Bateria Stanford Binet Pre Zen Tare Probe

BATERIA STANFORD-BINET
PROCEDURI DE APLICARE A TESTELOR

Testul 1: VOCABULARUL
Acest test începe pe pagina 3 a foii de raspuns. Itemii 1-14 sunt Itemii Vocabular
ului
Imagine. Sa fiti siguri ca Itemii Vocabularului Oral (15-46) sunt pronuntati dis
tinct. Daca
raspunsul examinatului sugereaza ca un cuvânt a fost înteles gresit, puneti la îndoial
a
raspunsul si pronuntati itemul din nou. De exemplu, daca examinatul da o definit
ie pentru
itemul a permite de tipul Ei te pot trimite (a trimite), pronuntati cuvântul a permi
te din
nou. Ghidul scorarii extinse pentru acest test începe la pagina 41 în Anexa A.
Testul 2: MEMORAREA MARGELELOR
Acest test începe la pagina 6 a foii de raspuns. În partea de sus a paginii apare un
dreptunghi ce cuprinde litera pentru nivelul de intrare si numarul sau litera ex
emplului
corespunzator. Itemii pretest exemplu sunt oferiti examinatilor cu nivelele de i
ntrare A-G.
Itemii exemplu 1, 2 si 3 sunt oferiti examinatilor cu nivelele de intrare H-K, L
-N si O-Q.
Pentru examinatii carora li se ofera nivelele cele mai scazute (A-G), folositi i
maginea
în care sunt expuse margelele si care este într-un plic din Cartea de Itemi 2. Pentr
u itemii de
nivel superior (H-Y) utilizati imaginile margelelor, margelele, vergeaua si baza
. Pentru
subiectii mai în vârsta se foloseste o vergea mai lunga decât cea care se foloseste pe
ntru
subiectii cu vârste mici. FITI SIGURI CA EXAMINATII NU SE JOACA CU
MARGELELE: EXISTA UN PERICOL CA EXAMINATII DE VÂRSTE FOARTE MICI
SA ÎNCERCE SA PUNA MARGELELE ÎN GURA.
Testul 3: CANTITATIV
Testul începe la pagina 7 a foii de raspuns. Nu exista itemi exemplu pentru acest
test. Literele mari din foaia de raspuns indica raspunsurile corecte pentru item
ii cu raspuns la
alegere 15, 18, 21 si 27. Itemii 22, 30, 32 si 33 au, fiecare în parte, mai mult d
e un raspuns
acceptabil. Exemple de raspunsuri corecte sunt oferite în Cartea de itemi 1.
Testul 4: MEMORAREA PROPOZITIILOR
Acest test începe la pagina 9 a foii de raspuns. Pentru raspunsuri incorecte, natu
ra
erorii poate fi indicata. Si aceasta se poate face în mai multe moduri. Când numai u
nul sau
câteva cuvinte sunt gresite, puteti scrie cuvântul sau cuvintele gresite deasupra ce
lor corecte.
În alte cazuri, raspunsul gresit poate fi scris în întregime deasupra propozitiei în cad
rul foii de
raspuns.
Testul 5: ANALIZA STRUCTURII
Testul începe la pagina 11 a foii de raspuns. Itemii exemplu sunt oferiti pentru t
oate
nivelele de intrare, cu exceptia Nivelelor A-C. Pentru itemii 7-42 este necesar
un cronometru
sau un ceas cu secundar. Itemii exemplu si Itemii 1-6 nu sunt cronometrati. Limi
tele de
timp apar în foaia de raspuns, în Cartea de itemi nr. 1 si în Figura 8 de mai jos.
Înregistrati P sau F în foaia de raspuns pentru Itemii 1-6. Acesti itemi solicitaa
utilizarea unui suport de lemn neted. Numai piese întregi sunt utilizate pentru It
emii 1 si 2 si
numai piese taiate sunt utilizate pentru Itemii 5 si 6. Atât piese întregi, cât si pie
se taiate sunt
utilizate pentru Itemii 3 si 4.
Itemii 7-24 solicita examinatul sa utilizeze cuburi pentru a duplica modelul
examinatorului. Examinatorul construieste modelele pentru Itemii 7-18 în interioru
l cutiei dar
în fata examinatului. Itemii 19-24 sunt construiti pe masa, în timp ce examinatul pr
iveste.
Pentru fiecare item, oferiti examinatului numarul exact de cuburi necesare pentr
u structura
(desen). Celelalte cuburi trebuie înlaturate de fiecare data si, de asemenea, ele
trebuie sa fie
amestecate bine înainte de a trece la urmatorul item.
Itemii 25-42 cer examinatului sa utilizeze cuburi pentru a copia imaginea unei
structuri formate din cuburi. Pentru fiecare item, dati examinatului numarul exa
ct de cuburi
necesare pentru a realiza structura. Amestecati bine cuburile de fiecare data înai
nte de a trece
la urmatorul item.
Pentru itemii 7-42, scorati în felul urmator:
P (Reusit) Examinatul realizeaza duplicatul modelului în timpul limita.
