OilTfl|,I OT OOCUI|TilITARE PTIItrRU COI{$IRUCTII, AH||IICTURA $I$I$TTMATIZART

ElcscuTaaEA Cot{sgRucT lreoR

gU BETOAISS APARSNIE

SINTEZA trOCUMENTARA

I
[_

-i\

EXEqUIARS.ICONSIRUCTITT,0R ^OPAEEI{S OU BETOAI{E Statoz[ d9cunontarl elaboratl d.e Ing.FJ.orLa Gbeorgblu

l -lii rl
r{

\t ;I
iil ril
I

,l

I
ii

irl I -ril

T -rI
/'6

'lx t
I

SI SISTEilAETZAEE CIE}TIRI'I DE DOOUIIE$IARE IENIRU CONSTRI'CIIIII ANfiISECTII]RA

r
U
: :

iJ

,i

::i fir

suIAt
Pa8.

a:.:i' r'']i.-

::1'

';: ,i

ll.

P AnEilT ilE t Col{srBucrr. r. . . . . . . . . . . . . . . . . . r . . . . . . . o . . . . . . . . tnrtrzAnEA B E r o a N E IA ,o B

a) Considerattl egupia utlliz{rtl betoanelor aperente ..............o......ororoio

'i;:,

'.lti

..,:
t:l ili 4

b) Domnlul

de utllizare

al btoenelc

aparente

itl:

,t:i :li .j.i,

.2, REALIZANEAUI{UI BETOT{ APANEilTBT'N t . COT{DITII ilEcESAnf, PEITTBU

a) b) c) d) r) f) g) h) l) j) betonului o p a r e n t . . . . . . . Ouogenltatea structurll pe intreaga supnsf,a![ a betonrlul apanent Unlforrirltat oB culorll Acoperl.rea cu beton e arrn[turllor Iehnologlo betonulul aparont Conpozt{la betonulul Turnaroc il conpacterea b e t o n u l u i o. o... gl e a l t o r Folostrea adltlvllor betoanelor adeosurl la propararea aparente roo or CofraJole utlllzate Dccofrarea Curlttree betoam lor aparente dup[ decofrare g t c o n s e r v a r e a l o r i n f a z a d o g a n tler, lnoluelv oorectllrl gl repara{li

CI,ASIFICABEA BETOAI{ELOR APANENTE

iti '.,n'

[ iif f, n
il

tf

2 2 3 t 4 4 4 4 5 , ? 7 I lo lo It ll lc

t4.

CU PANAIGNT APANENTE Bf,U (CU TIil$AJ DIf,ECT DIil COFNAJ) BETOAIIE 'a) FtnleeJ reallzat pr{n lnprlnerea texturtl sclndurll cofraJulut b) Flniaal neted realtzat tn cofraJe c[ptuglte r.......
c) flnlsaJe reallzate pe.c{ptuqell speclale de cofraJ

r3

t5.

BETOAIW APANEITSI}ECOIATIVEIEATIZATS PNIN PNELUCEAREA UT,TEIIOA8A A SUPBATETEI (PABAI8M I]BC0nATrV) EETOITUIUr a) b) o) d) e) f) g) h) Frecarea cu perla gl sp{larea cu apl (betoane gplletd) Frecarea cu perla gl ap[larea cu acld Folostree de agen{l de latlrzlere Prelucrarea cu lnstrunente Slefutrea gl luetrulrea Trangferul (fnpltntarc) de egregate Suflarsa cu Jet de nlelp rau de allce ( r a b l a r o a ) ilotode lfaturbetong ta dlferite ![rl tn Eepubltoa Soci.elf d[

r5 r5 r6 17 17 r8 rg
2l 22 23 2t

-J-'

PRII{ I'TIIIZANEA BETOANETOA APANSNTE 6. CI,ADIAI EXECUTAIE a) fetade nodcrne ln beton aparent, reallzate b) Fatade uoderne in beton apanent, reallzete dln panourl narl de beton clldlrl BIBIIOGMtr'II RonSnle
la

24 2'

B.

-+*+=*t--

.+

C Z r 69r.558

f,xpsurAnnA corgrnucTrrronou BEtoAtrE Apaxsrxn

Lc .e-. r q-? l::erne de construclie (oteluL, r r -- t - : *: c : r r l a rn a t) a u fo e t fo l 6 s tte ' ' r_ :-!d- pentru solufionlrt cOnstruo :- : - ; : : : r u so l u l l o n 6 rl a rh l te c to n l : - : - r.: -:r. Iurai la construcllL epecia: r . , r- - - . : : - t r u c l i i htdrotehbioe eto.) s :" rf q l l a c o n s tru c fl ,t l n d u s . .tz'si - r ' , D :r::-a1ele d,e construclierpnin for : : "' :::.:::lv6r 8u setvtt totodatd Sl r -.i -:: r::ltectonice, La celelalte conr'-*: t . - . s-raletele betonuLul au fost a-"r - -. r_ :-l:: din platr[ naturallrpllct r-r : : r : ? c i: t enc u i a l E , s a u c u d tfe ri te . :--. r::r : c p) . ac aJ e , c o n s l d c rl n d U -s e tn * ' ,. :r: ir se :ot valorifica nunal carac ;- :' :--c le :ezistenfd aLe betoanelor. i: i: l:-':e:;il, c o a d . u g ld . e p r i a c i p i u l :,rr : :r r ioiosl calltltlle intrlaseceaLe r r : . r - r - : : ':::::u1 le coruttructie, au Laceput el . : a: | nu numal ca naterlal d,e :;,*- : -: : -. : I f,uItiple avantaJe, dar gl Ca r "F-:: :r : : : a: lt r es te ti C , i n tre b u l n tl n d n e ' r -r :r- : lal bune d ,e fi n l s a re a fe l e l o r
.i:;,-.r :i :.::3 afOat /L/.

; I c : i--- r:3:C logensky aratE. la prefala ;.r:.' - -::l:: a luL l{. Adam, ptlntre altele, ^. : r :ti-'- jat o butr6 bucatd. de vreme sd . : : c : ? :' :=::esla pe cale o creeaza mar --:i.-=: lolul naterialulul d.tapurt r --?:r---: :s:; c?iziologic. Astfel, dac6 o ' c u c a t 6 : r .'| : :-: i, o de scindrrrA aedat{ la : rlrr :l: ica:e de tabl6 sintvgpgite irr lr-ri::-xte, i.rcpresia estettcd-a celui r-- -| ::_?es:e va fi cu iotul diferit5'de' r :??: :':;--ur5. cind. cele trel nateriale ::: :'- ;t:s:te,ele p5strtndu-gi culoarea '"irr
. i

h1n beton apareat se lalelege un betoa d,e calltate, a clrui suprafalI ee obline prlntr-o aLegere special[ gl prlna cofraJului ptecum tr-o prleparare atent5. a betonulul. gl prtatr-o prelucrare necanic[ siu- ahinlc[ a unei structurl dlnalnte stabilitercare nu m_al_este prelucrat[ Dtntr6 proceulterlor. deele neoanlce.,d.e prelucrare se menflbneazE. sablaroa gl spdlarea, lar dtatne ceie chL ntger - lratarea cu aclzl et aplloarea de voprs_ltorll - pe suprafefele tn scop-uI 4ecofrate, obftaerll unor proprtet[fl specti].e la a cs8te suprafete. Suprafefele d,e betoa aparont se real{,zeaz6. ln conT++-plne Ee elenente prefabrlcate, dttli de fabrlc[, und se pot obline structrrri fizice optine gl ee pot errita anumlte g execulle (bHglci, deftclenle dtspunerca nefavorablle a etratulut de tz6laf le- tennl.cE etc.) /r/. Prln reallzarea faladelor d.e beton apareat - d.ecorat sau rtr - obllnute fle dlrect d.ln fabricafie, pe gantiene. fle prln prelucrare se ajunge sE se iafEptulascE une-orj_ adcvE. rate qpere d,e art6. Instltutele de cercetErt dtn strg,i.n5.tate , precum. gl coagresele lnternaltonsle Be proocupd. intens d.e oblinerea unor betoane d.e calitate pentau reaLizarea feexcepflonalH, ecof ,-frOellent and Concrefadelor. fn aiist te Assoclatiou"r pI'19 CIB Counieeion F. Z9t a organlzat conferlnla d.e Ia l[adrtd (nal L96r)r l. fnetltutul Eduardo ToroJol -obtlnecu tcna "FinisaJele betonulul aparent : rea betonuLul colorat uniforn, fErU, pete Ia sunrafaleu /4/. ip llteratura d,o epecialltate dln diferlte e eeuna,Ieaz[. o serie d.e reallz[rL t[rlr in-

r-

ir-:::
1r:::a!lv

ca arbiteclil
egtetLc /2/.

conteuporant

r - f=.r:

8D 2Gp.

tint
1

Ln IRSS, RSG, DG, R F a Gerna teresante, nlel, tr'ranfa, R P PolonE, Angllar$ued.iaetc, unde s-au executat fatade la care decorarea const5, ln tasugl d.esenul reallzat betonului p ri n f lbr ele s c i n d u ri l o r d ,e c o fra J r-a g e zate decorativ (betoane cu parament brut). De asrenenear s semnaleaz[ reallzarea unor fade r{u lade cu betoane d.ecoratlve ou pietrig roctrcolorate, sau cu spErturi din cllferite lnplintate in beton, preoum 9i buoeardaJe turnarea mecanice, decordri reaLlzate prla panourll.irr d.e beton amat fn cofraJe cu fundln naterlaL pJ,aetlc sau cauduri (tipare) nodele), eablaJe ou gabctue (ae-dtferlte placaJe netallce sau de loane decoratlve, etlcl[r agzate cu fala 1n Jos pe fundulcofraJeJ.or e tc, /L/ . Dac[ eete cazul sU, se lase suprafala betonrr dup{ d,ecofrare, orl el lul aga cum rczult[ se l-ase agregatul aparent, este o probLen[ care ln nod nornal cleplndc de conelderalll de pre! dc cost 91 dc oal.itatea arhLteotua1[ a construcliei Bau a elenentulul respectiv, precum gi, l,n oarecare mlenr[, d.e Laa6sau a laginerului arhltectulul cllnarea tre un procedeu sau aLtuL. PreluJ. de cost al betonul,ul aparent este Lrr declt aL betonului oblgseneral, nai rldicat tnsC. La o tratare ul,terLoar[ corscputrnuit, z[toCre e1 executatE. 1a tinp, costul beto cleait al'be nul.ul aparent devlne nai leftln tencult sau pl,aoat /5/. tonulul- obignult, BEIOAI{EIfR f$ r' UIILIZAREA IN CONSTRUCIII r a) Consl I,PARSNTE

suprapus dlferlte decoralil traf orate Jmini sau fresoe pictate, de un efect d.eosebit d,e favorabil. Betonul aparent a f6cut deci un nou salt ce litativ, f.nlocutnd prin noua sa utlLl?"are nateriale d.e finisaj costisltoarel c8r6 D.ces1t6 pentru punerea lor ln oper[ nln6. de lucru negtegugHreascI d.e inaltl califlcare gi ttnp cle Lucru fnd,elungat. IncLuderea acestor proced.ee d.e tehnicd nou6, bazate pe betoane aparente, tn tratarea exterioarelor gi interloarel-or cl6dirilor, atre.ge reduceeea gortinentelor d.e nateriale necesare flg1 are o lnfluenlH eubstanttall nlsdrli ade cost. supxa prelului Lra reallzarea betoanelor aparente apar lnsl 3 uneori gl o serie d.e defecte tehnologtce pete, g{uri sau nicl flsurl euperficlale-le zultate, d la caz Ia caz t din natura cl.ree tulul, calltatea modrrl d.e turagregatelor, nare gl vi-brare, conceplla de asamblare a cofraJu1ul, d.e decofrare natura uLeiurilor gi dla d,iferite accld.ente cate survln la scoaterea cofraJel,or sau la nanipularea p&- defecte nouriLor in caz d.e prefabricare f,a oar6 in totaLitate elnt greu de evitat" 1ns4 e-ao stabtlit toate aceste deficleafe, La cltferite anumite toLeranle ad.ulglt[ri, blle, finl,ndu-se seama c5. betonuL ca naterlal de construclle nu poate fi perfectraga cum nu sf.nt nicl piatra naturald gt nlct marmura, Extiad.erea utlliz6rlt betoaaelor d,ecoratlve in prinul rtnd demoeste totugl ln funclie dul cum se apreciaz[ aeeste finisaJe in oonparalle cu flulsaJele executate cu materiacu a cdror util.izare. conLe tradltionale, structorii s-au oblgnult atlt La proiectarq clt gi la aprecierea ca valoare eetetlcl . Dlficultatea care survine uneori f,n ertin d,erea betoanelor aparente const[ Ln faptuJ. prlvesc betonul netencI rnultl speclaligti outt cu gvrslune, consldertnd.u-l GB un r[Ebrut, e6rac, care necesitg, o tratare terlal Exlstenla r:nul beton net+vrcult ul.terloar6. tnsearnn!., tn conceptia aoestora, cA firrlsarea construcfiei nu este terninat[, lar ln cazul ctnil betonul rd,nf.ne aga cum a rezulffi d,ln decofrare, atunoi el trebuie eH' fl-e abeolut perfect, fEre ntcl un defect - c,E ce este lnposlbll de realtzat. Un alt punct d.e ved,ere greglt Ln coaceplla este acela e[ utilizarea unor speciallgti betonuLui apar.effi e potrlvit[ uunal ].a Goo struclllle lndustriale, La care oritertlle estetloe de apreclere trec pe planul dol.Aceet punct de vedere a g[sit o l"argd adezlw ne gi la conetruotorli d.e Ia nol dia !ar[, ceea ce a atras - pe Llngd nulte alte lnconveniente - gl o rdntnere netd tn nrnE in utlllzarea betonului aparent, fa![ de &.Lte tHri I Gat au executat tot feLul d"eoorshwutlllzfnd betonul aparent. tii, tn fata acestei ..ei tua!1i , e-a pus l a aoL t n postbtfitdtritor d.e ulqle problerna ndrlrll tilizare a betonulul aparent; atit prinpr.oiectare ctt gi prin exCcufie. Acest- Iuo'ru este absolut aeceear, dacd se llne seama El de faptul a[ g1 tn tiecut, dupi termlnarea prlnulul gt celul de al dollea rH.zboi trror4,1aJ., nicfu:nul d,ln uarll nogtri arhltecll

Lizdrll

bet

in cursul acestul d,eceniu, betonuL ca nategl-a pHstrat pozllia :rlal d.e construclle ln lupta cu alte nateniaLe noj-, datorlt6 multlpl-el,or saLe avantaJe tebnlco-eeonomioe. tn ultintl anl, 1 a prlnit ohlar o utl1l zare contlnuu nErltE, tn tlrl ca AmerLca , u4its lntrebulntarea ia era sporadlc6,Aceastd, acltrrne a fost poslbll[, deoarece .nol. la utllizarea lul au fost lntr6duse ooncepeetettce gt tebnoLogtce. Astfel, fata lii v[zut5, a betoauLut aparent a fost si]cotltf, un elenent decoratlv d.e finlsal erterlor al falaclelor ou oaraoterleticl eetetloe supe rloare Sl cu posibilfteil narl de utlllZare Ln tratarea suprafefelor exterioare aLe cl5' d l rlLor . Se nenlloneaz6 cC tn aLte ttrrl, utlllzarea betonuiul aparent ta perioida i9$-f9eo a-& fdcut in nod sporad,ic, cuprinzf,nd un prmt relatlv red,us dln volunuL Luordrilor cxeoutate l,n acest tlqp. I+ pelloada L96o-L965 , acllunea E-a xtlns Et in lntertonul clldtrlLor, Ia construclll ou catacter soclaL comerclaL - cultruslr caxe inalnte se ftnisa cu pl-acal ale lemn gi narrur!, sau cu dlgtucaturi. ferite Exietd astdzt numeroase erenple de aetfel cle cLddtrl - Ga r teatruL (R X'a Gernanlei.)rUniversldln Ingoldstadt tatea din Scarbouroueb sau Cated,rala Catogi orllcd dLn Toklo - aLe-cdror lnterloare sint executate din beton aparent ) terloare aga cum a rezultat dln d.scofrare. In alte oazurl, pe fonduJ. general de beton bnrt 6-arr

lEr

SD ZO-p. ?

I3J I:

de fafadE', trepte de s+arEn so1br6c5nintl de bancuri de ferestre etc. sau sub form6" pen'fiu elenente ornamentale (vase de flori grddinl sau pentru a fi agezate d.e-a lungul drurourilor etc. ) , dup[ locu]- gl noduL de Aceast[ clasi3lcare preparare a betonului este uai pufin eati-sdeoarece flalsarea betonului (oficEtoare, suprafefeJ"or) se exeouLorarea gi tratarea atlt pe betoane trrtd ln aceleagi condilil nate monoJ.lt pe gantler, cf.t gi pe piese prcfabrlcate real"izate 1n fabrlc$., Dln aceaet[ cauzH., par6 nai rational5 c1a sificarea dupl natura g1 aspectul suprafe a lelor de beton aparentr cu toate c[ gl ceastg. clasiflcare nu este perfect[, datorf : - :ge::'.i.} de utilizare gl betoanelor tH faptul.ut cd agregatele tttad extiase dln pletre aaturale iltn reglunl diferiters 5l!.:-:rpoate aJunge la un num6.r nare d.e varietetl de lr:.r.:c-r aparente se pot apllca Ia 3 aspect ale suprafefelor d.e beton.ClaeLfLca- l: : s : : c ! li c i v l l e E t l a d .u s trl a l e , la rea betoaneLor aparente clupE' natura St aB:*: eLenentele strucf,uxale sau GoDpectul euprafefel-or d,e beton este rrru6toa t : - : : : v e, e re c u ta te l n n a J o ri ta te d.i n' . ,roa t :{ : :: arnat nono}lt, t... reate la c1 ta I scs ='r ;11 speclale (lnfrastruoturl 1r :el':ri., baraJe, zldurt de sprlJta oane ou parament r::. ), in naJoritate dta betoa slnpLu gau reallzate I aJe neted.e, rugoase rE-.:-::. prof,ll"ate). i: r 3e: r : c at e d l a b e to n 9 1 b e to n a rl nt, nte La care a te le d rell.e l: c - : = ' : : t t l re ta L l c e - fn o a re c a z er nent fnt6pot fi f,nbrloate cu plEcl :.!:ra dc granuLe. :r:;3 eparent d.ecoratlv, ceea oe g6r g: ca o proteJare pernenentl Lnnl:a -Be aparente a cEror c o ro z i u n l i g l a l n c e n d l u l u l :::::Te utorul unor 1n8 i. rlt

- :.:--? l::laescu sau Duillu Marcu - [1] au : l r ea l i z e z e Ia rn c o u n ad i n n u meroa:i : ?: : l: f l ni ri -t - - : : i. : : , pe c a re l e -a u p ro i e c ta t fapt !-r . d : 4: r : r ; e b e to a n e a p a re n te . D e : : - r::-:al:elte nu eristE. la noi ln lardrn r:r: ; - - : c ; : c z en ta tl v , c o n c l -u d .e n t, d e u tl l i aparentr conceput unltar t ar:-? | :e:::'.iL:l r 1 '-: '-= :::r: orul cf.t gi ln exterlonrl coaprototlp Oit tinp un asemenea r:'- :---:r. l n tro d .u cerea e: v a fi re a l i z a tr rc i : - - . r j :. '. : : - - -: a;a rent va r6mf.ne tn urnd . Aceagt[ r ' -i : - ? a': ',-a tt remedlat[ deeit atuncL gr ingine:rli nogtrl vcr con:::-: r: -:e:;!i r.1r:r ::::'i1 aparent ca element priuclpal d.eproiectare /6/ . r - | - | ::;:el

qb e . 3ilsrrrc{Rn{

Bnroar[EroR apAaEnEE

h:.*.: t?.ll\aDt esta u!, beton a olrlrt aufp 'r'J :lrr-" gl decorparentl dup[ lnt[rire i:r:t, :rlrcductad Goaspoctul suprafetsl ::r:-:-:a, crrc poate gE' fte brutlraeted.L sau 1: fr:nofle dc naterlalul utlll lr:f -.r:1, r[: ; , r T - - : - CO fra J . - : . : : J O 3: : il, a c e s t b e to n u u e e fl n l e e az[ p:Lntr-o tenculal-!, sau pr{utr-o r-?r:-= :.*.r{c I r' :--e apocialE., aspectul. lui fllnd, rrr r l:.=a)., rezultat dupC decofrale I fn :tr=rl ec apllcI doar un tratamntflr! rr-r ,C? -: -rL, pcllculat. lr:r 3rr':-:-1, lc dlflcil s[ se face o olaslfli,ar rlr:rrtlcE. a trrturor tlpurilor dc be' * '- r?.ra3-- dLn punct de nedere aI apll:&:: L::, i'.:ld natura agregatelor alese .:-: - : : : : 91, e e p o a te fa c c o c l a s i J L o a ro l,,:5rl lx:l t: todul de prepararc a betDnu . r-, ?sr3::-!. 91 dupd. aspectul suprafefei car! ';c -r :::a a betonulul . g1 rodul de preparare a betonulu, l.;t -x':l !.r' . d" : r h r ; ar er te s e p o t a l a g l fi c a a g tfel !

