COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAII NICOLAE VASILESCU-KARPEN BACU

ASAMBLRI MECANICE

Ing.DOINA NECHITOI

2009-2010
1

Cuprins
Prezentare general...3 A.Asamblri demontabile.6 1.Asamblri filetate..6 -Caracteristicile principalelor tipuri de filete7 -Forme i cauze de deteriorare a filetelor..9 2.Asamblri cu pene10 3.Asamblri prin caneluri13 4.Asamblri elastice14 B.Asamblri nedemontabile15 1.Nituri i nituiri..15 -Conditii tehnice impuse mbinrilor nituite..18 -Controlul mbinrilor nituite.18 2.Asamblri prin sudare19 3.Asamblri prin lipire..20 4.Asamblri prin presare...21 C.Teste de evaluare...20 BIBLIOGRAFIE...25

Prezentare general
Asamblarea este operaia de reunire, ntr-o succesiune bine determinat, a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, n scopul de a ndeplini cerinele tehnologice impuse. Rezultatul fizic al operaiei de mbinare poarta numele de asamblare. Dup modul n care se pot demonta cu sau fr deteriorarea a cel puin unuia dintre elementele componente, se pot defini urmtoarele grupe de asamblri:

- prin nituire - prin sudare A. Nedemontabile: - prin lipire - prin presare Asamblri: - prin filet - cu pene B. Demontabile: - canelate - cu elemente elastice

Asamblrile nedemontabile se caracterizeaz prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorarea cel puin a unuia dintre elementele asamblrii. La
3

asamblrile prin presare, fora de frecare ce apare ntre cele dou suprafee creeaz o presiune de contact. Cnd deformaiile suprafeelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca apar si deformaii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblrilor nedemontabile.

A. ASAMBLRI DEMONTABILE
Asamblarile demontabile pot fi: filetate, prin stiftuiri sau bolturi, prin pene longitudinale, prin caneluri pe contur poligonal profilate, prin strangerea propie, cu bratara elastica, cu clema, prin srangere pe con, cu inele tronconice etc.
1. Asamblri cu filet

Asamblrile prin filet reprezint cele mai rspndite mbinri demontabile, datorita numeroaselor avantaje pe care le prezint: montare si demontare uoara; posibilitatea transmiterii unor eforturi mari; sigurana in funcionare; posibilitatea realizrii filetului pe organe de asamblare separate (uruburi, prezoane, piulie), dar si pe piesele care se asambleaz. Organele de maini compuse, subansamblele si ansamblele, realizate cu ajutorul organelor de asamblare demontabile, pot fi montate si demontate ulterior, fara distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cate ori este necesar. Dei, in general, sunt mai scumpe dect asamblrile nedemontabile, de multe ori, datorita condiiilor impuse de realizarea pieselor, ansamblelor si subansamblelor de montare, de ntreinere, de deservire etc., sunt utilizate asamblrile demontabile. Materiale folosite: oteluri aliate, oteluri carbon de calitate inferioara: OL37, OL42, OL52, OLC 15, OLC 20, AUT 30, AUT 40, alame, cupru, mase plastice, aliaje neferoase.

Fig .1 Asamblare filetat

Elemente componente: 1. urub

2. piuli 3. aib

Fig.2 Elemente componente

Pentru obinerea unei mbinri corecte piesele i organele de asamblare, vor fi supuse unui control amnunit privind -Execuia corect a filetelor -Lipsa defectelor care pot mpiedica montajul sau pot provoca ruperea organelor de asamblare -Execuia corect a gurilor de trecere -Curirea desvrit a tuturor elementelor care particip la realizarea mbinrii Operaii de asamblare: -Centrarea pieselor asamblate -Introducerea uruburilor -Fixarea capului urubului pentru a nu se roti -Montarea piulielor

Caracterizarea principalelor tipuri de filete Filetele triunghiulare

Filetele triunghiulare sunt folosite ca filete de fixare deoarece asigura o buna autofixare. Profilul filetului este un triunghi echilateral pentru filetele metrice si un triunghi isoscel. pentru filetul Whitworth, masurat in oli. Filetele metrice se pot executa cu pas normal sau cu pas fin. Forma fundului filetului urubului poate fi dreapta sau rotunjita, rotunjire ce micsoreaza concentratorul de tensiuni, mai ales in cazul actionarii unor sarcini dinamice. Filetul in toli pentru tevi care se executa cu pas fin, cu fundul si varful filetului rotunjite, fara joc la fundul filetului, este folosit pentru fixare si etansare, se noteaza prin G diametrul interior al tevii,
5

in toli de exemplu pentru o teava cu diametrul interior de notatia va fi G .

