Grigoras Georgiana ITA II Istoria artei romanesti

Psrile lui Brncui

Cuprins: I.1Introducere I.2Brncui omul I.3 Caractere ale artei brncuiene, introducere in universul lui Brncui II. Psrile lui Brncui II.1 Tema zborului si cutarea materiei II.2 Evoluia elementelor reprezentrii III. Concluzie

Introducere:

Gndirea artistic a secolului al XX-lea s-a materializat in structuri artistice att de diverse, incat sistematizarea ei de-a lungul unor trasee clare a devenit anevoias. Multimea manifestelor si programelor, a declaraiilor de principii (adesea exclusiviste) nu clasifica peisajul artei moderne. Ci dimpotriv, drumurile artelor se ntretaie in unghiuri neateptate apoi se despart brusc. Astfel se explic uor tendina, foarte accentuat in aceast epoc a gruprilor si a manifestelor cu muli semnatari, de a alege cteva repere a cror evoluie de-a lungul timpului s semnaleze mai limpede momentele cu adevrat de cotitur ale istoriei ideilor si formelor artistice. Personaliti de domina cu autoritate secolul. Brncui este un asemenea moment al contiinei artei moderne. Sunt muli reprezentani de seama ai unor micri foarte diferite ntre ele, de la cubism la abstracionism si de la constructivism la minimalism care l-au revendicat pe marele sculptor. Sunt numeroase dovezi ca el nu a fost indiferent la marile micri de idei din secolul al XX-lea. Cu toate acestea, arta lui a aspirat mereu la o sintez ce nu ngduia adeziunea la un curent anume. Universul creaiei sale e, mai larg dect cel al oricrei micri artistice contemporane cu el.

Brncui-omul

Nscut la 19 februarie 1876, la Hobia, Gorj, Constantin era al aselea copil al lui Radu Nicolae Brncui (1833-1885) i Maria Brncui (1851-1919). Prima clas primar a fcut-o la Petiani, apoi a continuat coala la Brdiceni. Copilria sa a fost marcat de dese plecri de acas i de ani lungi de ucenicie n ateliere de boiangerie, prvlii i birturi. n Craiova, n timp ce lucra ca ucenic, i face cunoscut ndemnarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale gsite n prvlie. Gsindu-se c ar fi de cuviin s dezvolte aceste abiliti, el este nscris cu burs la coala de Arte i Meserii din Craiova.

Dup ce a urmat coala de Arte i Meserii n Craiova (1894 - 1898) vine la Bucureti unde absolv coala de belle arte n 1902. n timpul studeniei, chiar n primul an, n 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obine meniune onorabil, Cap al lui Laocoon din 1900 obine medalia de bronz, iar Studiu din 1901 ctig medalia de argint. Timp de doi ani, ntre 1900 i 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizeaz Ecoreu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare creia i se atribuie o medalie de bronz. n 1903 primete prima comand a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureti i reprezint singurul monument public al lui Brncui din Bucureti. Cnd a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentat n faa consiliului, dar recepia a fost nesatisfctoare, diferite persoane din consiliu avnd opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cernd micorarea nasului, i de asemenea preri diferite n legtur cu poziionarea epoleilor. nfuriat de inabilitatea consiliului de a nelege sculptura, Brncui pleac din sala de edine n mirarea tuturor, fr a primi a doua jumtate a banilor necesari plecrii sale spre Frana, deciznd sa parcurg drumul ctre Paris pe jos. Drumul din Bucureti spre Paris l-a dus mai nti prin Hobia, unde i-a luat rmas bun de la mama sa. i-a continuat drumul, oprindu-se n Viena pentru o perioad, timp n care a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier. n Viena a

nceput s viziteze muzee cu opere de art inaccesibile n Romnia. Aici a fcut cunotin cu sculpturile egiptene care i-au influenat opera mai trziu n via. n 1905 reuete la concursul de admitere la prestigioasa cole Nationale Suprieure des Beaux-Arts, unde lucreaz n atelierul lui Antonin Merci pn n 1906, cnd, atingnd limita de vrst, prsete coala. Refuz s lucreze ca practician n atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: Rien ne pousse lombre des grands arbres (La umbra marilor copaci nu crete nimic). La 16 martie 1957 Constantin Brncui se stinge din via la ora 2 dimineaa, iar la 19 martie este nmormntat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Caractere ale artei brncuiene. Introducere in universul artei lui Brncui: Plastica lui Constantin Brncui, ce implic un efort creator al unei uriae concentrri interioare nu este o lupt cu spaiul. Ea este o integrare, o redescoperire a spaiului, in funcie de opera creatoare si rezultatele sale adevrate. Pe de alta parte, sculptura lui Brncui este si o lupta, o lupta cu materia si formele. Pentru aceasta artistul triete necesitatea unei forme absolute, ultime, in sculptura sa, capabile sa epuizeze in ea nsi, in propriul ei spaiu, ideea de spaiu. Tema ovoidal din nceputul lumii, Noul nscut, Petele o demonstreaz. Totul duce la forme si esene pure, la un necontenit nceput al lumii, in care timpul si spaiul se confrunta. Totul duce prin simplificarea esenelor si a formelor pure, la o structura unica, in care elementele primordiale realizeaz o unitate perfecta. Totul este inspirat, in mod constant, intr-un titanic efort, de ctre principiul vieii si artei sale: Cuminenia pmntului, eterna inspiraie din a sa patrie-loc, autentifica transcendena spaial a artei sale. Pentru Constantin Noica, Brncui povestete in opera sa ceva esenial i in complexul marii sale opera de sculptur-arhitectur- urbanistic, el tie sa mearga la esenial , iar ceea

