T ext si imagine. Text n imagine. Imagine-scrii- tur. Scriitur a imagi- nii. La Victor Brauner intensita- tea mesajului pare s nu se poat limita la un singur mod de expre- sie. n explorarea unui univers poetic, n cunoasterea pasional si sensibil a lumii, opera picto- rului transgreseaz separarea ,genurilor, delimitarea sisteme- lor semniIicante. Instrumentele pictorului si cele ale poetului sunt solidare n zguduirea obisnuinte- lor noastre vizuale si intelectuale. Semn al hazardului, hazardul obiectiv: debutul public al lui Vic- tor Brauner este legat de cel al unui poet. n 1923, Ilarie Voronca public primul volum de poeme intitulat Restriti. Victor Brauner semneaz cele cteva ilustratii ale volumului. n epoc toti aveau douzeci si opt de ani. De Iactu- r expresionist, desenele lui Vic- tor Brauner traseaz n linii n- trerupte si discontinue proIilul unei lumi mizerabile ce se misc ntr-un peisaj de o tulburtoare dezolare. Este atmosIera ,pustie si trist ca ,aerul greu al unui spi- tal de provincie, evocat de ver- surile elegiace ale lui Voronca. Un an mai trziu, Victor Brau- ner si Ilarie Voronca se regsesc n Iruntea unei reviste incendia- re: ,75 HP (75 cai putere). Aco- lo, ei lanseaz maniIestul Picto- poe:iei, ,sintez a artei noi. Munca celor doi tineri artisti nu mai este paralel; de aceast dat ea se conIund n spatiul acele- iasi imagini. Pictur n ulei, pic- to-poezia este compus dintr-o juxtapunere de Iorme geometri- ce: supraIete rectangulare, rotun- duri, curbe, ptrate de culori si mrimi diIerite 2 . Pe acest Iond pictural intervi- ne textul: cuvinte izolate sau Ira- ze scurte. ,Manij, ,ascenseur, ,Kodak, ,autocamion, ,ciga- rettes, pentru Picto-poezia nr. 5721; ,iat bretelele, ,colegra- m, ,vindem insomnie etc., pentru Picto-poezia nr. 384. Con- trastul planurilor colorate este dinamizat de sensul scriiturii. Cuvintele luate din vocabularul lumii moderne si rembogtite prin explozia vertiginoas a rit- mului plastic. Travaliul se reIlec- t att n semniIicantul graIic al scriiturii ct si n semniIicatia tex- tului. Scris de mn sau tras la matrit, textul relev impactul su cromatic si dinamic. Spatiul plu- ridimensional al imaginii devine echivalent cu cel al vietii moder- ne. ,Atitudinile cele mai ndepr- tate devin universale prin Iecun- darea miscrii picto-poetice a cu- vintelor si a culorilor care capt o nou sonoritate 3 . Ruptura n ordinea linear a discursului, pe de o parte, iar spatiul dinamitat de multitudinea de sensuri contra- dictorii, pe de alt parte, perturb modul nostru obisnuit de a privi imaginea si de a percepe textul. Dac picto-poezia pare inspi- rat de ,ritmul accelerat al uni- versului mecanic, imaginile con- structiviste ale lui Victor Brauner reproduse n aceeasi revist sunt expresia emblematic a noilor di- mensiuni n care se creeaz lu- mea. Tehnica linogravurii pune n evident contrastul dintre negru si alb n aceeasi manier ca si ri- goarea Iormelor geometrice. Cnd supraIata gravat penetrea- z cuvntul, scriitura este solida- r imaginii. Coperta catalogului primei expozitii a pictorului este reprodus 4 n ,75 HP sub titlul Portret. Un corp Ieminin se schi- teaz din jocul supraIetelor albe si negre. n aIara iconului, era scris dedicatia: Hedei. Literele numelui, devenite la rndul lor dreptunghiuri si arcuri de cerc, se integreaz Ir asprime n an- samblul compozitiei. Formele analoge ale semnelor iconice si lingvistice creeaz un spatiu omogen coordonat de aceeasi logic vizual. Imaginile geometrice si non- Iigurative nu rmn pentru mult timp obiect de cercetare pentru tnrul pictor. La sIrsitul anilor 20, Iormele biologice si organice nlocuiesc Iigurile deja cunoscu- te printr-o logic mecanic. Agresivitatea imaginii trece prin elogiul imposibilittii si al ne- obisnuitului n operele care par s asculte nc de sistemul de re- prezentare clasic al unui spatiu care respect n ciuda aparen- telor legile perspectivei traditi- onale. La Victor Brauner opozitia normelor trece adesea prin vio- lenta reprezentat n cmpul pic- tural n care si insereaz discur- sul. AstIel, scriitura inIantil tra- sat cu mna, cu majuscule, poa- te s ne atrag atentia asupra actiunii care se deruleaz n ima- gine: ,Poetul Geo Bogza arat capului su peisajul cu sonde. Textul este redundant n raport cu imaginea, mult prea explicit pe alocuri: peisajul presrat cu son- de, minile unui corp aceIal ti- nnd un cap asemntor cu ace- la al poetului mentionat. Lizibilul si vizibilul sunt acolo n serviciul rizibilului. Venirea lui Victor Brauner la Paris pentru un prim lung sejur, n 1930, coincide cu aparitia celui de-Al doilea manifest al supra- realismului: ,Este interesat de reiterarea si mentinerea Maranat- hei alchimistilor, care este plasa- t pe pragul operei pentru a-i opri pe proIani 5 . Ocultarea proIun- d a suprarealismului cerut de Andre Breton se maniIest, n epoc, la Victor Brauner prin do- rinta evident de a-si tine opera departe de toate perceptiile pur ,retiniene. Stranietatea imagini- lor proiectate mai ales ntre 1930- 1932 nu tin numai de natura sub- iectului. Motivele Iigurative sim- pliIicate, cu contururile Iormelor bine delimitate, se transIorm n semne picturale. Aceste semne continu s evolueze ntr-un spa- tiu cu trei dimensiuni. Intruziu- nea n acest cmp a elementelor lingvistice texte, cuvinte, initi- ale prin analogia lor morIologi- c nu Iac dect s sporeasc as- pectul critic al imaginilor. ntr-unul dintre tablouri 6 ce se gseste astzi la Muzeul de Art din Bucuresti, pictorul ima- gineaz un peisaj alb, lunar, care se detaseaz pe un cer de ghea- t. Pe o insul mic plasat n centrul tabloului, un grup de Ii- inte goale este atacat de Ilcrile scuipate de un dragon apocalip- tic. naltul cerului este acoperit cu semne multiple. Textul lizibil inscriptionat cu majuscule impri- mate cu diverse culori, este n- trerupt pe alocuri de semne pic- turale transIormnd tot acest re- gistru ntr-un rebus enigmatic. Prin analogie, scena central a ta- bloului pare s Iac parte dintr- un discurs situat deasupra ima- ginii si atunci sensul nu va rm- ne niciodat ascuns. A descoperi la ce sau la cine Iac aluzie literele inserate n ima- gine poate clariIica enigma unei opere sau secretul unui titlu. Ta- bloul intitulat Banchetul (Le Banquet) reprezint, ntr-un pei- saj conventional avnd n Iun- dal muntii si cerul, un triptic Iixat pe un ax central. Panoul din mij- loc este divizat n opt mici ta- blouri, iar ultimele dou sunt goa- le. Cele dou panouri inIerioare, de Iorme triunghiulare, prezint pe o supraIat plan cteva ele- mente Iigurative reduse la statu- tul de semne. La stnga, un cap de Iemeie este nconjurat de un veritabil arsenal: pistol, sabie, chipiu, scar etc. La dreapta, ca- pul brbatului interactioneaz cu ustensilele domestice: mtur, lam, lamp de petrol, perie, stro- pitoare etc. Deasupra celor dou panouri inIerioare se aIl dou monograme: L.K. pe cel din stn- ga, iar pe cel din dreapta B.H. Acestea sunt initialele celor doi tati (Leopold Kosch si Hermann Brauner) ai cuplului. Imaginea Iunctioneaz ca un blazon umo- ristic unde 'ncperile Iiecrei ramuri sunt reprezentate. Tabloul se va numi atunci Banchetul mariafului. O majuscul, pierdut ntr-o se- rie de alte semne ermetice, poate Ii descoperit cu timpul de o lumin particular si subliniat printr-o semniIicatie provocatoare. n Peisaf mediteranean (Pav- sage mediterraneen), pictat n 1932, subiectul principal se con- centreaz n jurul unui cuplu bi- zar, ce realizeaz un ritual necu- noscut. Fiecare dintre personaje are ochiul strpuns de un Iel de stilet. Litera D, majuscul enig- matic asemenea tuturor celor- lalte semne alchimice indesciIra- bile nscrise n partea de sus a tabloului se gseste chiar n apropierea celui care strpunge ochiul personajului masculin. Iar sase ani mai trziu, n timpul unui conIlict dintre prieteni, un pictor al crui nume ncepe cu litera D, arunc cu obiect de sticl, rnind ochiul lui Victor Brauner si orbin- du-l, transIormnd anodinul semn alIabetic ntr-un straniu semn premonitoriu si magic. Scrierea unui text, cum ar Ii ti- tlul unui opere, n cmpul imagi- nii Iace s Iie interpretarea mai putin ambigu. ncepnd cu 1932 si pn n 1935, Victor Brauner realizeaz o serie de tablouri pe tema crimei. Unele dintre ele au titlul seriei nscris n interiorul tabloului: Istoria crimei (Histoi- re du crime). Unul dintre tablou- rile aIlate n acest ciclu de dese- ne, datat 1935, a rmas inedit pn astzi si se gseste ntr-o colectie privat din Romnia si mi se pare reprezentativ pentru ncadrarea lui n epoc. n trei epi- soade istoria crimei este repre- zentat n imagini prin punerea n scen a conIlictului. n centrul desenului o lupt corp la corp, n partea stng de sus a tabloului, schingiurea capului lui Hitler; n Iine, n partea inIerioar a tablou- lui dou obiecte puse intentio- nat acolo pentru a se potrivi pantoIul si sanul si de a res- ping edin cauza unei imposibili- tti organice, dar sugereaz in- terpenetrarea. Prin caligraIierea n acest desen n crbune a titlului Istoria crimei negativitatea obiectului (Histoire du crime negativite de lobfet), Victor Brauner surprinde n detaliu si subliniaz n acei ani n care nazismul era la putere natura complex si proIund a Rului. S privesti opera, apoi s ci- testi cu voce tare textul inserat, poate s ti oIere o surpriz: pe chipul unei Ilori antropomorIiza- te apar ciIra ,13 si cuvntul ,emu scris cu litere inIantile de o parte si de alta, putndu-se citi: ,trs mu. Pentru plcerea metaIorei vizuale, ncrcat de aluzii poetice, se Ioloseste de jo- cul