ostaş mătăhăind pe drum în toate părţile. Motivează folosirea cratimei în următoarea structură : N-ai grijă. Petre. lau slobozit din oaste. scoate cele două carboave de unde le avea strânse şi dă una lui Sfântul Petre şi una lui Dumnezeu. ori să ne dăm într-o parte. Şi să vezi cum are să ne dea amândouă carboavele de pomană. se uită înapoi şi. fă-te tu cerşetor la capătul ist de pod. Ivan. Ivan Turbinca ) A. Petre. pe-o cărare lăuntrică. hai. nu cumva ostaşul cela să aibă harţag. acuma era bătrân. văzându-l că şi-a făcut datoria de ostaş. zise Dumnezeu. drept cercare. şi eşti elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. şi Dumnezeu iar mi-a da. şi. Şi slujind el câteva soroace de-a rândul.Transformă în vorbire indirectă primele două replici de dialog din text Subiectul II (14 de puncte) Te numeşti Cristian/Cristiana Roman. cu arme cu tot.dându-i şi două carboave de cheltuială. pe care îl chema Ivan. Na-vă! Dumnezeu mi-a dat. bietul om! Adu-ţi aminte.de ortografie şi de punctuaţie. ( I. Transcrie din textul marcat cu chenar :un adjectiv pronominal demonstrativ.dându-i şi două carboave de cheltuială. să se ducă unde-a vrea. că unii ca aceştia au să moştenească împărăţia cerurilor. Sfântul Petre. văzându-l că şi-a făcut datoria de ostaş.

dezlănţuise. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: măsurile.Dă. care ne izbi în faţă.x 5) 9. a se preface.1 Classa a VI-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Bunica ascultă. Construieşte patru enunţuri în care verbul a şti la infinitiv să fie. Explică folosirea cratimei în cele două situaţii din ultima replică a textului.x 5) 3. aproape. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: pripă. 3. pe rând: subiect. de noi. din text. construieşte un enunţ în care să aibă altă valoare gramaticală. 7. Doamne! Apoi îşi trece. – 10 p (2p. Jurnal de bord) Cerinţe: 1.x 5) 9.x 5) Extrage.Mai ştii. înlănţându-se pe cer şi apropiindu-se de noi cu repeziciune uimitoare […]. La început nu se arătase pe bolta curată a cerului decât înspre nord o dungă cenuşie. despre bunica-ta?” (Ionel Teodoreanu.x 5) 8. Furtuna se dezlănţuise cu aşa năprasnică iuţeală. Nu ştiam pe ce să punem mâna mai întâi. – 10 p (2p. atribut verbal. înălţându-se. – 10 p (2p.x 5) 6. patru verbe la conjugările învăţate. 6. Iar ninge alb în noapte. scăzut. cenuşie. Dunga se prefăcu într-un nor arcuit. ne.– 10 p(2p. care seamănă cu părul fetei bunicilor şi întreabă cu glas scăzut: . Vin fulgii Crăciunului. degetele. am fost surprinşi de furtună. – 10 p (2p.x 5) 2. de noi. . se auzi o trosnitură seacă sus în catargul din proră”. pentru întâia oară. ca un balaur cu spinarea neagră. uimitoare. – 10 p (2p. perfectul simplu. 2 Citeşte cu atenţie textul de mai jos: “Pentru că nu s-au luat în pripă măsurile repezi de manevră. – 10 p (2p. frângându-se. – 10 p (2p. În prima rafală. despre bunica-ta?” – 10 p (2p.x 5) Scrie ce parte de vorbire este lui din structura „icoana lui Isus”. – 10 p (2p. alcătuieşte un enunţ în care acesta să-şi schimbe valoarea gramaticală. frângându-se din şale: . – 10 p (2p. mă rog. adânc. . Indică valoarea morfologică a cuvântului un din structura „un balaur”. 4. – 10 p (2p. Face o cruce mare spre icoana lui Iisus. – 10 p (2p. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor cer şi noi.TESTUL NR. În casa bunicilor) Cerinţe: Notează patru cuvinte.x 5) 4. complement direct şi complement indirect. – 10 p (2p. că ne-a surprins aproape cu toate pânzele întinse. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: a cerului. – 10 p (2p. sa. degetele cu miros de floare de migdale prin părul nepotului. Construieşte două enunţuri în care un pronume personal să aibă funcţia sintactică de atribut pronominal prepoziţional în Ac şi un pronume demonstrativ să aibă funcţia de atribut adjectival. din text. Desparte în silabe cuvintele: surprinşi. năprasnică – 10 p (2p. 2. Notează. Se apropie de nepot.Şi ce-ai să scrii. care conţin diftongi şi un hiat.x 5) Scrie cinci termeni din câmpul lexical al substantivului nepot.x 5) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: „-Şi ce-ai să scrii. Se privesc ochi în ochi.x 5) Construieşte cinci enunţuri prin care să demonstrezi că verbul a trece are mai multe sensuri.x 5) 102 . trasuitură. mă rog. iuţeală. Scrieţi formele de indicativ.x 5) 10.x 5) 8. care ieşea parcă din mare. glaciar/glacial. ca un balaur.x 5) 7. de nepot. nume predicativ. Se vede c-a zărit ceva bunica.x 5) 1. 5. – 10 p (2p.x 5) Formulează enunţuri cu paronimele: familiar/familial. – 10 p (2p. din primele trei rânduri.x 5) 5. la persoanele I şi a III-a singular ale verbului a ieşi şi a izbi . Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din text: departe. curată. pe fereastră.Jean Bart. furtună.oftează ea. trei derivate şi două cuvinte compuse. TESTUL NR. – 10 p (2p. ascultă. Apoi priveşte departe. . urlând furia sa.

x 5) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din text subliniate: „Aş vrea să pot auzi / Cum naşte ziua şi cum scade seara”. 9.x 5) 1. pe rând: atribut verbal. E cântecul iubirii ameţitor şi pur. construieşte un enunţ în care verbul a avea să fie predicativ. Aş vrea să pot auzi Cum naşte ziua şi cum scade seara. Pământul se umple de har… 1. 6. în text.x 5) 103 . – 10 p (2p. complement indirect. explică modul lor de formare. 3. Transcrieţi ultima frază din text.x 4) Arată ce funcţie sintactică are cuvintele subliniate: „şi-n fiecare floare-n ascuns. E râsul şi izvorul. cinci cuvinte în care fiecare literă corespunde unui sunet. a-nceput.x 5) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului joc (5 termeni). 4 Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Aştept primăvara în fiecare zi. greierii.x 5) 10. Aici vin căprioare cu roua să se-adape. – 10 p (2p. – 10 p (2p. 5. – 10 p (2p. – 10 p (2p.x 5) Găseşte câte un sinonim şi câte un antonim pentru cuvintele: pur. e muntele şi marea. – 10 p (2p. – 10 p (2p. cinci cuvinte care aparţin fondului principal lexical. – 10 p (2p.-n ascuns. Acum-n februar se petrec minunile.x 5) 9.. complement circumstanţial de timp. TESTUL NR. – 10 p (2p. aş vrea.x 5) Desparte în silabe cuvintele: copilăria. din textul de mai sus. Notează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate: Copilăria este un joc de-a căutarea/Pe care doar o dată îl joci cu cei din jur”. – 10 p (2p. 6. – 10 p (2p. limpezime. alcătuieşte apoi patru enunţuri în care verbul la gerunziu să fie.x 5) Precizează cărei conjugări aparţin verbele: aştept.x 5) Indică. Copilărie) Cerinţe: Transcrie. de Dumnezeu cu lumină. – 10 p (2p. două cuvinte derivate şi două compuse. fiecare. respectiv. Greierii îşi caută arcuşul. întârzie. Când soarele se-ascunde în ramuri de cais. din text. complement direct. (Magda Isanos.x 5) Găseşte. Numeşte tipul raportului sintactic între propoziţiile din următoarele versuri: „Aici vin căprioare cu roua să seadape”.x 5) 8. – 10 p (2p. – 10 p (2. 2. făureşte. nopţile.5p. – 10 p (2p. – 10 p (2p. TESTUL NR. din text. (Lucia Munteanu.x 5) Construieşte două enunţuri în care substantivul pădurea să fie nume predicativ. 5.x 5) Indică valoarea gramaticală a verbului aş (vrea) din text. trei cuvinte care conţin diftongi şi două care conţin hiat. Pune verbul a veni la gerunziu. 2. – 10 p (2p. 3 Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Copilăria este o pulbere de stele Pe care doar o dată o port pe fruntea mea Şi care mă îndeamnă să mă întrec cu ele Şi să mă simt în zborul acestui joc. – 10 p (2. cinci cuvinte care sunt părţi de vorbire neflexibile. din text. Copilăria este un joc de-a căutarea Pe care doar o dată îl joci cu cei din jur. atribut substantival apoziţional. Pe sub pământ Şi-n fiecare floare. 3. Pădurea-şi făureşte cununile. 4. subliniaţi predicatele şi subliniaţi propoziţiile. 4. / ridică creştetul uns/ de Dumnezeu cu lumină/ Cine-o să vină?” – 10 p (2p. creştetul. vis. Aici se joacă peştii în limpezimi de ape.x 5) Precizează valoarea morfologică şi cazul cuvintelor subliniate: „Copilăria este o pulbere de stele/ Pe care doar o dată o parte pe fruntea mea. Cine-o să vină?” ………………………. 8. indicaţi apoi felul fiecărei propoziţii şi elementul de relaţie dintre propoziţii. a-nceput urcuşul ridică creştetul uns şi-adâncul avânt. Visul e aproape…) Cerinţe: Transcrie. cais. căprioare. 7.x 5) Desparte în silabe cuvintele: primăvară. 7.5p.10. Cu stelele şi luna în nopţile de vis”. o stea.x 4) Transcrie.x 5) Scrie cinci cuvinte care fac parte din familia lexicală a cuvântului floare.

de ani. – 10 p (2p. Rescrie. indică felul fiecărei propoziţii şi raportul sintactic dintre propoziţii. când în drumul tău O cauţi şi te caută mereu. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în V. verb auxiliar. Din depărtări de nai şi chiar de-o viaţă Zâmbetul ei îţi stăruie pe faţă. din versurile date. – 10 p (2p. depărtau. zâmbet. vise.10.x 5) 7. alcătuieşte apoi patru enunţuri în care „o” să fie pe rând. un cuvânt căruia îi corespunde un omograf. Alcătuieşte o propoziţie dezvoltată în care să foloseşti substantivul pădurea să aibă funcţia de complement indirect. şi un atribut verbal exprimat prin verb la infinitiv. îţi. 5 Clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Întâi te-a legănat în scutecul de veghi al nopţilor Ca pe-un boboc de stea. – 10 p (2p. – 10 p (2p. Nu te mira deci.x 5) 9. transformă propoziţia dezvoltată formulată de tine într-o propoziţie simplă.x 5) TESTUL NR. un substantiv precedat de articol posesiv genitival. asfinţit. – 10 p (2p. Găseşte. zidind. mereu. Subliniază predicatele şi delimitează propoziţiile din fraza din strofa a doua. Pune accentul în următoarele cuvinte: nopţilor. în ultima strofă. Şi ţi-a cântat cu murmure de ape Din fel de fel de fluiere şi clape.x 5) 104 . alcătuieşte enunţuri cu ele. Apoi. te. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal în D. Scrieţi antonimele cuvintelor: noapte. Precizează valoarea morfologică a cuvântului „o” din versul „o cauţi şi te caută mereu”. din depărtări. zâmbetul.. Arată cazul cuvintelor din ultima strofă: tău. articol nehotărât. numeral cardinal.x 5) 3. – 10 p (2p. încetişor. – 10 p (2p. larg. interjecţie. alcătuieşte cu acesta un enunţ în care să îndeplinească funcţia de nume predicativ. – 10 p (2p. Mama) Cerinţe: 1. un atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în G.x 5) 8.x 5) 5.x 5) 2. de argint. ferestre. mereu. vise. alerga. Stabileşte câte un sinonim pentru cuvintele: murmur. fereastră. – 10 p (2p. murmure.x 5) 6.x 5) 10. ţi-a arătat nişte ferestre larg deschise Prin care să alergi cu tot cu vise – Din răsărit în asfinţit zidind Mereu o altă punte de argint.x 5) 4. – 10 p (2p. Construieşte enunţuri în care să existe: un atribut substantival apoziţional. larg. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din strofa a doua: ţi. – 10 p (2p. (Haralambie Ţugui.

9.s Se dă textul: .Ce te legeni.” . floare dulce. cuvinte specifice doinei..... Şi te-aş cerne prin sprincene... argint... 2. Şi-acasă la noi te-aş duce. frământa-n.. Şi te-aş măcina mărunt La morişca de argint.. noaptea creşte Şi frunzişul mi-l răreşte.. precizează numărul de sunete din cuvintele: dulce... 12.. floare dulce Măi bădiţă.. Şi te-aş răsădi-n grădină. 13..” 105 . sprincene. L..Ce te legeni. Şi te-aş face stog în prag... codrule. Şi te-aş frământa-n inele. 3. motivează folosirea cratimei în exemplele: te-aş.. explică semnul de punctuaţie din ultimul vers... Bate vântul într-o parteIarna-i ici.. vara-i departe. 10.. scrie două argumente caracteristice acestei specii. indică expresii. Dacă păsările trec. Antologie de poezie populară 1. identifică un atribut substantival.. Eminescu . M. 8.Blaga . indică o apoziţie din text. selectează un complement circunstanţial de mod exprinat printr-un substantiv defectiv. Fără ploaie. selectează un derivat . selectează figurile de stil din text.. smulge. Şi te-aş secera cu milă. 6. Cu crengile la pământ? -De ce nu m-aş legăna. Dacă trece vremea mea! Ziua scade. Bate vântul frunza-n dungăCântăreţii mi-i alungă.. 14 Evidenţiază semnificaţia titlului.. scrie un cuvânt monosilabic şi unul bisilabic. Şi te-aş îmblăti cu drag.. 5.. Şi de ce să nu mă plec.Opera lirică Măi bădiţă. indică modul şi timpul dominant şi precizează rolul lui. B 11.. Unde te-aş găsi te-aş smulge. selectează o interjecţie din textul dat şi precizează rolul ei. Şi te-aş da inimii mele Să se stâmpere de jele. 4. 7. fără vânt.

indică sinonimele contextuale ale cuvintelor: noroc. Se dă textul: . 3. Şi mă lasă pustiit.. Zarea lumii –ntunecând. 7. Explică semnificaţia titlului unei opere studiate. precizează funcţia sintactică a cuvintelor: vremea. 106 . 11. precizează valorile morfologice ale lui i. indică felul subordonatelor şi raporturile sintactice.Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele. vântul. la pământ.Ce te legeni” cerinţe: 1. selectează verbele la moduri predicative -indicând modul. argumentează că este o creaţie lirică. construieşte enunţuri în care verbele -a rămâne şi a ajunge să fie copulative. III În fiecare operă. titlul este un orizont de aşteptare. Şi se duc pe rând. De mă-ngân numai cu el!” M . selectează figura de stil dominantă. 8. 4..Eminescu . 10. explică semnele de punctuaţie şi ortografie din pimele 4 versuri. selectează verbe la moduri nepredicative precizând funcţia sintactică şi cazul. Vestejit şi amorţit Şi cu doru-mi singurel. II găseşte antonimele din textul dat. clipe. Indică modul de expunere. pustiit. 5. veştejit. 9.1. alcătuieşte familia lexicală a cuvântului:a îngâna. Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele. 4. 6. selectează un cuvânt derivat şi unul format prin conversiune. găseşte câmpul lexical al cuvântului codru. Şi se duc ca clipele. 5. indică două cuvinte din aceeaşi familie lexicală. evidenţiază polisemantismul cuvântului bate şi trece. Scuturând aripele. 2. timpul. pe rând. II Argumentează într-o compunere de maxim 10 rânduri că textul se încadrează într-un gen literar. 2. diateza. 6. 3.

c. o cerere de înscriere. O. superlativ absolut.. 5. a. din spatele fiului său. Şi codrul lin răsună… Pe sus trec leneş nouri grei – Noi nici nu ne gândim la ei. Se acordă 10p din oficiu Timp de lucru: 50 min Toate subiectele sunt obligatorii Clasa a VI-a Semestrul II LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ I. (Costache Negruzzi – Sobieski şi românii 107 . aşteaptă. sare. 8 puncte • Să respecţi normele de ortografie. epitete c. 6 puncte 2. 2007. şi Grivei E timpul numai bun de joc A-nnebunit de vesel ce-i: Şi bun de ştrengărie… Mă muşcă. pe o pagină distinctă a foii de teză. locuieşti în Zalău. explicând semnificaţiile acestuia în context. Desparte în silabe cuvintele: ştrengărie. Redactează. tovarăşul meu drag. Alcătuieşte un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă valoare morfologică. 4 puncte 8. 4 puncte Atenţie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă! Data redactării cererii este 15. adverb c. Şi flori la pălărie! Şi satu-n colb se-neacă… Stau ca pe spini. stau. adjectiv b. 05. o prepoziţie şi o conjuncţie. o imagine auditiva. deoarece vrei să-ţi aprofundezi cunoştinţele despre folclor. eu cânt.metafore 3. În cerere.comparaţii b. Ce sunteţi voi? Străjerii din cetate. de mai jos. din text. Identifică. Şi doar aduc furtună! (Şt. III. stau ca pe foc! există: 4 puncte a.Nume…………………………………………. substantiv. în text narativ: – – – – – 14 puncte Ce este aceasta? strigă Sobieski. răspunse bătrânul rănit. Voi aţi cutezat a vă împotrivi mie şi a-mi omorî atâţia viteji? zise regele.pozitiv b. 6 puncte 9. 6 puncte • Să expui clar şi concis conţinutul solicitării.„Mai bine” se află la gradul: 4 puncte a. o imagine olfactiva. 4 puncte 6. latră-n vânt. joacă… Grivei. ghiozdanul. 6 puncte 4. un derivat diminutival şi precizează valoarea lui morfologică. la numărul 39. 12. comparativ de superioritate c. flori pe plai Grivei cu mine. stau ca pe foc! Intrăm în codru. o imagine vizuală. Transcrie diftongii din următoarele cuvinte: mai. 10. în prima strofă a textului dat. 4 puncte 7.Transcrie. Precizează anotimpul sugerat de versurile date şi adu un argument pentru susţinerea afirmaţiei tale. Nerăbdător aşteaptă-n prag S-azvârl în colţ ghiozdanul… I-e dor ca s-o pornim haihui: Mă dau mai bine-n partea lui. cuvântul subliniat este: 4 puncte a. trebuie: • Să respecţi convenţiile acestui tip de compunere. În versul Stau ca pe spini. Te numeşti Marcel / Marcela Panduru. Cum! atâţia sunteţi? Zece din noi au pierit din mila Măriei tale. nouri. tovarăşul. din textul dat. eşti elev în clasa a VI-a la Şcoala cu Clasele I-VIII „Aurel Vlaicu” şi doreşti să te înscrii la cercul de artă populară de la „Clubul Copiilor” din localitate. Iosif – Furtună) Cerinţe: 1. repezindu-se călare înaintea lor. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor vesel şi codrul. În versul Pe sus trec leneş nouri grei. 4 puncte 11.În structura albastrul mai . eu cu el. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate. Că nu mai e tot anul! Dă spaima-n vrăbii. de punctuaţie şi de exprimare corectă . Citeşte cu atenţie textul. b. cuvântul care se repetă. Transformă textul dialogat. Pe sus trec leneş nouri grei – 8 puncte II. Grivei. există: 4 puncte a. pentru a răspunde cerinţelor: „A revenit albastrul mai! O şterg de-acasă frumuşel: Flori în grădină. Transcrie. Îşi face mendrele. pe Strada Ghioceilor. adresată directorului acestui club.

VARIANTA I Se dă textul: „. şi pl. Alecsandri „Dumbrava Rosie”) În baza textului de mai sus realizează următorii itemi: 1.. Mirându-se-ntre dânşii cum vreascurile-n foc Ca nişte şerpi se mişcă sucindu-se în loc../ Rescrieţi şi analizaţi sintactic fragmentul evidenţiat. copacii urieşi Sunt locuiţi.25 puncte. 8. clasa a VI-a. 4. O3 Să identifice sinonimele contextuale ale cuvintelor propuse. O2 Să formuleze ideea şi mesajul textului propus. ager./ Rezumaţi în 3 enunţuri textul.. punctuaţională şi stilistică se oferă din oficiu +1. pers. pers. /4p. verbul a trece la Condiţional Prezent şi Trecut pers.5p. argumentaţi-vă părerea în 2-3 enunţuri. /5p. modurile de expunere ale textului dat. timpul trecut perfectul simplu. /3p. 2 figuri de stil diferite şi comentaţi sugestia acestora. în scris.. 10.. Când se-ngroapă-n ţărână a duşmanilor fală! Şi faptul cel istoric. O6 Să analizeze sintactic sintagmele subliniate. 6. /2. I pl.. timpul trecut mai mult ca perfectul. a povesti. 9. I sg. Din neam în neam românii îl povestesc în ţară. verbul a conduce la Conjunctiv Prezent şi Trecut. a se mira. O5 Să analizeze morfo-sintactic cuvintele subliniate. I sg. timpul prezent. sub forma legendară. I pl. şi pl. 7. /2p/ Formulaţi într-un enunţ mesajul textului. şi pers. II sg. în text. /3p. Atenţie!!! Pentru acurateţe corectitudine gramaticală./ Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate în text. /1p./ Alcătuiţi enunţuri cu cuvântul voinici să aibă altă valoare morfologică decât în text. „Ştiţi voi de ce stejarul arzând plânge şi geme? (Întreabă-un român ager pe care-a nins devreme) Colo-n astă dumbravă. pers. pers. III sg.Teza semestrială la limba şi literatura română. ” (V. 108 . verbul a face la Modul Indicativ. şi pers.25p. 3. /1. Flăcăi voinici şed roata pe lângă un foc mare.. se spune. semestrul I Obiective de evaluare: O1 Să identifice şi să argumenteze. desenaţi schema./ Numiţi modul de expunere din fragment./ Conjugaţi verbul a crea la Modul Indicativ. /2p. 5. verbul a sta la Modul Indicativ. cu suflete de leşi. II pl. Priviţi! Lângă-o dumbravă stă tabăra de care. 8-10 rînduri. 2. II sg./ Extrageţi din text 4 cuvinte din câmpul lexical al naturii./ Identificaţi. în care să descrieţi o dumbravă în mijlocul iernii. /3p.. a duşmăni.. şi pers./ Redactaţi o compunere. O4 Să indice figurile de stil şi să comenteze sugestia acestora. /2p. O7 Să redacteze o micro-compunere. 11.Trecut-au patru seculi din ziua cea fatală./ Indicaţi sinonimul contextual pentru cuvintele: a trece.

/1. şi pers. Total: 30 puncte. 19.5p. palid. pers.Sub cerul ce s-aprinde şi-n clipă iar se stinge Vărsând pe a lor feţe lumini fulgerătoare../ Identificaţi./ Rescrieţi şi analizaţi sintactic fragmentul evidenţiat. /1p.” (V. Şi-n tabăra vecină orgia cea nebună Ca marea depărtată vuieşte sub furtună. /3p. verbul a atinge la Modul Indicativ. şi pl. II sg. /5p.25 puncte. verbul a face la Conjunctiv Prezent şi Trecut. 21. VARIANTA II Se dă textul: „./ Indicaţi sinonimul contextual pentru cuvintele: clipă. /4p. /2. a se stinge./ Alcătuiţi enunţuri cu cuvântul palid să aibă altă valoare morfologică decât în text. I pl. /2p. şi pers. pers. Aşa grăiesc bărbaţii ce somnul nu-i atinge În aşteptarea vie a zilei viitoare. /2p. II sg. I sg...Total: 30 puncte. 15. /2p/ Formulaţi într-un enunţ mesajul textului. verbul a aprinde la Modul Indicativ. 16. pers. /3p. 109 . I pl. în text. descântă... timpul trecut mai mult ca perfectul. III sg. timpul trecut perfectul simplu.. I sg. Şi poalele pădurii sânt palid luminate De flăcările ce pâlpîie în sate. şi-n umbră vesel cântă. desenaţi schema. şi pl. Atenţie!!! Pentru acurateţe corectitudine gramaticală. II pl. timpul prezent. argumentaţi-vă părerea în 2-3 enunţuri../ Rezumaţi în 3 enunţuri textul./ Extrageţi din text 4 cuvinte din câmpul lexical al naturii. 2 figuri de stil diferite şi comentaţi sugestia acestora. punctuaţională şi stilistică se oferă din oficiu +1./ Numiţi modul de expunere din fragment. verbul a cânta la Condiţional Prezent şi Trecut pers. 8-10 rînduri. Iar în frunziş românii topoarele-şi descântă Şi caii lor dismeardă. 17... 14./ Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate în text. 18. /3p. Alecsandri Dumbrava Roşie) În baza textului de mai sus realizează următorii itemi: 12. şi pers. vuieşte 13. în care să descrieţi o dumbravă după o luptă crâncenă. 20./ Redactaţi o compunere.25p. pers./ Conjugaţi verbul a agrea la Modul Indicativ. 22.

una câte una. „cer”. 4. Şi stelele.) Să lucreze colo. antonimelor şi a omonimelor unor cuvinte date. 10 p. Scrieţi un enunţ în care să apară omonimul substantivului „cer”. Se dă textul: „Când ce-a fost la început Dar Dumnezeu s-a pus Nu era nimic de făcut (. 10 p. sus.. 20 de p.. prin raportare la textul studiat. Era noapte peste tot A luat un ghem de sfoară Ca-n cutia cu compot. Daţi câte două sinonime pentru „noapte”.. „făcu”. 10 p. „a dat drumul”. utilizarea corectă a sinonimelor.Numele şi prenumele______________________ Clasa a VI-a B Lucrare de control I. 3. 10p. 40 p. of.” (Tudor Arghezi) 1. precizarea caracreristilor operei lirice.” de Mihai Eminescu. „nimic”. Şi I-a dat drumul afară Era ceaţă Din cer în mare Ca-n borcanul cu dulceaţă.. Şi scoase soarele cât o căldare Era tăcere Şi pe lângă clei Ca într-un butoi cu miere. OBIECTIVE SPECIFICE: exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu un text studiat. Şi făcu şi luna. II. „miere”. Comentaţi strofa a II-a a poeziei „Peste vârfuri. identificarea tipului de rimă a unor versuri date 110 .”scoase”. Căutaţi antonimele pentru: „la început”. A luat o pungă cu scântei. Indicaţi tipul de rimă din text. 2.