F (Esec) -Examinatul nu reuseste sa realizeze duplicatul în timpul limita
RF (Esec inversat) Examinatul completeaza structura corect si în timpul limita, da
r
desenul este întors la 900 sau mai mult
TF (Esec privind timpul) Examinatul completeaza structura corect, dar dupa ce li
mita
de timp a expirat
Itemii Exemplu (Pag.pt. Numar Metoda Limita de
Itemii din carte de cuburi timp
1-6 Utilizati
un suport de lemn -
7-10 Exemplul 1 (p.175) 1 Construit în interiorul cutiei 30 s. fiecare
11-16 Exemplul 2 (p. 181) 2 Construit în interiorul cutiei 30 s. fiecare
17-18 Exemplul 2 (p. 181) 3 Construit în interiorul cutiei 30 s. fiecare
19-24 Exemplul 3 (p. 189) 4 Construit pe masa 45 s. fiecare
25-30 Exemplul 4 (p. 203) 3 Folositi imaginea din carte 30 s. fiecare
31-34 Exemplul 5 (p. 221) 4 Folositi imaginea din carte 45 s. fiecare
35-36 4
Folositi imaginea din carte 45 s. fiecare
37-38 6
39-42 9
Figura 8. Administrarea testului ANALIZA STRUCTURII
Un item apartine doar uneia din cele 4 categorii descrise mai sus. Un exemplu de
esec
apare când examinatul aranjeaza 3 cuburi corect într-o structura de 4 cuburi dar întoa
rce al
patrulea cub cu 900
fata de structura stimul. În acest caz examinatul esueaza în a realiza
duplicatul structurii. Se încercuieste RF numai când fetele tuturor cuburilor sunt core
cte
puse în structura, însa structura în întregime este întoarsa 900 sau mai mult. TF este
încercuit numai pentru realizarile corecte în totalitate, dar dupa expirarea timpulu
i limita.
Spatiul oferit în foaia de raspuns poate fi utilizat pentru diagramarea structuril
or
incorecte ale examinatului pentru Itemii 7-42. Aceasta informatie poate fi folos
itoare când
încercati sa verificati esecurile examinatului.
Trebuie sa demonstrati esecul invers daca examinatul aliniaza gresit un item exe
mplu.
Aratati ca desenul este corect dar rotit si aratati-i cum sa faca corect. Examin
atorii nu trebuie
sa realinieze nici un esec inversat pentru Itemii 7-42.
Testul 6: ÎNTELEGEREA
Începe la pagina 13 a foii de raspuns. Primii 6 itemi solicita examinatul sa arate
variate parti ale corpului dintr-o imagine a unui copil. Daca examinatul nu arat
a clar, înlocuiti
cuvântul atinge cu Arata .
Itemii 7-42 solicita un raspuns verbal. Itemii 7-20 sunt cititi examinatului, în t
imp ce
itemii 21-42 sunt aratati examinatului pentru a fi cititi. Itemii 24, 31, 32, 36
, 41 si 42 necesita
doua raspunsuri corecte pentru a primi credit. Un asterisc atrage atentia asupra
acestei reguli
de scorare. Ghidul de scorare extins pentru Itemii 7-42 este în Anexa B.
Testul 7: ABSURDITATI
Acest test începe la pagina 17 din foaia de raspuns. Un item exemplu este oferit n
umai
pentru Nivelele A si B. Itemul exemplu si Itemii 1-4 sunt cu raspunsuri multiple
la alegere.
Alegerea corecta pentru fiecare item este desemnata cu o litera mare în foaia de r
aspuns.
Itemii 5-32 solicita raspunsuri verbale. Pentru acesti itemi, înregistrati raspuns
urile
examinatului cuvânt cu cuvânt. Fiecare item este listat în foaia de raspuns. Ghidul ex
tins de
scorare îl gasim în Anexa C.
Testul 8: MEMORAREA CIFRELOR
Testul începe la pagina 19 a foii de raspuns. Acest test are doua parti, Cifre în or
dine
directa si Cifre în ordine inversa. Scorul brut pentru acest test este calculat pr
in adunarea
scorurilor individuale la cele doua parti.
Testul 9: COPIEREA
Acest test începe la pagina 20 a foii de raspuns. Nu exista itemi exemplu pentru
acest test.Itemii pentru Nivelele A-F solicita examinatului sa realizeze duplica
tul modelului
examinatorului realizat din cuburi. Ghidul de scorare pentru itemii Nivelelor A-
F apare
numai în cartea de itemi. Desenele pentru itemii 1-3 sunt construiti vertical, în ti
mp ce Itemii
4-12 sunt realizati orizontal pe masa. Itemii pentru Nivelele G-N solicita exami
natului sa
copieze desenele din foaia de raspuns de la paginile 29-36, marcata drept Itemii
Copierii .
Examinatul trebuie sa primeasca un creion ascutit si o radiera. Fiti sigur ca nu
marul itemului
sa fie scris în locul corespunzator (alaturi de cuvintele Numarul itemului ) în foaia d
e
raspuns. Ghidul de scorare pentru Itemii Nivelelor G-N sunt în Anexa D.
Testul 10. MEMORAREA OBIECTELOR
Testul începe la pagina 21 a foii de raspuns. Imaginile stimul trebuie sa fie arat
ate
examinatului cu o frecventa de o imagine pe secunda. Totusi, timpul necesar pent
ru
întoarcerea paginii este suficient pentru a echivala cu o secunda. Nu este necesar
cronometrul.
Examinatul trebuie sa identifice corect imaginile în ordinea corecta a prezentarii
lor. In foaia de raspuns, raspunsurile corecte sunt cu litere bold si sunt date în
ordinea corecta
a aparitiei lor. Raspunsurile incorecte sunt scrise normal. Înregistrati raspunsur
ile
examinatului în ordinea în care else sunt oferite, marcând numarul corespunzator în spat
iul
oferit dupa fiecare alegere.
De exemplu, la Itemul exemplu nr. 1, daca examinatul arata întâi spre lingura si apo
i
spre fluture, înregistrati 1 dupa lingura si 2 dupa fluture. Sau daca examinatul arata
întâi
spre fluture si apoi spre lingura, înregistrati 1 dupa fluture si 2 dupa lingura. Daca
examinatul a aratat obiectele corect si în ordine corecta, înregistrati P în foaia de ra
spuns.
Cu F se înregistreaza daca examinatul a aratat corect obiectele dar în ordine gresita
ori nici
ordinea si nici alegerea nu sunt corecte.
Testul 11. MATRICILE
Testul începe la pag. 22 a foii de raspuns. Patru itemi exemplu, precum si Itemii
1-22
sunt itemi cu raspunsuri multiple la alegere. Itemii 23-26 solicita examinatul s
a completeze
matricile prezentate în foaia de raspuns la pag. 37 si 38. Pentru fiecare din aces
ti 4 itemi
examinatul îsi scrie direct raspunsul în foaia de raspuns.