lingvistic bazat ca ntreg pe un simplu acord Ionetic (Trs mu et mon mystre, 1935). Cnd textul nu se mai integrea- z n imagine, dar Iunctioneaz n paralel cu aceasta sub Iorm de titlu, vizibilul si lizibilul nu mai lucreaz doar n propriul cmp se- mantic, ci conlucreaz pentru a mbogti mesajul textului. Aceas- ta este n ntregime valabil si pen- tru seria de picturi create de el ntre 1938-1941 cunoscut sub numele generic de Himere (Chim- res). Spectre Ieminine nIsura- te n penumbr se misc ntr-un spatiu oniric, dominat de blnde- tea spiralelor. n aIar de semn- tur discret pe alocuri nici- un alt text nu bruiaz imaginea, ca si cum nimic nu trebuie s per- turbe straniul pasaj al somnam- bulilor. Titlurile evocatoare si poetice ampliIic sensul minunat al acestei serii: Anmone, me du souffle vent (1939), Soufflance, souffrance (1941), Harem des lments (1940) etc. n timpul rzboiului si n anii care au urmat pictura lui Victor Brauner evolueaz ctre o viziu- ne hieratic ce se desIsoar ntr- un spatiu cu dou dimensiuni. Universul pictural capt alura unei complexe ,scriituri nciIra- te 7 . Pe lng valoarea alchimi- c, chiar esoteric din perspecti- va artistului, tehnicile cu cear experimentate ncepnd cu 1943 contribuie la sporirea caracteru- lui hierogliIic al imaginilor. Peste drele de cear, semnele iconice gravate se articuleaz ntr-o scrii- tur picto-poetic imaginat. Tratamentul particular al pla- nului de inscriptie elimin ntreg eIectul iluzionist. ReIerintele la sursele artistice non-clasice si non-occidentale, ca si scriiturile non-alIabetice, sunt perceptibile n maniera de a organiza spatiul, ca si Irontalitatea Iigurilor; n plus, titlul anumitor opere evoc originea mprumuturilor: Codexul unui poet/ Codex dun pote, 1947, sau Codexul unui chip/ Codex dun visage, 1962. Figuri- le arhetipale par s provin si ele din culturile si miturile antice. Ima- ginile evoc acele vremuri imemo- riale de care vorbeste E. Cassirer unde ,mituri, limbaj si art Iormea- z n primul rnd o unitate concre- t nc nedivizat 8 . Un repertoriu de simboluri mereu reinventate compun aceas- t scriitur sacr. Desenele de- vin ideograme ale anxiettii, ale dorintelor sau ale viselor, precum n Mituri posibile (Mvthes pos- sibles, oper Icut n cear n Iizibilul 'i vizibilul: Victor Brauner de la picto- poezie la hieroglifizarea sentimentelor 1 n nn nn MARINA VANCI-PERAHIM Universit de Paris 1, Panthon-Sorbonne Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Brauner Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor Victor ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| Xvl vl vl vl vl, rr , rr , rr , rr , rr. . . . . 2 22 22 ( (( ((1Z2 1Z2 1Z2 1Z2 1Z2), 20 ), 20 ), 20 ), 20 ), 2013 13 13 13 13 1946), unde urma lsat pe su- portul pregtit cu cear Iace s coabiteze diIerite Iorme perso- naje umane si animale ce gene- reaz un bestiar imaginar ca vi- zualizare simbolic a instinctelor si a pasiunilor. ,O dat cu lectura hierogliIelor simbolice proIund ncrcate de inIinite analogii, gndirea se ampliIic Ir limi- te 9 . n aceast scriitur imagi- nat, simbolurile sunt adesea per- mutabile. Pestele l poate acoperi pe poet (Mituri posibile/ Mvthes possibles, 1946), poate deveni corpul lui (Natere/ Naissance, 1950), sau semniIic. ,viata in- terioar, visul unui paradis pier- dut (interviu televizat, luat de Franoise Dumayet, n 1961, pen- tru emisiunea Terre des Arts). Pe lng universalitatea mitu- rilor originare se adaug, n anii de dup rzboi, cteva mituri moderne ca acela care inspir constrngerile cotidiene impuse de Opresiunea obiectului (LOp- pression de lobfet, 1951). Ta- bloul integreaz ntr-o singur imagine emblematic dou Iiguri de sex opus separate printr-o multitudine de obiecte: mas, ur- cior, pahare, pantoIi, taburet, ta- cmuri ce sunt acolo ca s Iac imposibil realizarea n cuplu. n maniera n care trateaz persona- jele supunerea Iat de legile Irontalismului: nasul si picioare- le sunt vzute din proIil; ochiul si snul din Iat etc. reprezen- tarea obiectelor se rezum la ideo- grame, cuvinte-semn care trasea- z pur-si-simplu Iorma lucrurilor. ,n ceea ce priveste cutrile mele, cred c am reusit s am ac- ces n tot cazul la un limbaj hiero- gliIic modern unde sensul plas- tic (graIic) se ntlneste cu cel poetic |... | poate c din aceast voce va iesi o simbolistic ce va s vin. Voi numi o serie de do- cumente ale mele picto-poeme, scria Victor Brauner n 1947 10 . Eroul n jurul cruia graviteaz aceast serie de documente r- mne nsusi poetul-pictor care ncearc ,uniIicarea exemplar a Iiintei 11 . La sIrsitul anilor `40, Victor Brauner realizeaz o serie de treizeci si sapte de tablouri cu caracter autobiograIic, concepu- te n jurul prenumelui su. Descri- ind cutrile sale, ntr-o scrisoa- re adresat ctre prietenul su Gellu Naum, Brauner scrie: ,n- cerc s montez mitul meu per- sonal care pentru moment. se nghesuie n torente dezordona- te de expresie; si dup cum stii acest travaliu picto-graIic de hie- rogliIizare a sentimentelor ia un timp mai ndelungat dect ne-am astepta. 12 . Cuvinte cu sonoritate bizar, cuvinte romnesti vin s ntreas- c eIectul criptic al anumitor ta- blouri. Traducerea lor ampliIic impactul poetic al imaginilor sau, n anumite cazuri, ne reveleaz sensuri premeditate (Origine de la Jorba, 1946; Inima la Convul- sionnaire, 1946; Tot in Tot, 1942). n acelasi Iel, aparentele jocuri lexicale n jurul prenumelui Victor, din seria Onomatomanie, trimit la un sens precis pentru cei care n- teleg, ntre altele, c ,Victor Victo- rios ecrasent les envouteurs (1949) nseamn ,Victor le Victo- rieux ecrasent les envouteurs. Picto-graIia va rmne o con- stant a operei de dup rzboi a lui Victor Brauner. O exceptie n acest sens o reprezint seria ,Re- tractatilor (,Retractes). La scurt timp dup elaborarea mitului su personal, artistul pare s cad prad ndoielii. Opera sa se va schimba sub semnul unei mari rupturi ce venea din proIunzimi- le Iiintei sale. n seria ,Retractati- lor Iormele explodeaz. Picturi n culori sobre si aproape monocro- me traduc o stare de panic. Fie c este vorba de abandonare de sine sau de conIlictul cu obiec- tele agresive si opresive, Iiinta si strig singurtatea sa. Persona- jele se lupt ntr-o lume ostil, contra ctuselor interioare sau a constrngerilor exterioare, Iigu- rate de cele mai multe ori sub Ior- ma unor custi sau cutii. Pictura lui Victor Brauner a pier- dut ordinea sa aparent si manie- ra sa delicat. Procesul pictural este exaltat. Materia este slbit si se expansioneaz n ritmuri sin- copate. Culoarea este intens, aruncat violent pe pnz. Tabloul nu mai Iunctioneaz ca un plan al proiectiei imaginare; el se trans- Iorm n ntregime ntr-un cmp de inscriptie gestual. Miscarea mi- nii traseaz semne ale unui limbaj care devine expresia pictural a pulsiunilor si dorintelor aIlate n stare pur. Eliberarea gestului ge- nereaz o scriitur ce merge din- colo de Iunctiile sale rationale si obisnuite. Acest travaliu de scrii- tur ilizibil, mbogtit n acelasi timp la nivel semantic, stabileste un raport de alt natur ntre vizi- bil si lizibil. n Fiinta sfaie fiinta (L tre sarrachant ltre, 1951), subiec- tul Iiinta nu este dect vag semniIicat. Din contr, actiunea desemnat de titlu este amplu Ii- gurat n imagine: sIsierea este exprimat prin echivalenta unei picturi gestuale si dinamice n care urma pensulei este evident pe supraIata picturii. Multiple puncte de tensiune apar n ima- gine. Explozii centriIuge, materi- alizate de o serie detrsturi Irag- mentate ce se disperseaz por- nind de la un centru sau se inter- secteaz n reprezentri lineare, exprimnd o stare de intens con- Ilict dramatic. Numrul 4/noiembrie2012 al ,Revistei romne se concentrea- z n jurul problemei romnilor de la Sud de Dunre (,Un mesager al romnilor sud-dunreni: Cris- tea Sandu-Timoc de Doru Scr- ltescu sau ,Romnii sud-dun- reni ntre anii 1939-1945 de Tra- ian D. Lazr). La rubrica ,Poesis semneaz poetul, traductorul si prozatorul Hanna Botta, care practic de data aceasta o poezie memorial. n ,Arhiv gsim poemul Jorbeau a:i noapte dou ape. de Octavian Goga, urmnd ca tabloul poetic s Iie completat de tnra Corina Ciu- c. Imaginile din interior surprind lucrrile elevilor participantilor la editia a 3-a Salonul de arte vizua- le al elevilor. (D.M.) ,Romnia literar, 7 Iebrua- rie 2013, si continu eIorturile de ntmpinare a literaturii contem- porane prin ,comentariile critice, anuntate nc de pe copert, din care retinem cronica lui Cosmin Ciotlos la reeditarea crtii Figu- ra spiritului creator de Eugen Negrici, dar si al treilea episod din comentariile la monumentala Lu- mea ca voint i repre:entare de Arthur Schopenhauer, n tradu- cerea lui Radu Gabriel Prvu ap- rut la Editura Humanitas. O lec- tur incitant este cea a Iragmen- tului din romanul Un singur cer deasupra lor de Ruxandra Cese- reanu. Nu n ultimul rnd, sem- nalm editorialul lui Nicolae Ma- nolescu, ,Cteva observatii per- sonale, despre cartea lui Gabriel Andreescu, Crturari, opo:anti i documente, despre care s-a scris mult de cnd a aprut, ge- nernd o polemic de care cultu- ra noastr are nevoie. (G.N.) Semnalm aparitia numrului 3 al revistei on-line de educatie transdisciplinar editat de Cen- trul de Aplicatii Transdisciplina- re n Educatie de la Colegiul Na- tional ,Moise Nicoar din Arad. Prima sectiune a revistei, Trans- disciplinaritatea pe intelesul tuturor, cuprinde inIormatii reIe- ritoare la maniIestarea primului Colocviu International de Educa- tie transdisciplinar gzduit la Arad, eveniment desIsurat n prezenta academicianului