TESTE DE VACANTA
TEST 1 Se dă textul: „Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum şi foarte lin; Iar altul cu dăşărt, las’că venea mai tare, Dar şi hodorogea, Făcând un vuiet mare, Încât cei trecători în lături toţi fugea: Atunci când el folos nimic n-aducea. 1. 2. 3. Asemene în lume Acela ce tuturor se laudă şi spune În trei puţin sporeşte Iar cel ce tace, Şi treabă face; Acela purure mai sigur isprăveşte.”

4. 5. 6. 7.

8. 9.

Alecu Donici, Două poloboace Se cere: Transcrie cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi şi marchează-i prin încercuire. Transcrie cuvântul / cuvintele care conţine / conţin hiat. Precizează regulile de silabaţie aplicate în despărţirea cuvintelor: foarte = încet = laudă = isprăveşte = Scrie câmpul lexical al cuvintelor ce denumesc căile de comunicaţie rutieră. Scrie familia lexicală a cuvântului car. Scrie minimum cinci sinonime ale cuvântului a isprăvi. Alcătuieşte enunţuri cu antonimele cuvntelor: încet ≠ deşărt ≠ mare ≠ a tăcea ≠ Creează enunţuri cu omonimele a patru cuvinte care se pot afla în această situaţie. Creează enunţuri cu paronimele cuvintelor de mai jos respectând cerinţele împuse: foarte ( paronimie regresivă mediană )___________________________________ car ( paronimie progresivă iniţială )_____________________________________ lin ( paronimie progresivă iniţială )_____________________________________ laudă ( paronimie regresivă mediană )___________________________________

10.

Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: lin = mare = tuturor = acela = 11. Analizează modul, timpul şi diateza verbelor: mergea = făcând = se laudă = isprăveşte = 12. Creează enunţuri în care cuvintele de mai jos să fie folosite cu altă valoare morfologică de cât cea din text : iar = asemine = şi = un = 13. Precizează felul propoziţiilor: „Încât cei trecători în lături toţi fugea”_______________________________________ „ce tuturor se laudă ” _______________________________________ 14 Precizează valoarea sintactică a cuvintelor : altul = folos = ( în ) lume = purure = 15. Realizează. prin expansiune o propoziţie echivalentă sintactic funcţiei îndepliite de cuvântul „vin” din structura „cu vin” 16. Precizează : forma strofică = măsura versurilor = rima poeziei = ritmul poeziei = 17. Precizează genul literar şi minimum patru trăsături ale speciei căreia îi aparţine textul de sprijin dat

111

18.

Precizează numele a doi scriitori români şi a doi străini care au cultivat această specie literară

TEST 2 Se dă textul: „Spuse goarna mare Către violină: „- Te deplâng, surată, Te deplâng, vecină, Cele patru coarde, Cu al lor arcuş Sunt condiţionate Toate De arcuş. Ai o voce mică, Abia presimţită Pe când, eu, ajunge Ca să fiu strunită Şi s-aude tare În întreaga sală ! Zise violina : „- Nu-i un lucru nou, Tinicheaua sună Şi-are şi ecou.” Fenomen acustic ? Lecţie de Morală ? Cred că, amândouă În măsură, egală Aurel Baranga, Fabule

Se cere: 1. Transcrie (din primele 15 versuri) cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi. 2. Transcrie două cuvinte care să conţină hiat. 3. Precizează regulile aplicate în silabaţia cuvintelor: goarna = violină = stârnită = aude = 4. Transcrie cuvintele derivate şi precizează, pentru fiecare, procedeul prin care au luat naştere 5. Scrie enunţuri cu sinonimele cuvintelor: goarnă = violină = voce = strune = 6. Transcrie perechea antonimică existentă în text 7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor: mare = mică = fiu = are = 8. Creează enunţuri cu paronimele a patru cuvinte din text, respectând cerinţele impuse. a. paronimie iniţială progresivă________________________________________________ b. paronimie mediană regresivă________________________________________________ c. paronimie mediană progresivă_______________________________________________ d. paronimie finală prograsivă_________________________________________________ 9. Precizează valoarea morfologică a cuvinteor: patru = al = lor = toate = egală = 10. Transcrie verbele şi precizează felul lor, modul şi diateza la care acestea se află. 11. Analizează felul predicatelor propoziţiilor: 4, 5, 7, 8 şi penultima 12. Analizează felul propoziţiilor: P4 P5 P7 P8 P11 13 Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: toate = (de) arcuş= întreaga = ecou = 14. Contrage :P2 ______________________________________________________________ ultima propoziţie________________________________________________________ 15. Precizează numele figurii de stil pe baza căreia a fost creată poezia.________________ 16. Precizează : măsura primelor două versuri______________________________________________ ritmul poeziei___________________________________________________________ 17. Precizează genul literar şi specia căreia îi aparţine poezia.________________________

112

18.

Scrie patru trăsături ale speciei căreia îi aparţine poezia TESTUL 3

Se dă fraza: Când coborî scările de marmură tocită care-i aminteau de fiecare dată, fără greş, de scările de la liceu, pe unde nu urcau decât profesorii, şi pe unde se strecurau ei, pe furiş, uneori, fericiţi că încalcă o interdcţie şi un privilegiu, simţi în urmă nişte paşi mărunţi, pe tocuri, şi putu deja să-şi închipuie „persoana” , mică, grăsuţă, cu obrajii grăsuţi jucând în tactul paşilor sacadaţi, mecanici, şi rări şi mai mult paşii, ca să nu fie depăşit pentru că nu îi plăcea să coboare scările împreună cu cineva.” Nicolae Breban, Îngerul de ghips Se cere: 1.Transcrie cinci cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi încercuieşte-i. 2. Transcrie minimum două cuvinte care conţin hiat. Marchează hiatul cu un dreptunghi. 3. Transcrie cuvântul / cuvintele care conţine / conţin triftong / triftongi. 4. Precizează care dintre sunetele cuvintelor de mai jos sunt vocale şi care semivocale. aminteau = înterdicţie = împreună = profesorii = 5. Precizează ce reguli de silabaţie ai aplicat în despărţirea cuvintelor: fiecare = încalcă = urmă = obraji = 6. Alcătuieşte familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul „grăsuţ” 7. Scrie câmpul lexical căruia îi aparţine cuvântul „profesor” 8. Precizează mijloacele şi procedeele de imbogăţire a vocabularului prin care au luat naştere cuvintele: fiecare = încalcă = interdicţie = grăsuţă = 9. Scrie enunţuri cu sinonimele cuvintelor: scări = tocită = a se strecura = tact = 10. Alcătuieşte enunţuri cu antonimele cuvintelor: coborî = fericiţi = grăsuţă = rar = 11. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele a patru cuvinte din fraza de sprijin dată. 12. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele cuvintelor: tocită = dată = urmă = mică = 13. Precizează valoarea morfologică pentru fiecare dintre cuvintele: tocită = fiecare = pe furiş = împreună cu = cineva = 14. Analizează morfologic şi sintactic verbele. 15. Precizează felul propoziţiilor: P2____________________________ P antepenultimă_________________ ___ P penultimă_____________________ ultima propoziţie___________________ 16. Analizează sintactic cuvintele: scările = _i = fără greş = jucând = 17. Contrage: P1_____________________________ P antepenultimă____________________ penultima propoziţie______________ ultima propoziţie___________________ 18. Folosindu-te de procedeul expansiunii creează propoziţii echivalente sintactic cuvintelor:

113

Alcătuieşte enunţuri cu omonimele a două enunţuri din text. cu toate că toţi îl ştiam periculos.Scrie enunţuri folosind antonimele cuvintelor: mare = toţi = să se adune = hotărât = 9. 13. încât. 5.Alcătuieşte familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul „hotărât” 4. 10. Creează enunţuri cu paronimele mediane progresive a patru cuvinte din fraza de sprijin dată. 3. Precizează felul propoziţiilor : P2____________________________ P3_____________________________ P5____________________________ ultima propoziţie. 11. întâia noapte de război Se cere: 1.Alcătuieşte enunţuri cu sinonimele cuvintelor: reputaţie = periculos = nevoie = să concurăm = 8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: a unchiului = toţi = suma = (la) licitaţie = 15.________________ 14.Scrie câmpul lexical al gradelor de rudenie. în familie. Contrage: P2_________________________________________________________________ ultima propoziţie_____________________________________________________ 16.tocită fără greş = = TESTUL 4 Se dă fraza: „Atât de mare era reputaţia de om de afaceri şi de spirit practic al unchiului nostru. creează a subordonată echivalentă sintactic funcţiei îndeplinite de cuvântul „(de) nevoie” 114 . 2.Precizează ce reguli ai aplicat în silabaţia cuvintelor: practic = nostru = înmcât = familie = 6. s-a hotărât să se adune suma de un milion jumătate.” Camil Petrescu.Precizează mijloacele şi procedeele prin care au luat naştere cuvintele: încât = periculos = 7. Analizează exclusiv morfologic cuvintele: unchiului = nostru = toţi = fabricii = 12. ca să concurăm la licitaţia fabricii de metalurgie. Ultima noapte de dragoste. două de nevoie. Folosindu-te de procedeul extensiei. Analizează sintactic şi morfologic verbele cu funcţie de predicat.Transcrie cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi.Transcrie două cuvinte care conţin hiat.

15. 18. mai pricepuţi. Defineşte opera literară 17. Transcrie două enumerări şi precizează rolul lor în textul literar.c. 3. alţii. Precizează ce reguli ai aplicat în silabaţia cuvintelor: fiindcă = războaie = niciodată = descriind = 4. 115 . Transcrie patru cuvinte care să conţină situaţii de vocale în hiat. 11. Ioan Odobescu. ci. 19. asemenea . care . adj) care (subiect ) toate (atr. 20. călcat (N. Tanscrtie cinci cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi încercuieşte-i. de aceea. „cetăţenii învaţă a fi meşteri în războaie şi în toate cele unde trebuie omului să ştie a cugeta. Precizează funcţiile sintactice îndeplinite de cuvintele: asemenea = umilinţă = niciodată = meşteri = a cugeta = bine = 16.P) însumi (atr. cu umilinţă. descriind. 2. voi cerceta numai cum alţii. Alcătuieşte familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul „poezie” 5. paronimie iniţială regresivă = paronimie mediană progresivă = paronimie iniţială progresivă = paronimie finală regresivă = 9. legănat în răsfăţările poeziei şi ale frumoaselor arte. Precizează modul de expunere predominant utilizat în fraza dată.” Alexandru. Transcrie cuvintele create prin compunere. Transcrie patru cuvinte derivate cu prefix. Analizează felul primelor şase propoziţii. Transcrie cuvintele derivate cu sufix. Creează enunţuri cu paronimele a cinci cuvinte respectând condiţiile date. a vorbi şi a lucra bine”. aspră. 12. dupe spusa anticului dascăl de Vânătoare.mod) Transcrie două epitete şi precizează rolul lor în textul literar. mă voi încumăta a spune ceea ce aievea n-am văzut cu ochii. Analizează exclusiv morfologic cuvintele: acum. 14. Analizează felul primeleor şase predicate precizând şi modul şi diateza lor.TESTUL 5 Se dă fraza: „Dar fiindcă până acum nici prin vis piciorul nu mi-a călcat prin asemenea prăpăstioase locuri şi fiindcă însumi – o mărturisesc cu umilinţă – n-am fost niciodată la acea aspră şcoală în care. 13. 10. toate. au cugetat. au vorbit şi au lucrat. descriind şi reprezentând episoade caracteristice din viaţa plină de neastâmpăr a vânătorii celei mari. zic. mi -. Pseudokinegheticos Se cere: 1. Creează enunţuri cu omonimele cuvintelor: unde = mă = voi = au = 8. Creează enunţuri cu sinonimele neologice ale cuvintelor: mărturisesc = a cugeta = priceput = neastâmpăr = 6. adj) legănat (c. Creează enunţuri cu antonimele cuvintelor: război = aspră = plin = mare = 7. Creează enunţuri în care cuvintele de mai jos să îndeplinească funcţiile indicate între paranteze. însumi.

pornii spre casă unde. mai ales. convins că nu e numai treaba mea să pun lumea la loc şi. într-o aglomerare de umbre şi lumini agitate. extrem de clar.Analizează exclusiv sintactic cuvintele: satisfacţie = sunete= litere= vocale= adânceam = sunete= litere= vocale= consoane = consoane = semivocale= semivocale= 2. după câteva minute. nu-mi dădeam seama unde şi nici nu mă interesa. curios. mă pomenisem urmărind cu satisfacţie cum lumea rămânea înafara mea. ce nu voiau nicicum să se constituie în ceva. la al căror înţeles îmi era imposibil să mă gândesc. imediat coborârea se opri şi atunci. care cobora. sigur.TESTUL 6 Se dă fraza: „Spre seară. Marchează-i diferit. 5.Desparte în silabe cuvintele: satisfcaţie = impresia = extrem = imposibil = 4. atinsei o clapă necunoscută ce dereglă brutal totul.Alcătuieşte enunţuri cu sinonimele comune ale cuvintelor: entuziasm= satisfacţie = discret = regret = 7.Scrie familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul gând. poate şi datorită somniferului. 116 . culorile se dizolvară în cenuşiu şi. cu intensitatea unei lovituri violente.Creează enunţuri cu paronimele cuvintelor de mai jos respectând cerinţele dintre paranteze. cu toate întrebările. mă întinsesem pe pat fără prea mare entuziasm. dar.Creează enunţuri cu omonimele cuvintelor: pat = poate = care = unde = 9.Precizează care sunt mijloacele şi procedeele de îmbogăţire a vocabularului prin care au luat naştere cuvintele: împăcat = spectaculoase = nicicum = necunoscută = detaşez = 6. se îndepărta simţitor cu ploaie cu tot şi. eram încântat că. din senin. spectaculoase. din neglijenţă sau întâmplare. Absenţii Se cere: 1. discret. aveam impresia că mă aflu într-un ascensor leneş. 3.Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi. minţindu-mă cu tot felul de minuni. mă adânceam calm. în vreme ce eu. fără nelinişte sau regret mă detaşez chiar şi de propria-mi greutate.” Augustin Buzura. atras de jocul lor. neavând încotro. degajat de gânduri. până când.Transcrie perechile antonimice existente în text. 8. liniştea se sparse. auzii acea voce. împăcat. două care să conţină vocale în hiat şi două care să conţină triftongi. frazele.

creativă: 1p Apreciere slab argumentată: 0.5p 1p Apreciere bine argumentată.5p 1p Răspuns corect. Identifică verbele din textul suport. argumentând pro sau contra. Analizează pagina de titlu a manualului tău de Limba română.11. Distinge verbul la modul conjunctiv din text.5p 1p Răspuns corect. ştiinţific: 1p Răspuns neştiinţific. susţinut de exemple: 1p Răspuns incoerent: 0. 3.2005 Tema lecţiei: Verbul Text suport: “Intră în coridorul şcolii şi se apropie de fiu-său atât de repede. observând nuanţa particulară a acestuia. Demonstrează că apariţia cărţii a avut un rol important în dezvoltarea omenirii. Enumeră elementele care alcătuiesc structura cărţii. bine exemplificat: 1p Răspuns insuficient exemplificat: 0. încât copiii din sală se speriară şi crezură că omul vrea să bată pe vreunul dintre ei. Moromeţii) Itemi 1.FIŞĂ DE EVALUARE ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Elev: Vasilescu Mihai Clasa a VI-a Data evaluării: 01.10. 2. Total punctaj Punctaj din oficiu: 4p Nota obţinută: _______ FIŞĂ DE EVALUARE ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Elev: Vasilescu Mihai Clasa a VI-a Data evaluării: 15. Apreciază părerea afirmată în textul suport.5p 1p Răspuns complet: 1p Răspuns parţial: 0. dovedind o bogată experienţă de lectură: 1p Răspuns de tip clişeu. Explică noţiunea de “notă de subsol”.5p 1p Răspuns creativ. Transformă textul astfel încât primul verb să fie la persoana I plural.5p 1p Realizarea tuturor modificărilor necesare: 1p Realizarea parţială a modificărilor textului: 0. 4. 5. 2005 Tema lecţiei: Cartea – obiect cultural Text suport: “Ce este oare o carte bună dacă nu un prieten cu care să poţi sta de vorbă oricând în singurătatea odăii tale?”(Marin Preda) Itemi 1. Stabileşte legătura existentă între conţinutul textului şi numărul mare de verbe din alcătuirea acestuia. necreativ: 0.5p 1p Răspuns coerent.5p 1p Răspuns coerent. complet. 6. 5. Formulează enunţuri cu verbele identificate în text.5p 6p Acordat 117 . nepersonalizat: 0. creativ: 1p Răspuns parţial.5p 1p Răspuns competent. folosindu-ţi propria experienţă de lectură. Formulează o definiţie personală a cărţii.5p 1p Apreciere bine argumentată. Total punctaj Punctaj Maxim 1p Şase verbe identificate: 1p Trei verbe identificate: 0. superficial: 0. Punctaj Maxim 1p Răspuns complet: 1p Răspuns parţial: 0. 4. 2. creativă: 1p Apreciere slab argumentată: 0.”(Marin Preda. Apreciază expresivitatea obţinută în text cu ajutorul verbelor.5p 6p Acordat 6. 3. complet: 1p Răspuns incomplet: 0.

. Imi place cartea de la tine....Răspunde cu adevărat (A) sau fals(F): 4 p... atribut adjectival ..........Poezia Toate subiectele sunt obligatorii............ “vecinic” sunt:…………………………………………............. 118 . pronume personal c.. În compunerea ta . b.... adjectiv pronominal posesiv b.... Prin tine cunoscut-am vapaiele iubirei...... complement indirect......să respecţi convenţiile specifice unei descrieri...... Completeaza spatiile cu informatiile corecte: 10 p..3..... atribut pronominal ... In urmatoarele enunturi.. Masura primului vers este de 15 silabe.......] Ca razele-ţi la cuibul de unde au plecat..) b.. Subiectul I (60 de puncte) Citeste cu atentie textul dat: O ! soare........ Privirea acestuia ma sperie.... Baiatului acesta îi vorbesc.. In operele apartinand genului liric modul predominant de expunere este:............. a... b...să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate ........ 6 p... Cu tine-am fost tovaras pe calea fericirei..... complement circumstantial de loc ........ b. 10 p Subiectul al II-lea ( 30 de puncte) Compune un text de 10-15 randuri in care sa descrii o gradina cu flori.. atribut adjectival.atribut pronominal. c... b..2. Sugestia celorlalti a fost acceptata............răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1... vrand lumei sa dea supremul bine Te port în al meu suflet cu-ntreaga ta mǎrire. Unde mi-ai umblat ? a...... Privirea acestui om ma sperie : a. pe foaia de teză .....Imn catre soare ) Scrie....Transcrieti din text doua fragmente prin care sa aratati ca soarele este asociat iubirii si vietii. complement indirect... in tine vreau sa mor! ( Vasile Alecsandri. Scrie. caz G........ c..... în spatiul punctat din faţa propozitiilor din coloana A litera corespunzatoare exemplului din coloana B.... caz N. Prezenta poetului este redata la nivelul textului prin :.... Forma corecta este : a. c...... a. atribut adjectival ... spre tine-n stralucire 3.... .. Indicati in textul dat un epitet si o comparatie.... a.... Si chipu-i sfant ramas-a in veci pe discul tau... 10 p 6....creatorul cand de pe tronul sau Eu..... caz G........ cuvantul marcat este: 20 p. c.. atribut adjectival.. Baiatului acestuia îi vorbesc... b........ (. ....să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine.. atribut pronominal El este la mine. c.. b. neînsemnat.. a. A B . in lume perdut.......... Poezia apartine genului liric deoarece....... Ti-a zis sa fii.. complement direct... el se-nalţǎ d.. fara functie sintactica.. Rima versurilor din textul de mai sus este îmbratisata.... pronume personal.. c..Punctaj din oficiu: 4p Nota obţinută: _______ Numele si prenumele: Clasa a VI-a Test sumativ.. o ! soare. adjectiv pronominal posesiv in N. b.Se accordă 10 puncte din oficiu........... (. a. complement indirect..... complement indirect ...... cazul N a. nume predicativ . atribut adjectival Ochii tai sunt luminosi... b. Cǎci vecinic el se-nalţǎ spre tine-n strǎlucire. Formele literare ale cuvintelor “perdut”..... complement circumstantial de mod. Autorul isi exprima sentimentele cu ajutorul: .......trebuie: ... atribut adjectival.. complement indirect... Atunci el cu mandrie s-a oglindit in tine.. atribut pronominal ... a.[. a.. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. In tine cred. mic atom..1... In tine-am sorbit viata. în al meu suflet . atribut pronominal ...... b. atribut pronominal....... Pe fata lui se citea mila.........caz Ac..... adjectiv pronominal posesiv in G. 5. pronume personal in G Fratele tau este cât al meu..) 2.. a.. 4... Vei folosi cate un pronume si cate un adjectiv pronominal din cele invatate.. nume predicativ.. te port ........ c. b.. de tine-mi este dor.

“ luntrea lui taică-su. încât. băiatul se ridica . dar nemişcarea lui era ca a sălbăticiunilor ieşite la pradă. modul gerunziu. CREAŢIE 1. trunchi. • Să exprimi clar sentimentele privitorului . Argumentează. din al doilea paragraf.Precizează rolul primei virgule în textul dat. trase fierul peste gura unui crap şi .. Identifică genul literar căruia îi aparţine textul şi motivează –ţi răspunsul formulând cel puţin trei argumente. încălecă sprinten catargul alunecos .Identifică tipul de raport sintactic în fraza : “Când gălăgia creştea .” 22. subliniate anterior .. subiect. 16.. atribut substantival prepoziţional. compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută .. 8. 9.ca mod de expunere principal. patru situaţii de folosire obligatorie a virgulei la nivelul propoziţiei. de cel puţin o pagina. o prepoziţie simplă.” . cuvintele cu rol de conjuncţie care. în faţa casei lemnarului.Alcătuieşte enunţuri în care verbul a străbate ( utilizat cu forma de infinitiv) să fie : subiect. 25. Redactează o compunere . “ Hoinar pe malul Dunării “ .” .Explică folosirea cratimei în structura “ .. alunecos. “ se frângea de trunchi “ . Vei avea în vedere : • Introducerea unui nou personaj. 27. cauciuc. Numeşte personajul central al fragmentului şi realizează-i o scurtă caracterizare.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din structura : “ când gălăgia creştea . Deasupra peretelui de piatră.ortografie si punctuaţie . “ încălecă sprinten. prinse. rezumatul textului reprodus anterior. 26.Găseşte cel puţin cinci expresii în structura cărora să apară cuvântul ochi.Alcătuieşte enunţuri în care să dovedeşti polisemantismul cuvântului a ridica.. taică-su şi încă vreo douăzeci de oameni se certau. LIMBA ROMÂNĂ 7. lungi ca pe picior . deşi . 28. străbătu scândura de-a-ndărătelea . 18. “ deasupra peretelui…” ..Explică semnificaţia în context a fragmentului : “ Băiatul părea adormit .. nume predicativ.Transcrie câte un verb pentru : conjugarea a III-a .. o continuare a textului citat.. deasupra. alcătuieşte enunţuri in care acelaşi verb să aibă alte valori pe care le vei preciza. briceagul. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Evaluare finala Citeşte cu atenţie textul următor : “ Băiatul părea adormit . În compunere trebuie 119 . complement direct.de ortografie şi de punctuaţie.Transcrie. o prepoziţie compusă .” . 2.să respecţi normele de exprimare . acoperind plescăitul valurilor . 10.. 13.. • Să evidenţiezi detaliile surprinse. Precizează spaţiul acţiunii . 24. fulgerător. urechi. aşa cum este sugerat în textul dat. cu ochii aţintiţi spre mal. să aibă altă valoare morfologică decât cea identificată. 29. Patru crapi cu burţi aurii . plescăitul. “ II. Precizează valoarea morfologică a verbului a fi prezent in primul rând al textului. • Corectitudinea exprimării şi a scrierii. el desfăcu briceagul de la curea . 4.Găseşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele : nemişcarea. 3.. 11.” . atribut verbal.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din structurile : “ băiatul părea adormit “ . în 4-5 rânduri . Când gălăgia creştea . picioare. modul indicativ-timpul perfect simplu. Îngerul a strigat ) LITERATURĂ 1. Transcrie un fragment care să conţină o trăsătură a personajului sugerată prin caracterizare indirectă. 14. atârnau cu gurile prinse într-un covrig de sârmă din vârful catargului de la prora bărcii din care fura băiatul. 23. cine (pronume relative) şi cum . băiatul se ridica. Redactează. modul indicativ-timpul imperfect.20-25 de rânduri.. intră în luntrea lui tăică-su şi-l ascunse în tureatca unei cizme de cauciuc.cu titlul • Să ai descriere –subiectivă. Atent. • Crearea de imagini sugestive.. III. gălgia. complement indirect în D. un peşte şi-l arunca fulgerător în luntrea lui taică-su. • Inserarea în naraţiune a două replici de dialog . 2.şi-l ascunse în tureatca unei cizme. 17.Alcătuieşte enunţuri din care să reiasă omonimia cuvântului dar. se frângea. 20.Enumeră. lui . Precizează trăsătura si mijlocul de caracterizare.” 15. toate simţurile-i şedeau la pândă.Desparte în propoziţii ultima frază a textului citat şi precizează felul lor. NOTĂ !În vederea acordării punctajului pentru exprimare. Încercuieşte grupurile vocalice prezente în structurile: “ toate simţurile-i şedeau la pândă “ . băiatul se ridica.. acoperind plescăitul valurilor. se frângea de trunchi . Precizează numărul de litere şi numărul de sunete din cuvintele : gălăgia. aţintiţi. scotea din luntrea de la picioare .Propune fraze în care propoziţiile subordonate să fie introduse prin : conjuncţiile căci . fulgerător. când ( adverbe relative ).Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele deasupra . în 10-15 rânduri. creat de tine .. “ scotea din luntrea de la picioare. 12. 19. un pronume personal-formă neaccentuată. 21. 5. vârându-i două degete în urechi. vârându-i două degete în urechi . sprinten . unul cu articol posesiv şi unul nearticulat. cu mişcări iuţi . ceea ce .Selectează un cuvânt cu articol hotărât. unde. dar nemişcarea lui era ca a sălbăticiunilor ieşite la pândă. cu el în braţe.Identifică valoarea morfologică a numeralelor prezente în textul citat. acoperind plescăitul valurilor . sprinten. strigau să fie lăsaţi să intre într-o remiză de căruţe vechi. lemnarului. un peşte. şi exemplifică. 6. “ ( Fănuş Neagu... unul cu articol nehotărât.Alcătuieşte propoziţii în care substantivul perete să fie : nume predicativ în G. Propune. o conjuncţie coordonatoare. Explică modul de formare a cuvintelor : nemişcarea . degete.

