Balta-Alba de Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (1818-1890),reprezentat de seama al generatiei de scriitori pasoptisti,a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare,scriind poezie,proza si dramaturgie,punand astfel,temelia literaturii romane in toate genurile literare. Tema acestei opere o constituie imaginea Valahiei realizata prin contradictia stridenta dintre aspectele primitive si cele de civilizatie avansata,viziune naucitoare pentru vizitatorul european. Povestirea Balta-Alba de Alecsandri are la baza constructiei literare motivul strainului in ipostaza unui tanar pictor francez,care intreprinde un voiaj in Orient,prilej cu care observa si comenteaza cele vazute in timpul calatoriei prin Valahia. Naratiunea este la persoana I pe parcursul intregii povestiri,inceputul fiind relatat in ipostaza unui tanar valah,iar intamplarile propriu-zise sunt istorisite de naratorul-personaj,adica turistul francez.Modalitatea narativa se remarca,asadar,prin prezenta marcilor formale ale naratorului subiectiv,de unde reiese apropierea acestuia de evenimente,pana la substituirea lui de catre personaj.Perspectiva temporala este continua si limitata,evenimentele sunt povestite cronologic si se desfasoara in numai 24 de ore.Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real,statiunea balneara Balta-Alba si un spatiu imaginar inchis,al bulversarii din cunostiinta protagonistului. Naratorul fixeaza de la incepeut locul unde francezul isi istoriseste povestirea,intr-o incapere din Iasi,in care erau adunati mai multi prieteni ce stateau lungiti pe divanuri dupa obiceiul oriental. Proza Balta-Alba de Vasile Alecsandri este o povestire, naratiunea la persoana I accentueaza subiectivitatea povestitorului in ipostaza de martor sau personaj,evidentiind faptele si situatiile intamplate in trecut,principala caracteristica a stilului fiind evocarea. Comicul povestirii este construit prin contrastul dintre aparenta si esenta,dintre ceea ce protagonistul nadajduieste sa gaseasca in Valahia si ceea ce exista in realitate:sperarea de a manca un biftec la tractor si mai ales dulcea sperare de a ma odihni o noapte intreaga pe un pat elastic,dar nu exista restaurant in sat,iar patul era din lemn,fara saltea,fara asternut;in loc de antropofagi intalneste un surugiu ciudat si moracanos dar si tineri cu maniere si toalete elegante care vorbesc limba franceza impecabil;nu exista hotel,dar sunt doua marchande de mode iar faptul ca femeile si barbatii se scaldau la un loc in balta nu se stie daca tine de primitivism sau de cea mai avansata civilizatie. Limbajul artistic se caracterizeaza in principal,prin oralitate,dand senzatia de comunicare directa intre povestitor si ascultator,remarcandu-se talentul si spiritul de observatie al strainului,ironia si autoironia (talul meu,viind la Balta-Alba,nu era de a petrece noaptea in convorbire sufleteasca cu stelele) care confera naratiunii o mare putere de sugestie,construind un spectacol al contradictiilor ce defines Valahia:primitivismul infricosator si civilizatia europeana.Se remarca in cursul povestirii si o serie de figuri de stil:hiperbole (strajerul ii pare un uries ingrozitor,care cata la mine,pare ca ar fi vroit sa ma inghita dintr-o imbucatura) personificari (toate plantele se uita cu ochii stralucitori la mine si asista la epizodul voiajului meu; rotile radea scartaind de mine); comparatii (bodoganind din gura ca un urs suparat).

Balta-Alba de Vasile Alecsandri

Oralitatea stilului este definita si de stilul colocvial,care cuprinde: #cuvinte si expresiile populare,regionalisme si arhaisme: samana mai mult a niste mate postite , tinete bine! ,ar fi intrat dracul intr-insii ,gios ,colb,postas,spravalituri,ciolane,toluri, schinii; #cuvinte si expresii straine (englezesti si frantuzesti):steplechasse (engl.steeple-chase cursa cu obstacole), ah,cest charmant! (fr.-ah,este incantator!). Limbajul inconfundabil,tonul confensial al persoanei I,spiritual ironic al observatiei sunt frecvent intalnite in proza lui Alecsandri.