Filetul patrat
Filetul patrat se utilizeaza ca filet de miscare, profilul filetului find un patrat cu latura egala cu jumatate din pasul filetului. Desi are cel mai ridicat randament se utilizeaza numai transmiterea unor sarcini mici deoarece spira are rigiditate si rezistente reduse. Un alt dezavantaj al filetului patrat il constituie centrarea nu prea buna a piulitei fata de surub. Se excuta numai prin strunjire, cu productivitatea relativ scazuta. Poate avea pas mare, normal sau fin.

Filetul trapeizoidal
Filetul trapezoidal se utilizeaza ca filet de miscare, profilul filetului fiind un trapez, obtinut prin tesirea unui triunghi isoscel cu un unghi de 30. El are randamentul mai redus decat filetul patrat si se utilizeaza pentru transmiterea unor sarcini mari, spira filetului find mai rigida si mai rezistenta decat a filetului patrat. Asigura o centrare buna intre piulita si surub, motiv pentru care acest profil este cel mai frecvent utilizat la transmisile surubpiulita. Se executa cu pas mare, normal sau fin, putnd fi prelucrat prin frezare cu productivitate mare.

Filetul rotund
Filetul rotund are profilul din drepte racordate cu arce de cerc, fiind obtint din profilul trapeizoidal de 30, prin rotunjirea vrfului si fundului filetului. Acest profil asigura filetului o rezistenta sporita la oboseala, fiind utilizat datorita acestui avantaj ca filet de miscare, in cazul unor sarcini dinamice, in conditii grele de exploatare, fiind utilizat la cuplele vagoanelor de calatori si de marfa, fiind nevoie de rezistenta mare la tractiune.

Forme si cauze de deteriorare a elementelor filetate surubpiulita

Cercetarile experimentale si analiza asamblarilor filetate distruse au condus la concluzia ca formele de deteriorare a organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei surubului si distrugerea filetului piulitei sau surubului. Cauza principala care conduce la ruperi este oboseala materialului datorata actiunii unor sarcini variabile si favorizata de rezistenta unor puternici concentratori de tensiuni. In cazul unor sarcini statice, ruperile apar mai ales ca urmare a prelucrarii mecanice necorespunzatoare a pieselor filetate sau a montarii si explotarii incorecte a acestora. Considerand ca tensiune de baza tensiunea din tija nefiletata a surubului, in sectiunile cu concentratori de tensiuni apar valori de tensiuni mai mari de cinci ori decat tensiunea de baza, cea mai mare tensiune si, ca urmare cea mai mare parte a ruperilor apare in zona primei spire a surubului in contact cu piulita. Concentrarea tensiunilor in aceasta zona se explica prin distributia neuniforma a sarcinii intre spirele in contact ale surubului si piulitei, prima spira preluand peste 1/3 din sarcina iar a zecea spira mai putin de 1/100 din aceasta sarcina. In plus tensiunile care apar in tija surubului au valori maxime in zona de la fundul filetului, acestea provocand si ruperile spirelor filetului. Celelalte zone cu frecventa a ruperilor mari este zona de trecere de la tija la capul surubului, concentratorul de tensiuni din aceasta zona fiind tocmai diferenta de dimensiuni si raza de racordare cu care se realizeaza trecerea. Organele de asamblare filetate se pot deteriora si datorita unor sarcini suplimentare cauzate de impreciziile de executie si de montaj. Transmisiile urub-piulia ies din funciune, in primul rnd, datorita uzrii flancurilor spirelor filetului. Pentru a preintampina deteriorarea organelor de asamblare filetate si transmisilor surub-piulita, trebuie sa se calculeze, conform regimului de solicitare, atat tija surubului cat si spirele filetului. In plus trebuie luate masuri tehnologice si costructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni.

