Batalia de la Grunwald (Tannenberg) 1410

Batalia de la Grunwald sau Batalia de la Tannenberg (15 iulie 1410) s-a dat intre Regatul Poloniei,Marele Ducat al Lituaniei si aliatii lor pe de o parte si Cavalerii Teutoni pe de alta parte. A fost batalia decisiva impotriva statului monastic al Cavalerilor Teutoni si una din cele mai importante batalii din Evul Mediu. Batalia a avut loc in zona unor sate mici,numele acesteia fiind diferind in limbile germana si poloneza1. Teutonii ( Ordinul Teutonic) este un ordin catolic (religios) german format in 1198 la Acra n Palestina, denumirea lor propriu-zisa fiind Ordinul Cavalerilor Sfintei Marii din Ierusalim. Acestia se considerau niste cruciati mpotriva pagnilor slavi din estul Europei.Polonezii si lituanienii fusesera crestinati cu mult nainte de 1410,astfel nct Ordinul si pierduse motivul existentei. Ordinul nfiinseaza un stat secular puternic,care n secolul al XV-lea ameninta integritatea Poloniei. n actiunile sale,Teutonii au fost sprijiniti de Anglia,Franta,Ungaria si Imperiul Romano-German,care i-au furnizat bani,arme si ajutor militar,acolo unde era nevoie2. Principala cauza a conflictului a fost detinerea de catre teutoni a marilor centre comerciale:Gdansk si Torun,precum si a provinciei Samogitia. Scnteia s-a aprins n ultimele luni ale anului 1409,cnd n teritoriul Samogitiei (regiune a Lituaniei),care apartinea teutonilor izbucneste o revolta sprijinita de lituaniei.Regele Wladyslaw al Poloniei si aliatul sau,ducele Witold al Lituaniei,se hotarasc sa porneasca ofensiva mpotriva Ordinului; invadeaza Prusia si urmaresc sa cucereasca Marienburgul,capitala de atunci a Teutonilor. Pentru a-i mpiedica pe Cavaleri sa-si concentreze fortele, Wladyslaw simuleaza cteva atacuri asupra Pomeraniei (aflata de-a lungul coastelor meridionale ale Marii Baltice), Prusiei de Vest si Tilsitului (n prezent Sovetsk regiunea Kaliningrad) fortndu-i pe germani sa-si divizeze armata. n timp ce Ulrich von Jungingen, Marele Maestru (Magistru) al Ordinului Teutonic,se astepta la un atac polonez asupra Pomeraniei, Wladyslaw i dejoaca planurile ndreptndu-se pe rul Nogat,spre Marienburg3. La 9 iulie 1410, Wladyslaw si Witold intra n Prusia n fruntea unei armate de aproximativ 50.000 de oameni,formata din din 20.000 de ostasi de cavalerie poloni,11.000 de soldati de cavalerie usoara lituaniei,1.500 de tatari din Crimeea, precum si efective numeroase de infanterie poloneza,mercenari boemieni,condusi de Ziska(general si lider al miscarii religioase husite formate de Jan Hus),rusi si srbi. Acestia se ndreapta spre rul Drewca din nordul Poloniei,unde Marele Maestru a ocupat o pozitie puternica. Spionii lui Wladyslaw estimeaza ca armata
1

1 2

Stephen, Turnbull, Disaster for the Teutonic Knights, Osprey Publishing, Oxford, 2003, pagina 40. Ibidem 1, pagina 53. 3 http//en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Grunwald