120 . câinii se depărtară. 4. Menţionează ce fel de părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate şi funcţia lor sintactică. lung la mine. respectiv. 1. Precizează un pronume şi un adjectiv pronominal din text. Precizează două consecinţe ale folosirii cratimei în structura n-are. Alcătuieşte enunţuri cu adjectivul -ntinsă la toate gradele de comparaţie . N-are gură să-mi răspundă. 2. (Caravana şi câinii – V. II. două imagini artistice diferite. caravana trece.• • • Să dovedeşti un stil curat.de Vasile Alecsandri) I. Dar mi-e murgul vită mută. Primul călător lovi cu toiagul său de corn. 1 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge.L. 4. Eftimiu) I. Identifică două procedee artistice şi. Şade Toma Alimoş Haiduc din Ţara-de-Jos Şi bea vin din burduşel Şi grăieşte în ăst fel: . părăsind năsipul cald. Selectează un cuvânt derivat şi altul compus. dar tot au pierdut două ceasuri din drum. Luca Caragiale. 5. veci. 3 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Pe câmpia verde. Menţionează modurile de expunere folosite în text. lectura Sobieski şi românii de Negruzzi. 2. cazul în care se află şi funcţia sintactică. Transcrie un cuvânt cu vocale în hiat şi altul care conţine doi diftongi. şi n-am cui! Închinare-aş murgului. Să respecţi normele de scriere corectă. precizând felul lor. Profesor asistent. giuru(-mi). Transcrie un regionalism şi un arhaism. (Malul Siretului. 3. Selectează un pronume şi un adjectiv pronominal. (Toma Alimoş) I. II.Închinare-aş.-ntinsă. Caragiale. 4. caravana se opreşte! Amândoi călătorii luară la goană haita. 5. original . Cu fălcile sângerânde. 5. Cată ţintă. trebuia să sfărmăm dinţii câinilor ăstora! Câinii latră.Iaşi Examen de corigenţă – clasa a VI-a Biletul nr.De la început. o şopârlă de smarald. 3. duce. Mă priveşte şi m-ascultă. Precizează modul şi timpul verbelor subliniate. 2. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate. Profesor examinator. 1. Transcrie două cuvinte care se abat de la normele limbii literare. Caracterizează personajul Goe din lectura D-l Goe… de I. după momentele subiectului. explicându-le sensul. Şcoala Ion Creangă . Profesor asistent. 2 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: . Alcătuieşte enunţuri cu sensuri diferite pentru cuvintele corn. Biletul nr. Povesteşte. Câinii latră. după momentele subiectului. 3. 1. Povesteşte. Lunca-n giuru-mi clocoteşte. Să adopţi un limbaj adecvat temei . a trece. Menţionează câte litere şi sunete au cuvintele cel. II. Profesor examinator. făr-a se opri din cale. lectura D-l Goe… de I. Şi de cetine coprinsă. Biletul nr.

tremurând co cergă în spinare. Topîrceanu). a face. venind în mijlocul bisericii. mitropolitul îi puse pe cap coroana Voivozilor şi-i dete-n mână spada şi buzduganul domnesc. oastea de afară slobozi puştile şi cântăreţii începură a suna din tobe. dar mă taie frigul şi mi-a îngheţat răsuflarea. pierzându-i pe unii în coaje. marele spătar. răspunse nepoată-sa. 3. 121 . Profesor asistent. pe o pernă roşie. Transcrie trei cuvinte din acelaşi câmp lexical. 1. Precizează două pronume diferite. pe alţii în miez de pâne. Biletul nr. Degeaba se încerca nepoată-sa să facă ochiuri în geam. 6 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Până la optzeci de ani nu i s-a întâmplat nimic serios Hagiului. raportându-te la textul Bivolul şi coţofana de G. II. 1. Trosneau pomii în grădină. Atunci preasântul părinte împreună cu marele postelnic îl duseră până la strana poleită. I-au căzut toţi de bătrâneţe.Profesor examinator. Profesor asistent.Suflă mai cu inimă. Menţionează procedeul artistic dominant în text şi o imagine auditivă. Defineşte schiţa şi menţionează caracteristicile acestei specii literare. precizându-le funcţia sintactică. supărat că tac astfel Obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit Şi-ndată l-am recunoscut că este el. 2. Ştefănescu Delavrancea) I. se croia câte un rotocol. Identifică două arhaisme. Dar poate nu-i caisul. II. 3. ( Hagi Tudose – B. că înlemnim până mâne. purtând pajura ţării săpată în lemn. 4. m-am gândit. Leano. Transcrie un cuvânt compus şi altul derivat cu prefix şi sufix (parasintetic). Şcoala Ion Creangă – Iaşi Profesor examinator. 4 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Azi-dimineaţă m-am trezit. Şi-atunci. Pe geamurile Hagiului înflorise gheaţa cu frunze mari şi groase. făcând trimitere la textul D-l Goe… de I.L. Tocmai în ăst an se puse o iarnă grea. Selectează trei verbe de conjugări diferite. Alcătuieşte enunţuri cu diferitele sensuri ale cuvintelor ochi. Identifică trei substantive în cazuri diferite. 5. suflu. ce le ducea. Ar trebui să-mi dai de lemne. mult iubit. 5. din trâmbiţe şi din surle. Profesor asistent. . nene Hagiule. menţionând felul lor. Rotunjea biata fată gura. 2. colţ. Menţionează două verbe la moduri nepersonale diferite. 2. Când se urcă noul Domn pe acest scaun bogat. 5 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Mihnea sărută icoana Adormirei Maicei Domnului şi. cocoloşit într-un colţ al patului. Nu l-a durut un dinte măcar. . Caragiale. Precizează măsura şi rima ultimelor patru versuri. ( Caisul – de Magda Isanos) I. altul cu diftong şi al treilea cu triftong. Biletul nr. ( Mihnea-Vodă cel Rău – de Alexandru Odobescu) I. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul domn să apară în toate cele cinci cazuri cunoscute.Suflu. Biletul nr. Defineşte fabula şi menţionează trăsăturile acestei specii literare. Transcrie un cuvânt cu vocale în hiat. 1. strigă Hagiul. dar se prindea la loc. Prietenul copilăriei. sufla din toată inima. Profesor examinator. 4. Căci mi-a bătut în geam caisul.

Timp efectiv de lucru – 2 ore. patru forme flexionare.) Alcătuieşte enunţuri cu odată/ o dată. epic) căruia i se integrează textul.) Alcătuieşte enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor târg şi corn .. Identifică un substantiv în cazul dativ şi altul în vocativ. şi mam făcut slujitor în ogradă la conu Alecu.(2 p. unde credeam că este ţara vânătorilor şi-a poveştilor. după ce dimineaţa scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă. 8. Literatură (30 de puncte) Scrie o compunere de 1-2 pagini în care să demonstrezi încadrarea unui text literar studiat în clasa a VI-a la o specie învăţată (schiţă.3. pe baza operei literare.(4 p. când iubeam foarte mult poveştile.(6 p.(6 p. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului . 122 .). 10. compunerea trebuie să se încadreze în limita minimă de spaţiu indicată.) Numeşte genul (liric. care asculta de multă vreme. târzie. Rezumă lectura Amintiri din copilărie de Ion Creangă. aşezarea corectă a textului în pagină.) Numeşte personajele participante la acţiune. din oficiu. Înţelegerea textului (12 puncte) 9. 4. zise zâmbind mama. trei şi patru forme flexionare. 12.) Precizează câte un adjectiv cu două.) Precizează modurile de expunere prezente în text. Notă! Vei primi 16 p.. • Prezentarea personajului principal prin raportare la întâmplări semnificative. În realizarea demonstraţiei vei avea în vedere: • Precizarea caracteristicilor speciei alese (cel puţin patru caracteristici).(6 p. registrul de comunicare. ortografie – 3 p.Jivina a ajuns balaur.(6 p.) Numeşte grupurile de sunete din cuvintele iubeam. dar avea picioare prea scurte şi îi crescuse un corn drept în frunte. 13.(6 p. . Se acordă 10 p. fabulă). 3.) Menţionează o imagine artistică. Da’ eu am rămas vânător mare.) Transcrie două pronume diferite. II.(2 p.(6 p. 5. stăteam în cerdacul casei cu moş Ilie şi priveam spre pădurile cu pâclă deasă. Şi pe urmă am venit aici. aici . Odată. la târg. acuzativ şi genitiv.) Menţionează câte un substantiv în cazul nominativ. pentru conţinut şi 14 p. respectiv. ( Maică – mea era mare farmazoană – după M. moş Ilie. 4. dacă vrei să ştii mata. . lizibilitatea – 2 p.3 p.. punctuaţie – 3 p. pe scurt. • Prezentarea. III. • Exemplificarea acestor caracteristici. a subiectului operei literare.Şi eu. II. am fost vânător pe acele meleaguri. 11.. Şcoala Ion Creangă . trei şi. precizându-le funcţia sintactică. Menţionează câte un adjectiv cu două. Precizează câte un verb la cele patru moduri predicative. Sadoveanu) I. menţionând şi timpul acestora. 7.(6 p. Părea cal. 6. Profesor asistent.) Identifică un cuvânt compus şi altul derivat.Iaşi Examen de corigenţă – clasa a VI-a TEST DE EVALUARE Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Era o vreme depărtată. am întâlnit o dihanie înfricoşată. pentru redactare (coerenţa textului-3 p. Profesor examinator.(2 p. Limba română (48 de puncte) 1. 2.) Descrie în două enunţuri relaţia care se stabileşte între copil şi moş Ilie.(6 p. În vederea acordării punctajului pentru redactare. Într-o după – amiază de toamnă târzie. 5.(2 p.) Selectează 2 verbe la timpuri diferite ale modului indicativ. la/l-a.

cerc.) 1.) Explică rolul primelor două virgule.Ăsta nu-i bun! rostii eu. (6 p. Înţelegerea textului (12 p.) Transcrie două pronume diferite. (6 p. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului . registrul de comunicare. C. Dar observai că obţinusem un arc de patruzeci şi cinci de grade. În vederea acordării punctajului pentru redactare. 13. (2 p.) Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor din enunţul făcui alături un altul. 2. Literatura (30 p. pentru redactare (coerenţa textului-3 p. 3. • ilustrarea trăsăturilor prin raportare la textul lecturii. câmpul lexical al cercului. II.) Transcrie un grup de cuvinte care sugerează un sentiment al personajului. Notă! Vei primi 16 p. În realizarea caracterizării vei avea în vedere: • menţionarea a cel puţin două trăsături ale personajului. 12. . bucuros că eram nevoit să construiesc un alt cerc. 11.Iaşi Examen de corigenţă – clasa a VI-a TEST DE EVALUARE Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: . (6 p. Se acordă 10 p. compunerea trebuie să se încadreze în limita minimă de spaţiu indicată. domnule.. (2 p. ( Romanul adolescentului miop – de Mircea Eliade) I.3 p. (6 p.) Precizează două moduri de expunere folosite în text. • precizarea mijloacelor/ modalităţilor de caracterizare. mă răstii eu către mine însumi.Haide. 4.) Trece în vorbire indirectă ultimul dialog. având ca suport textul anterior.). (2 p. (4 p. Dar când fu să-l crestez cu două diametre perpendiculare. pentru conţinut şi 14 p. III. 7.. lizibilitatea – 2 p. 5. (6 p. Ştersei cercul (…) şi făcui alături un altul. luai în seamă că cercul şters cu creionul îmi atrage atenţia. aşezarea corectă a textului în pagină. arc. 10.) Identifică un adjectiv propriu-zis şi altul provenit din verb la participiu. Limba română (48 p..) 9. (2 p.) Imaginează-ţi în ce împrejurare se petrec cele povestite în fragmentul selectat. 123 . Şi desenai un cerc şi-l împărţii în patru şi scrisei la fiece capăt al diametrelor câte o literă mare: A.Şcoala Ion Creangă . punctuaţie – 3 p. extremitate.) Scrie o compunere de 1-2 pagini în care să caracterizezi un personaj dintr-o operă studiată în acest an şcolar.) Motivează rolul persoanei întâi în text. (6 p. • prezentarea relaţiilor dintre personajul ales şi celelalte personaje participante la acţiune. D. B. treizeci. Timp efectiv de lucru – 2 ore. din oficiu. (6 p.) Precizează ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate.) Construieşte enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor grade. Şi îmi închipuii că am un arc de treizeci şi cinci de grade şi unii extremitatea arcului cu centrul cercului. (6 p.) Stabileşte câte litere şi sunete au cuvintele eu..) Recompune. menţionând felul lor. ortografie – 3 p. 8. 6.

2005 UNITATEA III TEST SUMATIV „Structurile textului” I.Completează careul de mai jos.Desparte în silabe cuvintele următoare:descriere.10. b)A fost ales ca destinaţie finală a călătoriei.” 1.. 4p 7.şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere .(8 cuvinte) 8p 6.şi se numesc----------------------.Scrie numele autorului şi al operei literare din care a fost reprodus fragmentul. e)I-a dus pe cei patru spre centrul oraşului.prezintă trei caracteristici şi numeşte doi reprezentanţi ai acestei specii în literatura română.----------------------------------şi-----------------------------------------.Transcrie două cuvinte folosite cu o valoare morfologică diferită de cea obişnuită.Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele:40p „Şi după ce se strâmbă la urâtul.Numeşte momentul subiectului ilustrat de acest fragment.Scrie două propoziţii în care să introduci două cuvinte formate prin compunere(două tipuri). 6p 3.Menţionează titlul volumului în care a fost publicată această operă literară şi anul apariţiei.introducând cuvintele potrivite: Vocabularul are două părţi:-------------------------------------.20. 6p 8.Precizează locul şi timpul acţiunii.Transcrie din textul de la I două cuvinte monosilabice şi două polisilabice.. 6p 8.se spânzură iar cu amândouă mâinile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul. 124 . 4p 2. 4p 4.Motivează prin două argumente că fragmentul a fost extras dintr-o operă epică. 4p 5.4p 6.inabil. 10p 9.urmărind definiţiile: a)A fost aleasă ca pretext pentru călătorie(două cuvinte). c)Le sperie pe cucoane mai mult decât pe Goe.Defineşte schiţa.Cuvântul harbuz este un------------------------. 4p 3.Completează enunţurile de mai jos.şi--------------------------------------.dezosificare..Identifică două cuvinte derivate şi precizează cuvintele de bază de la care s-au format.Identifică personajele care apar în fragmentul reprodus. Z M R E I II.augmentative.Defineşte şi exemplifică termenii:diminutive.Limba română-50p 1. 4p 4.Povesteşte sfârşitul întâmplărilor.Scrie familia lexicală de la cuvântul de bază floare. d)I-a dat lui Goe ciocolată. Cifra 1500 reprezintă numărul de cuvinte din------------------------------------.4p 2.înnoptare. 6p 9.Clasifică şi numeşte mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. 4p 5.Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul..Cuvintele cunoscute de un număr restrâns de vorbitori formează ---------------------------------.4p 7.

3. Toată valea. Subiectul III Se dă textul: „ O fâşie nesfârşită Dintr-o pânză pare calea. Alcătuiţi propoziţii în care verbul „a fi” să formeze predicat verbal. Curge-ntruna. Subiectul II Menţionează două trăsături ale fabulei. verb la infinitiv. Identifică în textul de mai sus un substantiv. 2. Analizează cuvintele subliniate din textul de mai sus. 8. Liniştea-i deplin stăpână Peste câmpii arşi de soare. Alcătuiţi propoziţii în care subiectul să fie exprimat prin substantiv propriu simplu. cazul şi funcţia sintactică a pronumelor şi adjectivelor pronominale din enunţurile:. pronume demostrativ. un adverb. parcă vine Din adâncul firii pline De răpaos. 5.” Numai zumzetul de-albine. o conjuncţie şi o prepoziţie. Fără-ncepere şi-adaos. Băieţii au spus multe despre acela in parcul de distracţii. Menţionează rima poeziei. Vioara ei este deosebită. Precizează felul. 125 . Coşbuc „În miezul verii”) Cerinţe: 1. 4. Toată lumea-i adormită. Mi-am spart capul. În ziua aceea. 7. numeral cardinal. Discuţia despre voi a fost aprinsă. respectiv predicat nominal. Identifică două figuri de stil în textul de mai sus. 6. Creionul meu este roşu. un adjectiv. şi nu se-ngână Nici o boare.” (G. Printre holde rătăcită. Treceţi un adjectiv din text la toate gradele de comparaţie.8p BAZA DE NOTARE:10 p Lucrare scrisă semestrială pe semstrul al II-lea Clasa a VI-a Subiectul I Povesteşte în 15-20 de rânduri conţinutul fragmentului „Pupăza din tei” din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Lunca-i goală: la fântână E pustiu. cerul era senin.

4p 9. Alege propoziţia negativă. b) Feciorii nu au rupt târnul. din text. Atunci tata le spuse: – Aşa va fi şi cu voi: dacă veţi trăi în bună înţelegere. Atunci le ceru să-i aducă un târn şi le spuse: – Rupeţi-l! Se tot străduiră feciorii.4p Specifică sensul cuvântului târn. Feciorii frânseră cu uşurinţă nuielele. 5. Înţelegerea textului (2p) Precizează genul literar căruia îi aparţine textul. nimeni nu vă va putea frânge vreodată. Rescrie o propoziţie exclamativă. 0.4p 10. Tatăl desfăcu târnul şi le ceru să rupă nuielele una câte una.4p Extrage morala textului.4p Numeşte modurile de expunere prezente în text. Tatăl şi feciorii) 1. 2. 0. 0. Realizează schema propoziţiei Feciorii frânseră cu uşurinţă nuielele. Identifică primele două predicate din textul dat şi precizează felul lor. 4. dintre variantele de mai jos. Timpul de lucru: 50 de minute. nu târnul. Din oficiu se acordă 4p. 3. Clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor: Un tată porunci feciorilor săi să trăiască în bună înţelegere. dar ei nu-i dădeau ascultare. 2p. A. 0.4p 7. din text. dar nu-l putură rupe.4p Defineşte schiţa şi specifică o asemănare cu povestirea Tatăl şi feciorii. şi argumentează-ţi răspunsul: a) Feciorii au rupt nuielele. 126 . Limba română (2p) 6. nimeni nu vă va putea frânge vreodată. oricine vă va putea de uşor pierzaniei. ci nuielele.4p B.Evaluare. oricine vă va putea de uşor pierzaniei. 0. 0. Dacă însă vă veţi certa şi vă veţi răzleţi în viaţă.4p 8. Transformă în vorbire indirectă fragmentul: Atunci tata le spuse: – Aşa va fi şi cu voi: dacă veţi trăi în bună înţelegere. (Lev Tolstoi. 0. Dacă însă vă veţi certa şi vă veţi răzleţi în viaţă.4p C. 0. 0. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele subliniate. 0.

numai o ţâră cât a stat de s-a uitat.] spune drept. dar unde mergi. .Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea III. [. se va lua măsuri / se vor lua măsuri. .precizarea a două caracteristici ale speciei. IV. Subiectul I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: „Harap-Alb. Subiectul II ( 30 de puncte) Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că un text studiat de tine la clasă este o fabulă. o conjuncţie coordonatoare şi o interjecţie. – Hai şi tu. în 5-8 rânduri. – Râzi tu. 9. Numeşte personajele din text. 6p. 6p. un pronume reflexiv cu funcţia sintactică de complement direct. 13. de arzuliu ce eşti. 127 . că textul citat aparţine genului epic. tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?. Tu trebuie să fii. 6p. 6p 12p. zice Harap-Alb. este interzis / interzisă ruperea florilor. un pronume posesiv cu funcţia sintactică de subiect. pentru că şi focul îngheaţă lângă tine.. de-abia te-ai mai încălzit mergând la drum. zise cu mirare: – Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore. 6p. Povestea lui Harap-Alb) E. d. Alege forma corectă: maică-mii / maică-mi.. 5. Construieşte două propoziţii în care să existe: c. . Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „omul acesta”. 14. dacă vrei. 6p. Motivează. LIMBA ROMÂNĂ 11. a făcut ţurţuri la gură şi.povestirea pe scurt a subiectului. 12. 6p. În redactarea compunerii vei avea în vedere: .încadrarea într-un gen literar.. 6p. F.” (Ion Creangă. Motivează de ce Harap-Alb îl numeşte Gerilă pe tovarăşul său. . 8. Alcătuieşte o propoziţie în care Harap-Alb să fie apoziţie. 7. Transcrie un adverb relativ.ilustrarea acestora pe baza textului ales. Se acordă 10 puncte din oficiu. zice atunci Gerilă tremurând. „tu eşti Gerilă”. Harap-Alb. râzi. Rescrie din text o structură de două-trei cuvinte care aparţin naratorului. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6. căci nu e bine când stai locului.prezentarea relaţiilor dintre personaje. „focul îngheaţă lângă tine”. fără de mine n-ai să poţi face nimic.. neputându-şi stăpâni râsul.

– Dezvăluie-mi-o şi mie: tare aş vrea să mai cresc şi eu un pic. buna şi tânăra femeie spuse că nu e ea Zâna cu părul negru-albăstrui. fiindcă. aproape că aş putea să-ţi fiu mamă.5p 3. Pe urmă. Numeşte personajele fragmentului de mai sus. Zâniţă bună. 10. recunoscu şi-i spuse lui Pinocchio: – Prichindel ştrengar! Cum de-ai băgat de seamă că sunt chiar eu? – Dragostea mare pe care ţi-o port mi-a arătat că eşti dumneata! – Îţi aminteşti? M-ai lăsat o copiliţă şi acum mă regăseşti femeie. 0. 0. 9. 0.2p 0. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele familial /familiar. Se nasc păpuşi.4p 8.4p 0. Scrie patru termeni din câmpul lexical al cuvântului mamă. îi răspunse Zâna. Precizează valoarea morfologică din text a cuvântului repede şi alcătuieşte un enunţ în cuvânt să aibă altă valoare morfologică.5p 4. 13.5p 2. – Ce drag mi-ar fi. Desparte în silabe cuvintele: nevrând. un cuvânt care conţine diftong şi un cuvânt care conţine vocale în hiat. OF 5P 0. Înţelegerea textului 2p 1.4p care acest 0. surioară.4p 6. 0. fiindcă astfel. 12. 7. De mult mă topesc de dor să am şi eu o măicuţă cum au toţi copiii!… Dar cum ai făcut de ai crescut atât de repede? – E o taină. 11.5p B.” (Carlo Collodi – Pinocchio) A.4p 0. Explică în 2-3 enunţuri sintagma mare cât un boţ de caşcaval. văzându-se descoperită şi nevrând să mai întindă gluma.2p 0. trăiesc păpuşi şi mor tot păpuşi. păpuşile nu cresc niciodată. nu vezi? Am rămas tot atât de mare cât un boţ de caşcaval! – Dar tu nu poţi creşti. niciodată. Alcătuieşte un enunţ cu omofonul grupului mi-ar.EVALUARE. 0. Rescrie. 0.4p 0. ţi-aş putea spune mămică. Limba română 3p 5. în loc de surioară. Scrie câte un sinonim şi un antonim pentru cuvintele dragoste şi mare. Rezumă fragmentul în 2-3 enunţuri. Precizează care este modul de expunere predominant în text şi argumentaţi-vă răspunsul. – Dar de ce? – Fiindcă. din text. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor: “La început. dragul meu.2p 128 . Transcrie din text două cuvinte derivate şi două cuvinte compuse. Alcătuieşte două enunţuri pentru a releva omonimia cuvântului păr.

