BATERIA STANFORD-BINET

PROCEDURI DE APLICARE A TESTELOR

Testul 1: VOCABULARUL Acest test ncepe pe pagina 3 a foii de rspuns. Itemii 1-14 sunt Itemii Vocabularului Imagine. S fii siguri c Itemii Vocabularului Oral (15-46) sunt pronunai distinct. Dac rspunsul examinatului sugereaz c un cuvnt a fost neles greit, punei la ndoial rspunsul i pronunai itemul din nou. De exemplu, dac examinatul d o definiie pentru itemul a permite de tipul Ei te pot trimite (a trimite), pronunai cuvntul a permite din nou. Ghidul scorrii extinse pentru acest test ncepe la pagina 41 n Anexa A. Testul 2: MEMORAREA MRGELELOR Acest test ncepe la pagina 6 a foii de rspuns. n partea de sus a paginii apare un dreptunghi ce cuprinde litera pentru nivelul de intrare i numrul sau litera exemplului corespunztor. Itemii pretest exemplu sunt oferii examinailor cu nivelele de intrare A-G. Itemii exemplu 1, 2 i 3 sunt oferii examinailor cu nivelele de intrare H-K, L-N i O-Q. Pentru examinaii crora li se ofer nivelele cele mai sczute (A-G), folosii imaginea n care sunt expuse mrgelele i care este ntr-un plic din Cartea de Itemi 2. Pentru itemii de nivel superior (H-Y) utilizai imaginile mrgelelor, mrgelele, vergeaua i baza. Pentru subiecii mai n vrst se folosete o vergea mai lung dect cea care se folosete pentru subiecii cu vrste mici. FII SIGURI C EXAMINAII NU SE JOAC CU MRGELELE: EXIST UN PERICOL CA EXAMINAII DE VRSTE FOARTE MICI S NCERCE S PUN MRGELELE N GUR. Testul 3: CANTITATIV Testul ncepe la pagina 7 a foii de rspuns. Nu exist itemi exemplu pentru acest test. Literele mari din foaia de rspuns indic rspunsurile corecte pentru itemii cu rspuns la alegere 15, 18, 21 i 27. Itemii 22, 30, 32 i 33 au, fiecare n parte, mai mult de un rspuns acceptabil. Exemple de rspunsuri corecte sunt oferite n Cartea de itemi 1. Testul 4: MEMORAREA PROPOZIIILOR Acest test ncepe la pagina 9 a foii de rspuns. Pentru rspunsuri incorecte, natura erorii poate fi indicat. Si aceasta se poate face n mai multe moduri. Cnd numai unul sau cteva cuvinte sunt greite, putei scrie cuvntul sau cuvintele greite deasupra celor corecte. n alte cazuri, rspunsul greit poate fi scris n ntregime deasupra propoziiei n cadrul foii de rspuns. Testul 5: ANALIZA STRUCTURII Testul ncepe la pagina 11 a foii de rspuns. Itemii exemplu sunt oferii pentru toate nivelele de intrare, cu excepia Nivelelor A-C. Pentru itemii 7-42 este necesar un cronometru

2 sau un ceas cu secundar. Itemii exemplu i Itemii 1-6 nu sunt cronometrai. Limitele de timp apar n foaia de rspuns, n Cartea de itemi nr. 1 i n Figura 8 de mai jos. nregistrai P sau F n foaia de rspuns pentru Itemii 1-6. Aceti itemi solicita utilizarea unui suport de lemn neted. Numai piese ntregi sunt utilizate pentru Itemii 1 i 2 i numai piese tiate sunt utilizate pentru Itemii 5 i 6. Att piese ntregi, ct i piese tiate sunt utilizate pentru Itemii 3 i 4. Itemii 7-24 solicit examinatul s utilizeze cuburi pentru a duplica modelul examinatorului. Examinatorul construiete modelele pentru Itemii 7-18 n interiorul cutiei dar n faa examinatului. Itemii 19-24 sunt construii pe mas, n timp ce examinatul privete. Pentru fiecare item, oferii examinatului numrul exact de cuburi necesare pentru structur (desen). Celelalte cuburi trebuie nlturate de fiecare dat i, de asemenea, ele trebuie s fie amestecate bine nainte de a trece la urmtorul item. Itemii 25-42 cer examinatului s utilizeze cuburi pentru a copia imaginea unei structuri formate din cuburi. Pentru fiecare item, dai examinatului numrul exact de cuburi necesare pentru a realiza structura. Amestecai bine cuburile de fiecare dat nainte de a trece la urmtorul item. Pentru itemii 7-42, scorai n felul urmtor: P (Reuit) Examinatul realizeaz duplicatul modelului n timpul limit. F (Eec) - Examinatul nu reuete s realizeze duplicatul n timpul limit RF (Eec inversat) Examinatul completeaz structura corect i n timpul limit, dar desenul este ntors la 900 sau mai mult TF (Eec privind timpul) Examinatul completeaz structura corect, dar dup ce limita de timp a expirat Itemii 1-6 7-10 11-16 17-18 19-24 25-30 31-34 35-36 37-38 39-42 Exemplu (Pag.pt. Numr Itemii din carte de cuburi Exemplul 1 (p.175) 1 Exemplul 2 (p. 181) 2 Exemplul 2 (p. 181) 3 Exemplul 3 (p. 189) 4 Exemplul 4 (p. 203) 3 Exemplul 5 (p. 221) 4 4 6 9 Metoda Utilizai un suport de lemn Construit n interiorul cutiei Construit n interiorul cutiei Construit n interiorul cutiei Construit pe mas Folosii imaginea din carte Folosii imaginea din carte Folosii imaginea din carte Folosii imaginea din carte Folosii imaginea din carte Limita de timp 30 s. fiecare 30 s. fiecare 30 s. fiecare 45 s. fiecare 30 s. fiecare 45 s. fiecare 45 s. fiecare 60 s. fiecare 90 s. fiecare

Figura 8. Administrarea testului ANALIZA STRUCTURII

Un item aparine doar uneia din cele 4 categorii descrise mai sus. Un exemplu de eec apare cnd examinatul aranjeaz 3 cuburi corect ntr-o structur de 4 cuburi dar ntoarce al patrulea cub cu 900 fa de structura stimul. n acest caz examinatul eueaz n a realiza duplicatul structurii. Se ncercuieteRF numai cnd feele tuturor cuburilor sunt corecte puse n structur, ns structura n ntregime este ntoars 900 sau mai mult. TF este ncercuit numai pentru realizrile corecte n totalitate, dar dup expirarea timpului limit. Spaiul oferit n foaia de rspuns poate fi utilizat pentru diagramarea structurilor incorecte ale examinatului pentru Itemii 7-42. Aceast informaie poate fi folositoare cnd ncercai s verificai eecurile examinatului.

3 Trebuie s demonstrai eecul invers dac examinatul aliniaz greit un item exemplu. Artai c desenul este corect dar rotit i artai-i cum s fac corect. Examinatorii nu trebuie s realinieze nici un eec inversat pentru Itemii 7-42. Testul 6: NELEGEREA ncepe la pagina 13 a foii de rspuns. Primii 6 itemi solicit examinatul s arate variate pri ale corpului dintr-o imagine a unui copil. Dac examinatul nu arat clar, nlocuii cuvntul atinge cu Arat. Itemii 7-42 solicit un rspuns verbal. Itemii 7-20 sunt citii examinatului, n timp ce itemii 21-42 sunt artai examinatului pentru a fi citii. Itemii 24, 31, 32, 36, 41 i 42 necesit dou rspunsuri corecte pentru a primi credit. Un asterisc atrage atenia asupra acestei reguli de scorare. Ghidul de scorare extins pentru Itemii 7-42 este n Anexa B. Testul 7: ABSURDITI Acest test ncepe la pagina 17 din foaia de rspuns. Un item exemplu este oferit numai pentru Nivelele A i B. Itemul exemplu i Itemii 1-4 sunt cu rspunsuri multiple la alegere. Alegerea corect pentru fiecare item este desemnat cu o liter mare n foaia de rspuns. Itemii 5-32 solicit rspunsuri verbale. Pentru aceti itemi, nregistrai rspunsurile examinatului cuvnt cu cuvnt. Fiecare item este listat n foaia de rspuns. Ghidul extins de scorare l gsim n Anexa C. Testul 8: MEMORAREA CIFRELOR Testul ncepe la pagina 19 a foii de rspuns. Acest test are dou pri, Cifre n ordine direct i Cifre n ordine invers. Scorul brut pentru acest test este calculat prin adunarea scorurilor individuale la cele dou pri. Testul 9: COPIEREA Acest test ncepe la pagina 20 a foii de rspuns. Nu exist itemi exemplu pentru acest test.Itemii pentru Nivelele A-F solicit examinatului s realizeze duplicatul modelului examinatorului realizat din cuburi. Ghidul de scorare pentru itemii Nivelelor A-F apare numai n cartea de itemi. Desenele pentru itemii 1-3 sunt construii vertical, n timp ce Itemii 4-12 sunt realizai orizontal pe mas. Itemii pentru Nivelele G-N solicit examinatului s copieze desenele din foaia de rspuns de la paginile 29-36, marcat drept Itemii Copierii. Examinatul trebuie s primeasc un creion ascuit i o radier. Fii sigur ca numrul itemului s fie scris n locul corespunztor (alturi de cuvintele Numrul itemului) n foaia de rspuns. Ghidul de scorare pentru Itemii Nivelelor G-N sunt n Anexa D. Testul 10. MEMORAREA OBIECTELOR Testul ncepe la pagina 21 a foii de rspuns. Imaginile stimul trebuie s fie artate examinatului cu o frecven de o imagine pe secund. Totui, timpul necesar pentru ntoarcerea paginii este suficient pentru a echivala cu o secund. Nu este necesar cronometrul. Examinatul trebuie s identifice corect imaginile n ordinea corect a prezentrii lor. In foaia de rspuns, rspunsurile corecte sunt cu litere bold i sunt date n ordinea corect a apariiei lor. Rspunsurile incorecte sunt scrise normal. nregistrai rspunsurile

4 examinatului n ordinea n care else sunt oferite, marcnd numrul corespunztor n spaiul oferit dup fiecare alegere. De exemplu, la Itemul exemplu nr. 1, dac examinatul arat nti spre lingur i apoi spre fluture, nregistrai 1 dup lingur i 2 dup fluture. Sau dac examinatul arat nti spre fluture i apoi spre lingur, nregistrai 1 dup fluture i 2 dup lingur. Dac examinatul a artat obiectele corect i n ordine corect, nregistrai P n foaia de rspuns. Cu F se nregistreaz dac examinatul a artat corect obiectele dar n ordine greit ori nici ordinea i nici alegerea nu sunt corecte. Testul 11. MATRICILE Testul ncepe la pag. 22 a foii de rspuns. Patru itemi exemplu, precum i Itemii 1-22 sunt itemi cu raspunsuri multiple la alegere. Itemii 23-26 solicit examinatul s completeze matricile prezentate n foaia de rspuns la pag. 37 i 38. Pentru fiecare din aceti 4 itemi examinatul i scrie direct rspunsul n foaia de rspuns. Testul 12. SERII DE NUMERE Testul ncepe la pagina 23 din foaia de rspuns. nregistrai rspunsurile examinatului n liniile corespunztoare. Ambele pri ale rspunsului trebuie s fie date n ordinea corect pentru a trece itemul. Nu exist credite pariale. Cei mai muli examinai care pot rezolva corect itemii din acest test pot face asta n 2 minute sau chiar mai puin. De aceea, dac un examinat a lucrat dou minute la un item fr a oferi vreun rspuns, se sugereaz ca examinatorul s opreasc examinatul i s treac la urmtorul item.

Testul 13: INDOITUL I TIATUL HRTIEI Acest test ncepe la pagina 25 a foii de rspuns. Toi itemii sunt aranjai n format de alegere multipl. Alegerea corect pentru fiecare item este capitalizat. ncercuii rspunsul examinatului, precum i literele P sau F. Testul 14: RELAII VERBALE Testul ncepe la pagina 26 a foii de rspuns. Un cuvnt cheie pentru fiecare item a fost oferit pentru a ajuta examinatorii s nregistreze rspunsurile n liniile corespunztoare. nregistrai rspunsurile cuvnt cu cuvnt. Un ghid de scorare extins apare n Anexa E. Testul 15: CONSTRUIREA ECUAIEI Testul ncepe la pagina 28 a foii de rspuns.nregistrai rspunsurile examinatului cuvnt cu cuvnt n liniile corespunztoare. Cei mai muli examinai care pot rezolva corect itemii acestui test pot s-o fac n dou minute sau mai puin. De aceea, dac examinatul a lucrat 2 minute la un item fr a produce vreun rspuns, se sugereaz ca examinatorul s opreasc examinatul i s treac la itemul urmtor Deoarece itemii acestui test au o varietate de rspunsuri corecte, examinatorii trebuie s fie familiarizai cu cheile de scorare oferite n cartea de itemi i cu anumite reguli

5 matematice. Cheia de scorare listeaz multe ecuaii corecte, dar exist alte aranjamente care fac adevrate ecuaiile i care trebuie scorate ca reuite. Urmtoarele sunt cteva indicaii generale ce trebuie urmate cnd scorm ecuaiile verbale sau scrise pentru acest test: 1. Ambele pri ale ecuaiei pot fi inversate fa de modelele oferite de cheia de scorare, dac ordinea numerelor i a semnelor nu este deranjat. De exemplu, dac a + b = c x d, c x d = a + b. 2. n ecuaiile n care lipsesc simbolurile de grupare cum ar fi parantezele, ordinea operaiilor aplicate este urmtoarea: (1) operaiile de nmulire i de mprire vor fi efectuate nti, de la stnga la dreapta i (2) operaiile de adunare i scdere sunt fcute apoi, n ordine de la stnga la dreapta. De exemplu, 6 + 12 : 3 = 10 (Nu 6); 20 5 x 2 = 10 (Nu 30) Trei ecuaii corecte care au fost omise din prima printare a Crii 4 este reprodus aici: Item 4: 1 + 5 - 2 = 4 5+1 - 2 = 4 Item 15: 13 - 3 = 1 + 4 + 5

6 ANEXA A TEST DE VOCABULAR

Instruciuni generale pentru scorarea testului de vocabular

Acest test cuprinde dou pri: vocabularul n imagini si vocabularul oral. Itemii de la 1 la 14 sunt itemi de vocabular n imagini i itemii de la 15 la 46 sunt itemi de vocabular oral. Scopul probei de vocabular n imagini este s determine dac vederea unui obiect familiar provoac recunoaterea i denumirea lui printr-un cuvnt potrivit. Pentru a trece de un item, trebuie obinut cuvntul precis care definete imaginea. Cnd este dat un rspuns care descrie obiectul sau i definete utilizarea, rspuns de genul O conduci pentru main, vom clarifica rspunsul ntrebndu-l pe subiectul examinat Da, dar cum se numete?. n ceea ce privete itemii probei de vocabular oral subiectului examinat i se cere s dea echivalentul unei definiii de dicionar sau un sinonim al cuvntului pentru a trece itemul. Rspunsul subiectului examinat va fi considerat eronat atunci cnd definiia este n mod evident incorect sau atunci cnd sunt precizate anumite atribute nesemnificative ale definiiei cerute, ca, de exemplu, Hrtie pentru definiia plicului. Instruciunile de scorare includ definiii tip dicionar, precum i exemple de rspunsuri ale subiecilor examinai. Rspunsurile sunt cu semnul ntrebrii atunci cnd sunt ambigue sau descriu doar atribute pariale ale cuvntului (subiectul urmnd a fi chestionat suplimentar). De exemplu, rspunsul Ceva dintr-o carte pentru definiia cuvntului prolog este ambiguu, pentru c rspunsul poate descrie un capitol, un titlu sau o alt parte a unei cri. n acest caz subiectul va fi chestionat Spune-mi la ce te referi?, Explic-mi ce vrei s spui sau Spune-mi mai multe despre asta. Dac dup ce punem o ntrebare suplimentar (ajuttoare) rspunsul obinut este tot neclar, vom ntreba din nou. Oricum, o dat ce a fost obinut un rspuns clar, fie el corect sau greit, acesta este nregistrat i se trece la itemul urmtor. Asigurai-v c toi itemii probei de vocabular oral sunt pronunai cu claritate. Dac rspunsul subiectului examinat indic faptul c acel cuvnt a fost neles greit punei ntrebri suplimentare i pronunai cuvntul din nou. n cazul n care un item din proba de vocabular oral a cptat un neles regional sau curent, iar subiectul examinat rspunde n acord cu acest nou sens, ntrebai-l Da, dar poi s-mi spui i ce altceva mai nseamn (cuvntul)?. Subiectul examinat trece itemul doar dac este obinut un rspuns acceptabil.

7 Vocabular n imagini 1. maina Corect, acceptat

Maina. Tati conduce o main. Maini de curse. Auto. Automobil. (Numele oricrei mrci, al oricrui fabricant de maini.)

Cu semnul ntrebrii
Condus. O conduci. Merge, gonete. Mergi, goneti cu ea. Merge pe strad. Folosete benzina. Tu-tuul. Avem una. E n garaj. (Subiectul examinat simuleaz condusul)

Incorect, respins
Autobuz. Ambulan. Main de pompieri. Merge repede. Face zgomot.

