Auguste Comte

Sociologia este tiina social ce studiaz regulile sociale i procesele care leag i
separ oamenii, nu numai ca indivizi dar i ca membri ai asociaiilor, grupurilor i
instituiilor. Termenul a fost propus de ctre Auguste Comte (el a folosit de fapt fizic
social). Credea c poate cunoate societatea cu ajutorul tiintei, i o considera ultima
tiin care devia din fizic, chimie i biologie. Acesta a urmrit crearea unei
filosofii pozitiviste, corespunztoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia s aspire
n viziunea sa, dup ce a trecut prin faza teologic i acea metafizic, care erau
considerate drept faze necesare n dezvoltarea omenirii de la copilrie spre maturitatea
din cea de a treia faz, a spiritului pozitiv. Pozitivismul, tiina i filozofia pozitiv nu mai
caut explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor ci se mulumete cu studiul datelor
experienei.
Scopul lui Comte era sa foloseasca aceasta metoda n vindecarea ranilor sociale,
ajungnd la sociologie pornind de la o clasificare a stiintelor. Filosoful s-a concentrat
asupra a doua aspecte specifice ale societatii si anume: statica sociala si dinamica
sociala.
Statica sociala reprezenta ordinea si stabilitatea sociala, studiaza conditiile constante
ale vietii sociale (societatii), echilibrul social.
Dinamica sociala reprezentnd schimbarea, studiaza legile dezvoltarii sociale, ale
progresului.
Viziunea lui Comte era ca statica si dinamica sociala sunt factorii care tin societatea
unita si care provoaca schimbarea. In acest sens, factorul important care favorizeaza
stabilitatea este totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii; iar schimbarea
sociala este procesul evolutiv care duce societatea spre stari din ce n ce mai bune. In
viziunea lui Comte, familia este componenta superioara iar un grup este cercetat ca
intreg nu ca individ. Viata de grup fiind realitatea prima ca ansamblu de idei si dorinte
care se sprijina pe un consens, care se gaseste la nivel institutional. A.c. a lasat
mostenire legi precum: soc se substituie naturii pt a fonda o epistemologie noua,
cunoasterea ramane supusa aceleiasi exigente care coordoneaza descoperirea
stiintifica. Multi sociologi actuali refuza conceptiile lui Comte si doresc sa elimine orice
subiectivitate.

HERBERT SPENCER
Un alt fondator al sociologiei ca tiin, din sec.XIX, este englezul HERBERT SPENCER
(1820-1903), care a continuat i dezvoltat opera lui A. Comte. El a ncercat s explice
statica (ordinea) social i dinamica (schimbarea) social, comparnd societatea cu un
organism viu. Astfel, sub influena evoluionismului biologic, el ntemeiaz orientarea
organicist. Spencer a vzut societatea ca pe un sistem alctuit din pri
independente. Dup prerea lui, sociologia descoper structurile sociale importante i
studiaz modul n care acestea funcioneaz pentru a produce o societate stabil.
Prin gndirea sa, prin organicismul propus, Spencer d o interpretare
universalist, integratoare obiectului social i elaboreaz pe aceast baz o prim
tipologie social. El a fost foarte preocupat de conceptul evolutiv alsupravieuirii celor
mai puternici. Modul su de a privi lucrurile i-a fcut pe unii s-l denumeasc
darwinism social. Concepia sa era c dac guvernul nu ar interveni, societatea s-a
debarasa de neputincioi, permindu-le doar celor mai buni s supravieuiasc i s
se reproduc.

Karl Marx
El a studiat foarte mult natura societii, fiind interesat, ca i Comte, de structurile
sociale i procesele sociale, cu scopul de a face societatea mai bun. Marx credea c
legile fundamentale ale istoriei ar putea fi gsite n structura economic a societii. El
vedea societatea divizat n dou clase sociale, cei care posed mijloacele de a produce
bogie i cei care nu posed nimic; n esen bogaii i sracii. K.M. priveste soc
nici ca pe o fizica nici ca pe o biologie ci considera ca metoda cea mai semnificativa a
societatii o reprez metoda stiintelor ecoomice.
Aceste este singurul care vrea sa schimbe societatea ceea ce conduce la comunism
dorindu-si altfel ca toti sa fim egali si sa-i eliminam pe cei rai.
De altfel, K.M. aforma ca toata istoria umana de pana acum este istoria luptei de
clasa/ din aceasta perspectiva, K.M. este socot principalul repezentant al teoriei
conflicuale in sociologie
Karl Marx nu s-a considerat niciodat un sociolog, dar a avut o influen covritoare
asupra sociologiei i asupra altor tiine sociale. El este mai bine cunoscut pentru
scrierile sale despre comunism.
El a spus c clasa muncitoare va nvinge clasa proprietarilor, i cp guvernul va disprea
treptat, iar principiul dup care se va ghida economia va fi Fiecruia dup nevoile sale,
si de la fiecare dup puterile sale. Cea mai importanta contribuie a sa n domeniul
sociologiei se refer la perspectiva numit teoria conflictului, n care organizarea
social i schimbarea se bazeaz pe conflictele nrdcinate n societate.

EMILE DURKHEIM
Influenat de comte i Spencer, el a manifestat n mod deosebit, interes fa de ceea ce
ine societatea laolalt, adic de problema ordinii sociale. Modul su de abordare era
funcionalist, el studiind ce funcie ndeplinesc diverse elemente sociale n meninerea
coeziunii sociale.
Conceptul (categoria) de baz n sociologie l reprezint faptele sociale sau
forele care exist n afara indivizilor i le foreaz comportamentul. E. Durkheim
elaboreaz teoria faptului social ale crei concepte fundamentale sunt:
faptele sociale trebuie considerate ca lucruri i nu de natur organic (biologic) sau
individual (psihologic);
faptele sociale sunt exterioare individului, exercit o presiune forat asupra acestuia,
au un rol coercitiv i ndeplinesc n acest fel o funcie socializatoare.
E.D.spune ca ceilalti fac o greseala so sustine ca trebuie aplicata o metoda sociologica..
unul dintre factorii care influenteaza cel mai mult dinamica sociala este reprezentat de
institutii. Exista 2 mari institutii care au jucat un rol important in sudarea sociala: statul
si biserica.
E.D. poate fi considerat primul sociology authentic, realizant cel dintai studio concret de
cociologie(Le Suicide) bazat pe date statistice.

Max Weber
Economistul si sociologul german Max Weber este considerat alt fondator al sociologiei.
El aintreprins analize fondate pe date statistice si istorice privind raportul dintre
economie si societate. In perioada sfritului de sec.XIX - nceputul sec.XX, de
dezvoltare a sociologiei franceze, ia fiin i avnt sociologia german cu particularitile
ei. Cel mai de seam reprezentant al acestei coli a fost MAX WEBER (1864-1920), care
a creat un sistem sociologic ale crei valori i idei sunt acceptate i aplicate i azi.
Elementele fundamentale ale teoriei lui M.Weber sunt:
aciunea social
tipul ideal
comprehensiunea.
Economistul si sociologul german Max Weber este considerat alt fondator al sociologiei.
El aintreprins analize fondate pe date statistice si istorice privind raportul dintre
economie si societate.