~ Analiza industriei energiei regenerabile ~

1. Introducere
Scopul acestui proiect consta in analiza mediului de afaceri al industriei energiei regenerabile din Romania. Pentru a fi posibil acest lucru vor fi identificate companiile mari care au ca obiect de activitate producerea de energie alternativa (solara, eoliana etc.). Vor fi evidentiate metodele prin care acestea au ajuns sa aiba un impact atat de mare in acest domeniu, care, spre deosebire de altele, in ultimii ani a inceput sa primeasca sprijin din partea Uniunii Europene, fiind recunoscuta ca o solutie pentru dificultatile create de utilizarea tipurilor de energie care afecteaza mediul. Acest proiect cuprinde: prezentarea dimensiunii industriei energiei verde, numarul de companii, prezentarea celor mai importante companii de pe piata romaneasca, analiza diamantului

competitivitatii al lui Porter, bazata si pe modelul celor cinci forte al lui Porter si posibile solutii pentru cresterea competitivitatii companiilor active in acest domeniu.

2.

Prezentarea pietei energiei verzi

n ultimul secol, folosirea energiei din

combustibili fosili (petrol, gaz, cabuni: prin ardere), a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari decat orice activitate umana din istorie: acumularea de gaze nocive n atmosfera, ceea ce a declansat procese (poate ireversibile), precum: subtierea stratului de ozon, ncalzirea globala, etc. De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importanta pentru lumea de azi. Aceste surse, precum: soarele, vantul, valurile, practic nu se consuma si se numesc: energii regenerabile. Produc emisii mult mai putine, reduc poluarea chimica, termica, radioactiva si sunt disponibile, teoretic oriunde pe Glob. Aceste resurse energetice mai sunt cunoscute si sub numele de energie verde, acesta fiind un termen care se refera la surse de energie regenerabila si nepoluanta.

Electricitatea generata din surse regenerabile devine din ce n mai disponibila. Prin alegerea

unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot sustine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generarii energiei conventionale si vor creste independenta energetica.

Tipuri de energie regenerabila

Energia solara; Energia eoliana; Energia geotermala; Energia hidraulica; Energia mareelor; Energia de biomasa; Energia potential osmotic.

DIMENSIUNILE PIETEI Romania a produs electricitate din surse regenerabile, in 2010, cat 35,24% din consumul total. Cifrele arata ca Romania si-a depasit tinta de 33% pentru 2009. Din total, 74% a fost produsa in hidrocentrale, 22% in turbine eoliene, 4% in centrale pe biomasa, la care se adauga o pondere nesemnificativa de electricitate fotovoltaica. In total, acest sector a atras din 2009 pana in prezent peste doua miliarde de euro, goana dupa energia din vant, soare, biomasa sau apa fiind manata mai ales de schema de sprijin foarte generoasa pusa la dispozitie de statul roman. Sprijinul acordat de stat roman pentru energia regenerabila a atras anul trecut investitii masive, in special in sectorul eolian. Romania a devenit astfel cea mai activa tara din regiune in ceea ce priveste capacitatile nou instalate, iar in 2013, pariul va fi in domeniul fotovoltaic, o piata aflata inca la inceput.La fel ca restul statelor Europene, Romania urmareste cresterea procentului de energie produsa din surse regenerabile din totalul energiei produse in economie, tinta fiind de 38% pentru anul 2020. La finele anului 2012 s-au consemnat doua recorduri pe piata din Romania s-au inagurat cel mai mare parc eolian si cea mai mare ferma fotovoltaica din tara.

Hidroenergia
Energia hidroelectrica este cu siguranta cea mai raspandita si cea mai matura aplicatie a energiei regenerabile. 22 % din productia mondiala de energie provine de la hidrocentrale, multe dintre ele sunt hidrocentrale de putere mica (SHP) care produc mai putin de 10MW; sunt mai mult de 17400 de astfel de hidrocentrale in Europa. Energia hidroelectrica se bazeaza pe o tehnologie matura care a evoluat in ultimii 100 de ani.Tehnologia a fost adaptata pentru toate domeniile de aplicatii: Hidrocentrale PICOelectrica; Hidrocentrale MICRO si MINI-electrice; Hidrocentrale mici; Hidrocentrale mari.

Urmatorul tabel arata principalele hidrocentrale de la noi din tara:

Centrala Raul Puterea inst. (MW) PORTILE DE FIER I LOTRU CIUNGET R.MARE RETEZAT MARISELU VIDRARU P.D.F. II STEJARU Somes Arges Dunarea Bistrita 220,5 220,0 216,0 210,0 Fantanele Vidraru Portile de Fier II Izvorul Muntelui 220,0 465,0 800,0 1.230,0 1977 1966 1985 1960 Raul Mare 335,0 Gura Apelor 200,0 1987 Lotru 510,0 Vidra 370,0 1972 Dunarea 1050,0 Portile de Fier Acumularea Vol.stocat (mil.mc) 2.400,0 Perioada (p.f.) 1971

Chiar daca cifrele arata superioritatea in volum a hidroelectricitatii, adevaratul potential de energie regenerabila al Romaniei este prezentat in urmatorul grafic:

Energia eoliana
In ciuda evidentului avantaj in ceea ce priveste resursele energiei de biomasa si a avantajului de productie al hidroenergiei, niciun alt sector al energiei verde de la noi din tara nu a atras atat atentia precum cea eoliana. Capacitatea tarii noastre pe acest segment a crescut semnificativ in 2012, de la 623 MW instalati in septembrie 2011, la 1440 MW in septembrie 2012. Astfel, Romania a reusit sa ocupe locul 10 in topul celor mai atractive tari din lume la investitiile in energie eoliana, depasind tari precum Italia, Brazilia, Japonia, Australia sau Olanda, potrivit clasamentului Renewable Energy Country Attractiveness, publicat de Ernst&Young. Mai mult, in tara noastra a intrat in functiune cel mai mare proiect eolian pe uscat din Europa, parcul eolian Fantanele-Cogealac din judetul Constanta. Constanta este cel mai verde judet din Romania, avand turbine eoliene de peste 1.000 MW in valoare de mai bine de 1,5 miliarde de euro

O companie care se ocupa cu energia eoliana la noi in tara se numeste chiar COMPANIA EOLIANA SA. Aceasta s-a infiintat in 2007 si se ocupa cu: proiectarea de parcuri eoliene, colaborarea cu investitori din domeniul eolian, studierea de zgomot pentru parcuri eoliene, optimizarea amaplasarii turbinelor in teren cu cel mai performant soft specializat, montarea de anemometre, masurarea si prelucrarea datelor despre vant. Firma s-a infiintat avand suportul si experienta atat profesionala cat si manageriala a companiei Alerion din Italia, unul dintre liderii din domeniul energiilor neconventionale, cu investitii impresionante in peninsula italica.

Investitorul principal doreste prin Compania Eoliana sa participe activ la dezvoltarea sectorului energetic intr-un cadru competitiv si performant, in total acord cu obligatiile asumate de tara noastra cu privire la Protocolul de la Kyoto, adica reducerea emisiilor de gaze de sera participante la procesul de incalzire globala.

Energia solara
Romania incepe sa atraga investitii si in domeniul producerii de electricitate din surse solare, dupa boomul din sectorul eolian. Panourile solare au produs in 2012 de zece ori mai multa energie decat in 2011, iar generatoarele eoliene cel mai probabil se vor dubla pana in 2014, ca urmare a incurajarii sectorului energetic prin subventii, puterea totala instalata depasind-o de cateva ori pe cea de la Cernavoda. Primele proiecte incep sa se contureze in vestul tarii. Unul dintre proiecte este destul de avansat. Potrivit Transelectrica, exista o cerere de racord la retea pentru un proiect de 32 de MW in orasul Gataia din judetul Timis. Societatea RaRa Parc a deschis, in orasul tulcean Isaccea, cel mai mare parc solar functional din Romania, acesta urmand sa asigure consumul necesar pentru circa 4.700 de gospodarii. Furnizorii de echipamente si servicii pentru proiecte de energie solara cred ca 2013 va aduce o crestere semnificativa a pietei fata de 2012, estimarile vizand montarea a mai bine de 500 MW anul viitor, ceea ce inseamna investitii de circa 650 de milioane de euro. Pana acum, investitiile realizate in acest sector nu au fost mai mari de 40 de milioane de euro.

Una dintre companiile romanesti producatoare de energie solara este STECA ROMANIA SRL. Aceasta companie este partener al firmei Steca Elektronik Gmbh i ofer produse de nalt calitate destinate sistemelor bazate pe energie solar. Steca Elektronik Gmbh este unul dintre producatorii de varf ai industriei de echipamente solare si este prezenta pe toate cele trei segmente ale acestei piete si anume cea a sistemelor cu conectare la reteaua electrica (PV grid connected), a sistemelor fara conectare la reteaua electrica (PV off grid) si respectiv pe cea a sistemelor termice solare( Solar thermal). De asemenea, Steca Romania ofera si servicii de consultanta, proiectare si instalare de echipamente solare. Romania dispune de un potential solar si eolian ridicat care poate fi usor valorificat. Aceasta a ajuns ca in mai putin de trei ani de zile sa acumuleze capacitati de productie a energiei regenerabile de aproape 1.400 MW, nivel care reprezinta echivalentul in putere al celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda ce asigura aproape 20% din necesarul de consum national.

Energia de biomasa
Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni si anume: 1. Delta Dunarii rezervatie a biosferei 2. Dobrogea 3. Moldova 4. Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni) 5. Platoul Transilvaniei 6. Campia de Vest 7. Subcarpatii 8. Campia de Sud

Energia geotermala
Pe teritoriul Romaniei, un numar de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au intalnit la adancimi situate intre 800 si 3500 m resurse geotermale de joasa si medie entalpie (40-120 grade Celsius). Exploatarea experimentala a circa 100 de foraje in cursul ultimilor 25 ani a permis realizarea unor evaluari a potentialului energetic al acestui tip de resursa. Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosita in proportie de 37% pentru incalzire, 30% pentru agricultura (sere), 23% in procese industriale, 7% in alte scopuri. Dintr-un numar de 14 sonde geotermale sapate in intervalul 1995-2000 la adancimi de 15003000 m, numai doua sonde au fost neproductive, inregistrandu-se o rata de suces de 86%.