.;a:!:-.t rert, s8,u a unor t;t:C3: . itr lr:4 - !+::.:r aoarente sub form6' de plese .
-.!--r-

'.

::!:r::--

:---:{r--: lc s:Gcialitate, ia saopuL unet ';.L:erloare ca el6nente ab fataaej&. r*.:l--:

!-!?r I

real-t

zate

l.n

seiler

aD ID,EI9-

Ira rf,ndul. lor, betoanele aparente cu pata ment se pot claslflca astfeL : - Betoane aparente reprod,uotnd ettuotu ra cofraJulut d.s l-emnr ou roeturi orlzontale sau. cu rosturi altcrvertlcale nf,ad ou oelc orizontale. - Bctoane aparente turnate Ln cofraJe dle 1enn cu suprafele rtglate la cltstanle egale aau lnegaLe cu nernnrrl. lntrate sau leglte, de cllferite dluensLunl, - Betoane apqrente turnate ln cofraJe de le'nn ou suprafele prezentiad planuri fnclLnate. - Betoane eparente- turnate tn cofraJe cle placal (tegoflln), cu suprafele netedo cau ou suprafele ourbe. - Betoane aparente turnhte tn cofraJe cle scl,ndurd brtrtE, pe care se aplic{ foltl' d.c cauoiuc pentru oblinerea unot nodeLe (betoane- decoratirie) . - Betoan aparente oolorate, turnatc ti dlferlte tlpurl d,e cofrajerutlllztnd.use clmenturile col,orate, I$eobetoane ttrnate La cofraJe etange, oonpJ.aetlce fealtonato clln netal, sau natertale Real,i.zarea acestor betoane se face prln lntrod.ucerea Ln cofral a agregateLor sp6.J.ate, gl vibrarea acestorafuluscate gl. sortate, terlor se introduce gl nortaruL prin tnJectle, sub presl.une. De asemenea, betoaaeJ.e apareate Ia care agregatele d,e pe euprafald sint puse ln evid.en![ (rellefate) astfel: r ee pot clasiftca

SD ZO-p. J

t!fi!

I - Betoane aparente oblinute priatr-o tra(decapare tare chlnic5 ulterioarE ou acizi) gl periere. - Betoane aparente obltnute printr-o qp*. lare cu apd gi periere. - Betoane sablate cu ajutorul unui Jet & nislp. in ce privegte betoanele aparente a "e""suprafald este prelucratE ulterlor c6ror cu se pot acestea . aJutorul unor lnstrunente, - l . c Las if lc a as tfe l ! LBetoane aparente buciardate, oblinute prin Lovirea suprafelelor cu ciocanul, d.e buciardd. - Betoane'aparente gpifulte, oblinute cu ciocanuLui pneunatic. aJutoml - Betoane aparente striate sau raqchetacare se reaLizeazd cu a te; operalii a Jutorul barei de strLere, respectiv ragchetei, dlrect pe suprafala v[zut[ crud /5/. a betonului pe Lntreasg euUnifornltatea culoril rb) Brafat ta ceea ce privegte culoarea felel aparente proprtu-zlse f,n afara culorii a betonului, hotErltoare a agregatelor, este culoarea adicE. a cinentulul. Din acestmo' llantu1ut, tn principiu tiv, se folosegte Bereu aadagi eort de cinent, provenlt d.e la aceeagi fabric6. Pentru a ava slguran![ deplln6 tn ceea ce prlvegte unlfornitatea cuLoril, esrb ind.lcat ca gantierul sI fie dotat cu silo corespunzdtoare, zllrt de capacitate ln care sE fle turnat[, d,e Ia Lnceputul luor5rii, iatreaga cantitate d.e clment necesar[rcLment care cd provind de Ia acelagl lot de fabrlca!i e fu este suficieat lnsl ca dupH' ternLnarea conetrtrclie1 f,ntreaga suprafalE cle beton aparent s5. aibd aceeagl auan!5. d,e euloare , dacd nu se i.ndeplinegte gi condilla firnd.a nental[ d.e a se reaU.za gi o structuxE onogen[g este posibil ca, clato:rlt[ precl-plta atmosferice 91 atnosferet lnd.ustrlafllIor de praf, clln lara Le fncd.rcate cu particole sE se produc[ difereale noastr[, de nrranfe, prellngeril repctate uneori nunai datorlt[ a acestor ape'provenite dln prectpltafli (dtre de ap' [). Acoperirea cu betoa a arn!.tur1l-or rc) Prin sablare, acoperLrea cu beton a arnltuse d.inlnueazl nurnai cu un nlllnebrrr rllor Datorit[ eau fractiuni de uillnetru, efec poate tului pe care 1.1 are, Jetul de nisip sE afecteze l.n unele locurl constitulla suprafelei prln cate s[ pdtrnnd.H betoaului, apol r:mezeala. In. conseclntl, ca este blne acoperirea cu beton a arndturilor sI fle nal mare cu cel pulin L/2 cm decit aceea pre scrisd pentru betoanele oblgnulterastf,el f,ncit compactarea dlntre cofral gi ole1 beton sE fl e posi b1l d. DacH prin sablare se poate prod.uce nunal o ugoarl afectare a suprafelei betonululrprLn prelucrarea acestela prin ciopllre, accst lucru ee produce nal accentuat.Aatfelrd,atoritd loviturllor cu dalta pot rezulta ftsurl, care d.e obicei au se vE'd.cu oclrluJ.ll.ber. Dln aceastd cauz6, 1a cei 1 cm de bebn cu care trebuie si se acopere arndturiLe La betonul obignult, Ia betonul aparentrpentnr slguranfd, trebuie sE. se prerradd suplluea tar un spor de 1 cn atuncl ctnd suprafala prln clo acestruLa ae va prelucra ulterlor pltrei tn acest caz, acoperirea cu beton a arnEturilor se va consi.d.era de la locul- cel nai ad.inc prod.us prin clopllre. In cazutt speciale, cf,nil se foLoeesc agregate cu gtanuLe narime d,e lo nm, acoperlrea cu beton poate' aJunge ptnd l a-8o nn, Stratul de acoperlre al, arnlturllor trebute sd aib[ in general o grosime ega1,6 cu Lr5 marlne a agtegateLc, granulel ori dianetnrl dar sd nu fle ual ntcd de 25 nn LC betoane1e netede. ta cazul betoaneLor aparente turnate Ln eofraJe cu profile reallzate clin glpcirbuc[!1 de dulapi etc. aC se aslgure o acoperireulninE.a arnS.tr:rilor, fn special Ia profiluL cel. nai ad.l.ac, Se constatE, d.ect, c[ ndeurlle de precaulte

I
t
I

I
I I

{ I I

rtr
Jb,

pm$Ru RnAr,ra. couDrrrr NncEsaBE

ZAREA ITNIII BEfON APAREI{'I BI'}I

].-

Betonul aparent este tot un beton; el este f,ns[ preparat ca s5. fie v5zut, gi Ln coaseln brrne condilii.Din cin![ trebuie realizat punct d.e ved,ere constructiv, betonul apa:ent toate condllille trebuie sd fndeplineaec[ necesare betonuLul oblgnuitr care, dupdtrrnarer Be acoperd. eu pardosellrtencuielL sau p lac aje, Pentru realizarea betoenelor aparenterse imprrn LneE' gi aLte condilii cu privire la etructruxa gi cuLoarea fetej- v6zute - cond.l-!11 suplimentare - de care trebuie sd se fin6. seana, Lncepl.nd d.e la depozLtarea agre gt ternintnd gatelor betonucu tratamentul lui dup{ tr:rnare - pentnu care trebuie sl e specj.ale, La nEsuri tehnico-constnrctive pentiru Prlaci.paleLe condilii necesare xa lLzarea unui betoa anarent bun se refer& Ia urmH,toarel,e i betonulgi a rrra) Onceenitatea structurii parent tn aceeagi n[surH. tn care sticla sau olelul trebuie sH fle omogene lnc6 dia procesul d.e topire, la betonul aparent trebuie sd se asigr:re, 1nc6. de la f,nceputul prepar5rll, o cr acelagi d.ozare unifornd a agregatelorr dozaj d.e cinent gi adaos de apd (raport apV iar La tnrrnarea in cofracinent constant), aJe, sd se evlte forrnarea segregdrilor;de sd seuenea, gt lndesarea betonului trebuie ee execute tot tinpul, Ln aceleagi conditli. granulometricd La agregate, constitulia , a graaulelor forna gl suprafata speciflc[ trebuie neatinute coasthate. Se lnlelege cl (cu grosln{ p6gt perefi eubtirt la stilpi duse), Ia care cofraJele sint foarte apro gt piate, reallzarea omogenit6tii trurn'Hrll betonulrri este nuLt nai greu de ladesdril .neallzat, ln comparafie cu elementele mai pxevoLuninoase gt nai l-ate. fn tndustria de beton arnat axat5 pe o profabriaateLor mai duclle de serie, aceste greut6li sl,ot ugor de Lnvlng decift pe gantlere.

gD 2O_p. 4

l:Jl:

lrF|l

?c'yet aparente gt depunerll; ;ll!re! felel D ft' lrsdfrlrea aparente). r'.rd=rrllor ln cofraJe ae uttlK.
;rirtl:: lc bcton,

ff"c? ltn*. lffi

i! tscla !.crccg !. -g!'rr

de aceeagl

al betonulul, aparert can purecll netalfcl pGpope suprafala befoa.ilut

narod

betonulul aparent al?:.^eQ t r .|l fctg de betoa cnrate , rl rc rcallzeze rnrs betoano perf5ct fi' 3.aclmetc ualform. Conpozl!-ta -de be- ]Brb:.icgte prln lneerilrt Laprlirc'lrre gl trebule nealtnut[ tr3 s1 aeeegregat in cofraJe rtijnri I -rE :- 'F gi indesar uniform. Aceastd. ||l;G, G.e fnnllA aar6 tre91 consletenta bctonulul. rH,{fi?l In cazuf fu care,
;}c't G:i, rrlaslunlle elenentmlul llfllf rrxrst' lr cr garJd. 3lecare De aeenenea r proaspEt betonu]s[ fle turr..

lbclqq|

mal nici se nlcaoreaa[ gi fnlt"liuee" d,e cal' cul a secti unl i . Pe de aItH parte, d,acH, se red,uce nHrlnea granulelor, este neceser sE. se nEreasog. tn .mod corespunzEtor clozaJuL d"e ciment. deoarrsce suna suprafetelor graaul.elor creite. Cu alte cuvinte, d.ozajul d.e ltant nErti rezultd din necesltatea dc a se asi.gura pe unl tate d.e'euprafafd aoeeagi aderent[ tntre granule. In raport ou noduL f^a cire Ef,nt al.ese.agtegatele, rezuLt[- dife:rlte eporurl -eL de clment, _care'vaiLazd. tntre Z, F 5e . In valorl abeolute, sporul de ciment este cu atit nai nare cu cit rnarca betonulul - respc.tty clg4aiuL de cl.meat - preparat cu amesteoul. tnifial egte nai nare.la lractlo[ se foLoseeo d,ouE netode pentru stabilirca reletelor d.e amestecuxlratuacl cf,nd se tedgce o parte a eortulilor de granule nart, gt anume t - Sorturlle nai narl rlecit gnannJ.a narinH. a1eae6. ee el-tntn6 pnr gt stilplul f,a acest caz, comBunerea sorturiLor r#nade rdmtne nemod.ificat[. Pentru noul ameetec. curba sranulometnicd se obllne roarctndu-ie cu Lo6 % noua granul[ narlnH' gt recalcullnd.u-ec f,n mod oorespunaEtor sorturlLe internedlare , aga.cum tezultE' din dlagrana l.
3 'too
cd

H m

r| lac rcallzatr B utlllzeazd l-a ys coneisteata v v+E E:.:c, E vesyq betoaului vvl.l'tlltlJ. va vaa uEr det ** rsr ar"'ur[ 91 de dtuensiuni]_e ae
IFlls.

oare

lq)e o [5 ea
,A fr IU

t"/

-_1,
/2

-//

v-

1./ -'/.4

grum=te au ee preparl pe ttnp rborltco ad.aoeuL substanfeLor de :.rPotrlva tnghelulut proioacH. r.tr f*l:*t gi eflolesoenle frra=rrl de rugin6. lFlr !r?r''elor apaxeate se neoonnandl ellxrr r n l b stalli centrale, dc preferinI cu arneetec foitatitl rlrrrn I aceete r::? trrcstrate tlE: cu d.ozatoare EravL fF-r t: el rpoDeure, aeur-ei i.ncir- fac r;'s d gr poatE. aelgula constant, llg ilF":::ila betonuLui -. h=u]'a nad.nE, a amssteculul Ifn:rd,ea r.l rlcge f.n raport eu clinenetrrnl.le FA ic beton care se toarn[ gi ou mc:*lc f,:.l rsrl:silor, Aetfel, la e]_ementernet l[* :r rs 3oloet agregate ou granule nal G b cl.enntele G nlei sau ou forme fic3 ex:t1! ca aceste agregate s[ nu ee !}, ^ letre arn[turi. ll rr-rl oblgaulter b fqrtrlc Grr granule d,c !tBg1 ta cazul Ln care fctele n ic r, de lh' :-E starea rezultat[ rl:i dln-turnarq rnlturllor frFr1rr nu trebule ^s[ fie G':l t J. . .4 CD - dtgtantd Caro DrElD bcnlJtoare a graauleior uali. ffue rl sc iagepeneaec[ gi sE pioduc[ rsf?"r- ba i.rca d,s acoperlrc deptndb de l$rygl lo eculele care se vor foloel tf-brlc felet betoaului L ftl-ruea gl aparent pfnl ie i eau 5 cur-fn cazulrF4l lfr lblr gp:fulte eau d,ILtu,lte. s:trretil, $ e,:r dla cauza agezdrl.l arGtr--:*r lryr:s[ Cln notive de iezfstentE" r lt:llrcrrl agregate nal nlcl, tatrucf.t, D-Gr 3o1c I agregaie nai niri r Br trefd fH, ar t: teoperlrea arn6turll eU. fle nal !: erral clnd se fologegc agregate Irc lr l,

N. 6o
'r{ u40

/--' .'/

3to so

'i

/li.

a2o

Hrc
AU

0.2l

3rtr30 Dianetrll

ochiului

cluruluirin

nn

Diagrarnq lr

Curbe granulometrice detarnlnatc procedcul de ellninane a granulel xine

pr{.h' ne-

Tabel. jrnexl la diagrarna lr llodiflcarsa dozaJulul de cinent pentru aceeeql rezlstcnf[ a betonulul le granulelor ellninarce l5/3O respectlv 7/3O DsrGrtul agrcgatelor rlntnfnd nenodificat

Cantilirtea

de cinent,

ln k6/mt, necesard pentru graaulometrLce : Ell B

curbele

DrErF

Dr5 2)o 285 t45 4Io 48o 25' tL5 195r loo
6oo

Frs 2o5 26o ,L7 ,?o 445

o
2I( 2?< ,5t 41( 5tc

2oo 25o Joo 15o 4oo

225 279 53o 58o 445

29o 5o, ,6' 4ro 5r5

- Borturlle ellnlnate prln ae lnloculego setnl urnEtor. *ll nl'gI prlg aoeas-L-lle[oOd, acestuL sort oiegte. PlopoTtla DaoE de -clligpaexcnFlur _la eugpa. granulstctrl6[ o am ma I ec eLlnlnE .e6sturtl_e oup_rinse fo -dc efo-

F 7lr9' _propolfl* aortuhuL 77? orest-la 18 fr La 7g % r s,ga ouu oue reiuitl rezultl ain dt! dtr dle I 8g& grnna ?.

SD 2O-p. J

lfil

r
,5nq ooo

Eq,t00 .f,.s
.r{

aH4n

d.e beton va fi o$ogen[ nunal atunal sltie sort dc agregate gr* cf,id Ln cad.rul fiecdrrii elt nal oDo nUlelo vor a\rea o eonstitutte gen[ gL vor fi extrase din aaeeagL balastbrE. /7/.
P too
ct

{).rt

.Fl .Fl J)iJJ.

f;v soo

E go q)

Ai!-200 O)d c)g

Sso E ro d rnaxind.. i.:r nn fin O/Or2 nn+oiment

gl inlocuitR 6o
d

4 //t z=7/
/l

-f

----

--:--====7'

t-----

----

7-t

,r./ /--

Granula Partea finE=nlslp

Hto

Dlagrana 2:Curbe granulonetrlce deternlnate prin

ploCedeuf de elirninare a unor sorturl urniltoare rea lor cu sorturile

ufi FI iEo A

YL/ vl Ii'LZ

/l ?'/ '/
/-"

-."

Daa[ Be anall?,ea.ze in raod conparativ sporul unel de clment care rezultE dtn elluLnarea de granule narL, prLn cele B6rti. de sorturi dou6. uetode. rezult6 cd la a doua netod6, sporurl-Le d.e olment slat ma1 nlcl cleott la pnlua metod6. Pentru a se realLza o compaotare corBpon zdtoare a betonuLul, este treceaar sE se adlaoge f.n conpozilla de acestrrLa o cantitate granule flne, eu,b or2 Em. Deoarece de eele nal multe ori acegte granule flae Llpseec ea 1a nJ.sipul natural sp6Lat, este necesar ele sH' fle completate prin pxaf cle pfatr6 , eau nisip de furnal,t cantttEtras, slLiclu cle granule flne va!11e acestor oonplet6rt rlazE. Ln.raport cu dozaJul de cLnentroare e in calculuL necaearulul <te pdrli lacludc a trf1ne. 0u ci,t compoaenla granulometrlcl nul amestec de agregate ee terrni.n[ cu ua nai n{c este rrc88sort mal narer G['atit tn cazul tn care ,rul de p5rtl fine. Aetfel, granula naximH este de fo mm, necegarul da p5xti fine va fi d.e 2oo ,..ioo kg/m2 beton . d.e pdrti fine poate 8A Aceastd cantltate creasce de 2...1 orl, atunci cl,nd granula paxin[ ecade pLnd la ] *. fn dlaetama ] ee lntll,c[ va],orlle ltnitE ale fine necesarer eub formE.aleIEg uaterialelor aetrnr care trebule s[ fle cuDrlnse f,ntr'-un aub beton tnclegqrt-(clupE prof .Walz).O coupot'evon

g'o Hn !,0

n/

-3r',
lIr
ochlulul tn pEr{l clurululrln finerdup{ nu prof.lfalz

E{.

Dianetrul Iliagranra 3":Con{inutuL

TI IIT D tDr JN b l5l Inr

Aclaosul de granuLe flne este ln funclte de glaaulele narime, precruB g1 de dozaJuJ. dectment, d.eoareoe condtlla este oa Euma GEBtide cirnent Sl adaoeurl flne s[ atlngE t[tll cum rezuJ.tE gi dln o annmlt!, greutate, tabeluL l /8/. [abelul I

naxlnE,,tt"i*"i.fif"
L5
7

Oranu1a

Cluent

+ ad,aosuri Dozal

.H"nt de fl
35o
4oo

l{eceear

42or,,4?o
)oo . , .99o

lo.,,l2o
Loo. . . f,.

trl fr TT 3a rrl t: fr

lfr

Lr

fn _coleecin![, - omogenitatea rurei aonpozllll d,e beton depinde f,ntr-o mare ndeurE d.c d,iferill^factorl al naterl_aluLui, necestttnpreltnlnaxe gi irobe de Iadu-se tncercdri borator din care s[ rezulte cd naterla]-ul ales este indlcat scopulul. In tabeful 2 se aratE. dlfertte relete- d,e aompozitll de Uetoa care au fost verlflcate /7/.
Beton

(ItF (rlh l:!. bt II tJ I'

-n
fl br
If

srt B 221

aBarent

.ueton aparent grl B 5OO

Pletrl.g

B 225

a].b

geton

B 45o
Pletrig

alb

rn
F
rl

Pletrlg

Pietrig

O...J nn 1V6 1,..7 nn 2516 7...L5nn 45%

Gran.roaximE, Supllnent, ir p6rli fine
Cl-nent

o...) w 1W 1...7 un 2L% 7..,L5 nn24%

LJ...)Onn24ft

O...1 w +5% ,...7 w ,6 7...I5 nn2)ft

15 nn

,...7 um 2l% 7...r.5nn 25% 15...)haz4*

o..., w ,w

s
II ffi

15 nn

7Q nn 4fr din greutatea gagreg.

iO un +fr dt!, geutatea agreg.

