nvai limba franceza fr profesor

NOIUNI DE FONETIC , ORTOGRAFIE I ORTOEPIE FRANCEZ SUNETE I LITERE

Noiunile sumare de pronunare a L.F., pe care le dm aici, vor servi ca norme de orientare generala, pronunarea fiecarui cuvnt in parte dnduse la vocabularul leciilor. S-a folosit peste tot transcrierea fonetic internaional care, pe lnga literele alfabetului latin, utilizeaz i unele simb speciale. Acolo unde a fost posibil, s-au facut analogii cu sunetele L.R. n comparaie cu L.R., n L.F. exista o mare deosebire intre ortografie i pronunare. Corespondena dintre sunete i litere prezint numeroase dificulti . Alfabetul F. se compune din 26 de litere : A B C D E F G H I (a) (be) (ce) (de) (e) (ef) (je) (a) (i) J (ji) K (ka) L (el) M (em) N (en) O (o) P (pe) Q (ku) R (er) S (es) T (te) U (sunet inexistent in L.R. intermediar intre i shi u R.) V (ve) W (dubl ve) X (ics) Y (igrec) Z (zed)

Se obs c alfabetul F. conine i unele litere inexistente n L.R. : q ,w , y; Pt. a reda toate sunetele L.F., n afar de literele alfabetului F., i grupuri de vocale sau de consoane, precum i accente sau alte semne diacritice Literele alfabetului F. reprezinta urm. sunete : A poate fi : Vocale Inchis (anterior) (se transcrie cu a de tipar) : Part [par] parte brave [brav] brav Observatie : uneori sunetul a este redat n scris prin e : femme [fam] femeie. Sau deschis (posterior) (se transcrie cu a cursiv) : bas [ ba] jos pas [ pa] pas ple [pal] palid E are mai multe valori fonetice: E deschis ( se transcrie ): -este marcat de un accent grav (`):

mre [mr] mam -este marcat de un accent grav [^]: tte [tt] cap -este urmat de doua consoane: terre [tr] pmnt Observaie. E deschis se apropie de transcrierea transilvnean a lui e. E inchis (se transcrie prin e de tipar) se rostete ca e R. n cuvinte ca general, meridian cnd : -este marcat de un accent ascuit []: gal [egal] egal caf[kafe] cafea -se afla ntr-o silaba final i este urmat de o consoana (t, z, r): Parler [parle] a vorbi. E mut care: a) nu se rostete ,de obicei, la sf. cuvintelor : pre [pr] tat patrie [patri] patrie tablette [tablt] tablet Sau uneori n interiorul cuvintelor: Apeler [aple] a chema petit[pti] mic Observaie. e mut final determina pronunarea consoanei anterioare: dlicat[delika] delicat (masculine; -t nu se pronun) Dar dlicate (delikat) delicat (feminin; t se pronun) b) se pronuna ca un sunet intermediar ntre o si e. Pt. rostirea lui buzele se rontujesc ca pt o, iar limba are poziia ca pt. pronunarea sunetului e. Se transcrie printr-un e rsturnat []: le [l] (art. hot.) regret [rgr] regret I i Y se pronuna ca i R. i se transcriu prin i : Vif [vif] viu syllabe [silab] silab O poate fi: Deschis (se transcrie prin semnul ), in general cnd este urmat de dou consoane. Se rostete cu buzele ceva mai indeprtate decat la rostirea lui o R: Mort [mr] mort porte [prt] usa Inchis se pronuna ca o R i se transcrie prin o de tipar: Rose [roz] roz U are alt valoare dect n L.R. El reprezint un sunet intermediar ntre i i u. acest sunet se transcrie pintr-un y i se pronuna cu limba in poziia n care l pronunam pe i, buzele fiind in poziia pe care o au la pronunarea lui u R: Gravure [gravyr] gravur lune [lyn] lun n unele cuvinte u se pronuna o : Album [albm] album minimum [minimm] minimum

Consoane
Consoanele b, d, f, k, l, m, n, p, r, z se pronuna la fel ca n R i se transcriu prin litera de tipar respectiv. ([m, n,] n afar de cazul n care urmnd dup o vocal formeaz o vacal nazal, [r] in pronunarea pariziana se pronuna graseiat ) C se pronuna la fel ca in R. i se transcrie prin k naintea unei consoane,a vocalelor a, o, u sau la sf. unui cuvnt : climat [klima] clim parc [park] parc cap [kap] cap sec [sek] uscat -se pronuna ca un s i se transcrie prin s naintea vocalelor e, i, y : Cinma [sinema] cinema face [fas] fa Bicyeclette [bisiklt] biciclet -se pronun tot ca un s cnd este nsoit de semnul numit sedil [,] Garon [gars] biat G se pronun la fel ca n R i se transcrie cu g naintea unei consoane sau a vocalelor a, o, u: Gris [gri] cenusiu gare [gar] gar -se pronun ca un j R (si se transcrie cu ) naintea vocalelor e, i, y: Gel [l] nghe agir [air] a aciona Gymnastique [imnastik] gimnastic Q se pronun ca un c R si se transcrie prin k. este urmat (cu rare excepii) de vocala u (care, n general, nu se pronun): Quatre [katr] patru qui [ki] cine S se pronun ca un s R la nceputul unui cuvnt, precum i atunci cnd este urmat de o consoana sau de alt s: Sac [sak] sac poste [pst] pota Essor [esr] avnt -se pronun ca z cnd se afl ntre dou vocale: Base [baz] baz rose [roz] roz T se pronun, de obicei, ca un t R (se transcrie prin t) . Grupul ti ns urmat de o vocal se pronun si: Inertie [inrsi] inerie Fac excepie unele cuvinte ca: Amiti [amitje] prietenie garantie [garti] garanie Precum i cuvintele n care grupul ti urmeaz dupa un s sau x: Bastion [bastj] bastion imixtion [imiksti] imixtiune W se pronunta, de obicei, ca v: Wolfram [vlfram] volfram Uneori w poate reprezenta un sunet vocal X se pronun in general ca un x R i se trnscrie prin ks: Sexe [sks] sex boxe [bks] box

-se pronunta uneori gz: Exact [egzakt] exact -se pronunta s la sf unor cuvinte : Six [sis] sase dix [dis] zece -se pronunta uneori z: Deuxime [djzm] al doilea Litera h nu reprezinta in limba franceza nici un sunet. Ea nu trebuie deci niciodata pronuntata. Se disting doua feluri de h: 1. h mut, inaintea caruia se face eliziunea si care face legatura : Lherbe [lrb] iarba les hommes [le_z_m] oamenii 2. h aspirat, inaintea caruia nu se poate face eliziunea si care nu permite legatura : La halte [la_alt] oprirea les hros [le_ero] eroii Grupuri de litere Unele grupuri de litere au o pronuntare speciala. Prin eloe pot fi exprimate atat sunete care de obicei sant redate printr-o singura litera, cat si alte sunete, unele inexistente in L. R. Grupuri de consoane Grupul ph reda sunetul f: philosophe [filzf] filozof phosphore [fsfr] fosfor prin th este redat sunetul t: athne [atene] ateneu thorie [teri] teorie ch reda sunetul R s ; se transcrie prin simbolul [] : cher [r] scump chat [a] pisica in unele cuvinte insa ch se pronunta k : orchestre [rkstr] orchestra technique [t]