Colega aceea va pleca. 17. 18. 16. 20. 22.I-am dat tatei cartea. 19.s. 12.A mancat tot. 14.A venit si Marius.Masina este a Mariei. 6.alta colega a plecat.Precizati partea de vorbire .FISA DE LUCRU I.Fata cea cuminte este ea.Fata aceleia a adormit. 11.Cea de acolo a plecat. 7.El a plecat acasa dar s-a intors repede. 5. 3. 15. 21.Am cumparat o radiera doua creioane si un stilou. 10.Cosurile fumegande se vedeau in departare. si cazul la cuvintele subliniate: 1. 2. 9.f.I este o vocala.A tot fugit.Pe ei i-am vazut in parc.El a ajuns de ras.A invata este o datorie. 4.O.Am vazut-o ieri pe Maria.O masina a primit cadou vecina. ce frig este! 13.A luat-o la sanatoasa . 8.Amintindu-si de ea a plecat.O colega a venit. 129 .

Se acorda 10 puncte din oficiu. Partea a III-a (20 puncte) Povestiti intamplarea narata de Costache Negruzzi in „Istoria unei placinte”. Transcrieti din text un vers/o structura care sa contina o imagine auditiva (2pct). Partea a-II-a (32 puncte) Scrieti o compunere in care sa caracterizati un personaj dintr-o schita studiata. Din huceag de alunis. Limba romana (24 puncte) 1. B. Si de luna si de stele Si de zbor de rândunele Si de chipul dragei mele” (M. 130 .Eminescu-La mijloc de codru) Partea I (38 puncte) Redacteaza raspunsuri pentru urmatoarele cerinte : A. Formati familia lexicala a substantivului „padure”. Mentionati doua figuri de stil identificate (2pct). În adâncu-i se patrunde Si de luna si de soare Si de pasari calatoare. 3. Precizati prin ce este indicata prezenta eului liric in aceasta poezie (2pct): 4. Toate subiectele sunt obligatorii. Precizati masura celui de-al saptelea vers (2 pct. Intelegerea textului (14 puncte) 1. Alcatuiti cate un enunt cu un sinonim si un omonim al cuvantului „unde”. voios. alunis. calator: 5. Rescrieti din text doua cuvinte derivate. un cuvant cu hiat si un altul format prin schimbarea valorii gramaticale. inalta. Luminis de lânga balta. 3. Explicati in 3-4 randuri semnificatia titlului poeziei”La mijloc de codru” (4pct). Scrieti antonimele cuvintelor : des. Scrieti verbul „a iesi” la modul conjunctiv si modul gerunziu si formati enunturi cu aceste forme verbale. La voiosul luminis. 4.): 2. 6. inalt. patrunde: 2. Care-n trestia înalta Leganându-se din unde.TESTARE SEMESTRIALA Clasa a VI-a Citeste cu atentie textul de mai jos : „La mijloc de codru des Toate pasarile ies. Despartiti in silabe cuvintele : codru. trestia. 5.

L. 9. a fura. Alcătuieşte câte o propoziţie cu omonimele cuvântului somn. Găseşte un substantiv compus în alcătuirea căruia să intre şi cuvântul vie şi alcătuieşte un enunţ cu termenul obţinut prin compunere. Solzii frunzelor mărunte S-au zbârlit pe-o ramură. Cerinţe: 1. Formează cinci derivate de la cuvântul frunză (două cu prefixe şi două cu sufixe). Subliniază diftongii şi hiatul. Precizează tipul rimei din cele două strofe. „Rapsodii de toamnnă”) 131 . flamură. de I. Din oficiu: Notă: Timp de lucru : 1 oră 5p 3p 5p 5p 5p 7p 3p 2p 4p 2p 2p 5p 2p 40p 10p Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Ce anotimp descrie poetul în versurile citate? Care sunt semnele sosirii acestui anotimp? 13. mândru. ramură. Identifică măsura celui de-al treilea vers din prima strofă. Introdu în enunţuri potrivite paronimele oral/orar. mărunte. 6. mândru. 12.Povesteşte conţinutul schiţei „D-l Goe” . 10. 5.” (George Topîrceanu . Extrage din text patru cuvinte cu diftongi şi unul cu vocale în hiat. Arată cum s-a format cuvântul deasupra. 3. 2. Scrie trei cuvinte cu triftongi diferiţi şi subliniază triftongii. apoi răspunde în scurte enunţuri la cerinţe: „A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. a privi. Partea a II-a 1. Găseşte câte un antonim pentru fiecare din cuvintele: deasupra. 7. Idedtifică două figuri de stil din strofa a doua. ponoare. Caragiale .Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Partea I Citeşte cu atenţie textul de mai jos. 8. 11. Scrie câte un sinonim pentru fiecare din cuvintele: boare. 4.

Analizează cuvintele: rădicând. Alcătuieşte 4 enunţuri pentru a folosi 4 funcţii sintactice diferite ale verbului a trimite la modul supin. răspunse. Găseşte două sinonime pentru cuvântul trufaş şi alcătuieşte cu ele enunţuri. 0. Precizează ce moment al subiectului este prezentat în fragmentul dat.) 132 . coerenţa textului -3p. Construieşte enunţuri pentru a arăta schimbarea valorii gramaticale a cuvântului trufaş. a-şi trimite.5p 2. 0. Alcătuieşte enunţuri cu cele trei forme de plural ale substantivului cap.4p 4. rezumă acest moment. 0.5p 6. 0.6p 8. Limba română: 3. • prezentarea relaţiei dintre personajul principal şi celelalte personaje. Sobieski şi românii) I A. • numirea a patru trăsături ale personajului. răspunse Potoţki. a patru mijloace/ procedee de caracterizare existente în text. pe baza textului ales. menţionând partea de vorbire. Selectează două forme arhaice ale unor cuvinte. stilul. Ce sunt arhaismele şi care este rolul lor într-un text? 0.Lucrare semestrială – clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul dat pentru a răspunde cerinţelor: „ – Ce castel e acesta? întrebă Sobieski când.8p 9. 0. ortografia -3p. cetăţuia Neamţu. 0. momentele subiectului. 4 cuvinte ce conţin diftongi. aici domnii Moldovei obicinuiesc a-şi trimite averile lor. rădicând capul zări pe sprânceana dealului. punctuaţia -2p. Vei avea în vedere: • precizarea. în ordine. explică-le sensurile. Înţelegerea textului: 1. Formulează 3 propoziţii pentru a arăta cele trei valori morfologice ale verbului a fi. registrul de comunicare.6p 5.4p 7. Transcrie.La vreme de război. însoţită de exemple. (4x4p=16p) Redactare: 14p (unitatea compoziţiei – 1p.6p 10. vocabularul adecvate conţinutului -3p. înălţându-se trufaşă dinaintea lui. 1p B. 0. • ilustrarea acestor trăsături ale personajului. Enumeră. din text. vreun cuib al tâlharilor acestor de moldoveni! . Cu bună seamă.” (Costache Negruzzi. lizibilitatea -2p. aşezarea corectă a textului în pagină.6p II Redactează o compunere de o pagină în care să caracterizezi un personaj din operele literare studiate. 0.

N-aş vrea să-mi stric tocmai acum. precizând care este acesta (6p) 5. precizând modul şi conjugarea acestora (6p) B. BĂJENARU. bine stabilită printre colegii mei. Timp de lucru – două ore. menţionează două sentimente transmise de narator faţă de şcoală sau copilărie (6p) C. • Ilustrarea trăsăturilor. 2.” întârziam” ca să amân catastrofalul deznodământ pe altă dată. • Numirea a patru trăsături ale speciei. Când prima oră de curs aveam o materie grea ca de exemplu: germana sau matematicile sau o materie la care ştiam că nu ştiu şi că trebuie să mă asculte.Selectează un câte un verb predicativ. Vei primi 16 puncte pentru conţinut şi 14 puncte pentru redactare (unitatea şi coerenţa textului – 3p. G . 133 . Pentru a obţine punctajul maxim.LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ Se dă textul: Este timpul să mă-ndrept spre liceu. numeral (6p 3. sentimentele care îl încearcă după douăzeci de ani. însă întârzieri voit făcute. copulativ (6p).pentru că pe atunci nu era linie directă de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tatu . (30p. după momentele subiectului. 6. (12p) II. deşi în fiecare zi veneam la şcoală pe jos de-acasă. Cu toate acestea. Transcrie trei atribute adjectivale exprimate prin adjectiv pronominal. Comentează mesajul textului anterior în cel puţin 10 rânduri. adjectiv provenit din verb la participiu. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 3p. auxiliar şi. de-a lungul anilor de şcoală. Eram întâiul sau al doilea. registrul de comunicare. când mă socoteam mai bine pregătit. Transcrie o secvenţă în care se face o scurtă prezentare directă a personajului. prin referire la text. În vederea acordării punctajului pentru redactare. Rescrie din text trei predicate la moduri diferite. mă parigoriseam eu. punctuaţia – 3p. personaj (6p) 7. narator. Încearcă să stabileşti ce fel de elev este cel prezentat în rândurile anterioare. Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!.) 1. • Precizarea relaţiilor dintre două personaje din text. trucurile pe care le folosea. Identifică un adjectiv fără grade de comparaţie şi un adverb cu grade de comparaţie.n-am întârziat o singură dată. respectiv. reputaţia de punctual. Precizează relaţia autor. Toate subiectele sunt obligatorii.propriu-zise şi un adverb de mod provenit din altă parte de vorbire (6p) 4. Precizează câte un adverb de loc şi timp . compunerea trebuie să aibă cel puţin 30 de rânduri. am avut şi întârzieri în catalog. (60p.) Argumentează că un text studiat la clasă este schiţă. menţionând cine o face (6p) 8. lizibilitatea 2p). ortografie – 3p. menţionând în ce scop.Cişmigiu & company Se cere: I. aşezarea corectă a textului în pagină. cu scop bine determinat şi mai ales binecuvântat. din Sfinţii Voievozi . vei avea în vedere: • Povestirea faptelor. Vei avea în vedere să precizezi atitudinea fostului elev faţă de şcoală. la întâlnirea noastră după douăzeci de ani. Căci.

Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: potaie. raspunse Samson plin de manie. 3. cei mari. pentru ortografie. Mentioneaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: Ca voi egalitate. B. pentru asezarea in pagina. dar nu pentru catei. 2. Se acorda 10 p. 2 p. Toate subiectele sunt obligatorii. egalitate. pentru originalitate. Lichea nerusinata. Ca voi egalitate. Demonstreaza intr-o compunere de maxim 20 de randuri ca textul de mai sus apartine fabulei. De mod exprimat prin substantiv in cazul dativ – Predicat verbal exprimat prin verb personal la modul conditional-optativ. si ti se cade tie.Teza la limba si literatura romana Clasa a VI-a Nr. perfect. oficiu 134 . 8 p. Alcatuieste cate un enunt in care sa folosesti: – Subiect exprimat prin substantiv comun simplu. 3. O sa-ti dam o bataie Care s-o pomenesti. Limba romana 1. lichea. 2 p. Noi.) Timp de lucru: 50 min. 2. Scrie pe foaia de teza raspunsul pentru fiecare cerinta de mai jos: „Noi. caz nominativ – Complement circ. 2 p. Cunosti tu cine suntem. 20 p. fratii tai. 24 p. pentru coerenta textului. astfel sa ne vorbesti?” – „Dar ziceati…” – „Si ce-ti pasa? Te-ntreb eu ce ziceam? Adevarat vorbeam Ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei. 8 p. fratii tai. 6 p. 6 p. pentru redactare (2 p. 1 Citeste cu atentie textul dat. lizibilitate. Identifica si defineste o figura de stil din versurile date.” Aceasta intre noi adesea o vedem Si numai cu cei mari egalitate vrem. dar nu pentru catei. 4. 2 p. Precizeaza doua moduri de expunere din text. 10 p. Desparte in silabe cuvintele: raspunse. potaie. A. Literatura 1. 8 p.

limbajul concis şi adecvat informaţiei transmise . Maria. iar prietena ta din copilărie.. Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.75 p.) Demonstrează că naraţiunea . trimite-I o telegramă de 10 15 cuvinte.. Atenţie! .25 p.05.) Găseşte patru verbe de conjugarea a II-a şi a III-a şi construieşte enunţuri cu ele. Cu această ocazie.) Găseşte două sinonime pentru cuvintele următoare : amărăciune.5 p. (0. ( 1. Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinţilor.) Scrie familia lexicală a cuvântului .2004 Din oficiu 1 punct 135 ..normele de ortografie şi punctuaţie Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă. împlineşte mâine 14 ani.Lucrare scrisă la Limba Română Semestrul I I. a cunoaşte”.telegrama trebuie să respecte: . (1 p. VI (1. Data redactării telegramei este 17. zicând în sine-mi cu amărăciune… ( Ion Creangă) IV. II. ( 0.) Imaginează-ţi următoarea situaţie: Te numeşti Andrei/ Andreea. ( 4. III. împotriva. este o operă epică.convenţiile de redactare a acestui tip de text .p. începui a mă gândi la pornire.restricţia cantitativă . V.) Precizează modul verbelor din textul următor: .5 p.

25 de puncte Se dă textul: .iarmaroc3. ♦ ce figură de stil foloseşte autorul în prezentarea acestor personaje.c) Îmbinarea de cuvinte: Dar ştii că eşti amarnic la viaţă… are înţelesul de: a) a avea o viaţă amară. d) monologul 1. moşule? Te joci cu marfa omului? Dacă nu ţi-a fost de cumpărat.Ce gândeşti dumneata.Dar ştii că eşti amarnic la viaţă. ♦ ce învăţătură se desprinde din această fabulă. b) dialogul. Marchează prin încercuire litera corespunzătoare variantei corecte: 15 puncte 1. Construieşte două enunţuri în care verbul a ajunge să fie. Analizează morfologico-sintactic cuvintele subliniate în textul de mai sus. II. la ce i-ai dat drumul? Că nu scapi nici cu giunca asta de mine! Înţeles-ai? Nu-ţi paie lucru de şagă! (…) .a) Modul de expunere folosit în text este: a) naraţiunea . Găseşte căte un sinonim pentru cuvintele: 15 puncte .moşneag.b) Opera literară din care face parte fragmentul aparţine genului: a) epic. Pentru aceasta arătaţi: ♦ care sunt părţile poeziei şi ce se comunică în fiecare. I. 10 puncte 10 puncte din oficiu 136 . Demonstraţi într-o compunere de cel mult 20 de rânduri că poezia Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu este o fabulă. c) dramatic 1.marfă. c) a fi rău 2. pe rând.Numele şi prenumele: Lucrare semestrială la limba şi literatura română Semestrul al II-lea Clasa a VI-a …. Transformă textul din vorbire directă în vorbire indirectă. c) descrierea. măi băiete? 1. 10 puncte III. 15 puncte 2. ♦ care sunt personajele şi cărei lumi îi aparţin. b) a face cuiva viaţa amară. predicat verbal şi predicat nominal. 1. b) liric. ♦ care este modul de expunere pe care este structurată cea mai mare parte a poeziei.

fără să ştie pentru ce. 10 p Se acordă 20 puncte din oficiu. Băieţii au spus multe despre acela in parcul de distracţii.5 p • Precizează valoarea morfologica şi funcţia sintactică a termenului primul. care este primul elev silitor. de cel puţin zece rânduri. în care să prezinţi întâmplările din schiţa D-l Goe .” (E. precizând şi caracteristicile acestei specii literare. Mi-am spart capul. Creionul meu este roşu.Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I. Vioara ei este deosebită În ziua aceea. 30 p II. superlativ relativ de superioritate superlativ relativ 10 p • Arată felul şi funcţia sintactică a adverbelor din următorul text: „Văzând asta se ridică pe picioruşele dinapoi şi. • Analizează sintactic şi morfologic cuvintele subliniate. 15 p • Indică funcţia sintactică a substantivului prietenilor.5 p • Pune adjectivul mic la următoarele grade de comparaţie: comparativ de inferioritate. a descoperit modul de a rezolva problema prietenilor. comparativ de egalitate. cu ele îşi făcu moşnegeşte cruce. 2. cerul era senin. Limba română: ( 50 puncte) Colegul lor. 2. Gârleanu – Gândăcelul) 10 p • Precizează felul şi cazul pronumelor şi adjectivelor pronominale din enunţurile:. 137 . Scrie o compunere.

Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul răcoare să fie la un alt grad de comparaţie decât în text. Explică semnificaţia titlului poeziei.(12p) 8.(4p) 3.LUCRARE SCRISĂ PE SEMESTRUL II CLASA A VI-A I.” ( George Coşbuc.(2p) 2. Identifică.Scrie patru termeni ai familiei lexicale a cuvântului pădure. Mai cântă cu freamăt încet. Pădurea.(3p) 4. Tăcută e valea-nflorită Şi-un nor ca o pânz-aurită Se duce spre-apus. Iar uneori vârfu-şi desface. două figuri de stil diferite precizându-le. uneori.(4p) 10.(4p) 6. Precizează cărui gen literar îi aparţine fragmentul. pe culme.(4p) 12. Alcătuieşte un enunţ cu o altă valoare morfologică decât în text a cuvântului un. Caragiale (34p) 138 . -şi (vârfu-şi) . S-aud rândunelele pe sus Cântând şi jucându-se-n soare. Se dă textul: “Sub paltini aici e răcoare.în text. Caracterizaţi personajul principal al schiţei « D-l Goe » de I. Identifică două adjective care au funcţia sintactică de nume predicativ.vântului. mai tace. Precizează conjugarea primelor patru verbe din strofa a doua.În miezul verii) 1. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul rândunele să fie atribut în cazul genitiv. Dând vântului loc să colinde. Un grangure puii-şi deprinde Să cânte-n făget.(3p) 5.(8p) II.(4p) 9. Alcătuieşte două enunţuri în care să existe un atribut verbal şi un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv.(4p) 11. Precizează măsura ultimului vers din a doua strofa.(4p) 7.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: ca o pânză. L.

rasuna talanca. doineste fluierul. Despartiti in silabe cuvintele: trandafirie. un atribut adjectival. miristile scanteiaza singuratice. doua epitete. pamantul pare adancit intr-o odihna neclintita: frunzele atipesc. in text. scanteiaza. 139 .” (Emil Garleanu. Alcatuiti un enunt in care cuvantul bland sa aiba alta functie sintactica decat in text. ca niste tesaturi de fir. iazul isi asterne fata umeda. in text. iar pe deal. in text. Data……… Clasa a VI-a LUCRARE SCRISA SEMESTRIALA (SEM.Elev……………………. din vai. al II-lea . Gasiti. din lumina asfintitului. Identificati si indicati. Precizati noua functie sintactica gasita. apus.) 6p 6p 4p 6p 3p 6p 9p 20p 30p + 10p fiociu Se da textul: “Sub lumina trandafirie a unui bland apus de soare. pregatindu-se pentru tihnitul somn al noptii. doua personificari. Precizati functia sintactica a cuvintelor subliniate in text. in vii. AN SCOLAR………. pana in adanc. Puisorii) Cerinte: Identificati si indicati. sorbind. Analizati morfo-sintactic ultimele doua predicate din text. in departari. De jos.

Transcrie doua cuvinte care contin diftongi. TEZA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA CLASA A VI-A I. Valvoi de flori. pe rand.Indica sinonime potrivite pentru cuvintele adanci si miresme.”( Emil Botta. Realizati o compozitie in care sa caracterizati personajul principal din nuvela “Popa Tanda” de I. Duc tei adanci miresme in zabune Si-i viersul mierlelor prin nuci. Slavici.Precizeaza valoarea morfologica: spanzuradesi140 . Lectie) • Uluci-gard de scanduri • Zabune-haina lunga de lana sau bumbac • Viers-cantec Cerinte: 1. 2. un atribut verbal si un predicat exprimat printr-o interjectie. Se da textul: “Pe coaste ierburi spanzura nebune. 3.Alcatuiti doua enunturi in care sa aveti. 3. salcami ies la uluci.

Introdu în enunţuri omonimele: mai . Locuiesti in Bucuresti.Indica functia sintactica: ierburide florimierlelor5.mai şi paronimele: familial / familiar. strada Florilor. L. şi exempfică două figuri de stil învăţate. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului: „suflet”. Te numesti Iulian/ Iuliana Popa. Desparte în silabe cuvintele ultimului vers al strofei citate. nr. noros.(5p) 6. Indică sinonime potivite contextual pentru cuvintele: încet. in care soliciti eliberarea unui permis de inscriere la biblioteca. III.Alcatuieste un enunt in care cuvantul si sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text. (6p) 4. Precizează rima versurilor citate. Citeşte cu atenţie textul următor. Caragiale. Redacteaza pe o pagina distincta o cerere catre directorul Bibliotecii Municipale Bucuresti. în text. Scrie un text de 18 -20 de rânduri în care să realizezi rezumatul schiţei „D-l Goe .8. ( vorbeşte ) deschis. Indică măsura ultimelor două versuri.”. mai departe. moarte..i4.Peste vârfuri. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I ( R1 ) I. esti in clasa a VI-a C la Scoala Nr.6 rânduri versurile citate. Mai încet. (5p) 3..Identifica un predicat nominal si unul verbal in text. Explică în 5 . Scrie trei cuvinte care să conţină triftongi diferiţi. nemângâiet. Arată cum s-au format cuvintele: gura-leului. (40p) 141 . Identifică.. de I. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte” ( M.. ) 1. 123 Bucuresti. dor. apoi scrie răspunsuri pentru fiecare cerinţă: „Mai departe. (9p) II. Argumenteaza ca un text studiat la clasa este o fabula. (3p) 8. încercuieşte triftongii. (3p) 2. (6p) 10. Eminescu . (6p) 5. (4p) 9. (3p) 7. tot mai încet. 6. II. suflet.

( R2 ) I. Citeşte cu atenţie textul următor, apoi scrie răspunsuri pentru fiecare cerintă: „ Peste vârfuri trece lună, Codru-şi bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună.” ( M. Eminescu - Peste vârfuri... ) 1. Desparte în silabe cuvintele ultimului vers al strofei citate. (3p) 2. Indică sinonime potivite contextual pentru cuvintele: trece, codru, bate, ramuri, melancolic. (5p) 3. Introdu în enunţuri omonimele: lună - lună şi paronimele: glaciară / glacială. (8p) 4. Arată cum s-au format cuvintele: ( scrie ) frumos, deasupra inuman. (6p) 5. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului: „a suna”. (5p) 6. Scrie trei cuvinte care să conţină diftongi diferiţi, încercuieşte diftongii. (3p) 7. Precizează rima versurilor citate. (3p) 8. Indică măsura primelor două versuri. (4p) 9. Identifică, în text, şi exempfică două figuri de stil învăţate. (4p) 10. Explică în 5 - 6 rânduri versurile citate. (9p) II. Scrie un text de 18 -20 de rânduri în care să realizezi rezumatul schiţei „D-l Goe ...”, de I. L. Caragiale. (40p)

LUCRARE SCISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

A.SE DA TEXTUL: “O COPCA ARGINTIE AVEAI IN PARUL DE AUR , ERAI IN VANTU-ALBASTRU UN MISCATOR TEZAUR, FOSNIND CA O PADURE,CA FLACARA DE VIU” EUGEN JEBELEANU”AUR SI ARGINT” CERINTE: 1. Identificati un epitet si o comparatie din textul de mai sus. 2 .Despartiti in silabe cuvintele :copca, fosnind ,flacara. 3 .Identificati: un diftong , un triftong si un hiat din text. 4 . Alcatuiti familia lexicala a cuvantului “ padure”.-specificati afixele. 5 .Cate sunete au cuvintele :chemare ,geanta. B. SE DA TEXTUL: 142

L-AM RUGAT A REPETA CEEA CE SPUSE IERI LA SEDINTA ,DAR NU PUTEA ZICE NIMIC. CERINTE: 6.Precizati : modul, timpul, conjugarea si f.s la verbele din text. 7.Puneti verbul “a zice” la modul indicativ ,timp perfect simplu pers. a II a pl. 8.Alcatuiti enunturi in care verbul “a invata” sa fie la mod supin, indeplinind f.s de Sb. ,At verbal, N.P. C. DEMONSTEATI CA OPERA LITERARA “SOBIESKI SI ROMANII” DE C.NEGRUZZI APARTINE GENULUI EPIC.

