Sunteți pe pagina 1din 13

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

APARITIA SI ISTORICUL SOCIOLOGIEI JURIDICE

Abordarea acestei problematici vom continua sa o facem respectand aceeasi regula pornind de la sociologia generala si terminand cu istoricul sociologiei juridice; aceasta si pentru ca privind din punct de vedere cronologic, sociologia ca stiinta noua este anterioara celei juridice.

Facem aceasta precizare si pentru ca in viziunea personalitatilor cu merite in crearea sociologiei, nu gasim o departajare neta intre notiuni de sociologie pura si sociologie juridica, acestea din urma gasindu-se de multe ori expuse in lucrarile lor fara a face insa o referire stricta la sociologia specializata.

A. Primele origini

Antichitatea a fost perioada in care oamenii au format grupuri mari care au creat cetatile si statele in care au realizat valori materiale si culturale, ele constituind baza civilizatiei

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

moderne.

Ideile acestor timpuri s-au materializat in lucrari care fiind studiate in zilele noastre, dau

posibilitatea analizei institutiilor si temelor expuse, reusindu-se evidentierea unor

zii de natura sociologica , cu toate ca nasterea propriu-zisa a sociologiei este inregistrata mult mai tarziu, cu peste doua milenii.

conclu

Inca din ANTICHITATE a fost sesizata existenta politicului ca obiect de cercetare in general.

Abordarea politicului din perspectiva SOCIOLOGICA are o istorie extrem de bogata.

Analistii desprind doua momente hotaratoare:

- cel al precursorilor;

- cel al intemeitorilor.

Seria precursorilor incepe cu ARISTOTEL numit si STAGIRITUL dupa orasul natal

Stagira (384 322 i.e.n.), care in lucrarea sa POLITICA , subliniaza ca omul este o fiinta politica pentru ca el este un animal naturalmente sociabil, capabil sa traiasca in grupuri

organizate si reglate, in comanda, altii se supun.

societatea civila si in corpuri politice, in cadrul carora unii

dintre

Contributia lui Aristotel este deosebita mai ales in ceea ce priveste analiza raporturilor cetatean, comunitate si stat.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

La Aristotel, politica Stiinta regala este stiinta celui mai mare BINE, al Binelui Public.

Atat in POLITICA , cat si in Statul atenian , Aristotel ia in considerare factorii sociali-economici si factorii social psihologici in interpretarea cauzelor schimbarilor produse in formele de guvernamant.

Referindu-se la aportul lui Aristotel la crearea unor premise temeinice pentru

fundamentarea ulterioara a sociologiei politice sociologul francez SCHWARTZENBERG arata

ca acest corifeu al gandirii antice a elaborat nu numai a propriu-zisa.

filozofia politica, ci chiar sociologi

Spre deosebire de Platon, Aristotel a efectuat cercetari concrete variate si extinse

conduse in spirit stiintific, folosind

metode inductive si comparative.

Personalitatile de vaza in domeniu (din antichitate) au fost grecii Aristotel si Platon.

In lucrarile sale fundamentale Politica si Etica , Aristotel formuleaza idei de ordin sociologico-juridic, dintre acestea cele mai importante sunt referitoare la:

- societatea umana care este guvernata de o obiceiuri, cutume si moravuri

anumita ordine fundamentala, de

etica,

; grupurile de indivizi, solidaritatea

- conceptele de coinoniai, filia si nomos reprezentand

sociala si

fenomenul social numit ordine eficienta.;

- existenta in cadrul fiecarui grup social a dreptului si a

- statul este un fenomen natural cerut de existenta fiintelor umane.

solidaritatii sociale;

Sociologul francez G.Gurvitch considera ca Aristotel a prefigurat multe din aspectele

importante ale sociologiei juridice cum sunt:

juridica

microsociologia dreptului si sociologia .

Platon, pe langa idei de ordin juridic si criminologic, in cunoscuta sa lucrare Republica ,

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

mentioneaza ca cei care guverneaza statul sunt magistratii . Ei asigura fericirea membrilor societatii, statul avand ca sarcina principala administratia justitiei, mentinand in felul acesta ordinea si unitatea.