3.

Diamantul competitivitatii al lui Porter

Porter a elaborat cadrul de analiza a competitivitatii unei natiuni, cunoscut ca

diamantul lui Porter. Acesta este mijlocul cel mai frecvent utilizat pe plan mondial pentru analiza competitivitatii nationale. El considera ca o firma poate obtine avantaje competitive prin: actele de inovatie, obtinerea de informatii utile si viabile, imbunatatirea permanenta a avantajului competitiv deja obtinut. La origine, diamantul lui Porter are patru dimensiuni:

Factorii : resursele naturale, umane, financiare, infrastructura fizica si administrativa, infrastructura de informatii si cea stiintifica si tehnologica, acestea contribuind la calitatea si specializarea factorilor de productie. Cererea interna : marimea si dinamica pietei, gradul de sofisticare a clientilor locali, presiunea de inovare pe care acestia o pun asupra competitorilor pe piata, existenta unor nise de piata specializate. Industriile inrudite si de sprijin : prezenta unor furnizori locali competitivi si a unor industrii inrudite care permit integrarea pe verticala. Strategia si structura firmelor precum si competitia nationala : intensitatea competitiei locale, si la existenta unui context concurential stimulativ.

La acestea s-a adaugat ulterior inca doua componente (Jacobs i Jong, 2002; Jacobs i Lankhuizen, 2005): Climatul international( sansa) : evolutii exogene si care nu pot fi prevazute de catre o tara. Actiunea guvernamentala: politica fiscal i bugetar. Dintr-o perspectiv mai larg, rolul guvernului este acela de catalizator, de a ncuraja dezvoltarea companiilor, de a fi n avanpostul cererii de produse i servicii inovatoare, de a facilita crearea unor competene specializate, de a asigura respectarea standardelor de siguran i de mediu, de a sprijini politica anti-trust i a stopa comportamentul colusiv, de a stimula investiiile n capitalul uman, n inovare i n infrastructur; statul nu trebuie sa se implice direct in economie, ci indirect prin crearea mediului necesar obtinerii avantajelor competitive de catre firme.

Factorii:
In ceea ce priveste energia verde, unul dintre cel mai important factor este reprezentat de resursa naturala. La baza procesului de obtinere a energiei stau o diversitate de resurse naturale: vantul, soarele, apele curgatoare, curentii oceanici, caldura pamantului.

Hidroenergia este energia produsa in hidrocentrale cu ajutorul miscarii apei, datorata diferentei de nivel intre lacul de acumulare si centrala. Energia solara este energia emis de Soare, fiind o surs de energie regenerabila. Energia solar poate fi folosit s: genereze electricitate prin celule solare(fotovoltaice) genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale) incalzeasca cldiri, direct nclzeasc cldiri, prin pompe de caldura nclzeasc cldiri i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice.

De exemplu panorile solare APRICUS, folosesc ca sursa energia solara difuza care este gratuita si inepuizabila. Acestea pot asigura 60-70% din nevoia de apa calda menjera pe an si functioneaza tot timpul anului. Fluxul de radiatie solara ce ajunge pe suprafata terestra are un potential energetic ce corespunde impresionantei sume de 172 mld GW, ceea ce nseamna de cca 20.000 ori mai mult decat consumul de energie din anul 2000.Aceasta sursa de energie ar putea sa asigure n permanenta necesarul pentru un consum n continua crestere. Revolutia n domeniul valorificrii energiei solare s-a produs n anul 1952 cand trei cercetatori de la Laboratoarele Bell, din Princetown New Jersey, au descoperit ca razele de soare care cad pe un material pe baza de siliciu pot produce curent electric. Practic, celulele fotovoltaice convertesc lumina solara n electricitate. Aceste celule sunt foarte scumpe si pentru realizarea lor se folosesc substante toxice, precum sulfura de cadmiu si aseniura de galiu, substante care raman n mediu sute de ani. Recent, n Germania s-a descoperit si experimentat cea mai eficienta si mai putin poluanta combinatie de substante folosite la celulele fotovoltaice, care este de 14 ori mai productiva decat cele cunoscute pana n prezent. De remarcat este faptul c Romania este singura tara din Europa care detine telur n Muntii Metaliferi (Sacaramb, Baia de Aries, Fata Baii) si n Banat (Oravita). In ceea ce priveste infrastructura stiintifica si tehnologica, cercetarea n domeniu este n plina desfasurare si se intentioneaza obtinerea unor tehnologii performante si eficiente si la preturi accesibile. Energia eoliana este utilizata prin intermediul morilor de vant, care au fostconstruite nca din evul mediu n Peninsula Ibericasi n zona litorala a Marii Nordului. Vanturile sunt formate din cauza ca soarele nu incalzeste Pamantul uniform,fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vant poate fi folosita pentru a roti niste turbine,care sunt capabile de a genera electricitate. Energia geotermic este o form de energie regenerabila obinut din cldura aflat n interiorul Pamntului. Putem folosi aburul si apa calda produsa de pamant pentru a incalzi interiorul cladirilor sau pentru a genera electricitate.