Basa- rab Nicolescu, precum si decla- ratia participantilor implicati ac- ocheanul ntors ocheanul ntors tiv n proiect. n completarea acestei sectiuni Lynn S. Curral, Presedinte al INPEP (National Institute oI Pedagogy Exalting All Potentials) Founder oI the NEI Project, argumenteaz n ar- ticolul su O cale de a educa fr educatie necesitatea implement- rii unei educatii non-directionale si non-vectoriale n societatea actual. A doua sectiune, Edu- catia transdisciplinar-Aplica- tii, cuprinde aplicatii concrete ale metodologiei transdisciplinare. Semnalm interesanta abordare a Mirelei Muresan care oIer ,o alt perspectiv asupra prozodiei mai precis a ritmului , att din punct de vedere teoretic, ct si - didactic, precum si abordrile Claudiei Sapta Milea, Despre sensibilitate ca perceptie; Came- liei Circa Chiril, Octaviei Poto- ceanu O perspectiv transdisci- plinar asupra Ietelor existen- tei i cunoaterii; Lilianei Negri- l, Banda lui Mobius o punte intre transdisciplinaritate i multiculturalism; Anei Boariu, Pmantul in abordare transdis- ciplinar. Cea de-a treia sectiu- ne, Rspunsuri care ii ateap- t intrebrile cuprinde recenzii, eseuri si pagini de jurnal. Sem- neaz Adelina Bulibasa, Daniela Marin Corciu, Ruxandra Neamu, Adelina Ranca, Liliana Negules- cu. (L.M.) Un inventar al diIeritelor Ior- me ale semnturii lui Victor Brau- ner ar putea explica principalele etape ale muncii sale. Numele pictorului nu este aproape nicio- dat scris cursiv, cu exceptia a dou sau trei pnze pictate n Romnia nainte de prima sa ex- pozitie din 1924. Dup aceast dat, cele mai multe dintre lucr- rile sale avangardiste din anii `20 (picto-poemele sau lucrrile con- structiviste), sunt semnate cu monograma V.B. Scris cu litere de tipar, monograma este con- struit pe principiul unittii din- tre initiale: buclele de la ,B se unesc la a doua oblic ce l Ior- meaz pe ,V. Dincolo de preo- cuparea pentru aspectul n care este conceput semntura ce se integreaz perIect n ansamblul riguros de imagini, vom observa grija de a nu separa niciodat numele de Brauner de prenumele Victor. De-a lungul vietii sale, pic- torul a dat o mare important nu- melui su cruia i atribuia o va- loare simbolic si magic ce ve- nea din rdcina comun a aces- tuia cu cuvntul romnesc ce desemneaz victoria (Jictorie- Victor). Atunci cnd lucrrile ar- tistului devin un spatiu al ntl- nirilor neobisnuite, al aspectului insolit al iconicului, contribuie de asemenea la mica transIormare (aproape imperceptibil) surveni- t n semntur: linia oblic din majuscula N (din interiorul nume- lui Brauner) este inversat. n seria Onomatomanie, sem- ntura redus la prenume este nsotit de semnul inIinitului. Monograma V.B. devine conste- latie n seria de desene ezoterice din 1944. Cele sapte cerculete ce puncteaz serpuirile si vrIurile literelor simbolizeaz conIorm traditiei cabbalistice cele sapte deschideri ale corpului uman. Izolat n cele mai multe cazuri, jos n dreapta imaginii, semntu- ra ncadrat ntr-un cartus devi- ne parte indisolubil ntr-o com- pozitie precum Nohestan Motan (Cheitan Nohestan, 1945). InIinita bogtie a raporturilor ce exist ntre vizibil si lizibil nu este dect un aspect particular al ansamblului de elemente ce deIi- nesc caracterul general al unei opere n care ,imaginatia trium- Iant ordoneaz ,comunicarea Ir prejudecti a ,marilor reve- rii primitive. Traducere din limba francez de Petriyor Militaru 1 Eseul de Iat a Iost publicat n ,Melusine Caietele Centrului de Cercetri a Suprarealismului, nr. XII, Lisible-Visible, L`Age de Homme, 1991, pp. 63-69. (n.t.) 2 Cele dou picto-poezii sunt reproduse n unicul numr al revistei ,75 HP. 3 n ,75 HP. 4 ntre 26 octobrie si 15 noiem- brie, la Galeria Sindicatului Artelor Frumoase din Bucuresti. 5 Andre Breton, Manifestes du surrealisme, Paris, N.R.F., 1971. 6 Titlu original necunoscut; ex- pus cu titlul Dragonul. 7 Novalis, Le Disciple Sais, Lausanne, 1948, p. 31. 8 Langage et Mvthes, Paris, Edi- tion de Minuit, 1973, p. 120. 9 Victor Brauner, Pretexte, n ca- talogul expozitei, Galerie Rive Droite, Paris, 1961. 10 Scrisoare ctre Mario Cesari- ny din 15.1.1947, n Textos de Afir- maao e de Combate do Movimien- to Surrealista Mundial, Lisbonne, 1947. 11 Victor Brauner, text pentru Codex dun pote (1947), n catalo- gue, Galerie Rive Droite, 1946. 12 Scrisoare inedit ctre Gellu Naum, datat 10 martie 1947. ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| Xvl vl vl vl vl, rr , rr , rr , rr , rr. . . . . 2 22 22 ( (( ((1Z2 1Z2 1Z2 1Z2 1Z2), 20 ), 20 ), 20 ), 20 ), 2013 13 13 13 13 O pera pictorului Victor Brauner propune un imaginar speciIic su- prarealist, un anumit tip de bes- tiar care reIlect toate spaimele, cutrile si certitudinile sale ar- tistice. Oameni clare pe cerbi, mame nIsurate n serpi cu prunci n pntece, pesti cu membre, p- sri totemice, mari animale albe, cai sau vaci, ,relicve ale unei ci- vilizatii arhaice, primitive 1 , iat pe scurt viziunea despre lume a lui Brauner. Suprarealistii au Iost preocu- pati mereu de anumite experiente avnd caracter ritualic realizate n spatiul constientului pentru a Ia- voriza descoperirea n proIunzi- me a inconstientului. Pentru pic- torul Victor Brauner, adevrurile care rezult n urma acestor ex- periente sunt recunoscute drept autentice, conduc spre un altIel de art si spre desvrsirea Iiin- tei pe care Jung o vedea realiza- bil n urma derulrii procesului de individuatie. Desprinderea de constient reprezint o treapt superioar n procesul amintit si de aceea suprarealistii descriu mereu n lucrrile lor lupta care se d ntre latura constient a Fi- intei si cea inconstient care Iace ns legtura cu interiorul si bi- nenteles cu suprarealitatea. Aceast lupt continu este re- dat prin simboluri animale Ioar- te sugestive care Iac din pictura lui Brauner un univers misterios, o lume a nceputurilor. Datorit ,acestor Irmntri ale unei con- stiinte de sine, care sunt prezen- te n majoritatea tablourilor sale, aIlm c Eu n pictur poate Ii spus la Iel de bine ca si n litera- tur, si vedem, astIel, umplndu- se o lacun serioas n pictura modernilor |...| n sIrsit, Brauner, iesind din sine si din realul ima- nent siesi, si rezerv tratarea ob- iectiv a unor stri care Iormeaz Iiinta individual si Ioloseste, n acest scop, repre:entarea psihi- cului, care i serveste astIel, la ela- borarea unei stiinte descriptive a generalittilor umane 2 . Suprarealistii si pun proble- ma reevalurii existentei umane si ,revalorizrii 3 ei. n aceste conditii, asa cum sustinea Sara- ne Alexandrian, Iiinta cunoaste dou tipuri de aparitie, ,o apari- tie terminat, care este obiectul si o aparitie neterminat, care este subiectul. ,Unul este in-sine, adic nu are sentimentul existen- tei sale si, coplesit de exteriori- tate, si este suIicient siesi; ce- llalt este pentru-sine, adic Ii- ind interioritate goal, are sentimentul existentei sale, si dis- pune de el printr-un comporta- ment susceptibil de a-i modiIica propria prezent. |...| este impo- sibil s Iii, n acelasi timp, interior siesi si plin de sine. Nu exist al- ternativ pentru Iiint n aIara plenitudinii sau a interiorittii. |...| Or, relatia lor este dezechilibrat n mod continuu, cci pentru- sine nu se poate lipsi de n- sine, n timp ce n-sine se poate lipsi de pentru-sine 4 . Sarane Alexandrian mai spune c Brauner depseste aceast dile- m prin conturarea n pictura sa n nn nn ISABEL VINTIL1 Victor Brauner. despre n"ele%erea n"ele%erii a Iiintei ,retractate pe care o consider autentic. ,n morIo- psihologie, tipul Retractatului, opunndu-se celui al Dilatatului, corespunde unui individ intro- vertit, nchis n sine. Retractia este instanta retragerii violente, din aIar, pentru a se aduna n sine. n aceast perioad, Brau- ner se dedic deci descrierii de personaje sIsiate de eIorturile lor de a ntelege Iiinta, desprtin- du-se de existent si de lume 5 , explic Alexandrian tablourile care ar putea Ii ncadrate, dup cum el nsusi sustine, ntr-un ci- clu al Retractatilor. Personajele din aceast suit de lucrri reprezint Iiinte ,retrac- tate n cine, adic reprezentri umane care contin n interiorul lor cini sau invers, cini care inte- greaz n interiorul lor oameni (Retractat de la mcelrie, Fiin- t retractat in caine, Privirea luminii), personaje ale cror membre sunt prinse nu n exte- riorul corpului (Anatomia schim- burilor), ,parc pentru a speciIi- ca o actiune interiori:at 6 , Irag- mente de pesti si de cini ames- tecate (Retractat integrand) etc. Foarte multe dintre lucrrile lui Victor Brauner ilustreaz un tip de ,prelungire a capului sau a prului n pasre. Arhetipul p- srii va putea Ii explicat n cazul su dup modelul pe care l oIer Sarane Alexandrian, drept pute- re ,de a se dezlipi de pmnt, de a zbura deasupra destinului cu ajutorul gndirii, adic constiin- ta 7 . n pictura lui Brauner vom ntlni Iemei cu prul sau cu br- bia transIormate n cap de leb- d (Fascinatie, 1939, respectiv Tanr privindu-i destinul, 1945), cu crestetul capului pre- lungit ntr-o pasre cu aripile des- chise (Tire larc, 1962) sau cu tlpile transIormate n psri ro- sii (Compo:itie cu nud, 1962). n lucrarea Contiinta ocului, pic- tat de Victor Brauner n anul 1951, artistul dezvolt tema zbu- ciumului interior n Iata limitelor propriei Iiinte prin reprezentarea unei lupte dintre o Iemeie si o pasre mare. Aici pictorul reali- zeaz un personaj care pluteste pe o ap, avnd Iorma unei brci. Plutirea pe apa albastr din par- tea de jos a tabloului nu repre- zint singura actiune n care este implicat Iemeia. n tot acest timp al