Asa dupa cum afirma majoritatea istoricilor si nu numai, dupa perioada fertila a gandirii

antice, reprezentata de eruditii mentionati (la care trebuie adaugati precum si scriitorii acelor vremuri ca:

Homer, Sofocle si Ovidiu etc) a urmat o perioada de peste 1500 de ani, de slaba fertilitate sociala

Herodot si Platon

In evul mediu, in vestul Europei au aparut primele idei de ordin sociologico-juridic in lucrarile teologului Toma D Aqino si a scriitorului italian Dante Alighieri

.

Adevaratele origini ale sociologiei se regasesc tot in Europa de vest, dupa schimbarile de esenta produse de Revolutia Franceza 1789 si de revolutia industriala cand in locul religiei incepe sa fie folosita stiinta in a explica si intelege lumea.

Premergator acestor evenimente istorice a fost scriitorul, juristul si filozoful francez Jean -Jacques Rousseau, care afirma ca societatea a aparut dupa ce oamenii , la inceputul existentei lor naturale, au trait izolat pentru ca apoi acestia sa se asocieze

.

Aceasta asociere in care se mentin forta si libertatea fiecarui individ, se datoreaza insuficientei fortelor izolate ale oamenilor, luati separat, pentru a le asigura supravietuirea.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

Pentru aceasta asociere (afirma autorul) s-a gasit instrumentul juridic numit contract

social care duce la crearea

statutului contractual.

Rezulta ca statul si dreptul sunt produse ale vointei comune (sub forma de contract) ca forme ce se impun pentru existenta vietii sociale.

In afara ideii centrale referitoare la acest contract, Montesquieu apreciaza ca dreptul se

explica atat prin

principiul legalitatii indivizilor cat si prin interventia unor alti factori

-de ordin natural cum sunt: relieful, marimea si calitatea teritoriului, felul climei, dar si

-de ordin socio-economic cum sunt: comertul, moravurile, religia si libertatea cetatenilor.

In acelasi timp, iluministul francez afirma ca dreptul nu este ceva imuabil ci ca aceasta evolueaza in timp si spatiu datorita unor cauze generale care influenteaza in acelasi timp si societatea.

Referindu-se la precursori, specialisti de marca ai sociologiei sustin ca ar trebui considerat nu un precursor ci chiar un adevarat intemeietor al ulterioarei sociologii MONTESQUEIU (1689 -

1748).

Prin SPIRITUL LEGILOR 1748, dar si prin cea de a doua a sa lucrare, CONSIDERATII ASUPRA CAUZELOR GRANDORILOR ROMANILOR SI AL DECADENTEI 1734, Montesquieu are o contributie remarcabila la creerea premiselor pentru abordarea sociologica a politicului prin postularea (enuntarea) principiului legitatii, ca decurgand din insasi natura lucrurilor :

- formularea raportului dintre legile generale si cazurile particulare

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

- relevarea faptului ca face parte din spiritul legilor, rolul pe care totalitatea conditiilor

(geografice, economice, psihologice si institutionale), il are in determinarea configuratiei si continutului ordinii politice dintr-o anumita tara.

Montesquieu a fost preocupat de sintetizarea datelor elaborand concluzii generalizatoare cum ca exista relatii constante in faptele sociale.

Istoria si viata sociala nu sunt conduse numai :

- de vointa PROVIDENTEI (intelepciunea suprema a divinitatii in guvernarea lumii);

- de capriciile HAZARDULUI;

- de vointa ARBITRARA a oamenilor;

ci de legi care exprima regularitati, care deriva din natura lucrurilor.

B. Intemeietorii sociologiei

1. Auguste Comte

Desi au existat multe incercari in nasterea noii stiinte, majoritatea autorilor sunt unanimi

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

in parerea ca cel mai de seama sociolog, parintele acesteia este filozoful francez te Comte 1798-1857 care a folosit pentru prima data cuvantul sociologie 1838

.

Augus

Potrivit acestui autor, sociologia are ca obiect de investigare umanitatea iar partile componente ale sociologiei sunt:

-statica sociala (care cerceteaza crearea societatii si structura institutiilor ei);

si

-dinamica sociala (reprezentata de dezvoltarea ideatica a omenirii).

Comte a creat pozitivismul sociologic, considerand ca noua stiinta determina bunastarea umanitatii, utilizand stiinta pentru intelegerea comportamentului uman, ducand la prevederea si controlul acestuia. El a considerat ca oamenii se gasesc permanent intr-o pozitie duala: viata in comun si a tendintelor lor egoiste, ultimele fiind infrante de educatia religioasa si de nivelul de cultura generala.