Nume………… Clasa a VI-a A

Lucrare semestreală scrisă la limba şi literatura română - semestrul I -

1. Rezolvaţi, la alegere, una din cerinţele de mai jos : 1.1 Caracterizaţi personajul principal din schiţa “D-l Goe…”,de I.L.Caragiale. 1.2 Demonstraţi că poezia “Peste vârfuri…’’de Mihai Eminescu aparţine 2. Indicaţi câte un sinonim neologic pentru următoarele adjective din fondul vechi al nevinovat; c)amănunţit . 3. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte şi enunţaţi regula folosită : a) complet; b) împreună; c) constată . 4. Indicaţi, prin rescriere, care este paronimul potrivit în următoarele contexte : a) Primirea care i s-a făcut a fost destul de glacia ră / glacială . b) Computerul a fost plătit în numerar / numeral, nu în rate . c) Accidentul a fost eminent / iminent . 5. Transcrie enunţurile următoare, eliminând pleonasmele întâlnite : a) Rezumă-mi, pe scurt, filmul pe care l-ai văzut ieri . b) Lucrurile aberante şi absurde mă fac să-mi pierd răbdarea . c) Aliniaţi-vă în rând cu ceilalţi !

genului liric. limbii : a) uimit; b)

143

6. Scrieţi modul de formare (derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale) a următoarelor cuvinte : a) cetăţenesc; b) ţărăncuţă ; c) reînfiinţa.

Care a fost cel mai dificil subiect ? …………….. Care a fost cel mai uşor subiect ? ………………. Nota probabilă ……………………………………. Baremul de notare Primul subiect va fi notat cu 40 de puncte, iar cele cinci subiecte rămase vor fi notate cu câte 10 puncte fiecare. Se acordă 10 puncte din oficiu. Se scade câte un punct pentru fiecare greşeală de ortografie. Succes !

ŞCOALA ,,I.L.CARAGIALE” TULCEA Profesor Suru Aneta LUCRAREA SCRISĂ SEMESTRIALĂ Clasa a VI-a, sem al II-lea Se dă textul: V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui Ceea ce s-a urmat subt stăpânirea lui . Auzind împăratul că-n staturile sale Fac năpăstuiri multe păroşii dregători , Că pravila stă-n gheare, că nu e deal sau vale, Unde să nu vezi jertfe mai mulţi prigonitori, Porunci să se strângă obşteasca adunare, Lângă un copaci mare; Căci vrea pe unii-alţii să îi cam dojenească, Şi-n puţine cuvinte Să le-aducă aminte Datoriile lor. Toţi se înfăţişară; şi-nălţimea lupească Începu să vorbească C-un glas dojenitor ─Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate? Datoriile slujbei astfel le împliniţi? Nu aveţi nici sfială, nici frică de păcate, Gândiţi-vă că poate veţi da cuvânt odată, La-nalta judecată Gândiţi-vă la suflet, şi luaţi de la mine Pildă a face bine. Ăst cuvânt minunat […] Pe mulţi din dregători să plângă i-a-ndemnat ─E! Ce aţi hotărât, jupâni amploiaţi? Oare-o să vă-ndreptaţi?─ Îi întrebă atunci înălţimea-mblănită, Ce purta o manta de oaie jupuită─ Spuneţi, o să schimbaţi purtarea-vă cea proastă? ─Să trăiţi la mulţi ani, dobitocia- voastră─ Răspunse un vulpoi, în slujbe lăudat─ Ne poate fi iertat Să vă-ntrebăm smerit, de vreţi a ne-arăta, De unde-aţi cumpărat postavul de manta? Când mantaua domnească este de piei de oaie, Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie. 144

dacă se hotăteşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă.particularităţile artistice Oficiu. prigonitori. Adevărul e că.. trebuie s-o ia de dimineaţă. acuzat * pravila.80p) urbe impacient 3. Scrie două argumente care să justifice faptul că textul dat aparţine genului epic 8. aşteaptă cu multă nerăbdare. 2. Daţi antonimul cuvântului următor : (0. înălţimea.identificarea tipurilor umane reprezentate de personaje .20p) dimineaţă 4. Lupul moralist * dregător. subt. I.prezentarea istorioarei şi a moralei .40p) 2.voastră.. Indică funcţia sintactică şi valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate B (20):6+8+6 6. dojenitor 3 Identifică în text două substantive în cazul vocativ şi două verbe la modul infinitiv 4.Caragiale) 1.funcţionar Cerinţe: A ( 30p): 5+5+8+6+6 1. să vă spui. Precizează mijloacele de formare a cuvintelor: păroşii.70p) nerăbdare gătite comandă 5.70p) comandă 6. normă de conduită * amploiat. D-l Goe este foarte impacient şi. Despărţiţi în silabe cuvântul următor şi explicaţi ce reguli aţi aplicat: (0. Explicaţi cum s-a format cuvântul: (0.” (D-l Goe..lege. pe peronul din urbea x trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.. Extrageţi din text două cuvinte care să conţină diftong (0. lupească.. lângă un copaci.10p Evaluare semestrială Citiţi cu atenţie următorul text şi rezolvaţi cerinţele: „Destul că foarte de dimineaţă..80p) 145 . Indică forma corectă actuală pentru: de nu îţi fi uitat. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a. dumnealor. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile omonimului ton (0.. frumos gătite. împreună cu tânărul Goe.caracteristicile fabulei . să vă-ndreptaţi C( 40p) Alcătuieşte o compunere în care să argumentezi că textul dat este o fabulă Vei avea în vedere: . cu un ton de comandă. staturile. Transcrie cuvintele/ sintagmele care numesc personajele participante la dialog 7. Explică folosirea cratimei în : dobitocia.Să faceţi nedreptate şi să năpăstuiţi? [ Grigore Alexandrescu. Alcătuieşte o propoziţie în care adjectivul dojenitor să fie nume predicativ 5. zice încruntat. m.demnitar la curtea domnească * prigonitor-împricinat. Daţi sinonimele următoarelor cuvinte: (0.L.

. (2x1)2p mulţumit . că sosise momentul de-a veni în ajutorul truditei mele mame. LIMBA ROMÂNĂ (42 p) 1.80p) campanie companie 8... El s-a întors înapoi acasă pentru că-şi uitase umbrela.60p) Drumul se bifurcă în două direcţii diferite.gândul 2. şi eram conştient că anii zburdălniciei fără de griji au luat sfârşit. după o copilărie pe care aş putea s-o numesc răsfăţată. Corectaţi enunţurile : (0. gândul acesta îl nutream de mai bine de un an.7. mă uitam zilnic la „băieţii de prăvălie” cu mâinile degerate şi încinşi cu un şorţ de sac.. Anul acesta. „Pe-o zi tristă de octombrie... Analizaţi morfologic şi sintactic verbele următoare:.trist 3. 5. Încercuiţi diftongii şi subliniază hiatul din următorul fragment: (4x1)4p Pe-o zi tristă de octombrie. textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos. Tot timpul când am urmat clasa a patra.. Făceam primii mei paşi spre muncă.SEMESTRUL I Clasa a VI-a A I.Caracterizaţi personajul principal din opera literară D-l Goe.La stăpân A. zburdălniciei. îndată după plecarea mamei la lucru. îmi ziceam.câştigă . 9. de EVALUARE .. dorit.. Găsiţi câte un antonim pentru cuvintele:. Citeşte. vorbeam adesea cu unii dintre dânşii. cu atenţie. La anul am să fac şi eu la fel”. îndată după plecarea mamei la lucru 4. vorbeam . precum şi o mică sumă de bani „pe care să i-o pun în poală”. ieşeam şi eu. prăvălia. Gândul de a-i uşura sarcina.. le ştiam păsurile şi-i consideram superiori mie.Găsiţi câte un sinonim contextual pentru cuvintele: (2x1)2p degerat . îmbrăcămintea. de a-mi câştiga singur hrana şi îmbrăcămintea .. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele (0. părinţii lor trebuie să fie mulţumiţi.” Panait Istrati .venise 146 . spre luptă. Desparte în silabe următoarele cuvinte din textul dat (4x1)4p conştient.. „Ei îşi câştigă pâinea. venise.(4x3)12p am urmat.

(4x3.”(L.părinţii 7. Analizaţi morfologic şi sintactic substantivele următoare:. Aş vrea să vă cuprind. de cel mult o pagină şi jumătate.(3x1)3p 8. Că nu ştiu cum. Prezintă într-o compunere. 147 . Scoateţi din text două verbe la infinitiv şi unul la participiu şi indicaţi funcţia lor sintactică:. Indicaţi un predicat nominal din textul dat 2p II. Îmi par urzite Din spuma roşie A unui cald şi-nflăcărat amurg de vară. Nota se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. b)caută un cuvânt derivat şi un cuvânt compus. precizarea momentelor subiectului într-o operă studiată prin rezumare 18p d. Citeşte cu atenţie textul: „În frunza de cucută-amară îmi fluier bucuriile---şi o ne-nţeleasă teamă de moarte mă pătrunde.6. indicarea şi definirea momentelor subiectului 10 p c.25)13p mameicu .nu ştiu. 5p Atenţie! Se acordă 20 puncte din oficiu.petalele ce le purtaţi.să vă cuprind. c)scrie sinonimele şi antonimele cuvintelor:urzite. definirea operei epice 5 p b. Lucrare scrisă la limba şi literatura română în semestrul I Clasa a VI a I. teamă. momentele subiectului unei opere studiate de tine 38p Punctajul se acordă astfel: a.fluier. respectarea normelor de redactare.mâinile pâinea .Blaga „Flori de mac”) Cerinţe: a)identifică doi diftongi diferiţi în cuvintele din textul dat. cum vă privesc pe malul mării de secară flori de mac.

Caragiale. 109520 Bucureşti –Astronomie. S-a tras lotăriile noastre! Ei? Am câştigat! Nu mă-nnebuni!. nene. Căpitan Pandele intră ca o furtună şi. g)Ce fel de imagini poetice a folosit poetul? h)Care crezi că sunt sentimentele exprimate de poet? i)explică. Punctaj :I-0. Era seară. Lefter sare să deschidă. ca să se recomande ministrului că e grozav!”.” ( I. an şcolar 2007/2008 Clasa a VI-a I . j)analizează fonetic structura”ne-nţeleasă”. habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă loteriile.se poate să fii aşa de indiferent. În adevăr. vorbind din ce în ce mai tare. II.. că aceste versuri aparţin unei opere lirice. D.te caut ca un nebun.nu ştii nimica? Ce? Ieri..... omul şedea la masă cu consoarta sa în săliţa de intrare.5 p pentru fiecare cerinţă(5p) II-4p 1p din oficiu timp de lucru:50 min. Redactează compunerea de argumentare că opera literară”Iarna”de V. în trei rânduri. f)alcătuieşte familia lexicală a cuvântului”amară”. Lefter.384 Universitate –Constanţa. vorbind în ticnă despre cum se scumpeşte viaţa din zi în zi. până adineaori. ca şi cum d. să ne canonească până la miezul nopţii. bănuind în gând : „ Hait! Iar ne cheamă deseară la serviciu extraordinar turbatul (turbatul e şeful). D. Citeşte cu atenţie următorul text : „ D. Lucrare scrisă pe semestrul II.iar madam Popescu se repede în odaie. fiindcă era în neglige.Cât? La amândouă am câştigat loturile mari! Ale mari de tot! Şi căpitanul puse pe masă listele oficiale şi alături carnetul său. Două loturi ) 148 .. când aude o birje oprindu-se-n poartă.L. de atâtea ceasuri! Ne-a ţinut până adineaori turbatul în canţilerie.. e)explică înţelesul ultimelor două versuri....d)dă trei exemple de epitete şi explică semnificaţia lor. Lefter ar fi surd: - Bine.Alecsandri este un pastel.De ce? Leftere!. carnetul sună tocmai ca-n liste: 076. apoi paşi apăsaţi în curticică şi pe urmă bătând cineva tare grăbit la geamlâcul d-afară. păcatele mele! De ce n-ai venit la berărie?.

Menţionează cazul cuvintelor subliniate în text: omul. 2. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: până. vorbind. 5.Cerinţe : A. . II . ministrului. . Şi-o chem să vadă cum plouă Frunzişul. 4. Scrie. 3. Precizează scopul sosirii căpitanului Pandele la familia Popescu. Notează modul. pe foaia de teză. pronume personal şi interjecţie. frunzişul. Transcrie enunţul care conţine subiectul discuţiei dintre Lefter şi soţia sa. Mă urmăreşte-un gând Ce mă îndeamnă: . deseară.respectarea convenţiilor specifice unei astfel de compuneri. B. îndeamnă. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „Pe drumuri delirând. fereastra. Spre toamnă) . scrise îngroşat în text.utilizarea unor figuri de stil care să ilustreze adecvarea conţinutului la cerinţa formulată. Desparte în silabe cuvintele: delirând. 3.Dispari mai curând! A. 3. Selectează din text două cuvinte care conţin diftongi. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul o să fie: articol nehotărât. respectarea normelor de ortografie. timpul şi conjugarea verbului să deschidă. de punctuaţie şi de exprimare LUCRARE SCRISĂ SEM I – cl. Eu zgudui fereastra nervos. iar. Numeşte momentul din zi când este plasată acţiunea fragmentului dat. 149 În casa iubitei de-ajung. de minimum 15 rânduri în care să descrii o zi de şcoală de care îţi aminteşti cu drag. mă-. la masă. Scrie o compunere. 2. ieri. Transcrie din text două verbe la moduri diferite. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: cu consoarta. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-a format fiecare dintre cuvintele: nervos. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . 8. 5. Limba română 1. mari. B.formularea unui titlu original şi sugestiv.” (George Bacovia. 2. Transcrie din text două imagini vizuale. a vedea. Stabileşte căte un sinonim potrivit pentru cuvintele: vreme. Înţelegerea textului 6. Precizează genul literar în care se poate încadra fragmentul citat. fereastră. în târgul ploios. oficiale. a VI-a Subiectul I Citeşte cu atenţie textul dat. 7. 4. Înţelegerea textului 1. Limba română 1. Transcrie din text o personificare. Pe vreme de toamnă. ar fi surd. Analizează verbele selectate.

6 puncte. In curand si el apare pe-orizontul aurit. c.Iata o situatie extrem de arhicunoscuta. Subiectul al II-lea Povesteşte.6 puncte. Vasile Alecsandri –Dimineata.Analizeaza morfologic si sintactic primele doua verbe la moduri personale . Deditei si viorele. a.A castigat un procent de 20 la suta din afacere. 6. 1. Stabileşte rima şi măsura versurilor. El se-nalta de trei suliti pe cereasca mandra scara Si cu raze vii saruta june flori de primavara. pe baza momentelor subiectului. subiectul nuvelei „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi.6 p. 150 .Revine din nou acasa.din prima strofa.6 p.brebenei si toporasi Ce razbat prin frunze-uscate si s-arata dragalasi.Alcatuieste doua propozitii cu omonimul cuvantului ‘’care’’. 3. TEZA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA CLASA A-VI-A Cititi cu atentie textul: Zori de ziua se revarsa peste vesela natura. Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit.4. 5.Extrage din text doua cuvinte cu diftongi si un cuvant cu hiat.Alcatuieste doua propozitii cu paronimele-‘’prenume-pronume 6p. b.june’’. CERINTE: A.’’prevestind’’.Stabileste cate un sinonim contextual pentru cuvintele:’’razbat’’. 4.Ea este mai superioara decat celelalte.Rescrie corect enunturile:6 puncte. d. 2. Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura.

9. 7. 8.B. C.Mentioneaza tipul de rima folosit in cea de-a doua strofa. ca să dea de ştire tuturor că oricine se va găsi să scoată soarele şi luna de la zmei. comparatie b. 10 puncte din oficiu. ……………………………………………………………………………………………… ……… Şi eu încălecai pe-o şa.6 puncte. şi vă povestii d-voastră aşa.Scrie un rezumat de maximum cinci rânduri al textul dat. Intr-o compunere de 20--25 de randuri prezentati continutul schitei.Stabileste masura primelor doua versuri din poezia citata.Explica semnificatia primelor doua versuri.Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a putea răspunde cerinţelor: “A fost odată ca niciodată etc. acela să ştie că i se va tăia capul. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I -clasa a VI-a I.Menţionează momentul subiectului prezentat în prima parte a fragmentului.” (Greuceanu) 1.Constructia El(soarele) cu raze vii saruta june flori de primavara.este: a. 2.Transcrie formularea care motivează acţiunea basmului.40 puncte.L. iar cine va umbla şi nu va izbândi nimic.D-l Goe de I. 10. Trimise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe.Caragiale.El era foarte mâhnit că. A fost un împărat şi se numea Roşu.Expresia a da de ştire are sensul de: 151 . 4.nişte zmei furaseră soarele şi luna de pe cer. în zilele lui.6 puncte. acela va lua pe fie-sa de nevastă şi jumătate din împărăţia lui. inversiune. c. 3.personificare.

Menţionează antonimele cuvintelor: mâhnit. Prezintă conţinutul nuvelei Sobieski şi românii de Costache Negruzzi pe baza momentelor subiectului.Identifică predicatele din al treilea alineat şi precizează felul lor. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul mele din sintagma mâinilor mele care te-au deschis să aibă altă valoare morfologică decât în text. anume înflorită Şi paginile tale. » . un CCL şi două CI II. » (Tudor Arghezi. care te-au deschis. S-au tiparit cu litera cea sfântă. 5. cinste cui te-a scris. odată. 6. nimic.. sfântă şi cate un antonim pentru cuvintele încet. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele gingaş. A.. ce cântă Încet gândită. 10. adverb şi substantiv.) = « din cărţile lui.Limba română 1. 4. oral/orar. cumpănită.) Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor : « Carte frumoasă. Analizează cuvintele subliniate.Găseşte în text patru cuvinte care să conţină diftongi şi sublinează-i.Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul atent să fie pe rând adjectiv. 11. 6. sfântă. Teza la limba şi literatura română Clasa a VI-a. Eşti ca o floare. adevăr.Alcătuieşte enunţuri cu paronimele: compliment/complement. 152 . 3. Mâinilor mele. 8. semestrul al II-lea I. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului cinste. singură. inscripţie folosită pe cărti pentru a indica apartenenţa acestora .a) a înştiinţa b) a afirma c) a ordona 5. oricine. Rescrie din text un cuvânt cu diftong şi unul cu triftong. 7. Ex libris) * cumpanită = cântarita. două CCL şi un CI c) un CD.În sintagma trimise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe sunt: a) două CD şi CCL b) un CD. lucrată . gingaş cumpănită . iubirea. 2.Demonstrează în enunţuri omonimia cuvântului luna. Desparte în silabe cuvintele : carte. au deschis. *ex libris (lat. Eşti ca vioara. 9.(40p. Iubirea toată pe un fir de păr.

încheiere) . Literatură 7.) Caracterizează personajul principal al unei schiţe într-o compunere de 1-2 pagini. Comentează în 2-3 rânduri semnificaţia ultimelor două versuri. Timp de lucru :două ore . » III. Explică formarea cuvintelor:ascuţită.(30 puncte) 1. grăsuliu.(40p. din text. Si ce curat! Işi ştergea ghetele cu batista. cu părul mărunt şi încărunţit. ştergea. precizând un argument în sprijinul alegerii tale. Prezentarea a patru caracteristici/însuşiri ale personajului ales . 9. Teză clasa a VI-a Semestrul I Subiectul I Citeşte textul. cu barba ascuţită. 5. nişte ochi verzui mici şi repezi. haine. călcaţi şi lustruiţi (…). 4. Vucea. se cocoloşea şi antonime pentru: scund şi grăsuliu. de acea îşi cântăreşte fiecare cuvânt. albăstrie. vara însă îţi rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie. Domnul Vucea) A. II.B. dădea.Delavrancea. Scrie sinonime pentru: rostul. pantaloni negri. ochii. patru verbe la timpuri diferite ale modului indicativ. Numirea a două mijloace de caracterizare (directă/indirectă) . Scund.) Corectează textul de mai jos : « « Iar fii spus părerea s-a. Lui iar place să fie prieten cu toata lumea. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. 8.(…) Mulţi ani l-am visat. În compunerea ta vei avea în vedere : Respectarea părţilor componente ale unei compuneri (introducere. Iarna se cocoloşea într-o bundă de blană lăţoasă. 2. dădea necontenit bobârnace gunoaielor de pe haine(…) ” (după B.(10p. o faţă gălbuie. mai mult albă. dar sa temut ca nu cumva săl supere. 10. numeşte aceste figuri de stil. Rescrie din text două figuri de stil diferite. apoi răspunde cerinţelor: “După o lună înţelesesem bine rostul învăţăturii şi cunoşteam bine pe domnul Vucea. şi albă ca zăpada. curată şi fără pic de sânge. Selectează cuvintele ce conţin diftongi: cunoşteam. Precizează valoarea morfologică a verbului a avea în text şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare. Alege. 153 . potrivită din foarfecă. rima şi măsura versurilor. cuprins.St. Stabileşte tipul strofei. Prezentarea caracteristicilor personajului argumentate de exemple din opera literară . grăsuliu. Identifică genul literar căruia îi aparţine textul dat (epic sau liric). 3. Din oficiu : 10p.

Legendele Olimpului) A.Limba română 154 . -Am vrut să te-ncerc. Se acordă 10 puncte din oficiu. băbuţa s-a schimbat pe loc într-o zeiţă. Mitru. C. A trecut-o cu bine pe malul celălalt. păşind cu multă grijă. te duc numaidecât… Şi a luat-o în braţe.(26 puncte) Caracterizează personajul din text în 10-15 rânduri. căci apa era mare. evidenţiind modalităţile de caracterizare. Însă. Justifică. mi-e teamă că-mi pierd viaţa… Iason.B. Numeşte personajul evocat şi precizează ocupaţia acestuia. a glăsuit cu fală puternica zeiţă. nu vrei să mă treci râul? a glăsuit ea spre Iason. -Cum de nu. era un tânăr vrednic şi foarte săritor. eu te voi ocroti pe drumurile tale… şi tu vei birui… (Al. fiindcă te-ai grăbit să-mi împlineşti dorinţa. Subiectul I(60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: Când a-mplinit băiatul cam douăzeci de ani. cum a ajuns. -Băiete!…Hei. cum îl crescuse bătrânul centaur. A mers până la râul ce-nconjura oraşul. bunicuţo. Din oficiu – 10 puncte TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I CLASA A VI-A B *Toate subiectele sunt obligatorii. s-a hotărât să plece în oraşul natal ca să-şi revadă tatăl. 7. Tocmai voia să treacă apa. când i-a ieşit în cale o biată cerşetoare. 9. 8. în care să foloseşti o formulare prin care să ajuţi partenerul să continue dialogul şi un element nonverbal. (…)Era chiar Hera. Eu sunt fără putere şi dacă măncumet să mă cufund în apă. soaţa marelui Zeus. Numeşte o trăsătură de caracter a personajului reieşită din ultimul paragraf. băiete.(24 puncte) 6. *Timpul efectiv de lucru este de o oră. Şi. Subiectul al II-lea(10 puncte) Alcătuieşte un dialog cu un prieten. acela ce cârmuia întregul univers. de 10-15 replici. din muntele Olimp. Extrage din text două figure de stil diferite. dând două argumente. că fragmentul de mai sus este o descriere de tip portret.

Identifică în text numele personajelor care susţin dialogul. orgolios 10 puncte Subiectul al II. glăsuit . Identifică elementele de prozodie din următorul text: “ Peste vârfuri trece lună. Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor mare. complement /compliment. Desparte în silabe: douăzeci. 6 puncte 6 puncte 6 puncte Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I : Clasa a 6-a Subiectul I 1. Analizează primul predicat din textul dat. Scrie trei cuvinte din familia lexicală a termenului bătrână. voia şi crescuse. 6 puncte 6. un triftong şi un hiat. dar. eminent/iminent 10 puncte 3. Rescrie din text o sintagmă ce surprinde două însuşiri morale. 9. Subiectul al II-lea (30 de puncte) Povestiţi pe momentele subiectului opera „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi. 10. Identifică în ultimul alineat câte un cuvânt care să conţină un diftong. Precizează care este principalul mod de expunere în fragmentul dat. literal/literar. Formează câte un derivat cu prefix de la: a schimba. temporal/temporar. vrednic. 155 . Alcătuieşte câte o propoziţie cu următoarele paronime: Abil/agil. Precizează modul şi timpul verbelor: să plece. Indică antonimele şi sinonimele următoarelor cuvinte: avar. tocmai. 6 puncte 5. lacom. prieten. 6 puncte 3. 6 puncte 2. 6 puncte 4. 6 puncte 7.1. Recunoaşte mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cuvinte: devreme întotdeauna Câmpulung UNESCO insubordonare câine-lup floare de colţ şaptesprezece despre vinovăţie 10 puncte 2.lea 1. 6 puncte B. generos.Înţelegerea textului 8.

