Functiile si axiomele comunicarii

Primele preocupari legate de definirea functiilor comunicarii s-au ivit in contextul retoricii. Iata o prima clasificare, potrivit careia comunicarea publica poate indeplini una dintre urmatoarele trei functii: -Functia politica sau deliberativa, atunci cand discursul stabileste oportunitatea, sau, dimpotriva, inoportunitatea unei actiuni cu caracter public; -Functia forensica sau judiciara, ce consta in dovedirea justetii sau imoralitatii unor fapte deja petrecute -Functia epideictica sau demonstrativa, axata pe elogierea sau blamarea unor personalitati, pe exprimarea satisfactiei fata de un eveniment favorabil. Astfel, in cunoscuta sa ,,Teorie a limbii , din 1934, Karl Buhler defineste actul comunicarii lingvistice prin analogie cu transmisia radiofonica, ceea ce-l determina sa adopte, pentru prima oara, termeni, astazi consacrati, precum emitator, receptor si mesaj. Sextil Puscariu in primul volum al monumentalei sale sinteze consacrate limbii romane, preciza ca : ,,Vorbirea se poate asemana cu radioemisiunea. Ea are un post de emisiune- vorbitorul si un program- obiectul vorbirii. Buhler constata ca vorbirea poate fi conceputa ca expresie in raport cu emitatorul, ca reprezentare in raport cu mesajul si ca apel in raport cu destinatarul. In consecinta, el distinge functiile expresiva,reprezentativa si apelativa. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Roman Jakobson, completeaza tabloul functiilor comunicarii, intr-o clasificare mai nuantata bazata pe cod si canal de transmisie, dar si pe forma si continutul mesajului: 1.Functia emotiva: consta in evidentierea starilor interne ale emitatorului; expresii de genul: ,,Doamne pazeste, ,,fir-ar sa fie , interjectii de tipul of, sac, ura, halal, epitete precum: incantator, emotionant. 2.Functia conotativa sau persuasiva: catre destinatarul comunicarii, de la care se intentioneaza sa se obtina un anumit tip de raspuns. Forma verbala conotativa prin excelenta este modul imperativ. 3.Functia poetica: este concentrata pe mesaj. Spre deosebire de libajul stintific, limbajul poetic pune accentul pe ,, cum se spune . Cel dintai privilegieaza semnificatul, cel de-al doilea semnificantul. 4.Functia referentiala: pe langa referinta vizeaza si cadrul situational, aspecte ce tin de sintaxa mesajului. 5.Functia metalingvistica:se manifesta ori de cate ori apare necesitatea de a atrage atentia asupra cadrului utilizat. Gestul, ( facutul cu ochiul) sau tonul ironic, apartin sferei metalingvisticului, prezent chiar si in comunicarea animala.