2. Emile Durkheim filozof si sociolog francez. Seful scolii franceze de sociologie. A demonstrat o orientare pozitivista ( Despre diviziunea muncii sociale , Regulile metodei sociologice ) a subliniat caracterul obiectiv, legic si specific al fenomenelor sociale.

Teoria sa despre reprezentarile colective are un substrat idealist obiectiv.

Unul din parintii sociologiei in general si a sociologiei juridice in special este considerat fi lozoful si sociologul francez Emile Durkheim 1858-1917

.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

In conceptia sa, societatea si dreptul sunt inevitabil legate intre ele, acestea din urma fiind de

fapt

neputand exista fara ca viata juridica sa nu existe simultan.

forma speciala de structurare a societatii, viata sociala

Dreptul reprezinta forma solidaritatii sociale, in ea fiind reflectate multiplele fatete ale solidaritatii sociale.

Durkheim este cel care a fondat scoala sociologica franceza, sociologismul

reprezentand acel curent care considera fenomenele sociale ca fapte sau lucruri sociale

concretizate in moduri colective de ganduri. conduita creat de colectivitate.

Potrivit autorului, dreptul este un mod de

El considera ca in societate exista doua categorii de solidaritate umana:

a) solidaritatea mecanica;

b) solidaritatea organica.

Aceste doua tipuri de solidaritate determina crearea a doua categorii de legi, astfel ca solidaritatea mecanica le genereaza pe cele represive iar cea organica pe cele restitutive (ex. dreptul familiei, commercial etc).

In afara de geneza sociala a criminalitatii, cu privire la reactia sociala fata de acest fenomen, concretizata prin pedepsirea infractorilor, Durkheim afirma ca pedeapsa este ca insemnatate mai mare in societatile mai putin dezvoltate, unde puterea conducatorilor are un caracter absolut .

3. Max Weber (1864-1920) sociolog, filozof al istoriei, politolog si economist german a elaborat:

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

Studii de sociologia religiei si istoria economiei ( Etica protestanta si spiritul capitalismului ).

A acordat o importanta deosebita unitatii principiului cauzalitatii si comprehesiunii (care se poate intelege usor) in cunoasterea realitatii sociale, elaborand in acest scop cu functii metodologice, scheme abstracte denumite tipuri ideale .

Autor al unei teorii eclectice (imbinarea mecanica, hibrida a unor idei, conceptii, puncte

de vedere) privind pluralitatea factorilor istorici cu sublinierea primatului factorului psihologic

( economie si societate ).

Sociolog de seama, a fost germanul Max Weber 1864-1920, care pune in centrul atentiei actiunea sociala, ea fiind determinata de faptele oamenilor care determina crearea colectivitatilor si complexele lor sociale.

In lucrarile sale arata ca notiunile de obicei, conventie si drept, (in care ultimul deriva din dezvoltarea treptata in timp a primelor) coexista in timp.

Weber apreciaza ca sociologia juridica trebuie sa stabileasca opozitia dintre cele trei tipuri de drept:

- dreptul material supranatural (mistic si religios);

- dreptul material relativ, rational (procedural sau institutional);

- dreptul (formal si material) in intregime rational secularizat cu ajutorul logicii formale.

Dreptul privat il considera legat de economie iar cel public de politic.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

C. Traditii si contributii romanesti in domeniul sociologiei juridice

Vestitul spatar Nicolae Milescu Nicolae Spataru (1636 1708) boier si carturar umanist din Moldova

Participand la un complot impotriva domnitorului Stefanita Lupu 1659 1661 a fost silit sa ia drumul pribegiei.

A peregrinat in Germania, Franta (unde a indeplinit o misiune diplomatica) Suedia a

trimis un tratat teologic in latineste care reprezinta prima lucrare a unui roman tiparita la Paris.

S-a stabilit in Rusia, devenind sef al corpului de talmaci.

A tradus si compilat in limba romana lucrari cu caracter istoric, religios, educativ si

filologic.

Vechiul Testament , o prima istorie a imperiului otoman in latina si in rusa, intre

1675-1678 a indeplinit din insarcinarea tarului Aleksei Mihailovici o misiune diplomatica la

Peking in urma careia a scris

lucrari valoroase mai ales sub raport literar si documentar.