Energia geotermala este generata de descompunerea radioactiva a unor elemente subcrustale si poate fi utilizata atat n centrale geotermoelectrice cat si pentru ncalzit. O problema este ca, aceasta resursa este repede epuizabila. Extragerea apelor fierbinti duce la scaderea panzei freatice, iar rencarcarea din apele de suprafata este un proces lent. Dupa aproximativ 100 de ani de exploatare apele se racesc si trebuie sapate alte puturi. Costurile tehnologice la astfel de instalatii sunt mai reduse ca de altfel, si cele de ntretinere. Energia de biomas reprezint procesul chimic de ardere(transformare chimic n prezena oxigenului molecular, proces prin excelent exergonic). Conversia biologica a radiatiei solare, prin fotosinteza, furnizeaza anual, sub forma de biomasa, o rezerva de energie evaluata la 3 x 1021 j/an.Actualmente, biomasa furnizeaza 6-13% din nevoile

mondiale de energie. Principalii biocombustibili sunt etanolul si biomotorina, ca si combustibilii lichizi si biogazul. Etanolul se obtine din trestie de zahar, porumb, grau, orz, sfeclade zahar, iarba de preerie si plop, iar biomotorina se produce din rapita, din soia sidin uleiul de palmier. Biogazul este un complex de hidrocarburi usoare, obtinut prin descompunerea deseurilor organice nereciclabile din domeniul menajer, agricol si industrial in medii umede si lipsite de oxigen molecular. n ultimii ani si la noi se cultiva tot mai mult rapita pentru producerea de

biomotorina. Piata locala de energie inca asteapta procesul de separare in cazul distributiei de electricitate si gaz, liberalizarea pietei si progresul in productia de energie, care este destul de in urma din punct de vedere al investitiilor. Desi putem spune ca atragerea resurselor financiare in aceasta industrie este greu accesibila, se observa un trend ascendent al dezvoltarii si inovarii acesteia, numeroase companii care ofera o gama de solutii financiare si tehnologice. existand

CEREREA INTERNA: Problema energiei este de o importanta vitala, iar siguranta aprovizionarii cu petrol si gaze naturale constituie o prioritate absoluta pentru orice economie a lumii. Pe fondul crizei actuale de petrol si in conditiile aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa incurajeze investitiile atat in surse conventionale, cat si in surse neconventionale de energie.

Potentialul energiei Soarelui este imens. Intr-o maniera generala, se considera ca totalitatea energiei solare ajunse pe Pamant in mai putin de o ora ar acoperi nevoile energetice ale umanitatii timp de un an, in conditiile in care ar fi recuperata in totalitate.In acest sens, panourile solare sunt astazi amplasate pe acoperisurile caselor, pe intinsele suprafete aride ale deserturilor si, mai nou, pe caroseriile masinilor. n Romania, la Universitatea Politehnica din Bucuresti exista cea mai mare centrala cu panouri fotovoltaice din estul Europei, care are o putere instalata de 30,18 KW si care functioneaza din anul 2006, iar la Mangalia si Giurgiu au fost implementate proiecte de utilizare a energiei solare pentru furnizarea de apa calda menajera colectoare solare. In ceea ce priveste cererea de energie eoliana, specialitii apreciaza ca n anul 2010, ntre 5-10% din nevoile energetice ale lumii vor fi satisfacute de energia vantului. Pentru fermieri si proprietari de terenuri, aceasta este o adevarata mana cereasca, prin utilizarea de

ntrucat este ieftina, inepuizabila si ecologica. Centralele eoliene prezint dezavantajul ca necesita suprafete mari (1000 MW solicita ocuparea unei suprafete de 80 km2 ), dar montarea lor pe terenuri neutilizabile pentru agricultura (varfuri de munti si dealuri, zone litorale), este ncurajatoare. Cu energia electric ieftina de la vant se poate realiza electroliza apei si obtinerea unui combustibil ieftin, simplu si care nu contine carbon, hidrogen, combustibil ales pentru alimentarea noilor motoare celulare, la care lucreaza companiile Daimler-Crysler, Ford, General Motors, Toyota si Honda. Compania Toyota a realizat n premiera motoare cu ardere hibrida, benzina si electricitate produsa de turbine eoliene cu design avansat, compania Honda a realizat

versiunea hibrida Honda-Civic, iar compania Ford a realizat modelul hibrid Espace SUV . In cadrul programului national Casa Verde, ialomitenii au solicitat inlocuirea sistemelor clasice de incalzire cu cele care utilizeaza energie regenerabila, prin panouri solare si centrale pe peleti, reducand astfel gradul de poluare si contribuind la mentinerea calitatii mediului inconjurator.