2.Asamblri cu pene
a) De fixare (cu prestrngere) fig.3 Pene nclinate cu nas Pene fr nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangeniale (d)

Fig.3

b) De ghidare (fara prestrangere) fig.4

Pene paralele: - Obijnuite

- Drepte

Fig.5

Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de mpnare. Uneori se fixeaz pe arbore cu ajutorul uruburilor. Se calculeaz la fel ca penele nclinate cnd transmit efortul numai pe fetele laterale. Cnd este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene, montate pe arbore in acelai plan si decalate cu 120 grade. Lungimea aproximativa a penei este de (1,1.1,3)d.

c. Asamblri prin pene longitudinale

Pene longitudinale cu strngere se clasific n: nalte, denumite i nclinate (figura 6a); plate (figura 6b);

 concave (figura 6c); tangeniale (figura 6d).

Fig.6
d.Penele transversale se monteaz cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate. Ele pot avea seciune dreptunghiulara cu una sau ambele fete nclinate sau pot avea muchiile rotunjite. n fig. 7 sunt artate cteva tipuri de pene transversale. Se pot utiliza att la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul de cruce la compresoare; la tirani, cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu: jocul dintre fus si cuzinet.

10

Fig.7

3.Asamblri prin caneluri

Asamblrile prin caneluri -caz particular al asamblrilor cu pene logitudinale, diferena fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc formnd corp comun cu angrenajul cu caneluri. Comparativ cu asamblrile prin pene au urmtoarele avantaje: capacitatea de ncrcare mai mare la aceleai dimensiuni de gabarit; rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate; evitarea ovalizrii butucului. Dintre dezavantajele acestor asamblri se menioneaz tehnologia de execuie mai pretenioasa si preul de cost mai ridicat dect al asamblrilor prin pene paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si mainilor-unelte, la cuplaje etc. Asamblrile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectndu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare. Asamblrile mobile se folosesc la cutiile de viteze roti baladoare . Profilul asamblrilor prin caneluri poate fi:
11

 dreptunghiular (fig 8),

triunghiular (fig.9),

in evolventa (fig 10).

12

4.Asamblri elastice
Reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese utilizand ca organe de masini elemente elastice de tip arcuri (amortizoare). Materiale: OLC55A, OLC60A, OLC65A, OLC75A, OLC 80A, materiale neferoase si oteluri aliate. Avantaje: aceste materiale utilizate la confectionare arcurilor sunt rezistente la coroziune; rezistenta la socuri si vibratii; se utilizeaza cu bune rezultate la suspensiile masinilor; arcurilor, franelor sau ambreajelor. Dezavantaje: dupa ruperea lor acestea trebuie inlocuite.

Se calculeaz caracteristica arcului K

F K = ---f

F - ncrcarea arcului f - deformaia elastic corespunztoare ncrcrii

Fig.11 Arc cu foi

13

B.ASAMBLRI NEDEMONTABILE
Asamblarea nedemontabil presupune utilizarea unor elemente sau substane intermediare de legtur cum sunt: niturile,cordoanele de sudura, lipiturile metalice sau nemetalice,etc.