germana numara aproximativ 40.000 de oameni,20.000 cavalerie si 20.000 infanterie si arcasi. Fiindca apararea teutonilor parea inexpugnabila(de nenvins), Wladyslaw hotaraste sa mearga mai departe n nord spre orasul Dabrowno,pentru a-i determina pe germani sa-si paraseasca pozitia. Polonezii iau cu asalt fortareata Dabrowno,apoi se retrag si asteptnd reactia germanilor. Dupa ce detaseaza 3.000 de oameni sub comanda lui Heinrich von Plauen (cel de-al 27-lea Maestru al Ordinului Cavalerilor Teutoni) pentru a ntari garnizoana din Marienburg, trece rul Drweca n 12 locuri si nainteaza cu armata sa catre satele Grunwald si Tannenberg,hotart sa-l oblige pe Wladyslaw sa lupte. n noaptea de 14 spre 15 iulie 1410 vremea furtunoasa i-a convins pe slavi si germani ca si n ceruri era razboi. n tabara poloneza,corturile au foast rasturnate,iar semnele sunt interpretate cu ardoare intr-unul din ele,se vede un rege luptndu-se cu un calugar,iar spre ncntarea polonezilor,calugarul este nfrnt la fel cum Marele Maestru va cadea n fata regelui Wladyslaw al Poloniei4. Dar n ciuda prevestirilor favorabile,polonezii nu localizasera armata teutona,care n zorii zilei de 15 iulie marsaluieste spre ei,hotarta sa oblige nceperea imediata a luptei.Considernd ca cele divine trebuie puse naintea celor militare,Wladyslaw intra in capela si asculta cu devotiune doua liturghii tinute de capelanii sai polonezi. Ducele Witold,pe de alta parte,alarmat de amenintarea iminenta a atacului german,ncearca sa-si grabeasca piosul(evlaviosul) aliat sa-si grabeasca rugaciunile;armata polona ridica steagurile si incepe sa ocupe spatiul de lupta de la sud si vest de lacul Lubien. Armata teutona ocupase o pozitie puternica pe o naltime la est de polonezi,cavalerii fiind grupati n 52 de "steaguri" sau unitati;sute de steaguri flutura n vnt.Unele poarta nsemne crestine,dragoni,tauri si lei,iar deasupra tuturor flutura marele drapel al Ordinului Cavalerilor Teutoni,un steag alb de aproape 2 metri patrati cu o cruce aurie cu margine neagra,n cnetrul caruia este nfatisat un vultur negru.Marele Maestru ordonase ca n fata cavalerilor sai sa fie amplasate un sir de obstacole pentru a-i opri pe inamici,n spatele acestora fiind pozitionati arbaletierii si mercenarii englezi cu arcuri mari,von Jungingen adoptnd o pozitie defensiva5. Dupa ce Wladyslaw si-a ncheiat rugaciunile, a mbracat magnifica armura si i s-a alaturat lui Witold care orserva liniile germane. Gndul teribilei lupte parea sai apese greu pe toti comandantii - Marele Maestru a izbucnit n lacrimi,n timp ce Wladyslaw nu se putea hotar sa dea ordinal de ncepere a macelului. Dar von Jungingen stia ca succesul strategiei lui depinde de atacul polonez asupra liniilor teutone si pentru aceasta s-a folosit de un siretlic pentru a-l forta pe Wladyslaw sa preia initiativa: el trimite doi cavaleri dinspre liniile germane catre grupul regal polonez,purtnd sabii fara teaca. Cavalerii i spun lui Wladyslaw ca aceste sabii iau fost trimise de Marele Maestru pentru a-l ajuta pe regele polon n lupta,
2

24

eoffrey, Reagen, Batalii care au schimbat istoria lumii, Grupul Editorial RAO, Bucuresti, 2004, pagina 71. 5 Gheorghe, Romanescu, Marile batalii ale romanilor, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982, pagina 74.

deoarece era evident ca el nu avea o sabie proprie. Astfel narmati, vor nceta oare polonezii sa se mai ascunda n copaci si vor iesi la lupta ? Cavalerii polonezi fierbeau de furie n fata acestei insulte, dar Wladyslaw ramne impasibil;punndusi coiful,el accepta provocarea. Garda de corp a lui Wladyslaw. formata din 60 de cavaleri,si ocupa pozitiile n jurul lui,dar Witold,care dispretuia protectia,calareste n lungul liniilor sale,cerndu-le oamenilor sa lupte cu toate fortele. Imediat dupa ora 9 dimineata,din tabara polona se aude o mare fanfara de trompete si mii de ostasi ncep sa cnte imnuri; n acordurile acestora,armatele slave nainteaza catre rndurile compacte ale germanilor,fiecare cavaler polon purtnd ca semn distinctiv un manunchi de paie pe partea de sus a bratului. Stiharii si mantiile albe ale Cavalerilor Teutoni cu crucile lor negre tiveau parca cu zapada culmea din departare, deasupra capetelor lor armele stralucind n lumina soarelui. n contrast cu emblemele crestine de pe steagurile polonezilor, multi dintre samogitienii din rndurile lituanienilor aveau ca drapel capete retezate n vrful unor prajini. Pe masura ce se apropie de rndurile inamicului,cavalerii lituanieni nedomoliti, purtnd lanci si agitnd suliti,ataca cu toata forta n stnga armatelor germane de lnga satul Tannenberg. Att de furios a fost atacul lor,inct i-au calcat n picioare pe pedestrasii germani,mprastiindu-le tunurile. Contraatacul a venit din partea cavalerilor marelui maresal de Prusia, Friedrich Wallenrod, superiori datorita cailor mai buni si armurilor mai grele. Lituanienii sunt alungati n dezordine catre lac, urmariti de calaretii germani si doar cele trei stindarde de Smolensk rezista n deruta si reusesc sa se alature aliatilor polonezi din centru. Aici,n dreapta liniei lor, cele 20 de stindarde ale cavalerilor condusi de marele comandant Conrad von Liechtenstein sunt respinse n lupta nversunata corp la corp cu cavalerii poloni,dintre care multi purtau renumitele coifuri cu aripi si creasta. n acest moment decisiv al luptei, Witold, ngrozit de perspectiva disperarii armatei sale,l implora pe Wladyslaw sa avanseze din pozitia sa sigura de lnga satul Ulnowo, aflat la 2 km de front. Precedati de portdrapelul care ducea marele stindard al Cracovei, un steag lung din matase rosie pe care era nfatisat un leu de argint, Wladyslaw si garda sa de corp dau pinteni cailor sa nainteze 6. Pe un font larg de trei sau patru km, Victoria se nclina cnd de o parte cnd de cealalta. Cavalerii victoriosi ai lui Wallenrod la stnga, care se ntorceau dupa ce i alungasera pe lituanieni de pe cmpul de lupta, vaznd ca le sunt amenintate centrul si flancul drept,pornesc n ajutorul lor si resping flancul drept al polonezilor, reorganizat cu oarecare dificultate de Witold,care parea ca lupta pretutindeni. Vaznd ca lupta este indecisa,von Jungingen conduce personal rezerva de 16 stindarde de cavalerie ntr-un atac lnga satul Grunwald care aproape strapunge centrul polonezilor. n acest moment,niste cavaleri germani ies din lupta pentru a ataca grupul care-l nconjura pe regele Wladyslaw pe un deal din apropiere. Un cavaler n mantie alba l-a atacat pe rege,dar secretarul acestuia,
3