Astazi, energia geotermala are diverse folosinte, de la producerea de energie electrica pn la ncalzirea locuintelor, a spatiilor publice, comerciale si turistice. Pompele de caldura geotermala reduc consumul de electricitate cu 30-60% comparativ cu sistemele traditionale de incalzire si racire deoarece electricitatea produsa este utilizata numai ca sa vehiculeze caldura nu sa o si produca. n Romania energia apei geotermale este utilizat pentru furnizarea apei calde menajere si pentru ncalzirea locuintelor nunele cartiere din Oradea, Beius si Satu Mare. n Romania, prin proiectul Rumegus 2000 s-au construit sisteme de ncalzire centralizata pe baza de rumegus n 4 orase (Vatra Dornei, Gheorghieni, Vlahita si ntorsura Buzaului). n domeniul energiei electrice, cercetarile recente au demonstrat viabilitatea si eficienta generatoarelor la scara mica, inclusiv a celor cu energie neconventionala, care sunt mai apropiate ca putere si ca distanta de consumatori. Costurile ridicate, specificul aleator si intermitent al unora dintre aceste surse de energie, fac ca unele sa fie o alternativa de viitor ndepartat, sau, altfel spus, pentru atunci cand nu mai exista alternativa, iar tehnologiile de valorificare vor fi mult mai avansate fata de cele actuale si, binenteles, mai ieftine. Cu toate acestea, perspectiva valorificarii altor forme de energie (energii neconventionale) este foarte apropiata, ele fiind de altfel si speranta de energie a omenirii.

INDUSTRII INRUDITE SI DE SPRIJIN

Industriile inrudite si de sprijin se impart in industrii inrudite: pe orizontala ( utilizeaza aceleasi materii prime, tehnologii, retele de

distributie, promovare). In cazul nostru putem identifica companii care furnizeaza produse, tehnologii si servicii in stransa legatura cu industria energiei verzi (ex: panouri solare, materiale, etc.). Deasemenea, exista companii care utilizeaza tehnologii ce transforma energia solara in energie electrica. Masinile solare au aparut in anii 80 si se considera ca vor fi masinile viitorului. Vehiculele care functioneaza suta la suta cu energie solara au devenit tot mai performante si mai mult decat atat, an de an, in diferite parti de pe glob, se organizeaza raliuri cu masini propulsate suta la suta cu soare. Panourile solare amplasate pe suprafata vehiculului capteaza razele solare, pe care le converteste in electricitate. Astazi, exista masini cu care se poate circula kilometri intregi fara niciun strop de benzina.

pe vertical (sunt conectate de fazele de productie din aval si amonte) exista

companii care ofera sprijin financiar sau tehnologic pentru aceste industrii. Spre exemplu, Mentor Finance reprezinta mai multe fonduri internationale care ofera o gama larga de solutii de finantare companiilor/proiectelor ce activeaza in domeniul energiei verzi.

La mijlocul 2010, Mentor Finance a semnat o colaborare cu un partener unic in domeniul energiei regenerabile. Optiunea de finantare speciala va fi oferita pentru urmatoarele tipuri de proiecte: Proiecte solare, Proiecte eoliene, Proiecte biogaz.

STRATEGIE SI COMPETITIE

Ca si in celelalte domenii si in cel al energiei verzi, companiile urmaresc prin intermediul strategiilor lor sa-si imbunatateasca serviciile si produsele, sa se extinda pe piata interna, sa patrunda pe noi piete si sa obtina profit. Energia verde a inregistrat un rol tot mai important in mixul de energie al marilor companii de pe glob. Pe masura ce corporatiile evalueaza riscurile in ceea ce priveste securitatea energetica, preturile energiei, mediul de reglementare, brand-ul si presiunile din partea partilor interesate, acestea incep sa se concentreze pe optimizarea mixului lor de energie prin cresterea investitiilor si instalarea capacitatilor de energie din surse regenerabile. Desi ne-am confruntat cu o redresare lenta a crizei financiare globale, tranzitia catre o economie mai eficienta din punct de vedere al resurselor si cu emisii reduse de carbon este inevitabila. Cateva din companiile petroliere active pe piata din Romania si-au anuntat intentia de a intra in productia energetica. Astfel, Rompetrol a anuntat ca va incepe furnizarea de energie electrica dupa investitia de aproximativ 40-44 milioane de euro intr-o termocentrala de 110 MW care va acoperi nevoile rafinariei Petromidia si a statiilor Rompetrol. De asemenea, o parte din energie va fi distribuita catre sistemul de electricitate national. Proiectul este programat sa inceapa anul viitor si va avea o durata de 18 luni.

Compania ruseasca Lukoil a anuntat ca va investi 73,5 milioane $ pentru a deveni furnizor de energie prin construirea unei termocentrale la rafinaria Petrotel din Ploiesti. Energia produsa va fi folosita in principal pentru nevoile rafinariei, in timp ce restul va fi tranzactionat pe piata.

Avand in vedere faptul ca pe 1 ianuarie 2007, Romania a intrat in Comunitatea Europeana si ca guvernul a incercat sa alinieze sistemul legislativ romanesc la sistemul legisltiv european, liberalizarea sectorului energetic a fost obiectivul cheie pentru o piata energetica libera si competitiva. In timpul procesului de liberalizare, Romania a ales modelul descentralizat al pietei energetice, in care producatorii si furnizorii sunt liberi sa incheie tranzactii de vanzare-cumparare a energiei. Acest model este bazat pe dezvoltarea de relatii contractuale bilaterale intre producatori si furnizori, cu cat mai putine interventii din partea autoritatilor de reglementare asupra aspectelor concurentiale ale unei astfel de relatii. Principala consecinta a liberalizarii prevazute a pietei de energie va fi cresterea eficientei jucatorilor datorita cresterii competitiei. Aceasta competitie va fi sporita pe baza accesului liber si non-discriminant a noilor jucatori pe piata, iar preturile se vor forma ca rezultat unic al mecanismului competitiv.