1.Nituiri si nituri
Nituirea este imbinarea a doua sau mai multe piese,ce se realizeaza prin folosirea organelor de asamblar e numite nituri. Asamblarile nituite se executa manual sau mecanic.Nituirea propriu-zisa se executa dupa operatiile de curatire,indreptare si gaurire a pieselor.Utilajele pentru nituire se compun din: -instalatii pentru incalzirea niturilor: forje,cuptoare,aparate electrictrice pentru incalzire; -dispozitive de formare a capului: capuitoare si contracapuitoare cu anexe(suporti de sustinere a contracapuitoarelor); -dispozitive de lovire si presare: ciocanul de mana(barosul), ciocane pneumatice, prese.Operatia de nituire se realizeaza prin suprapunerea tablelor cu unul,doua sau trei randuri de nituri,cap la cap sau cu eclise. Niturile sint organe de masini care servesc la imbinarea diferitelor subansambluri. Niturile se confectioneaza din otel carbon obisnuit OL 34, sau OL 37 , alama , cupru si aluminiu.Elementele unui nit sunt: -tija nitului de forma cilindrica sau tubulara, capul initial la una din extremitatile tijei si capul de inchidere, care se formeaza la nituire. Dimensiunile principale ale niturilor sunt: -diametrul tijei d , lungimea tijei l , diametrul capului initial D si inaltimea capului h. Clasificarea niturilor se face dupa urmatoarele criterii: -dupa pozitia capului,in raport cu elementele asamblate,niturile pot fi: cu cap obisnuit,cu cap semiinecat si cu cap inecat; -dupa forma capului,niturile sunt: cu cap semirotund,cu cap cilindric,cu cap troncoic; -dupa forma tijei niturile pot fi: cu tija plina,cu tija semitubulara si cu tija tubulara, -nituri speciale,socotite cele care pentru nituire nu au nevoie de contracapuitor;acestea sunt: nituri explozibile,care au tija semitubulara incarcata cu material exploziv si nituri cu tija dubla.

14

Fig.12 Elementele si dimensiunile nitului 1 - tija 2- capul initial 3 - capul de inchidere d - diametrul tijei l - lungimea tijei D- diametrul capului h - inaltimea capului

15

Conditii tehnice impuse asamblarilor nituite

Obtinerea unei bune calitati a asamblarilor nituite este conditionata de urmatorii factori: -presiunea executata asupra nituli si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie suficienta pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea; -temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise,iar niturile sa nu stea timp indelungat la aceste temperature,pentru ca materialul sa nu-si schimbe proprietatile tehnologice; -niturile sa fie astfel alese incat sa existe un raport intre diametrul si tija nitului suficient pentru formarea capului de inchidere; -piesele care se imbina sa aiba suprafetele bine curatite si indreptate; -niturile sa se distribuie astfel incat sa se realizeze o buna rezistenta si etanseitate a imbinarii. Asamblarile nituite se considera de buna calitate daca se indeplinesc urmatoarele conditii: -gaura este umpluta complet de corpul nitului; -nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate; -capul nitului asigura aderenta pe toate suprafata lui cu piesele pe care le imbina si nu prezinta fisuri,frecaturi sau rupturi.

Controlul imbinarilor nituite

Cusatura nituita este considerata bine executata daca niturile sint corect asezate si daca nu exista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de

16

nituit si pe capetele niturilor.Rezistenta cusaturii nituite se verifica prin lovirea cu ciocanul,aprecierea facandu-se dupa sunet sau dupa vibratia niturilor. Demontarea imbinarilor nituite se realizeaza prin taierea niturilor cu dalta ,taiere cu flacara axiacetilenica sau prin gaurirea niturilor.

2.Asamblarea prin sudare

Sudarea procedeu tehnologic de asamblare nedemontabil a dou sau mai multe piese, cu aceeai compoziie sau compoziii apropiate realizat prin topire sau presare. Materialul suplimentar introdus n zona de mbinare se numete material de adaos sau metal de adaos. Cordonul de sudur se numete zona mbinrii sudate n care au acionat forele de legtur dintre atomii marginali.

Scule, dispozitive i materiale folosite

Sursa de curent : surs de curent continuu - generatoare de curent continuu Surs de curent alternativ - transformatoarele de curent mono i trifazate Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan special pentru spargerea crustei de zgur ce se formeaz n timpul sudrii, perie de srm pentru curirea marginilor tablelor de mbinat i a custurii. Elemente de baz electrozii vergele metalice acoperite cu un nveli fuzibil, ce are rolul de a amorsa arcul electric, de a asigura arderea stabil a acestuia i de a proteja baia de sudare mpotriva oxidrii. Alegerea electrozilor are o importan deosebit n realizarea unei custuri de calitate. nveliul electrodului poate fi: acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant (O), rutilic (R), titanic (T). Tehnologia sudrii cu arc electric Se parcurg urmtoarele etape: Alegerea sursei de curent i tipul electrozilor - funcie de materialul i dimensiunile pieselor de asamblat
17