Testul 12. SERII DE NUMERE
Testul începe la pagina 23 din foaia de raspuns. Înregistrati raspunsurile examinatu
lui
în liniile corespunzatoare. Ambele parti ale raspunsului trebuie sa fie date în ordi
nea corecta
pentru a trece itemul. Nu exista credite partiale.
Cei mai multi examinati care pot rezolva corect itemii din acest test pot face a
sta în 2
minute sau chiar mai putin. De aceea, daca un examinat a lucrat doua minute la u
n item fara a
oferi vreun raspuns, se sugereaza ca examinatorul sa opreasca examinatul si sa t
reaca la
urmatorul item.
Testul 13: INDOITUL SI TAIATUL HÂRTIEI
Acest test începe la pagina 25 a foii de raspuns. Toti itemii sunt aranjati în forma
t de
alegere multipla. Alegerea corecta pentru fiecare item este capitalizata. Încercui
ti raspunsul
examinatului, precum si literele P sau F .
Testul 14: RELATII VERBALE
Testul începe la pagina 26 a foii de raspuns. Un cuvânt cheie pentru fiecare item a
fost
oferit pentru a ajuta examinatorii sa înregistreze raspunsurile în liniile corespunz
atoare.
Înregistrati raspunsurile cuvânt cu cuvânt. Un ghid de scorare extins apare în Anexa E.
Testul 15: CONSTRUIREA ECUATIEI
Testul începe la pagina 28 a foii de raspuns.Înregistrati raspunsurile examinatului
cuvânt cu cuvânt în liniile corespunzatoare. Cei mai multi examinati care pot rezolva
corect
itemii acestui test pot s-o faca în doua minute sau mai putin. De aceea, daca exam
inatul a
lucrat 2 minute la un item fara a produce vreun raspuns, se sugereaza ca examina
torul sa
opreasca examinatul si sa treaca la itemul urmator
Deoarece itemii acestui test au o varietate de raspunsuri corecte, examinatorii
trebuie
sa fie familiarizati cu cheile de scorare oferite în cartea de itemi si cu anumite
reguli
matematice. Cheia de scorare listeaza multe ecuatii corecte, dar exista alte ara
njamente care
fac adevarate ecuatiile si care trebuie scorate ca reusite.
Urmatoarele sunt câteva indicatii generale ce trebuie urmate când scoram ecuatiile
verbale sau scrise pentru acest test:
1.
Ambele parti ale ecuatiei pot fi inversate fata de modelele oferite de cheia de
scorare, daca
ordinea numerelor si a semnelor nu este deranjata. De exemplu, daca a + b = c x
d, c x d
= a + b.
2.
În ecuatiile în care lipsesc simbolurile de grupare cum ar fi parantezele, ordinea o
peratiilor
aplicate este urmatoarea: (1) operatiile de înmultire si de împartire vor fi efectua
te întâi, de
la stânga la dreapta si (2) operatiile de adunare si scadere sunt facute apoi, în or
dine de la
stânga la dreapta. De exemplu, 6 + 12 : 3 = 10 (Nu 6); 20 5 x 2 = 10 (Nu 30)
Trei ecuatii corecte care au fost omise din prima printare a Cartii 4 este repro
dusa aici:
Item 4: 1 + 5 -2 = 4
5 + 1-2 = 4
Item 15: 13 -3 = 1 + 4 + 5
ANEXA A
TEST DE VOCABULAR
Instructiuni generale pentru scorarea testului de vocabular
Acest test cuprinde doua parti: vocabularul în imagini si vocabularul oral. Itemii
de la 1 la 14 sunt itemi de vocabular în imagini si itemii de la 15 la 46 sunt ite
mi de
vocabular oral.
Scopul probei de vocabular în imagini este sa determine daca vederea unui
obiect familiar provoaca recunoasterea si denumirea lui printr-un cuvânt potrivit.
Pentru a trece de un item, trebuie obtinut cuvântul precis care defineste imaginea
.
Când este dat un raspuns care descrie obiectul sau îi defineste utilizarea, raspuns
de
genul O conduci pentru masina, vom clarifica raspunsul întrebându-l pe subiectul
examinat Da, dar cum se numeste? .
În ceea ce priveste itemii probei de vocabular oral subiectului examinat i se
cere sa dea echivalentul unei definitii de dictionar sau un sinonim al cuvântului
pentru
a trece itemul. Raspunsul subiectului examinat va fi considerat eronat atunci când
definitia este în mod evident incorecta sau atunci când sunt precizate anumite
atribute nesemnificative ale definitiei cerute, ca, de exemplu, Hârtie pentru defini
tia
plicului. Instructiunile de scorare includ definitii tip dictionar, precum si ex
emple de
raspunsuri ale subiectilor examinati.
Raspunsurile sunt cu semnul întrebarii atunci când sunt ambigue sau descriu
doar atribute partiale ale cuvântului (subiectul urmând a fi chestionat suplimentar)
.
De exemplu, raspunsul Ceva dintr-o carte pentru definitia cuvântului prolog este
ambiguu, pentru ca raspunsul poate descrie un capitol, un titlu sau o alta parte
a unei
carti. În acest caz subiectul va fi chestionat Spune-mi la ce te referi? , Explica-mi
ce vrei sa spui sau Spune-mi mai multe despre asta . Daca dupa ce punem o
întrebare suplimentara (ajutatoare) raspunsul obtinut este tot neclar, vom întreba d
in
nou. Oricum, o data ce a fost obtinut un raspuns clar, fie el corect sau gresit,
acesta
este înregistrat si se trece la itemul urmator.
Asigurati-va ca toti itemii probei de vocabular oral sunt pronuntati cu claritat
e.
Daca raspunsul subiectului examinat indica faptul ca acel cuvânt a fost înteles gres
it
puneti întrebari suplimentare si pronuntati cuvântul din nou.