In prima zi. nu se ştie din ce vagon.Demonstrează apartenenţa la un gen literar a fragmentului din “D-l Goe…”. Naucit de durere.la Nisa. 2.a mers la frizer.de mancare.L.norii s-au despicat si s-a auzit glasul lui Dumnezeu care spunea: --Ca sa-ti spun drept.Multimea cuprinsa de mila se adunase in jurul muribundului.si-a taiat unghiile. Limba romana ( 36p) .Punea deoparte ban cu ban. A. manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se aţa înnodată şi cu nodul plumbuit.baston si palarie.” 20 puncte 2.Totul i se parea prea frumos. 20 puncte Punctaj final : 10 + 10 + 10 + 20 + 20 + 20 + 10 ( din oficiu) = 100 puncte LUCRARE SCRISA LA LIMBA ROMANA.pe cand iesea dintr-un hotel. Personalul trenului umblă forfota .Desparte in silabe cuvintele: neaparat. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună.a ajuns bogat..Chiar si ceea ce era neaparat trebuincios I se parea prea mult.nu te-am recunoscut. Fusese ranit de moarte.cu o incrancenare nemaipomenita.Identifica doua cuvinte care contin diftongi si unul care contine hiat.cu ochii plini de lacrimi amare.prea scump.pe nume Simon.” 20 puncte 2. cu toată presiunea.Caragiale: “Cineva. Realizează o compunere descriptivă despre o noapte înstelată de vară.cu cravata.se zgarcea cand era vorba de chirie.abia sufland.Traia in cea mai crunta mizerie.Simon zacea pe trotuar. 156 .si pornea pe Promenade des Anglais. conductorii şi şeful trenului aleargă din vagon în vagon şi cercetează aparatele semnalelor de alarmă.n-avea alt gand decat sa faca avere.Simon si-a ridicat pentru ultima oara privirea spre cer si a strgat: --De ce?. PE SEMESTRUL I -clasa a VI-a- Citeste cu atentie textul dat si raspunde la urmatoarele cerinte: “Un marunt negustor evreu.treizeci.cu oasele rupte.Simon. examinând roatele tamponate.De ce m-ai lovit de moarte.de haine.asta se intampla la sfarsitul veacului trecut. Din ce vagon?… Asta e uşor de constatat .incaltat cu niste pantofi fara cusur. Dupa treizeci de ani de lipsuri. În toată vremea asta.” (Jean-Claude Carriere –Greseala) I. a tras semnalul de alarmă.imbracat cu pantaluni stramti.asa cum nadajduise.Simon .Viata lui s-a schimbat dintr-odata:n-a mai fost nevoit sa muncesca.despicat.cu o haina din cea mai buna stofa de lana scotiana.1.a fost trntit la pamant de o trasura.. aşa de tamponate ca-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-şi încarce iar pompa de aer comprimat şi să poată iar urni trenul din loc.spre marea uimire a tuturor celor de fata. de I.si-a cumparat haine scumpe de la cei mai mari croitori din Paris si s-a dus pe Coasta de Azur.tocmai azi? Atunci.Codru-şi bate frunza lin.

(4p) 5. 9.(sa spuna)drept.realizeaza rezumatul naratiunii de mai sus. . Transcrie în vorbire indirectă primele două replici. (T.ca textul este o naratiune. vei avea in vedere: -identificarea ideilor principale. răspunse un copil bălan. Intelegerea textului literar (24p) 7. care : „Profesorul”.Arghezi – Cartea cu jucării) A Literatură (24 pct) 1.Nu vreţi să mâncaţi? a întrebat Tătuţu. şerpuiau vinele grele de ciorchini rumeniţi ai unei podgorii frumos îngrijite.trebuincios. Realizează rezumatul textului dat. 4.. Precizează cel puţin patru trăsături ale genului epic. nu se mai întorc. .Cine v-a spus că nu e voie? i-a întrebat Tătuţu. cuvintele: B.Transcrie. De-a lungul sârmelor întinse între pari.uimire.Precizeaza modul de expunere dominant in text.Gaseste sinonime pentru cuvintele: avere.. naraţiune şi vocabular (nr.un enunt care sa demonstreze zgarcenia personajului. din text . şi foarte puţini călători. Numeşte două personaje din textul dat.Ce faceţi voi. II. într-o sâmbătă după amiază. faţă de gloata drumeţilor de munte.Ne uităm la strugurii ăştia copţi.Indica motivul pentru care D-zeu a decis moartea personajului. care „Mama”.trebuincios. (4p 4. prezente în textul dat. Pe un drum e jumătate munte. la care licărea căutătura cuminte a vreo zece copii: . frumoşilor.. .cu doua trasaturi. cu părere de rău. Precizează două funcţii ale dialogului în textul dat. -respectarea conventiilor de redactare a unui rezumat. (4p) 2. -respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele.3.Precizeaza mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care s-au format nemaipomenita. -prezentarea secventelor representative. care sosesc vioi cu florile acasă. (4p) 3. Comentează titlul.Intr-o compunere de 12-15 randuri.1) Citeşte cu atenţie textul dat: Dar nu toate drumurile sfârşesc aşa. singur.Noteaza trei cuvinte derivate de la substantivul: gand.Argumenteaza. aici? i-a întrebat Tătuţu pe franţuzeşte. Tătuţu urca. . (4p) 157 . (4p) 6.In redactarea compunerii. Şi ei răspunseră. muntele. 8. 10.Nu e voie! au răspuns toţi copiii. care: „Pastorul”. printre vii de razachie coaptă. (30p) Test de verificarea cunoştiinţelor a capitolele dialog.pe baza ideilor principale. . 6. 5.Scrie un enunt cu omonimul cuvantului: mila.

îşi cântărea coada-n mâni. că-i scurtează coada şi-i lungeşte urechile! Şi. Floarea uscată imi aminteşte de toamnă. copiat . aspru. primeai . Măi. de la mare pân la mic. (8 p) 2. sculptură. trebuie să fi luat seama.. doar de-om putea afla de la dânsele un crâmpei de adevăr.. calitate-caritate. alcool .. pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" şi iar "femeia". Cum şi-a auzit numele.Afurisiţilor! care dintre voi nu e zevzec. Pe spusele oamenilor.. împăratul s-a tras de ţăcălie scrâşnind straşnic. Se acordă 10 puncte din oficiu. analfabet. mare temei nu putem pune. a tuşit de i-a pârâit jeţul. ce nu te-arăţi mai la vedere? Vino-n-coace. Citeşte cu atenţie textul dat: „Zice că odată. triftongii şi hiatul în următoarele cuvinte: uneori . Uite ce bine dansează fetiţa de acolo! Oful meu cel mai mare e ora de română. că toţi oamenii sosiţi de pe la dânşii aici la noi nu se plâng decât numa şi numa de soţiile lor. ca în modelul dat : (14 p)  MODEL : S-a îmbrăcat cu rochia cusută de mama. dacă sau adunat ei cu toţii.. adjectiv. pe rând. nici îndoială. dar.. beau . după multă chibzuinţă. substantiv. pe Aghiuţă. toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor. Mai întâi. greier . azalee . binele. chitară . împăratul iadului.. albastrul.. (14 p) 4. biosferă . să nu-mi aduc aminte de tine.Aici sunt.Apoi. Dimineaţă îmi place să privesc răsăritul soarelui. mititelul taichii!” 158 . le cunoaştem şi pe dumnealor cât de-ndărătnice şi de-ncăpăţânate sunt. Ce? n-a venit Aghiuţă?. inegal. Prietenul e cel care-ţi face un bine necondiţionat. fiindcă-i ştim ce iubitori de adevăr sunt. Alcătuiţi propoziţii în care verbul la participiu a se bucura să fie. să-i treacă pe sub nas toate şi el să nu bage nimic la cap. Unde-i Aghiuţă? Mititelul sta pitit tocma pântre diavolii mărunţei de la urmă. a) b) c) d) e) f) g) 6. dezgheaţă . a dat poruncă Dardarot. mulţime. cinsprezece.. respectuos (14 p) Evaluare – unitatea 1 • • Toate subiectele sunt obligatorii. bunăcredinţă. a holbat ochii la el şi lea zbierat aşa: . fără greşală. prepoziţie-propoziţie. adverb prin conversiune. macaragiu . Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. să s-adune dinainte-i diavolii.. şi. pleoapă. Aproapele meu e cel mai bun prieten. cusută= adj. Explicaţi cum s-au format cuvintele: altcineva . ____________________________________________________ Adj_______________________________________________________ 5. ca şi mine. pe urmă. unul să nu afle lipsă. dacă eşti aicea. adevărat să fie asta?. (10 p) 3. m-am gândit că nici aşa n-ajungem la mare ispravă. obţinut prin conversiune din participiul verbului a coase. vorbitor. am zis eu în gândul meu. ai? Simţişi c-am să te pun la treabă şi te piteşti. am hotărât să trimit pe mititelul. frunziş. era să vă poruncesc a supune la cazne fioroase pe toate femeile. Aşadar şi prin urmare. (vorbeşte) uluitor. a lăsat coada şi a ţipat: . proclete! Te dai coadei. Precizaţi diftongii. întunecimea-ta! . munceau . Construieşte enunţuri cu paronimele: atlas-atlaz. pe când cuvânta Dardarot. ____________________________________________________ Adv. Identificaţi în enunţurile următoare cuvintele obţinute prin conversiune şi arătaţi din ce parte de vorbire provin. ceainic .. (6 p) Subst. Dar iarăşi nu-mi vine să las aşa lucru ciudat fără de aproape cercetare. Desparte în silabe: socru. acu vreo sută şi nu ştiu câţi ani.B Limbă română (66 pct) 1. gură-leului . fireşte. trăgând cu urechea. Eul liric al poeziei este subiectiv. să nu-ţi văd mutra. el. căci politica împărăţiei noastre cere ca să ştim tot. anual-anuar.

• stilul şi conţinutul să fie adecvate situaţiei imaginate. 6p Găsește antonimele cuvintelor: săracă. 6 puncte 2. ortografia. 6p Transcrie o comparație și un epitet dublu.. Identifică modul de expunere predominant în textul dat. L.3p. 1. Kir Ianulea) Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: A.) În vederea acordării punctajului pentru redactare. 3p Precizează rima poeziei. acţiune plastă în timp şi în spaţiu). 6 puncte 9. Scrie o naraţiune de 15 – 20 de rânduri în care să-ţi imaginezi o întâmplare pe care un copil a povestit-o bunicului său. Dar cu fruntea în lumina soarelui ce piere-n zări. zări. aşezarea corectă a textului în pagină. punctuaţia.(I. 7. personaje. • referirea la cel puţin două personaje imaginate de tine. 6 puncte 5. 6. Desparte în silabe cuvintele: straşnic. 6p Găsește sinonimele cuvintelor: săracă. 6 puncte B. fioroase. (42 de puncte) 1. 6 puncte 3. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte 7.. s-a strâns porumbul. lumină. Cu picioarele în umbra ce împrejurul lui se-ntinde. 6p Analizează verbele subliniate. 3p Transcrie o personificare. Precizează şase termeni care fac parte din câmpul lexical al cuvântului împărat. mărunţei. Și în locul blândei toamne. C. B. noastre. semestrul I I.2p. 6 puncte 6. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că fragmentul dat aparţine unei opere epice. 8. Rarii vișini din grădină au de furcă pân-la muguri. Notă! Vei primi 16 puncte pentru conţinut ( câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 14 puncte pentru redactare ( coerenţa textului. (Cincinat Pavelescu – Artist) A.3p. Caragiale. Explică înţelesul fragmentului: Pe spusele oamenilor. 4. SUBIECTUL II ( 45 p): Demonstrează în 15 rânduri că poezia este un pastel. fiindcă-i ştim ce iubitori de adevăr sunt. 3. Și câmpia parcă este o săracă dezbrăcată. Alcătuieşte família lexicală a cuvântului vedere ( 6 termeni) 6 puncte 4. orizont. orizontul îl cuprinde Întrupând melancolia risipită pe cărări. 9. 6p Transcrie două cuvinte ce conțin diftongi și un cuvânt ce conține hiat. înalt.3p. LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VI-a. lizibiltatea. 6 puncte 10. registrul de comunicare. chibzuinţă. 5. specie a genului liric. fireşte.3p. (18 de puncte) 8. mare temei 6 puncte nu putem pune. vița nu mai are struguri. Un scaiete-nalt și mândru. • îmbinarea modurilor de expunere (naraţiune şi dialog). 3p II. SUBIECTUL I (45 p): S-a arat. aşadar. 6p Alcătuiește familia lexicală a cuvântului mugur. urechea. picioarele. Precizează numărul de litere și sunete din cuvintele: dinții... Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cap. compunerea trebuie să se încadreze în limita minimă de spaţiu indicată. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: straşnic. cărări. 159 . 30 de puncte În redactarea naraţiunii vei avea în vedere: • respectarea stucturii specifice textului narativ (narator. Accentuează corect următoarele cuvinte: poruncă. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului. 2. iarna dinții și-i arată.

” Mihai Eminescu –Fiind baiet paduri cutreieram 60 p 1. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului munte. Transcrie două cuvinte ce conțin diftongi și un cuvânt ce conține hiat. Identifica doua cuvinte in care sunetele ea sa fie diftong si hiat. rece. 4. freamat. Precizează rima ultimelor patru versuri. 3p 8. Precizează numărul de litere și sunete din cuvintele: rece. Scrie o compunere de 10-15 rânduri. Blând îngânat de-al valurilor glas. 6p 4. Desparte in silabe cuvintele:paduri. Și-un lampion aprinde-n cetiniș O lună plină ca o portocală. 2. ( Folosește ca mod de expunere DOAR descrierea și dă un titlu potrivit compunerii). Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetişor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. SUBIECTUL I (45 p): Un pui de brad adus din iarna rece Stătea în mijloc. (Otilia Cazimir . 3p II. sub. 6p 6. Analizează verbele subliniate. inganat.Se acordă 1 punct din oficiu! SUCCES! LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VI-a. 6p 5. ghirlănzi. semeț. 6p 3. 1. SUCCES! Lucrare scrisa la limba si literatura romana pe semestrul I Clasa a VI-a A I Se da textul: „ Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă isvor. 7. de parcă Se crede încă sus la el. Găsește antonimele cuvintelor: mărunte. cetiniș.Cântec pentru pomul de iarnă) A. 6p 2. semestrul I I. 6p B. lin. SUBIECTUL II ( 45 p): III. păienjeniș. Transcrie o comparație și un epitet dublu. Astfel ades eu nopţi întregi am mas. 160 . 3p 9. subțiri. Ghirlănzi subțiri se țes. Îi râd pe crengi lumânărelele mărunte Cu flăcări aurii de poleială. Precizează modul de formare al cuvintelor: auriu. păienjeniș. Alcatuieste campul lexical al florilor. mândru și semeț. Se acordă 1 punct din oficiu. în care să descrii atmosfera de sărbătoare din Ajunul Crăciunului/ un peisaj de iarnă. Transcrie o personificare. în munte. 3. Gaseste sinonime cuvintelor:cutreieram.

. doamna Deleanu nu băgase de seamă că Dănuţ aţipise pe genunchii ei. − Mamă.. 8. Notează un predicat nominal din enunţurile de mai sus. din enunţurile de mai sus două subiecte exprimate prin substantive.. „Nu-i bădiţă ca al meu”. din enunţurile de mai jos: „Pe-un pat alb. Scrie. Am tăiat o şuviţă numai... stăruinţă. 30 p.. zâmbi doamna Deleanu . 12 p. Dănuţ!. „Mergea în urma carului al doilea”. încetişor.. du-te în sofragerie. 8. − Ia-ţi-le pe toate . 15 p. zâmbi ea cu tristeţă la gândul că alţii îl vor despuia. câte am voie să iau?. Recapitulare pentru teză la limba şi literatura română.. Arată cum s-au format următoarele cuvinte: nebuneşte.sem I clasa a VI -a Se dă textul: „Furată de gânduri.. Indică câte un sinonim pentru fiecare din epitetele subliniate: „somn adânc”. Dănuţ. 9 p. Uite. − De ce. Ridicându-i capul cu mâinile. Gaseste in textul dat un procedeu artistic studiat. 7.” Răspundeţi la următoarele cerinţe: 161 . „Simţi în ea pornirea de a pleca”.”brazii trufaşi ai codrilor se frângeau cu glasurile de trăsnet”. ca pe un vas cu flori şi fluturi. Scrie trei termeni din familia lexicală a cuvântului cântec. Dănuţ. să recunoască. s-o vezi şi tu când vei fi mare. Te aşteaptă moşu Puiu. îl aşeză pe căpătâiul dormeuzei. Scrie de câte feluri poate fi atributul.... 6.. Din oficiu 20 p. Arată felul atributelor.. Dănuţ se deşteptă înspăimântat. 6. 3.. − Hai să-ţi dea mama ceva bun. „întâmplarea cea mai ciudată”. întrebă Dănuţ. 6 p. . 4. Dănuţ. − Aşa. Cranţ. Identifica in text o imagine vizuala.. mamă? Întrebă Dănuţ căscând cu poftă. II Demonstreaza ca un text studiat de tine este schita. 7. − Ce-i? − Nimic. − Nu.. pentru mine. ronţăind o tabletă rotundă de şocolată . 2. 3 p. 5 p.. 30 p + 10 p din oficiu Clasa a VI-a Test de evaluare 1. Total 100 p. 5.. nemişcare..5. zace lebăda murindă”. mamă? Se alarmă el văzând şuviţa de păr şi foarfecele din mâna doamnei Deleanu. . Precizeaza doua argumente ca textul dat apartine genului liric.. în sunet de săbii parcă. − Mă tunzi. Demonstreaza paronimia cuvintelor:janta / geanta. „Hanul era adormit şi întunecos ca noaptea de afară. − Din şifonieră? − Din şifonieră.

Moara cu noroc) Cerinţe 1.6p 3. cu ochii mari. Transcrieţi din text trei cuvinte derivate cu sufixe. deschise…………. străbătu un fulger printre nori şi căzu un tunet puternic. mână sunt: a) omonime. dormeuză.Slavici. tristeţe. ( I. şocolată. b) polisemantice. slab şi bolnăvicios. încet. 12.1. a da. albaştri şi cu părul auriu. se ivi o doamnă ca la douăzeci de ani.Termenii: ciur. aţipise.6p 7. Motivaţi folosirea cratimei în structura „ să-ţi dea „? TEST Se dă textul: Afară ploua ca din ciur. Precizaţi care este modul predominant de expunere în fragmentul de mai sus. apoi privi la Ana. cu obrajii plini. de care se cutremură toată valea. Rescrieţi din text cinci cuvinte monosilabice şi cinci cuvinte plurisilabice.Cuvintele:capră. 6. 7.. 4. Transcrieţi o comparaţie din text.şi fac parte din :a)vocabularul fundamental. 10. se deşteptă. c) paronime…………. trecu iute sub cerdac. Ea îi făcu un semn feciorului. înaltă. 9. Scrieţi antonimele următoarelor cuvinte: a zâmbi. bătrâna…………………………………………6p 2. 3. b) masa vocabularului…………………………………………………….6p 6.Alcătuieşte câte un enunţ cu antonimele cuvintelor: iute. înspăimântat. îmbrăcată până jos în negru şi de mână cu un copil ca de cinci ani. 8. Ana o duse în odaia de lângă cârciumă. Transcrieţi din text trei verbe la modul conjunctiv şi unul la modul indicativ. 5.Stabileşte numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: cinci. 13. ca şi când ar voi s-o unde-şi poate găsi un adăpost mai retras.6p 5.Desparte în silabe: înaltă. Precizaţi autorul şi titlul operei literare din care este extras fragmentul de mai sus. -Dar frumoasă e. 2. În clipa când erau să intre în odaie.. bat-o s-o bată!grăi bătrâna plecând în urma lor. Transcrieţi din text un cuvânt care conţine diftong şi un cuvânt care conţine triftong. Alcătuiţi familia lexicală şi câmpul lexical al cuvântului mamă (minim cinci cuvinte din fiecare). Precizaţi care sunt personajele din fragmentul de mai sus. Scrieţi formele literare ale cuvintelor: şifonieră. adăpost. căzu………………………. 162 . Scrieţi sinonimele următoarelor cuvinte: zâmbi. cerdac sunt………………………….6p 4. După ce feciorul sări de pe capră şi deschise uşa cu geamuri a trăsurei. 11.Identifică în al doilea alineat două adjective derivate cu sufix………………………. sofragerie. 14.Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate mai jos:…………………………6p -trecu iute sub cerdac………………………………. Transcrieţi din text trei verbe la modul gerunziu şi unul la modul participiu. mare. timpul perfect compus.

-Dar frumoasă e …………………………………….. A toamnei melodie Tăcută se lăsase cu seara peste vie. Cu vocea ta sub ramuri sunând a părăsire. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „Pe drum mergeam alături.Argumentează în 3-5 rânduri că textul este: a)liric.6p 9. anterior…………………. -căzu un tunet puternic………………………………… 8. Era un vaier dulce şi dureros. Limba română 163 .6p 11. anterior să aibă alte valori. menţioneazăle…………………………………………………………………. Apropiaţi deodată şi fără un cuvânt. Prin codrul de rugină.semestrul I I. b) trei elemente de portret fizic……………5p Realizează rezumatul textului dat în 5-7 rânduri………………………………………..Alcătuieşte câte o propoziţie în care cuvintele subliniate la ex.Să ne rămână trecutul nălucire.6p 10. pe pajiştea pustie. un cânt Ce-n inimi se născuse şi-n ele ni s-a frânt. Târziu de toamnă) A. Mi-ai spus: . Când clipa veşniciei mi-o dai cu o privire… De ce în umbră glasul părea o amintire?” (Ion Pillat.5p 12..Realizează analiza sintactică a ultimei fraze………………………………………….20p Lucrare semestrială clasa aVI-a. Simţeam acelaşi freamăt în suflete că-nvie. Scrie pe foaia de teză.Identifică în text: a) doi indici spaţiali. (60p) Citeşte cu atenţie textul dat. b) epic………………………….Indică subiectul şi predicatul fiecărei propoziţii de la ex. Am stat să ne petreacă prin toamnă rece vânt.

L. a răspunde” şi familie lexicala . Am să merg şi eu . a trece . Argumentează. 1 Argument fabulă NR. toporaşi . 3. drum .1. Transcrie din prima strofă două imagini artistice diferite. Alcătuieşte două propoziţii cu paronimele: prenume-pronume. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele toamna şi seara să aibă alte valori gramaticale. Explică. Analizează morfologic şi sintactic primele două verbe la moduri personale. Ionel . (4p) 2.. Înţelegerea textului 10. Transcrie două cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi două cuvinte care conţin vocale în hiat din textul de mai sus. Simţeam acelaşi freamăt în suflete că-nvie. (4p) 3. semnificaţia versurilor: „Prin codrul de rugină. Caragiale. (4p) 4. Alcătuiţi enunţuri cu sensul propriu şi figurat al cuvintelor : frunte . (4p) 12. Sinonime : a arunca . 6. Transcrie din strofa a treia două cuvinte derivate. îi spuse Ioana . Indică măsura versurilor şi felul rimei din strofa a doua. 2 Argument pastel II. nemărginire . cu două exemple. Indică valoarea gramaticală a cuvintelor toamna şi seara din primele două versuri. Scrie un text de 15 -20 de rânduri în care să realizezi rezumatul schiţei D-l Goe . Stabileşte felul propoziţiei: „De ce în umbră glasul părea o amintire?” (4p) 7. nescris . Câmpulung . Formaţi expresii cu următoarele cuvinte : gând . (30p) LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA –CLASA a – VI-a B I .Precizaţi mnodul de formare a cuvintelor: împădurit . când mă vei chema . (4p) B.din prima strofă. că textul aparţine genului liric. (4p) 14.. în 5-8 rânduri. Alcătuieşte două propoziţii cu omonimul cuvântului care.” (6p) II.. LITERATURĂ (30p) NR. firesc . (4p) 11. (4p) 9. 4. Stabileşte câte un antonim potrivit pentru cuvintele freamăt şi s-a frânt. ce faci aici ? Am primit lalele . Identifică şi transcrie din text un epitet. pe pajiştea pustie. (4p) 13. de I.(4p) 6. O:N:U: . prietenul meu m-a înşelat . taină 2. 164 . a se întuneca . (4p) 8. oglindă .Băiatule . copil” 5. Polisemantism patru enunţuri pentru .. ghiocei . Precizaţi rolul virgulei în următoarele propoziţii: . GRAMATICA (60P) 1. (4p) 5.

Precizaţi rolul cratimei : .. 1. 12. în text. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă.. Topârceanu. Sunt graţioase ca nişte flori” 11.a ajunge” să fie predicate verbale şi predicate nominale . Doi copii se joacă la calculator. 4p 4.. Întorcându-şi feţele. Nu-ţi cer un lucru cu neputinţă // În viaţa mea încruntată de suferinţă // Dacă începi de aproape să-ţi duc ghiers // Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des . un cuvânt cu diftong şi unul cu hiat. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul lung să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text. două figuri de stil şi numeşte-le. Noi am terminat inainte de a veni el. . Precizaţi felul numeralelor . puful. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului a trece. Vechea legendă spune că el a murit” . de liră. Descoperă. .. Şi-a furat de prin ponoare Toate florile şoptiră. 5p 9. Găseşte contexte diferite pentru omonimele cuvintelor faţă şi acord . ceilalţi .. 4p 2. Comentează. 6p 5.. albastru .7. Precizaţi partea de vorbire a cuvintelor : şi . versurile: „Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fâneţele”. Ajungând în faţa uşii sună. Sufletu-mi plânge de durere” . . Al treilea copil este în clasă. 7. Trăim pe un picior de plai” . şoptiră. Indică o imagine artistică din text. (5 derivate).” 8. 5p 8. de .. întorcând. în maximum 3 enunţuri. 5p 3. 15. 5p 4p 165 . Al doilea a plecat. Precizaţi funcţia sintactică şi felul pronumelor şi adjectivelor pronominale din enunţurile: Cartea lui este ruptă .Eu văd cum plouă cu iubire” . 13. păpădiilor.Alcătuiţi enunţuri în care verbele .” (G. Precizaţi măsura şi rima versurilor : . Extrage. 4p 10. a rămâne” şi . Puful păpădiilor. . funcţia sintactică şi valoarea din enuţurile: Amândouă au fost acolo. Analizează morfologic şi sintactic verbele: a trecut.. I-au răspuns fâneţele. Arată cazul şi funcţia sintactică a substantivelor: o boare. Se dă textul: „A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de liră Pe deasupra viilor. Lucrarea este de scris. Ea este în clasă.. Albumul este al meu. B. Se acordă 10 p din oficiu . din text. să-ţi spun” 9.Precizaţi imaginele auditive şi vizuale : . 14. O muzică tristă se aude în surdină”î 10.. 8p 6. Şi-a găsit fericirea .Rapsodii de toamnă) A. Precizaţi figurile de stil din enuţurile :. Precizaţi funcţia sintactică a verbelor nepersonale din enuţurile: Nu poate scrie repede . Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a I.