36

Stephen,Turnbull, Crusader Castles of the Teutonic Knights, Osprey Publishing, Oxford, 2003, pagina22.

luptnd doar cu o lance rupta,l-a rasturnat pe german care apoi a fost omort de garda regala polona a lui Wladyslaw7. Acest incident pare sa fi concentrat desfasurarea ntregii lupte; rndurile splendide ale cavalerilor germani sunt lovite dintr-o directie neasteptata. Efectivele mari de lituaniei si tatari, care parasisera batalia, reorganizate de ducele Witold, sunt aduse napoi pe cmpul de lupta,atacndu-i pe germani n spate. Lovitura este decisiva,floarea Ordinului pierind n lupta care urmeaza. Printre cei ucisi s-au aflat si Marele Maestru, loctiitorul sau, marele maresal si sute de frati superiori ai Ordinului Teuton. Dupa ce conducatorii lor au fost ucisi sau luati prizonieri,ostasii armatei germane s-au mprastiat urmariti de cavaleria usoara lituaniana. Trebuie amintit faptul ca si Alexandru cel Bun domnul Moldovei ntre anii 1400-1432, vasal fiind regelui Poloniei a trimis un contingent de 400 de calareti. Pare o cifra derizorie,dar pentru acea epoca nu nsemna putin. Acesti calareti,dupa o cronica ungureasca din secolul al XVI-lea au fost cei care au hotatt soarta bataliei,aplicnd o tactica militara pe care o regasim la Asanesti,cei care la 1205, la Adrianopol,ajutati de cavaleria cumana i inving pe cruciatii francezi si-l iau prizonier pe mparatul Baldovin al Constantinopolului. Moldovenii i-au atras ntr-o cursa pe teutoni, provocndu-i sa-i urmareasca calare pna la liziera unei paduri.Acolo, soldatii lui Alexandru cel Bun au descalecat n viteza si i-au potopit cu o ploaie de sageti pe greoii cavaleri germani;cei scapati cu viata au fost ucisi fara greutate de sabiile moldave,operatiune mult usurata din cauza faptului ca greutatea armurii unui teuton cazut de pe cal limita foarte mult gradul miscarilor nefericitului cavaler7. Din cauza efectivelor angajate si a pierderilor suferite,batalia de la Tannenberg este una dintre cele mai mari si sngeroase din epoca medievala,iar faptul ca a durat doar 10 ore i dovedeste intensitatea. Aprecierile ca n lupta au fost ucisi 18.000 de germani,14.000 sunt luati prizonieri par fnateziste,dar avnd n vedere ncercuirea trupelor n stadiile finale ale luptei,aceste estimari nu pot fi departe de realitate. Dintre cele 700 de mantii albe frati ai Ordinului Teuton doar 15 au ramas n viata si au fost luati prizonieri,toate cele 52 de stindarde ale Ordinului fiind capturate de polonezi si expuse n Catedrala din Cracovia8. Regele Wladyslaw a fost profund tulburat cnd a primit stirea mortii lui Ulrich von Jungingen, vaznd n rasturnarea Marelui Maestru trufas lucrarea lui Dumnezeu. El i-a ordonat unui crainic sa anunte ca a doua zi va oficia o liturghie pentru a celebra victoria si pentru a-i onora pe mortii din ambele tabere. Dupa ce prizonierii au fost prezentati la parada, au fost eliberati pe cuvnt de onoare,cu exceptia nobililor si a cavalerilor celor mai bogati,care au fost pastrati pentru a se cere rascumparare. La doua zile dupa batalie,polonezii pornesc catre Marienburg aflat la 120 km departare. n cele opt zile ct a durat marsul pna la capitala Teutonilor, Heinrich von Plauen ntareste att de bine fortareata,nct,desi
4