2. carte Corect, acceptat

Carte. Caiet (maculator). Carte cu poze. Carte de poveti. Carte de colorat. Abecedar.

Cu semnul ntrebrii
Citit. Are cuvinte. Are poze. Pagini. Poveste. Ca s te uii la ea. ABC. Deschis. (Numele oricrei poveti.) Biblia.

Incorect, respins
Poz (imagine). Ziar. Jucrie. Drgu, frumoas. Ora de culcare. Cutie.

3. Floare Corect, acceptat

Floare. (Numele oricrei flori.)

Cu semnul ntrebrii
Drgu, frumoas. Plant. Buruian. n grdin. O cultivi (o creti). O miroi. O culegi. Smulge-o. Are semine. Albinele se duc acolo (i arat spre centrul florii).

Incorect, respins
Copac. Fluture. Poz.

4. ceas Corect, acceptat

Ceas. Ceas cu cuc. Ceas detepttor.

Cu semnul ntrebrii
Spune ora. Tic-tac. Trezete. Timpul. Ore. Minute. Secunde. 7:20 sau 8:20.

Incorect, respins
A privi. Televizor. Radio. Numere.

5. iepure Corect, acceptat

Iepure. Iepura. Jack iepuraul. Peter iepuraul.

Cu semnul ntrebrii
Animal. mblnit. Mnnc morcovi. Mic din nas. up-up. Pufos. Are urechi lungi. Sare.

Incorect, respins
Pisoi. Hamster. Celu. Urs. (Arat spre imagine cu degetul i numete pri ale corpului).

6. foarfece Corect, acceptat

Foarfece. Pereche de foarfece.

Cu semnul ntrebrii
Tietor. Taie. Tai cu ea. Tai, tunzi prul. Tai hrtie. Ascuit.

Incorect, respins
Cuit. Ciocan. Hrtie. Lipici.

7. ciocan Corect, acceptat

Ciocan.

Cu semnul ntrebrii
Unealt. Zdrobete. Lovete. Ceva cu care loveti. Ceva greu. Ceva cu care zdrobeti. Poc Poc. Cnd construieti ceva. Loveti cuie.

Incorect, respins
Lemn. l construieti. Cui.

8. steag Corect, acceptat

Steag. Steagul american. Stele i dungi. Stindard. Drapel.

Cu semnul ntrebrii
B de steag. Se umfl n vnt. Pentru vnt. Spui jurmntul de credin. Rou, alb i albastru. Flutur-l. l in.

Incorect, respins
B. Cer. l miti. Linii. Material. Stele. Zboar. Salut.

9 9. bufni Corect, acceptat

Bufni.

Cu semnul ntrebrii
Pasre. Psric. O pasre care zboar noaptea i face buhu-hu. Zboar. Buhu-hu. Face zgomot noaptea. Prinde oareci.

Incorect, respins
Papagal. Vultur. Pui.

10. bt Corect, acceptat

Bt. Bt de baseball. Bta pentru minge. Lovete mingea cu bta

Cu semnul ntrebrii
Obiect din baseball. Loveti cu ea. Lovete mingea. Juctorul de baseball lovete mingea cu ea.

Incorect, respins
Baseball. Jocul de baseball. Joc cu mingea. Juctor de baseball. Pentru biei. B, baston. Rachet (de tenis).

11. lopat Corect, acceptat

Lopat. Cazma.

Cu semnul ntrebrii
Pentru nisip. Jucrie. Unealt. O unealt folosit la spat. Sptor. Iei murdria cu ea. Sapi gropi. Iei zpada cu ea. O gseti la ferm.

Incorect, respins
Lingur. Grebl. Mop (pmtuf de ters pe jos). Aspirator. Ciocan.

12. drum Corect, acceptat

Drum. Strad. Uli. osea. Autostrad.

Cu semnul ntrebrii
Pentru maini. Mergi, cltoreti pe ea. Conduci maina pe ea. La ar. Copaci. Cas. Praf. Pavaj. Gard.

Incorect, respins
Alee. Munte. Cai. Ferm.

Dac subiectul examinat denumete altceva din imagine n afar de drum, artai-i drumul i ntrebai-l Da, dar ce este sta?.

10

13. pod Corect, acceptat

Pod Pod pentru trenuri Pod rabatabil Pod peste un drum

Cu semnul ntrebrii
Ap Ru Drum Pentru autovehicule Pentru trenuri Tuu-tuu Traverseaz rul Traverseaz-l

Incorect, respins
Pentru vapoare Gard Urc-te Baraj

14. miel Corect, acceptat

Miel Oaie Pui de oaie

Cu semnul ntrebrii
Animal Ln Face: Beee ! La o ferm Mnnc iarb Liana are unul Bunicul la ar are unul S-a pierdut de mama lui

Incorect, respins
A ndura Vaca Pisica Capra Copil Porc Cine (Artnd i numind pri ale corpului)

Dac examinatul numete ceva n poz, diferit de pod, artai ctre pod i ntrebai: Da, dar ce este aceasta ?

11 Vocabular oral 15. dolar : 1.Unitatea monetara de baza a multor tari , echivalentul a 100 de centi 2. Bancnota, chitanta, sau monezi valorand un dolar. Rspuns acceptat
Bani Moneda Bancnote Bani verzi pe care ii dai atunci cand cumperi ceva Bani pe care ii dai oamenilor 100 de centi 100 de pennii Bani gheata Chitante in dolari Dolar de argint Chitanta (factura)

Cu semnul ntrebrii
George Washington Pune un dolar intr-un bancomat si ia restul. Du-te la banca Cheltu-ie-i Atunci cand platesti pentru ceva Atunci cand cumperi ceva Ceva pentru a cumpara mancare

Incorect, respins
Verde Un sfert 10 penny Are numere pentru a spune cat de mult

16. plic : 1. invelitoare de hartie folosita pentru a pastra scrisorile. 2. ceva ce se infasoara ca o invelitoare Rspuns acceptat
Ceva in care pui scrisoarea Pui vederile in el Primesti posta in el Hartie in care pui chestii si apoi o trimiti prin posta

Sub semnul ntrebrii

Ca o scrisoare Un mic colet Ce iti aduce postasul Pui adresa pe el Pui timbre pe el pentru a-l expedia Il pui in cutia postala Trimite-l prin posta Tu il deschizi Ceva ce citesti Pui lucruri in el si-l lingi Tu pui lucruri in el

Incorect, respins
Deschizi Hartie Timbre Cutie postala Are o forma rectangulara

17. papagal: 1. oricare dintre pasarile multicolore tropicale, care poseda un cioc scurt, curbat si incovoiat si care in unele cazuri sunt capabile sa imite sunete si cuvinte umane. 2. o persoana care imita ceva fara a intelege ce imita Mimica fara sens. Rspuns acceptat
O pasare O pasare draguta O pasare care vorbeste O pasare pe care o inveti sa vorbeasca O pasare tropicala sau semitropicala O pasare cu penajul in culori diferite Papagal Vorbeste ca oricine Imitatie

Sub semnul ntrebrii

Un animal de casa Are aripi Zboara si traieste intr-o cusca Are pene Animal care zboara si vorbeste Ceva care vorbeste Are diferite culori Ceva care zboara La gradina zoologica

Incorect, respins
Poate musca pe cineva Ceva ce il gasesti in magazine Il poti prinde Ceva pe care il poti hrani si avea grija de el.

12

18. Rget : a produce un sunet puternic ca urmare a supararii, frustrarii sau excitarii.- 1.Sunetul produs de un animal sau un om in durere sau la manie. 2. un sunet puternic si adanc asemantor sunetului produs de valurile care se sparg. Rspuns acceptat
Zgomot puternic Facand un zgomot puternic Animal care produce un zgomot puternic Asemenea leului care cheama pe cineva Ragetul leului

Sub semnul ntrebrii

Te sperie Tipat Cineva este nebun Tu esti nebun Masinile fac zgomot Sunetul tunetului (examinatorul produce un zgomot (raget) puternic)

Incorect, respins
Monstru Muscatura Dinte O minge.

19. Soldat : 1. o persoana care se afla in cadrul fortelor armate. 2. un recrut barbat sau femeie sau un ofiter.. 1. a servi ca soldat 2. a se purta ca un soldat Rspuns acceptat
Munceste in cadrul armatei O persoana care lupta in razboi Un barbat care merge la razboi Un barbat care lupta pentru libertate Lupta pentru tara lui Soldat Luptator

Sub semnul ntrebrii

Jucarie Barbat in uniforma Barbat care isi ucide dusmanii Barbat care are o arma Defileaza la parada Proteaja tara Mrluiete Pazeste ceva Ceva asemeni unui politist Ucide oameni

Incorect, respins
Saluta Impuscaturi Baieti imbracati in verde Are o palarie mare si arma Merg pe cai Cowboy Ei fac arme Ca cineva imbracat

20. fals: adj. imitatie v. a pretinde- 1. o persoana sau un lucru care nu este original (veritabil); o frauda. 2. o copie fara valoare care se pretinde a fi reala. 3. o schimbare brusca intr-o anumita directie pentru a-si insela un oponent. Rspuns acceptat
Artificial Prefacut Nu este real Nu este adevarat Se pretinde altcineva Incerci sa imiti ceva ce nu esti Te prefaci ca faci ceva care nu este asa in realitate Spui ceva si nu crezi in ce spui Inventezi Nu prea faci aceasta Ai o aparenta inselatoare

Sub semnul ntrebrii

Un gen de minciuna Imitatie Ceva care inseala oamenii Oamenii nu te cred spui minciuni Costum sau masca Daca strugurii sunt falsi tu nu-i poti manca Te prefaci ca faci ceva. Pacaleste pe cineva. Pacaleste-l Pacalesti pe oameni

Incorect, respins
Exact la fel dar fals Avnd o curs Facand figuri Lovindu-l Spunand glume Cineva a palit Las-l

13

21. fabric : o cladire sau uzina in care bunurile sunt produse Rspuns acceptat
Uzina Loc unde oamenii fac lucruri O cladire mare cu utilaje mari unde multi oameni muncesc si produc bunuri sau alimente Acolo unde ei fac lucruri Acolo unde produc autovehicole (sau alte produse specifice) Fabricile de ciocolata produc ciocolata Locuri unde se produc alimentele

Sub semnul ntrebrii

O cladire Ceva in care lucrezi Ceva cu masini mari.

Incorect, respins
Un magazin Ca un mic magazin Unde te duci ca sa iei bunuri

Locuri unde oamenii muncesc Pentru fabricarea bunurilor

Unde sunt prajituri Au lucruri de mancat

Fabrica de autovehicole Tu cumperi lucruri

Ei obtin lapte de la vaci Iti poti spala hainele cu el.

22. a da voie : a permite; a da. 2. a admite. 3. a autoriza ceva. Rspuns acceptat

A lsa A permite Poti face ceva Spune-le ca pot sa o faca Cineva te lasa sa faci ceva

Sub semnul ntrebrii

Esti bine venit Ti s-a permis sa faci ceva Cineva ii permite cuiva de a face ceva Intreaba pe cineva daca poate face ceva Atunci cand iti este interzis sa intri intr-un restaurant pentru ca nu esti imbracat corespunzator Asa cum nimeni nu poate intra Presupanand ca mergem intr-un loc Permis Ei te pot auzi

Incorect, respins
Alocatie Ca o regula la care trebuie sa te supui Imprumuta ceva Nu respecta legile

Tu poti face ceva Permisiunea de a face ceva Este in regula Ai capacitatea de a face ceva.

23. a pli: 1. a-si pierde incet culoarea sau volumul. A-si pierde elementul de noutate; a-si pierde prospetimea 3. a disparea. 4. a pierde din intensitate o usoara schimbare a unei imagini sau a unui sunet. Rspuns acceptat
Dispare Dispare gradat Ceva care pleaca Culoarea stralucitoare nu mai este stralucitoare Culorile devin mai strerse

Sub semnul ntrebrii

Un fel de lumina colorata Pantalonii se decoloreaza Hainele isi pierd culoarea in masina de spalat Culorile stralucitoare incep sa paleasca Lasati un material in bataia soarelui si acesta se va decolora Se schimba intr-o culoare diferita Ceva care este purtat

Incorect, respins
Fara putere A improviza Teama Asemeni albului care se transforma in roz Imaginatie

Asemeni florilor care se usuca Sfarsitul cantecului la radio; muzica se aude din ce in ce mai incet Sunetul se aude mai incet

Trist Murdar

Se micsoreaza Iese din vedere Dispare Tu esti somnoros (ametit)

14

24. a imprumuta(a da cu imprumut) : 1. a permite uzul a ceva pentru o perioada temporara care va fi returnat in aceasi cantitate. 2. a imprumuta bani de cele mai multe ori cu dobanda.3. A contribui sau adauga ceva. 4. a da de la sine Rspuns acceptat
Imprumut A lasa pe cineva sa imprumute A da ceva cuiva sa-l foloseasca Cineva foloseste ceva si l d napoi Cineva iti da ceva sa imprumuti Ai ceva si lasi pe altcineva sa-l foloseasca Dai ceva cuiva pentru putin timp Dai cuiva ceva dar nu de tot Ajuti pe cineva (dai o mana de ajutor

Sub semnul ntrebrii

Lasi pe cineva sa pastreze ceva ce este al tau Cineva are ceva ce ii este de folos altcuiva Cineva iti permite sa pastrezi ceva A lua cu imprumut A da Ar putea da bani cu imprumut Imprumuta bani (sau alte articole)

Incorect, respins
Atunci cand cheltuiesti prea mult Tu cumperei Dai ceva de tot Iei ceva

25. incapabil : 1. nu este in stare; fara putere 2. incompetent 3. neeligibil Rspuns acceptat
Ii lipseste abilitatea Incapabil Nu poate face foarte mult Nu o mai poti face Incapabil de a face ceva Nu poti face un lucru dar altii pot Iti lipseste puterea

Sub semnul ntrebrii

Nu este capabil de unele lucruri Un este capabil de a atinge un scop Foarte greu de facut ceva Ceva este gresit cu tine Nu poti depinde de cineva Nu-ti poti pastra o promisiune

Incorect, respins
Greu Incredibil Poate face un lucru Foarte bun la ceva Nu vrea sa faca ceva De necrezut Capabil sa faca ceva

26. promovare: 1. o avansare in responsabilitate 2. un act de incurajare a dezvoltarii unui lucru prin intermediul unor canale publicitare 3. situatia de a avansa in grad. Rspuns acceptat
Avansare Promovare la o alta categorie Urcare in grad Pus intr-o pozitie superioara sau in alta slujba Obtinerea unui post mai bun Inaintat in grad Mutat la o activitate mai important si mai plina de responsabilitati A fgace reclama unei campanii

Sub semnul ntrebrii

Promovat Promovat intr-un grad mai mare Schimba slujbele Absolvit Marire salariala Trimis in alt loc A se acomoda

Incorect, respins
Intrecere Argumente Ocupat Poti face ceva singur Oferit Recompensa Pleci de la munca

A merge nainte Inainte Premiu

Uralele multimii pentru tine Obtii o promovare sau altceva

15

27. ndemn ; 1. a presa pentru o aprobare. 2. a inghionti. 3. a pleda in mod repetat 4. a determina pe cineva sa fac ceva; sprijin verbal pe timpul aciunii Rspuns acceptat
Persuasiune A cere unei persoane sa faca ceva ce vrei tu. Cineva vrea ca tu sa faci ceva Simti ca trebuie sa faci ceva A continua sa tachinezi pe cineva Presezi pe cineva sa faca ceva Cineva incurajeaza pe cineva sa faca ceva Char vrei sa faci ceva Vrei sa faci ceva chiar acum Vrei ceva cu disperare Nerabdator sa faci ceva O dorinta puternica pentru ceva

Sub semnul ntrebrii

Oamenii flamanzi au o trebuinta pentru mancare Sentimente puternice Ai un impuls pentru a face ceva Ai un impuls pentru a te duce undeva Fortat sa faci ceva A forta A avea chef sa faci ceva

Incorect, respins
Te doare stomacul Dai cuiva ceva Te faci rau Incerci sa-ti croiesti drum intr-un teatru Faci ceva O faci repede Incerci sa faci ceva dar nu poti Faci Faci pe cineva sa se simta mai bine

28. mortal : 1. legat de moarte. 2. fiind cauza a mortii; fatal; 3 stranic, nemaipomenit; 5 persistent o fiinta umana Rspuns acceptat
Mortal Cauzeaza moartea Pe moarte O fiinta umana O fiinta vie Un om O persoana nu o vrajitoare O persoana normala Copil Femeie Barbat

Sub semnul ntrebrii

Nu este vrajitoare Vrajitoarele ii numesc pe oameni muritori Barbat muritor Noi suntem muritori Nemuritorul nu este omenesc Normal Face ceva rau

Incorect, respins
Potiune sau ceva de acest gen Din alta lume Te porti frumos Un lucru vechi Un animal Doctor Puternic Ceva ce exista Tu vei trai vesnic

29. nepreuit: 1. Nepreuit, foarte valoros; 2. Preios pentru caracterul rar sau pentru valoare n sine; Rspuns acceptat
Valoreaz mai mult dect banii. Ceva foarte valoros. Att de bun, c nu poate fi cumprat cu bani. Valoreaz att de mult nct nu are pre. Avnd mare valoare. Prea scump de cumprat.