În cazul în care un item din proba de vocabular oral a capatat un înteles
regional sau curent, iar subiectul examinat raspunde în acord cu acest nou sens,
întrebati-l Da, dar poti sa-mi spui si ce altceva mai înseamna (cuvântul)? .
Subiectul examinat trece itemul doar daca este obtinut un raspuns acceptabil.
7
Vocabular în imagini
1. masina
Corect, acceptat Cu semnul întrebarii Incorect, respins
Masina. Condus. Autobuz.
Tati conduce o masina. O conduci. Ambulanta.
Masini de curse. Merge, goneste. Masina de pompieri.
Auto. Mergi, gonesti cu ea. Merge repede.
Automobil. Merge pe strada. Face zgomot.
(Numele oricarei marci, al Foloseste benzina.
oricarui fabricant de masini.) Tu-tuul.
Avem una.
E în garaj.
(Subiectul examinat simuleaza
condusul)
2. carte
Carte. Citit. Poza (imagine).
Caiet (maculator). Are cuvinte. Ziar.
Carte cu poze. Are poze. Jucarie.
Carte de povesti. Pagini. Draguta, frumoasa.
Carte de colorat. Poveste. Ora de culcare.
Abecedar. Ca sa te uiti la ea. Cutie.
ABC.
Deschisa.
(Numele oricarei povesti.)
Biblia.
3. Floare
Floare. Draguta, frumoasa. Copac.
(Numele oricarei flori.) Planta. Fluture.
Buruiana. Poza.
În gradina.
O cultivi (o cresti).
O mirosi.
O culegi.
Smulge-o.
Are seminte.
Albinele se duc acolo (si arata
spre centrul florii).
4. ceas
Ceas. Spune ora. A privi.
Ceas cu cuc. Tic-tac. Televizor.
Ceas desteptator. Trezeste. Radio.
Timpul. Numere.
Ore.
Minute.
Secunde.
7:20 sau 8:20.
5. iepure
Iepure.
Iepuras.
Jack iepurasul.
Peter iepurasul.
6. foarfece
Corect, acceptat
Animal.
Îmblanit.
Manânca morcovi.
Misca din nas.
Tup-tup.
Pufos.
Are urechi lungi.
Sare.
Cu semnul întrebarii
Pisoi.
Hamster.
Catelus.
Urs.
(Arata spre imagine cu
degetul si numeste parti ale
corpului).
Incorect, respins
Foarfece.
Pereche de foarfece.
Taietor.
Taie.
Tai cu ea.
Tai, tunzi parul.
Tai hârtie.
Ascutit.
Cutit.
Ciocan.
Hârtie.
Lipici.
7. ciocan
Corect, acceptat
Ciocan.
Unealta.
Zdrobeste.
Loveste.
Ceva cu care lovesti.
Ceva greu.
Ceva cu care zdrobesti.
Poc Poc.
Când construiesti ceva.
Lovesti cuie.
Incorect, respins
Lemn.
Îl construiesti.
Cui.
8. steag
Corect, acceptat
Steag.
Steagul american.
Stele si dungi.
Stindard.
Drapel.
Bat de steag.
Se umfla în vânt.
Pentru vânt.
Spui juramântul de credinta.
Rosu, alb si albastru.
Flutura-l.
Îl tin.
Incorect, respins
Bat.
Cer.
Îl misti.
Linii.
Material.
Stele.
Zboara.
Salut.
9
9. bufnita
Corect, acceptat
Bufnita.
Pasare.
Pasarica.
O pasare care zboara noaptea si
face buhu-hu.
Zboara.
Buhu-hu.
Face zgomot noaptea.
Prinde soareci.
Incorect, respins
Papagal.
Vultur.
Pui.
10. bâta
Bâta.
Bâta de baseball.
Bâta pentru minge.
Loveste mingea cu bâta
11. lopata
Corect, acceptat
Obiect din baseball.
Lovesti cu ea.
Loveste mingea.
Jucatorul de baseball loveste
mingea cu ea.
Baseball.
Jocul de baseball.
Joc cu mingea.
Jucator de baseball.
Pentru baieti.
Bat, baston.
Racheta (de tenis).
Incorect, respins
Lopata.
Cazma.
12. drum *
Corect, acceptat
Pentru nisip.
Jucarie.
Unealta.
O unealta folosita la sapat.
Sapator.
Iei murdaria cu ea.
Sapi gropi.
Iei zapada cu ea.
O gasesti la ferma.
Lingura.
Grebla.
Mop (pamatuf de sters pe
jos).
Aspirator.
Ciocan.
Incorect, respins
Drum. Pentru masini. Alee.
Strada. Mergi, calatoresti pe ea. Munte.
Ulita. Conduci masina pe ea. Cai.
Sosea. La tara. Ferma.
Autostrada. Copaci.
Casa.
Praf.
Pavaj.
Gard.
*
Daca subiectul examinat denumeste altceva din imagine în afara de drum , aratati-i dr
umul si întrebati-l Da,
dar ce este asta? .
13. pod *
Pod
Pod pentru trenuri
Pod rabatabil
Pod peste un drum
14. miel
Corect, acceptat
Apa
Râu
Drum
Pentru autovehicule Pentru
trenuri
Tuu-tuu
Traverseaza râul
Traverseaza-l
Pentru vapoare
Gard
Urca-te
Baraj
Incorect, respins
Miel Animal A îndura
Oaie Lâna Vaca
Pui de oaie Face: Beee ! Pisica
La o ferma Capra
Manânca iarba Copil
Liana are unul Porc
Bunicul la tara are unul Câine
S-a pierdut de mama lui (Aratând si numind parti ale
corpului)
*
Daca examinatul numeste ceva în poza, diferit de pod , aratati catre pod si întrebati: D
a, dar ce este
aceasta ?
Vocabular oral
15. dolar : 1.Unitatea monetara de baza a multor tari , echivalentul a 100 de ce
nti
2. Bancnota, chitanta, sau monezi valorand un dolar.
Raspuns acceptat
Cu semnul întrebarii Incorect, respins
Bani
George Washington Verde
Moneda
Pune un dolar intr-un bancomat si Un sfert
ia restul.