47

Neagu,Djuvara, O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999, pagina 43. 8 David, Nicolle , Teutonic Knight: 1190-156, Osprey Publishing, Oxford, 2007.

Wladyslaw cucereste cu usurinta orasul,nu poate patrunde cu usurinta dincolo de zidurile groase de 9 m ale castelului Malbork. n final,polonezii sunt obligati sa se retraga,dupa ce sosesc ntariri din garnizoanele Ordinului din Livonia pentru a ridica asediul Marienburgului. Dar nimic nu se mai putea schimba dupa ce maretul Ordin Teuton fusese umilit de o alianta a statelor slave despre care nici un observator european avizat nu crezuse ca va fi la naltimea acestei misiuni 9. De-a lungul istoriei sale,Ordinul Cavalerilor Teutoni suferise si alte nfrngeri,nici una nsa att de severa ca cea de la Grunwald. Anterior,esecurile fusesera provocate de triburi pagne,cei ucisi fiind considerati martiri n lupta pentru raspndirea credintei crestine. Dar n 1410,lituanienii erau si ei crestini si scopurile initial religioase ale ale Teutonilor nu mai erau valabile. nfrngerea Ordinului a fost considerata o pedeapsa divina pentru mndria si aroganta membrilor sai. Spiritul cruciat agoniza n Germania,iar n Europa Occidentala nu mai existau voluntari dornici sa sprijine Ordinul n agresiunile sale teritoriale mpotriva fratilor crestini. n 1446, Ordinul cedeaza Prusia de Vest Poloniei prin Tratatul de la Thorn si se retrag din Mariensburg in noua lor capitala de la Konigsberg.Ultimul mare maestru al teutonilor, Albert de Brandenburg, a aderat la reforma protestanta i a secularizat posesiunile Ordinului Teutonilor, ntemeind ducatul ereditar al Prusiei, n 1525. Partea catolica a ordinului a supravieuit n Germania pna n 1809, cnd a fost desfiinata de Napoleon, i a renascut n 1839 la Viena, avnd rolul asistenial originar. Dupa persecuiile suferite de regimul nazist ntre 1933 i 1945, ordinul a fost renfiinat imediat dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial10.
5

59

Gheorghe, Stoica; Liviu,Stoica; Gabriela, Popa, Castele si cetati din Transilvania, Editura Mega, Bucuresti, 2009, paginile 29-30. 10 William, Urban, Teutonic Knights: A military History, Greenhill Books, Barnsley, 2005, pagina 72.

Castelul Teutonilor din Marienburg11

Aramatele teutonilor si cele aliate12

Terenul luptei astazi13

610

, 11,

12

Ibidem 1, paginile 8, 41, 63.

Bibliografie
Djuvara, Neagu , O scurta istorie a romnilor povestita celor tineri, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999. Marcu, George, Enciclopedia bataliilor din istoria romnilor, Editura Meronia, Bucuresti,2011. Nicolle, David, Teutonic Knight:1190-1561, Osprey Publishing, Oxford, 2007. Regan, Geoffrey, Batalii care au schimbat istoria lumii, Grupul Editorial RAO, Bucuresti,2004. Romanescu, Gheorghe, Marile batalii ale romnilor, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1982. Stoica, Gheorghe; Stoica, Liviu; Popa, Gabriela, Castele si cetati din Transilvania, Editura Mega, Bucuresti, 2009. Turnbull, Stephen, Crusader Castles of the Teutonic Knights, Osprey Publishing, Oxford, 2003. Turnbull, Stephen, Tannenberg 1410: Disaster for the Teutonic Knight, Osprey Publishing, Oxford, 2003. Urban, William, Teutonic Knights: A military history, Greenhill Books, Barnsley, 2005.