Sub semnul ntrebrii

Ceva ca un premiu/ctig real/ adevrat. Care nu valoreaz bani. Nu este de vnzare. Nu se pune pre pe el. Ceva vechi, ca un vas antic. Cost o grmad.

Incorect, respins
Liber. Nu este bun. Nu este preuit corect. Preul a ceva. Nu valoreaz nimic. Nu const/nu face mult. Pltit mai mult dect valoreaz. Nu se pune pre pe el. Ct de mult cost ceva. Ieftin.

16

30. falsitate: 1. Minciun; 2. Actul de a spune o propoziie/declaraie/afirmaie neadevrat; 3. Ceva care este contrar adevrului sau faptelor. Rspuns acceptat
Declaraie care nu este adevrat/corect/ sincer Minciun. Ceva care nu este adevrat / corect. Ceva inventat / contrafcut. Fr corespondent n realitate, neveridic. Minciun/falsitate/ Neadevrat. Cineva nu spune adevrul.

Sub semnul ntrebrii

Fals / imitaie. Greit / greeal. Nereal. Bluf / cacialma. Spune poveti. Persoan care niciodat nu spune adevrul. Unde nu merge/nu se potrivete. Ceva fals. Basm. Greeti / nu ai dreptate.

Incorect, respins
Greeal / confuzie. Nu foarte detept / abil. Adevrat. Trai nu prea bun.

31. prompt : Adj. 1. La timp; 2. A face repede; 3. Imediat; 4. Fr ntrziere; 5. Reacie rapid. Rspuns acceptat
La timp. Fr ntrziere. Nentrziat, nu trziu. A fi rapid. A face repede. F-o repede. A aminti cuiva. Cnd profesorul i citete replica ta dintr-o pies. A reaciona rapid.

Sub semnul ntrebrii

Gata, pregtit, dispus, rapid, prompt. Exact, corect, precis. Exact, precis, corect, scrupulos, punctual. Curnd. Pe subiect. Cineva te ajut. Ceilali te conving de ceva.

Incorect, respins
Corespunztor, propriu, corect, decent. Eficient. Nu nelege bine. Satisfcut, convins. Mndru, orgolios, trufa; splendid. Abrupt, brusc. A ridica ceva. Cocoat pe un scaun.

32. incizie : 1. Aciunea de tiere a unei suprafee cu o unealt ascuit. 2. O tietur (manevr) de natur chirurgical fcut ntr-un esut. 3. Tietur fcut la suprafa, ca ntr-o frunz. Acceptat
Tiere. Tiere ntr-o operaie. Tiere ca cea fcut de doctor. A tia pe cineva. Tiere cu un bisturiu. A tia/a despica cu un cuit (deschiztur, despictur).

Parial acceptat
Operaie, funcionare. Chirurgie. Cicatrice, urm. Ran. Deschidere larg. A deschide pentru operaie. A introduce ceva. A te coase. Doctori fcnd o incizie.

Respins
Boal. A lua o lovitur / un ut / o mpuctur. Nu te-ai hotrt. Nu iei o decizie. Alegi ceea ce nu trebuie. Ceva nuntru. Speriat.

17

33. a strni: v. 1. A trezi din somn ori dintr-o stare de inactivitate. 2. A incita. 3. A deranja animalele din culcuurile/adposturile lor; 4. A provoca cuiva trezirea. 5. Un semnal pentru a trece la aciune. Rspuns acceptat
Trezete, deranjeaz Deranjeaz. Excit, provoac. Agitare, micare, strnete. Trezete. A face pe cineva s se trezeasc. A face pe cineva s se mite. A cpta atenia cuiva. A face s se ntmple ceva.

Sub semnul ntrebrii

Activ. A duce cu maina de colo pn colo. A deveni glgios. Trezete, strnete. Trezete, strnete sentimentele cuiva. A mboldi, a stimula pe cineva. A ajuta pe cineva. A supra pe cineva. Ieire. A fi zgomotos, iptor.

Incorect, respins
Grab. A crete, a educa. A fi suspicios. Sare, tresalt tot timpul. Mergere, plimbare de jur mprejur, hoinreal. A promova. A tia frunz la cini. Corupt.

34. a distrage atenia: 1. A schimba direcia; 2. A trage pe linie moart, a abate de la elul propus; 3. A arta ceva, pentru a ascunde altceva. Rspuns acceptat
Schimbare. Distragere, tulburare, zpcire. A provoca o schimbare de direcie. A atrage atenia cuiva, A fi atent la altceva. A ndrepta gndurile cuiva spre altceva. A duce n alt parte. A ndruma pe alt traseu. A schimba subiectul. Schimbare de direcie.

Sub semnul ntrebrii

A abate o persoan (sau un ru). A scpa, a reui s scape. A da atenie cuiva. A face zgomot pentru a atrage atenia. A duce pe o cale greit, a nela, a induce n eroare.

Incorect, respins
n afara subiectului. Diferit, separat. Care nu seamn cu ceva. ncearc s spun ceva diferit. A despri, a dezbina, a mpri, a repartiza. O parte, un fragment din ceva. Neacceptare. Direct, drept, imediat, apropiat; sincer. A face ceva.

35. profeie : 1. Prezicere sau prevestire/prevedere; 2. Cuvintele inspirate ale unui profet, vzute ca proclamarea voinei divine; 3. Declaraia unui profet dat oral sau n scris. Rspuns acceptat
Predicie. Prezicere, prorocire. Spus de un profet. Ce se presupune a se ntmpla. Spunerea viitorului. Spus nainte de a se ntmpla. Ceva ce se va adeveri oricum.

Sub semnul ntrebrii

Spune despre ceva. Vorbe de nelepciune. Ceva religios. Ceva din Biblie. n legtur cu profeii. Scriptura. Soart, moarte, distrugere.

Incorect, respins
Credina. Lege, autoritate, justiie, drept. Legend. Strvechi mod de gndire. Mesagerul domnului. Sfnt, pios, evlavios. Face o promisiune. nvtur. A avea profit. Bancnote.

18 36. demn de ncredere : 1. Credibil, sigur; 2. Demn de ncredere. Rspuns acceptat

Credibil. Posibil, previzibil, normal. Demn de ncredere, de ndejde, te poi bizui. Sincer, corect, adevrat. Nu uluitor/uimitor. Ceva ce poate face. Ceva demn de ncredere / de ndejde. Reputabil. A fi (capabil) de ncredere. Poi conta pe cineva.

Sub semnul ntrebrii

Real. Adevr. Credin. Bun de ceva. Opusul lui incredibil.

Incorect, respins
Uluitor, uimitor. Incredibil, necredibil. Fantastic. Mare, important. Credit, crezare, incredere, reputaie, renume. A da crezare cuiva. Aa le trebuie, o merit. Capabil s fac ceva. Normal.

37. prolog : 1. Introducere la o oper literar; 2. Un discurs inut n faa spectatorilor la nceputul unei piese; 3. nceputul unui eveniment sau act. Acceptat
Introducere. nceputul a ceva. La nceputul crii. nainte de povestire. Paragraf naintea povetii principale. Spune despre ce va fi vorba. Discurs, cuvntare nainte de ceva. Afirmaie nainte ca ceva s se ntmple.

Parial acceptat
Explicaie. naintea. Ceva n/din carte. Scurt sumar al povetii. Citit i spune despre el. Cuvntare.

Respins
Dialog. Discuie ntre mai muli oameni. Poveste. Sfritul povetii. La sfritul crii. A amna ceva.

38. docil : 1. Pasibil de a fi influenat, de a fi nvat, de a fi educat; 2. Bun de turnat ntr-o form sau modelat; 3. Supus conducerii; 4; Maleabil. Acceptat
Calm. Influenabil Linite, tcere, nemicare, tihn, odihn, pasivitate. Blnd, mblnzit, cuminte, inofensiv, supus. Pasiv. Nesuprcios, care nu e iute la mnie. Blnd, dulce, prietenos, amabil, tandru. Panic, linitit, tihnit. Supus, blnd, cuminte. Se nelege cu toat lumea. Maleabil. Educabil.

Parial acceptat
Drgu. Uor. Politicos. Timid, fricos, ovielnic. Timid.

Respins
Arogant. ncpnat, dificil, persistent, ferm, hotrt. ntunecos, trist, disperat. Trndav,lene. Greoi, nu se mic repede. Speriat.

19

39. incandescent : 1. Care produce lumin vizibil la nclzire; 2. Strlucitor, luminos; 3. Cunoscut pentru calitatea exprimrii. Rspuns acceptat
Strlucitor, vesel, iste. Strlucitor, entuziast, mbujorat. Luciu, strlucire, lumin. Strlucitor, vesel, iste, licrire. Strlucitor. Produce lumin. Licriri n ntuneric.

Sub semnul ntrebrii

Lumin. Lumin incandescent. Bec electric. Ceva n legtur cu lumina. Ca o lumnare. Vizibil. nclzete ceva.

Incorect, respins
A lumina, a face lumin. Neluminat / neluminos / nestrlucitor. Nu se vede prin el. Neclar. Cu tiin, cu ndemnare. Opusul candescenei. Candid, cinstit, sincer, naiv.

40. filantropie: 1. Dorina de a spori bunstarea societii; 2. Ajutor acordat sub form de donaii n bani sau obiecte; 3. Grija pentru umanitate; 4. Organizaie avnd ca scop sporirea bunstrii umanitii. Rspuns acceptat
Generozitate. Dragoste pentru oameni. A da / a drui cu generozitate. Serviciu pentru oameni, n serviciul oamenilor. A face bine celorlali. A drui o mulime de bani pentru ajutorarea oamenilor. Proiect social.

Sub semnul ntrebrii

Cineva care este drgu, amabil. Serviciu, amabilitate. Suport / sprijin artelor. Organizaie ca sponsori. Ceea ce face filantropul. Cineva care are o mulime de bani. Cu amabilitate.

Incorect, respins
tiin, cunotine, ndemnare. Studiu a ceva. Studiul oamenilor. Studiu al vieii umane timpurii. Un fel de psihologie.

41. arlatan : 1. Persoan care i induce pe alii n eroare, pretinznd, n mod fals, c are cunotine n anumite domenii sau ndemnarea unui expert; 2. Impostor, arlatan, escroc. Acceptat
Fals. arlatan, impostor, vraci. Impostor. Artist al argumentelor. Trior. neltorie, nelciune, impostor, arlatan. Cineva care pretinde a fi ceea ce nu e.

Parial acceptat
Persoan rea. Punga, escroc. Cu dou fee. Acioneaz cu viclenie. Cineva care crede ceva i spune altceva. Prezentare fals. Nereal.

Respins
Glume. Ho. Romantic. Cavaleresc, nobil. Persoan credul. Imaginar sau pretins. mpotriva principiilor. Persoan care vinde diverse obiecte.

20 42. retroactiv: al crui efect se manifest nainte de momentul producerii. Rspuns acceptat
A pune o dat din urm, a reactualiza ceva. A se ntoarce la ceva. Se ntoarce pentru a include. Ca o lege care are efect nainte de a fi votat. n legtur cu ceva ce s-a ntmplat deja.

Sub semnul ntrebrii

napoi. Se ntoarce la tine. n legtur cu trecutul. Care are efect dup producerea faptului / evenimentului. Acioneaz dup ceva. Acioneaz mpreun cu altceva. Ceva s-a ntmplat din cauza a ceva. Ceva ce s-a ntmplat n trecut va avea efect acum. Ceva legat de problemele guvernamentale.

Incorect, respins
Contracarare. Foarte activ. Neactiv. Dup perioada de odihn redevine activ. Activ mpotriva a ceva. Impotriva a ceva a merge pe alt cale.

43. repaus: 1. Starea de repaus, de odihn; 2. Absena activitii, relaxare; 3. Absena grijilor; 4. Calmitate, senintate, tihnire; 5. A sta ntins, culcat n repaus; Rspuns acceptat
Odihn, pauz. A sta ntins jos. A lua-o uor. Relaxare. Somn, dormit. A nu face nimic. Solitudine. Pace, linite.

Sub semnul ntrebrii

Nu st drept, n picioare. A mpiedica, a reine. A se aduna. Loc retras, unde mergi s te relaxezi.

Incorect, respins
A pune nc o dat. A mpodobi din nou. A regndi. A lua napoi. A pune din nou ntr-o situaie similar. A schimba poziia.

44. tentativ : 1. Incomplet dezvoltat / manifestat / realizat / crescut; 2. Nu sigur / nesigur; 3. A vrea s faci ceva fr s reueti; 4. Aciune care, dac nu ar fi mpiedecat de ceva, s-a Rspuns acceptat
Temporar Nedefinit Nu-i gata Se poate schimba Poate Nu-i sigur Nesigur Ezitant Experimental Preliminar

Sub semnul ntrebrii

Nelinitit N-a putea spune Nu se poate decide Nervos Rmas n aer

Incorect, respins
Periodic Final Alert A ine partea De acord Fii ateni Ascultai Sfios

21

45. Testator: s. O persoan care-i face testamentul nainte de moarte. Rspuns acceptat
Persoan care-i face testament Moare cu un testament fcut exprim voina nainte de moarte privind bunurile sale

Sub semnul ntrebrii

Ceva cu un testament. O voin O persoan care moare. O persoan care las lucruri. Cineva care este testator.

Incorect, respins
Executorul unui testament Cineva care testeaz. O persoan care d i da teste Cineva care depune mrturii pentru ceva

46. dificil: adj. 1. Care prezint dificulti; greu (de fcut), anevoios, complicat, greu de rezolvat; greu de lucrat sau de controlat. 2. (Despre persoane i despre caracterul lor) Care se mpac greu cu alii, greu de mulumit; exigent, mofturos, capricios; susceptibil. Rspuns acceptat
Anevoios Complicat Greu de rezolvat Greu de lucrat Care prezint dificulti Greu de mulumit Exigent Capricios Susceptibil

Sub semnul ntrebrii

Nu e uor Incorect Nu e bun pentru tine Nu pare n regul Face probleme Grosolan

Incorect, respins
Nu nainte Aparte de Ceva care nu merge Vine nainte Duce n alt parte Ii face ru

22

Anexa B. Test de nelegere (comprehensiune)

Reguli generale pentru scorarea testului de comprehensiune. Regulile de scorare a testului de comprehensiune (Nivelele D-U) includ motivele care includ rspunsuri acceptabile i exemple de reuit, incertitudine i eec pentru fiecare item. Scorarea este fie pentru reuit, fie pentru eec pentru toi itemi de comprehensiune, nu exist credit parial. Fiecare item precedat de un asterisc i cere examinatorului s ofere dou rspunsuri corecte pentru a putea promova ntrebarea. Toate celelalte ntrebri solicit un singur rspuns corect. Pentru itemii cu asterisc, uneori examinatul se va opri dup ce va da un singur rspuns la un item care solicit dou rspunsuri. Dac acest lucru se ntmpl, spune-i: Spune-mi un alt motiv sau D-mi un alt avantaj. Dac examinatul ntreab dac mai este necesar nc un rspuns, citete rspunsurile acestuia cu voce tare i las s hotrasc dac mai este nevoie. Dac un examinat d un rspuns corect i un altul incorect, rspunsul nu va fi validat. Dac cele dou motive oferite sunt n esen aceleai, rspunsul nu va fi acceptat. De exemplu, dac examinatul spune c automobilele sunt mai bune dect bicicletele, fiindc primele prind vitez mai mare i sunt mai rapide, rspunsul va fi respins. Ceea ce este necesar pentru promovarea unui ntrebri cu asterisc sunt dou motive distincte, oferite n orice ordine.

23 Test de nelegere 7. De ce folosesc oamenii umbrele?

Accept orice rspuns care indic (1) folosit pentru umbr sau (2) protecie mpotriva ploii.

Rspuns acceptat
Ca s nu fie udai de ploaie S nu fie plouai. Pentru a se feri de ploaie Pentru a se apra de soare. Pentru a asigura umbra

Sub semnul ntrebrii

Au nevoie de ele. Pentru ploaie. Pentru atunci cnd plou. Pentru c se duc n ploaie Afar n ploaie Pentru a menine capul cald n ploaie. Pentru c merg prin ap Este ud. Pentru soare. Pentru a se simi confortabil

Incorect, respins
Ca s nu mai plou Pentru c ntotdeauna plou Nu o s mai plou

8. Ce fac oamenii cnd le e foame? Accept orice rspuns care indic (1) a mnca sau a mnca ceva specific, (2) a cere pentru a mnca ceva, (3) a pregti mncare pentru a fi consumat. Rspuns acceptat
Spal-te i mnnc Mnnc Mnnc (mncare specific). Bea lapte. Spune :Vreau ceva de mncare. A lua de mncare A gti ceva. Mama pregtete mncare. A pregti cina.

Sub semnul ntrebrii

Merg la un restaurant Iau o butur. A o striga pe mama. Ei spun te rog. Ei spun o rugminte. Folosesc o lingur. Se aeaz la mas.

Incorect, respins
Au prea mult mncare Mama mea lucreaz

9. De ce au oamenii sobe? Accept orice rspuns care indic (1) a gti mncare (2) a se nclzi Rspuns acceptat
A gti. A gti (ceva specific). Pentru ca mncarea s fie cald. Pentru a lua cina. Pentru a se nclzi.

Sub semnul ntrebrii

A mnca. Pentru a face lucruri. A pune lucruri pe sob Pentru c fac foc.

Incorect, respins
Le e foame. Pentru c este fierbinte Nu o atinge. Te arzi. Te rneti. Deschide-o. n buctrie.