plutirii n inconstient, spatiu pe care suprarealistii l preIer, Ie- meia se lupt cu o pasre imens care iese din Iiinta sa. Numele de ,mag al picturii moderne i-a Iost atribuit picto- rului romn dup ce a dezvoltat n lucrrile sale dou tehnici Ioarte originale: desenul cu lumnarea si pictura cu cear. Cnd se reIe- r la aceast epoc a creatiei lui Brauner, Sarane Alexandrian vor- beste despre o mitologie ermeti- c care s-a dezvoltat att pe baza celor dou tehnici mentionate, ct si avnd ca suport scrierile lui Agrippa si Paracelsus. Alexandri- an mai sustine c ,devenit alchi- mist, pictorul opera Iuziunea spe- telor animale si vegetale; el re- crea omul, nu ironic, ci liric 8 . Personajul central din tablou- rile lui Brauner va cunoaste mai multe transIormri n timp. n pri- ma parte a creatiei lui Victor Brau- ner se poate vorbi despre o ,ob- sesie a agresiunii oculare 9 care avea s-l stpneasc pe pictor sapte ani, timp n care a repre- zentat imagini n care ochiul are Iie o ipostaz agresiv, Iie este agresat. Tema ochiului este repre- zentat n aceast perioad prin personaje cu un singur ochi, sau stnd la marginea drumului ase- zate pe un ochi, ori purtndu-l pe umeri n locul capului. Interesan- te sunt si reprezentrile unor per- sonaje Ieminine ,care aveau n locul ochilor coarne de taur, de care se serveau pentru a-i ataca pe trectori 10 . Pierre Mabille spune ntr-un celebru articol in- titulat Ochiul pictorului c aceast obsesie a artistului romn ,care la nceput, tindea spre sim- pla distrugere a ochiului, se com- plic n anii urmtori. Echivalen- tul organului sexual Ieminin tre- buie s Iie nlocuit printr-un atri- but masculin cornul semnul erectiei, al puterii, al autorittii si chiar al brutalittii animale 11 . Specialistii care studiaz ope- ra lui Victor Brauner spun c nu ntmpltor n aceast perioad pictorul suIer un accident n urma cruia si pierde ochiul stng, de attea ori absent din picturile sale. Printre ei se num- r si Emil Nicolae care descrie n amnunt n lucrarea sa dedicat pictorului romn toate Irmnt- rile acestuia si modul n care s-au reIlectat ele n pictur. Emil Nico- lae sustine c aceast mutilare a lui Brauner era prevestit de mul- te dintre evenimentele si obse- siile din viata sa si c n ea ,se gseste cheia psihologiei omu- lui; n ea se aIl solutia care lumi- neaz activitatea anterioar a pic- torului. |...| AstIel, vreme de mai bine de opt ani, zeci, poate chiar sute de Iiguri anunt c un ochi trebuie distrus. |...| Faptele se explic printr-o premonitie per- sistent sau pictorul a Iost victi- ma unui soi de vrjitorie? Oare Iormele mutilate nu sunt puse n practic de Iorte magice care pro- duc un climat psihic n care acci- dentul devine scopul inevita- bil? 12 Ignornd aceste discutii despre magie si obsesie ca Iac- tori determinanti ai unei eventuale mutilri oculare, ni se pare mai important Iaptul c pe parcurs, Brauner va accepta cruda condi- tie de pictor ,monoItalm predes- tinat si va trece la o alt etap n creatia plastic. De Iapt, prin aceast ,automutilare a ochiu- lui din picturi el va depsi doctri- na suprarealist reIuznd accep- tarea ei neconditionat. Cristian- Robert Velescu explic implicatii- le pe care le-a avut ,extirparea unui ochi din picturile care au urmat celebrului Autoportret printr-o atitudine ,retractil pe care a avut-o la nceput Iat de suprarealism, Iapt care a dus pe parcurs la o adoptare treptat a acestui curent de avangard. Autoportretul este realizat de Brauner n 1931 si la Iel ca alte lucrri care sunt realizate pn n 1938, anul producerii accidentu- lui n care si pierde ochiul, are n centru aceast tem a enuclerii, unde organul vizual capt Iunc- tia de a vedea si altceva dect realitatea sau produsele ei. n- tr-un interviu televizat cu Max Paul Fouchet aprut n emisiunea Terre des Arts, Brauner explic cum si-a ,eviscerat ochiul n Au- toportret: ,ntr-o zi n care nu aveam nimic de Icut si m sim- team golit de mine nsumi, am dorit s realizez un minuscul au- toportret n Iata oglinzii, pe care l-am si pictat. Pentru a-i da puti- n viat, pentru a-l Iace ceva mai extravagant si ntruct totul este posibil, l-am lipsit de un ochi. Ei bine, tocmai de acest ochi am Iost si eu lipsit. Opt ani mai trziu, rana avea s Iie identic. Si atunci, ca urmare a acestui Iapt, am desco- perit c ncepnd cu 1925 sau 1927, n opera mea puteau s Iie vzute personaje care-si aveau ochii n aIar 13 . ,Interventia mutilatoare, spune Cristian- Robert Velescu, va Ii avut n Iaza ei incipient un caracter mai mult sau mai putin mecanic, conIun- dndu-se cu o simpl vagabon- dare a penelului pe supraIata pnzei, n cutarea ineditului cu orice pret, si a devenit revelatoa- re tocmai datorit calittii ei de accident neprevzut. Brauner va Ii avut ocazia s se descope- re pe sine n lumina acestui ac- cident si s conIere proIunzime unei opere pe care, la nceput, o va Ii considerat plicticoas, ori chiar ratat. AstIel, pictorul descoper un mod de a-si nsusi retetarul suprarealist pornind de la cutri ce porneau de la domeniul purei vizualitti 14 . Cele mai multe ,mituri din pic- tura lui Victor Brauner reprezint o ncercare de recuperare a tim- pului pierdut, dar si un mod prin care Iiinta se reinventeaz. n opera sa nu se remarc doar ele- mente endemice doctrinei supra- realiste, ci si o ntreag IilozoIie de viat. Implicarea n actul crea- tiei este att de mare, nct pare c ,spectatorul poate s experi- menteze pe cont propriu ceea ce propune n acest mod suprarea- lismul prin intermediul artei. Si acest lucru este posibil mai ales pentru c ,ntelegerea unei ope- re de art este, de Iapt, o ntele- gere a ntelegerii 15 . 1 Heilbruun Timeline of Art His- torv, editat de Metropolitan Museum oI art n http://www.metmuseum.org/ toah/ho/11/euwco/ho1999.363. 13.htm 2 Alexandrian, Sarane, Jictor Brauner, Iasi, Editura Junimea, 2005, pp.113-114 3 Ibidem, p. 89 4 Ibidem, pp. 89-90 5 Ibidem, p. 91 6 Ibidem, p. 94 7 Alexandrian, Sarane, op. cit., p. 71 8 Apud Alexandrian, Sarane, op. cit., pp. 139-140 9 Apud Alexandrian, op. cit. 10 Ibidem, p. 137 11 Loeil du peintre n ,Mino- taure, nr. 12-13/ mai 1939 apud Nicolae, Emil, Patimile dup Jictor Brauner, Bucuresti, Editura Hase- Ier, 2006, p. 59 12 Nicolae, Emil, op. cit., pp. 55-56 13 Ottinger, Didier, Jictor Brau- ner dans les collections du MNAM- CCI, Paris, Centre Georges Pompi- dou, 1996, p. 21, apud Velescu, Cris- tian-Robert, Victor Brauner d aprs Duchamp sau drumul pictorului c- tre un suprarealism ,bine tempe- rat`, Bucuresti, Editura Institutului Cultural Romn, 2007, p.52 14 Velescu, Cristian-Robert, op. cit., p.53 15 Alexandrian, Sarane, op. cit., p. 126 Victor Brauner - Acolo (1949) ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| Xvl vl vl vl vl, rr , rr , rr , rr , rr. . . . . 2 22 22 ( (( ((1Z2 1Z2 1Z2 1Z2 1Z2), 20 ), 20 ), 20 ), 20 ), 2013 13 13 13 13 P e 15 iunie, acum o sut zece ani, la Piatra Neamt ptrundea n aceast lume Victor Brauner, ar- tist de mare anvergur, cu un rol impor- tant n istoria artei moderne. Despre crea- tia sa exist mrturii scrise de ctre spe- cialisti, materializate n articole si crti. Acest articol nu se vrea a Ii dect o re- amintire a personalittii sale, a scurtei sale existente, avnd n vedere Iaptul c a lo- cuit printre noi numai 66 de ani. Timp prea limitat pentru creatia unui artist. Dac pri- vim cu atentie opera sa Iacem o incursiu- ne prin curentele secolului XX, ncepnd cu expresionismul, constructivismul, cu- bismul, dada si ajungem n spatiul supra- realist unde ne oprim, Iascinati de modali- tatea artistului de a ne arta cum s psim ntr-o alt lume. Demersul su artistic a nceput, cum era Iiresc, cu studii dup natur, dar con- stientizndu-si tririle, artistul Iace primii pasi n spatiul transcedental. O perioad a pendulat ntre materie si spirit, alegnd lumea spiritual, ilustrat n stilul su in- conIundabil. Trecerea aceasta poate Ii usor perceput prin vizualizarea mai aten- t a lucrrilor. Probabil, bntuit de ntrebri asupra naturalului si supranaturalului s-a oprit si asupra acesteia ce nseamn imaginea si cum poate marca ea existenta uman? Suntem nconjurati de imagine de la veni- rea pe lume. Totul este culoare si miscare. Rapiditatea de stocare a imaginilor care ne impresioneaz pe parcursul existentei depinde de Iiecare individ n parte. Sun- tem unici si avem triri unice. Creatia lui Victor Brauner ne ,,vorbeste despre uni- citate, dar si despre trmul magic n care mai multe semne-simbol slsluiesc ntr-o armonie total. Lund n considerare na- tura nconjurtoare, Iactorii externi, si construieste cu grij spatiul unde si vor duce ,,existenta elementele cu ncrctu- r simbolic, ce nu au Iost compuse alea- toriu, ele reprezentnd o simbioz ntre real si imaginar. ,,Lumea sa, cu substrat Iabulos, este populat de animale Iantastice, psri, pesti, pisici, serpi, cini, balauri, himere n nn nn CRISTINA OPREA Iumea tainic< a picturii lui Victor Brauner crora li se altur Iigura uman (Iemini- n, masculin) si elementele vegetale Iloare, Irunz, copac. Si-a gndi propria sa lume mitologico-urban. ,,Mircea Elia- de socoteste c ,,ntelegerea mitului se va numra ntr-o zi printre cele mai utile des- coperiri ale secolului XX datorit acelui ,,rest mitic din comportamentul modern ,,cosubstantial cu conditia uman, n m- sura n care el exprim angoasa Iat de Timp (Mituri, vise i mistere , 1972) 1 . Modul su de a simti culoarea si de a o asterne pe pnz este diIerit. Cromatica este surprinztoare, avnd n vedere tre- cerile de la un spatiu limpezit de lumin la unul tulburat de ntuneric. Se servea de