Jurnal de calatorie in China si Descrierea Chinei ,

Atat spatarul Milescu cat si domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir (Descrierea Moldovei) au abordat aspecte de ordin sociologic constatate la colectivitatile umane pe care acestia le-au observat si le-au descris.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) in Roman, agronom, economist si statistician,

membru de onoare a Academiei. Intemeitorul stiintei agricole moderne in Romania. Are contributii insemnate in organizarea primelor experiente agricole, a fermelor model

.

In

secolul XX-lea, in lucrarile lui Ion Ionescu de la Brad se gasesc rezultatele investigarii de

ordin sociologic facute de autor in colectivitatile de agricultori din trei judete ca Dorohoi, Putna si

Mehedinti.

A avut un rol insemnat in infatuirea reformei agrare (1864), a alcatuit o monografie privind

agricultura.

Adevarata nastere a sociologiei romanesti este asimilata cu aparitia actiunilor initiale, organizate si conduse de Dimitrie Gusti (1880-1955) Iasi, profesor universitar la Iasi si Bucuresti. Fondatorul scolii sociologice (monografice) Bucuresti potrivit sistemului sau

sociologic,

manifestari (economice, spirituale, juridice si politice) conditionate de actiunea mai multor factori ( cadrul cosmologic

realitatea sociala constituie un tot de

biologic , psihologic si istoric ) si guvernate de legea paralelismului sociologic .

A infiintat Institutul Social Roman (1921-1948), Consiliul National de Cercetare Stiintifica

(1947-1948) revistele Arhiva pentru stiinta si reforma sociala si Sociologie romaneasca . Este unul din intemeietorii Muzeului satului 1936.

Renumitul om de stiinta roman, a format in anul 1938 Institutul de cercetari sociale al Romaniei, lucrarile acestei institutii purtand influenta conceptiei acestuia.

In conceptia lui D.Gusti, obiectul sociologiei il constituie realitatea sociala conditionata

de factori naturali (cadre naturale) dar si sociali.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

Dezvoltarea studiilor si cercetarilor de sociologie juridica au fost continuata de catre

scoala sociologica de la Bucuresti, fondata si organizata de

sai (Mircea Vulcanescu, Anton Golopentia, Traian Herseni, Henri H. Stahl). Realitatea sociala reprezinta un ansamblu de manifestari (economice, spirituale, juridice si politice) ce se dezvolta in stransa legatura cu cadrele vietii sociale. In consecinta, dreptul si reglementarile sale pot fi evidentiate prin utilizarea metodei monigrafice la nivelul unor unitati scolare (familie, scoala, biserica, sat, oras, etc.).

Dimitrie Gusti, colaboratorii

In conceptia scolii monografice de la Bucuresti, sociologia juridica studiaza principiile, criteriile, imperativele, normele si valorile ideii de dreptate cum sunt elaborate de comunitatea rurala traditionala, iar pe de alta parte actiunile, infaptuirile, obiceiurile, moravurile si uzuantele propiu-zise care traduc in fapt ideea de dreptate .

Scoala sociologica de la Bucuresti a intreprins numeroase cercetari de etnologie si socilogie juridica, in numeroase judete si zone ale Romaniei interbelice, recoltand un

bogat material faptic despre dreptul obisnuielnic, dreptul funciar, familiei si penal din domeniul psiho-sociologiei juridice ale unor grupuri si colectivitati sociale romanesti.

Dupa instaurarea regimului totalitar in Romania, sociologia va fi considerata o disciplina burgheza , utopica si mistificatoare a realitatilor sociale, fiind inlaturata din planurile de invatamant mediu si superior. Dupa 1966, inceputul timid de liberalizare a societatii romanesti, sociologia redevine obiect de studiu si cercetare.

Dupa decembrie 1989, cand dreptul ca disciplina inceteaza de a mai fi servit unor interese ideologice, politice si de partid, iar socilogia este dezideologizata de ideile totalitarismului si filozifiei marxiste, sociologia juridica devine un obiect de studiu generalizat in planurile de invatamant ale unor facultati si colegii universitare.

In zilele de azi poate cel mai cunoscut om de stiinta in domeniu este profesorul Nicolaie Popa, cel care in anii 1977 preda cursul de sociologie juridica la Facultatea de Drept Bucuresti.

Aparitia Si Istoricul Sociologiei Juridice

Alaturi de el, preocupari majore cocretizate in cursuri universitare si lucrari de specialitate sunt prof. Maria Voinea, Dan Banciu, Ion Vladut, Andrei Stanoiu, Vasile Popa, Sofia Popescu.