24 10. Ce fac oamenii cnd le e sete? Accept orice rspuns care indic (1) a bea ceva sau (2) a cere ceva de but. Rspuns acceptat
A bea ceva. A bea. A lua o butur (sau altceva de but). Mama aduce lapte.

Sub semnul ntrebrii

Lapte Ca ceaiul. ntreab pe mama. Aduce pahare. Mnnci floricele.

Incorect, respins
A-i fi foame. Mnnc. A lua o gustare. A pune un pa-har pe ceva.

11. De ce ar trebui ca oamenii s fie ateni cnd traverseaz strada? Accept orice rspuns care indic pericolul n trafic. Rspuns acceptat
Sunt maini i te fereti de ele. Maini n strad Vin maini. Mainile te-ar putea lovi. Ei ar putea fi rnii Dac nu s-ar feri, ar fi clcai Ar fi strivii

Sub semnul ntrebrii

Maini Pentru c sunt maini. Pentru c trebuie s te uii n ambele direcii Se lovesc Nu pot s fiu clcat. Fii atent n strad. Pentru c ai nevoie de mama.

Incorect, respins
Este o regul. Pentru c merg pe jos. Trebuie s te ii de mini. Pentru c cad n genunchi. Alearg.

12. De ce oamenii nu trebuie s alerge n timp ce au foarfec n mn? Accept orice rspuns care indic pericolul de a cade i de a se rni pe ei sau pe alii. Rspuns acceptat
Pentru c s-ar putea nepa. Pentru c ar cdea i s-ar rni. S-ar putea rni. Ai putea-o scpa pe degete i mergi la spital. A tia accidental pe cineva.

Sub semnul ntrebrii

Cltoresc. Trebuie s fii atent. Taie.

Incorect, respins
Ar putea cdea i plnge. i taie hainele. Pentru c atunci vor cdea.

13. La ce i folosesc urechile? Accept orice rspuns care indic (1) a auzi sau (2) a asculta. Rspunsurile incerte ca a da din urechi sau a purta cercei sunt chestionate cu La ce altceva n plus folosete? Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins
Auzi. Asculi. Auzit. A da din ele. Le foloseti pentru a purta cercei. Zgomote (Examinatul i atinge urechea). Le curei cu bucele de hrtie. Te uii n ele. Vorbeti la telefon. Pentru o costumaie.

25 14. De ce trebuie oamenii s fac baie sau du? Accept orice rspuns care indic (1) a se cura, (2) a scpa de mizerie, (3) a cspa de miros neplcut sau (4) a te relaxa. Rspuns acceptat
A se cura. Au nevoie s fie curai. Ca s miroas bine. Nu vor s fie murdari. Pentru c vor s arate drgu. Se spal pe ei nii. Se spal. Se relaxeaz

Sub semnul ntrebrii

Trebuie s te speli. Se freac i se spal. i dau cu spun. Sunt murdari. Le place. Mama face asta.

Incorect, respins
Ca s nu se murdreasc din nou. Cu spun. Oamenii fac baie. n baie. Se bag n cad. Pun o brcu acolo. Acas.

15. De ce i piaptn oamenii prul? Accept orice rspuns care indic (1) a arta drgu, (2) a-i ine prul descurcat sau (3) a scpa de nclcituri. Rspuns acceptat
Pentru a-i face prul sntos. Pentru c arat drgu aa. Pentru c este ncurcat. Pentru c l ndreapt. Pentru c nu vor s fie nclcit.

Sub semnul ntrebrii

Cnd se trezesc dimineaa au nevoie s-i pieptene prul. Pentru c au nevoie s fie periat. Pentru c arat urt. Se simt mai bine.

Incorect, respins
Nu este pieptnat. Pentru a fi gata. Cnd merg undeva. Pentru c e murdar. Cu un pieptene.

16. De unde cumpr oamenii mncare? Accept orice rspuns care indic (1) un magazin alimentar sau numele unui magazin specific sau (2) un restaurant sau numele unui restaurant specific. Rspuns acceptat
La magazinul alimentar (sau un nume specific) De la un magazin cu alimente. La un restaurant (sau un nume specific) La un fast-food (sau nune specific) Mcelrie Piaa de pete.

Sub semnul ntrebrii

n magazin. La pia. n centrul de cumprturi. Dac nu ai mncare trebuie s cumperi. Mergi la cumprturi.

Incorect, respins
Ca s mnnce. Ca s fie sntoi. Pentru cas.

26 17. De ce doctorii i asistentele medicale dau oamenilor medicamente? Accept orice rspuns care indic (1) imunizarea mpotriva unei boli, (2) controlul unei boli, (3) vindecarea unei boli sau (4) asigurarea unei stri de sntate generale. Rspuns acceptat
Pentru a ine bolile la distan. Ca s nu se mbolnveasc.

Sub semnul ntrebrii

Incorect, respins
Pentru c poi mprtia germeni. Pentru a fi curat. Nu-i permit. Sufer. (Examinatul mimeaz nghiirea de medicamente)

Pentru c pot avea o boal. Pentru a omor orice bacterie care poate cauza o boal. Ca s nu contacteze (boal specific). Corpurile au nevoie s fie protjate. Pentru a fi sntoi. Ar putea fi purttorii unei boli. Ca , atunci cnd o persoan se Pentru a scpa de infecii. mbolnvete, s nu o rspndeasc. Pentru ca alii s nu ia o boal pe Pentru a mpiedica s transmit care tu o ai. germenii. Pentru a preveni bolile. Pentru binele lor. Pentru a te face bine. Pentru a merge la coal. Pentru a te simi mai bine. Pentru c sunt bolnavi.

18. De ce citesc oamenii ziarele? Accept orice rspuns care indic (1) a lua informaie n mod general sau specific, (2) pentru plcere sau (3) a nva despre ceva. Rspuns acceptat
Acoper lucrurile pe care tirile TV nu le dau. Pentru c sunt o groaz de povestiri interesante. Pentru a afla care sunt noutile. Pentru a vedea ce e la televizor. Pentru a nva lucruri. Pentru c e distractiv. Pentru a ti mai mult despre ali oameni Comici sau alt domeniu. Pentru a gsi de lucru.

Sub semnul ntrebrii

Pentru c vor s afle ce este n ziar. Ca s aud despre tiri. Pentru c vor s citeasc Dac nu ai televizor, poi s citeti. Pentru c nu vor s se uite la TV. Este o form rapid de comunicare.

Incorect, respins
Pentru a vedea dac e ceva bun acolo. Pentru a vedea ce fac. Pentru fotografii. Pentru c TV-ul e stricat. Nu au timp s citeasc cri. Cineva este rnit. Cheam biatul cu ziarele.

27 19. De ce exist semne de circulaie? Se accept orice rspuns care indic (1) controlul sau dirijarea vehiculelor sau a pietonilor, (2) reducerea numrului de accidente ale vehiculelor sau pietonilor, (3) pentru atenionarea conductorilor auto asupra condiiilor periculoase, sau (4) pentru a informa oferii asupra rutelor. Rspuns acceptat
Pentru sigurana oamenilor Pentru a semnaliza momentul n care se permite traversarea i spun cnd s porneti/opreti Pentru ca pietonii i vehiculele s tie care este direcia de mers/ruta Pentru ca mainile s nu se ciocneasc

Sub semnul ntrebrii

Pentru maini i pietoni Aduc la cunostint c exist trafic Pentru a ti direcia Pentru ca mainile s poat opri sau ntoarce Pentru ca mainile s observe/respecte semnele Preveni blocajele n trafic

Incorect, respins
Pentru ca s nu mearg pe rosu Pentru c galben nseamn ncetinire, rosu nseamn stop, verde nseamn pornire

20. De ce este nevoie de fermieri? Se accepta orice rspuns care indic (1) producia vreunui tip de hran, sau (2) creterea vitelor. Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins
Pentru creterea animalelor pentru hran Creterea cerealelor pentru hran Pentru creterea cerealelor Pentru ca noi s avem ce cumpra de la bcnie Pentru c ne furnizeaz lapte Cresc animale pentru hran Hran Cereale, lanuri, recolte Animale Pentru a avea animale Pentru a hrni animale Pentru a pstra animale Pentru a ngriji animale E nevoie de fermieri pentru vite Pentru a crete diverse Pentru echiparea fermelor Pentru ca s aib caii fn Pentru a cura hambarele Pentru fn Pentru a ne da animale de cas

21. De ce exist gunoieri la ora? (De ce exist la ora persoane care ridic gunoiul?) Se accept orice rspuns care indic (1) motive sanitare, (2) motive estetice, (3) motive practice. Atunci cnd examinatul nu se refer la necesitatea de aranjare, strngere a gunoiului i se concentreaz la ntrebarea de ce sunt angajai oameni pentru a strnge gunoiul, se continu cu Da, dar de ce este nevoie ca gunoiul s fie ridicat?* Rspuns acceptat
Pentru ca oraele s nu arate urt Gunoiul lsat n locuri publice este att periculos pentru sntate ct i inestetic Pentru a mpiedica mprtierea mirosului i poluarea aerului Previne nmulirea bolilor Din motive sanitare i nu poate fi lsat obolanilor Pentru ca oraele s fie curate Pentru a nu mirosi Pentru c nu poate fi ars Pentru c e mizerabil Pentru c e factor poluant

Sub semnul ntrebrii

Motive de sntate Pentru a nu se strnge grmad Pentru c nu ar ti unde s pun gunoiul Pentru a scpa de el Pentru a nu ne ngropa n gunoi *E mai bine dect s-l strngi singur

Incorect, respins
Pentru reciclare Pentru a obine bani Pentru a oferi locuri de munc Pentru c au maini destul de ncptoare Pentru a depozita tot gunoiul ntr-un singur loc Oraele sunt murdare Pentru c oamenii fac gunoi Pentru c nu poi s-l arunci pe pmnt Pentru a nu clca pe obiecte Pentru c ar putea intra n el cinii i pisicile Pentru c l pot mprtia cinii

28 22. De ce este o idee bun ca oamenii s poarte haine de culoare deschis atunci cnd merg pe timp de noapte? Se accept orice rspuns care indic (1) ans mai mic de a fi lovit de vehicule, sau (2) culorile deschise sunt mai vizibile pe timp de noapte. Rspuns acceptat
Pentru c sunt mai vizibile-mai mici anse de a fi lovit de maini Pentru c se pot distinge mai bine din autovehicule aflate n mers Culorile deschise se vd mai bine Pentru ca oferii s nu-i loveasc

Sub semnul ntrebrii

E o regul Pentru ca s nu sperie pe cineva Datorit refleciei farurilor mainilor Pentru a nu fi rnii

Incorect, respins
Pentru c se poate s existe maini care nu au faruri i nu pot fi vzui E mai frumos s te mbraci n culori deschise Pentru a nu fi mucai de nari

23. De ce se fac la coal antrenamente/exerciii pentru situaiile n care izbucnesc incendii? Se accept orice rspuns care indic (1)pentru a nva ce trebuie fcut n caz de incendiu, (2)reducerea pagubelor n caz de incendiu. Rspuns acceptat
Pentru ca elevii/copiii s fie pregtii n caz de urgen n caz de incendiu s tie ce s fac Antrenament pentru situaiile reale Pentru a proteja copiii astfel nct s nu fie rnii n incendii

Sub semnul ntrebrii

Pentru a ti unde s mearg n caz de urgen Pentru ca nimeni s nu fie ars

Incorect, respins
i spune cnd este incendiu Dac izbucnete focul ,l poi stinge Cnd izbucnete focul n coal ai un exerciiu de stingerea incendiilor Oamenii ies afar Nu mai faci coal

24. Dai dou motive pentru care unii oameni prefer s aib main n loc de biciclet. Se accept orice rspuns care indic: (1) confort ridicat, (2) consum de energie, efort mai mic pentru a conduce, (3) mai mult spaiu, (4) rapiditate, (5) protecie mai mare n caz de accident, (6) eti protejat n caz de intemperii, (7) parcurgi distane mai mari, (8) statut mai nalt, (9) mai uor de folosit, condus pentru un btrn sau o persoan cu handicap. Rspuns acceptat
E mai sigur Parcurge distane mai mari Mai rapid Mai confortabil Poi transporta mai multe obiecte / persoane Nu te uzi dac plou Nu te bate vntul Are aer condiionat Are cldur Nu depui efort pentru a o conduce Economiseti timp

Sub semnul ntrebrii

Cltoreti mai bine Oamenii te vd mai bine Mai comod/convenabil Cu bicicleta trebuie s pedalezi Poate fi folosit pe orice vreme

Incorect, respins
Ajungi n mai multe locuri Faci mai multe lucruri Cu bicicleta e mai distractiv Bicicleta face pan mai uor Folosete combustibil / benzin

29

25. De ce trebuie ca medicii s aib autorizaie / permis / drept de practic?

Se accept orice rspuns care indic faptul c autorizaia ajut la prevenirea practicii medicale lipsit de etic sau profesionalism.

Rspuns acceptat
Pentru a ne asigura c tie ce face Pentru ca oamenii s tie c este calificat Pentru a mpiedica medicii necalificai s practice medicina Pentru a controla practicarea medicinei Pentru a pstra evidena medicilor

Sub semnul ntrebrii

Pentru sigurana pacienilor Pacienii se vor simi n siguran Pentru c au de-a face cu o fiin uman Medicii nepregtii pot face mult ru Pentru a nu face ru oamenilor Pentru a nu prescrie incorect medicamente

Incorect, respins
Pentru a nu rni Ar fi procese Pentru a fi medici Pentru a conduce maina

26. De ce o persoan care nu poate rosti pe litere un cuvnt are dificulti n gsirea acelui cuvnt n dicionar?
Se accept orice rspuns care indic necesitatea de a spune pe litere un cuvnt pentru a folosi dicionarul.

Rspuns acceptat
Nu ar ti ce liter vine prima Dicionarul conine cuvinte n ordine alfabetic-nu tie ordinea literelor, nu gsete cuvntul Trebuie s tii cum se scrie, liter cu liter, pentru a-l cuta Pentru c altfel s-ar uita la o liter greit

Sub semnul ntrebrii

Nu tiu cum s spun cuvntul pe litere Nu spun pe litere - nu tiu cuvntul Nu pot gsi cuvntul Nu tiu ce s caute Nu pot folosi dicionarul cum trebuie

Incorect, respins
Unele consoane seamn S-ar putea s nu tie cum (se) aude / sun Cuvintele pot fi prea mici Persoana nu poate citi Nu tiu s foloseasc dicionarul

27. De ce are un ora de ctigat dac are mai mult de un ziar?

Se accept orice rspuns care indic: (1) ofer puncte de vedere diferite, (2) competiia crete calitatea, (3) tiri mai complete, (4) semnturi, articole competitive i tarife de publicitate. * Cnd un rspuns indic faptul c examinatul a neles cuvntul ,,ziar ca nsemnnd o bucat de hrtie tiprit, se reformuleaz ntrebarea: ,,Care sunt beneficiile unui ora atunci cnd exist mai multe companii / edituri care public ziare?

Rspuns acceptat
Exist mai multe puncte de vedere Competiia crete calitatea Pstreaz preurile sczute tirile acoper o arie mai larg Poi afla mai multe despre ceea ce se ntmpl Un ziar poate conine informaii pe care cellalt nu le conine

Sub semnul ntrebrii

Afli mai multe despre ora Poate acoperi toate ntmplrile Nu exist opinii prtinitoare Unul poate avea reporteri mai buni dect cellalt Pentru ca oamenii s aib de unde s aleag *Pentru a avea suficiente ziare

Incorect, respins
Ai ziar fie dimineaa, fie seara, cum i este mai comod Sunt mai multe locuri de munc Cresc vnzrile de ziare Poi citi despre diferite orae Exist mai muli oameni la ora dect la ar

30

28. De ce este hrtia reciclat?

Se accept orice rspuns care indic (1) conservarea resurselor naturale, (2) protecia mediului, (3) eficientizarea produciei de hrtie.

Rspuns acceptat
Pentru a salva pdurea/ copacii Pentru conservarea resurselor naturale Pentru a economisi bani Pentru a folosi hrtia care nu mai trebuie, n scopuri utile Pentru a economisi timp

Sub semnul ntrebrii

Pentru a scpa de hrtia din preajm Pentru a se refolosi Pentru a obine maximum din ea Pentru a nu se pierde Pentru a face alte lucruri

Incorect, respins
Pentru a o cura Pentru a o face mai bun Pentru a aduna / economisi bani Pentru a obine bani E lips de hrtie, aa c o reciclm

29. Oferii un motiv pentru care coala de stat ar trebui s fie gratuit.
Se accept orice rspuns care indic drepturi egale pentru toi indiferent de ras, sex, vrst, naionalitate, origine, venit.

Rspuns acceptat
Oamenii sraci nu-i pot permite nvmntul privat / coli particulare D tuturor drepturi egale pentru educaie Pentru ca oricine s poat fi educat, nu doar oamenii bogai Pentru ca toi copiii s poat merge la coal Pentru ca sracii s poat nva fr a fi obligai s plteasc

Sub semnul ntrebrii

Toi obin aceeai educaie Egalitate Pentru sraci Nu exist costuri pentru nvtur

Incorect, respins
Poi fi educat gratuit n coala pe care o doreti E mai ieftin Ai libertatea de a alege Poi ntlni ali oameni

30. De ce la ora, casele sunt construite mai aproape una de alta dect la ar?
Se accept orice rspuns care indic: (1) cantitatea de pmnt disponibil de la ora este mai mic, (2) cererea de locuine este mai mare la ora, (3) pmntul la ora este de obicei mai scump.