5O run 15o ke

25 ke 15o u6,
Qr55

Irt rl
G I{

toO ks or55
lnpenneabilizatorl 40 cn

19o Ee
ot49

Factor Aditiv

A,/C

o' 5o
5%
J8 cn vlbrator de exterior

lr rl - ttst

(plaetifian!1) 4J am cu glpc6

rrt
-r

ar

REspl:cdlrea

92 au
pervlbrator, cu ciocanul

TABEIUI2

.Indesarea

vlbrator de exberior

6D pg_p. 6

rtll

lilt -b .Gt r:lr

necorespunzS.b* arr .a o tatIrlre lltlg. ro preferl cinenturlle cu L 6rt l, G rrot*r:r1e red.user ceea c roGf rtsqr defecflunl de erecufle. {b F:o:3i ae preferd in acest Bcop L f ? o tc:.lct ti|.t, lccrrace eete nai pulin Brr-rf rGrtF?:r!, l1 dcgaJ[ nal pufin[ cEldu;!t - =!nr-.-r. t tlpulul d.e cLment cores rd:l:tae hr se4ma atit :rttrgie a[ ee ttnl d.e f-. ib-.:b oDtectulul, clt gt de nedtul rl betonulu1 /8/ . I fi^rtrrl betonului lUlrsrr r1 creactarea -, grt coDalderat c[ ee poate reallH S bctouu]'uj- nurnaL atuncl cfnd Ff#lrFrr I cu o conslstenll i:L: ralaror lll Irr pE'DG eaemenea a peralstat rb. lFa d lr brtooslc aparente Lnd.esarea eu |:tr lucrtr rr fl contraind.icatd.Acest -.f rF t-aa[ nnual pentru betoane de rLDll gleatlc noale, Ia care prin vl{IFfrla - trodrrc Bogtegarea betonului;lab 5t pervtbratoruL lI' v!:t'csc, se poate l3 FGt rve, d,egi frecvenla dc vl3H tr*, hotdrlate o lnportantd o rd,lrJElul se !r t-dcearea betoanelor virtoaee -t'vl,bratoare cu frecvenld clsslv *.pe mlnut. rb -l 12 ooo rlbratll Ft!,! nu trebuie s[ fie nal sctF td.dtlt hr tecunde. Acest lucru coreepund.e il f I f rrfs G-r!. rfcctlve d.e vlbrare de 5...5 !dIF r' bctonr durat[ care se poate BGUI*Ln raport cu frecvenfa de -: I ;ni:6gl GlEt f:, ctr coaslstenfa betonulul. de favorabiL ee manlfeetE. -blt L f goswiblarea eqretlrtl, betonulul_ fr|rttt L,ur bet6n@.* 1a651[c,Lr*u sc produc6 atrrncl ctnd bute ;n) - h.tt lr- pt,tsretorulul, treeLnd prln stratul - lrgca proasp6t turnat car ee vlbea!l pe o adtncLne :,.-cf ta etratul anterior a l8-..!o cl. In acest fel se reallzeazl o f.atre aceste doud straturi.fn bI f1l-rf laptele 6t rcoeata, d,e clnent, adunat d preced.entrprLn postetratrdlul b qrr'frfe rtlflr! r lregtecd f.n noul strat.Postvikr - frce nmal atuncl clnd stratul vechl Il Gcrt lucru, adlc[ atuacl cind. a f-!r t..t rcducc ooasigtenla la lntroduGo hrtrllcl. f nocl tcorli maj, vechl, poetvtbrarea brr (rur d,loltoare betonului. Dla contra , I coatribuie Ia iubunltlllrea ca1-:,:cuca na1 ales atnncl cind bebctouulul, l|ill|lS iltr{ ntr ape. Postvlbrarea f,nohldc de rl cventualele flsurl de constructle Irrl*. l'.acgare, preculn gl goLurlle fornate 113 | ual al-es atuncl clnd se foloGdtul, e6frgete nrri. Ilt plastlc bctoanelor flulcte se Qrctrrce prtn balerea cofraJelqr, uttli rllrrrr^I dlbpoziffie6punzd A--a (etocane electrlce sau cu aer oonprlllll ta acest mod, ae poate obfine un efct r3)r rmlformE,. Baterea betonulul tfurc din t eo face pe etra@@oase, -il: dr Jos tn su.sr p ndsurl ce progre -,:.d

fIFt IIFE tt

ii,lfi*i!""*tff lil%"'Eii:l: celor care contin tras sau GtFit.

se poate seazd turnarea. Procedind. altfel, produce ruperea coloanei betonulul atuncl cf.nd un strat superior tndesat se spriJini pe cel dol pereti ai cofraJului Si nu lunecd ln Jos. Lab I e. Acest Ln beton
CO-

cestora cu spatuLe pentrrr a se tnpiedlca - nal ales Ln aceastE. zonE - agezarea buleLor de aer. In cazuL elementelor foarte eub e[ !1r1, Ia care armdtura deas6 nu pernite se latroduc5. ln beton buteLia pervibratorubetoane fLulde. Lul, se utilizeazd Acestea gl atunci clncl perelll exte se vor folosl sint foarte greu aecerlorl aL cofraJelor pentru a fj. bdtufi cu ciocanul; in sibili l,nd.esarea se va efectua rrllaceste cazuri, uaL cu gi pca, ca Pentru a se Lnpied.ica, pe ctt posibll-, aerul s[ nu p[trund6 ln beton, arnestecul se poate aduce la fata stratulul turnat cu a Jutorul unor Jgheaburi Lnchise, dar oel rnat bine prln tuburl netede, In acest scopreste lndicat eU. se @ care spo granule ln tlnpul resc adeziunea dIntre lunecHrll sau curgerll betonuLui ln cofraJe. Dac[ cu toate nH,surlle luater p suprafala oofraJel"or apar buLe nlcl d,e aer sau bEglol cu apu' - c8]r9 nu se pot evacna eau dispersa nlci prin baterea cu gLpca, nlcl prtn bategt nlct pr{n vlbrale - dupl rea cofraJului lntCrirea betonulul vor rHtntne pe fala a@ &' BuLele de aer nu lntula nlct adinclturi. gl nlol betonulul Du fLuenleazd rezlstenla las[ ce apa e[ p[trundd 1n beton deoarece ) obtcel. sf,nt tnconJurate f,nconlurate cu o pe11cuL6 de oblcei, ne11oul,6 clment. In concluzie, etansI. d,e d.e clnent. concluzie. fn afara afar etang[ oompunerll gt naLarer?ll corecte a betonuluf peacondllle cere trebule realLzat[ o altl se tru a se obtlne un beton aparent cruat :referd la turnara corspunzItoarc a beto se aduce- a nuluwul[=alln punefe_ln_eper[. de @ marl d.c beton apesuprafelelor 6 t""""""" cu granulalle rent, folosirsa anestecurtLor s-s clovedit a fl foa:rte bunU. , dtscoatiauH <lc d.eoarece la aceste amesteaurl tencllnla sgregare in tlnpuL turndrll oste nal nlcd contl cu granulatle dectt la anesteourlle nu6. ffe nenfloneazl c6' turnarea betonulul de la *li gH pastnIlllnl _. Br_ezlat[ desavantaJul ta de ciment din beton este prolectat[ Dc penelll oofraJu1ul, unde lncbpc g[ faol friza sau chiar gE. se l,ntHreasoU.. In ftnal a cest lucru d.evlne vlzibtl dupE' decofrarcrgl d.eranJeaz[ omogenitatea aspectuLut betonu lul aparent. rg) Eelosirea aditlvllor 91 a altor adaoeurl t La realtzarea betonuLul apareat ae prrn Gotrgl culoa dltll cleoseblte pentru structur[ rea felel v6.zute.Agtfel, etructrrra gl culcrea felei vE,zute va fl onogenE of,nd nu apa! ttnorlr, dato:rtt[ rcpartiz6rtt aeunlforue 91 cinentuluLt d.e asemcn.6a, nu trebule eI apar[ ftsurl de eontraofle, care ee pot evlta

lFr I Ol I
---

l'-

8D 2O-P. 7

E:a-1

dac5, Laptele de ciment este red.us l.s rnininup necegar. fn afarE de aceete conclJ.fll, ests necesar ca betonul aparent eH fle rezlstent la lngl la tnghe! 91 s5. nu absoarb5. utenperll mezeala din aer. Asigurarea acestor oond$il se obllne prlntr-o compunere granu}onetrloH. corespunzEtoare, prLntr-r,ur dozal corect aI clnentmlul, f,n aga fe1 lnclt s{ ee reallzeze marca d.e oel pulln B tOO. Repartizarea rrnifornE iFtelul de cineat prln foloelrea ee poate i.nLesni eubstanlial pe care industria aditivlJ,or, naterlaleLor 11 pune la dispozilie de construclit sub p]-a,gbifianti forn[ de atlitivi el aditlvi plas ggi-de-- aqr .-TE_--sclhimb, n se foloeeasc6 plaetifiande aer, care nu au un efect de !i autrenorl In practic6 se foloeesc de obicd. dlepersie. plasttflanti de aer, conbinall antrenorl cu ua adttiv d,e diepersare, astfel inctt acegtla, ut1L1za!1 tn nod corespunzH.torrpob conpentru etttul un nLJloc auxlLiar folosltor betoanelor aparente, realizarea DoneallLe de folosire a acestsr adaosurl d.e inbrrn6.td!1re a lucrabilitdtit betonu3,ul,, so pot contura 1n felul urmEtor : Adltlvil cle aer cu efect de dts antrenorl persie ee foLosesc numal la betoaneLe cu dozaJe d.e clnent gl reztsteale redusel deoaece La aceete betoana laptel-e de ctneat nu ajrrnge s5. rrnple conplet'spallul d.intre g3aDatorltd porlI-or de aer, nul-eLe agregatelor. volunul laptelul d.e clmeat cregte fHxA ca f,n aceLagl tinp sU, creaeeE. gl necesarul de ap6.. Prtn aoeasta se realizeaz[ uuBlerea onbgenH cu port d,e aer a tntregululamestec cle agregate, In conseain![, la d.ozaJe nal nicl de clment ae reoomandd s5' se fo].oseaac6 plaetlfianfl antrenori de aer comblnatl cu un aclltlv d.e dispersare, tn tlnry ce la d.ozaJe narl de clnent ee foLosesc numal a plastlflanli. dltlvi pe suprafala betonului fntrucit aparent tnebuie eC, ee evlte fornarca fi.suxllor d.e cortraofle, compozlfla betonul-ui se prepar6 astfeL f,nett laptele d.e ciment sg. nu fie ln eEcos. In caz oontrar, datorit[ efectu].ul di vibrare, laptele d6 cinent exced.entar , care nu mal poate intra tn goluriJ-e dlntie granuLe, este Lnpins spro cofraJe, d.ln caro cauzE 66 nasc zone cu agl.omerdrt d.Lferenfla, te de clment, Repartizarea onogen5. a laptegl la suprafala Lut de cl,ment f,a tnterlonrl betonulul se poate realLza nunal atunci ofnct f,n tlTpul turnHrii Ln beton nu se separHapa. Oapacltatea betonulul d.e a rellne apa trcbule eU. fie astfel realizatE., tncf,t tn tndes6ril tlryul apa eE nu se adune nlcl la euprafala betoauLuJ. gl nlel tn dreptul- contactul-ui cu perelii cofraJelor. AceaEtE oonstatare coaduce l,a concluzla eC pentru betoanele aparente este lndlcat ed. se folosease{ numai oonsistenfe plasttc-Jnfub toase, f.n rnEsurs fn care dluensilrnlle ele mentelor care se reaLizeaz[. sau deei&B 8rn6turilor din aceete eLemente nu necesitU. fol,ostrea unui beton rnaL moale. Iotugl, Ia pentrtr nlrlrea aceste betoane este lndicat, capacit[fit cle rellnere a ap,ei., Bil sc foloplaatlfienfl, seascg, gi ad.aosurl de adittvi

SD 20-B. I

rfit

Frln eare se aslgur[ c nai bunE lua:rabtll tate a betoaului, ffuU ca separarea apel eI se *ai produc5.. Fslosirea ad;ltivilor generatori d.e porl d.e aer gi a plastLflaaliLor aatrenorl de aotr nu aduce nrrmaL avantaJe Ln ceea ce prlvegte lucrabilltatea betonulul, cl n6regte gl rezistenla Ia interperii a acestuia, cu toate c[ gi betonul de mare rezistenfH,r-cu o stn.tc. tur[ d.ensE, este rezistent la lntenperil. Refeaua d,e flsuri de contractie fine car6 e pot'forma pe fala betoauluJ, - n,al aLes Ia acele betoane La eare B-an foloslt dozaJe mari de clment nH.clnat fln - ee poate r tratanent ulterior al fele $uce priatr-un Lor d.ecofrater oo sLliconl eolublLi tn ip{. Suprafelele astfeL tratate resping nal bl,ae gpa de ploale Slr datorltd. eourgeril rapicle a acoetel ape, se prevlne d.epunerea praiu lui dln atmosferS., care de fCpt este- acela oare scoate Ln eviden!6 fieuril,e ftne d.e De asemeaea, d.ecofrarea sullra contracfile. fefei betonului aparent este influenfat[ ae adaoeurtle (uletrrrite) cu care se ung o&afnJel,e f,nalnte de turnarea batonulul.Pila cercd,rt preltminare, efectuate ln Laboratoq se al-eg acele ad.aosurl d.e d.ecofrarercare au Lasd pete d,e sapontfloare sau chiar-d.e uleL. O atenfie dcossblt[ trebuie acord.atg. in prlnele zLLe dupd tqrnare - suprafelel be tonulul aparent, tn eensul c[ aoeaeta trebute ferit[ de usog,otune, cunoscfnd o[, ou clt betonul va fi liaut nai nult tlrp uned dup[ trrrnarer crr attt erlstH. certttuilaea c5. nu se vor forma eflorescenle, nal aLes la betoanele -cu structure deasI. sau cu o etrtrcturH. inpregnatd ou porl d,e aer. In prlnclpiu, se vor foloet nunal aclltlvl gi alte ad,aogr:ri cale au fost tncercate gl can au dat rezul-tate corespunzEtoare /?/. gofrajele util,lzate rh) Pentru realizarea betoanelor aparenter GofraJeJ.e - c&p conetltitrie negattvel-e iupnafelelor reallzate-au o mare Inportant[.-Els trebuie sd preia preaiunea bet-onului'turnat glrln funclle de planeitatea suprafefeLor , gl denivelErlrvanlabtconduc La defornalti Ie aa n6rlne t sa lnenllone az[, tn nixt spslal, cE sgprafelelc betoaaelor apirente exclud poslbll-ttatea unor oorectEr-i ulterloaxe. Ca naterlaLe pentru executarea cofraJelor exietE o ecrie fntreaeE d.e produse. tncepf.nd. cu scf.nd,nra brut[ (nepreluci'atd) 9i pinh 1a cofraJul de plastic arnat cu fibre de sti oll, de l-a cofraJul sluplu gt ptnd la p1[ oile d,e cofral dta olel sau din metal ugor. Iennul este natertalul cel nal cotespunzl tor pentrrr aofraJe, d.eoarece poate absorbt apar ceea oe conetttule o oaracterlstla[&vorabtlE 1a cazul J.ryermeabiltt6lll La ap[ Experlc4ta a doveclit c6 aceasa betonului, tE' proprletatc a lennrilut este acoentuat[ ln special Iq sof.ndnrtle de cofral nepreLuorate, und,e dlferenlele de ooLorlt datorlt[ ilefeote_Lor El fteurtlor stnt practlc inerl* dc cofraJ _tente. Se apreolazE a[ sctndurlle brute ofer[ un aspect necoreepunzdtor nrnai daaE. el.nt cxaminate de Ia o di-stanfH. foarte redus[. In oeea ce prlvegte scf,nd,uri].e sufa.La executarea cofraJe !a netecl[ utt],tzate 1or, eele nal bune nezultate se obtin fn ca-

T I I

t
I

;
I

I
I

a
I

I
I I

I
I

t
! I

t a

I I

I I I t

--'-*^

ttr -lt).

ctr'r eeostea sint agezate unele ltngd dlstanld lntre eLei 1a acest tl, fIrI ca structura eE'fle aDare f"e!, perlcolul lar liantu]. sE' pEtrundd La lcrcatl, rb 8o!turl, aolturl. conducind Ia d,escoperlrea conductnd Dln aceste motlve.tn nnelo catalc. utllizat scf,ndrri cu fata netedE, Hu -1, pc canturl cu nut gt feder, care 1tslfrb I reallzatea nnui cofral mal eiang. eottaJele dln scfndr:ri cu fala brut[, $t dln sciaduri cu fala neteG d cotlaJele r pot erecuta din sctndurl cu ldtine I - ceea ce oond.uce la aspecte mo Irtr.lrttr - 88lr dln sctndnrl g gEvMl,gt ,4&ugt negortate, ou V L 16q|lln - caz ln care se oblin sqprrrrrlablle Inainte Itrldente. d.e a se trece Ia hldc turnare a betonuLul, coflaJele ItL ee ud[ bine ou apd. - Ln special *tdurl - deoarece cbfraJul' tt.ql"rl verli nunai f mare de apd, dup{ abeorblle tnt6fflrCs.o
-tEf F-5. t-evvds-vv+tvt-s sv-v

Dotonulul,

191 nEregte- v6lunul

( sc

gl cofraJelorr 8 utillzeazE, ocntrrea dc cofraJ, dtn scinduri de grosine -1 t dar de dlmeaelunl variablle a.F,tI, Gt r 5o ca, 225 x lo .cm, 2oo x jo cm, L5or c, loo r !o cm, 75 x 5o cn.Penou.nlle de I ec pot erecuta din sctndurt agezate GtJ prccr.rm gi din pl[ci speciale cle lllrl, in nai nulte stratuxi ) caz rcellzat ihrJ panourilor sint vopslte rqrafelele D an rl tl;rar slnte tlce, pentru a rezlsta la acprecum gl pentru elcalltlor, a-gl ID. La frecaref rrneorl panourinrlstcufa |f,l sf,nt prevEzute cu o nargtne d.e b - cdlal g.atru proteclie. Itl, pe betoanelor aparente rcalizdrli L rrnf crrber s uttLlzeazE, pentru cofre -Alr pe aublirt de placaJ, reallzate D pret O rdczivl rezlstenti la nnzealHrprelf,l pr baz[ dc lenn indlgen cle conlfere, bportat dln zona troptcelor. lE I cofraJelor ecutarea necesare rea bgr uoot auprafele narlr se utllizeazd Jf*ff panourl de p1acal groasercare perrlt Ff unor eLenenie-neted6r fflrr1rqa cu i,dpLt rosturl fIrI -lI 9i care pot ft dlspuee autoportante. ol-tc r cezrri, tn locuL panouriLor subL rfr pJ.[ci aglome se utiltzeaz[ ||ra O plrcal cu suBtafotele lnpregnate f,n trr -., II obllnorea unor doco GEr! fevorlzeaz6 b. precum 91 real'lzarea rtarc, unor beltt rgarrlnto c oreapunzE toare, dflacrca suprafefel.or ctd beton 8pgLEr de asenenea gi cofraje - nttllzeazl dla tabll de o!el, *;';fi;irl-il! care pot avea nllce

"1"" tl cr.p ou gluri nu si.nt coreepdazd.ttltr cle g6url pot d.eveni Crcrcce aetfel -t, Prln u ab,lar f,a rrrua aoollerlril. ff:rtf netallce , se pot obtloofraJelor flll.-r de betoane aparente atf,t ou fF r -rfctc cit gi cu fele reliefate, caz Ln D rte, pclIc pe sulrEade cofral prezlnt[ It profllate. claente lc fF
tradllloaale dln lm ar cofraJcle L arf zeazf ln ulclc o!cI, ee utlli a afr trbll de pre La speclal tn fabriclle Elr 3l dc betoar g1 eofraJele dln mate l-fra d,e etlol,l annate ou fibre l5a r frrttcc

curtl

.il;i;i;.