Pregtirea pieselor curirea de oxizi i grsimi, trasarea, debitarea, prelucrarea marginilor pieselor, aezarea n poziia n care se vor suda ,verificarea dimensional a rostului, a poziiei pieselor i a gradului de curire Sudarea propriu- zis Sudarea tablelor n poziie orizontal - electrodul trebuie s fie n permanen inclinat la un unghi de 15450 fa de poziia vertical. n timpul sudrii electrodul penduleaz transversal pentru obinerea limii custurii. Sudarea tablelor groase se face n mai multe straturi subiri ca s nu apar tensiuni termice Controlul mbinrilor - verificarea rosturilor nainte de sudare - detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizeaz cu aparate speciale: endoscopul

3.Asamblari prin lipire Asamblarea prin lipire este operaia de mbinare a doua sau mai multe piese confecionate din acelai metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui material de aport de temperatura mai joasa dect a materialului pieselor de mbinat. Clasificarea lipiturilor metalice, in funcie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit cuprinde urmtoarele grupe: lipituri moi si lipituri tari. Avantaje: se elimina apariia tensiunilor remanente; nu necesita calificare superioara; este o operaie care se realizeaz cu consum redus de manopera si energie, cat si cu utilaje simple. Dezavantaje: sunt mai puin rezistente dect sudurile, att mecanic cat si termic; rezistenta mecanica este puternic afectata de temperatura; au sensibilitate la ocuri, imbatranire in timp, desprindere.
18

4. Asambalrea prin presare Asamblarea prin presare este operaia prin care doua piese, una de tip arbore, iar cealalt de tip alezaj, sunt aduse in stare fizica in care intre ele sa apra forte de strngere care sa duca la blocarea lor. Dup direcia forei exteriore ce se aplica pentru realizarea mbinrii, se disting asamblri prin presare longitudinala si prin presare transversala.

19

TEST DE EVALUARE NR.1 I. Completai spaiile libere cu termenii potrivii 1. Fiele tehnologice conin . procesului tehnologic de asamblare i datele principale pentru efectuarea .. 2. Prin metoda interschimbabilitii totale nu este necesar sau prealabil a pieselor Punei litera A dac considerai c afirmaia este adevrat i F dac considerai c nu este adevrat. 1. Materialul suplimentar introdus n zona mbinrii sudate se numete material de adaos

II.

2. La sudarea tablelor n poziie orizontal electrodul trebuie inut perpendicular pe piese 3. Lipirea se realizeaz fr material de adaos

4. Penele longitudinale au axa longitudinal paralel cu axa comun a pieselor ce se asambleaz

5. Pentru asamblarea angrenajelor nu este nevoie de operaii de verificare III. Privii cu atenie sculele din figur i scriei n dreptul fiecrei grupe pentru ce fel de asamblare le folosim

20

TEST NR 2

1. Dispozitivul din imagine este utilizat pentru realizarea unei mbinri nedemontabile. Despre ce mbinare este vorba?

2.Care sunt etapele ce se parcurg pentru realizarea mbinrii folosind acest dispozitiv? a.__________________________ b.__________________________ c.__________________________

21

TEST NR 3
I Completai csuele de mai jos

METODE DE ASAMBLARE

II Privii desenele de mai jos i completai tabelul

1.

22

5 4

NR.CRT. DENUMIREA ASAMBLRII

23

TEST NR.4

Pentru asamblarea din figur completai urmtorul tabel, preciznd operaiile necesare realizrii. Operaiile se trec n ordine succesiv

NR. CRT.

OPERAIA

S.D.V.-uri FOLOSITE

24

BIBLIOGRAFIE

1.Asamblari mecanice manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva, Autori: Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice Enache, Sorina Antosica, Maria Manole 2. Organe de masini si organe de asamblare,editura Mirton,Timisoara 2001 Autori: Mikos.I. 3.Organe de masini si transmisii mecanice,editura Mirton,Timisoara 2005 Autori: Mikos .I. 4.Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V.

25