Bancnote
Du-te la banca 10 penny
Bani verzi pe care ii dai
Cheltu-ie-i Are numere pentru a spune
atunci cand cumperi ceva
cat de mult
Bani pe care ii dai oamenilor
Atunci cand platesti pentru ceva
100 de centi
Atunci cand cumperi ceva
100 de pennii
Ceva pentru a cumpara mancare
Bani gheata
Chitante in dolari
Dolar de argint
Chitanta (factura)
16. plic : 1. invelitoare de hartie folosita pentru a pastra scrisorile.
2. ceva ce se infasoara ca o invelitoare
Raspuns acceptat
Sub semnul întrebarii Incorect, respins
Ceva in care pui scrisoarea Ca o scrisoare Deschizi
Pui vederile in el Un mic colet Hartie
Primesti posta in el Ce iti aduce postasul Timbre
Hartie in care pui chestii si Pui adresa pe el Cutie postala
apoi o trimiti prin posta
Pui timbre pe el pentru a-l Are o forma rectangulara
expedia
Il pui in cutia postala
Trimite-l prin posta
Tu il deschizi
Ceva ce citesti
Pui lucruri in el si-l lingi
Tu pui lucruri in el
17. papagal: 1. oricare dintre pasarile multicolore tropicale, care poseda un ci
oc
scurt, curbat si incovoiat si care in unele cazuri sunt capabile sa imite sunete
si
cuvinte umane.
2. o persoana care imita ceva fara a intelege ce imita Mimica fara
sens.
Raspuns acceptat Sub semnul întrebarii Incorect, respins
O pasare Un animal de casa Poate musca pe cineva
O pasare draguta Are aripi Ceva ce il gasesti in
magazine
O pasare care vorbeste Zboara si traieste intr-o cusca Il poti prinde
O pasare pe care o inveti sa Are pene Ceva pe care il poti hrani si
vorbeasca avea grija de el.
O pasare tropicala sau Animal care zboara si vorbeste
semitropicala
O pasare cu penajul in culori Ceva care vorbeste
diferite
Papagal Are diferite culori
Vorbeste ca oricine Ceva care zboara
Imitatie La gradina zoologica
18. Raget : a produce un sunet puternic ca urmare a supararii, frustrarii sau
excitarii.- 1.Sunetul produs de un animal sau un om in durere sau la manie. 2. u
n
sunet puternic si adanc asemantor sunetului produs de valurile care se sparg.
Zgomot puternic Te sperie Monstru
Facand un zgomot puternic Tipat Muscatura
Animal care produce un Cineva este nebun Dinte
zgomot puternic
Asemenea leului care Tu esti nebun O minge.
cheama pe cineva
Ragetul leului Masinile fac zgomot
Sunetul tunetului
(examinatorul produce un zgomot
(raget) puternic)
19. Soldat : 1. o persoana care se afla in cadrul fortelor armate. 2. un recrut
barbat sau femeie sau un ofiter..
1. a servi ca soldat
2. a se purta ca un soldat
Munceste in cadrul armatei Jucarie Saluta
O persoana care lupta in Barbat in uniforma Impuscaturi
razboi
Un barbat care merge la Barbat care isi ucide dusmanii Baieti imbracati in verde
razboi
Un barbat care lupta pentru Barbat care are o arma Are o palarie mare si arma
libertate
Lupta pentru tara lui Defileaza la parada Merg pe cai
Soldat Proteaja tara Cowboy
Luptator Marsaluieste Ei fac arme
Pazeste ceva Ca cineva imbracat
Ceva asemeni unui politist
Ucide oameni
20. fals: adj. imitatie v. a pretinde- 1. o persoana sau un lucru care nu este
original (veritabil); o frauda. 2. o copie fara valoare care se pretinde a fi re
ala. 3. o
schimbare brusca intr-o anumita directie pentru a-si insela un oponent.
Artificial Un gen de minciuna Exact la fel dar fals
Prefacut Imitatie Având o cursa
Nu este real Ceva care inseala oamenii Facand figuri
Nu este adevarat Oamenii nu te cred spui Lovindu-l
minciuni
Se pretinde altcineva Costum sau masca Spunand glume
Incerci sa imiti ceva ce nu Daca strugurii sunt falsi tu nu-i Cineva a palit
esti poti manca
Te prefaci ca faci ceva Te prefaci ca faci ceva. Lasa-l
care nu este asa in realitate
Spui ceva si nu crezi in ce Pacaleste pe cineva.
spui
Inventezi Pacaleste-l
Nu prea faci aceasta Pacalesti pe oameni
Ai o aparenta inselatoare
21. fabrica : o cladire sau uzina in care bunurile sunt produse
Uzina O cladire Un magazin
Loc unde oamenii fac lucruri Ceva in care lucrezi Ca un mic magazin
O cladire mare cu utilaje mari Ceva cu masini mari. Unde te duci ca sa iei bunur
i
unde multi oameni muncesc si
produc bunuri sau alimente
Acolo unde ei fac lucruri Locuri unde oamenii muncesc Unde sunt prajituri
Acolo unde produc Pentru fabricarea bunurilor Au lucruri de mancat
autovehicole (sau alte produse
specifice)
Fabricile de ciocolata produc Fabrica de autovehicole Ei obtin lapte de la vaci
ciocolata
Locuri unde se produc Tu cumperi lucruri Iti poti spala hainele cu el.
alimentele
22. a da voie : a permite; a da. 2. a admite. 3. a autoriza ceva.