tili"

care prezintd o eficienf[ econonic[ sporl t5, datoritH. numeroaselor reutilizErt.Aceste oofraJe au o larg[ posibilitate de adaptare, deoarece cu ele se pot executa fAie diflcuLtate cele nai conplicate suprafele lellefate. CofraJele din rnateriaLe-plastlce armate cu fibre de' etlcld agigrrr5 o- suprafa !6 conpactd gi etangE.. Ele se pot executa prlltr-un proced.eu special, aunit tfspritzverfahrenr', cu aJutorul cdruia se oblln suprafele rigidlzate. ProcedeuL se bazeazl pe apl,icarea flbreLor prln pulveri"de sticlE, zare, d,irect pe_suptafata cofraJului., oare ge erecutd dln leqn, lpsos, beton sau materiale similare /9/. ?n ceea ce privegte utilizarea tlpareLordn plastice nateriale La reaLLzarea betoanelq aparegte, 1ng.I,M.L,1nkov, dln IJRSSTI 8rE tlpare tgt g4 ee pot f_oloei, dB qsmenea, d.in 'rfornoplast" sau din [arnoforiopllet" (arnat cu p1as5. d.e sfoarE., feslturlde bunbac sau cu alte fibre). Utij.lzarea tiparelor- d.e fornoplast este posibll[ la teuleratuxl de ceL nult +55oC,- lar a ceLor dti alpind- la rita'rimum +7OoC. In Anmoformoplaet, glia ae executS. tipare din naterlal plastlo denumtt "Viuamold."l oblinut dtn r.Calirf vf nilice, eau dln naterlal termoplastlo, dg nunLt Lustreo. J.G-. WLlsson, arhiteot prtnclpal coagultant la "Cement aad Concrete AssoclatioD,tr, alatf, fltr-rrna dln lucr[rile saLe, rezultaiele dr-gi ctto eu tipare teruopl.aste spunl flnute de pollstiren, qf- iq lara noastrg. q-au fEcut, Ln eadlul IICERC, o serie de tncerc.[rl de real.tzare a betoanelor apareate cu aJutorul fundurllor (tipare) d,e oofral din tabld gi dln PVCI tn anbele cazurlr_aburirea E-a flcut treptat , aJungtad pfnE, la +85oC, tinpuL d.e aburire filnd de 6 orGr S-a constatat o!, rezultatc nal bune e-ar oblinut ou tlparele d.e PFO, deoareoer fn acest eaz) nuLLJuL a leElt Ooreot, suprafefele fitnd lise, fUrU peter cr ugoare b-ule de aer fn ctnp gi cu Errahllie cnrate /L/, De aItfel, apllcarea largl gl fn alte tErl a tl.paretr or dla naterlale plasttce, pentru realizarea eupraf,elelol d.e beton qiareat cu reliefirl, este o d,ovad,6concLud.erit[ cc' prr ced.eul neritC atenfie. Monotonta suprafelelor,narl aeted,e se poatc apeLlora prlq utlllzarea uno! cofraJe pro flLate sau aLcdtultc din d.lferlte elenbnte. Efecte agreablle 86 pot obltae prtn flrarca Ln- cuier po sr.ryrafala interloar[ a cofraJuq u+g.T egtn4uTl agezate ohLar nerc6ulul, lat, de lEllni ucort 91 h:nginl vartabllel ee pot util,lza in loc clc sofndult ftratc tn cu16, chl-al tabLe cle otel profllatc. Se nenlloneazl tn nod epeolal c[ aectangcltatca rostutllor oofraJelor cond.uoc atft l.a e.eurgerl cle pastl d,e olnent, ott gt la fobnarea unor blglcl pe d,e aer Euprafata betonulul. Dtn aoeste motlve, s-arr erperlncatat cofraje ou rosturile cltntre goind.url ctan gate cu benzl d.e eaucluc sau ou chlturt eo l astl oe.
t-

Peataru rqallzarea unor betoane aparente dp calltate superloarl, cate neoeser eg, ac faa[ f,n nod oorespunzltor gl o rlgldlzpr6 I :

8D ZO-p. 9

t!fr!
--E-'
J1

cofraJelor. prezint[ o lmportancofraJulul Rtgldizarea acestuia ) t[ deosebitd pentru stabilitatea degr tn unele cazuri se reconaadd ca ea ef, fie clt nal pulin evid.ent[i pentru slecutaelemente lntre diferitele rea rigidiz5rilor existd plese sBecomponente ale cofraJului clale metalioe, produse industriale prln cofraJelor Astgurarea :rlgidizdrtlor nu trecerea ruror sirme priu masa d.e beton cu noliunea de beton apa este conpatibil[ rent, deoarece slrneLe ruginesc gi prod.uc pete pe euprafala betonului aparent. ee de cofraJr Daad sf,at necesare gpralturi de nateriale foloseeo f,n speeiaL gpraituri plastice, d.e lemnrfllnd, deoarece gpralturlle de tenperaturErprin sensibile la variafill-e uscare se prod.uce contragerea lennului r gl irnplnEriLor /?/. deci sl[birea f) Decofrarejr r OofraJe1e tn care ge reaLlzeaz6 betoaneLe d.in pIrtl aparente trebuie sd fle aLc{tuite clre sE. se poat6 demouta cu ugurintltastfel tnctt s[ ee-poat[ recupera in stare bnn[rf,n de agenenultlplei vederea unel refoloslri ooatricofraJel.or denontdrll nea, ugurinfa &p8degraclErll betonul.ul bute la avltarea rent, ceea ce ae reallzeazH gi prln fol,oslcu carc corespunzEtori. rea nnor decofroll inainte de cofrajelor se unge inteffil trrrnarea betoaulul. llermenul de d,ecofrare al betoanelol aparente este rnai lung dectt aoela pentru betoa p:rla nele obignui.te, care este reglenentat presorlplllle de epeclalltate. se spall cu nultl cofrajul Dup[ decofrare, resturile d,e naip6, pentru a ac f,nl[tura uE de elmentl dlln aceet punct de veder;Godin placal bachelitizat fraJel,e alcdtuite (TeSo) stnt corespunzU.toarer rellnfnd in d.cle beton. oE' nH'surE nesturlle tn cazuri speciale otnd se, Iucreazd pe tlup frlgrrros, epllarea neflind. posibll[rcofra cu peria electrlce /8/. Jele se aurl![ Curdtirea betoanelor aparente dupl rl) d.eoorrare 91 conservarea ror ].n ra.za. ce gar

supralele1e de Dup[ termlnarea lucr6rilor, rfu6" beton aparent se oul[fd et se tnlltur[ gilele aderate.
d.e d.eco De agemenea, eventrraleLe rlmdglte inedlatt f,nalnte de in se lnL[tnr6 frolt DresDarea lor Ln beton. DacE este nevoie d,e mal teneinic[, se folosegte o so b ciretfre de benzin[ sau de surogat de terebenlutie cle ttni in apd (1:L)r cr adaoe d,e eolulie edpr:n, dupd care se spall cu apd abundentH,. Corectarea ci.upitrrllor se evltd tn general totugi dacH aceast[ operalie este absolut mortar cu clnent albt necesare se utilizeaz6. gau mortare cu ad.aosud de pollnerl gl aoceLeratori de prlz6 /Lo/, suprafall Ca- la orlcare alt betonr f,ntreaga -dupda betonului aparent se nenline, turnaror Ln stare rrnedE., deoarece ugcarea DoEogend conduce la tenslunl superfLclale. Deoarece f.n nod oblgnult suprafelele d.e beton nu pot fl etroplte facontinrnr cu ap6rJ,ar

acoperlrea cu rogoJinl sau cu eacl d.e lutl se poate face nunai la suprafelele orizonta 1, uniditatea betonulul se nenfine prln stropirea cofraJululrdupU. ce aoesta a fost sLdbit. Prln acest proced,eu, aerul dlntre cofral 91 beton deviae foarte uned. gL va ebsorbi din beton nunal foarte pulin6 ap6. Dac{ cofraJele sint astfeL alcdtuite incit nu pot transnite ln laterepaltuL d.lntre cogi beton untditatea provenitU. dln afafral rE. - lucru care se intinpl5. atr:nci cf,nd. au fost c5ptugite cu natertale lnperneabtle (naterlale plaetice, tabld. etc.) - va flnecesar ca felele de beton apareat sE. fie acoperlte lnediat dupd d.ecofrare cu preLate unede, caxe se vor uda Ln pernanenfE., Este ad.evfuat c[ aceste proced.ee d.e conservare a betonulul apareat stnt deogebit de laborioase, totugi- slnt indispensabllerd,ecrece prla acestea se previae fornarea 6florescenleLor lnestetice care ies J.a suprafatS, Atunci cind betoaul se etropegterapa pltrrrncle f.n suprafala betoaulut,dizoivE. gEnrrlle de h.idroxid de calciu gi-Ie scoate la suprafalE sub fornH de crlstaie. EflorescennlsurH cu atit nai lele se produc tntl-o ntcl cu cl.t progreseazd nal repede gl nal unlform procesul de hldratare a betonuLui. On alt procedeu de prevenlre a eflorescorr tinp se apllcd letor - care in ultinul tot nal des - este spdl,area betonuluiaparent pentru a ge lqecliat ctupd ce a fost decofrat. dispersa ilal bine, f.n apa de spdlare Bs adaug[ o substante car ieduoe teasiunea 8uperflciall a apei. DacA betonul aparent, datorlt6 porozltllll dlferenfiate a- suprafelel sale ie usuc[' tn coad.ifil de untditate dlferite. ! Dot Dtod.uce nuanlg d.e culori dlferite, carir lns[ dispar dup{ scrrrt tirp. De nuLte orl la eIenentele d,e beton cu o suprafald foarte densd se pot constata tn dieptui rosturtlor pete d.e culoare uai lochisE.carc cofraJelor se produc atunei cf,nd rogturlle nu au fost line etaggate..gl prin care apa s-a evaporat -pete in tinpul tnt{rlril betoaulul-. Aceete se nenlln_ ttnp de nat uulte Lunirdup6 care tn-dreptul aeestor rosturi se onoleni.zeazd culoarea cu restul suprafetet aparente. in orice caz egte necesar EI ee anal-izeze dacd este cazul ca unele nlcl deftclente el fie renediate de pe euprafala betonului aparent, deoarece Ln urna reparatiiLor.defl' pot legl rraeorl nai taie ta clenlele evlden![ decit au fost Ia lnceput, fn speclal dltpe ploi seu pe ttnp unedr-consld,erfidu-se cd apa se elinlnd in- tinpui procesulul de b gi cI- antieneazU. de pe t[rire a betonulul suprafala betonulul parttcole foerte flne, este natural, ca aceste locurl e[ se reparg numal cu un mortar couBus dln partlcolb dln aceeagt flnele, adic6. cu lur noitar for'lnat d.ia^clnen!.puT, ameetecat epre exemplu cu praf d.e piatrE, ' DaeE fn mortanrl cu care se faoe rcparalla ae aclag6{ o_ouloare nunit[ ttalb ae Ulm--ttr96 desohide cu1'6area, oontrtbulnd ca fn stare uecatl reparaflll.e s[ fte abla vizibile.

{I

rrt F
5

II

DT

SD ZO-p.10

rin!

I Porltunll" - rgf -rugoase care se prod.uc dln ; cauza ellninErli.partlculeLor fine se pot i repara cu un uortircare aonftae nlelp iat

coreapunzltor feleL care asperitS.fil In orice caz, mortarul nu trelrl. rcparat cu un dozal de clnent nai xoare cel al betonului din care s-a realizat Ita care se repar6. Ia practlcE r e-8 in ies lnai putin tat c[ reparaliile are un d.ozal j $ atunci ctnd nortarul ta: chlar ceva nai nic declt ameste r bt on. reparalii se apl,icE' nl pcatru niclle o drigcd de I prcoaufie, foloslndu-ge drlgca se lafdpoar[ I locul nistrleii MortaruL I coreepunzdtor cu o cirpE, tntlas nai nuLt declt a tre I fet ou aJutorul ued- cfup,e. I gtrge lnedlat ac face pe un beton aparent Daratfa de. lernn t ae vede amprenta structuril 8 alege o sciadurU. cu aceeagl rJul'ul, car se tnblbd cu ap5., ae gterge r[ g1 se preseazI pe Locul resBeclt;rrf Uneori este suflclent ca i rsparaliei. ta e[ f1e numal ugor lovlt5. Be suprapentnu a obline :tonrlul, aryrenta [1. auprafeleLor mat mari, ee uti:rrtna care I rrn penou nare de sctnduri se I lr acelagt tratameat la care au foet ) tl Eclndurile foLosite la reparalllpanourlle se preseaz5 gl ele L dct; care au I bctonul'ulr p porfiuniLe Ia tinpul presdril nu este relrate. ce panoul sd fie nlgcat dia Loc.Se rt. nortaru]ui apliI ca dup[ lnt6rirea racord.5,rile Lntre r locul reparaliei, gl llnia betonului de baz5. srprratiel cu o bucat6 de beton sau cu ) frcats dla beton plI dc pollzare preparat[ lt1 dcosebite se fntfnpin[ Ia astupa rlnase dupd scoatarea tlrantttstlor In--mfisr:ra l crrc a-a strins cofraJul, au fost dispugi fn dwf b dtstautlerti dintre panourile d.e cofraJ, :tqrilor ies nai pulin tn evld.ealU.rd.ar I locurl !, nrlt la eviden![ dacd au fost d.ig In cazul, Ln care euprafala beb cttp. prln qipcl d' Oarent a fost inpdrlitd eau trapezoidale, dispgse 1n !:ularc glurile cofraJelor, Elrtl rcturilor I rpsoape cd nu se nal v6d.Astupf,nd.upoziliel datorit[ lor f,ntr-o Drter, cnloarea nal lnchis[ a mortaDrttl, nu este vizibil[i fn' dr coqrletare ), la crrp este d.eoseblt d,e greu sE"ee eceeagi nuan![ d.e culoare.Aspeorrcl ae poatti fnl[tura rrneorl ar& trtctlc f,ntr-o anurnlt5, ord.lne gi rfn.otll 8Gprtn ubd chlar culoarea reparallei ra! uDor nontare d.e culoare contrag atr, proccd,cu care animeazl aepectul pt dc beton. care se folosesc la prepararea ntll gtabllt colorate trebule sE fie tl.c al.calLne. Astfelrse !,aI 91 Ia reaclli tloel c!21_ng!aLlc], ca sprc exenplu de fler pentru culoarea roglergalbenl, sau pElgf__nturi col_qfatg . cu I tru *!or d,e cion p6ffiu verde , g1 hldroridul LCuL ,ra c_o.baltr ultranarlnuL , pentru f!r. Gu]'ori]e -v:i = de9_i_o_f,f{e cql-oare rt de nesru - B folos-esc aunCi-ahiffi L?a apardnt{ a betonulul a fost reali. [Il clnent alb, deoarc-C nunaL ln e-

cest caz ies tn evidentE. nuanleLe cuLorilori obignuit (gri) rcontrascuLoarea cinentului teazd ce1 nal blne cu oxidul negru de fler

/7/.

4. BRUE (CU TINISAJ DIBEOT DIN CO-

834:L)
prin luprlnarea FLnisaj realizat texrra) trnii Df"t"" t*t" d.e flnlsaJe felurile d,e care cele produse direct diapun constructoril, prin tr:rnarea betonului Ln cofraJe coresprre, zEtor real,lzate, stnt probabll oeLe rnal lnteresante, degi tn acest caz valoaxea aofujulul gi clozaJul-ut ridicat d,e cLneat coDduc la un p"et de cost deosebit de oe1 al betonulul nornaLi totugl sporuL de pre! de nal nlc cleclt cost este apreciabll costul de flnisaJ, cum ar fl placaaltor vallante natrralE lttcnatE. aau cu piatrd Jele cu pIlcl de cofraJe ) Cu aJutoruL tliferltelor tlpuri se pot obline pe suprafafa betonulul aparent <le d.e nodele gi de texturi o rnare varietate uodele care deplnd de sctndur[ imprinate, tn care acescalltatea lennul-ul gl de felul de obi cel r B e fol osesc e ta e ete fol osl tf senle d,e lenn moi-, drepte ql sen[toaserllpsite d,e aodurl mari. lfiaJoritatea tle lemn inpr{nd E ca]-l-tdtilor tura J-or pe suprafala betonuluirlnprinare care poate sE fle nat mrlt sau nai putia pronunlat6., in funcfie Iemulul, de eeenla cind a d.e starea in care ee afla trunahiul f,n ohErestea gi de nodul fost transforrnat la fe1n care eheresteaua egte prelucrat6 rU,str6u, gl anume : dup[ cxrn Be folosegte cu band,[, unul cu ramErsau uun ferHstr[u (f1g.1). nul clrcular

Flt.l. Bcton aparent cir paramnt brutrturnat ln cofral dln scindurl negeluite (gc obscrv[ anpncta lcnnulul {l ro;turllc dintne gclnduri)

8D 2fp.Ll

fin!
-==Et

F tfr

?n fi6.2 se arat6 un beton aparent cu paraturment brut realizat Ia un plangeu prin

executat cofraj nare lntr-un agezate ln ctnprrri alternativ re. din scindrrri perpend,icula-

se poate face atit su CHptuEirea cofrajelor toi a6 placaj cu-supra$a!-5 netecldrcit 91 c\l qu suprafata d'ecorat[ cu difoi ae llacal ferite hodeLe (tig.7).

trli.l.Bd0or decorat lv
1

aparent turnat

ln cofreJ

dc placaJ

lo reellzot Beton apanent cu paranent brut, Flg.2. executat din prin turnare intr-un cofraj ii-ffinqeu perpendicualezate in ctmpurl alternativ sclndrri aspectul planpronun{ate invioreazi lare (bavurile geulul dln beton apardnt)

Pentru a se obllne betoane aparante ou 811prafat5 cit mai netecl6 posibilr se folosesc cu lambd liber6,Lamnunai scinduri seluite gi aldturate bele tin aliniaf,e scindurile irnpiedicS. scurgerea pastei de clment pe l-a care poate crea nerrnrrl gi accenf,nbindri, trecle imbinare; sctndurile linllle tueaz6 'sd fle destul d.e uniforme ca groslme , buie pentru ca sH se svite formarea neregularl Ia inbindxi'. tdtitor tn t6rile bogate ln lemnr pentru confecfionarea oofraJelor se folosesc la mod cureat cte oblcei sol,nduli cle Ldtine redusE., care decit orieiat aeambLate mai nult vertical zontal. capEug].Ee Clnd se uxm6regte sH. se obtin6 un bun flnlsal aeted pe toat6 suprafala betonululrllpde stt de orice model sau texturd produsd este necesa! sd secbeolndura oofrajului, placaJ, fle foi oe de placal fie cu ro]eofraJuL r].e tugeasol eoIraJul filgeasoa fjbre p!&"-i tari de lemn. binecu pldci tqi dia fibre din bine-pne Le _Ie-.--'nn, p6t-rdr66fEGr chiar oofraJe pref o of1ra j e prefabrlsat;t-_g}satils9..?-ot-f6lt6fl pentru clptuglre, fol eate, utillzindu-se, d.e placal d.eco:ratlv d,e 1-rl cm...l om grostou gurubuti. Aceste c6prrrr atlgglg__{frect irCt=-ae r or L1n11 ic siiFfifeTii tugeli-f-r6&nc* tnbinare alt nai flne poslbl1". Pentru a[ptrrgirea oofraJului, la oare sc fo los egt e plac a l d e 5 ...1 0 n n g ro s L m e rpl acaJu]._-:e bate f,a _tfgte_ la lntervale de ',-16.. .3-l cm d.e-a J.ungul tuturor celor 4 nargh$--pentru de Lncovo a preveni tendlnla l e re. Clnd pl,acaJul se aplicd direct ln guruburl' (fErU' un - spriJin pentru a forma panouri fornat clintr-o sc.ind.r:rd. interloar[), Ee recoua.ni6 o dtstaatd Lntre gurubrrrl de naxlmrrn 4ol cm, La cazul pJ.aaaJuLui de 2 cn grosime.