6.Functia fatica: are in vedere caracteristicile canalului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia. Nenumarate semnale fatice insotesc comunicarea interpersonala: confirmari verbalesau miscari ale corpului, dar mai ales jocul privirilor. Potrivit conceptiei lui Jakobson, cele sase functii pe care le-a definit coexista practic in orice comunicare. Structura verbala a unui mesaj depinde, in primul rand, de functia predominanata. Paloaltistii porneau de la ideea ca, pentru a cunoaste in adancime mecanismele proceselor de comunicare, trebuie sa studiezi situatiile in care aceasta sufera dereglari sau blocaje.Exista astfel si axiome ale comunicarii: Axioma 1: ,, Comunicarea este inevitabila sau, intr-o formula mai apropiata de cea a autorilor ,, non-comunicarea este imposibila. Aceasta are sens doar in conditiile in care inglobam in sfera comunicarii si transmiterea neintentionata de informatii. Daca acceptam ca orice comportament are o anumita valoare comunicativa, ca nu doar mimica si gestica, ci absenta lor este elocventa, vom putea accepta usor prima axioma. Pozitia corpului, orientarea privirii, expresia gurii si nenumarate alte indicii ne ofera indicatiile metacomunicationale necesare pentru a descifra semnificatia reala a tacerii sale. ,,Cel care isi tine buzele lipite , vorbeste si cu varful degetelor , spunea pe buna dreptate Freud, confirmand avant la lettre concluzia paloaltista. Axioma 2 : ,,Comunicarea se desfasoara la doua niveluri informational si relational, cel de-al doilea oferind informatii de interpretare a continutului celui dintai. O aceeasi informatie paote fi transmisa pe un ton amabil sau rastit, dar e greu de crezut ca interactiunea dintre emitator si receptor va continua in acelasi fel in ambele situatii. Se spune ca ,, tonul face muzica . Una dintre descoperirile cercetatorilor de la Palo Alto e tocmai aceea ca atentia acordata comunicarii disrtuge comunicarea. Axioma 3 : ,,Comunicarea e un proces continuu, ce nu poate fi tratat in termeni de cauza-efect sau stimul-raspuns . Ne-am referit deja la acest aspect atuci cand incercam sa justificam teoria spiralei. Exemplu : Un cuplu e invitat la o petrecere; barbatul sta toata noaptea intru-un colt retras si bea si fumeaza in timp ce partenera flirteaza cu alti barbati. Ramasi singuri, cei doi isi reproseaza modul in care s-au comportat, fiecare fiind convins ca celalalt e vinovat, deoarece propria conduita ne era decat un raspuns la purtarea partenerului. Axioma 4 : ,,Comunicarea imbraca fie o forma digitala, fie una analogica. Termenii provin din cibernetica, unde un sistem e considerat digital atunci cand opereaza cu o logica binara. Cand suntem intebati daca e frumos afara sau daca painea e proaspata, ne este de cel mai multe ori greu sa raspundem prin da sau nu, fiindca simtim ca ne confruntam cu o infinitate de posibilitati. Exista o stransa legatura intre

axiomele 2 si 4: componenta informationala a comuicarii e transmisa pe cale digitala, iar cea relationalaprin mijloace analogice. Axioma 5 : ,,Comunicarea este ireversibila. Fiecare contact uman, fiecare comunicare primita de la altii au jucat un rol. Nu suntem intotdeauna constienti de efectele mesajelor primite, de aceea nu inseamna ca n-ar exista, ci doar ca e necesara insumarea mai multora pentru ca schimbarea produsa de ele sa devina sensibila. Orice act de comunicare este ireversibil tocmai ca o data produs, el declanseaza un mecanism ce nu mai oate fi dat inapoi. Dupa ce l-am jignit pe interlocutor, zadarnic declaram ca ,, ne retragem cuvintele caci efectul s-a produs, iar scuzele sunt tardive. Axioma 6 : ,,Comunicarea presupune raporturi de forta si ea imlica tranzactii simetrice sau compementare. Afisarea superioritatii , neacordarea dreptului la replica, snobismul comunicationalmimeaza procesul de comunicarea si iii diminueaza valoarea sociala si umana. Se stie ca exista doua tipuri principale de interactiuni: tranzactionale si personale. Simetrice sunt actele de comunicare in care raspunsurile sunt de acelasi tip cu stimulii: geloziei i se raspunde cu gelozie, batjocura e intampinata cu batjocura. Comunicarea nu e ajutata de faptul ca unul din participanti vorbeste cu insufletire, iar celalalt e apatic, dar poate influenta pozitiv daca iritarii i se raspunde cu calm. Axioma 7 : ,,Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare. Pentru ca intelegerea sa se realizeze, este necesara o ,, negociere a sensurilor, al carui studiu face obiectul Praxematicii, disciplina lingvistica initiata de Robert Lafout.

,,Accordons nos violons , spune francezul, cand simte ca cei din jur vorbesc fiecare pe ,,limba sa. Conflictul dintre generatii va ramane cat lumea o constanta a existentei umane. Nu iti poti ameliora comunicarea daca nu tii seama de aceste inevitabile diferente dintre oameni si daca nu incerci sa te acomodezi cu codurile de exprimare ale celuilalt.

Bibliografie : Dinu, Mihai, 1997, Comunicarea, Bucuresti, Editura Stiintifica.