Rspuns acceptat
Pentru ca s locuiasc mai muli oameni n aceeai zon Mai muli oameni, mai puin spaiu Nu exist spaiu suficient la ora Mai puin spaiu neconstruit la ora Pmntul la ora cost mai mult

Sub semnul ntrebrii

Mai muli oameni la ora Din motive de spaiu Nu-i pot permite s renune la pmntul de la ora

Incorect, respins
Oamenii de la ora nu au nevoie de foarte mult pmnt Oraul nu este aa de mare ca satul Oraul are mai multe cldiri E nevoie de spaiu pentru a crete vite la ar Aa nu trebuie s mergi prea mult pentru a vedea pe cineva

31 *31. Dai dou motive pentru care o persoan ar folosi telefonul mai degrab dect ar scrie o scrisoare.
Se accept oricare dou rspunsuri distincte care indic (1) o form mai rapid de comunicare, (2) clarificare i un feedback imediat posibil, (3) mai puin munc n a suna, (4) unii oameni sunt mai buni vorbitori dect scriitori, (5) unii oameni nu pot scrie scrisori din cauza unui handicap sau a analfabetismului, sau (6) scrisorile se pot pierde la pot.

Rspuns acceptat
Mai rapid. Mai puin munc. Se poate explica mai uor (ceea ce vrei s spui). Se vorbete cu o persoan direct. Scrisorile se pot pierde. Se obine un rspuns imediat. Poate o persoan nu poate scrie. Persoana nu tie s scrie nc. Bucuria de a asculta vocea unei persoane.

Sub semnul ntrebrii

Mai eficient. Mai clar. Convenient. Se poate purta o conversaie. Se poate vorbi cu ei. Se poate asculta cu adevrat ceea ce persoana spune. Poate fi vorba de o urgen. Mai economic.

Incorect, respins
Se pot spune mai multe la telefon. Dispui de intimitate. Nu e nevoie s te deranjezi scriind. Nu e nevoie s plteti (pentru timbru). A scrie o scrisoare consum hrtie.

*32. Dai dou avantaje pe care lmpile electrice le au n comparaie cu lumnrile.

Se accept oricare dou rspunsuri distincte care indic (1) mai mult lumin, (2) mai sigure, (3)mai durabile, (4) mai conveniente.

Rspuns acceptat
Mai luminoase. Nu se termin att de repede. Nu provoac incendii. Nu necesit chibrituri. Nu pot fi stinse de vnt. Dureaz mai mult. Lumnrile fac mai mult mizerie.

Sub semnul ntrebrii

Funcioneaz mai bine. Fac mai mult lumin. Sunt mai mari.

Incorect, respins
Sunt mai scumpe. Sunt mai frumoase. Se introduc n priz. Lmpile nu se pot pune n mai multe locuri.

33. De ce are nevoie sistemul colar de un consiliu profesoral?

Se accept oricare rspuns care indic c acest consiliu ofer orientare i reevaluare a deciziilor administrative.

Rspuns acceptat
Pentru a decide politica colii. Ia decizii n interesul ntregului sistem. Stabilete regulile i reglementrile. Se ocup de afacerile colii.

Sub semnul ntrebrii

Se asigur c elevii au parte de o bun educaie. Menine contactul cu dorinele comunitii. Discut problemele colii. Decide lucrurile importante. Evit ca o singur peroan s ia decizii. Sftuiete profesorii. Disciplina elevilor.

Incorect, respins
Face bani pentru coal. Substituie profesorii bolnavi. Se ocup de note. Planific activitile astfel nct copiii s se distreze. Instruiete profesorii.

32 34. De ce li se cere oamenilor s aib carnet de conducere pentru a merge cu maina?

Se accept oricare rspuns care indic (1) astfel nct oamenii s aib deprinderi de a conduce adecvate i cunotine despre regulile i sigurana traficului, sau (2) pentru a ine evidena conductorilor.

Rspuns acceptat
Pentru a se asigura c au calitile pentru a conduce. Pentru a demonstra c tiu s conduc. Pentru a exista o eviden a fiecrui conductor. Pentru ca departamentul de poliie s tie cine poate conduce i cine nu.

Sub semnul ntrebrii

Pentru c dac nu li s-ar cere oricine ar putea s conduc. Pentru ca s nu fie oricine pe strad. Pentru a se asigura c sunt oferi ateni, siguri. Pentru a ti cum s conduc. Pentru a demonstra c avem vrsta adecvat conducerii.

Incorect, respins
Pentru c este nevoie de ceva responsabilitate pentru a conduce. Pentru c aa este legal. Pentru c un poliist are nevoie de identificare cnd te oprete. Pentru a putea ncasa cecuri. Dac se ncalc legea , exist o dovad. Pentru a ti cui aparine maina.

35. De ce ar trebui ca inventatorii s-i patenteze inveniile?

Se accept oricare rspuns care indic protecia drepturilor inventatorului de a determina ce se ntmpl cu invenia lor.

Rspuns acceptat
Pentru a avea dreptul de a fabrica produsul i de a-l vinde. Pentru ca nimeni altcineva s nu pretind drepturi i profituri. Pentru ca nimeni altcineva s nu-i asume invenia. Pentru ca nimeni altcineva s nu copieze invenia. Pentru ca nimeni s nu o fure.

Sub semnul ntrebrii

Pentru a arta cine a realizat invenia. Pentru a avea drepturi aupra ei. Pentru a ctiga banii.

Incorect, respins
Pentru a demonstra c sunt capabili. Pentru a vedea dac este ceva n neregul cu invenia. Pentru ca oamenii s tie care sunt precauiunile inveniei. Pentru a plti taxe (impozite).

*36. Care sunt dou avantaje ale mainilor mici fa de mainile mari?
Se accept oricare dou rspunsuri care indic (1) mai uor de parcat / manevrat, (2) se economisete benzin, (3) preul iniial este de obicei mai sczut, sau (4) de obicei mai uor de ntreinut i reparaii mai ieftine.

Rspuns acceptat
Mai bun kilometraj la benzin. Nu cost aa de mult pentru a o repara. Se economisesc bani cnd o cumperi. Ocup mai puin spaiu (mai uor de parcat). Folosete mai puin benzin. Se potrivete mai bine n garaj. Mai ieftin.

Sub semnul ntrebrii

Parcarea. Se economisesc bani. Este mai rapid. Mai uor de splat. Mai uor de condus.

Incorect, respins
Merg mai repede. Merg mai uor. Pare mai sigur. Mai puine accidente. Mai agile. Mai ieftine la benzin pentru c rezervoarele lor sunt mai mici.

33 37. De ce trebuie returnate mprumuturile?

Se accept oricare rspuns care indic (1) pentru a ndeplini o obligaie legal, (2) pentru a returna ceva care nu era un dar, sau (3) pentru a nu crete creditul.

Rspuns acceptat
Dac l-ai mprumutat trebuie s-l returnezi. mprumutul s-a fcut cu condiia de a-l da napoi. Pentru c eti dator. Pentru c se mrete creditul. Pentru a nu-i distruge creditul. Persoana care i-a mprumutat banii, sar putea s aib nevoie de ei. Pentru a nu fi dat n judecat (a face nchisoare).

Sub semnul ntrebrii

Sunt banii altcuiva cei pe care i foloseti. Trebuie s fii responsabil. Pentru a putea s faci un mprumut viitor. Nu este drept, corect dac nu-i returnezi. Ai spus c i vei returna. Cel care ti-a mprumutat va pierde bani. Vei rni persoana care ti-a mprumutat.

Incorect, respins
Pentru a-i imprumuta altcuiva. Nu mai ai nevoie de mprumut. Poi s pierzi mprumutul.

38. Care este avantajul unui cetean de a avea o list a drepturilor cetenilor ntr-o lege a drepturilor?
Se accept oricare rspuns care indic (1) ofer dovada i garania drepturilor omului, sau (2)ofer contiina necesitii de a pstra aceste drepturi.

Rspuns acceptat
Ceteanul tie ce are dreptul s fac. Va fi contient cnd drepturile sale sunt violate. i protejeaz drepturile.

Sub semnul ntrebrii

i pot folosi drepturile. Se pstreaz ordinea. Poate evidenia drepturile tale. Pentru a ti care sunt drepturile tale. Pentru ca s nu se profite de pe urma oamenilor. Dac drepturile sunt violate se poate aciona.

Incorect, respins
Cnd ai dreptul de a face orice doreti. tii ce este corect. Pentru a nu nclca drepturile. Pentru a nu risca s fii neneles. Stii ce poate face cineva i ce nu.

39. Care este avantajul cuiva care poate face un amendament constituiei?
Se accept oricare rspuns care indic (1) schimb sau elimin legile nvechite, sau (2) adaug noi legi n funcie de nevoi.

Rspuns acceptat
Dac legea este nvechit, este necesar schimbarea ei. Pentru a menine legile moderne. Unele legi nu mai sunt valabile. Poate schimba sau nlocui o lege proast / nedreapt. Noi legi sunt uneori necesare.

Sub semnul ntrebrii

Pentru a o schimba. Libertatea de a schimba. Pentru a face schimbri n mai bine. Pentru a o face mai bun. Pentru a o menine modern. Pentru a satisface oamenii.

Incorect, respins
Poate lua cuvntul i nu este pedepsit pentru asta. Pot schimba oamenii. Toi trebuie s se supun unor legi. Poate susine deschis ceea ce crede.

34 40. Care este avantajul de a alege oameni n birouri politice pentru perioade limitate de timp?
Se accept oricare rspuns care indic (1) oportunitatea pentru o nou conducere i idei noi, (2) previne posibilitatea unei persoane de a deveni prea puternic, (3) limiteaz rul pe care un responsabil de birou l-ar putea crea, sau (4) oportunitatea de a elimina un responsabil de birou ineficient sau corupt.

Rspuns acceptat
Pentru a nu deveni prea puternici. O persoan din birou, care nu face o treab bun, poate fi eliminat. Oamenii noi aduc idei noi.

Sub semnul ntrebrii

Pentru c unii oameni pot s nu fie de acord cu modul n care este condus biroul. O persoan incapabil poate face mai mult ru dect bine. Ofer ansa altcuiva de a fi n birou. Pentru c pot fi btrni i uituci.

Incorect, respins
Pentru ca majoritatea rii s fie reprezentat. Pentru a preveni frauda n guvern.

*41. Dai un avantaj i un dezavantaj al faptului de a aparine unui sindicat al muncii.

Se accept oricare avantaj care indic (1) condiii de munc mbuntite, (2) drepturi mai bune ale angajatului, sau (3) securitatea muncii. Se accept oricare dezavantaj care indic (1) supunerea, uneori fr voie, la politica sindicatului, (2) plata datoriilor, sau (3) repercusiuni posibile ale companiei.

Rspuns acceptat
Avantaj Mai muli bani i beneficii. Protecia drepturilor. A avea un cuvnt de spus n companie. Dezavantaj Trebuie s adere la sindicat. Trebuie s plteascc datoriile. Poate e nevoit s fac grev.

Sub semnul ntrebrii

Avantaj A avea susinere. A face lucrurile n favoarea ta. A face grev. Dezavantaj Poate avea probleme pentru c a mers prea departe. Ofer prea mult putere muncitorului.

Incorect, respins
Avantaj ntrerupe munca. Angajatorul nu poate concedia oamenii. Dezavantaj Nu poi gndi pentru tine nsui. Sindicate prea rentabile. Poi cumpra produse n ara ta nu poi avea produse strine.

*42. Dai dou motive pentru care exist produse comerciale la televiziune.
Se accept oricare dou rspunsuri care indic (1) pltesc pentru showurile T.V. sau postul T.V., (2) fac publicitate evenimentelor viitoare sau sponsorilor programelor T.V., sau (3) fac publicitate produselor.

Rspuns acceptat
Informeaz publicul. Arat cine sponsorizeaz showul. Pltete pentru programe. Vinde produse. Introduce noi produse. Face publicitate atraciilor viitoare.

Sub semnul ntrebrii

Fac bani. Te conving. Pentru a ti ce s cumperi. i spun diverse lucruri.

Incorect, respins
Posturile T.V. trebuie s le aib. Pentru a umple spaiile dintre showurile T:V. Pentru a atrage atenia oamenilor. Pentru a putea s-i iei ceva de mncat sau de but. Pentru a putea merge la baie. Pentru a da actorilor o puaz.

35

ANEXA C TESTUL ABSURDITILOR

Linii directoare generale pentru scorarea Testului Absurditilor

Examinatul trebuie s relateze ce este absurd n legtur cu imaginea sau de ce imaginea sau unele pri ale acesteia sunt absurde, n scopul de a trece itemii de nivel C P

36
5. Adult bnd dintr-o sticl pentru copii Rspuns acceptat Adulii nu folosesc sticla. Adultul nu bea din sticl. Omul (tata) bea din sticl. Tata nu trebuie s bea din sticl. Sticla este pentru copii. Sub semnul ntrebrii Sticl. Tata. Om cu sticl. Tata i sticla pentru copii. Biatul bea din sticl. Sticl pentru copii. Bea. El bea lapte din sticl. Bea laptele copilului. Bea din sticla copilului. Bea din sticl ca un copil. El se joac. 6. Roile ptrate ale bicicletei Rspuns acceptat Roi ptrate. Sunt ptrate (arat roile). Nu exist roi ptrate. Bicicleta nu are roi ptrate. Roile ptrate nu merg. Roi dreptunghiulare. Bicicleta se blocheaz aici. Roile nu sunt rotunde. Roile trebuie s fie rotunde. O biciclet ciudat nu poate merge cu aceste roi. (Subiectul arat spre roi). (Q). Nu pot merge Sub semnul ntrebrii Bicicleta. Ptrat. Biciclet ptrat. Roi ciudate. Cauciucuri caraghioase. Bicicleta nu are roi. Bicicleta nu te poi plimba cu ea. (Subiectul arat spre roi ). Eec Are roi mari. Lucrurile din spate. Bicicleta fratele are una. Bicicleta nu poi merge. (Q). Nu sunt destul de mare. E stricat. Eec Lapte. l bea. Copilul bea lapte. Copilul bea toat apa. Sticl de mncare. E mama.

7. Scriind cu furculia Rspuns acceptat Nu poi scrie cu furculia. Se scrie cu furculia. i scrie numele cu furculia. Furculia este pentru mncare. Trebuie s scrii cu un stilou. Sub semnul ntrebrii Fata. Furculia. Fata folosete furculia. Scrie. Oamenii scriu. Pune furculia pe hrtie. Coloreaz desenul cu furculia. Nu are creion. 8. Pisica n colivie Rspuns acceptat Pisica n colivie. Pisica n colivia psrii. Pisica n cas. Pisica aici (arat). Pisica nu trebuie s stea aici. Pisicua n colivie vrea afar. Pisica este nchis nu pasrea. Pasrea trebuie s stea n colivie. Nu e pasrea n colivie. Pasrea e liber. Sub semnul ntrebrii Pisica. Pisicua. Pasrea. Pasrea i pisicua. Pisica este prins n colivie. Eec Pisica se ascunde de pasre. Pisicua n colivie va zbura afar. Pasrea a pus pisica n colivie. Cum zboar pasrea. Pasrea vneaz pisica. Psrii nu-i este fric de pisic. Cineva a nchis pisica ca s nu poat vna pasrea. Eec Mnnc cu furculia. Privete un desen despre furculi. Deseneaz ceva. Picteaz scrisori. O s mnnce hrtia. Fata nchide ochii.

37
9. Citind legat la ochi Rspuns acceptat Legat la ochi citete. Citete fr s vad. Citete hrtia nu vede. Citete cartea i ascunde ochii. Citete cartea nu o vede. Ochii acoperii citete. Nu poate citi cu ochii acoperii. Citete hrtia dar nu poate nu poate vedea. Sub semnul ntrebrii Citete. Citete cartea. Legat la ochi. Nu vede. Orbit. Masc. Are ceva pe ochi. Ochii acoperii. (arat). 10. Mncnd supa cu cuitul Rspuns acceptat Mnnc supa (cereale) cu un cuit. Folosete cuitul la sup. Nu se mnnc cereale cu cuitul. Nu se folosete cuitul n sup. Nimeni nu bea supa cu cuitul. Mnnc supa cu cuitul nu are lingur. Nu e lingur. E nevoie de lingur pentru a mnca supa. Sub semnul ntrebrii Mnnc. Nu se poate mnca aa. Cuit. Cuit n sup. Mnnc cu cuitul. Eec Fata mnnc micul dejun. Fata mnnc ceva fierbinte. Mnnc i mprtie. Vars supa. Arunc ceva cu cuitul. Ceva pe cuit curge n sup. Se joac cu cuitul. Taie. Se rnete. Mnnc cu ochii nchii. Eec Poate vedea. Privete o imagine drgu. Legat strns. Ochii nchii. Nu vrea s vad hrtia. (cartea). Se joac. Om rnit.