+P)

Tlnlsaj

nete4 reallzat

tn cgfrale

tn ceea ce prlvegte real,izarea betoaneLor aparente f,n cofraJe cdptuglte cu pl-lci dln f ibre ile lenn r se nenlioneaz!. cE tn acest pLdcl din fibre d.e lemn caz se utilizeaz6 cle caLitate stanclaid, care au tendinla de foa se tnmtria gl lndoi atunci clncl slnt Pentru Losite gl e:cpuse la integperli. acest moti-v, este neceaar sd se foloscagcl pldci din fibre d.e l-eron d.r,rrcigatg--p3ix hcare stnt gi nai rezlstente ta;ge--q1Lrfqi, - fa ap5.. din flbre de lenn bine preeate Xptecite au sd pdteze suprafala betonul-ul apatendlnla rent gi clin aceast[ cauz6 se reaonand.g, ca fala pJ.Hcllor sE fie tratat6 tn prealabll cu un lac _transparent, care ndregtratare te gi cd-pacitatea ile-refol-osire a scf.nd.uCl. Dacd necesar sE' se obllad o suprafafH, ""t" gi uai neteclE decit aceea care se reaLize* zd prin turnarea betonuhd tn oofraje c6ptugite eu placal sau cu pl6ci din fibre ile lernn bine presate, trebuie sd. se ia in cmplacaJulul sid.erare gi folosirea acoperlt Ira unel-e din de plastic. aceste cu strat-tlCeaii-fejele cle pl,asH.c slnt astror-o-e fel legate, Lncl,t se exclude poeibilitatea ca plastlcul sE se desfaa5. cle placaJ.. Spre d.eoeebire de najoritatea plHctlor da p1acaJul acoperit cu strat cdptugire, <le plastic are o fatd catre nu mai necesit6 utllizarea unui agent d.e el,lberare din co fral (u1ei d.e.cofraJ), pentru a se prevenL l,lpirea betonului .de cofral (flg?4),Acesta

il
i

Flg.4. PVC

Beton apa,nen0 texturat,

turnat

tn oofr.af de

'I
I

lrFl t9Jt: sD 2o-p.I3

_'F

este un avantaJ lnportantrdeoareee foLoslrea d.e ageatl de decofrare congtitule uD,a cauze ale p6t6ril clln principalele suprafelei betonulul. Durata pLdciJ-or aaoperlte pe fat6 cu strat eete foarte mare, fiind estipacle plastlc td La L5...2o de refol,oslrl lnainte de a fl necesar e[ ee utllizeze u].ei d.e cofraJ. trlntsa.1e realtzate De c{ptueeIl rc) 'DG_ ctale i" foi d.e cauciuc r"1 e-au folosit nerrnrrL, ca natorlal. peatru c[ptugtrea cu "ltitil cofraJeJ.or - proced.eu care aslgur5' o aderenfU, ueoanlcd, nai bunE f,ntre fala betonud.e tencuLui turnat pe Santler gl stratul lalE care eventual se ap1ic6. ulterior. Foca ntJloc pentru ro8 Loelrea caucluculul ll-zarea unui ftnisal d.ecorattv la betonul trrrnat pe santier nu a fost incH. erDloatat[ piad- Ln'prezent pe scarl larg[rditorlt[ prelulut gt nun&ul.ul d.e cost rlcllcat tegtrtns de nod,elc d,lsponlbll,e, gt l{leleon din Oo Chrlettani Conetructorll penhaga au foloslt fol d,e oaucLuc texturate pentru a apllca un nodel- Ln gah pe fala lrr nor elemeate exterloare d,e beton aruat p!ofabricat d.e dimensiuni narlr p gantlerul fabricii de otel de la Svind.on (flg.5). .*l

Flt,5. Brton ryarcnt ou'poriBnentbrut, realllat tlpero dr otucluo

tn

In general, pentrtr ca natsrtalul de caueluo texturat eE poatE coacura tntr-un fel oarecare cu alte naterlale. egte nccesar s!. se foloseascd uod.ele agemAn!.toarc aeelora Brod,use cle o[tle Oficlul pentru oeuoluc aatu ra1 dln lond.ra. f,aJorltatea model-elor stanilard ds fot d.e car ctuc disponiblle slnt oele fol,oelte curent pentru ereoutarea pardoeellLorl acestca se pot obftne_tn obltne tn dlverse callt[ll, lar uti],l zarea lor La cdptrrghea c cofraJillor so 8rr8 lize b zd ln pr c alabil. d e ^ e !,tre -c o n s tn ro to l , d.eoarece unele tipr:ri etnt nooorespunzltoare aceetui scop. Spre d.eoeeblre de-alte na+ tertale, este dlficll s[ ge stablleagcE re. gult categorlce gl raptde gult,categorlce privlre raplde eu privlre la nouoclul de utilizare aI follor, folloraceet lnornr d.er dar al acest luoeu ptaztnd uult cle oalttatea gl groatnea fot lor anrte Ia dtspozlfle,

\ : , , I

Dacd foile slnt de groslne noderatd g1. nu qtnt f.n pericol d.e a fi rrrpte sau d.e a fl d.efornate ctnd sf,nt desf6cute d.e pe beton, ele pot _fi..pr1nse prln tinte Ia fala cofladac{ fotLe slnt subltri gi dusceptiJulull bi l e de a se rupe, ge l i ps6sc d6 cofratr- cu un ad.eziv corespnnzEtor pe bazH de caudiuc. tn nici un cazr BU se folosegte un ulei nineral ca agent d.e eLlberare a betonului dln cofraJ, d,eoarece acesta d.eterioreazl carrcLu9u1l ln aoest scop, sf.at coreapunzEtoare gi uleiuL cte rlctn. lanolina Oiad foile de cauciuc slnt _flrate_prllr ftnte d.e cofraJrse corstatd, de oblcel li d,ee6frare cI ele se d.esfac de pe cofral gt c5' rEntn ad,erente la fala betonuJrul. DaC[ ae tatlnpl[ acest lucru, ee cur[![ ulterlor oauclircul d,e.pe beton, fdrd a ae d.eterlora fala acestuti. Clnd ee folosesc cofraJe pe oar B-Bu lip1t lfoi de cauclue, deoofrarea ee real1zeaz6,cu atenfie oofrajul da pe $n$ep6rtfndu-e6 beton, lucrf,adu-se fnceptnd de li partea he d.eaeupra a stratulul de-beton tr:rnit. ItruEnrl de :refolosinl oate ee poate DTovGdea pentru folle d.e caucluo d.eltnae ii nare nAsurA d.e oalltatea a 91 atenfla- ou care cegtea sf,at nanlprelate pe gintier.Cu un oano|uc dc bunl oalltatc gi. eu atealta cuvenltf,, se pot preved,ea na:iinun 9o a6 reioiosurr. - pe foL d,l.a nate.rlale termopLastlce llumarea betonulut pc fol dln naterlal,e ternoplastlce are oa rezultat obflnerea uaul beton cu qn f,igis-al neted, cui este coaja 4e og. Spre deoeeblre d,e alte natc rlale foloslte pentru oblinerea rrnul ftntaparent, ,eaf n9t9c1_pe.euprafala.b6tonuLul natcrlalele termoplaetloe nu aecesltl un abetonulut din oofriJ. .qe+t poStlu cltberarea Uatertalelc terrnoplastloe folosite curent etnt PVC 91 polletlrenult aceeteasi Dot procura Eub fornd de fol aeted.e Eau iub forn!, d,e eulu:rt, cfnd elat ae grostuf reduaa, ""f Uaul dln narlle avantaJe ale follor. dlnuar . plaatloe esle flexibttltatea,gl fE !9li4g aceastE. plivtafiU. PYC eete ceva ual bui d,e ctt.poUEttrenull ds aseusnea, polistlrenul. ramtnat esto ceva ual rczlstent-gl la abra_ slune. Pentru- a se obltgc o supriiatU nitcd6 a betonulul aparent tn cazui-ctad-ge-roIoscec fol sub ?-mm Broslner cofnalu! --6recutEcars ec cAptugegte cu agtfel de fol se din panouri de placal suflclent de roaso pe+!{u a nu ee f,Dconoia f,ntre gurubirtie dc eolitlarlzare. Folle dla uaterfite ternalas. c-u alice ae pot pllnde de fala plaoajulul Jutorul unor gutrs de paaourl (quie nlcl clIlnd.rice), d.ar egte preferabil s[-fi-e Llpite cu un ad.eziv coreapunz.[tor. La fot hfn -temropLaB-tice Batetiafe nal groase de / nn, cofraJul ec poate executa clin sclnduri'brute sau dln pl,aoal d.e cinca 2 cm grosJ.me. Ia acest -eaz, folle termoplastice se prlnd dc. cofraj au aJutorul unoi gulubrrl d:, Lenn , degi este rnal convenabtl-s[ ee fo].oseasc[' un ad.ezlv ad,eevat, Folle d,ln naterlaLe termopLastLce pot fi.-gr>*__ ralg pe suprafala cofrajulul prin d.lverge proced.ee, cel nai eixn1llu fiinh aceLa c@oecg! sub denumlrea de proced.eu de aofrare &b yidl lnstalafilile-exietente tn prizent pentrl gofrara*.gub vld limlteaz6 i.ne6 dtneieil>

8I) 2O-p.1I

t!ftt
---4t

FoiLe clin nateriale ternoplasniLe foiLor. tlce pot fi mulate ln orice mod.elrcu aJutoAceaet5. cu pdrli pozitive. rul unel natrife natritH sC poate exeCuta din orlce material(netalr lemn, cauci-uc, sau cb.iar din ghipsl pot fi nulate astfel inclt sE Foile eublirl (nervuri rcrsr prezinte proeni.nenfe ascullte te), clegi aecullnea muchiilor ee ulc9oreaz6 pe mdsurd ce se n5regte grosinea foilor.hntru realizarea unor modele geonetrlcerfoile termoplastice trebuie sH. poclin naterlale gl rlgidltate rezisten![ eede suficlentE pentru a euporta greutatea betonuLui clnil nu sLnt Ln contact cu fala d.e Lena a cofrajul-ui. Pentru alte modele, de exeuplu La o deformarea euprafalE neleguLat ondulat[, de foi prea care rezultd d.atoritd folosirii nu conteaz6 d.e oblcei, gl 1n aceste subltri cazuri folle de plastic pot fl Lndoite pesb conarginea de sus qt de Jos a panourilor gi fixate prin presarersau cu plofraJulul nezs. Un mare avantaj al- acestei netode esb ufaptul c[ pdr!l]-e nari d.e cofral pot fl gor lndepdrtate ffu[ de pe fata betonuLul, nijJ,oace meeanloe, dtnd. apoi posibll-itatea plastic sd fie desf5 ca foll.e de naterlal cute de pe fata betonului. Pentru a se ml-cAora uzura follor d,in nate riale termoplasticer $ recomand6 ca atunci clnd betonul este turnat f.n cofraJe sd se evi te pe c it pos l b l l s H s e d i ri J e z o J e tu l cl e beton d.irect spre fata acestor foi apJ.lcate pe fundul. cofra juLui. Pentru a se real,lza acest J.ucnu, se agaz[ pe fund.uL cofraJulul, lnal-nte d.e turnarea betonulul; ur strat Lntermed.iar d.e nisip qt d,e clmeat, amestecate tn pdrli ega1e.Se roconaadl ca prina Sarj[ d.e beton din nalaxor sd fte aruncat[ sau amestecatd d.in nou cu a treia, a patra sau a ciacea garJd dtn nalaxorr Aoeastd tn$.surE. are ca scop sg. nHxeascg. slguranla obllneril unul beton aparent d.e calitate, consid,erind.u-se cE, ln prlna OarjE lntSrlte ar putea sd existe resturi d.e benala::rorului. ton desprtaee de pe perelll De asemenea, ctnd se toarnd. betonul esbenecesar s5. se regleze Jetul de betcn in cdaJ gl constantd. la o curgere uniforn[ Dup[ ce s-a termlnat turnarea gl vibrarea suprafafa acestuia ee line sub betonului, iar f,n cazul clnd apa de &rna observafie, tee iese la suprafa!6, se aplic[ o nou6 vlbrare la partea de deasupra a betonului.Dasupltmentare '. cd din cauza acestei vibrdri betonul scade ca nivel ta cofraJ, se oonpl+ se teazH. pe d.easupra cu beton proaepH.t gi pdrlil de eug niveleazH. cu mi,na l-a nivelul a aofraJului. Suprafafa betonului cu o turnat se acoper[ pentru a ee prevent foaie de polletilen[, cm de d.easupra betonuusoarea oelor clliva 1u1, eeea ce ar produce o dep{rtare a betofa![ cle cofraj. nulul prln contracfle DacE se foLosesc foi din uateriale terno plastice ferd agenfi de d.ecofrare, se Gor statd' o ugoar[ aderare de beton, care eetc 1a nargtni, enult u.al puternlcl uncle pot xleta sourgeri sau imprU.gtiere a betonuluL. poate Desprlnderea betoaulut de cofral se 'ugur-a foloetndu-se o solulle cle-gcid cLo-r: 6fiit-sp-6ret6 .,-hidrlc- _9_rbgt" dup6 care folle

cu o clrpH gi cu praf de sdprrn, ln ap5. curat[. cl&tite ternoplastice Uneori naterialele qeza chlar 1n tipare profil-ate, se betoane aparente cu un aspect perior (fie.6 gl fig.?).

ftlad

apot

se po t areaLizf.nd.udstetlc flr-

tr'lg.6..
frac{lonarea ungl supra.fe{e do beton aperent prln Eipci profllate lnguSe

'''!'i

Flg.7. llzotf

Suprafala do bcton eparont prln utilJzarce slnentulul

proftlatErrcar alb

- pe adptueel-i. de cofral absorbante Oflclul, d.e recuXrer6li din Denver (CoLoraclo) a publicat o serie d.e ooncLuzii cu privire la c[ptugellLe abeorbante peat:nu cofraJerca urmare a unui program lntens de cercetIrl f.aceput cu anl Ln urm6.'

t9Jr: gD ?O_p.14

lrFlr

.A,stfel, cdptugeala absorbantd penf,ru beto nul cofrat este o netodE practicd, care d[ ln special pentru ellnina bune rezultate, d.erea pungilor d.e aer, precum gi a aLtor care apar pe suprafeleIe feate obignuite, acest betonuLut aparent. De asemenea, prin procedeu se poate obline pe suprafafa betounlnului aparent o textr:r6 de suprafalE sf.nt forn6, cu aspect plHcut. Totugiruneori pete pe suprafala betonului aparrer$ vlzibile care trebuie sd fie i,ndepdrtate gi prin aLte proced.ee. Suprafefele de beton aparent formate f.a cofraJe cHptugite absorbante sint superioare gi rezlsten!5, Ln comparoca drrrabilitate tie cu suprafelele betonuLui obfinut;Gu cofraJe convenlionale de lemn sau metal. tn coneecin!6, betonul cane se toarn6 ln cofraJe absorbante se d.ozeazH,la un raport ap6/clnent mai ridicat, obfintndu-se uncooF sum d.e ciment nai nLc, penf,ru o anumltdco'gi un anumit grad de durabiLitate, sletenld Ameliorarea supxafefei betonului apareat oqre se obllne prin foloslrea unei clpfi,eli d.e cost rldlahsorbante compenseaz[ prelul oat. Prin aceet proced.eur sB obllne uD. congum.ual redue de clment, se eLinla6 curEflra sau ungeroa cu ul,el a cofraJul-uirprecum gl necesltatea uaul flnlsal speolaL. pentru c[ptu8e nenlloneazd cC, uaterial,ele gtrea .eofraJelor care ae gdseec Ln prezent ln co[ert ar fl nal nult apreclate dacd ar fl nal putln ausceptlblle Ia d.eterlorare ln d,e confeclionare tiuBul operallllor a cofra de Eohimb[ JeLor gt nal puttn tnfluenlate De aseuonea, este cl.luatlce. rlle necesar flzice s{ se cunoascE caracterletl,iclle ale gl clptugelii absorbante de oofraJ, precun comportarea acesteia cf,nd. este foloslt[ f,n contact ou betonul proaspE.t turnat. SipuriLe cle pI[cl abeorbante fo].osite la toate f,ncercErlLe pentnu c[ptuglrea cofraobtgaulte penp Jelo1 stnt d.e obie,ei sctaduti tnr tzolarea pereflJ.on sau chLar diferlfe tlpurl de tapete speclale d,e perete I unul diatre aceste tlpurl este alcdtutt dfntn-o foaLe subltre din pastl d.e htrtie acoperit6 BuselinA, iatreaga foale avlnd, o grosine -cu_ Eub j mm. Cu toate rezultateLe lncuraJatoare oblinute de c6tre Oficlul d.e recuperlrl d.in Denver , pentru nlqiunul dtn fabrlcanlll de tapete pereli nu a reugit s5. ofere pe plat[ o pLac[ epeciaH absonbantE' cu scopul cle a ell nlna pungile de aer de la fala betonuldr.4 aLee tn cazul clnd. placa este foLogitl Dunal o singurd clatd. Din f,ncerolrlLe efectr:* izolatoare te c.u tapete care au caLitEll fe, !E de perete, reieee cE, este neapdrat oeceedr eE' se d.esfacE cofrajul duB6' VA ae ore ) pentru a se preneni o eventualE' acterenfE' ln'tre tapet 91 betonul nou intEtlt. OeLe nal o*une rezultate au fost obfinute prin acoperirea p16cilor abeorbant6 izola toare ou o mueeLin[ leftlnd, De asemenea ) pentru c[ptugeli absorbante de cofra.i ardai bnne rezultate- pJ.Hcile clin fibre de tresti.e, fiinlsate ou flbre de pale ou suprafatdtrethatatE, cu fibre de l-eun plesate la cald qr aJutoruL unui clllndnr bau ohiar ou fL6re d .e et ic ld ( f ig. 8) .

profilat8 Fig.8; Beton aparent an ruprofa{[ trate, turnate fntr-un cofniJ de flbre de (turnare ranversat[)

cu p6sticll

Dlntre diferitele chfunicale gi uleiuri oarc au fost lncercate 1a ungerea iateriorulul pentlu a se prevenl llpirea cofraJelor plecilor d.e beton, ceJ.e naL coresprrni[toarb rq, zulta'te 1e-a dat ulelul de 1n,care f,ns[ {i4 -d,aoE. prezlnt[ pericol ptlcile d,e Lncend,iu. slnt tratate 91 d,epozl,tate clupE,ung6re /Lt1. 12 -.y 5. BE[oaNE apARENTE DEcoRAlrrrE REA-

pmOBA[rv ) ( PARATTEryI
CeL nai Lntereeant nod d,e a remedla efectnrl monoton-gl rece' aI cinentulul este '}EeelgL__ aparentU. a agregatrrlul. Aoeat lucrd-s-c poat6-Eea1'tia, intruclt betoaul este conpui drn ciment, agregat fin g1 grosler.coastltuentl ftha vLzl-'-i _c?Ig pot fi Bugi La evlilent[, bili la suprafafl, Betoanele aparente d,ecoratlve realizate prb puneleq f.a evldea!6 a aglegatelor eonetl-tdo un niJloc prin Gate .ee poab d.a betonulul rn ton d.e culoale, oare rezultt. din aleeetea cu atenlie a agregateLor. In afar[ dd aocete oonsld.erente, suprafelele betoanelor ca agregate gparente oferd un aspeot de omogenitate mult nai atractlv deott la flnlaajele la care rbmtnea vizlbll etratul superior d.e tencuiaL[ de morta:r de clnent. Dintre proced.eele d.e punere fn eviclen![ a ?gxegatelor la betolnele aparente, ceLe nat inpoctante sfnt urn[toarele t

0e1 nal alnplu. gi nal leftta prooedeu de pr> nere lu evid.enld a agregatelor se obtine atunci elnd cofrajul este d,esfEcut de6tu1 ae tlnpurlu, Lar sup:rafala betoaulul eete freeatE apol ou perla _gl epHlat[ cu u4 Jet d.e

SD ?G'p.11

| _oJ t:

lrFr

apdr pentru a face ca agregatul d .par ent ( f ig. 9) .

sd devin6

Fig.g.Beton de rlu

apanent spllatrnealizat

dln

pietrig

Drrrata de tlnp ln cursul cdreia aceast6 medepinde in mare n6surH todd este efibientd de anotlmpuL tn care se executE lucr6rile gi de tipul de cinent folo; de construclie sltl d.e asemenea, suprafala sectiunil tnansversale a betonului respectiv are qi ea in-' se cu care betonul fluen!5 asupra vitezei n o rmal e' cu c l i n a ti c e f n c o n d i tl i va f nt E r i. i,ntre 55 et 65oC Ai folosindutenperaturi se va constata se ciment PortLand obignult, de aproximativ6 cd, ln moil normal, linita inainte de sp5,lare va intdrire a betonului fi de 15J8 ore. Dupd aceast perioad[rpeIiva cula de ciment care acoperd agregatele d.evenl prea tare pentru a mai putea fi parprin tial f,ndepdrtatd prin sp5lare, chiar frecare cu peria.