ce povestete ansamblul su de lucrri este nsi povestirea, legenda si eposul.1 n acest spirit analizeaza Noica complexul artistico-arhitectectonic realizat de Brncui la Targul Jiu. Artistul face abstractie de stilul administrative defectos al oraului i-i realizeaz propria ide despre ora concentrat in operele sale. Coloanainfinitului si celelalte opere nu sunt concepute ca monumente isolate, indiferente de conceptual de spaiu, sau parti izolate in propriul lor spaiu si nici ca elemente decorative in tradiia sculpturii monumentale. Artistul isi gandete opera ca o totalitate dotat cu un sens structural. Dup Noica, Brncui se gndete la cinci monumente, obinnd o ide perfect de spaiu: Masa tcerii, Poarta srutului, Biserica Sfinii Apostoli( care apartine orasului), Coloana Infinitului, Masa ultima. Tema zborului si cautarea materiei: Brncui avea o idee constient de spaiu dinamic, un sentiment al spatiului ce-i transpare in opera intr-o forma laborioasa. Exista in operele sale titluri care ne indica cu precizie aceasta idee: Pasari in spatiu, avand ca subtitlu afirmatia: pasare-proiect, care va trebui sa creasca pentru a umple cerul.Spatiul capat, in opera lui Brncui, o semnificatie spirituala clar. In conformitate cu mentalitatea artistica a poporului su, arta sa se integreaza in spatiu intr-un mod geometric si ritmic, in forme liniare, pure, de ornamentatie extrem de purificata. Obiectele sale sculpturale dau prin ele nsele o idee a spatiului dinamic. Inca din primii ani ai vietii, Brancusi s-a dovedit a fi preocupat de ideea zborului Cnd eram copil visam mereu ca a fi vrut sa zbor printre arbori si cer isi aducea aminte la btrnee.De 45 de ani port dorul visului acesta.Eu nu vreau sa reprezint o pasare, ci sa exprim nsuirea in sine, zborul, elanul ei.Nu cred ca voi izbuti vreodata. Pasarile: Spre deosebire de numele Cuminenia pmantului- creat de artist in consonan cu diverse denumiri folclorice, numele Psarii miestre, aparine realmente mitologiei romaneti, fiint luat fie de pe meleagurile natele, fie cules din literature popular de la sfarsitul secolului al XXI-lea.
1

Constantin Noica: structura oricarei legend i Brncui, Madrid, revista Destin, 1968, pag. 62.

Este vorba de o zburatoare frumoas, cum n-a mai stat in toata lumea, frumoasa ca soarele, cu penajul colorat in mii de mii de vopsele si vand pe aripele-I amandoua numai fire de beteala, avand in plus harul de a vindeca orbii, de a ghici trecutul si chiar viitorul. n alte legend apar Miestre cu puteri asupra vantului, ce zbuar ca vulturii. Acestea ar fi atributele insumate ale legendarei Pasari maiestre, pe care Brancusi copil o va fi intrezarit in visele sale. Subiectele solare si aparena falic a Miestrei lui Brncui , datorate probabil credintelor pgne, adnc nrdcinate in firea sa sunt mai mult decat compatibile. Totui, n dezvoltarea Pasrii, forma vertical ascendent, elemental solar- a dominat asupra formelor curbe si a formei ovale. Schia psarii care trebuie s fi fost prima reprezentare a subiectului, mpreuna cu celelalte doua psari sculptate in relief simplificat pe soclul Miestrei nr 2. Sunt singurele n care gatul ndoit graios atinge pieptul. n prima versiune sculptural a Miestrei, gtul, desi, nc aplecat, este ridicat in mod hotrt. De la versiunea a asea incolo gtul este complet ridicat si dup versiunea urmatoare (nr.7) rotunjimea pieptului dispare treptat. n evoluia elementelor reprezentarii Maiestrei se disting trei tipuri, difereniate de Brancusi prin folosirea a trei titluri: Miastra, Pasrea de foc, Pasrea in vazduh. Penele, prezentate n desen, au disparut in primul stadiu al sculpturii Miastra( nr.1-3), care este inca foarte aproape de proportiile unei pasarii reale. Picioarele au fost simplificate intr-o coloana dreptunghiular, susinute, in primele doua versiuni, de o mica placa ptrat, substituind ghearele. n al doilea stadiu al Miestrei( nr.4 si 5), in esen la fel cu primul, Brncui a lungit partea de jos (coada si picioarele) cu cinci centrimetrii (il.6). La pasarea nr.6(il.9) gatul si capul ridicate drept in sus sunt incorporate in trup. Ochii dispar, iar ciocul se nconvoiae in doua planuri semicircular intretiate deschizandu-se spre cer. n ciuda evoluiei in patru stadia, Miastra din toate cele 7 versiuni reprezinta clar o pasare corpolenta, stand cu gatul intins si ciocul deschis am voit ridicarea capului la Miastr fara expresia mndriei, orgoliului sau