11. Mturnd cu coada mturii Rspuns acceptat Mtur inversat. Mtur cu susul n jos. Mtur cu partea greit. Nu folosete partea corect. Mtur cu coada mturii. Nu folosete partea din material folosete coada. Nu se cur murdria cu coada mturii. Nu se mtur aa. (arat spre coada mturii). Trebuie folosit aceast parte. (arat). Sub semnul ntrebrii Mtur. A mtura. Mtur aa. Nu mtur bine. Nu se mtur aa. Mtur greit. Mtur podeaua invers. Cur podeaua. Eec Cur podeaua. (Q). Pune asta pe podea. (arat spre gunoi). Amestec gunoiul. Danseaz cu mtura. i perie prul. Va face praf.

12. Plimbnd petele n les (*) Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Eec Petele gura acestuia. Pete Petele pe trotuar. Pete prins. Car petele. Petele se plimb. Pete n mn. Fata ine petele. A luat petele la plimbare. Petele a fost legat. Pete prins cu sfoar. Petele nu merge. Pete cu cordon. Duce petele acas. Nu se merge cu petele n les. Pete legat cu sfoar. (Q). l duce Nu e cine. Petele trebuie s fie n ap. acas. Nu exist ap. Petele n locul cinelui. Plimbare. Petele legat cu sfoar. O parte a ierbii este alb. Fata trte petele. (*) Dac subiectul examinat relateaz despre o poriune irelevant a imaginii, cum ar fi iarba alb, este chestionat spunnd: Da, iarba este alb, dar poi s-mi spui ce altceva este caraghios n imagine ?.

38

13. Pieptnnd un cap chel Rspuns acceptat Pieptn prul nu are. Pieptn prul nu exist pr. Pieptn capul nu exist pr. Pieptn prul nu este nevoie. Chel pieptnnd un cap chel. Nu exist pr. (Q). Nu are nevoie de pieptnat. Sub semnul ntrebrii Un cap chel. Nu exist pr. Pieptn. Se pieptn pe cap. Un om hazliu se pieptn. Pieptn prul dar nu adevratelea. Perie prul. Eec Nu exist pr a fost periat. Cur prul. Cur capul. Folosete pieptnul trebuie perie. Scarpin capul. Nu exist pr. (Q). l caut.

de-

14. mbrcnd pantalonii invers Rspuns acceptat Pune pantalonii invers. Pune pantalonii n mod greit. Pantalonii pe dos. Pune hainele greit. Nu se poate mbrca aa. (arat). Sub semnul ntrebrii Invers. Nu trebuie s te mbraci aa. Se pun pe picioare. i pune pantalonii. ncearc s-i pun pantalonii. Eec i scoate pantalonii. i pune pantalonii. (Q). Trebuie s-o cheme pe mama. Pantalonii sunt prea lungi. Nu are pantaloni. Se mbrac. Are cma. mbrac pantalonii pe cap.

15. Plimbare cu bicicleta pe ap Rspuns acceptat Plimbare cu bicicleta pe ap. Se plimb cu bicicleta pe ap. Conduce pe ap. Bicicleta pe ap. (mare, ocean). Bicicleta nu plutete pe ap. Nu te poi plimba cu bicicleta pe ap nu merge. Sub semnul ntrebrii Bicicleta. Bicicleta la plimbare. Conduce bicicleta. Se plimb cu bicicleta n mod greit. Pe ap. Nu se plimb pe strad. Trebuie s se plimbe pe trotuar. Se va uda. 16. Timbru plasat greit Rspuns acceptat Timbru plasat greit. Timbrul nu este n locul corect. Timbrul nu este n col. Timbrul se afl unde trebuie s fie cuvintele. Timbrul n mijloc. Timbrul trebuie s fie aici. (arat colul dreapta - sus) Sub semnul ntrebrii Pota. Plicul. Timbrul. Timbrul greit. Timbrul nu este corect. Timbrul nu trebuie s fie pe plic. Eec Omul din imagine. Omul privete undeva. Nu este persoana care trebuie pe ilustrat. Scris caraghios. Scrisoare prea mare. Pictura pe ilustrat nu pe perete. Eec Fata se plimb departe de mal. Fata se va rtcii. E prea departe. Fata face valuri. Plimb ghidonul. Se plimb nclat. Conduce bicicleta cu roi curate. Se va murdrii.

39

17. A taia in sus si in jos Rspuns acceptat Taie in sus si in jos Taie intr-un mod gresit Taie pe partea gresita a tablei Taie gresit in final Incepe intr-un mod gresit Sub semnul ntrebrii Taie Taie gresit Nu poate taia Nu poate incepe 18. Pinguinul zburator Rspuns acceptat Pinguinul zboara Pinguinul nu poate zbura Pinguinul zboarapresupune ca merge sau innoata Pinguinul are aripi-ar trebui sa fie in apa Pinguinul ar trebui sa stea in apa Acest tip de pasare nu poate zbura Sub semnul ntrebrii Pinguin Pinguin alb sau negru Pasare Pasarea zboara Zboara spre cer Se presupune ca nu are aripi Se presupune ca este pasare Eec Pasarea se afla pe cer-nu zboara cu aripi Pasarile pleaca primavara spre sud Se presupune ca nu sta intr-un loc cald Se presupune ca traieste iarna, nu vara Zbora prin nori Norii trec jos si nu la inaltime Pasarea e prea mare ca sa zboare Are picioare Ar trebui sa traiasca la Polul Sud, nu langa zone insorite Eec Taie o parte a mesei de picnic Taie un copac Taie ceva Se va taia

19. A scrie invers * Rspuns acceptat Litere inversate Litere inclinate gresit Literele de pe pagina intoarse Cuvinte inversate Cuvinte scrise intr-un sens, altele in alt sens Aceasta pagina inversata Jumatate dintre cuvinte sunt inversate Sub semnul ntrebrii Inversiuni Unele inversiuni Unele litere nu sunt tocmai bine Partea aceasta este gresita Totul este gresit Eec Litere incurcate Litere in sus si in jos Cuvintele nu sunt in ordine Aceasta parte este inversata Totul este inversat Necitet

* daca cel examinat incearca sa citeasca fiecare cuvant pentru a gasi ceva hazliu in poveste, spuneti :,,Ce este gresit la intreaga imagine?

40
20. A sari peste casa Rspuns acceptat Fata sare peste casa Nu poate sari peste casa Nimeni nu poate sari asa sus Poate ea sa sara asa sus? Sub semnul ntrebrii Nu poate face asta Fata in varful casei Fata zboara Fata se afla pe cer Fata a intrat in cer Ea este Femeia minune Ea a sarit A sarit peste casa A sarit pe acoperis Nu pot sa cred Casa e prea inalta 21. Umbre in directii diferite * Rspuns acceptat Umbrele au directii diferite Umbre in afara privirii Umbra baiatului in fata, cea a fetei in spate Umbra fetei ar trebui sa fie ca cea a baiatului Umbra fetei ar trebui sa fie in fata ei Umbra fetei are o directie gresita Sub semnul ntrebrii Umbre Umbra fetei Umbrele sunt diferite Sunt un locuri diferite Soarele se afla in partea gresita pentru a face umbre Iarba e alba Eec Umbra baiatului in fata , a fetei in spate Umbra baiatului ar trebui sa fie in spate Umbrele sunt diferite-a ei este bine pusa Umbra ei e mai mica, a lui e mai mare Unul merge intr-un sens, celalalt in altul Umbrele sunt diferite(Q).Fara maini. Soarele straluceste si apar umbrele Soarele se afla in pozitia gresita pentru a face umbre Eec Se va rani Se va cioni de acoperis Ea sare (Q) Mama ei se va supara Ea nu poate face aceste linii Fata si baiatul se joaca Casa albastra arata hazliu

22. Iepurele alergand spre caine * Rspuns acceptat Iepurele nu ar alerga spre caine Iepurele ar trebui sa fuga de caine Iepurele ar trebui sa alerge in cealalta directie Iepurele alearga in directia gresita Cainele ar trebui sa fie in spatele iepurelui. Sub semnul ntrebrii Ei alearga Se vor ciocni Iepurelui ar trebui sa-I fie teama Iepurele si cainele merg in aceeasi directie Iepurilor nu le plac cainii Iarba e alba Eec Cainele alearga in directia gresita Unii caini nu urmaresc iepuri Cainele sare ca un iepure Cainele ar trebui sa fie in lesa Cainele e speriat Picioarele din spate ale cainelui sunt prea incete Norii sunt prea jos

*daca cel examinat ia in considerare o parte nerelevanta a imaginii, cum ar fi iarba alba, poate fi intrebat: ,,Da, iarba e alba, dar imi poti spune ce altceva este absurd sau hazliu in aceasta imagine?

41

23. Fara duminici Rspuns acceptat Lipsesc duminicile Sunt numai 6 zile in saptamana Lipseste duminica Sub semnul ntrebrii Lipseste o zi Incepe cu luni Sunt prea multe saptamani Eec Lipseste anul Ar putea fi 31 de zile Lipsesc unele numere Nu a pus 1 in spatiul de la inceput Zilele sunt combinate Fara numere in aceste casute (arata) Zilele sunt numite gresit.

24. Cocosul stand pe cuib Rspuns acceptat Cocosul pe cuib Cocosul in cuibul pasarii Cocos in loc de gaina Cocosul nu cloceste oua Puiul baiat nu sta pe oua Gaina are o coada gresita Gaina seamana cu un cocos Sub semnul ntrebrii E un baiat Pasarea e gresita Pui pe cuib Cocosii fac asta? El sta pe cuib Nu are coada asa/nu ar trebui sa aiba coada asa Seamana a pui 25. Balonasele zboara Rspuns acceptat Balonasele zboara Balonasele zboara in loc sa coboare Balonasele nu urca Balonasele ar trebui sa urce Balonasele urca-nu coboara Balonasele merg in directia gresita Sub semnul ntrebrii Balonase In sus si in jos Nu pot face asta Aerul Eec El face balonase Nu ar trebui sa fie balonase Nu ar trebui sa faca balonase Gura e gresita Nu innoata in directia corecta Nu prea jos in apa Eec Puiul sta acolo Puiul cloceste oua Gaina sta pe oua De ce sta jos gaina? Sta in cuibul pasarii Cocosii nu au aripi Cuib facut din crengute

26. Balanta inegal impartita Rspuns acceptat Scalele sunt la fel, dar una are mai multe greutati Cea din stanga ar trebui sa cantareasca mai mult Greutatile nu sunt egale, nu ar trebui cantarite Aceasta nu cantareste la fel ca cealalta (arata) Sub semnul ntrebrii Greutatile nu ar trebui sa fie la fel Greutatile sunt inegale Numerele nu sunt egale Acestea sunt mai grele Doua sunt mai multe decat una Nu sunt la fel Sunt la fel Eec Este prins in ceva Carligul il tine Sunt grele Le cantareste Carligul ar trebui sa fie la mijloc

42

27. Vantul batand in directii diferite Rspuns acceptat Vantul este intr-o directie, parul si tricoul in alta Rochia se misca intr-o directie, copacii in alta Parul se misca intr-o directie, copacii in alta Vantul bate din doua directii Sub semnul ntrebrii Copacii Parul ei Parul nu sta bine Vantul bate Vantul bate in directie gresita Vantul bate tare si invers Copacii se inclina in directia gresita Rochia se misca gresit Rochia se misca invers Parul se misca gresit Parul si rochia se misca gresit Iarba e alba 28. Valuri in directia gresita Rspuns acceptat Barca merge invers Barca merge intr-o directie, valurile in alta Nu sunt valuri in spate Valuri in fata, ar trebui sa fie in spate Valurile vin spre barca, dar barca nu le produce Valurile vin din partea gresita a barcii Valurile tasnesc inainte de a ajunge barca la ele Motorul e in spate dar valurile sunt in fata Merge invers Sub semnul ntrebrii Valurile merg in directia gresita Apa vine spre barca Valurile vin invers Valurile arata hazliu Barca e intoarsa gresit Aceasta parte a barcii ar trebui sa mearga in fata Barca merge invers Merge gresit Eec Barca merge in directia gresita Barca nu ar merge in valuri mari Barca merge spre uscat Barca e singura Are nevoie de un tovaras Merge prea repede Steagul e gresit Conduce prea repede Eec Merge intr-o directie iar vantul in alta Totul sufla prea mult Nu are haina Fara soare

29. Degetul pe partea gresita a mainii Rspuns acceptat Degetul este pe partea gresita a mainii Degetul este intr-o pozitie gresita Are doua maini drepte Ambele sunt aceeasi mana Mana e intoarsa invers Sub semnul ntrebrii Deget Mana ei Mana e caraghioasa/ciudata Ceva e gresit la mana Doua tipuri diferite de maini Mainile in locul gresit Mainile inversate Nu-ti poti intoarce mainile asa Mana ei e inversata Modul in care isi tine mana O mana sus, alta jos Bratele sunt gresite Eec Bratele sunt inversate Ea face semn cu mana Fagaduieste credinta gresita

cu

mana

43

30. America de Nord si America de Sud inversate

Rspuns acceptat
America de Nord si Sud inversate America de Sud este deasupra Americii de Nord America de Sud ar trebui sa fie dedesubt America de Sud e Canada America de Nord ar trebui sa fie deasupra America de Nord ar trebui sa fie mai sus U.S. ar trebui sa fie dedesubt in loc de deasupra Aceasta ar trebui sa fie aici iar aceasta acolo (arata) Acele lucruri sunt schimbate (trebuie sa arate mai bine)

Sub semnul ntrebrii Harta e inversata Harta ar trebui sa fie invers Continentele sunt in pozitie gresita America de Sud (America de Nord) in pozitie gresita U.S. in pozitie gresita Aceasta nu ar trebui sa fie acolo jos

Eec U.S. lipseste Tarile nu sunt denumite Nu sunt oceane pe harta Directiile sunt inversate Continentele ar trebui sa fie impreuna Toate partile ar trebui sa fie la un loc

31. Pivotul in locul gresit Rspuns acceptat Pivotul este prea departe Pivotul este spre celalalt capat Pivotul este in locul gresit Acesta (arata) se afla in locul gresit Sub semnul ntrebrii Pivotul este pus prea in spate Incercare gresita Nu poate ridica piatra asa Nu poate ridica acea stanca mare Eec Folosirea unor instrumente gresite Incearca sa ridice stanca cu bete Pivotul e prea mic Pivotul se va rupe E nevoie de mai multi oameni sa ridice stanca Incearca sa ridice stanca Baiatul incearca sa ridice stanca Ar trebui sa impinga piatra, nu sa o ridice Piatra e prea grea

32. Steagul fluturand pe luna Rspuns acceptat Nu exista vant pe luna Steagul flutura si nu exista vant pe luna Nu exista aer pe luna, deci steagul nu poate flutura Nu exista oxigen, steagul nu flutura Vant pe luna Vantul flutura steagul pe luna Sub semnul ntrebrii Steagul pe luna e gresit Steagul flutura Steagul flutura gresit Vantul flutura steagul Steagul nu poate flutura Nu exista miscare pe luna Eec Steag pe luna Steagul pe partea gresita Nava nu arata bine Omul ar trebui sa pluteasca in aer Prea multe stele pe steag

44

Apendice D
Testul de copiere

Reguli generale pentru scorarea testului de copiere Aceast seciune prezint regulile generale de scorare pentru fiecare din cele 16 desene (nivelele G-N). n plus, sunt prezentate modele de desen corecte i greite. Fiecare desen este scorat n conformitate cu criterii multiple, care trebuie s fie definite n ansamblu pentru ca desenul s poat fi punctat. Numerele care figureaz dedesubtul modelelor de desene greite corespund criteriilor pe care repectivele desene nu le ndeplinesc. Dei dimensiunea desenului nu este un factor de scorare, proporia este totui adesea luat n considerare. Nu este acceptabil o nclinaie a desenelor de mai mult de 10 n raport cu marginea orizontal a paginii, iar trstura liniilor trebuie s nu fie n mod marcat strmb sau deformat. Nu este permis ca liniile s ias din cadrul paginii. Acolo unde liniile se ntlnesc, nu sunt n mod uzual permise nici golurile i nici prelungirea liniilor cu mai mult de 3 mm dincolo de punctul de intersecie. n situaia n care avei dubii, putei folosi un raportor sau un liniar pentru a verifica dac un desen ndeplinete criteriile de ncadrare n pagin sau restricia cu privire la prelungirea liniilor. Subiecilor li va permite folosirea radierei.

45

Itemul 13. Linie vertical

Criterii:

Itemul 13. Linie vertical

1. Ideal este ca linia s fie trasat drept (vertical). Totui, se va acorda punctaj i n situaia c linia desenat deviaz de la axa vertical, dar nu cu mai mult de 10. 2. Linia trebuie s fie ct mai dreapt, fr deformri sau curburi.

Corect

Greit

46

Itemul 14. Cerc

Criterii:

Itemul 14. Cerc

1. Desenul trebuie s creeze impresia de rotunjime. Nu este corect o form oval, de par sau de ptrat rotunjit. Lungimea diametrului vertical nu trebuie s depeasc lungimea diametrului orizontal cu mai mult de o treime i reciproc. 2. Cercul trebuie s fie nchis. 3. Liniile nu vor trece cu mai mult de 3 mm de punctul lor de intersecie. 4. Linia care formeaz circumferina cercului trebuie s fie ferm trasat, fra protuberane, deformri sau pri aplatizate care s ias n eviden.