Fig.lO.Suprafete de beton spilatrla jinrla o qcoalX d'in Grefeld

un zid

de spr

Peatru aceast6 operalier sB folosesc ln nod. obignuit perlt ou p6r tare (pentru cr:rdtird. Este recornand.abil eE se inceapS. de jos i.n sufr. operalia d.e frecare cu peria, deoarece betonul- d.e la partea inferioar6 a peretelui gl in consecinld se inse toarn6'mel intti, operallei d.e tdreqte nai repede. In tinpul frecare, periile trebuie mereu spH.late intr-o g5.leatE. cu ap5. cr.ratH., deoarece ln caz gi nu vor mai reugi contrar se vor inblcsi prlns gi sI sd lndepdrteze mortaruL partial Dup5, ce agxescoatl in evid.enfd agregatul. gatul a devenit uniforn pe tntreaga supraf+ t5, aceasta trebule stropitS. cu apd gl frecat5. din nou ugor cu periai de astE. clatd operalia se va executa d.e sus ln Jos, pentlu a se cur5lt tot nortaml aderat gi pentru a se pune in evidenlE culoarea real[ e agte e a tir lut ( f t g. 1o) i tt/ . Frecarea cu per_la gi spH.larea cuacid rb) DacI dup5' fndepSrtarea cofrajelor, suprafa!a este prea dr:r{ peatru a se reaLiza expunerea ag:regatel-or prin spH.lare cu apArefmcl pasta d.e clment poate fl indepdrtatd f.n general cu ajutorul unei eol-ufil fornate dtntr-_o parte acid cLorhid.llc El gase pErll apf

d,e Deoarece druitatea cimentulul depinde de cond.iliile la care a virsta betonului, cesta a fdcut prizE gi ile al.fi factorJ., nici o proporlie definl ee poate stabili latre acid gi apd, care sd fle eficieat5. toate cazr.riLe; este preferabiL s[ ee lnc ce nai Lntf.i pe o porllune nicd o solufle de 1:6, iar aceasta sd fle concentrat6 ptn[ ce clnentrrl poa. n6sura necesitE.lilor, priatr-o frecare rallonaL te fi indepdrtat de viguroasd. Efectul obllnut pria utlllza rea soluliet de acld cLorhldrlc este a s n6tor celui ca,re rezult5 prin frecarea prafelei nunai cu ap[. Acidul are o acliune chinicU, asupra cinent lui, provocind d,ezintegrarea acestuiarast fel Lncit poate fi lndepHrtat prin frecar cu perta, iar dac{ se urmdregte oblinerea unei suprafefe uniforns, trqbule ca Basta d.e ciment sE fie indepHrtatd Ia aceeagi a dlncine de pe intreaga suprafald. tratat6. De asemenea, este neoegarr c8 de pe beton sE se spele perfect toate urmel.e de solutie - dupH ce aceasta a fost foloeit6 - de ce Ln eaz contrar ea va contlnua s[ actlo neze asupra clmentulul, ducf.nd. J-a desprind rea gi cdderea unor bucEli de agregate.Tre preT:taa gi contactuL buie DU].e sE sa se prevlad contactul mlj.nilor niiniLor c soluf ia, recomand.f.nd.u-ee fnbrEcarea n6nugi

lrtrl

8D 2O-p.16

T9JI:

-E-.

Tratarea cu acid. este neind.icat6 in cazul lucrdrilor d.in beton arnat cu o acoperire red.us6 d.e beton pe armdturS, sau in- cazul betonului oblinut d,in agregate ugoare sau cu piatrl d.e vsrr Tratarea cu acid. a beteaelor d.e virste d.iferite cond.uce la grade diferite Uneori- este inpoeibil de finisare. ca acidul sE fie aplicat inediat dupd ind.ep5rtarea. cofrajeloi de pe diferitele pdrfl ale lucr6ril, iar frecarea cu apd se efec qi tueazE. pe betoane de diferite vlrste, atunci betonul nal vechi trebuie frecat nai nult d.ecit cel nai nou, pentru a se obfiae euprafefe cu aspect roai uniform /7/. tr'olosirea d.e agenti de lntirziere rc) Dacd cofrajul trebuie lHsat in aceeasi pozltle pe perioad.e mai lungi d.e 18 ore (deiinzi.nd. d.e tipuL de ciment folosit qi de ano -poate tinpul anului), -priza cinentului fi Intl,rziat5 trattnd.u-se fata de contact a cofrajului cu betonul cu r:n agent d,e intirzie preparat dia 1 parte re a prizei, melasd aeagrd. qi I p5rti ape (in volrue)i in d.iferite !eri, asemenea agenli ile inti.rz,iere sint brevetali. MaJoritatea acestora slnt conpugl din substanle vegetale diLuate ln alcool gi i,n afarl de intf.rzierea prizei cinentnrlui f,n contact cu ei - nu au \Eeun efect ddun5tor asupxa nasei prlncipale a betonuluL. plg e:rperient5. g rgiegi! cE natura cofraJuJ.ui poate avea influenfd, asupra rezultate lor oblinute prin folosirea acestor nate riale.. Astfel, dacd cofrajul este fornab dtn scind.r.rri care au absorbtie d.e ap5 varlabiJA, acest lucru poate avea lnfluentE. asrnra tlnpului ile-f,ntirzlere al agentuLrii ciad s.cnta vine f.n contact cu agiegatul aparent.&ntru a se evita acest i-nconvenientrprecum gi penf,ru a se obline o repartj-zare nal urifumE a agentului de intlrZiere a prizeiree rF co_nand,5. cEptugirea cofrajului cu pl6ci din fibre d.e lenn (PIT,), a cEror fa!6- au o ab eorbfie de apd nai redusd. 0ind. cofrqJul este folosit pentru prima d.st6, se ap1ic5 doud etratuxi-de agent intlrzietor, iar la aplicdrlle ulterioare, un etngur strat este de oblcei suficient. Furnizorll d.e agenli de lltfrziere a prtzel ladicI diferlte-perioad.e Ln tlnBu]iErora eolulille respectlve l9t pEetreizd eficlen-

ta,

Se gtle cd cu cit se poate d.esface cofraJul nai reped,e 91 prelucra suprafatar cu atit slnt nai narl perspectivele unor bune rezultate. Ira tndepErtaiea cofraJuLui - care tob d,eauna se face cu cea nai nare g3iJd - euse freacE ateit du o peF!afa.!a betonulul Tle - cu per! tarl sau de girnd - pe toit6 intlnd.erea. Il niciun caz operafia- de prrqe:re f.! evideatd a agregatului nu-trebui6 s[ fie LntlrziatE, d.eoarece cirnentul face prizE' gl se iatdregte. tn thpul operaliel 4e frecare cu periaresb necesar{ o oarecare lndenlnare a lucr6t6rulgt pentlu-a_se realiza ad,inclnea de apae In acest sens. trebui6 intd a reliefului. ldturatd numai o cantitate nlnind de ciment dtntre agregate, pentmu a Eie obline efectarl .lgr1!, astfel inclt reliefarea agtegetulul e!, fie peete tot uniform[.

DupH ce aglegatele au d.eveait aparente, strprafata se va freca ugor cu o perie moale ) sp5.lindu-se i,n acelagi tinp cu un Jet Ae rff,, pentru a se ind.ep6rta toate urmele d.e material r5mas liber /L4/. Prelucrarea cu instrunente rd) ce"a ce privegte prelucrarea ulterioard to (dupd lntdrire) a betonului cu i.nstru.mente, aceasta se poate real-iza prin r buceardare, gplluire gi preJ.ucrare cu dalta. Prelucrarea cu instrrrmente ge poate fte atf,tcr scule manuale cf,t Ei cu instrumente aclio nate electric sau paeunatic. Prin tndep6rtarea stratului supeificial de pastd d.e cl ment iatdrit6 de Ia fala betonulul, cu aJutorul instrumenteLorr e pun f,n eviden!5rln Loc d.e a sre tnasca, toate d.efectel-e betoau Lui care rezultd d.introun cofral necoresBt& z6tor sau din llpsa de atenlie la ameatocerea gi turnarea betoaul-ui.Acest Lucru t!gbuie accentuat clt rnai nultrintruclt uultt arhitecli au lnc6 id.eea greglt6 cH prehm. rea cu instrunente este o tratare care Bc ap1icE. unui beton de calitate slab[, pentrtr a-i i.nbundtdfl aspectul. Este posibil s5" se erecute beton prelucrat cu instrumente, care sI fie nezuLtatuL rrnel game largi de agregate, d,ar unele sf,nt nal corespunzd.toare peatru anrrnite scopr:ri dec1,t al-teLe.Unele agregate, eum slnt Bietrlgurile naturaler BU tendlnla d.e a ee sfertroa La Loviturlle buclardei, desf6cindu-se gl Legdtura dlntre agregat gi nasdi ln acet mod, o parte din particulele agregatuLui (b vin libere gi cad lEslnd ciupitr:ri neaspectuoase pe fala betonuluj-. DaaH nu cad lmed.iat, particuLele d.e agregat vor cddea eventual dia cauza unui lnghe! nortnal. La prelucrarea cu inst:rumenter sB eoqlortl cel" rnai blne agregatele care pot fl tEiate ; sau ciocEnite fErd sE, se sparg6. l[ajonita eruptive sint corespunz5toare tea rocilon pentru prepararea betoanelor a cdror suprafa!6 urneazE. sd fle finlsat{ cu instrunentq La fel se conportd gi uaJoritatea cal,carudl or tari . Alegerea agregatelor d.epinde i,n mare nEsutg, cle finlsal de tipul 9i d.e culoarea ulutsritH.. prelucrat Cf,nd se cere un finlsal cu d.aLta, atunci alegerea agregatel-or ee va llnlta Ia moi, cun sint calcarurile, agregate relativ d.eoarece urmele ldsate de da1tH. constitnrlc principal-a caracteristicd a acestari finiea$. fn cazul buclarderil, r:rmeLe instrunentulut etnt reLativ fArU inportanld, factori inpontanli fiind culoarea gi textura suprafelel. O caractertstic6 inportantS. care trebuie nenlionat6 La betonul aparent flnisat alsElrLe este faptul cH. prin cioc6niree egfegatului se deschide nuLt culoarea acestula. De asemenea, trebuie menlionat c6rdegt dlnensiuaea naximH. a agregatului gr6si6r folosit ln anestec poate fi-de L I/A lacl(cip ca 1r8g cm), cigd-suprafafa este pretuciail cu lastrumente d.e cele nai. nulte ori este posibll ca o elngurd bucatd de asesat de "l_a aceast5. dinensiune sd fie vizibifH fata betoaulrrl. Aceasta se d,atoregte faptulul dU atuncl clnd betoauL se taseai[ tn itare

rlnl
8D 2O-p.I7
a.--'' s

plasticd, in cofraJ, agtegatnrl grosler aro tendinla sd se ageze spre fundul cofraJuld, pune la fala betonul,ul se'pot astfel incit in evidenld nunal particule de agregat de dinensiuni ninine. Prelucrarea ulterioar6 a crestelor portlunlo atenlle deo lor rHmase in rel-ief necesitl sebit[ 91 ea se efectueazE rnanual cu inetnr' meate - 'a 1a special Lnspre partea de sus degl tn unele cazuri se poate pro crestei care necesltl a crestelor, d.uce o sf[rinare sedestuL de deLicate,llindtadu-ee reparalii fi na d.e acest d.ezavantaJ, pnoblena poate rezolvat6 prin rotunJlrea crestelor.De asemenear eo reconand[ sd se ageze o gipce d,e lemn, groas6 de cllca 8 nm, la nargloeS copentru a se forna o ua:rglne evtfrajulul, d,ent[, pinE Ia care ed ae execute prelucraPria real-izarea aceetel rcea cu lastrunente. qult nat olnarginir s obllne un finisaj donat decit aoela obllnut prin preLucraxc,^ ptn6,la o linle cu instrunente betonulul trasatd cu creta sau cu creionul ?e fatabt DacE este necesan, aoeste uarglnl tonulul. pot fi ugox aiveLate cu mlna, dB cltre zLd .a ri . . ^ Buolardarea. fn practlca cr:rent6, pentnrbrr A{ffiIffiuprarbtelor d.e beton 6e- foLoseec unul lod.e oapete de buclardli doud felrrrl tund. de obicei cu 21 de puncte t[letoare (fig,ll cilindru a), 9i altul ln fbrn6 de (fig.l]. b)iln gecu 9o ae punite t[ietoare

rbotclot Buptard. Oc ttp r0tn. Etloltl erecutl fatrc lPO t1-20d dr lovtEVrla. tntq! 6 11 pe fata bctomrlid' gi clatlrcgt io kg, depinzf,od de todelt ln flg. 12 ortr operalla de buclardare . arltat[

Ftg.12. 0pera[lo dr buctardrr

Flq. ll.,.Bucesde V buceardE cu cap notund ( 2l de puncte tilietoere)

b,/ buceradl in forde ci lldru n[ (90 de punote tiletoere)

vz

neral sepreferd uLtina buclardE,Intlrdrt este Grosimea aornaLl nai rapitiA ta funcfionare. indepErtat d,e la fala betoa natexialul-ui nulul - foLosindu-se orlcare din aceste capete de buciardd - este de eirca ] nm,

t !J l,': 6D 2fp.18

lrHr

SelSulTeg. fnsbrureatul foloslt peatru opralia de gpifuire a betoaulul poat a\roa uB gpit scutt - pentru lucrdrtle trnde se oetc (rellefale) ugoard - 8iu un gpit 9 textur[ lung - pentru lucrlrile und,c so cer o tettur[ nai re]-iefatE. Actlnnea aoeghrtsrtt-aupo sb d,e a se sflring gi indepblr gtra!,utficial d,e past[ de clnent f,otErlt[. care ac formeazE,pe fala ortclrul beton tuinat.prtn folosirea unul, gplt lung, se poate sfbina 9e p" {r!d-o g:rgefne lup6rtan-tl de naterle\ depinziad de felul tn care lnstrunentul ceti [erturile foloelt. adf,nci carc ee pot obtlne cu aceet fel cle lnstrunent efnt- oele iat corespunz[toare peatru prelucrarea pllagtr] lor din beton nonoltt, a pereltlor Cle sprlJin etc. DEltutrea. Operai;ta de prelucrare a supra felelor d.e beton prin d,trltulre neceeltE foLosirea unor_lgutiqrenter cB I dalta stup$ dqlta 1at6, dalta de perforare gi dalta cu gheare sau cu creste. Prla foloetrea aosbr inetrumen!9,.la aeeucaea luordpl, tn, Europo occid.ental[ (E1velia 9t ftalta) ie obtta aspecte foarte fnrmoage, la .speclal li tcncuielile erterloare, ta-aga f6l taolt vtzttatorli care vln dln Anglla se fagcall dc seord crezf,nd cI lucrtr[lc au foei crcoutate clirect pe beton trrrnet pe gantletr. Slefqlreq_gt lugtnrtrcq re) fn Marea rn uarea Erttanle..tru Brttanie rru gc sc fologcgte fol cursnt necallg[ g euprafefgior de bctoa, llgfufrga datorlt[ faptulul c[ pr6ccaeril cgtc oonll: cat gi, l+ colsectnfl, rclatlv acrrql.Rcirgtta operalicl 9e glefutle deplnde de- tlpul de agregat de asresat foloslt foloslt ta tn beton. beton. oare oare lnflueu Lnfluah asupra rezultatulut rezultatulut final. final. feazl asupra feazl ln eDeotal I,n sDeo speotal ilacd se urmEregte clacd urnHregte obltncrea obllncrea unui flnlbaj tsa.l gc recon8ldl hstrult. hrs trult . In aocet scDB scngr reconaadl gf, sa r -.sc guflctcnt aleagl ur agrcgat aale iI fte do moele gl gate s[ ee poatl lugtnrt.Cclo EE nt corospunzltoarc agre6atc pentru aoest Up do ftnieaJ.!t+t uarunrcle , apaturllc gl rrnelc -natrrralc categotll de calcar, Gienlturlle pot prlul. gn Sraa d(Ucat dc fustnirrrdc ;rnf ra neoesar[ peatnr glcfulrea bctonrrlut cu

C F
l
-

il
I -

t
T I t T il J
r

'.,
- I

th,

\ \ \,
'il,

foarte sGuDagregat de granit ajunge sd'fle p6. MaJoritatea pietrigurd-Lor natr:ral"e nu slnt corespunzS.toare pentru Lustruire, tasH eJ-e pot fi folosite acolo unde este necesar gLefuit, nurnal un finisal Betonul caxe trrneazH sd fie glefutt sau Iustrult se toarnd Ln cofraJe de pJ.acaJrc6ptnrgite tn uod coreapunzEtor-, pentru ca e6' rezulte o suprafald neted.6, l1psltE. de urme d.e eclnduri. Procesul de gl,efuire se executd de obicei 1a trei faze, foloslndu-se un glefuitor dln carborundum aclLonat rotativ, la care se prevede o allmentare contlnu[ cu ap6, pintr-o la ceatrul carbonrnd.umului teavH, situat6 (tfg .Lr). In oond.lfiJ. cll-natice rrntale, prina gLefuire trebuie f5.cut6 la 24. ..56 de ore clupd desfacerea cofra jului, n5, luind.u-se suri speciale pentru a preveni deterioxarea gLefdieginduriLor fetei betonului.Aceast6 re - executatd cu o piatr6 brut6 - indep5r-

nisip trebuie sE fie simllare cu cele fologi anune lparsite Ia prepararea betoaului, te ciment gi 1r5 pdrll nislp, T,a astuparea gi unplerea defectelor de pe suprafata d.e cinent Portland obieuit beton se utllizeazL amestecat cu ciment alb. Aceastd amestecare cu ciment alb se explic5 prin faptul cH.mcrpentru astupare gi umpJ-ere , tanrl foloeit nu este deschis la culoare cu clment d,acH. alb, se va prezenta sub forna uaor pete Lnchise fatd de un fond. de culoare mai descHs5, Ctnd naterialul utilizat La umplerea defec- de obicei dupd telor este conplet int6rit 7 zile - suprafata betonului se glefuiegte l-a umed, d aceastd datd folosiadu-se un carborundun de d.uritate medie. gi lustruirea Slefuirea finald cu carborundum fin se face atunci cind clEd.irea este gata, clnd nu mai existS perieol ca betoamle aparente sd fie pdtate din cauza altor operal i i de fi ni ssrr DacH este necesar[ numai glefuire sau semilustruire, atunci nu este nevoie sd se nai gilusexecute a treia oBeratie de glefuire truire, urmlnd sd se aprecieze d.ac5 glefuirea a dorra se executH. cu un carborundum de d.nritate ned.ie sau cu carborundum fin /lL/. ( inpll.ntare ) d_e agesate ) Tr+ggferul rf 'le eete un procedeu agregatef' "Transferul pri n care se poate real i za un fi ni saj cu a gregate aparente pe fala betonului turnat pe gantier (f ie.14).

flg'13.Aperat trFlextoll, pentru glefuiree de agregato teaz5. etratul superflcial de pastE de cinerit de. la fala betonului gi face i[ hpard agre face ilH apm6ef Fat.uli tn _tlnpgl operafiet, toate punglle d.e aer aseun6e sub stratuL sit'perflclal cle pastd de cimeat. tn dnBul glefuirii, trebule e5, se f olosae oH cf.t nal- multd apE. Mrrncitorul care xo cutE operalia este-necesar eH' aibd la fndenin[ o gEleatd cu aBE curat6 gi o perie mepiin curElg, pentru aa s5. poatd. indep[rta procesul lire paeta d,e ciment produs[ prin realizind adincinea ile-aparen4g gl,efulre, DupE. c s-B lnd.eBHrtat siratul fH' necesar[. superficial^cle pastd d.e ciment cle pe fafa , betonului pioH Ia adincimea necesaiH..dces'firrtun ta se epal{ direct cu apd sau ou un cu apH. pentru a se fuaepdrta tot laptele de cinent 6s pg suprafafH.-La 24 de o16 dupE, pTlng Elefirirer- toat6 gHurile cu aer precua gi alte d,efecte ale suprafelei ee astipH Ei \ ---e9 umplu cu u4 mortar preparat d.in ciment fin.Proporfiile d.e clment fatd de \islp

4.t9. 14. Beton a p a r a n t de agregato

obfinut

prfn

transfer

tfi!