culori ntr-un mod simbolic, cu semniIica- tii numai de el stiute. n Iunctie de mesajul lucrrii se pot identiIica anumite armonii cromatice. Accentund anumite tonuri creeaz o conceptie de unitate cromatic. Trece de la pata plat la pata pictural cu o mare usurint, ceee ce demonstreaz sensibilitatea sa, dar si cunoasterea apro- Iundat a tehnicilor picturii. Culorile au o mare Iort de a reIlecta gndul creator al artistului. n tablourile sale apar Iie un element sau chiar dou elemente, ca dominante, restul construind magistral spatiul com- pozitional. A gsit ci de comunicare din interior ctre exterior si invers. Compoziti- onal Omul este centrul n jurul cruia dis- pune celelalte prti ce compun imaginea si crend un dialog. n lucrarea ,,Hipergeneza de la reapari- tie viziunea artistului ne dezvaluie dialo- gul dintre elementele spatio-temporale ale- se corpul uman si stnca. Compozitie interesant prin solutia descoperit, ace- ea de a crea eIectele de levitatie si de ab- sorbtie, capteaz atentia si prin raIinamen- tul cromatic. Concentrat pe tonuri de ver- de pictate n tuse lejere, culoare simbol, semniIicnd viata, Iascineaz prin meto- da discursului su plastic. Corpurile uma- ne, masculine, Ieminine, contorsionate sau nu, sunt absorbite de Iorta luminii, ca o rentoarcere la Iorma primordial, un altIel de ciclu al vietii. Cercul, semn al perIectiu- nii, intrig si preocup. Un singur perso- Victor Brauner je ne me nourris que de choses trs bonnes daprs notre got. plus de pluie doiseaux plus de seins de toutes jeunes femmes tendu le corps entier des nerfs aux cellules la peur qui verse ses gouttes en couleurs de trpidations mortelles la peur dun dsir sanguin froce des femmes colles aux corps ventouses dalgues des plantes dodeurs diverses quand les dents molles se mlangent la langue aux gencives liquides la bouche la grande bave des instants singuliers sans gographie sans espace et plus de pluie doiseaux. eu nu m hrnesc dect cu lucruri foarte bune dup gustul nostru. nici urm de ploaie de psri nici de sni de Ioarte tinere Iemei corpul ntreg ncordat de la nervi la celule de teama ce-si vars picturile n culori de trepidatii mortale teama unei dorinte sanguine Ieroce de Iemei lipite cu corpuri ventuze de alge de plante de miresme de tot Ielul pe cnd dintii moi se Iac una cu limba cu gingiile licheIiate gura la marea salivare de clipe unice Ir geograIie Ir spatiu si. nici urm de ploaie de psri. Traducere din limba Irancez de Denisa Crciun Poem publicat n ,Meridian, caietul nou, Craiova, 1936, p. 19. naj, straniu ca atitudine, eman superiori- tatea si detasarea de lumea terestr. Stn- cile, semne ale Iortei, dar si ale sprijinului, anim spatiul compozitional si ne poart spre ideea unei arheologii interioare. O alt capodoper braunerian este ,,Nasterea materiei seduce si desIat, Iiind o compozitie de eIect, cu o mare pro- Iunzime. n viziunea sa androginul, jum- tate Iemeie, jumtate brbat, mprtit prin- tr-o ax imaginar, este nIsurat de sarpe, semn biblic, ce pare a Ii un brat de balan- t, pe a crui coad se sprijin soarele, iar luna se revars din gura acestei reptile. Prin cromatic, cei doi astri sugereaz Ioc si ap. Capul androginului, expresiv, este cel al unui animal Iantastic, din gura cru- ia tsneste o sgeat, spre norii extrem de tensionati. Fundalul, nchis la culoare, tri- mite privitorul ctre momentul de desprin- dere a zilei de noapte, a materiei de spirit. n tabloul ,,Himera artistul probabil pleac de la o surs din mitologie. Perce- perea sa a Iost aceea de a integra perso- najul Iantastic ntr-o lume posibil real, prin cele dou tipuri de peisaje, incluse n compozitie. Elementul Iantastic are un spatiu delimitat si destul de restrns si auster, dar prin ochii si interioritate per- cepe lumi, ce noi, ,,vztorii nici mcar nu am putea constientiza existenta lor. Floarea, semn al Iragilittii, al eIemerului n mijlocul cruia a asezat o gur, suge- reaz ideea Iragilittii cuvntului, limbaju- lui, vorbirii. Victor Brauner, cu miestria de care a dat dovad, a ncercat s uneasc spatiul terestru cu cel celest. Prin elementele sale compozitionale a ptruns n mentalul co- lectiv. Lumea semnelor sale, aceste ideo- grame i construiesc un limbaj mai greu ac- cesibil. Pentru Iiecare element ce i popu- leaz compozitiile a gsit o semniIicatie. A construit o lume magic Iolosind simboluri ce apartin tuturor codurilor culturale.
1 Kernbach Victor, Dictionar de mito- logie general, Editura Albatros, Bucu- resti, 1983, p.430. Naissance de La Matiere (1940) Hypergenesse de la Reapparition (1932) Victor Brauner - Preludiu la o civilizaEie (1954) % ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| Xvl vl vl vl vl, rr , rr , rr , rr , rr. . . . . 2 22 22 ( (( ((1Z2 1Z2 1Z2 1Z2 1Z2), 20 ), 20 ), 20 ), 20 ), 2013 13 13 13 13 Vntul 'i pune buza-n n<mol Vntul si pune buza-n nmol Si-abate rcoarea la mine sub tol, Crap s-ngroape ce suie-n Iirid Cnd jaru-i si-ascute coltii de chid. Strneste un zvon si-o vreme de brazi Si lauzi ce mngi si zilele-ti scazi Cnd simti c se-arat si-ti spune c vine, S speri c rsina te iart pe tine... Si pncui si bntui si toate le vezi Si nu mai e spin n care s crezi Iar piatra cenus nu las-n cuvinte Si calea nentoars te cheam-nainte. Ct este de larg, att e de strmt Veniti la Iereastr, zpada-i ct gardul, Dubasii la cetini le scutur Iardul Si ulita Irnge sub tlpi asteptrile Cnd timpul se-arat si spintec nrile... Si ct e de larg, att e de strmt C-ncape-n inelul unui singur cuvnt Cu care la poart nicicum nu m tem, C rup legtura oricrui blestem Si Iac s se-ntoarc-aninate-n tmie Cpstrul si chinga crrii ce suie. Eu sunt doar o ap< Ea vine s numere dintii mei rari Cnd steaua-si revars aromele tari, Cnd vntul se-ascute pe gresia gndului Si coasa-i ncearc Iata pmntului. S nu cati o clip la tainele mele, C nimeni nu-mi pune cenusa pe ele. Eu sunt doar o ap ce intr prin poart Si-ngduie lumii s guste din soart; O ap ce rabd si curge mereu, Cum este lumina care sunt eu Atunci cnd m-ascunde n smbur de bezn De cele ce vou v-ajung pe la glezn. Vine din cer n untul pmntului ce vine din cer Sunt germenii lumii dositi n mister, n rnz de smrcuri ucise de var, n cuiburi de psri cu salcia rar. De-acolo ncnt zgoandele vntului, Cnd noi ne smintim la pragul cuvntului S Iim nuntru ct suntem aIar Zpad strnit din soare de var. Cmpia e Docul Cmpia e iarba, parIumul si jocul, E spiritul stepei ce-l caut cu ciocul. E pragul cu carii ce tace sub us Si-ntinderea toat ce-mi arde n gus, C vd si aud Iosnind n icoan Un scai sau un picur voite ca vam Cnd palma si pune pe Irunte Btrnul Si-ntoarce miristea si cerul si Inul. Sunt n<moale sub pietri' Sunt nmoale sub pietris, Dincolo se las ceata, Nu e pic de luminis. Nu mai vine dimineata S aduc-un smoc de ln Peste smoala ce m prinde Ca s-mi Iie la-ndemn Cnd m cumpr si vinde. S arane Alexandrian este, probabil, exegetul care s-a apropiat cel mai mult de miezul operei lui Victor Brauner, deschiznd-o cu viziunea sa de ansamblu care se hrneste att dintr-o pro- Iund cunoastere a IilosoIiei oculte, ct si din asimilarea existentialismului de sorgin- te Ienomenologic. Autor al lucrrii Jictor Brauner, iluminatorul, prima carte despre pictorul romn de origine evreiasc stabilit n Franta, Sarane Alexandrian are convin- gerea c ,prin intentiile proIunde care o inspir si care i conIer o alur att de tu- multoas, pictura lui Brauner este, n an- samblul ei, si adesea n acelasi tablou, o autobiograIie, o dialectic, o terapeutic si o ontologie. n nn nn GABRIEL NEDELEA c<ut<torul de idei de, un suprarealist. Pictura sa presupune un Iond simbolic din zona ocult, scena- riile sale, Iie ele autobiograIice, Iie Iictio- nale, se ncheag ntr-o istorie esential, sau contra-istorie cum i spune Alexan- drian , care se hrneste din Iondul arhe- tipal si din aspiratia mistic. Exist, asadar, dorinta de a intra n ordinea spiritual a vietii din aIara si din interiorul eului, sin- cronizarea si armonizarea cu energiile de- terminante pe care omul le poate accesa. Pentru acest lucru ermetismul si onirismul sunt ntrebuintate pentru plusul de cunoas- tere, dar si pentru resorturile lor estetice. Alexandrian identiIic mai multe Iatete ale dialecticii brauneriene, iar n zona cunoas- terii, pot Ii surprinse ,rationamentele este- tice si ,rationamentele metaIizice, ce dau putere de creatie si expresie tablourilor care de multe ori sunt adevrate scenarii ale in- dividuatiei, n sensul atribuit de Jung aces- tui termen, si ale divinatiei. Dincolo de ca- racteristicile de supraIat, pn la urm, ale suprarealismului, n spet: negatia, dicteul automat, trotkismul sau metaIora tare, se aIl lucrurile care au determinat aceste ale- geri, Iondul spre care trimit. Aspiratia mistic este un periplu interi- or, iar aceast interioritate se regseste ntr-o bun parte din lucrrile lui Brauner, de cele mai multe ori Iiind redat prin tema dublului sau prin cea a metamorIozelor. Asa cum sesizeaz Alexandrian: ,Breau- ner este un maestru al metamorIozelor. Dar acestea sunt surprinse n timp real, n desIsurare si nu la sIrsit, n timpul Iace- rii. Din acest motiv Iiintele hibride sunt att de prezente. Lucrarea Prelude a une Civilisation (1954) este o sintez a aces- tei tendinte. ntr-o creatur care nu pare s Iie nici vaca sInt din Orient si nici mielul din testamente, se ntlnesc o mul- time de Iiinte n diIerite stadii de evolutie, iar prin pozitia lor sunt sugerate Iunctii varii si relatii care promit noi si noi conju- gri. Pentru majoritatea Iigurilor sunt Io- losite culori ce