A lasa Esti bine venit Alocatie
A permite Ti s-a permis sa faci ceva Ca o regula la care trebuie
sa te supui
Poti face ceva Cineva ii permite cuiva de a face Imprumuta ceva
ceva
Spune-le ca pot sa o faca Intreaba pe cineva daca poate Nu respecta legile
face ceva
Cineva te lasa sa faci ceva Atunci cand iti este interzis sa
intri intr-un restaurant pentru ca
nu esti imbracat corespunzator
Tu poti face ceva Asa cum nimeni nu poate intra
Permisiunea de a face ceva Presupanand ca mergem intr-un
loc
Este in regula Permis
Ai capacitatea de a face ceva. Ei te pot auzi
23. a pali: 1. a-si pierde incet culoarea sau volumul. A-si pierde elementul de
noutate; a-si pierde prospetimea 3. a disparea. 4. a pierde din intensitate o
usoara schimbare a unei imagini sau a unui sunet.
Dispare
Dispare gradat
Ceva care pleaca
Culoarea stralucitoare nu mai
este stralucitoare
Culorile devin mai strerse
Asemeni florilor care se usuca
Sfarsitul cantecului la radio;
muzica se aude din ce in ce
mai incet
Sunetul se aude mai incet
Un fel de lumina colorata
Pantalonii se decoloreaza
Hainele isi pierd culoarea in
masina de spalat
Culorile stralucitoare incep sa
paleasca
Lasati un material in bataia
soarelui si acesta se va
decolora
Se schimba intr-o culoare
diferita
Ceva care este purtat
Se micsoreaza
Iese din vedere
Dispare
Tu esti somnoros (ametit)
Fara putere
A improviza
Teama
Asemeni albului care se
transforma in roz
Imaginatie
Trist
Murdar
24. a imprumuta(a da cu imprumut) : 1. a permite uzul a ceva pentru o perioada
temporara care va fi returnat in aceasi cantitate. 2. a imprumuta bani de cele m
ai
multe ori cu dobanda.3. A contribui sau adauga ceva. 4. a da de la sine
Imprumut Lasi pe cineva sa pastreze Atunci cand cheltuiesti prea
ceva ce este al tau mult
A lasa pe cineva sa imprumute Cineva are ceva ce ii este de Tu cumperei
folos altcuiva
A da ceva cuiva sa-l Cineva iti permite sa pastrezi Dai ceva de tot
foloseasca ceva
Cineva foloseste ceva si îl da A lua cu imprumut Iei ceva
înapoi
Cineva iti da ceva sa A da
imprumuti
Ai ceva si lasi pe altcineva sa-l Ar putea da bani cu imprumut
foloseasca
Dai ceva cuiva pentru putin Imprumuta bani (sau alte
timp articole)
Dai cuiva ceva dar nu de tot
Ajuti pe cineva (dai o mana de
ajutor
25. incapabil : 1. nu este in stare; fara putere 2. incompetent 3. neeligibil
Ii lipseste abilitatea Nu este capabil de unele Greu
lucruri
Incapabil Un este capabil de a atinge un Incredibil
scop
Nu poate face foarte mult Foarte greu de facut ceva Poate face un lucru
Nu o mai poti face Ceva este gresit cu tine Foarte bun la ceva
Incapabil de a face ceva Nu poti depinde de cineva Nu vrea sa faca ceva
Nu poti face un lucru dar altii Nu-ti poti pastra o promisiune De necrezut
pot
Iti lipseste puterea Capabil sa faca ceva
26. promovare: 1. o avansare in responsabilitate 2. un act de incurajare a
dezvoltarii unui lucru prin intermediul unor canale publicitare 3. situatia de a
avansa in grad.
Avansare Promovat Intrecere
Promovare la o alta categorie Promovat intr-un grad mai Argumente
mare
Urcare in grad Schimba slujbele Ocupat
Pus intr-o pozitie superioara Absolvit Poti face ceva singur
sau in alta slujba
Obtinerea unui post mai bun Marire salariala Oferit
Inaintat in grad Trimis in alt loc Recompensa
Mutat la o activitate mai A se acomoda Pleci de la munca
importanta si mai plina de
responsabilitati
A fgace reclama unei campanii A merge înainte Uralele multimii pentru tine
Inainte Obtii o promovare sau altceva
Premiu
27. Îndemn ; 1. a presa pentru o aprobare. 2. a inghionti. 3. a pleda in mod
repetat 4. a determina pe cineva sa faca ceva; sprijin verbal pe timpul actiunii
Persuasiune Oamenii flamanzi au o Te doare stomacul
trebuinta pentru mancare
A cere unei persoane sa faca Sentimente puternice Dai cuiva ceva
ceva ce vrei tu.
Cineva vrea ca tu sa faci ceva Ai un impuls pentru a face Te faci rau
ceva
Simti ca trebuie sa faci ceva Ai un impuls pentru a te duce Incerci sa-ti croies
ti drum
undeva intr-un teatru
A continua sa tachinezi pe Fortat sa faci ceva Faci ceva
cineva
Presezi pe cineva sa faca ceva A forta O faci repede
Cineva incurajeaza pe cineva A avea chef sa faci ceva Incerci sa faci ceva dar n
u
sa faca ceva poti
Char vrei sa faci ceva Faci
Vrei sa faci ceva chiar acum Faci pe cineva sa se simta
mai bine
Vrei ceva cu disperare
Nerabdator sa faci ceva
O dorinta puternica pentru ceva
28. mortal : 1. legat de moarte. 2. fiind cauza a mortii; fatal; 3 strasnic,
nemaipomenit; 5 persistent o fiinta umana
Mortal Nu este vrajitoare Potiune sau ceva de acest
gen
Cauzeaza moartea Vrajitoarele ii numesc pe Din alta lume
oameni muritori
Pe moarte Barbat muritor Te porti frumos
O fiinta umana Noi suntem muritori Un lucru vechi
O fiinta vie Nemuritorul nu este omenesc Un animal
Un om Normal Doctor
O persoana nu o vrajitoare Face ceva rau Puternic
O persoana normala Ceva ce exista
Copil Tu vei trai vesnic
Femeie
Barbat
29. nepretuit: 1. Nepretuit, foarte valoros; 2. Pretios pentru caracterul rar sa
u
pentru valoare în sine;
Valoreaza mai mult decât banii. Ceva ca un premiu/câstig real/ Liber.