Corect

Greit

47

Itemul 15. Forma de L

Criterii:

1. Itemul 15. Forma de L

1. Liniile vertical i orizontal trebuie s formeze un unghi de 90. Pentru a fi acceptabil, unghiul format nu trebuie s devieze cu mai mult de 10 de la unghiul drept. Colul trebuie s fie ptrat, nu rotunjit. 2. Liniile verticale i orizontale trebuie s fie aproximativ egale n lungime. Pentru a fi acceptabil, msura liniei mai lungi trebuie s nu o depeasc pe cea a liniei mai scurte cu mai mult de 6 mm. 3. Linia orizontal trebuie s fie trasat spre dreapta. 4. Liniile orizontal i vertical trebuie s se intersecteze, nelsnd vreun spaiu ntre ele. Punctul de intersecie nu va fi depit cu mai mult de 3 mm. 5. Liniile orizontal i vertical trebuie s fie drepte, fr deformri sau curbri prea mari. 6. Linia de la baza desenului trebuie s fie paralel (10) cu marginea orizontal a paginii.

Corect

Greit

48

Itemul 16. Forma de U

Criterii:

Itemul 16. Forma de U

2. 1. S aib forma de U, nu de V, de , n form de oset , ca un vas sau ca un dreptunghi deschis . 3. Deschis la vrf. 4. Partea inferioar trebuie s fie o curb continu, fr poriuni plate evidente. 5. Prile laterale trebuie s fie aproximativ drepte, fr curburi care s ias n eviden. Ele nu trebuie s fie nguste sau largi n partea superioar sau n apropierea ei. 6. nlimea trebuie s fie cu puin mai mare dect limea. 7. Prile laterale trebuie s aib aproximativ aceeai lungime. Nu e permis ca lungimea lor s difere cu mai mult de 6 mm. 8. Desenul nu va fi n mod vizibil nclinat n pagin. Este permis o deviere de cel mult 10 de la vertical.

Corect

Greit

49

Itemul 17. Forma de X

Criterii:

Itemul 17. Forma de X

1. 1. Cele dou linii trebuie s se ncrucieze astfel nct 1 2 unghiurile de pe vertical (4 : unghiurile 1 i 2 3 s fie n mod evident mai sunt cele de pe vertical) mici dect cele de pe orizontal (3 i 4). 2. Ambele linii trebuie s fie ct mai drepte. 3. Cele dou linii trebuie s se intersecteze la mai puin de 3 mm de centrul figurii, iar prile superioar i inferioar ale X-ului trebuie s fie de mrimi ct mai apropiate. 4. Liniile trebuie s aib lungimi ct mai apropiate, astfel ca diferena s nu depeasc 6 mm. 5. Desenul nu va fi prea mult nclinat n pagin. Baza Xului nu va face un unghi mai mare de 10 cu marginea orizontal a paginii.

Corect

Greit

50

Itemul 18. Ptrat

Criterii:

Itemul 18. Ptrat

Corect

1. Trei din cele patru coluri trebuie s formeze n mod riguros unghiuri drepte (90). Liniile nu vor depi cu mai mult de 3 mm punctul de intersecie, nu vor fi rotunjite i nu vor forma urechi. 2. Liniile se vor ntlni la coluri, fr a lsa spaii ntre ele i fr ca trstura lor s treac de punctul de intersecie cu mai mult de 3 mm. 3. Desenul trebuie s se apropie ct mai mult de aspectul unui ptrat, iar nu de al unui dreptunghi. Diferena de lungime a dimensiunilor nu trebuie s fie mai mare de 6 mm. 4. Laturile opuse ale ptratului trebuie s fie paralele, astfel nct figura s nu devin trapezoid, cu latura superioar mai mare dect cea inferioar sau viceversa (vezi mai jos). sau sau 5. Liniile vor fi ct mai drepte, nici prea curbate, nici prea strmbe. Liniile curbate spre interior tind s formeze unghiuri inacceptabile. 6. Desenul nu va fi excesiv de nclinat n pagin. Baza ptratului nu va devia cu mai mult de 10 de la marginea orizontal a paginii.

Greit

51

Itemul 19. Unghi ascuit avnd forma unui V culcat

Criterii

Itemul 19. Unghi ascuit

1.

2. 3.

4. 5.

6.

7. 8.

aa nu aa . Punctul unde se ntlnesc cele dou linii trebuie s formeze un unghi ascuit (mai puin de 90 grade); Deschiderea unghiului trebuie s fie spre dreapta. Linia de deasupra trebuie s mearg spre dreapta i n sus. Deci nu trebuiue s fie o linie vertical sau orizontal. Linia de jos trebuie s mearg spre dreapta i n jos. Deci nu trebuie s fie o linie vertical sau orizontal. Ambele linii ce formeaz laturile trebuie s fie de aproximativ aceeai lungime. Dac nu, una dintre ele nu trebuie s fie mai lung dect de dect cealalt. Cele dou linii trebuie s se ntlneasc la vrf. Nu sunt permise spaii albe. Liniile pot s se suprapun dar nu mai mult de 1/8 la vrf. Liniile trebuie s fie aproximativ drepte, nu n mod evident curbe sau erpuite. Desenul nu trebuie s fie nclinat cu mai mult de 10 grade fa de poziia paginii.

Corect

Greit

52

Itemul 20. Semicercul

Criterii

Itemul 20. Semicercul

Corect 1. Desenul trebuie s conduc la impresia c este un semicerc. El nu trebuie s aib nici forma literei sau , nici a literei ,

2. 3.

4.

5.

nici .Ideal, arcul ce formeaz semicercul trebuie s sfreasc la punctul de intersecie al unui diametru vertical. Pot fi acceptate uoare extensii dincolo de aceste puncte, ns desenul nu trebuie s includ mai mult de 0-65 cm (1/4") dintr-o jumtate de cerc (oricare alt cerc). Semicercul trebuie s fie deschis spre dreapta. Linia ce formeaz semicercul trebuie s fie o curb continu, nu dreapt, i ea nu trebuie s aib umflturi mari, linii erpuite sau linii exterioare. Punctele terminale de sus i de jos ale semicercului trebuie s fie distinct unul sub altul, dei o uoar diferen de 0,32 cm sau mai puin este acceptat. Desenul nu trebuie s fie nclinat n pagin. O linie ipotetic ce unete cele 2 capete ale semicercului trebuie s formeze un unghi de 90 (10) cu marginea orizontal a paginii.

Greit

53

Itemul 21. Rombul

Criterii 1. Desenul trebuie s aib forma unui romb i nu a unui ptrat, zmeu sau a unui dreptunghi. 2. Dimensiunea vertical trebuie s fie vizibil mai mare dect dimensiunea orizontal. 3. Unghiurile opuse interiore trebuie s fie ascuite, bine definite i aproximativ egale. Colurile nu trebuie s fie rotunde i nu tebuie s aib urechi. 4. Liniile trebuie s se ntlneasc; nu sunt permise spaii albe. Liniile nu trebuie s se extind dincolo de coluri. Nu trebuie s existe linii exterioare. 5. Unghiurile verticale trebuie s fie aproximativ opuse unul altuia. 6. Unghiurile orizontale trebuie s fie aproximativ opuse unul altuia. 7. Cele 4 laturi trebuie s fie aproximativegale n lungime. Nici o linie nu trebuie s depeasc lungimea altora cu mai mult de 0,32 cm (1/8"). 8. Liniile formnd laturile trebuie s fie drepte ntr-un mod rezonabil, fr curburi. 9. Axa vertical a rombului trebuie s formeze un unghi de 90 cu marginea orizontal a paginii.

Itemul 21. Rombul

Corect

Greit

54

Itemul 22. Dou cercuri care se intersecteaz

Criterii 1. Ambele cercuri trebuie s fie rotunde, nu ovale sau n form de par. Lungimea diametrului vertical nu poate exceda lungimea diametrului orizontal mai mult de 1/3 sau viceversa. 2. Cercurile trebuie s fie complet nchise. Partea de suprapunere nu trebuie s fie mai mare de 0.32 cm (1/8"). 3. Cele dou cercuri trebuie s fie de aproximativ aceeai mrime. Diametrele celor dou cercuri nu trebuie s difere mai mult de 0.63 cm (1/4"). 4. Cercurile trebuie s se intersecteze lateral i nu n partea de sus sau de jos. 5. Cercurile trebuie s fie unul lng cellalt. Baza unui cerc nu trebuie s fie mai mare de 0.63 cm (1/4") dect baza celuilalt. 6. Partea de intersecie trebuie s fie mai mic dect o jumtate a diametrelor cercurilor. 7. Intersecia trebuie s produc un oval care s arate n mod clar spaiu alb. Nu trebuie s existe linii exterioare acestui oval. 8. Nu trebuie s existe alte linii nuntrul vreunui cerc. Suprapunerile nu trebuie s fie considerate linii exterioare. 9. Liniile formnd cele dou cercuri trebuie s fie curbe continue fr umflturi largi, linii erpuite sau poriuni drepte. 10. Bazele celor dou cercuri nu trebuie s devieze mai mult de 10 fa de marginea orizontal a paginii.

Itemul 22. Dou cercuri care se intersecteaz

Corect

Greit

55

Itemul 23. Cerc i triunghi cu vrful triunghiului atingnd partea dreapt a cercului
Criterii

Itemul 23. Cerc i triunghi

Corect

1. Cercul trebuie s fie rotund, nu oval sau n form de par i nu trebuie s aib seciuni drepte. Cercul trebuie s se nchid corect, fr spaii albe i nu cu suprapuneri mai mari de 0.32 cm (1/8"). 2. Baza triunghiului trebuie s aib aproximativ aceeai lungime cu diametrul cercului. O diferen de 0.63 cm (1/4") este permis. 3. Vrful triunghiului trebuie s ating cercul din partea dreapt. Nu este permis nici un spaiu alb ntre cerc i vrful triunghiului. Vrful triunghiului poate intersecta cercul dar nu mai mult de 0.32 cm (1/8"). 4. Vrful triunghiului trebuie s ating centrul prii drepte. O uoar deviaie de 0.32 cm sau mai puin, deasupra sau dedesubtul centrului este permis. 5. Vrful triunghiului trebuie s fie punct ascuit i nu unul rotund. 6. Triunghiul trebuie s aib trei unghiuri ascuite (mai mici de 900). Nu sunt permise unghiuri drepte. 7. Triunghiul trebuie s aib 3 laturi cu aproximativ aceeai lungime. O diferen de 0.63 cm ntre baz i cele dou laturi este permis. 8. Liniile formnd laturile triunghiului trebuie s fie drepte, nu curbe sau n aa fel nct s formeze o latur suplimentar. 9. Desenul nu trebuie s fie nclinat n pagin. O deviaie de 100 sau mai puin fa de marginea orizontal a paginii este permis.

Greit

56

Itemul 24. Dreptunghi cu doua diagonale i cate un triunghi la fiecare din capetele dreptunghiului
Criterii
Sunt trei prti ale desenului ce trebuie evaluate: A dreptunghiul, B diagonalele si C triunghiurile. A. Dreptunghiul 1. Desenul trebuie sa fie dreptunghi si nu patrat. Lungimea laturilor de sus su de jos trebuoie sa fie o data sau cel putin o data si jumatate mai mari decat liniile din lateral. 2. Dreptunghiul trebiue sa aiba patru unghiuri drepte corect desenate. Liniile celor 4 parti trebiue sa se intalneasca. 3. Liniile de sus si de jos, ca si cele laterale, trebuie sa fie aproximativ egale in lungime. Dreptunghiul nu trebiue sa fie vizibil mai lat la un capat decat la celalalt. Diferentele de lungime de o optime sau mai putin sunt acceptate. 4. Liniile ce formeaza partile dreptunghiului nu trebuie sa fie vizibil curbate sau sinuoase. B. Diagonalele 5. Diagonalele trebuie sa se intinda de la coltul jos-stanga la coltul sus-dreapta si de la coltul sus-stanga la coltul jos-dreapta, astfel incat sa se intersecteze in centru. Este permisa o usoara deviatie de la centru. 6. Liniile diagonale trebuie sa fie drepte fara curburi si sinuozitati. C. Triunghiurile 7. Varful fiecarui triunghi trebiue sa fie orientat in exterior. 8. Varful fiecarui triunghi trebuie sa fie aproximativ opus punctului de intersectie al diagonalelor.Este permisa o usoara deviatie, dar varful nu trebuie sa fie coliniar cu un colt al dreptunghiului. 9. Varful fiecarui triunghi trebuie sa fie situat in asa fel incat sa se formeze un unghi ascutit. Nu se permite o deviere evidenta. Liniile trebuie sa se intalneasca fara intreruperi. Suprapunerile de linii nu sunt permise. 10. Cele 2 triunghiuri trebuie sa fie de aproxmativ aceeasi marime. 11. Marimea triunghiurilor trebuie sa fie proportionala cu marimea dreptunghiului. 12. Fiecare latura a triunghiului trebuie sa atinga un colt al dreptunghiului si sa formeze un unghi ascutit. Nu sunt permise unghiuri drepte. Suprapunrea liniilor nu este permisa. 13. Laturile triunghiului nu trebuie sa fie vizibil curbate sau sinuoase. Liniile nu trebuie sa fie in asa fel curbate incat sa formeze o alta latura de triunghi. D. Altele 14. Baza unui desen complet trebuie sa fie paralela cu marginea de jos a paginii. O deviatie de 10 grade este permisa 15. Nu trebuie sa existe alte linii in desen.

Itemul 24. Dreptunghi cu dou diagonale i dou triunghiuri

Corect

Greit

57

Itemul 25.
Criterii

S invers cu sageata < ce atinge partea

dreapta a lui S invers

Itemul 25.

S invers cu sageata
Corect

1. Jumatatea de sus si de jos a lui S invers trebuie sa fie egale ca dimensiuni. O jumatate din S invers trebuie sa nu fie mai mare decat o patrime din marimea celeilalte jumatati. De asemenea orientarea trebuie sa fie corecta. 2. S invers nu trebuie sa fie vizibil inclinat spre stanga sau spre dreapta. O inclinare de 10 grade sau mai putin este permisa. 3. S invers trebuie sa fie o curba continua fara portiuni ingrosate si linii intrerupte. Portiunile de sus si de jos trebuie sa fie simetrice ca forma. 4. Varful sagetii trebuie sa atinga S invers in partea de jos (sau in apropiere) a jumatatii de sus. Sageata nu trebuie sa intersecteze S invers sau sa apara spatiu intre varful ei si S invers. Atingerea lui S invers nu este permisa prin trasarea unei linii intre varful sagetii si S invers. 5. Linia de sus a sagetii trebuie trasata in partea drepta a lui S invers spre sus, iar linia de jos a sagetii trebuie trasata in parteea dreapta a lui S invers spre jos. Nu sunt permise linii orizontale. Cele 2 linii ale sagetii trebuie sa fie aproximativ egale in lungime. 6. Axa sagetii trebuie sa fie perpendiculara pe axa lui S invers. 7. Marimea spatiului dintre liniile sagetii trebuie sa fie aproape egal cu lungimea (capatul de sus si cel de jos) lui S invers. Este permisa o diferenta de 6mm. 8. Punctul de intersectie a liniilor sagetii trebuie sa fie pe curbura lui S invers ( din partea dreapta). 9. Liniile ar trebui sa fie drepte fara curbe sa rasuciri vizibile. 10. Sageata si S invers ar trebui sa fie proportionale ca marime. Sageata nu trebuie sa fie prea mare fata de S invers sau invers.

Greit

58

Itemul 26. Linii intersectate Itemul 26. Orizontala cu sageti inverse la capete intersectata de sus de o verticala si de o diagonala de jos cu sageti in capete
Criterii
1. Sagetile inverse orizontale trebuie sa fie orizontale (paralele) la marginea paginii. Este permisa o deviatie de 10 grade. 2. Orizontala trebuie sa fie mai mare decat verticala si diagonala luate fiecare in parte. 3. Sagetile inverse (<, >) trebuie sa fie orientate ca in desen. Diferenta nu trebuie sa fie mai mare decat 3 mm dintre cea mai lunga si cea mai scurta din cele 4 segmente. Liniile ce formeaza sagetile inverse trebuie sa atinga linia orizontala si trebuie sa fie mai mare de o optime din lungimea liniei orizontale. Fiecare linie a sagetilor inverse trebuie trasate una spre jos si alta spre sus (la fiecare capat al orizontalei). 4. Cele patru linii care formeaz sgeile inverse trebuie s fie aproximativ egale n lungime. Linia orizontal nu trebuie utilizat ca parte a sgeilor inverse. 5. Segmentul vertical trebuie s fie mai mic dect orizontala i dect diagonala (segmentul oblic). Trebuie s fie vertical, nu oblic, formnd un unghi de 90 de grade. 6. Capetele fr sgei ale segmentelor verticale i oblice trebuie s se intersecteze n mijlocul orizontalei. O deviaie de o optime de secund este permis de la mijloc, dar ambele sgei trebuie s ntlneasc linia orizontal n aceleai puncte. Segmentul vertical nu trebuie s apar sub linia orizontal. 7. Segmentul oblic s fie spre stnga i s formeze un unghi mai mic de 90 de grade cu orizontala. 8. Cele patru linii ce formeaz sgeile din capetele verticalei i diagonalei (segmentului oblic) trebuie s fie aproximativ egale ca lungime i proporionale cu lungimea celorlalte linii. 9. Capetele segmentelor (vertical i oblic) s fie sgeile 10. Toate liniile trebuie s fie aproape drepte, fr curburi, rsuciri i ntreruperi vizibile.