descriu un ntreg specta- col energetic, generat de o Ilacr ce vine din exterior, iar acele Iiinte interioare se transIorm n vectori cu directia spre dreapta, n timp ce Iigurile ndreptate spre stnga, mai multe, contin nuante de al- bastru si de verde, ntmpinnd din interi- or limbile ptrunse probabil cu datele pri- me ale perceptiei. Exist Iiintele care pri- vesc n Iat si Iiintele neutre doar schita- te dar care au darul de a stabili legturi. n Iata unui astIel de tablou nu ai dect aces- te pozitii si sentimentul c se petrece o transIormare. Aceast metamorIoz petre- cut n regnul animal are Iorta de a activa n cellalt o Irmntare, iar impulsurile, umorile si chiar o parte din gnduri vor prinde Iorme si se vor lsa percepute ca obiecte interioare care pot Ii contemplate. Alexandrian nu stie dac s cread c aces- te personaje interioare sunt pur si simplu un monolog interior sau sunt ,stri de con- stiint care au luat Iorme. Cred c nu sunt ntotdeauna att de complexe, Iiind uneori stri elementare. Dar cuttorul de idei nu intr nicioda- t, propriu-zis, n zona abstractizrilor. El nu se apropie de zonele pe care le-a acce- sat Miro, de exemplu. Cu toate acestea, pictorul nu va cuta s reprezinte omul, ci ,notiunea de om, spune Alexandrian, si cred c se poate ntelege prin aceast ex- presie si ,ideea de om. Brauner proiec- teaz omul ,asa cum se poate constienti- za pe el nsusi, iar pentru asta este nevo- ie de ipostaza ,eroic pe care o regsim din plin n picturile sale. Hermeneutul di- sociaz ntre conceptia pictorului despre brbat si cea despre Iemeie. Dac Iemeia este cu preponderent dezirabil, cu puti- ne ipostaze rele, brbatul apare si n ipos- taza sa negativ, purtnd denumirea de Opresor. Dar ,erou, si susceptibil de m- plinire, va Ii brbatul n ipostaza sa de ,poet, homo divinans. n Ielul acesta se explic si portretul pe care i l-a Icut lui Andre Breton, n 1934, si alte dou lucrri: Portratit de Novalis (1943) si Hommage Ren Char (1945). ,Omul mplinit este scopul Iinal al operei lui Brauner. Lucrri- le sale, luate individual sau n cicluri, sunt probele cltoriei la captul creia este nuntirea. La Iinele acestor gnduri, generate n egal msur de pictura lui Victor Brauner si de Sarane Alexandrian, nu pot s nu m ntreb ct de accesibil este o astIel de oper si ce slujeste ea dincolo de satis- Iactia estetic pe care o degaj. Sunt Ior- mele brauneriene recipientele n care se spal nmolul pentru a lasa n urma lui gruntii de aur? Parcurgnd multe dintre albumele care i-au Iost dedicate si avnd ocazia s vd cteva tablouri n realitate, am rmas cu sentimentul c ele transmit un dincolo de Iiorul estetic, un dincolo la care vibrezi sau nu, o naratiune esential, uneori mitic, alteori oniric, pentru care trebuie s te pregtesti cu toate instru- mentele decriptrilor pe care le poti strn- ge, cu instrumentele de visat si cu cele de recunoscut. Brauner este un maestru al semnelor, care de multe ori poate c negli- jeaz ce i este speciIic picturii, dar o Iace pentru a cobor n adncuri ametitoare. Alexandrian aIirm c ,el nu picta lucruri estetice, ci imagini ale devenirii, ceea ce i pune n diIicultate pe consumatorul de pictur si pe criticul de art si i mbie la o aventur antropologic de anvergur, Ior- mele sale trimitnd la varii culturi antice, traditii ezoterice, cutume traditionale si culturale. Opera lui Victor Brauner este o dovad c arta, odat trecut prin avangardele se- colului al XX-lea, si-a reintrat n dreptul de a Ii cea mai Iidel dintre reIlectiile ideii, de a Ii una dintre Iormele autentice de cunoas- tere. La Brauner, aceast cunoastere survi- ne prin epoche-uri succesive, prin desco- perirea structurilor esentiale ale omului si prin accederea n zona arhetipurilor. Sara- ne Alexandrian a Icut aceast cltorie, suprarealist n esent, prin Iorta sa de a iesi din pester, de a trece dincolo de um- bre, alturi de Brauner, n ale crui semne a citit si a lsat mrturie citirea sa. Cred c atunci cnd este autobiograIi- c, pictura lui Victor Brauner se nvluie pentru ,a iesi din ascundere, ceea ce nu este un paradox din moment ce artistul realizeaz ,portrete metaIizice ale constiin- tei de sine, cum surprinde Alexandrian. Sintagma heideggerian, pe care am ntre- buintat-o, reveleaz dimensiunea existen- tial a acestei opere care depseste per- sonalul si individualul si tinde spre esen- tializare prin spectacolul estetic n care se desIsoar si prin cunoasterea complet pe care o ncearc. nvluirea vine din dis- ponibilitatea sa de a experimenta din punct de vedere tehnic si Iormal. Ermetismul si ocultarea necesit un eIort Ir de care nu pot Ii accesate multe dintre ncperile Iiin- tei si, cu att mai putin, Ierestrele nspre un afar care poate s Iie cellalt sau malul cellalt. Ontologia despre care vorbeste si Alexandrian si cunoasterea in- trinsec si necesar pentru aceasta sunt cele dou dimensiuni asupra crora m opresc si eu n acest eseu ncercare de- spre operei lui Brauner, deschis de her- meneutul su. Victor Brauner este un cuttor de idei (n sensul originar al cuvntului) asa cum erau cuttorii de aur, Iolosind att mij- loacele cuttorilor de pe ruri, ct si mij- loacele alchimice, niciodat pe cele de mi- nerit sau pe cele industriale. Odat gsit ideea, el ncepe procesul de mblnzire a ei, de mpmntenire si umanizare, iar transmutatia are loc prin puterea sa de cre- atie si prin expresie. Alexandrian invoc ,dou instante concurente n realitatea uman, Iorta de creatie care tine n mod esential de raportul pe care individul l nu- treste Iat de el nsusi, si Iorta de expre- sie, care se reIer la raportul pe care n- cearc s l stabileasc cu cellalt. Opera trebuie s-i Iie ct mai Iidel ideii, s Iie o reIlectie ct mai clar a sa, dar acesta nu e putin lucru din moment ce este mirajul ori- crui creator, iar misterul opune o rezis- tent stranie si, de multe ori, nspimnt- toare. Mai mult, este nevoie ca opera s ,corespund unei chemri spre Iiint a oamenilor. Prin Iiecare tablou pictorul tra- ge punti ntre interior si exterior, ntre idee si ceea ce putem percepe din ea. Orice pe- riplu, odat nceput, se deIineste prin pri- mejdiile sale. Brauner este, n structurile sale proIun- Victor Brauner - Nohestan Motan (1946) The IsraeI Museum, IerusaIim. Victor Brauner - Chimera (1939) n nn nn DUMITRU TOMA ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| Xvl vl vl vl vl, rr , rr , rr , rr , rr. . . . . 2 22 22 ( (( ((1Z2 1Z2 1Z2 1Z2 1Z2), 20 ), 20 ), 20 ), 20 ), 2013 13 13 13 13 ,Ochii trezesc misterul interi- or al unei Iiinte, considera Vic- tor Brauner. Deschid textul cu aceast mrturisire pentru a Iace trimitere la substratul intern al crtii Patimile dup Jictor Brau- ner de Emil Nicolae, carte apru- t la Editura HaseIer, Bucuresti, 2006. Autorul crtii si concentrea- z studiul n decriptarea/ demis- tiIicarea ,mitologiei personale a pictorului romn Victor Brauner, mitologie nteleas ca o ,re-ordo- nare si o restructurare a univer- sului autobiograIic n care ,pro- blema ochiului ocup o pozitie central (p. 22). Cartea este structurat n sase capitole: Pic- torul monoftalmic, Constituirea ,mitologiei personale`, Miste- rioasa ,sinarhie`, De la Sigu- rant la Securitate, Poetica prieteniei, Patimile dup Jictor Brauner (epilog provi:oriu). Aten%ie la diversitatea mea! Eu sunt o subiectivitate obiec- tiv6 care vede lumea cu o ob- iectivitate subiectiv6. [ ...] Inde- finit, opera mea se nnobileaz6 cu un secret. 2 Capitolul Pictorul monoftal- mic, Ioarte bogat n inIormatii, se dezvolt n jurul ntrebrii: In ce mod se inscrie Jictor Brauner in fenomenul fi:iologic al pictoru- lui monoftalmic? Pistele de la care porneste autorul pentru ar- gumentare sunt: i) . mrturisirea din 1944, mai putin cunoscut, n care Victor Brauner povesteste scena accidentului pierderii ochiului stng, (autorul involun- tar al accidentului Iiind Domin- guez; scena accidentului si initi- ala lui Dominguez sunt pre-de- senate de Brauner n Peisaf me- diteraneean, 1932) din noaptea de 27/28 august 1938 petrecut n casa de la nr. 83 pe bulevardul Montparnasse din Paris; textul este reprodus integral n carte la paginile 8-15. Victor Brauner con- stientizeaz retrospectiv ,cheia Iundamental a dezvoltrii sale vitale (p. 14) aceasta Iiind pre- zenta ochiului lips n picturile sale: ,Demult, deja eu sunt pre- destinat s Iiu unul dintre cele mai importante exemple ale epo- cii noastre. De altIel, vedeti c detin acest document de auton- coronare pe care vi-l art (p. 15); ii). O privire comparativ ntre cazul lui Victor Brauner si drame- le celorlalti artisti monoItalmici pornind de la concluziile studiu- lui doctorului Ph. Lanthony (cer- cettorul Irancez identiIic cel putin 20 de cazuri de monoItal- mici n istoria artei; sunt mentio- nati: Giovanni Francesco Bar- bieri, zis Saiul, sec. XVII, Ro- salba Carriera, sec. XVII, Hippo- lyte Flandrin, sec. XIX, Degas, Monet, George Du Maurier, Giu- seppe Abbati, James Thurber; artistii monoculari: John Ford, Fritz Lang, Raoul Walsh, Howard Hawks, Nicholas Ray, Tex Ave- ry), care era interesat de existen- ta unei modalitti particulare de a picta a artistilor monoItalmici. n 1939, dup aparitia articolului Loeil du peintre, n revista Mi- notaure si semnat de Pierre Ma- bille, Victor Brauner si asum conditia de pictor monoftalm predestinat (p. 42); iii). actuali- zarea cazului Victor Brauner prin prisma psihanalizei: originea ob- n nn nn LUIZA MITU sunt propriul meu scafandru... 