Ceva foarte valoros. adevarat. Nu este bun.
Atât de bun, ca nu poate fi Care nu valoreaza bani. Nu este pretuit corect.
cumparat cu bani. Nu este de vânzare. Pretul a ceva.
Valoreaza atât de mult încât nu Nu se pune pret pe el. Nu valoreaza nimic.
are pret. Ceva vechi, ca un vas antic. Nu consta/nu face mult.
Având mare valoare. Costa o gramada. Platit mai mult decât
Prea scump de cumparat. valoreaza.
Nu se pune pret pe el.
Cât de mult costa ceva.
Ieftin.
30. falsitate: 1. Minciuna; 2. Actul de a spune o propozitie/declaratie/afirmati
e
neadevarata; 3. Ceva care este contrar adevarului sau faptelor.
Declaratie care nu este Fals / imitatie. Greseala / confuzie.
adevarata/corecta/ sincera Gresit / greseala. Nu foarte destept / abil.
Minciuna. Nereal. Adevarat.
Ceva care nu este adevarat / Bluf / cacialma. Trai nu prea bun.
corect. Spune povesti.
Ceva inventat / contrafacut. Persoana care niciodata nu
Fara corespondent în realitate, spune adevarul.
neveridic. Unde nu merge/nu se
Minciuna/falsitate/ potriveste.
Neadevarat. Ceva fals.
Cineva nu spune adevarul. Basm.
Gresesti / nu ai dreptate.
31. prompt : Adj. 1. La timp; 2. A face repede; 3. Imediat; 4. Fara întârziere; 5.
Reactie rapida.
La timp. Gata, pregatit, dispus, rapid, Corespunzator, propriu,
Fara întârziere. prompt. corect, decent.
Neîntârziat, nu târziu. Exact, corect, precis. Eficient.
A fi rapid. Exact, precis, corect, Nu întelege bine.
A face repede. scrupulos, punctual. Satisfacut, convins.
Fa-o repede. Curând. Mândru, orgolios, trufas;
A aminti cuiva. Pe subiect. splendid.
Când profesorul îti citeste Cineva te ajuta. Abrupt, brusc.
replica ta dintr-o piesa. Ceilalti te conving de ceva. A ridica ceva.
A reactiona rapid. Cocotat pe un scaun.
32. incizie : 1. Actiunea de taiere a unei suprafete cu o unealta ascutita. 2. O
taietura (manevra) de natura chirurgicala facuta într-un tesut. 3. Taietura facuta
la
suprafata, ca într-o frunza.
Acceptat Partial acceptat Respins
Taiere. Operatie, functionare. Boala.
Taiere într-o operatie. Chirurgie. A lua o lovitura / un sut / o
Taiere ca cea facuta de Cicatrice, urma. împuscatura.
doctor. Rana. Nu te-ai hotarât.
A taia pe cineva. Deschidere larga. Nu iei o decizie.
Taiere cu un bisturiu. A deschide pentru operatie. Alegi ceea ce nu trebuie.
A taia/a despica cu un cutit A introduce ceva. Ceva înauntru.
(deschizatura, despicatura). A te coase. Speriat.
Doctori facând o incizie.
33. a stârni: v. 1. A trezi din somn ori dintr-o stare de inactivitate. 2. A incit
a. 3. A
deranja animalele din culcusurile/adaposturile lor; 4. A provoca cuiva trezirea.
5.
Un semnal pentru a trece la actiune.
Trezeste, deranjeaza Activ. Graba.
Deranjeaza. A duce cu masina de colo A creste, a educa.
Excita, provoaca. pâna colo. A fi suspicios.
Agitare, miscare, stârneste. A deveni galagios. Sare, tresalta tot timpul.
Trezeste. Trezeste, stârneste. Mergere, plimbare de jur
A face pe cineva sa se Trezeste, stârneste împrejur, hoinareala.
trezeasca. sentimentele cuiva. A promova.
A face pe cineva sa se miste. A îmboldi, a stimula pe cineva. A taia frunza la câini
.
A capata atentia cuiva. A ajuta pe cineva. Corupt.
A face sa se întâmple ceva. A supara pe cineva.
Iesire.
A fi zgomotos, tipator.
34. a distrage atentia: 1. A schimba directia; 2. A trage pe linie moarta, a aba
te
de la telul propus; 3. A arata ceva, pentru a ascunde altceva.
Schimbare.
Distragere, tulburare,
zapacire.
A provoca o schimbare de
directie.
A atrage atentia cuiva,
A fi atent la altceva.
A îndrepta gândurile cuiva

spre altceva.
A duce în alta parte.
A îndruma pe alt traseu.
A schimba subiectul.
Schimbare de directie.
A abate o persoana (sau un

râu).
A scapa, a reusi sa scape.
A da atentie cuiva.
A face zgomot pentru a atrage
atentia.
A duce pe o cale gresita, a
însela, a induce în eroare.
În afara subiectului.
Diferit, separat.
Care nu seamana cu ceva.
Încearca sa spuna ceva diferit.
A desparti, a dezbina, a
împarti, a repartiza.
O parte, un fragment din ceva.
Neacceptare.
Direct, drept, imediat, apropiat;
sincer.
A face ceva.
35. profetie : 1. Prezicere sau prevestire/prevedere; 2. Cuvintele inspirate ale

unui
profet, vazute ca proclamarea vointei divine; 3. Declaratia unui profet data ora
l sau
în scris.
Predictie.
Prezicere, prorocire.
Spus de un profet.
Ce se presupune a se
întâmpla.
Spunerea viitorului.
Spus înainte de a se întâmpla.
Ceva ce se va adeveri oricum.
Spune despre ceva.

Vorbe de întelepciune.
Ceva religios.
Ceva din Biblie.
În legatura cu profetii.
Scriptura.