Corect

Greit

59

Itemul 27. Cerc cu dou triunghiuri: un vrf atinge partea stng a cercului, cellalt vrf atinge partea dreapt a cercului
Criterii
1. Cercul s fie rotund, nu oval, fr pri ngroate. Lungimea diametrului vertical nu poate depi lungimea diametrului orizontal mai mult de o treime din diametru. Cercul trebuie nchis. Este permis o alunecare a unei linii peste/pe lng n limita 3 mm sau mai puin. Liniile ce formeaz circumferina cercului s nu apar cu umflturi sau rsuciri vizibile. Vrful unui triunghi trebuie s ating partea stng a cercului i vrful celuilalt triunghi s ating partea dreapt a cercului undeva la mijlocul cercului. Este permis o deviaie de 3 mm sau mai mic de la acest punct. Vrfurile triunghiurilor trebuie s fie opuse. Trebuie s nu apar spaiu ntre vrfurile celor dou triunghiuri i linia cercului. Vrful unui triunghi nu trebuie s intersecteze cercul mai mult de 3 mm. Atingerea cercului de ctre vrful triunghiului nu trebuie realizat prin trasarea unei linii de la vrf la linia cercului. Lungimea liniilor ce formeaz cele dou baze ale triunghiurilor nu trebuie s fie mai mare dect diametrul cercului. O diferen de 3 mm este permis. Cele dou triunghiuri trebuie s fie de aproximativ aceeai form i mrime. Diferena de 3 mm sau mai puin n lungimea bazelor triunghiurilor este permis. Fiecare triunghi s fie format din segmente de aproape aceeai lungime i din trei unghiuri mai mici de 90 de grade. Unghiurile drepte nu sunt permise. O diferen de 3 mm n lungime este permis ntre baze i celelalte dou laturi. Cele dou pri ale triunghiurilor trebuie s se intersecteze, formnd un col n momentul atingerii cercului. Liniile ce formeaz triunghiurile nu trebuie s fie curbe, rupte, rsucite pentru a evita apariia unor linii n plus. Desenul final trebuie s fie orizontal n raport cu marginea de jos sau de sus a paginii. O deviaie de zece grade de la orizontal este permis.

Itemul 27. Cerc cu dou triunghiuri

Corect

2.

Greit

3. 4.

5.

6. 7. 8.

60

Itemul 28.
Criterii

Cubul

Itemul 28.

Cubul

1. Trasarea liniilor cubului trebuie realizat astfel nct s apar cele trei fee ale cubului (din fa, de deasupra i din dreapta). 2. Faa din prim-plan trebuie s fie mai mult ptrat dect dreptunghiular (deci cu patru coluri formnd unghiuri de 90 de grade). Nu sunt acceptate coluri rotunjite sau ntreruperi la coluri. 3. Toate unghiurile (colurile) celorlalte fee trebuie s fie nchise. Nu sunt permise spaii ntre linii, coluri rotunjite sau ntreruperi. 4. Desenul trebuie s creeze impresia unui cub (tridimensional). Linia de jos a feei din dreapta urc spre dreapta iar cele dou linii paralele ale feei de deasupra sunt trasate spre dreapta. 5. Liniile nu trebuie s fie vizibil curbate sau rsucite. 6. Baza cubului trebuie s fie paralel cu marginea orizontal a paginii. Este permis o deviaie de zece grade de la orizontal.

Corect

Greit

61

ANEXA E TEST DE RELATII VERBALE

Ghid general pentru scorarea testului de relatii verbale
Pentru a obtine scorul la Testul de Relatii Verbale, raspunsul trebuie sa stabileasca ce este similar pentru primele trei lucruri si nu este adevarat pentru al patrulea. Subiectul trebuie sa se centreze pe ceea ce este similar la primele 3 lucruri si nu este adevarat pentru al patrulea. Raspunsurile nesigure ( puse sub semnul indoielii ) sunt cele : a) vagi, b) adevarate dar nu diferentiaza primele 3 lucruri de al 4-lea, c) care fac afirmatii corecte despre al 4-lea lucru dar esueaza in a spune prin ce se aseamana primele 3. De exemplu, pentru itemul menghina, patent, cheie franceza, NU surubelnita , pentru raspunsul marimi diferite se pot pune intrebari suplimentare, pentru ca este vag. Spui, de exemplu, Spune-mi mai multe despre ele . La fel, pentru raspunsul Ai nevoie de surub , pui intrebari ajutatoare, deoarece este o afirmatie corecta despre al 4-lea lucru, dar nu indica prin ce seamana primele 3. In acest caz, spui : Dar spune-mi prin ce seamana primele 3 . Aceasta intrebare poate fi folosita de fiecare data cand subiectul face o afirmatie corecta despre al 4-lea item, dar nu spune prin ce se aseamana primele 3.

62 1. al, cravata, fular, NU camasa Rspuns acceptat

se pun ( poarta ) in jurul gatului lucruri pe gat sunt imprejurul gatului se poarta peste camasa accesorii

Sub semnul ntrebrii

sunt mai mici cap, gat, urechi nu au maneci o camasa trebuie sa o imbraci camasa e singurul lucru care acopera pieptul camasa e peste piept haine

Incorect, respins
costum / haine ceva pe care il porti toate acopera ceva toate se spala haine de iarna tin de cald lucruri care se poarta pe afara

2. Macelar, brutar, bacan, NU farmacist1 Rspuns acceptat

mancare asociat cu alimentele mancare pentru oameni vand alimente muncesc acolo de unde poti lua alimente

Sub semnul ntrebrii

poti cumpara pentru masa se vand fara reteta nu vand medicamente nu lucreaza la magazin de alimente farmacistii nu vand alimente farmacistul iti da medicamente

Incorect, respins
muncitori lucreaza la magazine lucreaza cu carne oameni care vand lucruri proprietari de magazine tipuri de magazine oameni

3. Cot, genunchi, sold, NU picior Rspuns acceptat

articulatii articulate unde se unesc oasele articulatii care se indoaie ajuta oasele sa se indoaie parti ale corpului care se indoaie

Sub semnul ntrebrii

indoitura se indoaie se pot rasuci sau misca se leaga toate parti superioare ale corpului nu e parte a piciorului tau sunt deasupra gleznei

Incorect, respins
oase corp parti ale corpului la mijlocul corpului le utilizezi pentru a merge cotul este la mana

4. Coaja, crusta, pielita, NU miez Rspuns acceptat

partea din afara a unui lucru / partea care acopera stratul din afara la suprafata a suprafata fructului acopera fructul poate fi decojit o dai la o parte inainte sa mananci fructul fructul este inauntrul lor

Sub semnul ntrebrii

parte a fructului miezul este in mijloc miezul e inauntru manaci miezul mananci

Incorect, respins
mancare mar portocala parte a marului ceea ce au la fel marul si portocala o arunci

63 5. Aur, argint, platina, NU fier Rspuns acceptat

culori metale pretioase / rare pretioase scumpe valoroase baze necombinate in natura metale neferoase nu ruginesc

Sub semnul ntrebrii

valori merita banii frumoase mai grele metale decorative oamenii le poarta le folosesti la bijuterii pentru inele

Incorect, respins
stralucitoare metale minerale resurse naturale elemente naturale metale obisnuite aniversar se acorda ca premii pentru recorduri fierul este facut de om

6. Menghina, patent, cheie franceza, NU surubelnita Rspuns acceptat

tin ceva tin lucrurile impreuna folosite pentru a tine strang si tin strang / fixeaza au falci instrumente care strang si tin lucruri

Sub semnul ntrebrii

instrumente pentru presat instrumente din doua piese marimi diferite nu insurubezi cu ele au parti mobile

Incorect, respins
instrumente instrumente de metal instrumente cu manere construiesti cu ele fixeaza ceva instalator se aplica cu forta

7. A fi de acord, a coincide, a accepta, NU a nu fi de acord Rspuns acceptat

pozitive mergi inainte ( cale libera ) dau aprobare consens toate sunt PRO / PENTRU inseamna DA sunt raspunsuri in favoarea a ceva cuvinte care merg impreuna

Sub semnul ntrebrii

sinonime lucruri acceptate nu este acord dezacord inseamna a nu accepta sau a nu fi in acord

Incorect, respins
decizii lucruri pe care le ai de facut compromis a vrea raspuns verbe

8. Sile, Fane, Nae NU Ion Rspuns acceptat

diminutive nume informale nume prescurtate nume prescurtate de baieti nu nume propriu-zise nu nume intregi

Sub semnul ntrebrii

nume obisnuite nume comune nume de origine nu pot avea prescurtari Ion este un nume propriu-zis

Incorect, respins
nume nume de baieti nume romneti oameni prieteni baieti

9. Rndunic, cioar, porumbel, NU ESTE pescru. Rspuns acceptat

Psri de uscat Psri de pmnt Psri de copac Cuiburi n copaci. Nu sunt psri de mare.

Sub semnul ntrebrii

Psri de curte. Stau departe de ap. Nu intr n ap. Pescruii triesc lng ap (ocean, plaj). Toate conin litera r.

Incorect, respins
Nu au ciocuri mari. Psri. Psri mici. Psri domestice. Psri cnttoare. Zboar. Iarna zboar spre sud. Psri migratoare. Mnnc viermi.

64 10. Bas, tenor, bariton, NU ESTE sopran. Rspuns acceptat

Voci joase. Note i tonuri joase. Sunete joase. Partea masculin n melodii. Voci brbteti.

Sub semnul ntrebrii

Poate fi jos. Masculin. Serie melodic. Loc n cor. Soprana este cea mai nalt (voce). Soprana este femeie.

Incorect, respins
Cntrei. Cntat Instrumente la care se poate cnta. Instrumente de percuie. nlime a sunetului. Muzic. Diferite denumiri n muzic Moduri de a face muzic. Saxofoane.

11. Spiridu, zn, pitic, NU ESTE vrcolac. Rspuns acceptat

Poveti frumoase. Spirite bune. Fiine foarte mici, vesele i pitoreti.

Sub semnul ntrebrii

Mici. Foarte mici. Oameni mici. Lucruri mici. Drgui. Nu sunt nspimmttori. Srbtoarea de Halloween.

Incorect, respins
Animale mici. Nu sunt reale. Fantezie. Superstiie. Srbtoarea de Crciun. Computere.

12. Smarald,mazre, jad, NU ESTE ou de mcleandru. Rspuns acceptat

Verde. Nuane verzi. Lucruri verzi.

Sub semnul ntrebrii

Culori. Aceeai culoare. Se pot cumpra. Mici. Nu sunt albastre. Nu sunt verzi, sunt albastre.

Incorect, respins
Bijuterii. Lucruri valoroase. Valoreaz bani. Pietre. Minerale. Solide. Obiecte pe care le poi atinge. Forme bine definite. De aceleai dimensiuni. Forme diferite. Toate sunt mici. Toate sunt drgue.

13. Privire, miros, auz, NU ESTE pipit. Rspuns acceptat

Simuri de distan. Simuri faciale. Simuri localizate n cap. Organe de sim localizate doar n cap. Simuri care nu necesit contact fizic direct.

Sub semnul ntrebrii

Cap / Minte. n cap / n minte. Exist o parte special a corpului care face asta. Nu le poi face cu mna.

Incorect, respins
Simuri. Organe de sim. Organe. Simuri voluntare / involuntare. Gust.

14. Mtase, in, ln, NU ESTE nylon. Rspuns acceptat

Naturale. Obinute din lucruri vii. Materiale reale, nu fcute. Nu sunt artificiale. Nu sunt sintetice.

Sub semnul ntrebrii

Mai scumpe. Haine fine. Fcute din altceva. Nylonul este sintetic. Nylonul este artificial.

Incorect, respins
Material. Pentru haine. Fabrici. De la animale. Uoare. Mai grele. Groase. Nu se poate vedea prin ele. Pentru ciorapi. Nylonul este aspru.

65 15. Crez, dogm, credin, NU ESTE teorie. Rspuns acceptat

Convingeri. Convingeri care nu se bazeaz pe fapte. Convingeri care pot fi dovedite. Convingeri netiinifice. Convingeri de necontestat. Convingeri netestabile. Convingeri religioase.

Sub semnul ntrebrii

Are legtur cu religia. Sunt n relaie cu religia. Au legtur cu biserica. ntr-o teorie nu e neaprat necesar s crezi n ntregime. O teorie e mai mult tiinific. Teoria este un fapt.

Incorect, respins
Fapte. Fapte dovedite. Fapte religioase. Idei. De necrezut. Parte a unei teorii. Bazate pe tradiie.

16. Noroi, mocirl, mlatin, NU ESTE pajite. Rspuns acceptat

Conine ap. inut mocirlos. inut umed. Pmnt mltinos. Ud i noroios. Te poi afunda n el. Noroi gros. Pmnt nefolosit. Noroios.

Sub semnul ntrebrii

Tip de sol. Ap. Ap sttut. Murdar i urt. Uor. Cleios. Animale care triesc pe o pajite.

Incorect, respins
Nisipuri mictoare. Cea. Dens. Micare uoar.

17. Iap, viic, gin, NU ESTE mnz. Rspuns acceptat

Femel. Femela unui animal. Nume feminine. Animale de gen feminin.

Sub semnul ntrebrii

Sex. Sex specific. Se refer la sexul unui animal. Nu este masculin. Mnzul este un cal de sex masculin. Mnzul este mascul. Nu este femel.

Incorect, respins
Pui de animale. Femele tinere. Pui de animal de gen feminin. n vrst de un an. Animale n vrst. Vaci. Cai.

18. Scorbut, beriberi, anemie, NU ESTE pneumonie. Rspuns acceptat

Boli datorate deficienelor de vitamine. Boli deficitare. Lips de vitamine. Rezultat al unei diete necorespunztoare. Lips a unor feluri sntoase de mncare.

Sub semnul ntrebrii

Deficiene. Determinate de o lips. Au legtur direct cu nutriia. De obicei ntlnite n condiii de via reale. Nu sunt molipsitoare. Pneumonia nu este determinat de hrana deficitar. Pneumonia este molipsitoare.

Incorect, respins
Boli grave. Boli. Boli rare. Boli de lung durat. Boli mortale. Tropicale/din jungl. Animale microscopice. Boli cu care te nati. Boli determinate de virui.

ANEXA F

66

TABELE DE ETALONARE (STANDARD)

Tabelele de la paginile 146-150 arat descrierea statistic a standardizrii naionale; media i deviaiile standard sunt bazate pe scorurile brute unitare. Este necesar s se in seama de dou precauii specifice n interpretarea acestor statistici. n primul rnd, media i abaterea standard pe teste specifice unor vrste specifice se bazeaz pe o singur parte din totalul ntregului grup testat la acea vrst. De exemplu, doar 200 din 415 copii testai la vrsta de 7 ani au luat Matricea Test. Acetia erau copii al cror ntreg nivel pe parcursul testului a fost suficient de ridicat/nalt pentru a-i califica n etapa n care sunt date Matrici i alte teste specifice. n acele cazuri n care este testat doar o parte a grupului de vrst, fraciunea testat poate s nu fie reprezentativ pentru ntregul grup. n ilustraia de mai sus i n multe alte cazuri, acetia sunt mai mult copii capabili. n orice caz, au fost date 2 teste/testri acolo unde contrariul/reversul a fost adevrat. La vrstele mai mari, doar celor mai puini capabili dintre cei care au fost examinai (definii astfel pe parcursul testului) le-au fost date/dat teste de Absurditate/(prostie?) i de Copiere. Aceast selectivitate trebuie s fie fcut atunci cnd se interpreteaz media grupului de vrst i deviaia standard. n orice caz, n tabelele standard care ncep la pagina 152, pentru acele teste n care cei testai nu au fost reprezentativi pentru grupul de vrst, scorurile au fost estimate prin procedura descris n Manualul Tehnic. n al doilea rnd, trebuie recunoscut faptul c coeficientul de siguran/sigurana lui KR-20 (KuderRichardson Formula 20) estimat n listele de la pagina 151 prezint o mrire cu o cantitate necunoscut. Aceasta se ntmpl datorit faptului c toi itemii care urmeaz/inferiori nivelului de baz sunt adevrai i toi itemii care sunt naintea/superiori nivelului limit sunt neadevrai. Aceasta nu este adevrat ntotdeauna. n plus, date de siguran/ale coeficienilor de siguran sunt prezentate n Manualul Tehnic incluznd sigurana test/retest dup un interval de 3 luni. n plus, alte proceduri de estimare a consistenei interne ntr-un singur test sunt explorate i se pot aduga estimrilor lui KR-20.

Tabelele standard de la paginile 152-181 arat scorul brut al subtestului la transformrile SAS (Standard Age Score) scorul standard de vrst. Dou puncte de clarificare trebuie nelese. n primul rnd, pentru subteste specifice vrstelor specifice, valorile SAS sunt artate n tabelele standard. Ele reflect valorile SAS estimate prin testarea a mai puin de 100 de cazuri. n al doilea rnd, o valoare SAS nu este fixat pentru un scor brut de zero la nici un subtest, pe cnd cu un scor de zero este imposibil de estimat ct de sczute sunt abilitile unui examinat. Dac scorul brut de zero este nregistrat pentru un subtest particular, acel subtest nu trebuie utilizat n determinarea ariei SAS pentru cel examinat.