$D ZO-p. L9

{,'

precun qi aspectul, ftnaL geaeraL al zutiv, constd de agregate ProcecleuL de transfer prafetel. Se aLege un nlstp care trebuie sd pe din aplicarea unui agregat seleclionatr' provind din acelaqi naterial ca gi agrega buc5ti de sci.nd.r.rr5.a c5ron suprafalH. prezin' tul- aparent sau care trebule sE. fie de oBbuedti].e de scindr.rrd astfel t[ crestdhrii turd gi culoare dlferitdi alegerea deplnde pregdtite se agazd pe fundul cofqaJuluir Fl 91 d.e efectul urn5rlt. cu beton (tu.rna.re apoi se nnple cofrajul La d.esfacerea gofraJuluirsciuranversatd). Anestecul astfel preparat trebuie sd fle ude pe durlLe cu crestHtrrri sint deslipite pe suprafala scind.rrrilor niforn rdeplndit iar agregatele devln apafafa betonuluir pe o grosime e-gaLE, cu crestehuir cu aptos,rente prin fre6are cu peria /L5/.Metodaestg pe Jundtate din dinensiunea nominalH a-plepentru prelucrarea d.e suprafele apllcabild din agregatr adicd sd fie o unplututrelor care Dimensir:nea agregatelor nari gi nici. r[ de ni vel ai e cu o grosi me de 5...2o-nm . plnE pot fi fol-ostte variazS d.e la 1r5 on Groslmea stratdlui de ad.eziv qi nielp EEvoagregatelor apareala 7 cm, iar reliefarea cu atenfle, rificd utillzindu-se un gabl-on de dimensiuniLe acestora. te este in functie de netezLre. Peste stratul- d.e ad,eziv-nisip, ee agazd etratul d.e agregate. sau c[pBucElile d.e scl.nduri cu cresteturi - cun stnt d.enunlte eurent - tru tugeliLe Agregatele se inpllatH in acest anestec prin trebuie sd depdgeascd 1 ct grosime. batere cu ajutoruL unel ulstrli de lemnr aooperite cu caucluc spongiosi surplusul d.e cu CofraJul care urmeazH sE fie c6ptueit platrd se elininS. ulterior. Eventrralele coscindrrri crestate se executd din elemente recturi se efectueazE apdsindu-se fiecare irnbinate aLdturat (sau din panor.rrl de pla piatr5 cu ntaa Ln anest6cul de ad.eziv $. ni a se de puternice pentru caj), suficient 6ip. Ulterior, se agazH arn6turiLe 91 se aLe de rigidlzare cr.rba f.ntre guruburile toarnd tn cofral betonul cle structurS.. Pa p e re !i 1 or . pe nourile astfel realizate sl,nt agezate DupH ce cS.ptugelil-e au fost tdiate gi a{apcaat, pentru a se usca gl lntEri Ia c[ldur!, ele pentru stnt respective, cofrajele tate ceL pulin 76 de oro lnalnte de a fi foloslagezate pe o masd, gl ln jurul celor 4 narte. gipci de l-emlr late de gini slnt fixate Slpcile de nargine Ee agazl ln cofraJ, p6nc m , c u o g ro s i m e e g a l -[ c u d l me n e l u 1 ...L rJ tnr fornarea unui ancad.rament care sE pro plus grosinea scf.* nea mixinE. a agre[atnrlui, teJeze narginile suprafelel d.e betou decora' durii crestate; f ixarea gipcil-or de lemn se glpcl tiv ln tinpul transportului, Aceste face cu cuie de panou, d.istanfate intre ele de nargiae pot fi uqor tndepdrtate clupA dela circa 15 cm. Sipcile de margine, Lnainte cofrare, fHre sd fle nevole d,e vreun laetrnr se acoperd bid.e a fi f ixate pe clptugeli, ment, gl ulterior refolosite, ne cu parafinE, pentru a se preveni ca pard.e agregat sE se lipeascd de acesticulele to cazul execr4tHrii panor,rriLor ln pozllle tea.ranversat[, arn5.trrra se agazd. cu atenllerca eE se evite orice dizlocare a particuLelor Clnd se urm5regte oblinerea rrnui aspect code agregat agezat pe frrndul cofraJului.Dacl gipcile de lenn respunzE.tor aI panourilor, unele particule sf,nt d.islocate, suprafala se fixeaz6. Ia fata scinduxil cu crestdturi, poate fi ugor reparatfi apdslndu-se parti-cucofraJul-ul rdnininrl fixate pe perimetntl Le d.e agregat intr-un strat d.e adeziv cu pentru a forma o canel-urE f,n Jurul panoul,ui. prizd rapid6, apl,icat pe suprafelel,e detede Pentru fixarea provizorie a agregatelor ri orate. s fo cdptugeald de pe fund.uL cofrajuluir Pe tinp de pLoaie, atunci clad se lucreazE. rapicl losegte un adeziv care se int6regte afardr, trebuie s6. se ia n6suri d.e proteja permlte gi care, clnd se ial5turd cofrajul, rea c6ptugelilor agezate Ln cofraJerfalE cle d.esfacerea c6ptuqelei f5rd sH se srnulgH aun eventr:a1 exces de ap6r finfndu-se astfel gregatele. Dupd d.ecofrare, trebuie sd exissearna d.e natura so1ubil6 a adezirnrLui. indep5rtdrii ugor a tutu te posibiLitatea ror u.rmelor d.e adeziv rXtnage pe fala ag----------------re -, BetoouL care 6e toarnd Ln cofraJe l-a formag a te l o r . i rea panourilor trebuie s6 aibH o bund plaspentru ca sI poatd fi introdus' ticitate, Aclezivii care s-a coastatat cE dau rezultaconplet Ln toate intrind.urile cofraJulul;tn te bune sint compugi-i d.e celulozd solubili acest scopr s adaug5. d.e obicei wr nic prod.enumirea comexcia].d de t i,n ap[, purtind ceat d.e ad.aos plastifiant sau chiar un ! r Cellofas B Extra High Vtscoslty Granul-ar , gent antrenor de aer. gi Adwata. Pentru a putea fl foloPolycell a agregatelort in operalla ile transfer siti Betonul se toarni in stratu-ri orizontaLe , diferitii ad.ezivi sint amestecali cu apl gl gxoase de 8...1o cm, gi se taseaz6 cu vi b' fiind un nisip cel nai potrivit cu filer, toare de ad.inclme, viteza umpleril filnd fin de zidHrie (spre deosebire d.e nistpul sincronizatd c.u viteza la cqxe flecare strat pentru beton). Proportia de ad.ezlv el aP[ poate fi conplet tasat, f6re extragerea viinctt trebuie sd fie astfel, fatd de filer bratoareLor din beton. Betonul nu trdbuie ca a eutntlael sd se prod.ucl o consisten!5 turnat d.irect peste agregateS.e agezate pe groage. fi:ndul cofrajului, ci prln interned,iul- unel pl-del din fibre de lenn (PnL), deoarece se amesleglturiiPentru a se ndri rezistenta poate produce dlslocarea particuleLor d.e asE se aclauge trebuie cu ad.ezirml, tecului gregati PtrII, se ertrage cind Lacepe turnarea ghips; cu acest pin6 ciment La L5% ln nisip oo1ui de al doilea strat de beton. Lucru este reconandat Ln special clad nisipul nu are pdrli fine' vibratoarele trebuie atn thpuL turn6rll, qezate- cf,t nal l,n 6entrul paaouluirfHrd ed va infolosit ca fller Alegerea aisipului decorafle ln contact ou agrogatel-e agezate pe flubetonului culoarea fondului flueala

lrFlr
gD 2O-p.20

l:Jl:

duL cofrajului. Cofrajele se desfac d.e oblcel Lg 1.zile dupE ee a fost tr:rnat betonuli pe vreme recet poate sd fie aevoie chiar d,e o perioadd nai ir,rnsd de tinp. Pentru d.eafacerel cEptugeliIor-d,e pe fala betoaului nu el,nt neceEare deoarece umezoala din instnuneate speclale, oa g[ sldbeaecE ade beton este euflclent[ d.e stlfa![ zlunea amestecului adeziv-aialB prafala cEptuge1ilor, lncit astfel acestea sE' ee poatl desprlnde deetul de ugor. gt desfacsrea Drp[ Lad.epErtarea cofraJelor care acorper6 ad.ezirnrl-nisip cdirtugeli-Ior, poate fl lndep6rtat cu o fata agregatului perle, dup6 care se spalE- supraf,ala panou, (fig.Lr). lrri cu apE curatl

eiat raai rigicre declt de prafuL ile silice Un alt notlv poate fl eE acoin alte teri. Lo unde suflarea cu jet d,e nislp a fost innu au fosi; conplet saeercat6,, rezultatele S-8 ooastatat c6 agregatul atisf[cdtoale. parent .care rezultd vartraz6 dupd repartizarea agregatul.ui tn nasa betonuLui.AcoLo undin de euprafala este conpus[ ln uaJoritate clnent gl material fin, prin sufl-are nu nislp se elod.eaz6 suprafala destul de adinc, la schiub acolo nnde agregatul grosler est6 nai aproape de suprafald.rerod.area situat eete cu nul-t mal redug6. Acest lucru este in speclal atuncl ctnd se foLoeegtc vlzlbll nal ln amestcc agregate ou o gnanulonetrle unif orm6. cte suflare ou fa afar[ de metoda obignult[ Ln prczatnislp usoat - care ge'uttLizeaz6. ln lfiarea Brltanle urr aparat pa'. ee folosegte in oarG aoesta estc tru euflare cu nlslp, dlapgpaat tntr-rrn Jet_ cle apEc Prooed.euL lnXetrur[ La nale nlsrrrl periaolul cneat Oe praful de etl.lce, totuEt aste recouandabll oa lucrltonrl care eableaz[ ad poarto o uasc[ de fa!f,, oapabilE e[ retln{ praful fla de ellloe. Pr.oblena prlnclpall Legat6 d,e aoeaetI, Ectodd este evaouaria unut"vofun Es $e- ap6,_nooesax6, peltru dlspcraaroa nletpului de Ia locul de Lucru. ou nlslp gl care nu O varXantE a suflerll gt diprafulul preztntd perloolul do elllce ?icultatea evacu[rl-i apet cste oea cunoaou6 t6 enb donunlrea d.e plooedeul Vaeu-Blaetr acu alloe utlllzeaz[ care brevetatd netod6 'a1t natcrlaL abraztv (f1e"1.6) /],;7/. oare vtPartea priaaLpal[ a acestnrt uttlal ne f,n cbntact- on sr4)rafata carc se eableas[ plea[ de Joncltune d.ln altaJ oonstU, dlntr-o rrgorr la cara cete atagat unnic lonetallc blnet, cu canal f,nchia-d.csohle.Aoegt aJutaJ la oap[t ou un lncl d.e perie este provlzut prlaftl.atl coneotat la apalelul de aailonr furtun de oaucluc.Dcsoh{tr{A clpal prlitr-un allcell noblnetul ou canal dcEohis-tnchter glat sufletc netalloc Be suprafata betoau . fs oref,ndu-ge fa'aoc-1a91 tlup un vldt lul. orodst de perle. Iaterlahrl Jurtrl lne1ulul ostr cu alloelor fryreunl iie le suprefqf,lr

gt elslpulul do pc fega agrc ffi'ezlvutul gote lor Acsaatl uctodE ual poatg fl foloeltd Al Lr glaaarea panourtl@ d,e b_eton cg mozale oc.ritsto - d,s escmensa ln tebnologia ranrrofirF g1 f,a aceet cazroonclifla t[ de tunare. este ca roEpcotivul cofral eE' ee c{ptugcaae[ cu fundul cofraJului, foloeindu-Bs f,n eceet scop rrn=qqg?lv cle oeluloz6 fdr6 41e19, car6 ee poate ameeteoa 3Ii 6p[ fa aoeleagl p!oporlll ca gl aeela utlllzat Ia metod,a dc transf,er d.c agregat. Trebule sE se la nHeull apeolale pentnr e se asigura rigldizarea cofraJu1ul, splo I se prevenl Inoovoterga aeestrrla. La desfacerea cofraJuluJ,, hfrtla oare 8oo pend fata nozalcului oeramic ee ourltl ugof cu apE., lar toate rosturile cllntrc panonrLIe ceramj-ce inconplet unplute slut uryllutc ulterlor eu clment alb /L6/.

fk -

15.Indoplrtoco

cu aJrrtorul

unel porii

gsg tFF) (saDlarea

Metod.a d.e euflare cu Jat de nielp a supra ; pentru a face s[ devtu{ feloi betoaulul !r parent agregatul nu se folosegte tn ltarea probabll pentru oC rogulanentele Brltante, eanltare referl,toale la pertoolol.e cauzate

cupnfofol betonulul lld.J5. Proluoiurr Vrou-Elart dperrtulul ou-trufonrl

eparoat,

Ifi!

8D 30-9.21

dus la un realptent aI utilaJululrunde estc separat,-aliceIe fiind rctainoduse d,ln nou Pentru exoutarea operaliei f-o, circuit. de eabl-are cu. alicer, inelul tn toriE Ari perlc eete linut aproapo dO f,ata betonulul gtBl9cat Lncet de sus i.a Joa gl Lnvere, pind ss obtlne gradul aeoesat d.c oorod,are tD Jurul egregatulul aparent. IIn avantal aI sablIttl ou Jet de nisiB aau Ce alice cste od ea poatc fl foloslt[ d,oe8upra gl Ln Jurul teglnclurllon, flrd s[ orJ.ete pericolul efErln6ril suprafefelor de gl pentru bcton. Aparatul nal eete utlLlzat realizarea unor efecte decorattverpnln vagablate- cu Jet ) porliunll rlcrea adlnetnll aau l[eiudu-se unele porfJ.unl neeablate, tn rodale reguLate cau norogulate. Pentnr i\DoaparatuL Vacu-Blast negesitl rur tlonere, coqrreeor oare furnlzeazl lOO rt/mJ:n. aea surat /LI/. h) fetoda ilaturbetong r Ia betonul oblgnult, oinentul, agregatclc llae gl grosiere gl apa elnt amceteoate ?nriate de a fl trrrnate f,n oofraJ.Spre d.coccblre de acest proeed.eu, tn netoda ttl{atutbctongn - Gare se utlLtzeazl. f,n apeeial ta - cofraJLe sf.nt unplutc nurul torvegia cu e6rcgat 6roeier, iar spafiile ltbere dfu oo3raJc (procent d,e goluri <le 72.,.4&, clupl '8a!a agregatelor), el,nt apoi lnJectatc c: rctar d.e clment. Faza flnalE, a proGoaului const[ ln sab].area ou Jet de nlelp e ruprafefel de beton pentru a se fnd,eplrta ltratul superfialal de clnent gl a se punc l-n cvidenld agregatele. groel,er Agregatrrl prin treoerea tn l,nc8te verificat inilial 3!cgi-Eo printr-o sit[ d.e 4o rnmr dar cu cond,lfia sI rUnlDC Be o sltE' d.c 20 nm. 8e pot 3oloei orioe fel d,e agtegate rohrnJtte sau sparter cu toate oE. se oblln avantajc evid,ento dacU. se utillzeazl agregate rotuntrtte. Iadiferent d,e forma agregatelorraceetea taebnic s[ fie cu fngrijlre epdlate gt blne acurse de ap6 lnatnte de folosire.In aclagl t1=p, se vor Lua nU.srrrl de preveairerpentru I se evita inpurlfloarea atunoi clnd s dpozt te a z6 pe gant ler . -' pentru prepararea riorta$ flaipul folosit l:r.i se sorteaz6 tnecindu-se printr-o sitd cu ochiurl de 2 nn. Pentru tnl[turarea oriclrel poslbilltdtl dle achiubare a oulortl euprafelei cle beton, f,ntreaga cantltate clc a1aip aecesarE. trebule sE' fle d,epozttat!. X,n grhadd pe gantier gi proteJatl oa EU, sc pe cf,t posibll cu un oonftnut ootrrnllnl de umlditate. .trat Clrentul pentru prepararea motrtarufoloslt lu: poate fi a1b, cenugii elu colorat. eete prcferabil sU, fte fnsE' d.e Ia aoeeagl fabrlGf,, peltru a avea o oalltate gt o iuloarc rablll. Proporlllle de clnent gl nlelp utilizate Ia preparetea mortarului ss ita bllcsc {opa oe nieipul a fost Llvrat pe getienrl gi dupf oc g-au fd'but d,e construcfie l.rlizele necesare (cle exealu r 1 par elr r s o a !; I p a rte nislp ?nt r _l.p a rte ^ ais ip tla d.cinat, fa greutate). Ia Suedla, un amcetoa speoiaL foloelt Dentrn laJeotare -p"-ii+su-rateiiar;i;ililrpleste aoela d.enunit Betoken (clnent, ntglp) qL- t ooupo-

! un agent de erpandare (alrninlu aenll f,n (agent d.e umectapulbere), un plastifiant re) gl un stabilizatori uneori se nai lnchr de gi un agent de intirziere, depiazind de temperatura f,n momentuJ- laJect5ril, CofraJul care se foloeegte in metoda fiatulbotong estc confeeflonat din naterlal d.e caLttale srperLoarE., pentru a se preveni defornarea tl pierderea de lapte d.e olment Ia fnbtn[rl cl,ln cauza preaiunll lnterloare e peremortarulul Ln nouentul expanelunll.Ia presirrnea pe cofral se poate fll verticali, greutate calcula prln oal.cula salcuIa unitatea Oe u qotta de greuEaEe sreutate a tsOl!8 notta Prrn UIIIEaIB rul-ul, clrca 2 Eg/dmr, fnnultitd cu 1n6Lt1Pentru a se preOea Bea coloanel d.e lnJeetare. lnleetare. D!vcnl pterderea d,e lapte de clmentrse folo scsc beazl d.e oauoluo expand,at, $oase de 1...2 cu, pentnu a se etanga fnblnlrlle, f,n gl spgaial lnbinarea dLntre betonul, latErlt oel proaeplt turaat. Ibatm a se da posibilltatea venlflcdrll nL velului nortarului f,n oofra.le Ln timpul i-aglnt pr6vlzute cofrajele cir glurt Ject6rii, de ,confirol, agezate la ol.rca 6o cn de fun clul cofraJului El la 7o cm dLetanlI pe orizontal[ fntre ele (fa jr:nEtatea distlnlei La partea dlntre levile de inJectare). d.e ei,at prev6zute de asemenea Joe a cofrajelor g6uri de ecrrrgere pentru apa de ploaie care eventual Ee adunlt aceete g6url trebuie sI fie astupate tnalntea luceperll lnJeotErit. In nod noimAl, fevtle de lnJeotdre sfnttevl galvanizate, eu d,ianetnrl de ltr, d.lstantate inine ele ou na-inum 7o cm. Ele se agazdincepf,ad d,e la partea d6 Jos ptn[ Ia iti- cn d,eaeupra pErtll d,e eug a oofraJelorf dietanpin6 La cea !a de la narglnea cofraJului nal aproplat[ feavd de tnJeatare nu trebuie sd depE'gcaeaH, V5 ary acoperirea cu aontal a este d.e obloel d.e I ou. Agezarea arnlturll agregateLor f,n oofraJe se face ta caatlteti ulcl, ftecare Etrat f,llad, blae vlbrat 91 ta: eat lnalnte de a se turaa urn5.torul.Tagarea gt se exeout[ cu aeete foarte tnportantl ten$le Bentru a as aelgura obllnerea rrnci suprafeto de beton foarte blne ntvelate. In tlupuL turn[ril agregateLor, levt]e de lnJeotare nu trebute nlgcate Ln sue gi tn Joq deoarece ee pot tnfuncla ou particule d,e a gregate. CofraJele se unplu cu mortar d,e1rrJectare, pfnd Ia 1o om dtstanfd. de la par tea auperloard a cofraJulul. Dozar6a- gl amestecarea mortarului se face intl-un ualaxor de tip tt0oleretew, ia care ee men!5.ne coastant raportul fixat ap5',/ci prea ridlcat mentf un raport ap[/cinent va face ca mortarul sg. segrege La tlspul. ope raliel cle iaJectare, ian un raport apV o1meat prea eoEzut nu poate fl ponpat prin te' vile de lnjeotare. Din nalaror, rortarul este tranaportat La poupa cere aelgurd preaiunea neceearH. Dorxtru inJeotare. Inaiate d,e a Lnoepe efectiv operalla de lnJectare, toate fevil.e de inl a 5...1o cn de l a partea Jectare se rl dl ci de jos h cofraJelor. InJectarea 86 poinegte de la leava cea nal aproplat[ d,e nnul sau dintre capetele-cofraJulul altul gi -ieurf se cotrp1r{ce aJrnep ].a nlvelui tlnu[ prfn6f d.e eontrol prev6zgte ln.Beretele aofriguful Apoi, gaura este inchie6, iar furtunul-pompei se coascteazl la feava uruEtoare, ole -

ra gs ia pe ft: de ni, frt Dar mol fot ob: nut fo:

tlr

nlr Dc*

gr(

ptr

1n; tur ou trr

TOO

cof de de nuE adl bet atb tre lt n fer l-ag alr atu 1a ou aI ooe pa1
Ila

str aCt tre p11

gg

tlr
ga gl

nul

'.1

/ { I

La Le ag3 str tUr can aa con fat tua cul lul Bar

q6atine 9a'e lc oonstltnrente

Can tar petr pra,

lifi!
lD 2o-p.2t

pfntr cind Eqrtarul aJunratia repetladu-8c go pests tot 1a accltgl nlvel ln ccfral. Se lncepe apoi o noul operalie de pompare, Gapetele lnferloere de inJeotare ale tevilor filnd nai iatil la circa Lo an fete ridicate de nivelul atratulul d.e mortar turnat anteriorl Go9e repet[ operafla pine se unplu fraJele. Dacd nu ae foloeesc cofraje la partea de srrg mortarul nu Bc va repartiza d,e Ia slne uxrlform pe Lutreaga lrrngLue a peretcJ.ul 91 dc obloei egte aeccsar sd se completeze operaEalla la etratu1 de d.eaeupra ou n!.Jloaoc nuale, pentru a Be obline o r6epindira unlcind este aonpletat;afornd a agregatululg gregatul trebule s5' deB[geaec[ foarte Butln mortartrlul. alvelul Dcsfaoerea oofraJel-or se face d.e oblcel dup6 8. ..2a ore d.e La eftrgitul. oiclul.ui d.o lnJectarer deplnztnd do rmeme gl de temperatura dln tlnpul. perloadei de prlzE.Sabla:lsa -pG ou Jet de nieip a euprafelei. betonulul tr.re a se pune Ln evlden![ agregatele - BE . dup6 desfacerea .1cou$ c0tnal crrlnd poslbtl nunaltoril care ereoutE, operafie cofraJellorg de sablare ou nlslp trebule eE, f,nbraee nHptl, cu flltre d,e aer, precum gl * de proteolie pentru pr.otejarea mf,inilor. nugi rczlstente cu atelp pe auprafala d,e Adlnclnea sablAril beton ste de obloel apeciflcatd de c6tre ln ttryul- operallel de eablare I arhitecti trebule eE se acordt cea mai nare atenllc de separatle dintre betoanele de diLlnlel vf,rgte, De-a lnngul- aceetel linilrse ferlte o bandErlatd de las{ pe suprafala bctonului clrea )...4 em, care se eab:LeazE. ulterior ) trrrnat a aJune atunci cind betonul proasp[t pentru putea aecssarI. La tlrla a fl sablat cu nislp. Prla aceet proced,cu-este poalbll s!. nu Bc Eal observe roeturile d.e turnare , prlnoLo caracterlstlo[ ceoa cc congtlhric pa1[ a nctodel traturbetong. I ternlDarea operafll-Lor trrturor de con pcatru a sc tnldtrrra praful, glplstructli, clturllc d,c rorta! ac oblgnuiegte ca pe f.rc. dc beton aparent trcaga nrprafall eH. se apllcc o I doue arblare cu nislpi tn ftnaL pentru cur[ac arrfll pc fntrrege arprafa!!, tlrc tm Jct dc lor. Ia unelc casurirtntreaga suprafafl do bcton epareat egtc tratatB gi ou un strat dc rlllconJ', pentru ca bctonul. g[ dcvlnl hJ.alrtrS /L8/ .
I

gpitulre adtnc va -neceslta o betonare erpltmentalE nal uare d,eof,t un finlsal Gare se va realiga prin lnd.epdrtarea cofraJulul gi punsrea in evid.en![ a agregatului spf,frin lare gl frecare cu perla. Pentru ortce .tsen[ru oriae reJ. fel de d.e rinl.sal finleal cu agregate a aparente, q,vvt,s4r.E(l gll.tl'l-&ra|' cu beton aooperlrea vr4 Lrg utJll nin{u6-faaln IIJ,atIIl lrq5v4vv t tea tratErii, trebuie e5. fie de 4r5 cn gro slme, iar pentru flnisaJele prin obllnute tratarea neeania5 mecanicd a fefel, fetei. sE' fie sE nfuitd' nfuit$ pind p.in6 La 5 em sau chlar cb,lar-nai muLt, dacd tratarea reepectJ.vE, reepectLvE, neoeeltE, neoeeltE, f,ndepErtarea p f,ndepErtarea uael rrnel cantltEli nai nrlrl d.e naterlaL- d.e l"a fa!E' /LL/.