CLIMAT INTERNATIONAL

Caracterizate de o abundenta a resurselor naturale si o cerere in crestere pentru energie, pietele emergente au fost marii castigatori din sectorul de energie verde in cursul anului 2012, conform raportului trimestrial Ernst & Young, Renewable energy country attractiveness indices. Cu toate acestea, dupa opt ani de crestere a nivelului investitiilor noi in cadrul sectorului, se pare ca anul acesta va exista o scadere, dupa un an record in 2011. In timp ce primele date sugereaza ca nivelurile investitiilor in energie verde sunt in scadere, acest lucru nu este neaparat un semn rau. Exista inca capacitati importante de energie verde in curs de instalare, insa costurile cu acestea sunt ceva mai mici decat anul trecut. In plus, investitiile si instalatiile pentru energie verde continua sa fie propulsate de activitatea din pietele emergente, aflate in plina expansiune. De-a lungul anului 2012, Ernst & Young a urmarit modificarea conditiilor din sectorul energiei verde la nivel global, prin analiza trimestriala Renewable energy country attractiveness indices. Acest studiu evalueaza 40 de tari in functie de atractivitatea pietelor lor de energie regenerabila, infrastructura energetica, dar si de adecvarea pentru tehnologiile individuale.China a ramas in topul clasamentului All Renewables Index (ARI) in 2012, partial datorita intensificarii obiectivelor de energie solara destinate pentru a absorbi surplusul de pe piata de panouri solare. Germania si-a continuat eforturile in energie regenerabila in 2012,

ocupand locul al doilea in clasamentul ARI in trimestrul 3 din 2012, in timp ce SUA a trecut pe locul al 3-lea pe fondul problemelor privind extinderea stimulentelor pentru energie regenerabila, cauzate de disponibilitatea gazelor naturale la preturi scazute. Romania urca pentru prima data in top 10 al celor mai atractive tari din lume privind investitiile in energie eoliana la inceputul lui 2012. Evolutia ulterioara pe parcursul anului, desi usor fluctuanta, a confirmat faptul ca tara noastra ofera este una din cele mai atractive piete pentru investitii in energie verde. Astfel, Romania si-a mentinut cu succes pozitia, terminand anul in top 10 pe energie eoliana, si pe locul 13 in ceea ce priveste indicele agregat pentru toate formele de energie regenerabila. Au existat mutari pozitive in clasament in cursul anului 2012, cu multe piete demarand programe performante, alimentand cresterea noua din sector, si se anticipeaza ca aceste tendinte vor continua in 2013.

ROLUL GUVERNUUI

Rolul potrivit al guvernului ar fi acela de catalizator si de incurajator al companiilor spre aspiratii mai nalte n sensul miscarii lor spre nivele superioare ale performantei competitive. Privind industria in ansamblul sau, anul 2012 a fost unul extrem de dificil pentru producatorii care furnizeaza echipamente industriei. Surplusul de oferta, scaderea costurilor in tehnologie, reducerea cererii pe unele piete europene si protectionismul comercial care a urmat, au condus la o perioada de consolidare a companiilor si la rationalizarea sprijinului guvernamental, provocand paralizia lantului de aprovizionare in anumite piete. Perspectiva ramane una la fel de provocatoare pentru anul 2013, corporatiile si companiile de utilitati dorind sa reduca excesul de oferta de pe piata, in timp ce guvernele vor urmari scaderea dependentei industriilor de subventii. Un rol important in evolutia industriei verzi l-a avut decizia Guvernului privind privatizarile. Procesul de privatizare in domeniul energetic romanesc a inceput cu doi ani in urma prin tranzactia in urma careia statul roman a vandut grupului austriac OMV actiuni ale Petrom. Valoarea contractului a fost in jur de 1,5 miliarde euro, fiind cea mai mare inregistrata vreodata in sectorul energetic local. A urmat vanzarea catorva sucursale ale Electrica - Electrica Banat si Electrica Dobrogea- catre compania italiana Enel, la jumatatea