provocarii in aceasta miscare, spunea Brncui.A fost cea mai dificil problema si am ajuns dupa un ndelung efort s intergrez aceast micare in avntul zborului. Tipul al doilea-lea( nr.8-11) este foarte diferit de pasarea original. Toate versiunile sale sunt mai nalte, cam de 1 m; picioarele au disparut complet, iau ciocul deschis este singurul detaliu specific care leaga acesta opera de pasarea originala. Dar in ciuda extremei sale simplificari, aceasta forma a pasarii nu este chiar o urna alungita, perfect modelata; ea palpita de viata launtrica a corpului organic din care s-a dezvoltat. Pieptul iesit in afara are rotunjimea calda a pasarii vii, iar forma patrata a gatului cu muschii coborand de la ciocul deschis este o ramasita a ciocolui plat din stadiile de la inceput al Miestrei. Prima versiune a celui de al doilea tip, bronzul Chicago(nr.8) a fost de cele mai multe ori numit Pasarea de aur. Brncui, pe de alta parte a grupat toate pasarile ale acestui tip sub titlul Pasarile de aur, care v-a fi adoptat aici, pentru ca acest nume comunle difentiaz atat fa de primul tip ct si de cel de al treilea-lea. Pasasile de aur, desi departe de orice pasare adevarata sunt o dezvoltare naturala a uitimei Miestre. Cu toate ca reprezinta fr indoiala o pasare stand in picioare, inchis in sine, izolata, idea zborului incoltise deja in mintea lui Brancusi. Putem afirma astfel ca idea zborului, a aerianului a existat de la inceput in al doilea tip al Pasarii. Lungimea i micorarea extrem a parii de jos arat efortul lui Brncui de a detaa lucrarea de soclu i de sol, de a usura forma si de a o impinge in sus. Aceast lupt contra gravitaiei este prezent nu numai in motivul pasarii ci si intr-un numar nsemnat de alte sculpture ale lui Brncui. Petele, Leda, nceputul lumii, printer multe altele abea ating soclu. Ele plutesc in spatiu, plasarea lor frecventa pe socluri in care se oglindesc, sporind aceasta impresie. De aceea, titlul Pasrea in spatiu, a aparut foarte natural. La al treilea tip al pasarii (nr.12-28), Brncui a incercat sa accentueze sentimental de zbor spre inalturi, legand corpul de un picior conic. A facut de asemea intregul volum mai suplu si mai inalt; a ascutit varful eliminand planul frontal al ciocului deschis; a diminuat proeminena pieptului si a indreptat conturul spatelui. Totui, in ciuda

extremei simplificri, un lucru leaga inca foarte clar Pasrea in vazduh de Miastra cantatoare: rmaita ciocului deschis, planul oval, plat din faa din partea de sus a sculpturii, care in iconografia lui Brncui a devenit echivalentu unei guri deschise. Dar aceast transformare este atat de indepartat visual de realitate nct trebuie sa te intorci la Miastra pentru a-I desifra sensul. Examinand evolutia si simplificarea treptat a Psrii, iti dai seama ca Brncui a redus forma pana la limita posibilului. Arta sa este un echilibru pe muchie de cuit intre abstractiune si reprezentare. Pentru a-si pastra inradacinate in real formele pure, trebuie sa mentina o cantitate minima de elemente decorative . Pe de alta parte, eliminand fiecare detaliu de prisos si asemanarea superficial, Brncui s-a concentrate asupra lucrurilor esentiale, cuprinzand astfel mai complet natura subiectului sau. In cazul Pasarii, a inaintat de la fiinta nemiscata spre insusi actul zborului. Titlui romanesc al lui Brncui pentru ultimul tip de pasare (nr 12-28) este Pasrea vazduhului, ceea ce inseamna ca pasarea eliberat de legaturiile pmnteti aparine dj unei lumi diferite, unei atmosphere mai nalte i mai uoare.

Brncui a pus un mare accent lucrului in serie. Acest fenomen fundamental modern a avut un rol important inca din vremea impresionismului ( de exemplu catedralele sau nuferii lui Monet). Totui pentru Brncui o serie nu este numai un numar de variaii pe aceeasi tem. Este mai presus de toate perfectionarea unei idei formale printr-o experimentare subtil, in mod distinct, unidirectionala. Arareori face vreun pas napoi; aproape intotdeauna merge nainte, in general spre purificarea formei si eliminarea detaliilor neeseniale. Seriile sale de busturi ale D-rei Pogany si in special seriile de Pasari-trecand de la Miestre rotunde si statice, prin Psrile de aur in forma de urn, la Psrile vzduhului, sunt cele mai reprezentative exemple de lucrari seriale ale artei lui Brncui.