Termenul de Umanism (din latina: humanitas = omenie, umanitate) are doua semnifi ca?ii: Pozi?

ie filozofica care pune omul ?i valorile umane mai presus de orice, orientnd u-se n special asupra omului ca individ. Omul constituie astfel valoarea suprema, este un scop n sine ?i nu un mi jloc. Umanismul implica un devotament pentru cautarea adevarului ?i moralita?ii prin mijloace umane, n sprijinul intere selor umane. Axndu-se pe capacitatea de autodeterminare, umanismul respinge validitatea justificarilor transcendental e cum ar fi dependen?a de credin?a, supranaturalul sau textele pretinse a fi revela?ii divine. Umani?tii sus?in mora litatea universala bazata pe condi?ia umana ca loc comun, sugernd ca solu?iile problemelor sociale ?i culturale umane nu pot fi provincialiste. Mi?care spirituala care sta la baza Rena?terii, aparuta n Italia n secolul al XIVlea ?i care s-a extins n mod progresiv n Europa apuseana pna n secolul al XVII-lea. Ea este marcata de rentoarcer ea la textele antichita?ii greco-romane, care servesc ca modele ale modului de via?a, de gndire ?i de crea? ie artistica. Istoric Ca prim reprezentant al umanismului poate fi considerat Protagoras, sofist grec din secolul al V-lea .Chr., pentru care "omul este masura tuturor lucrurilor". Termenul de "humanitas" l ntlnim deja n scrierile lui Cicero, n care omul ocupa un loc aparte printre alte vie?uitoare. n Evul Mediu, se vorbe? te despre "humaniores litterae", care reprezinta ansamblul cuno?tin?elor profane predate n faculta?ile de arte (ar tes liberales), spre deosebire de "diviniores litterae", care ?i au sursa n studiul Bibliei ?i sunt predate n faculta ?ile de teologie. n secolul al XVI-lea, "umani?tii" studiau ceea ce ei numeau "umanita?ile" (studia humanitatis ), n?elegndu-se prin aceasta scrierile clasice ale antichita?ii. Pentru ace?ti erudi?i ai Rena?terii, no?iunea de "huma nitas" avea acela?i sens ca n epoca ciceroniana ?i nsemna acea cultura care, desavr?ind calita?ile naturale ale omului , l fac demn de acest nume. Cuvntul "Umanism" n n?elesul actual apare mult mai trziu, ?i anume n 1808 n scrierea lui Fri edrich Immanuel Niethammer