anului 2004, pentru suma de 127 milioane de euro. Enel a cumparat in acest an si Electrica Muntenia Sud platind in jur de 820 milioane de euro pentru 67,5% din actiuni. Principalii distribuitori de gaz - Distrigaz Sud si Distrigaz Nord - au fost privatizati la jumatatea lui 2005. Prima a fost vanduta catre Gaz de France pentru 311 milioane de euro, iar cea ce a doua catre distribuitorul german de gaz E.ON Ruhgas pentru 303 milioane. Diferenta dintre cele doua tranzactii a fost destul de mare, Distrigaz Sud avand in momentul privatizarii datorii de 95 milioane de euro, in timp ce Distrigaz Nord avea numai 13 milioane de euro. Deasemenea, pentru a atinge obiectivul ca 38% din energia tarii sa fie asigurata de energia regenerabila, guvernele pot implementa diverse sisteme de promovare care sa incurajeze companiile sa produca, respectiv sa distribuie energie verde, spun consultantii Accace, unul dintre liderii din Europa Centrala si de Est in zona serviciilor de outsourcing si consultanta. Romania a optat pentru sistemul de cote obligatorii. Acesta este un mecanism de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin aplicarea cotelor anuale obligatorii de achizitie de certificate verzi. Legea 220/2008 mentioneaza, insa, si alte variante. De pilda: ajutoare pentru investitii, scutiri sau reduceri de impozite, rambursari de taxe, scheme de promovare privind obligatia de cumparare a energiei din surse regenerabile.

4.

Solutii de crestere a competitivitatii

Tarile din UE (inclusiv Romania) trebuie sa faca eforturi pentru a aplica in totalitate normele UE in materie de energie, astfel incat potentialul pietei sa fie valorificat pe deplin, in avantajul consumatorilor. Tarile UE au convenit asupra unor norme comune care sa contribuie la cresterea competitivitatii pietei energiei. Astfel, cetatenii si intreprinderile vor beneficia de o aprovizionare sigura si durabila, la preturi corecte. Normele sunt esentiale pentru depasirea problemelor cu care ne confruntam astazi, printre care schimbarile climatice si dependenta excesiva de importuri. De asemenea, sunt importante pentru a asigura accesul tuturor cetatenilor europeni la energie, la preturi accesibile. In aceasta directie, s-au facut unele progrese. In prezent, consumatorii beneficiaza de o oferta mai variata, preturile en-gros sunt tinute sub control si este asigurata cantitatea de energie necesara.

In alte domenii, unele tari din UE avanseaza mai incet. Pentru a accelera procesul, Comisia doreste sa faca mai mult pentru a-i ajuta pe consumatori sa profite din plin de avantajele unei piete competitive. Printre masurile menite sa amelioreze functionarea pietei interne a energiei se numara:

garantarea aplicarii corecte a normelor de catre toate tarile unele

nu fac inca acest lucru, in special in cazul normelor privind interconectarea pietelor gazului si electricitatii

informarea consumatorilor cu privire la totalitatea drepturilor care

le revin, inclusiv dreptul de a schimba furnizorul gratuit, in interval de trei saptamani. Astfel, consumatorii ar putea economisi 13 miliarde de euro pe an daca toata lumea ar plati cele mai mici preturi

promovarea montarii de contoare inteligente, care le permit

consumatorilor sa isi monitorizeze consumul in timp real si sa isi gestioneze mai bine facturile la energie

prezentarea mai clara a preturilor, tarifelor si ofertelor, ceea ce ar

contribui la protejarea consumatorilor vulnerabili

eliminarea

preturilor

reglementate -

acestea

le

creeaza

consumatorilor falsa impresie ca preturile pe care le platesc sunt cele mai mici posibile si constituie un obstacol in calea concurentei si a investitiilor (la ora actuala, doar 9 tari din UE nu reglementeaza preturile cu amanuntul).

Etapele urmatoare: Unele tari intentioneaza sa propuna masuri de stimulare a furnizorilor traditionali, pentru a mentine disponibila capacitatea de productie de electricitate in cazul in care cererea nu poate fi acoperita cu ajutorul surselor de energie variabile (cum ar fi energia solara sau eoliana). Inainte de a introduce astfel de masuri, este necesar sa se analizeze mai bine motivele pentru care tarile UE nu investesc in cresterea capacitatii de productie. De asemenea, guvernele nationale ar trebui sa incerce sa se aprovizioneze de la furnizori din alte state membre, lucru care ar putea fi mai rentabil. Comisia va propune si orientari privind promovarea surselor regenerabile de energie.

Concluzii:

Energia regenerabila prinde din ce in ce mai mult teren mai ales datorita: cresterii continue a preocuparii oamenilor pentru sanatatea mediului

inconjurator , aceasta neafectand in mod negativ mediul; inepuizarii resurselor; faptului ca este mult mai eficienta din punct de vedere economic, pentru ca nu

este nevoie ca un anumit combustibil sa fie adus pentru a sustine functionarea centralelor electrice; reducerii cantitatii de deseuri care ajunge la groapa de gunoi, acestea putand fi

transformate in biomasa.

Sursele energiilor alternative, precum cea solara sau cea eoliana, sunt inepuizabile, vor exista atata cat va exista si planeta, ajutand la diminuarea utilizarii resurselor care sunt epuizabile. In concluzie,utilizarea energiei regenerabile este una dintre modurile in care mediul inconjurator, chiar planeta in intregimea sa, poate fi salvata.

5.