.6 p.Pornind de la versul „Toamna şi-a întins marama de aramă pe zăvoi”. scrie o compunere de 10-15 rânduri. Topârceanu ) A. de iarnă. 25p Se acordă 10 puncte din oficiu I. Extrage. scrie o compunere de 10-15 rânduri. în maximum 3 enunţuri. 7. ►5. versurile: „Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă. pădurile. în text. Comentează primele două versuri. în care să realizezi rezumatul expoziţiunii şi intrigii operei literare Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele: flamură. ►4. în care să realizezi rezumatul punctului culminant şi al deznodământului operei literare Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. 5p 3. 6p 5.” ( „ Sfârşit de vară”. Indică o imagine artistică din text. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a Se dă textul: „ Un salcâm privi spre munte Cică. . 4p 2.. 15p II.” 5p C. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri. două cuvinte cu diftongi . 25p Se acordă 10 puncte din oficiu. s-au zburlit. în care să descrii un peisaj autumnal.2 p. Găseşte un epitet în inversiune şi un epitet dublu.G. Identifică două epitete cromatice(diferite din punct de vedere morfologic).2 p. B. Arată cazul şi funcţia sintactică a substantivelor: un salcâm. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte ) ♥6. Analizează morfologic şi sintactic verbele: privi. s-au zburlit. Răscolind pădurile.” (G. la povarnă. Mândru ca o flamură Plopii şi răsurile Solzii frunzelor mărunte Spun că vine-un vânt de iarnă S-au zburlit pe-o ramură. 1 SUBIECTUL I ( 50 puncte ) „ Dulce zumzet somnoros şi ireal Să ne cheme spre poienele din deal. vine. una auditivă. respectiv. răscolind.n munte. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul mărunt să aibă o altă valoare morfologică decât în text. . două figuri de stil şi numeşte-le. EVALUARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA CLASA A VI-A NR. – 2 p. 15p II. Taina liniştei înalte să ne fure Prin cotite luminişuri de pădure Şi la umbră să ne-mbie mai târziu O clopotniţă de aur străveziu. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului munte(5 derivate). Scrie o compunere de 15-20 de rânduri. . Legănând deasupra creştetelor noastre Licuricii înălţimilor albastre.Rapsodii de toamnă) A. . Găseşte două cuvinte care să conţină vocale în hiat şi alte două cuvinte care să 166 . Comentează. Rescrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. 4p 10. 4p B. 8p 6. frunzelor..C. în care să descrii un peisaj autumnal. Precizează două argumente că textul dat este un pastel. 1. Topârceanu. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte ) ►1. din text. 5p 8. mândru.2 p. ►2. ►3. Descoperă. 5p 9. Pornind de la versul „Toamna şi-a întins marama de aramă pe zăvoi”. 4p 4.

B. Topârceanu ) A. Alcătuieşte un enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text.2 p. . deasupra.G.4 p. . noastre. Precizează două argumente că textul dat este un pastel. ♥9. .6 p. ►3. EVALUARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA CLASA A VI-A NR. noastre. Găseşte patru cuvinte care să conţină diftongi. liniştei.Identifică.4 p. -2 p. Identifică o personificare. de aur. 167 . în text.4 p.4 p.4 p.Scrie cazul cuvintelor următoare: somnoros. ♥7. ♥8.2 p. Comentează primele două versuri( prima strofă ). . . legănând. albastre. Precizează gradul pe care l-ai identificat. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „taină”. Rescrie două versuri care să conţină o imagini vizuale. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „dulce”. ►4. . LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte ) ♥6.4 p.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: din deal. . . ►2. legănând.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „pădure” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect(N).4 p. un adverb la un grad de comparaţie învăţat. – 2 p. ►5.4 p. înalte. ♥11.” ( „Rapsodii de primăvară”. Că s-a trezit aşa de dimineaţă Cu ramuri albe-şi se poate spune Că-i pentru-ntâia oară în viaţă Când i se-ntâmplă-asemenea minune. ♥14.4 p.4 p. vălul subţirel de floare. ♥12. SUBIECTUL II ( 40 puncte ) ♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini. .conţină diftongi. Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii De frică să nu-i cadă la picioare Din creştet. în mijlocul grădinii. străveziu. 2 SUBIECTUL I ( 50 puncte ) „Un zarzăr mic. complement indirect(D). Găseşte un epitet şi o comparaţie. . . ♥10. ♥13. Indică pentru următoarele verbe conjugarea: să cheme. în care să motivezi că opera literară „Greuceanu” este un basm. nume predicativ(Ac). . ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte ) ►1.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: legănând. . atribut genitival(G).

♥13. ca prin vis.4 p. . atribut prepoziţional(Ac). luna plină se ridică în dosul dealului acoperit cu pădure. spune. (6 puncte) 168 . Formează câte un substantiv colectiv cu sufixul –et. să nu cadă. ♥12. ♥10. prin liniştea serii. ♥14. Varianta 1 Citeşte cu atenţie textul următor: .4 p. în care să motivezi că opera literară „D-l Goe” este o schiţă. . .4 p. când . . numai din când în când străbătea câte un freamăt printre frunzele copacilor. grădinii. nume predicativ(G). să nu cadă. şi.4 p. se auzea mugetul unei vaci ori lătratul unui câine. SUBIECTUL II ( 40 puncte ) ♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini.” (Ioan Slavici. (minimum două argumente exemplificate pe larg) (16 puncte) 2. spune. o doină ce se ridică şi cade ca un şir de mărgăritare.4 p.Ziua încetul cu încetul se învălui în noapte. Deodată.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: ca spinii. de frică.4 p. Precizează conjugarea verbelor: a răsfirat. de departe. respectiv cu sufixul -ime.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: s-. . Gura satului) Cerinţe: 1. .. Alcătuieşte un enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. respectiv defectiv de plural.Scrie modul şi timpul următoarelor verbe: a răsfirat. pe cerul senin. Test la limba română Clasa a VI-a. Construieşte câte un enunţ în care să existe şi un substantiv defectiv de singular. a trezit. precizând şi tipul acesteia. liliecii şi gândacii tomnateci începură să zboare prin aer. ♥11.♥7. (4 puncte) 3. complement indirect(Ac).4 p. ♥9. Argumentează că textul citat este o descriere. .Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „crenguţe” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect(N).4 p. străbate de pe dealul din dosul grădinii sunetul unui fluier. albe. ♥8.Scrie cazul cuvintelor următoare: mic. aşa. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „floare”. . Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „asemenea”. din creştet. vălul. Era o seară liniştită.

de pe (. Selectează din text două substantive epicene. nu era decât repetarea aceluiaşi vechi pom de lemn ruginit de muguri la străvechea fereastră a bunicilor. (minimum două argumente exemplificate pe larg) (16 puncte) 2. Masa umbrelor) Cerinţe: 1.. (4 puncte) 3. (…) Acum însă. Construieşte câte un enunţ în care să existe şi un substantiv mobil. din nebuloasa depărtare a Căii Laptelui(…)” (Ionel Teodoreanu. abia luat în seamă. precizând şi tipul acesteia. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) a următoarelor cuvinte din text: a). funcţii sintactice: a). complement direct 12 puncte (4 puncte) 10. Formează câte un substantiv colectiv cu sufixul –ăraie. Raiul începea cu el. numai din când în când străbătea câte un freamăt printre frunzele copacilor. Argumentează că textul citat este o descriere. atribut substantival prepoziţional c). respectiv unul 169 . unei (. nou. sub cer albastru în murmur de albine.(…) Venea din purităţile cerului. respectiv cu sufixul -işte.. Varianta 2 Citeşte cu atenţie textul următor: .4. Identifică substantivele din enunţul: . pentru fiecare. cazul şi funcţia sintactică.Era o seară liniştită. Subliniază articolele hotărât şi nehotărât. fostul pom de lemn era lumină în floare.. (…) Cu o zi înainte. (24 puncte) 8. articulat cu articol nehotărât. Scrie câte un substantiv comun compus prin alăturare cu cratimă. mugetul unei vaci”) b). Alcătuieşte enunţuri în care substantivul mărgăritar să îndeplinească următoarele Test la limba română Clasa a V-a. nume predicativ în cazul acuzativ b). bătaie de inimă. (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) 6.Zarzărul de la fereastra bunicilor înflorise peste noapte.de pe dealul”) (6 puncte) 9. respectiv prin contopire 5. încântare. Transcrie din text un substantiv nearticulat.. răsărind odată cu zorii. Explică ortografia cu doi i a substantivului grădinii. unul articulat cu articol hotărât şi unul 7. se auzea mugetul unei vaci ori lătratul unui câine” şi indică.

Transcrie din text un substantiv nearticulat. Varianta 3 Citeşte cu atenţie textul următor: . (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) 4. atribut substantival apoziţional (12 puncte) (6 puncte) (4 puncte) 10. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul lumină să îndeplinească următoarele Test la limba română Clasa a VI-a. membrană subţire şi lucioasă.. sub (. peri protectori. respectiv unul 170 . unul articulat cu articol hotărât şi unul 7.sub cer”) b). nume predicativ în cazul genitiv b). respectiv prin 5... conjunctiva şi glandele lacrimale. Scrie câte un substantiv propriu compus prin alăturare cu cratimă. ochiul mai este apărat de organele anexe: sprâncene. Subliniază articolele hotărât şi nehotărât. abreviere. ce realizează un adevărat filtru. Explică ortografia cu doi i a substantivului zorii. situaţi deasupra ochilor. respectiv un substantiv defectiv de 6. Construieşte câte un enunţ în care să existe şi un substantiv mobil. (24 puncte) 8. clasa a VII-a) Cerinţe: 1. Argumentează că textul citat este o descriere..defectiv de plural. nou. (minimum două argumente exemplificate pe larg) (16 puncte) 2. articulat cu articol nehotărât. a (. Sprâncenele. Formează câte un substantiv colectiv cu sufixul –et. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) a următoarelor cuvinte din text: a).Partea principală a ochiului este globul ocular. Faţa internă a pleoapelor este căptuşită de conjunctivă. sub cer albastru în murmur de albine. împiedică scurgerea sudorii şi a apei în ochi. Identifică substantivele din enunţurile: . bine protejat de o cavitate osoasă. precizând şi tipul acesteia. cazul şi funcţia sintactică.” (Biologie. oprind intrarea prafului în ochi.” şi indică. numită orbită.a Căii Laptelui”) 9. pleoape cu gene. singular. complement indirect în cazul dativ c). a căror margine liberă poartă genele. (4 puncte) 3. respectiv cu sufixul -işte. În afară de orbită. pentru fiecare. funcţii sintactice: a). Selectează din text un substantiv epicen. răsărind (…). Zarzărul de la fereastra bunicilor înflorise peste noapte. Pleoapele sunt răsfrângeri sau cute ale pielii. Raiul începea cu el.

Identifică substantivele din enunţurile: . (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) 4. Părea o lacrimă de chihlimbar dăruită de Zâna-Toamnei. complement indirect în cazul acuzativ c).un adevărat filtru”) (6 puncte) 9. (4p) 2) Câte litere şi câte sunete conţin cuvintele: erau. cazul şi funcţia sintactică. peri protectori (…). Oradea Data: LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I SUBIECTUL I (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat: Într-o zi mohorâtă de toamnă.Partea principală a ochiului este globul ocular(…). ca un strigăt de ajutor. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) a următoarelor cuvinte din text: a). Transcrie din text un substantiv nearticulat. 6. o frunză căzu la picioarele lor. Ar fi vrut să mai păstreze o fărâmă de soare pentru micile vieţuitoare.cute ale pielii”) b). pentru fiecare. Subliniază articolele hotărât şi nehotărât. nume predicativ în cazul genitiv b). împiedică scurgerea sudorii şi a apei în ochi. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul gene să îndeplinească următoarele Numele şi prenumele: Clasa: a VI-a Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”.. abreviere.epicen. căci toamna însemna pentru ele timpul despărţirii de locurile dragi. Scrie un substantiv defectiv de plural. atribut substantival apoziţional (9 puncte) Test de verificarea cunoştinţelor Citeşte cu atenţie textul de mai jos: (4 puncte) 10. ale (. Cerinţe: 1) Menţionează modul de expunere dominant în text. unul articulat cu articol hotărât şi unul articulat cu articol nehotărât.” şi indică. (27 puncte) 8. Şi cum priveau ei spre cerul acoperit de nori. doi tineri zâmbeau ultimelor crizanteme aproape ofilite. Sprâncenele. (6 puncte) 7. Scrie câte un substantiv propriu compus prin alăturare cu cratimă. Erau trişti că păsărelele au plecat şi că părculeţul rămăsese gol. respectiv prin 5. un (. respectiv un substantiv defectiv de singular. dragi.. funcţii sintactice: a). Explică ortografia cu doi i a substantivului pielii.. (4p) 171 .

umbre cum e pruna. Noaptea ) A. iar altul în care să foloseşti omonimul aceluiaşi cuvânt. toamna. Se acordă 10 puncte din oficiu. prin subliniere. Uituca-şi pierde şalurile grele Prin ramurile pomilor bătrîni. un personaj dintr-o operă epică studiată în acest semestru. părculeţul. ( 4p) 6) Alcătuieşte două enunţuri. forma corectă a verbelor: Nu fii/ fi obraznic!. din care unul să fie derivat cu sufix diminutival şi altul cu sufix augmentativ. unul în care să foloseşti sinonimul contextual al cuvântului gol (rămăsese gol). 8 puncte NOTĂ! În vederea acordării punctajului pentru exprimare. la alegere. compunerea ta trebuie să aibă minimum 15 rânduri. au plecat. Zâna-Toamnei. Păşeşte noaptea-mlădieri domoale În păr -o floare de răsură: luna. Din oficiu se acordă 10 puncte..” ( Zaharia Stancu. două care conţin triftongi şi două care conţin vocale în hiat. ortografie şi punctuaţie. Şi peste case. (9p) 8) Transcrie din text patru structuri care să conţină verbe copulative.3) Extrage din text două cuvinte care conţin diftongi. căzu. *Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.). Şi frîntă peste margini de fântâni Din palme-i lunecă-n adânc mărgaele. (6p) 4) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului frunză (minimum 4 cuvinte derivate. ca pe-o undă moale. (4p) 5) Menţionează prin ce mijloace de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele: păsărelele. modul şi timpul următoarelor verbe: zâmbeau. (4p) 7) Menţionează conjugarea.Limba română 172 . Tăceţi!/ Taceţi! (3p) SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte) Scrie o compunere de 15-25 de rânduri în care să caracterizezi. Îndoi/ îndoiesc bara. Subiectul I(60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: „ Pe uliţi . (10p) 10) Alege. (12p) 9) Alcătuieşte în total două enunţuri în care verbele a însemna şi a rămâne să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. În compunere trebuie: să formulezi un titlu adecvat textului redactat de tine 4 puncte să respecţi convenţiile specifice unei caracterizări de personaj 6 puncte să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate 12 puncte să respecţi normele de exprimare. de ortografie şi de punctuaţie. subliniază acele verbe şi menţionează conjugarea şi timpul lor. TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I CLASA A VI-A *Toate subiectele sunt obligatorii.

Numeşte genul literar în care se încadrează versurile de mai sus. 6 puncte 3. să bată.Formează cuvinte derivate de la umbră. dar ziua e pe rod Şi soarele de aur dă-n pârg ca o gutuie… Acum – omidă neagră – spre poama lui se suie Târâş. casă.. În vie de Ion Pillat a da în pârg – a se coace. am alergat. tocălie . 6 puncte Probă de evaluare semestrială Limba şi Literatura Română Clasa a VI-a Semestrul I I. 6 puncte 7. ciocănitoare. cu ajutorul căruia sparge coaja copacilor prin ciocănit pentru a căuta insecte.Pasăre sedentară de talie medie.Alcătuieşte familia lexicală a cuvîntului floare(cel putin trei derivate ) .Arată câte litere şi câte sunete conţin următoarele cuvinte: mărgele. cu penaj viu colorat. 6 puncte 4. mlădieri. (78 p)Citeşte cu atenţie texul dat pentru a rezolva urmăatoarele cerinţe: Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc… Vezi. 6 puncte 9. Şi iarăşi sună… şi tace. 6 puncte 2.Morişcă de lemn care produce un zgomot ritmic (scârţâit) şi sperie păsările din lanuri şi din vii. Desparte în silabe cuvintele :noaptea. din prima strofă. 173 . Dar aud ..Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată – În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată Lovind în amintire ca pasărea-n agud. pe dealuri de mă-ntoarnă? Nu e amurgul încă.Transcrie.. păr . cerbi. două cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine hiat. O ghionoaie toacă într-un agud.1. ciobani .Arătaţi modul şi timpul verbelor : păşeşte. indică două caracteristici ale genului. • • • Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia. 6 puncte 6.Rescrie. cu argumente din text. Prin foi lumina zboară ca viespi de chihlimbar. din zăvoi sitarii spre alte veri se duc.Specifică rima şi măsura versurilor . 6 puncte 5. o imagine vizuala şi o structură care să fie personificare. fântână . Ce vrea cu mine toamna. din text. B. şi rar Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia. uitucă . ghionoaie . un tren de marfă pe-al Argeşului pod. S-a dus. Înţelegerea teztului 8. având cioc puternic. 6 puncte 10.Formulează enunţuri cu omonimele cuvintelor: casă.

11. (6 p) Desparte în silabe cuvintele: Argeşului. un cuvânt ce conţine triftong şi un cuvânt ce conţine hiat. se suie. (6 p) Explică semnificaţia versului: Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia. 9. din textul dat. 3. 10. 12.” Vasile Alecsandri – Mezul iernei „Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire. (6p) Desparte în silabe cuvintele: trăsnesc. cerul pare oţelit. (6 p) Alcătuieşte câte un enunţ în care să apară omonimele cuvintelor subliniate în enunţurile: « Ce vrea cu mine toamna ». trei figuri de stil diferite şi precizează-le. scrie o compunere de 10 . (6 p) Exprimă-ţi în 4-5 rânduri opinia despre semnificaţiile sau mesajul poeziei. aspru. 5. (6 p) Găseşte două argumente pentru a include textul de mai sus într-un gen literar anume.15 rânduri în care să descrii un tablou de toamnă. 2. amintire. din textele date: un cuvânt ce conţine diftong. 4. (4 p) Notă: se acordă 10 puncte din oficiu După teză! În vederea autoevaluării. (6 p) Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: crud.să respecţi normele de exprimare. (6 p) Transcrie. 174 . un vers care conţine o imagine vizuală şi unul care conţine una auditivă. 4. (6 p) Indică două argumente pentru a demonstra că textul poeziei este un pastel. este util să completezi următorul tabel: Am ştiut foarte bine Nu prea am ştiut Nu am ştiut deloc Trebuie să mă îndrept la învăţătură TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I CLASA A VI-A A (10 puncte din oficiu+78p+12p=100p) I. 13. din text. 8. II. din textul dat. chihlimbar. (6p) Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: îngheţate. 7. ghionoaie. cumplit! Stelele par îngheţate. (78p) Citeşte cu atenţie textele de mai jos: „În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. 2. 5. oţelit. (6 p) Stabileşte antonime pentru cuvintele: coapte. (6 p) Transcrie.să foloseşti figurile de stil învăţate insistând aspra epitetelor. deodată. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . (12 p) Pornind de la textul dat. (6p) Alcătuieşte câte un enunţ în care să apară omonimele cuvintelor: leul. comparaţiilor. El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. personificărilor.să formulezi un titlu expresiv al textului redactat de tine. (2 p) . (6 p) Precizează măsura primelor două versuri şi rima poeziei. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. (6 p) . (6p) Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textele date.1. mai. promoroacă. (6p) Transcrie. « sitarii spre alte veri se duc ». (6 p) Transcrie. 6. vin. 3. trei cuvinte ce conţin diftongi şi trei cuvinte ce conţin hiat şi subliniază grupurile respective. (6 p) Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. de ortografie şi de punctuaţie.” Vasile Alecsandri – Gerul 1. strălucitoare. amurgul.

(6p) Transcrie din text cel puţin trei figuri de stil şi precizează-le tipul. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . zori. precizează rima fiecărei strofe. bătând din picioare. Dar napucă să răspunză ceva urâtul. 10. 175 . un vers care conţine o imagine vizuală şi unul care conţine una auditivă. din text. Goe. scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii un tablou de iarnă. − Ce treabă ai tu urâtule? zice mititelul. se spânzură iar cu amândouă mâinile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul. − Mamiţoo! mam'maree! Tantii! − Ce e? ce e? sar cucoanele. smucindu-se. 7.să formulezi un titlu expresiv al textului redactat de tine. nu e voie să scoţi capul pe fereastră. − Să oprească! zbiară şi mai tare Goe. şi-l trage puţin înapoi. (2p) .să respecţi normele de exprimare. (6p) Stabileşte antonime pentru cuvintele: neagra. de ortografie şi de punctuaţie.6. Şi după ce se strâmbă la urâtul. mititelule! Zice unul dintre tineri lui d-l. dimineaţa ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară. (6p) Transcrie. Mi-a zburat pălăria! să opreascăăă!!!” 10 puncte 3. (6p) . (12p) Pornind de la textul dat. . (6p) Explică semnificaţia versului: „Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare”. (4p) B (10 puncte din oficiu+10 puncte pentru recunoaşterea corectă a timpurilor+80 puncte pentru conjugarea corectă=100p) Conjugaţi următoarele verbe la timpurile cerute: IMPERFECT (20p) PERFECT COMPUS (20p) PERFECT SIMPLU (20p) MAI MULT CA PERFECT (20p) „a învăţa” - „a părea” - „a dormi” - „a merge” Teză la limba şi literatura română Clasa a VI-a Subiectul I 1. 8. noaptea ninge. 9. (6p) Precizează măsura primelor două versuri din ambele strofe. moartă. şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere.să foloseşti figuri de stil potrivite. 13. b)dramatic sau c)liric? Explicaţi! (6p) Precizează modul de expunere utilizat in versurile de mai sus (6p) Exprimă-ţi în 4-5 rânduri opinia despre mesajul poeziilor de mai sus. (6p) Cărui gen literar le aparţin textele de mai sus: a)epic. precizând figurile de stil şi imaginile artistice: „Ziua ninge. Prezentaţi două trăsături ale schiţei. . 12. Desprindeţi trăsăturile de caracter ale lui Goe din textul: „− Nu! . Comentaţi versurile. II. 11. 10 puncte 2.

Alcătuiţi o compunere de 15 – 20 de rânduri în care să prezentaţi un amurg de toamnă. b) Găsiţi sinonimele cuvintelor: zice.Soarele rotund şi palid se prevede pintre nori Ca un vis de tinereţe pintre anii trecători. şi a rămas în loc. 10 puncte Subiectul III 7.Nu mă lăsaţi ! Nu mă lăsaţi ! A încercat să se târască după ei. Puiul ) 176 . pornită fără veste într-o zi. compliment/ complement. gol. un pui de prepeliţă. stă zgribulit de frig. mai bine numai unul-şi fără să se uite înapoi (…) a zburat cu puii zdraveni. dar n-a putut. Se clatină într-o parte şi într-alta.realizarea unui titlu expresiv şi personalizat . atlas/ atlaz. C.Ar fi vrut să se rupă în două: jumătate să plece cu copiii sănătoşi.” ( Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti .Suflarea duşmănoasă a crivăţului.F.respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie. urmărindu-i cu ochii până au pierit în zarea dinspre miazăzi. Pentru a obţine punctajul maxim trebuie să ai în vedere: . cu aripa ruptă. pe când ăl rănit striga cu deznădejde: . mititelul. mititel. urât. înapoi. Evaluare U III „ In inima bietei prepeliţe era o luptă sfâşietoare. a) Alcătuiţi enunţuri cu omonimele: sare. să zbiere 20 puncte 4 puncte 6 puncte 5. (…) La marginea lăstarului. prevede. cu degetele împreunate ca pentru rugăciune. care se agăţa de ea cu disperare. Prin mintea lui fulgeră crâmpeie de vedenii…mirişte…un carâmb de cizmă pe care se urcă o furnică…aripa caldă a mamei.descrierea .. 20 puncte Notă: se acordă 10 puncte din oficiu. să răspundă.R.Decât să-i moară toţi puii.” Subiectul II 4. a hotărât-o. se strâmbă 6 puncte b) Menţionaţi procedeele de formare a cuvintelor: retrage.a) Găsiţi antonimele cuvintelor: tânăr. urmează acum o piroteală plăcută. care sufereau de frigul toamnei înaintate. şi pică mort. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: glaciar/ glacial. iar jumătate să rămâie cu puiul schilod. După durerile grozave de până adineauri. 4 puncte 6.folosirea modului principal de expunere .