1 sesiilor (p. 5) si cercetarea n tre- cutul lui Brauner a unor ,socuri mentale mai vechi neasimilate (p. 57): ,M intereseaz, n primul rnd rolul jucat de teama obsesi- v a unei mutilri oculare n dez- voltarea psihic a lui Brauner si transIormarea Iricii n Iapt mate- rial mplinit (Emil Nicolae, p. 58) si impactul simultan al monoItal- miei asupra celor trei nivele: psi- hologic, IilosoIic, artistic. @i atunci am descoperit c6 nc6 din 1925 sau 1927 pot fi g6si%i n opera mea oameni cu ochii scoHi. Psihologic: n copilrie Victor Brauner se temea c si va pierde ochii dac va vedea anumite spectacole, Dumnezeul mozaic este conceput n tablourile sale ca un ochi care vede totul, sim- bol al tatlui care pedepseste; amintirea vaselor de noapte pe al cror Iund este desenat un ochi central nvestit cu Iunctia de a te seduce. Dup accident Victor Brauner se consider un damnat, un nsemnat/ stigmatizat. Experi- entele spiritiste pe care tatl su le tinea n cas, imaginatia, lectu- rile l Iac pe Brauner s-si atribu- ie rolul de magician sau vrjitor, nvestitur recunoscut si de anturajul su. Evident, ne putem ntreba de ce ochii trezesc misterul interi- or al unei fiin%e. Dar ochiul e cu adev6rat lucrul cel mai nnebu- nitor: el r6mne cheia misteru- lui unei fiin%e. Filosofic: n anii reIugiului din Pirinei citeste: Nettesheim, Para- celsus, Eliphas Levi, Antologia literar a ocultismului, realizat de Robert Amadou si Robert Kan- ters (1950), Istoria in 1000 de ima- gini a magiei de Maurice Bessy (1962), Imagini i simboluri. eseuri despre simbolismul magi- co-religios de Mircea Eliade (1952), Datoriile filosofale i sim- bolismul ermetic in raporturile lor cu arta sacr i e:oterismul Marei Opere de Fulcanelli (1960), Simboluri fundamentale ale tiintei sacre de Rene Guenon (1962), Misterele :eilor. Jenus, :eita magic a crnii de Pierre Piobbe (1909), Ca:ul vi:ionarei stigmati:ate. Thrse Neumann de Konnersreuth, studiu analitic i critic al problemei de Boleslas de Poray Madeyski (1940), Kab- bala. originile ei, psihologia ei mistic, metafi:ica ei de Henry Serouya (1957), Incercarea unei bibliografii france:e metodice (i) sistematice a vrfitoriei i posedrii demonice pentru a fo- losi drept continuare i comple- tare la Biblioteca Magic din Graesse... de R. Yves-Plessius (1900), parcurge cu pasiune bi- bliograIia psihanalitic. n capito- lul Constituirea ,mitologiei per- sonale`, Emil Nicolae ia n calcul dou crti care pun problema cri- zei identittii masculine si de care Victor Brauner ar Ii Iost interesat: Memoriile unui nevropat de Da- niel Paul Schrebr, carte care apare n anul nasterii lui Victor Brauner, 1903, si a Iost retras din librrii n 1911, anul mortii lui Victor Brau- ner si Sex i caracter de Otto Weininger. Toate aceste tablouri con%in multe semne MezotericeN inven- tate liber de mine Hi care ar pu- tea avea o semnifica%ie, dar eu nu pot face nici o interpretare Hi nici o analiz6, asta nefiind n inten%ia mea. Artistic: n pnzele din 1931- 1932 exist la Victor Brauner ten- dinta de a distruge ochiul; n ope- rele ulterioare ochiul este un atri- but Ieminin sexul Ieminin este reprezentat ca un ochi n conIor- mitate cu cea mai veche traditie astrologic; treptat acest ochi Ieminin este nlocuit de un atri- but masculin cornul. Hipnotismul este o dimensi- une special6 a privirii. [...] El apar%ine for%elor extraordinare, for%elor halucinatorii Hi eu am ncercat s6 hr6nesc cu aseme- nea for%e acest obiect care este un tablou. n capitolul Constituirea ,mi- tologiei personale` sunt accen- tuate pe de o parte avatarurile existentiale ale lui Victor Brauner, aderarea la suprarealism (1933), diIiculttile de adaptare (criza de identitate survenit n urma acci- dentului din 1938), exilul (reIugiul n Franta n timpul celui De-al Doilea Rzboi Mondial. n aceas- t perioad Irecventeaz Vila Bel- Air din Marsilia unde se ntlnes- te cu suprarealistii grupati n ju- rul lui Andre Breton; n perioada 1941-1943 se ntlneste cu Jean Marques Riviere (vezi cap. Mis- terioasa ,sinarhie`) care-i initia- z simultan n ocultism pe Victor Brauner si Pierre Plantard. Emil Nicolae subliniaz c nu exist totusi niciun indiciu ca Brauner si Plantard s se Ii ntlnit n aceast perioad), persecutiile antisemite, rzboiul, insecuritatea social, srcia, dar si identiIica- rea izvoarelor picturilor lui Victor Brauner, care pun n diIicultate cercettorii operei sale, una din- tre cauze Iiind lipsa de prejude- cat a acestuia n Iata tehnicilor si materialelor picturale, dar mai ales ,ritualul actului creator des- Isurat de Victor Brauner n sta- rea de ,semiluciditate autoimpu- s . Dup mrturisirea lui Sara- ne Alexandrian, Victor Brauner picta Iolosind auto-hipnoza si luciditatea critic. Pictura mea este autobiogra- fic6. Aici mi povestesc via%a. n capitolul De la Sigurant la Securitate Emil Nicolae discu- t cazul lui Victor Brauner deve- nit tinta comunistilor la ultima sa ntoarcere n Bucuresti ntre anii 1935-1938 din cel putin trei moti- ve: aderarea lui Victor Brauner pentru cteva luni la Partidul co- munist se retrage dup decla- ratia suprarealistilor Irancezi din 1936 mpotriva proceselor stali- niste de la Moscova ; publica- rea n ziarele de stnga a unor caricaturi pe care le semneaz sub pseudonim: Toto, Weber, WeBer si originea sa evreiasc. ...Dar cea mai mare Hi cea mai periculoas6 ntlnire cu mine n- sumi este ntlnirea cu ANTI-eul. Ct timp este redactor la re- vista constructivist ,Punct, Victor Brauner are contact cu Ila- rie Voronca i ilustreaz plache- ta Restriti,1923 , Ion Vinea, Stephane Roll, F. Aderca, Marcel Iancu i realizeaz un portret n nr. 5/20 dec. 1924 al revistei , Sarane Alexandrian, Alain JouI- Iroy, Geo Bogza de care l leag o prietenie aIectiv si cruia i ilustreaz placheta Jurnal de sex , Gellu Naum are cu acesta o relatie ,magico-misterioas; i ilustreaz crtile de poeme: Dru- metul incendiar (1936) si Liber- tatea de a dormi pe o frunte (1937) , Rene Char cu care Iace pictopoezie; schimbul de scrisori dintre cei doi sunt redate n acest capitol, de asemenea o parte a corespondentei dintre Victor Brauner si cei doi prieteni Geo Bogza si Gellu Naum sau episo- dul n care Gherasim Luca mpie- dic ntlnirea lui Naum cu Brau- ner, aIlat n agonie la spital. Toa- te acestea precum si activitatea sa la revistele de avangard ,75 HP (1924), unde, mpreun cu Ilarie Voronca lanseaz concep- tul de pictopoe:ie , ,Antago- nism. Caiet lunar de poem, eseu si desen, proiect Ir succes ini- tiat de Victor Brauner si Pericle Martinescu, sunt ilustrate n ca- pitolul Poetica prieteniei. Noaptea nu pot s-o mai cnt i-amS cunoscutS salvarea total6 Un aspect important al crtii lui Emil Nicolae este anexa de Pagini literare semnate de Victor Brau- ner ntre anii 1941-1945. n texte, cele mai multe scrise n versuri, apare imaginea eului ochiul ex- terior si imaginea anti-eului pri- virea, inteligenta numeric, somn- ambula simbol al miscrii noi, linistea vertical, porumbita me- tamorIozat n panter: Pantheres- colombes, Iemeia saturnian, dar si imagini ale rzboiului ideologic: Numrul e prietenul meu/ El mi- a probat adevrul./ Numrul va veni s domine lumea/ ostenit i vetefit... Cuvintele fr cu- vant i cuvintele fr stpan/ Cate vor mai fi inc?/ Aici num- rul se sinucide./... tu vei contura forma disprut prin cunoate- re/ Acoperit de intelegere, in- fipt/ in ideea fix/ somnambu- la, simbol al micrii noi,/ femeie i femeie in patul somptuos,/ ea va strivi sub clcai/ punctul in- chis despre secretul pietrei. (13 februarie 1945), ...De la un ef la altul nu ne-a mai rmas decat/ moartea/ care schimba regimul social. (1945)... Oh' fratele meu pe care-l atept de mai multe ge- neratii/ vei veni imediat ca s m- afuti s-mi continui drumul? (1945?) Ernesto Sabato: Aviz naivilor: NU EXISTW NTYMPLARE! Concluziile la care ajunge Emil Nicolae sunt acelea c pentru explicarea accidentului suIerit de Victor Brauner n seara de 27/28 august 1938, notiunile de hazard si de coincident sunt inutile/in- adecvate. AstIel de notiuni sunt valabile doar pentru gndirea n- corsetat ntr-un ,cartezianism depsit (p. 66). Accidentul su- Ierit de Brauner a avut rolul de a re-structura lumea dup principii- le noptii sale interne pe care a obiectivat-o n picturile lsate mostenire generatiei actuale si viitoare. n termenii lui Sarane Alexandrian (textul su din 1995, n limba Irancez, deschide pagi- nile crtii Patimile dup Jictor Brauner) pictura lui Victor Brau- ner reprezint scene ale unei ci- vilizatii viitoare. Rmne s ve- dem n ce msur complexitatea operei lui Victor Brauner va hip- notiza spiritele deschise spre cu- noastere. Emil Nicolae, Patimile dup Jictor Brauner, Editura HaseIer, Bucuresti, 2006, 222p. 1 Sunt propriul meu scafandru... Eu trec direct, :ilnic, de la viata exte- rioar i superficial a aparentelor spre adancul misterios i necunos- cut al vietii interioare. Victor Brau- ner, citat reprodus n Patimile dup Jictor Brauner de Emil Nicolae, Edi- tura HaseIer, Bucuresti, 2006, p. 46. 2 nsemnarea pe care Emil Nico- lae o reproduce la paginile 35, 36, 37 a Iost descoperit pe Iila de gard a unei crti din biblioteca lui Victor Brauner. Luiza Mitu Ia mormntuI Iui Victor Brauner din cimitiruI Montmartre ' ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| X ser|e roua, aru| Xvl vl vl vl vl, rr , rr , rr , rr , rr. . . . . 