Analiza clusterelor

Conferina Cooperare Europeana pentru valorificarea surselor de energie regenerabila, organizata n cadrul sub-proiectului TREC Cluster Transnaional n Domeniul Energiei Regenerabile a reunit la Cluj-Napoca, peste 50 de specialiti n domeniu. n cadrul evenimentului s-au prezentat exemple de bune practici din Germania, Grecia i Romania n domeniul energiilor regenerabile i s-a discutat despre posibilitaile de colaborare atat pe plan naional cat i internaional. Directorul Ageniei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, Claudiu N. Coier, a facut un apel la mai multa implicare n asocieri de tip cluster, din partea sectorului privat. Este dorina noastra ferma de a crea clustere funcionale i nu forme fara fond. Un cluster funcional n care partenerii sa colaboreze la un randament de suta la suta, deocamdata n Romania nu exista. nsa pentru a crea un astfel de cluster este nevoie sa dezvoltam n primul rand capitalul social mpreuna cu partenerii din sectorul privat. n acest context, ne-am propus sa sprijinim demersurile de apariie a unor asociaii sectoriale private trainice, cu care sa colaboram pe diverse planuri, precum dezvoltarea unor politici regionale. Ulterior, managerul proiectului TREC, expertul tehnic n cadrul ADR Nord-Vest, Torok Gergely, a explicat aspectele tehnice ale func ionarii unui cluster, ntr-o maniera inedita. Parteneriatul dintre membrii unui cluster este foarte asem anator cu o relaie de cuplu. n primul rand, ntr-un cluster, la fel ca n viaa privata, principalul element este ncrederea. De asemenea participarea n astfel de structuri trebuie sa fie benevola, trebuie sa nvaam unul de la celalalt, trebuie sa ne ascultam unul pe celalalt deoarece de multe ori problemele celorlali ascund soluii la problemele noastre. n momentul de faa exista circa 30 de clustere n Romania, unele dintre ele putand funciona mai bine daca acorda mai multa atenie acestor aspecte, a declarat Torok Gergely, adaugand ca, pana i n arile mai dezvoltate, clusterele au nevoie de aproximativ 7 ani pentru a deveni cu adevarat funcionale. Invitaii, KETIKIDIS Valantis, (CERTH/ISFTA, Grecia), Nadia HATZIMITRAGA (DIADYMA, Grecia), Romann GLOWACKI (DBFZ Leipzig, Germania) au prezentat situaia existenta n arile partenere i iniiative de nfiinare a clusterelor locale. Ei au susinut ca structurile de suport pentru afaceri se dovedesc extrem de utile, mai ales n cazul unor colaborari internaionale, n special din perspectiva nfiinarii unor centre deschise de cercetare dar i a birocraiei i a legislaiei. Totodata, au aratat ca n regiunile pe care le reprezinta, numarul

firmelor i universitailor interesate de domeniul energiilor regenerabile a crescut vertiginos n ultimii ani, iar acest lucru se reflecta asupra tendinelor pieei muncii.

6. Bibliografie
Suport de curs : STRATEGIA FIRMEI INTERNAIONALE - Lect. univ. dr. Alina Popescu, Ianuarie 2012 http://ec.europa.eu/news/energy/121116_ro.htm http://energie-verde.ro/ http://facultate.regielive.ro/proiecte/geografie/surse-alternative-sau-neconventionaleale-energiei-243174.html http://greenly.ro/invitati/efectele-energiei-eoliene-asupra-mediului-energia-eoliana-inromania/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83 http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83 http://www.ames.ro/energii-regenerabile/hidroenergia.html http://www.aquaret.com/ro/specificcountryinformationshttp://www.business24.ro/energie/energie-regenerabila/energie-regenerabila-romaniadevine-atractiva-pentru-cel-mai-mare-producator-din-italia-1523190 http://www.companiaeoliana.ro/index.php http://www.consultingreview.ro/print.php?articol=mediul-de-afaceri-din-romania http://www.ecoloc.ro/articol/Avantajele-energiei-regenerabile http://www.ecomagazin.ro http://www.ecomagazin.ro/primii-investitori-in-energia-solara-din-romania/ http://www.energie-gratis.ro/hidrocentrale%201.php http://www.eoliene.eu/costurile-energiei-eoliene.html http://www.finantistii.ro/energie/factorii-care-vor-marca-evolutia-energiei-eoliene-inromania-74752 http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/despre-investitiile-in-energieregenerabila.html http://www.scribd.com - Master Management i Marketing InternaionalAn I1 http://www.scribd.com/doc/10704948/Comert-International-Curs-5 http://www.stecasolar.ro/energie-solara/ http://www.zf.ro/companii/energia-verde-una-dintre-cele-mai-mari-afaceri-are-ok-ulschema-de-sprijin-de-10-mld-intra-in-aplicare-8886937 http://www.zf.ro/companii/romania-a-ajuns-sa-aiba-proiecte-de-energie-verde-catcele-doua-reactoare-de-la-cernavoda-dupa-investitii-de-peste-doua-miliarde-de-euro9995905 http://www.ziare.com/articole/energie+regenerabila+romania http://www.ziare.com/articole/investitii+energie+eoliana+romania https://www.bcrclubantreprenori.ro/ghid/afiseaza/613/modelul-de-analiza-porter-sfive-forces/ https://www.bcrclubantreprenori.ro/ghid/afiseaza/613/modelul-de-analiza-porter-sfive-forces/