In prima zi.Viata lui s-a schimbat dintr-odata:n-a mai fost nevoit sa muncesca.asta se intampla la sfarsitul veacului trecut. Fusese ranit de moarte.Simon .Multimea cuprinsa de mila se adunase in jurul muribundului.imbracat cu pantaluni stramti. Citeşte cu atenţie textul şi formulează două idei principale 10 p 2.Simon.Chiar si ceea ce era neaparat trebuincios I se parea prea mult.pe nume Simon.nu te-am recunoscut.a mers la frizer.Simon zacea pe trotuar.1.se zgarcea cand era vorba de chirie. Identifică verbul la mod nepersonal din segmentul subliniat şi notează-i funcţia 9.spre marea uimire a tuturor celor de fata.cu ochii plini de lacrimi amare..cu o incrancenare nemaipomenita.” 177 .a ajuns bogat.pe cand iesea dintr-un hotel. o întâmplare trăită. De ce crezi că prepeliţa nu se uită înapoi când zboară cu puii sănătoşi? 4. Analizează verbul: striga 8.n-avea alt gand decat sa faca avere.si pornea pe Promenade des Anglais.prea scump.Traia in cea mai crunta mizerie.incaltat cu niste pantofi fara cusur.a fost trntit la pamant de o trasura.asa cum nadajduise. Precizează modul şi timpul primelor trei verbe din text 6.de haine.Simon si-a ridicat pentru ultima oara privirea spre cer si a strgat: --De ce?.la Nisa.si-a cumparat haine scumpe de la cei mai mari croitori din Paris si s-a dus pe Coasta de Azur. Ce crezi că a păţit puiul cel mare al prepeliţei a cărui aripă era ruptă? 5.si-a taiat unghiile. Relatează.norii s-au despicat si s-a auzit glasul lui Dumnezeu care spunea: --Ca sa-ti spun drept.cu o haina din cea mai buna stofa de lana scotiana. auzită sau imaginată de tine 10 p 5p 6p 6p 8p 6p 4p 20p Total: 90 p+ 10 p (oficiu) LUCRARE SCRISA LA LIMBA ROMANA.cu cravata. PE SEMESTRUL I -clasa a VI-a- Citeste cu atentie textul dat si raspunde la urmatoarele cerinte: “Un marunt negustor evreu..Punea deoparte ban cu ban.baston si palarie.De ce m-ai lovit de moarte.cu oasele rupte.de mancare. Dupa treizeci de ani de lipsuri. Naucit de durere. Treci verbul aflat la imperativ negativ în text la imperativ afirmativ 10.tocmai azi? Atunci. Notează momentele subiectului corespunzătoare acestui fragment şi motivează-ţi alegerea 15 p 3.avand naratorul potrivit. Selectează verbele din penultimul alineat şi precizează-le conjugarea 7.Totul i se parea prea frumos.abia sufland.

chemare.50 p.Gaseste sinonime pentru cuvintele: avere.trebuincios. 10. 3. a-(şi) ieşi……………………………………….realizeaza rezumatul naratiunii de mai sus. . Adaugă două expresii sinonimice: a-(şi) ieşi…………………. 8. 1.Identifica doua cuvinte care contin diftongi si unul care contine hiat. Bolţi asupră-mi clătinând.1. în cele două propoziţii? 0.50 p. 0. Rescrie ultimele două versuri.Noteaza trei cuvinte derivate de la substantivul: gand. 9.Transcrie.50 p. Limba romana ( 36p) . A.50 p..un enunt care sa demonstreze zgarcenia personajului. a şuiera.Argumenteaza. 5. 2. Formulează un enunţ cu omonimul cuvântului lin. Marchează fiecare picior metric.uimire.Scrie un enunt cu omonimul cuvantului: mila.Indica motivul pentru care D-zeu a decis moartea personajului. 6. 6.50 p. -respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele. din text .Intr-o compunere de 12-15 randuri. Cum se numeşte acest tip de strofă? 0.cu doua trasaturi.despicat. (30p) TEST DE EVALUARE Astfel zise lin pădurea. vei avea in vedere: -identificarea ideilor principale. 178 . sunt mai multe expresii construite cu verbul a-(şi) ieşi: a-(şi) ieşi din sărite.ca textul este o naratiune. Desparte în silabe cuvintele din primul vers. 11. a-(şi) ieşi din minţi. cuvintele: B. Intelegerea textului literar (24p) 7.50 p. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: lin. Din ce se constituie un picior metric? 0.(Jean-Claude Carriere –Greseala) I.Desparte in silabe cuvintele: neaparat. Sinonime cu verbul a se enerva. bold. 8.Precizeaza mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care s-au format nemaipomenita.In redactarea compunerii. 0.50 p. -respectarea conventiilor de redactare a unui rezumat. (M.(sa spuna)drept. rămâi…) Cerinţe: A. 0. (literatură) 1. II. 5. -prezentarea secventelor representative.Precizeaza modul de expunere dominant in text.trebuincios.50 p. 2 p.treizeci. 4.50 p. Eminescu – O. De ce poetul a schimbat ordinea cuvintelor. 2. (limba română) 9. B. respectând topica firească. Şuierau l-a ei chemare Ş-am ieşit în câmp râzând. 0. 4.. a zice. 3.pe baza ideilor principale. . Notează măsura celui de-al doilea vers. 10. Câte versuri are strofa? 0.50 p. 0. 7.

imbatau gradina si 179 . pana ce ajunse langa o casa frumoasa. lumina si un cantec nesfarsit. dulce. 4 p F in propozitia Numai un pui i-a rama. 1 p. ca sclipitoare stele de aur. aprins. iar printre ele roiau fluturi usori. F In propozitia Am luat un zece. întâlneşti cuvintele: împădurit. rosie – inchise si albe. 4 puncte F Adjectivul superior. 5 6 7 A A A A A F In propozitia: El este un copil perspicace. 4. Scrie raspunsuri pentru fiecare cerinta : ( 32 de puncte) Fat –Frumos ospata ce ospata. inferior.12. Daca apreciezi ca afirmatia este adevarata incercuieste litera A. F Adjectivele l suparat. Se acordă 1 punct din oficiu. ( 28 de puncte) 1A 2 A 3. înfrunzit. Scrie antonimele lor. TEST I Citeste cu atentie afirmatiile de mai jos. maxim nu au grade de comparatie. 4 puncte 4 puncte F In propozitia Ti-am daruit cea mai frumoasa floare. îmbobocit. curatat provin din verbe la participiu. păstrând pentru fiecare caz aceeaşi rădăcină şi schimbând doar prefixele. 4 puncte 4 puncte 4 puncte II Citeste cu atentie textul dat. înflorit. Florile erau in straturi verzi si luminau albastre. care steclea la lumina lunei in mijocul unei gradini de flori. Daca apreciezi ca este falsa incercuieste litera F .adjectivul este la gradul superlativ absolut. Miros. iesind din roirea fluturilor si a albinelor. amadoi sunt numerale colective. merse mereu pe dara de piua. tuspatru. În descrierea unei păduri.s cuvantul subliniat este articol nehotarat. incet. adjectivul determinat este invariabil. alba. F Tustrei. Cuvantul subliniat are valoare substantivala. dar apoi luandu-si buzduganul de-a umar.

lumina si un cantec nesfarsit. ( 30 de puncte) In realizarea compunerii. ce samana mai mult cu o vie raza de luna. iesind din roirea fluturilor si a albinelor.sa ai un continut si un stil adecvate tipului de text si cerintei formulate 12 puncte . Laga prispa steteau doua butii cu apa – iar pe prispa torcea o fata frumoasa. de ortografie si de punctuatie.casa. lunei. I Clasa a VI-a.sa respecti normel de exprimare. Sub dealuri amurgeşte zarea. Fat-Frumos din lacrima) 1 Scrie forma literara a cuvintelor: steclea. 4 puncte 8 Precizeaza o trasatura a descrierilor artistice din textul citat.sa formulezi un titlul expresiv/ personalizatal textului redactat de tine 4 puncte . var. ea parea muiata intr-un aer de aur. 4 puncte 3 Transcrie din text un adjectiv care nu poate avea grad de comparatie. Luminata de razele lunei. ce cutreiera aerul. Teză la limba şi literatura română. Din cer scoboar-adânca pace. Haina ei alba si lunga parea un nor de raze si umbre. trebuie: . imbatau gradina si casa. 4 puncte 4 Precizeaza functia sintactica si valoarea morfologica a cuvantului asezata. Degetele ei ca din ceara alba torceau dintr-o furca de aur si dintr-un fuior de lana ca argintul. Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. Ici-colo vreun zăvor mai sună – Începe-a se zări de lună Şi-i linişte pe drum. 4 puncte 5. Transcrie din text structurile /grupurile de cuvinte care precizeaza timpul si spatiul in care se desfasoara actiuna. Coşbuc – Pastel) Subiectul I (50 de puncte) 180 . steteau.” (G.” 4 puncte 7 Transcrie o structura care contine o comparatie. torceau un fir de o matasa alba. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. Păduri şi ape-adorm acum. 8 puncte Se acorda 10 puncte din oficiu. incet.sa respecti conventiile specifice unei descrieri ( cel putin 3 figuri de stil) 6 puncte . dulce. stralucitoare. decat a fir de tort. pe cand o cununa de margaritarele era asezata pe fruntea ei neteda. şi-n curând s-alină. semestrul al II-lea. Iar roşul mac închide floarea. ( Mihai eminescu. Eu cred c-a obosit pădurea. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. sãmãna. in care sa descrii un tablou de primavara.[…] Şi tot mai noapte-apoi se face. manualul EDP Citeşte cu atenţie textul dat: „Prin vişini vântul în grădină. 6 Mentioneaza o figura de stil identificata in enuntul: “ Miros. subtire. iar parul ei de aur era impletit in cozi lasate pe spate. 4 puncte III Redacteaza o compunere de 10-15 randuri . 4 puncte 2 Transcrie din text doua adjective propriu-zise.

semestrul al II-lea. personajul principal din schiţa „D-l Goe” de I. Văzând albastra-i umbră culcată la picioare. vechiul rege. 3. II Clasa a VI-a. (Dimitrie Anghel – Pastel) Subiectul I (50 de puncte) 5. Şi s-a trezit măgarul zbierând duios la soare. Coboar-acum alaiul de mândre păuniţe. 7. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului . respectiv. Transcrie. Şi câtă bucurie în jurul casei voastre: Priveşte. în care să caracterizezi pe Goe.3 p. 9. Transcrie. lizibilitatea .Caragiale. un pronume reflexiv. Notă! Vei primi 24 de puncte pentru conţinut ( câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei .2 p. din prima stofă. 8. Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu Teză la limba şi literatura română. 6 puncte Formulează două enunţuri în care cuvântul „ziua” din strofa a II-a să aibă valori morfologice diferite. să evidenţiezi trăsăturile personajului prin referire la întâmplări săvârşite de Goe. punctuaţia . 6 puncte Rescrie o structură care exprimă direct prezenţa eului liric .ntreag-a tot cântat / Şi tace-acum gândind aiurea. aşezarea corectă în pagină. să prezinţi relaţiile dintre personajul principal şi alte personaje cu care intră în contact. un adverb 6 puncte Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „ Din cer scoboar-adânca pace… / Şi-i linişte pe drum. Că de-atât alb. coerenţa textului – 3 p. Şi-n urma lor. deodată s-a-nveselit ograda. un pronume personal şi un adverb 6 puncte 181 . registrul de comunicare. 8 puncte Subiectul II (40 de puncte) Redactează o compunere de cel mult 20 de rânduri. 6 puncte Transcrie două versuri în cadrul cărora să existe două elemente care contribuie la realizarea tabloului naturii. 9. manualul EDP Citeşte cu atenţie textul dat: Ce zarvă e în lumea porumbilor în zori. 6 puncte Prezintă două argumente pentru a motiva apartenenţa textului la specia literară pastel. să numeşti cel puţin patru trăsături ale personajului principal.3. 6 puncte Alcătuieşte două propoziţii în care să existe un pronume personal de politeţe. În compunerea ta. precizează aceste valori morfologice. Păşind pe cărăruia cu albe romaniţe.2 puncte). 10. 4.” 6 puncte Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Căci ziua. curate şi lucii ca zăpada.3 p. o conjuncţie.3 p. un pronume demonstrativ.L. Vroind să spună parcă ce vede şi-nţelege: Dar trist îşi pleacă fruntea ca Midas. ortografia . vin păunii cu crestele albastre Şi cozile învoalte ca un ghiveci de flori. var. din stofa a doua a poeziei. trebuie: să precizezi trei mijloace / procedee de caracterizare a personajului principal. o conjuncţie. prin exemple din text.

Indică două argumente care pot justifica faptul că textul suport este un pastel. Aud vocea sa. ortografia .3 p.Fratele meu este inginer. coerenţa textului – 3 p.8 rânduri) 2. Comentaţi hiperbola din balada populară. Văzând albastra-i umbră… . un adjectiv pronominal demonstrativ.3 p.Am remarcat bluza ei. să numeşti cel puţin patru trăsături ale personajului principal. 6 puncte 13. să evidenţiezi trăsăturile personajului prin referire la întâmplări săvârşite de Ştefan cel Mare. Ac 182 . Caracterizaţi personajul principal din balada populară ”Toma Alimoş”(6 . Selectează un vers care să indice prezenţa eului liric. Numeşte modul de expunere prezent în text. respectiv..N c) adj. aşezarea corectă în pagină. pers. Mă gândesc la ea.2 puncte).. pos.2 p. prin exemple din text. 6 puncte 7. pron. pron. punctuaţia .3 p. pron . 8 puncte Subiectul II (40 de puncte) Redactează o compunere de cel mult 20 de rânduri. să prezinţi relaţiile dintre personajul principal şi alte personaje cu care intră în contact. lizibilitatea . a) pron. G b) pron. Ac 7. registrul de comunicare. Daţi sinonime pentru următoarele cuvinte a cuvânta = ceas = mânie = a da vamă= murg = a se linişti= 5.” 6 puncte 11. pers.G c) adj. a) pron. a) pron. aşa cum se desprinde din grupajul de fragment „Portretul lui Ştefan cel Mare” din manualul nostru. (5 . Enumeraţi 5 trăsături ale baladei populare 4. în care să realizezi portretul lui Ştefan cel Mare. Alcătuieşte două enunţuri în care să existe un pronume posesiv.a 1. vechiul rege. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului .pos. Ac 2.G 6.pos. Formulează două enunţuri în care cuvântul „i” din ultimul vers să fie pronume şi verb predicativ. EVALUARE Clasa a VI.” 6 puncte 3. pers.6 rânduri) 3.. Notă! Vei primi 24 de puncte pentru conţinut ( câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei .. 6 puncte 10. Ac b adj. trebuie: să precizezi trei mijloace / procedee de caracterizare a personajului principal.6. Încercuiţi varianta corectă 1. pos. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „ Dar trist îşi pleacă fruntea ca Midas. a) pron. În compunerea ta. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Şi s-a trezit măgarul zbierând duios la soare. 6 puncte 12.

formă neacc. dem.. am luat obicei să întemeiem sfaturi şi să ne îndeletnicim cu vin din Ţara-de-Jos. încă de pe vremea Ancuţei celei de demult. (Mihail Sadoveanu. a văzut balaurul venind în vârtej sucit.Ac b) pron... Construiţi enunţuri cu ortogramele următoare laş: l-aş: var: v-ar: nul: Evaluare (lexic. parcă ar fi luat pe sus albia Moldovei ş-ar fi prăvălit-o asupra noastră. pron.posesiv.N b) pron.dem. reflexiv.N b) pron.Mă crede pe cuvânt.. stând cu el la târlă pe Dealul Bolândarilor..dem. a) pron...D c) pron. ca potârnichea în căngile şoimului.] toată lumea care se afla faţă. refl. iar gura i se deschidea ca o leică în nouri.. Eram aşa... dacă ai să poţi a ne arăta ceva mai înfricoşat.G 5. Şi mugind. N 3.] Când am văzut întâi balaurul. pers. Atuncea am văzut întăi balaurul. cu mare iuţeală.. de când ţin eu minte.. iar în răsuflările lui sorbea şi juca în slavă clăi de fân. dem.refl.. refl. flăcău trecut de douăzeci de ani şi părintele meu mă învăţa meşteşugul lui. formă acc. Sfatul acesta este bun.. a) adj. Şi de sub mugetul lui lepăda o revărsare de grindină şi ape.pers. […] Noi. refl..Ac 9. moş Leonte! – Da.. a) pron.G c) adj. grăi cu linişte moş Leonte. întorcând ochi holbaţi.. Balaurul) 183 . venea cumpănindu-şi coada.... a strigat cu vocea-i repezită moş Leonte zodierul.D c) pron. c-o voce pripită: – Când ai văzut întăi balaurul. căci şi el a fost zodier şi vraci [. [.. mi-am mai simţit aşa inima.Ac c) pron. Cu coada subţire ca un sul negru pipăia pământul şi trupul i se înălţa în văzduh. a) adj.D 8. dem.Ac b) pron. indirect c) fără funcţie sintactică 6. Mă îmbrac în negru.Ac c) pron. Venea drept spre noi. comise Ioniţă. Vă spun drept că numai o dată. îmi arăta ziua buruienile şi rădăcinile pământului. iar noaptea stelele cerului. încuviinţă bătrânul [. acoperişuri de case şi copaci desrădăcinaţi. de când sunt.. gen epic) Citeşte cu atenţie textul de mai jos: – Fraţii mei! a început cu mare putere comisul Ioniţă şi s-a desfăşurat în picioare cât era de nalt şi de uscat […] eu vreau să vă spun ceva cu mult mai minunat şi mai înfricoşat! – S-ascultăm povestirea comisului. N b) pron.Ac 4. Am fost la acesta.Varianta corectă este a) băiaţii aceia b) băieţii aceea c) băieţii acea 10. pos. formă neacc. […] asemenea poveşti numai la un asemenea han se pot auzi. Hangiţa a întors spre bătrân ochii ei aprigi.. a) compl. aici. refl.dem.. L-am văzut şi eu şi m-am cutremurat. fonetică. S-a aşternut liniştea..direct b) compl.b) pron.] Şi pe după Sântilie. […] Ci eu nu ştiu. N c) adj..

.............. ai grijă la transformarea dialogului în vorbire indirectă! 35 p (25 p – conţinut.................................... Povestea vorbii) „A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor................................ Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului vin din text............................. 10 p – redactare) Notă: se acordă 10 puncte din oficiu 10 p din oficiu FIŞĂ DE LUCRU 1.......... frumoasă Bucovină Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta.............. 4 p 2....... 1..... se stinse o lumină... Rapsodii de toamnă) „ Îmbracă-te în doliu......... Povesteşte în 8 – 12 rânduri textul citat...... Formează familia lexicală a cuvântului pământ (patru termeni)....Cerinţe: I............. 6 p 10.............. C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină Se stinse un luceafăr................ Naraţiunea din textul dat este la persoana... Autorul acestui fragment de operă literară este.............. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele sublinate să aibă alte valori morfologice decât în text.. Se stinse-o dalbă stea! (M...... Extrage din primele trei rânduri ale textului un cuvânt cu diftong....... 6p III. .............. 6.....”(G..... Grai valah) „De o gânganie mică. 4 p 5.... Voiculescu............. Păru-n cap i se ridică Şi pielea i se furnică..... 6p 7.................. tăcerea dă cântecului glas.. 6p 11..... 4p 9........”(Ion Pilat..... Personajele din acest fragment literar sunt.......... Extrage din text trei cuvinte compuse....................... Subliniază pe text descrierea balaurului.............. Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale..căţuie de petale........ măsura şi felul strofelor următoare: „Nu vorbele............ Eminascu..... unul cu hiat şi unul cu triftong....................... Naratorul istorisirii despre balaur este. Artă poetică) „Grai tămâiat.. Stabiliţi rima.......”(V..... Topârceanu....” (Pann................... 4p 8. Extrage trei derivate din ultimele trei rânduri ale textului... 5p II.... ritmul......................... La mormântul lui Aron Pumnul) „Spre apus abia s-arată 184 ........ 5 p 4....... 5 p 3...

personal Pr. Din frunzişurile grele De-nnoptare.. posesiv Pr.) „Doină.”(Ana Blandiana. Litere) 2. vreme vine.” (Aron Cotruş. noi le-am deschis adâncurile de-aur şi de fier şi-am suferit prin ei pe ploi şi ger. demonstrativ 185 . reflexiv Pr..” (I.Neniţescu. Eminescu. Niciodată spre A. de politeţe Pr. Tu din tânăr precum eşti Tot mereu întinereşti. căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer.” „Acolo unde-s nalţi stejari Şi cât stejarii nalţi îmi cresc Flăcăi cu piepturile tari Ce moartea-n faţă o privesc.. Povestea teiului) „Această spaimă a curgerii Dinspre A. noi le-am proslăvit frumuseţile-n cântece şi le-am cunoscut sufletul şi furtunile mai bine ca orişicine.” „ – Codrule cu râuri line Vreme trece. Extrageţi pe coloane pronumele personale. Eminescu. O văpaie de rubin. tot mai vin Glasuri mici de păsărele. prins de vrajă Răsărea sunând din valuri.Printre crengi. demonstrative din strofele de mai sus: Pr. noi le-am spintecat uriaşele pântece. Acceleratul) „Ai noştri sunt aceşti munţi pietroşi.. Topîrceanu.. cântic dulce” „Când tremurându-şi jalea şi sfiala” „Pân-o fost Horea-mpărat.”(G. doină.. Această spaimă De-a trece Prin toate literele Pe care le ştii dinainte.. mănoşi. 3.. întunecată. Ai noştri sunt aceşti munţi. Încercuiţi elementele care indică prezenţa eului liric în strofele de mai sus. Ţara mea) „Sus în brazii de pe dealuri Luna-n urmă ţine strajă Iar izvorul. Revedere) (M.” ( Pân-o fost Horea-mpărat) (M.. reflexive.. posesive.. Domnii nu s-au desculţat Nici în pat nu s-au culcat Nici la masă n-au mâncat. cărunţi..

Extrageţi pe două coloane prepoziţiile şi conjuncţiile din strofele de mai sus: prepoziţii conjuncţii 5. răspunse Samson plin de mânie. dar eu am să-l întreb în astă seară de unde-şi are calul ca să poţi şi tu să capeţi unul ca acela. pe urmă se aruncau unul în braţele celuilalt. de cât pe ce să ieie casa Irinucăi. pentru c-acela are două inimi. Subliniaţi în textele de mai jos toate tipurile de pronume învăţate. şi se umflă Bistriţa din mal în mal. Amintiri din copilărie) „Noi. fracţionar) şi numerale ordinale. că. Identificaţi în textele de mai jos toate numeralele cunoscute şi analizaţi-le în tabel: 186 . grupându-le în numerale cardinale (propriu-zis. ne ungeam cu leşie tulbure. fraţii tăi. faţa ei se-nsenină cum se-nsenină o undă de rază.”(Emil Gârleanu) pronumele găsit felul pronumelui gen număr caz persoa-nă funcţie sintactică 7. stăteau botoşi un ceas-două.” (Grigore Alexandrescu.>” (Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă) „Nu ştiu cum se întâmplă.4. şi se topeşte omătul. Extrageţi din strofele de mai sus numeralele. stricau prietenia de la un lucru de nimic. El îi povesti cum înviese. 6. până se usca cenuşa pe noi…” (Ion Creangă. şedeam afară la soare cu pelea goală. Câinele şi căţelul) „A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frânge…”(Octavian Goga) „Acesta era obiceiul dumnealor…. atunci ea-i zise: <De răpit nu mă poţi răpi până ce nu-i ave un cal asemene cu acela ce are tatăl meu. aproape de Bunavestire. şi curg pâraiele. colectiv. Şi noi. unde nu dă o căldură ca aceea. pe căldurile cele. apoi analizaţi-le în tabel: „Dar când îl văzu.

nu va fi văzut tocmai bine. O nouă smânceală de haină îl făcu s-o mai scurteze. Cinci pâni) numeralul găsit felul numeralului valoarea (adjectivală sau substantivală) gen caz funcţie sintactică 187 . aproape întreg ţinutul între al 67-lea şi al 68-lea meridian vestic. adică tocmai acea parte a Ţării de Foc despre care omenirea nu avea nici cea mai palidă imagine.„Îşi aduse aminte de tocmeala cu slujitorul.” (Radu Tudoran. o cionti până la doi coţi. îm fierbânţeala vânătorii. reduse coada vulpii la doi stânjeni. străbătuse cu bravii săi oameni[…] peste patru sute de kilometrii.”(Alexandru Odobescu Pseudo-Cynegeticos) „În cele cinci săptămâni cât durase această călătorie anevoioasă. îşi luă vorba înapoi şi. îndreptându-se că. până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâini… după ce au mistuit de mâncat. acoperind cu privirea. Toate pânzele sus) „Şi mâncară ei tustrei. dacă nu şi cu pasul. călătorul străin scoate cinci lei din pungă…”(Ion Creangă. între paralele a 54-a şi a 55-a. La a treia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->