2 22 22 ( (( ((1Z2 1Z2 1Z2 1Z2 1Z2), 20 ), 20 ), 20 ), 20 ), 2013 13 13 13 13 V olumul publicat de Cristian-Robert Veles- cu este, Ir nici o n- doial, cel mai important studiu n limba romn dedicat operei si gndirii artistice ale lui Victor Brauner. n ansamblu, volumul cuprinde o serie de zece eseuri, n care universitarul bucurestean si propune s demonstreze c inIluenta artei lui Duchamp nu s- a rezumat doar asupra unui n- treg grup de lucrri ale lui Brau- ner, ci a ptruns pn la nivelul strategiilor creatoare pentru care pictorul suprarealist de origine romn a optat pe termen lung. n plus, aceste eseuri sunt nso- tite de un grupaj de cronici si tex- te despre Victor Brauner publi- cate n presa romneasc din epo- c, la care cititorul nu ar putea avea acces altIel. n prima parte a studiului ne Iamiliarizm cu principalele eve- nimente biograIice si artistice care i-au marcat destinul n pe- rioada sa de nceput, petrecut n Romnia. Nscut pe 15 iunie 1903 la Piatra-Neamt, Victor era cel de-al treilea Iiu al lui Herman Brauner, evreu Iabricant de che- restea ce era pasionat de spiri- tism, si al Deborei, nscut Gol- dner. Mentionm c Iratele lui Victor, Harry Brauner (1908- 1988) 1 , a ajuns etnomuzicolog renumit si director al Institutului de Folclor din Bucuresti, Iiind cstorit cu artista plastic si Iolclorista Lena Constante. As- tzi, Harry Brauner este conside- rat unul din discipolii marcanti ai lui Constantin Briloiu. De ase- menea, Theodore Brauner sau Teddy Brauner (1914-2000), cum i se mai spunea, este cel mai t- nr Irate a lui Victor, cunoscut ca IotograI avangardist si desena- tor. Acesta s-a stabilit deIinitiv la Paris n 1956 si creeaz celebra serie de Mti, IotograIii antro- pomorIice n care ncearc, ntr- un mod sistematic, s identiIice si s le dea o existent poetic diIeritelor obiecte obisnuite din jurul nostru. Victor Brauner a urmat scoala primar la Viena, unde Iamilia s-a stabilit pentru ctiva ani, ns, n 1914, dup revenirea Iamiliei sale n tar, el si continu studiile la Scoala evanghelic din Brila (1916-1918) si ncepe s Iie pasi- onat de zoologie. Pentru un timp Irecventeaz Scoala de Arte Fru- n nn nn PETRILOR MILITARU Victor Brauner etapele creaGiei 'i impactul viziunii duchampiene moase din Bucuresti (1919-1921) si Academia Liber de Pictur a lui Horia Igirosanu. Desigur c primele lui lucrri sunt ,ncercri academice 2 , Icute dup un anumit tipar (Peisaf cu cldire, 1919) sau sunt reproduceri (Per- sonaf in interior, 1919). Apoi, vi- ziteaz orasele Flticeni si Balcic si aceste cltorii l vor determi- na s picteze lucrri ,cezannie- ne, peisaje de tip impresionist precum Peisaf din Dobrogea (1920-1921). Despre expozitia lui Brauner, Voronca spunea c din punct de vedere stilistic lucrrile acestuia tin de expresionism, cubism si constructivism. Interesant este c atunci cnd Miguel Donville va duce revista ,75 HP la Biroul de Cercetri Suprarealiste si o va prezenta, Irancezii vor Ii remar- cat numai tendinta pro-dadaist a publicatiei pe care au interpre- tat-o ca Iiind Iavorabil suprarea- lismului Ir a lua cunostint de atitudinea critic la adresa supra- realismului promovat de Ionda- torii revistei n textele lor teoreti- ce din acea perioad. Activitatea lui Brauner, din acest interval, este considerat de majoritatea exegetilor ca Iiind preponderent constructivist. Max Herman Maxy n articolul su ,Victor Brau- ner (1966) reconstituie parcur- sul artistic al pictorului ce evolu- eaz de la expresionism, cubism si constructivism spre suprarea- lism. Maxy subliniaz c n dese- nele din revistele Integral (1925) si unu (1928), Brauner a vehicu- lat elemente suprarealiste impli- cite nainte de a lua contact di- rect cu grupul suprarealist pari- zian, iar aceste elemente potenti- ale aveau nevoie de ,un mediu mai propice unor asemenea cres- teri. De asemenea Maxy suge- reaz c atractia lui Brauner Iat de suprarealism vine dintr-un ro- mantism de substant al acestu- ia. Dar ceea ce ni se pare si mai important este Iaptul c nc din1928, n interviul acordat cri- ticului Ionel Jianu, Brauner vor- beste de exercitii plastice n care accepta colaborarea hazardului, si care aveau darul de a adnci cunoasterea de sine. Asadar, studiul de Iat se des- chide cu un eseu despre anii de creatie a lui Victor Brauner n Romnia, mai exact cu expozitia revistei ,Contimporanul (30 no- iembrie30 decembrie 1924), des- chis la scurt timp dup publica- rea, n luna octombrie a aceluiasi an, a Manifestului suprarealis- mului de Andre Breton, eveni- ment editorial ce este consemnat n numrul din noiembrie al re- vistei romnesti de avangard. Printre numele celor care partici- p n Romnia la expozitia sus- amintit se numr Paul Klee, Hans Arp, Constantin Brncusi, Marcel Iancu, Max Herman Maxy, Mattis Teutsch si Victor Brauner, cu orientrile sale de Iactur con- structivist. Brauner va adopta procedee de creatie speciIic su- prarealiste n 1925, iar n 1933 se va altura n mod oIicial grupului suprarealist parizian. Asa cum subliniaz Cristian-Robert Veles- cu, maniIestul lui Breton nu a str- nit nici o reactie concret si ime- diat n mediile plastice rom- nesti de avangard, partial si din cauza Iaptului c acesta se reIera mai mult la experienta literar. Pe de alt parte, n revista ,75HP, Victor Brauner si Ilarie Voronca public Manifestul Pictopoe:iei (1924) n care promovau o art capabil s concilieze Iorta de expresie a cuvntului cu aceea a imaginii plastice, aIisnd o atitu- dine rezervat si usor ostil Iat de suprarealism, cel mai probabil din spirit de solidaritate Iat de miscarea Dada a lui Tristan Tza- ra, de care Breton se diIerentia n mod radical prin maniIestul pu- blicat n acelasi an cu cel al pic- topoeziei. n plus, n primul nu- mr din revista Integral, Ilarie Voronca public un an mai trziu articolul Suprarealism i inte- gralism n care, pe lng aIisarea atasamentului Iat de Dadaism, va trece la ,o critic Itis a idei- lor lui Breton. Prin urmare gn- direa artistic a lui Brauner va sta initial sub semnul unui ,antisu- prarealism deghizat ce va Ii trep- tat sublimat, nainte de cea de-a doua plecare a sa la Paris, ntr-o ,Iorm de suprarealism subn- teles vizibil n lucrrile sale din acea perioad, ca si n cele ale unor avangardisti ca Jules Pera- him sau Corneliu Mihilescu. Concluzia lui Cristian-Robert Ve- lescu privind lucrrile lui Brau- ner si Mihilescu de la expozitia din 1929 a Grupului de art nou este c ele trimit spre ,o simpl aproximare a Iormulei suprarea- liste, ivit ca rod al cercetrilor individuale (p.50), categorie din care Iace parte conceptul de ,in- troviziune prezent n interviul din ,Rampa pe care l d Brau- ner n anul 1928, dar si n Note plastice, text publicat n ,Ultima or cu ocazia expozitiei sus men- tionate, n editia din 12 aprilie 1929. Dincolo de acest concept deIinitoriu pentru viziunea artis- tic a lui Brauner, exegetul obser- v c n cronicile publicate de Petru Comarnescu, Stephan Roll sau Ilarie Voronca trimiterile la conceptia suprarealist a lui Andre Breton erau implicite, dar: ,n momentul n care pictorul si redacta Notele plastice, critica vremii recunostea n creatiile sale cele mai recente matricea stilisti- c a suprarealismului (p. 61). n 1925 Brauner a Icut prima cltorie la Paris. Cu aceast oca- zie viziteaz prima expozitie su- prarealist: La peinture surrea- liste deschis ntre 10 si 25 no- iembrie 1925 la Galerie Pierre, din 13 Rue Bonaparte. PreIata cata- logului era semnat de Andre Breton si Robert Desnos. Tn- rul Brauner, care n 1924 expuse- se la Sala Sindicatelor Artelor lu- crri ,decorative, expresioniste si cubiste dup cum aIlm din cronica anonim din Contimpo- ranul, avea acum ocazia s vad lucrrile unor artisti avangardisti de prim mn ca Man Ray sau Pablo Picasso. ReIeritor la etapele creatiei brauneriene, Sarane Ale- xandrian identiIic, pe lng cele dou etape speciIice intervalului romnesc (cea a ,pictopoezi- ei,1924-1925, si cea a ,realismu- lui Iantastic, 1926-1930), nc sapte (cea a morIologiilor umane, cea a himerelor sau a crepuscule- lor, cea ermetic, ciclul Mamalia, ciclul Onomatomanie, ciclul Re- tractatilor si etapa totemizrilor). Sunt cel putin dou motive pentru care cartea lui Cristian- Robert Velescu este Iundamen- tal pentru ntelegerea lui Brau- ner: dac prima parte a studiului se ocup de ceea ce am putea numi opera i vi:iunea artistic a lui Brauner din perioada ro- maneasc, nainte s ajung n Franta (interval ce nu este aco- perit de exegeti consacrati ai ope- rei lui Brauner ca Sarane Alexan- drian, Alain JouIIroy, Didier Se- min, Margaret Montagne etc.), cea de-a doua parte propune un nou unghi de abordare a operei sale, relevnd modul n care Brau- ner s-a raportat la viziunea lui Duchamp (din Marele Geam) despre a patra dimensiune si a transpus-o n tablourile lui de ti- nerete Cap i doi boxeri (1925) si Passivite courtoise (1929- 1935) printr-un mod propriu de ,recuperarea a tridimensionali- ttii. n plus, eseul comparativ ntre traseul artistic al lui Brau- ner si cel al lui Duchamp ne oIer o analiz complet a impactului pe care pictura si gndirea du- champian a avut-o de-a lungul ntregii opere a lui Victor Brau- ner. Concluzia lui Cristian-Robert Velescu este c pictorul nscut la Piatra Neamt ,a stiut s si asume sugestiile venite din orizontul cre- atiei lui Duchamp, Ir ca prin aceasta proIilul artei sale s Ii Iost denaturat ori IalsiIicat (p. 178). Cristian-Robert Velescu, Jic- tor Brauner daprs Duchamp sau drumul pictorului ctre un suprarealism 'bine temperat`, Institutul Cultural Romn, Bucu- resti, 2007, 268 p. 1 Vlad Ulpiu, Harrv Brauner (1908-1988), n ,Revista de Etno- graIie si Folclor numrul 3/1988, pp. 290292. 2 Dup cum le numeste Emil Nicolae, n Jictor Brauner la i:- voarele operei, Editura HaseIer, Bucuresti, 2004, p. 95. Victor Brauner - Head and two boxers (1925) Victor Brauner - Passivite courtoise (1929-1935)