6. gIAprSI r{pcllnasD pRItr rlrlrllza.r

REA BEfOANnrroR APARITSqE

pc auprafetoLa toatc flnleaJele reallzatc le de beton, pcatru puncrca ln cvldcnll a agregatel,or, La epecial Ia acclca la car gtratul supcrflclal de paatl d,r cLeeat fl'prla prclncrarc tlritl a foet LndcpIrtat cernlc[ cu Lnetrrrmcnte. acooertrcr cu beton r arnlt'urll pcntru tr.ebnle gE. fte- Elrltl a ceensa naterlal,ul lndepCrtat dc Ia arpragl pentru a se evlta o cyon3rta betonulul trrll d,etoriorate a ad.erenfel d,lntre palttcr.Icle de ag:negate de Ia euprafafa betonu lsl 91 pasta d,e ctneat otrrc flxeaz!, aocetc ;rrticule.

l .y .,
!

;.1
r

btl.tatca de beton d.e acoperlre supllnca rrr dcplnde clc netoda d,e ti.atare foLoslt[ a_ se obltnc agregatnrl aparent po tll;rtrn betoaulul. $vldcnt, un-flntsal Aa ;rrfete

Betonul aparent se uttli zeaz6 pe scarl deetuI de nar la executarea elldirilorrin apocial tn ldrile d.ezvoltate ladnstTial'(FranA; ta, R F a GeruanLei., anglla, SUA etc.). - ral i zat atl t oegt noi tl p de.fi ai eaj cu parament brut, olt gt cu paraneat d,ecolatlv - Bo foloeegte ln prlnuL rfnd La erecutar6a gl eoolaL fafadelo:r cLddirtlor de locuit culturale, La unele cazuri gl la olH'dlrtle lndustriale. tn llteratura de specialltate din diferltc s lndic6 o serle d.e oLldi-rl gl edl terir publ-ice a cdror falaile s-Err executat flcil dln beton aparent, prezentat sub dlferlte netede inprlnate forme (suprafele cu deEenrl cofraJulul, euprafete reltefate reaLlzate la sau suprafefe d.ecorative oofraJe profllate obllnute prin transfer d.e agregate) /L/. gt Haas Hebel dLn Aetfel, ftmcLe R, Tilger Augebur.g au oonstrult fa accst orag cl-[dlrt d.e Locuit dln aaclre d.e beton sletem 'rfagurAr, a clron falade s-au realizat cu betoane er parente (netratate) ou parament brutrturnate f,n cofraJe epeclale /L9/. qrnult De agenenoa, 1n 1.agJ,la a-au utlltzat efect betoane apareate gu pararront brut cu (de erenplu: La Instlhfirl ollvaJe Ln relicf d.e naternatic6 d.in oraguL lrlverpooLrl-a C1[rtb Studenl1lor" rea 'fUniunll a UnivcrsltE'ttt di n f,eel e etc,) /2o/. in R F a Gernanioi gi ln Franla, betoaneLc aparente ou parament brut (suprafefe aetcdc lryrlnate cu deeenul cofraJulul) B-8u ertina gt Ia flnlearea perefJ.lo:c eonetrucllllor clc (flg.17rfig,lS. J.ocuinfe el soolal-oulturaLe tn ltalla, crpola Pa1atulut SporturlLor dla or6geLuL ollnBlc clln Rons eete pusc' fn evldealE prin'finlsarca tn beton aparent 8 8rcelor (fig.19), eeea ce ofer6 un afeat Brhltectural d,c rnare luportant[, /7/. fn SUA, uttltzarea betonulul aparent Ia ee (tcarccutarea clEdirilor eoclal-culturale publiae) a luat, de asemenea, tre, ediftcit o dezvoltare lnpreelonant! /22, 27 gL 24/. La o foa:rte nare ootrstTuollc aan{atstratlvl petott dln lume, dln ![lant, B-8ll exeoutat d.ln panourt preeonXrrlnate de beton aparent cu paranent brut gl dleooratlv /e5/,

IB

'q

8D 8O-p.85

rfit

Y
I
,i

il,
I

1l

Flc.l?.Suprafete ln egezete Irahr-Badcn

de beton la alternanld

aporent cu paramnt o clildlre dc loeutt

brut, dlD

flg.19. ollnplc

Cupola Paiatulul dln lona

Sporiurllor

dlq orlgclul

?n Franla, o serLe de flrnc oars se ocupl f,n fabrlalfinieaJelor de inclugtniallzarea (dc cxenplu flma Cauusle de prefabricate Coignet) execut[ paaouri nstt de beton !!cle loouiale flnat d.estinate construcllilor nloate ou beton cu patament d,econativr !o8Llzat prin transfer de agregater sau.prla prelucrarea meoanioE a suprafefelor /26/. fn lIrtLe nordlce (6uedia gi Norvegla) utl.J.izarea betonuluJ. aparent are o larg[ apllecltftciL fatadelor cabllttate la reallzalea aeatralc instltutll 1or publlce (niatetere, etc.) tn care se oblin suprafele ou acceo betonuLr:J. f,lr turntrrll tnat aepect, datorit6 dln na.'' col{eollonate cofraJe cu reliefql!, pLastice l?7 gL 28/. terlale .Fatade nod rrb) Ronlnla - ca gi. tlr tn Republloa Soolal.lst{ fa bune condlli,l aLte ldxl - B-8u realtaat cu beton apareat, executat prla conetnuolti tehnologia betonuluL obignult /?9/. Astfelt sint : rrFaruilt de Ia Constanta (o constrrcde 25n\ lle cle beton arnat, aviad taEljinea rrTurnul (cu clln Bucuregtl d,e panagutigtiu 1n[ltiuea de 5o n) etc,

l'lg.18. Balcon flnlsat ---. nent brut

cu beton aparantr Gu pera-.

-lrl

ry.

Jl.:
O_p.24

De asenenea, s-au executat cu betoaae apa If, experimeataler rente o serie de lucr6r! gantlerel-er Palas, l[. M[grrrele el^ -Pltegtt. celor la proalsErlle icestea vor contritut d,e realLzare a nal coresprrnzEtoare criteril dla -!ara betoaneLoi aparente f.n condllllle Balta de loculnle noastr6 /8/.- In certieruL bloourllc 8-8ll executat Alb[ - Bucurestl, <le L7. A8, - Ag El Al (P+4) din panouri nari prin dlferlte fabric[ fintsate-din titon. d'e rul!proce6.ee (pi-etriq de riu, criblurl s-a acestor panouri realizarea iurr[ etc.)l d,e prefabrlcate fdcut Ia f,atreprinderea ttProgresultt - BucureqtL /Jo/. ale cE suocegele obflnute Este de prevlzut betoanelb aparente tn diferite !5rt vor fl gt de rezultatele acestor erpe confirnate pernlffndu-ee aetfel generallzarlmentlrl, Fee acestel- noi tebntot 9t tn faia aoasts[. lntroducerea betoanelol fn cs"" ce privegte chlnlce ladustriel aparente Ia lucrErlle cE aeigueite Lntercsalrt de rel-evat faptul f,upotrlva ooroziunlL nl nr' rarea protecflel cu aceast[ ln. nal cE- au este ln cbntradti-ctle troduoere, ci nneori o imprrne-.Agtfel,r Ploaparente teetia aniicorozivE. a betoanelor aohlnlc[ prin a f5gt fdcutd ln lnduetrla coperlrea acestor betoaae cu o pe11cu16 de dtad resultate eportdtcd)' epbaur (r[gin[ fr eventual fata betonulul' sitlsf[c[toareg

prin f,nchiderea parent poate fi preg6tit6 porlloqr orr aJutoruL unui strat suport aju(de exerylu cu un glet sublirer prt[tor gt parat dintr-un cinent amestec de nislp, iracet). Un alt tratanent lmpoltant ile al faladelor chinlcd se poate beton aparent din industrla face prin addugarea d.e fLuoellicat d.e zinc fn proporfie de 5% dln in nasa betonulul, greutatea cimentarluii aceet tratameat aslgtrr6 - conoomlteat cu anticorozivitatea betonul-ul - gi o eerie d,e avantaJe, gi anumel - Bo ndregte lucrabilitatea betonuLui j de zinc acd.eoanece adaosul <le fluoslLlcat dd posibilltatea flonf,ad ca un plastlfiant a/ci factorului ntogordril - Bo obline un beton rnal omogerl qi nai un Lnd,e zlnc fiinil comDact. fl.uosillcatuL de prizHi ttrlietirr - 86 astguxd tn final o J.npermeabiLitate hlbetonuLui apareatrdatorlte a euprafelei fornat. de elllclu droxidulul belupuse callt[tli supllnentare Cerlnlele Ln industrla toaneLor apaiente utlLizate i.nchlntcd din lara noastrE, nu conduc la a acestor guatarea doneniuLui de aplicare Setoane, Gl clln contra La extinderea foLo de exploatare 1or, chiar f.n condilll elrti mai gevete /8/.

BIBIJIOGRAFIE

Consultatl r) 1 . gmORGHfUrFl,, r Materiale pentru ftnt eaJe. StntezE doerrmentarEr pag.9-1L ) oDoaEi, 1966 2 . IIGERC I Prooed,ee lndustriale
pentrrr ft. aiearea cl[dirllor d,in paaouri narl, la gl pe gantlere, Lnclustv fol-osL fabricl :rea placaJeLor ceranlce pentru placaJe Studtu, tehalco-economlc (Reexterioare. poz.pJ,an fT B-5/ ferat cu concluzil) L96', INCERC 7. triifZm r, Wllhelm ; Le bdton appatent dc Edltions EtrmollearPariq la coastructLon. 1966, Cota CDCASC-r65, G.t O nou5, coneeptid a betonu8. .A.SAI[DEI. lul arn6; - r ff-I-,rr apareit - Pargea E Sout6+{ pe gantlerele d,c conetruclll UIPC, nr.5s nai L965, pag.27-?7 9. IIIISDEII, Otto r Sichtbeton - Bearbettete prel.ucratc Betono6erflachen- (Suprafele de beton aparent), Bau und, Baulnd.tstrie (RIG), trefl 2, august 1.956, p.7o9-7L6 Xo. CEIITIIE, E;IJ. 3 Concrotc Flnlahere and Decoratlou, tond.on, 1964, CDCASA-7o77 LI. GILCHRISI , Wilsba r Exaoecd. Concrete (vol.I) Flnieh6e, G,R. Books Llnlted L,ondon, L962, CDCASC-28r4 ,

, . lfiar,L, g. I

Betrachtungen tlber deA SlChbbeton (Obeervafil asupra betoaulnl aparent), Betoastela-Zeitr.rng (RFG), nr.2 , L962r pBB.6L-69. Traducere CDCAST-t8r7, Bucnregti L962 <I!3c9t I 3laisalul_ob!1nu! dln cofiaJe -- (CrB wig-9Al' Uaarra) .Referat IN@RC problema betoanelor aparente Ln construcltlrd.ec. L96r, MIC - Dir.TehnlcE , C-L79L, IPCMC

4 . FEf$ING, H.

, . MIC-IPCMC : Studiu prlvlnd

L
I

5 . INCERC : Betoane aparente, Betoane dece ratlve eu agregate colorate gi d.ecapare cu acizi. Betoane cu agregate natrrraL - Referat eu aoncluzii gi propuneri prlviad. cercet5rl de laboratorrLgS6 rpoz.lb n[gERC

1,2. llOIiKS, W,t. : Surface - flaiehlng techniques for Large Brocast coacrete paelb (Metocle d.e finieare a sr4rrafelelor la panouri mari dln beton prefabrlcat),Raport tehnie publtcat de 0eueat and Concrete Associatlon, Londrar aprilie 19e*. Trad,ucere ODCAS,nr.6682, nal 1967 Lr. x x a Betoa sp5.Iat. Betoa und Stahl,betonbau (RfG) , w.5, nal 1966r p8B.

rr{rv

1 4. Orgaataation for lndustrial Research TNO - Instlbute TNO for Building Materlale : Erpe and, Builcling Structures rtenie ulterioare asupxa erpunerii igregateLor din beton cu ajutorul inunui tf,rzietor, f olosit ca agent d.e eliberaror aprllie L96?. Report Nr.Bf-67-J9 , prezentat de fr. P,C. Kreyger Lange K leir eg I, R e $ e ri J k Fl" L5. GIIEORGHfU, I Tehnologll moderne gi gi noi Lq construe$it civlLe nateriale CentruL de Documentare al inclustriale. Industrlei Chimice gt Petroliere.Coleccursurilor d,e perfeclionare I cativul dreLor cu pregdtire superioard, 1966, Cap. X V . P l a c a J e l PB g .9 -1 1

27. EI-trIAR,J.M, ! Referat (CIB-W29-951 ]1atn efectuatedrid) asupra lucr5.rllor Instrii betonului. legfltur[ cu finieajuL tuto Eduardo TorroJa. Madrid. 28. IJI,RICU, [rtlb : Referat (CIB F2g-oar Madritl) asupra nodific6rli suprafdfdt proprietdtil Leranubetonulul, datorit!. l-ul utiLLilat pentru irofiaJe. iTCERc gl SAtr'TOfU,E. t Bctonul tn 29. MOISESCUTA, arhitecturS., Ed.Tehnlcl, Buc.'1tS+TCDCAS D-5o66/a ANGELESG'II, M.,LECCA, 3o. CONSTANTINESCUTR., M l Betoane aparente d.ecorative cu agregate natural-e. Revista conetructll de construclil 1or gi a naterlalelor , nr.|, 1, dla= L967r FaS.761-369, L5 flg,, gran6

g.B. t M., GffiORGHIU,Fl. L 6 . ANGELES0U, marl FlnisaJe d.in febric6 a panourtlor de lod,e beton armat pentru construcfii Flnisarea eulnle, Studti gi cercetHri, gi proteclia INCERC construcliil-or TL96S " D-5566/Ta. P88.L5-}L, 28 fig. CDCAS

L7. x x x

Prospect Vacu - Bl"ast Llnlted machine d.ata Sheet-Meditxi SlanghrBucks, Eng1and, II{GERC -

b) Recone+<lsLEH. Construclll 1. x x x f,n beton aparent . Coacrete Prod.ucts (SUA) j nai 1t55rp .3941 Betoa aparent. Byggpiistaren 2, E x x -4 (Suedta). Dr.ir- ian.1956, pag. r9 flg. (in anexa ByggaHdsforsknlae) ,. GRiiN.oifl. r Cons'truafil ln betsn aBafrrt i-npermeabll. Hoeh und Tlefbau (Rf'{;} nr.8, auglrst, 1965, Pag:2-L4

.J

1,8. x x x "Schokbbtonul']d.6 origin5 or"oa# gi agregafr6, beton realizah$'ciment

I fig.

liltiili *.io iliS'Eti :,'ll' ;"il#{"l""f; ( 5pa: : ! a) rr.L 4 7 , a ffi l i e l -9 6 5 rp& 8.8-9, "i
o

de locuinle raliona19. x x x Con*trucfii 14, in be to n a p a re n t n e tra ta t,F a c hzei tim Bauen (RIG), filr Fertigteile schrlft rrr ,5, 1966 , pag.27-24 2s. x x x I'afade nod.erae tn beton ap6rent. Concrete Prod.ucts (SUA), nai 1965,l- pag. dupE E r eg .9 2 r 5 fl g . ?1. x x x C{rnstrrrslll din beton aparent . Lilnd"ustria itaLiana deL eemento (ita gi I ia) r t r r r ,1 r i ? i " fi i g ,5 7 -6 o , 4 fi g. - - E li, 21 196 5 , p a g ;f' 2 5 -i a 8 r' e fi g . cu ?.2, :r x E Conslsug+;li Ln beton apareni ei-men.t a1i; " Ccnerrl;e Products (SUA)rnr.?, L966p pgfl""'t-4-"{l 27. z x x Con-stnucfi.l i.n beton aparei,t. Ooncrete Prod,ucts (SUA), nel 1966, pag, 15-1L, 15 fi.g. 24. x x x Teattru nuzicdl cu falada clln panoriri f.n beton aparrrt. Conc:rete Pro ducts (SUA), w.l , 1965r pag.42-r+] La adntnrsira'tive 25, t x x Construclri avind perelt Sl,anl (SuA) - construclie d"in panouri precornprlmate in beton aparent. Concratc Prodlucts (SUA),trr.7,1966" pag.lE, 7 fLg. 26. x x x Panamente de. beton arnat ryarent. technlque d,u baAnnales de lf lnetltut tiuent et d,ee travar:x publics- (Fraata), 3u.21+, L969, FaB,L229-L248' 58 flg'

:' Fl nl sarea superf ielyll .J. 4. IIU R D OC Kl T a bctonulul' (cap.15) . Surface flnlsh:r.ag of concrete. Concrete nateriats and prstlce, CDCAS,T-4o4J i. I. r Executla betonulut a'SCUOUnOCK, parent. Diutsche Arch.ltektrrr (RDG)lrrro

6/7, rg6L. gDcasT-tzgg

6, ADAII, l[.U. : Parenents de b6ton atnd apparent, Supplment arx [Anna],es de et lf lnstit'u.t technique d.u bttineata des trarraux publics", nartie-aprlllo ) L96tr n?.L8r-L84 Congtrtrc 7. t x, \. I Betoaul'deoorativ. gl mecaalzare" CaLet selectlvru.lq til L965 i CofraJe dla stlclopLasttc 8. x x t oDdulat aeig'r:riacl c fa!5 fiait[ deoeebj.t5 betoauLui-. Engineerlng ltfcra Record(SUA), nr,6, 1966u p 1oo, ] fig.
,r

rr
,,
I

J'

9, EIIV$EAR, R.G. : fnfl,uenta substanfe 1or pentru d.ecofrarea Sl corectarea rlefectel"or care apa! pe suprafala betoaul-ul. Cenant and. goncrete Associatloa' ($IIA) N/a}r- aprilie Lg65 i , !' betonulul, s Lo. IffiTENSR I Propr5-etdlile pqTgnt..__E"u und Eaulnd.rrstrte (RFG),nr"? p,j "L959. CDoAs [-1994

8.