Soarta, moarte, distrugere.
Credinta.
Lege, autoritate, justitie, drept.
Legenda.
Stravechi mod de gândire.
Mesagerul domnului.
Sfânt, pios, evlavios.
Face o promisiune.
Învatatura.
A avea profit.
Bancnote.
36. demn de încredere : 1. Credibil, sigur; 2. Demn de încredere.
Credibil.
Posibil, previzibil, normal.
Demn de încredere, de
nadejde, te poti bizui.
Sincer, corect, adevarat.
Nu uluitor/uimitor.
Ceva ce poate face.
Ceva demn de încredere / de
nadejde.
Reputabil.
A fi (capabil) de încredere.
Poti conta pe cineva.
Real.
Adevar.
Credinta.
Bun de ceva.
Opusul lui incredibil .
Uluitor, uimitor.
Incredibil, necredibil.
Fantastic.
Mare, important.
Credit, crezare, incredere,
reputatie, renume.
A da crezare cuiva.
Asa le trebuie, o merita.
Capabil sa faca ceva. Normal.
37. prolog : 1. Introducere la o opera literara; 2. Un discurs tinut în fata

spectatorilor la începutul unei piese; 3. Începutul unui eveniment sau act.
Introducere.
Începutul a ceva.
Explicatie.
Înaintea.
Dialog.
Discutie între mai multi
La începutul cartii.
Înainte de povestire.
Ceva în/din carte.
Scurt sumar al povestii.
oameni.
Poveste.
Paragraf înaintea povestii Citit îti spune despre el. Sfârsitul povestii.
principale. Cuvântare. La sfârsitul cartii.
Spune despre ce va fi vorba.
Discurs, cuvântare înainte de
ceva.
Afirmatie înainte ca ceva sa se
întâmple.
A amâna ceva.
38. docil : 1. Pasibil de a fi influentat, de a fi învatat, de a fi educat; 2. Bun

de
turnat într-o forma sau modelat; 3. Supus conducerii; 4; Maleabil.
Calm.
Influentabil
Dragut.
Usor.
Arogant.
Încapatânat, dificil, persistent,
Liniste, tacere, nemiscare, Politicos. ferm, hotarât.
tihna, odihna, pasivitate. Timid, fricos, sovaielnic. Întunecos, trist, disperat.
Blând, îmblânzit, cuminte, Timid. Trândav,lenes.
inofensiv, supus. Greoi, nu se misca repede.
Pasiv. Speriat.
Nesuparacios, care nu e iute
la mânie.
Blând, dulce, prietenos,
amabil, tandru.
Pasnic, linistit, tihnit.
Supus, blând, cuminte.
Se întelege cu toata lumea.
Maleabil.
Educabil.
39. incandescent : 1. Care produce lumina vizibila la încalzire; 2. Stralucitor,
luminos; 3. Cunoscut pentru calitatea exprimarii.
Stralucitor, vesel, istet.
Stralucitor, entuziast,
îmbujorat.
Luciu, stralucire, lumina.
Stralucitor, vesel, istet, licarire.
Stralucitor.
Produce lumina.
Licariri în întuneric.
Lumina.
Lumina incandescenta.
Bec electric.
Ceva în legatura cu lumina.
Ca o lumânare.
Vizibil.
Încalzeste ceva.
A lumina, a face lumina.

Neluminat / neluminos /
nestralucitor.
Nu se vede prin el.
Neclar.
Cu stiinta, cu îndemânare.
Opusul candescentei.
Candid, cinstit, sincer, naiv.
40. filantropie: 1. Dorinta de a spori bunastarea societatii; 2. Ajutor acordat

sub
forma de donatii în bani sau obiecte; 3. Grija pentru umanitate; 4. Organizatie
având ca scop sporirea bunastarii umanitatii.
Generozitate.
Dragoste pentru oameni.
A da / a darui cu generozitate.
Serviciu pentru oameni, în
serviciul oamenilor.
A face bine celorlalti.
A darui o multime de bani
pentru ajutorarea oamenilor.
Proiect social.
Cineva care este dragut,

amabil.
Serviciu, amabilitate.
Suport / sprijin artelor.
Organizatie ca sponsori.
Ceea ce face filantropul.
Cineva care are o multime de
bani.
Cu amabilitate.
Stiinta, cunostinte,
îndemânare.
Studiu a ceva.
Studiul oamenilor.
Studiu al vietii umane timpurii.
Un fel de psihologie.
41. sarlatan : 1. Persoana care îi induce pe altii în eroare, pretinzând, în mod fals,
ca are cunostinte în anumite domenii sau îndemânarea unui expert; 2. Impostor,
sarlatan, escroc.
Fals.
Sarlatan, impostor, vraci.
Impostor.
Artist al argumentelor.
Trisor.
Înselatorie, înselaciune,
impostor, sarlatan.
Cineva care pretinde a fi ceea
ce nu e.
Persoana rea.
Pungas, escroc.
Cu doua fete.
Actioneaza cu viclenie.
Cineva care crede ceva si
spune altceva.
Prezentare falsa.
Nereal.
Glumet.
Hot.
Romantic.
Cavaleresc, nobil.
Persoana credula.
Imaginar sau pretins.
Împotriva principiilor.
Persoana care vinde diverse
obiecte.
42. retroactiv: al carui efect se manifesta înainte de momentul producerii.
A pune o data din urma, a
reactualiza ceva.
A se întoarce la ceva.
Se întoarce pentru a include.
Ca o lege care are efect
înainte de a fi votata.
În legatura cu ceva ce s-a
întâmplat deja.
Înapoi.
Se întoarce la tine.
În legatura cu trecutul.
Care are efect dupa
producerea faptului /
evenimentului.
Actioneaza dupa ceva.
Actioneaza împreuna cu
altceva.
Ceva s-a întâmplat din cauza
a ceva.
Ceva ce s-a întâmplat în trecut
va avea efect acum.
Ceva legat de problemele
guvernamentale.
Contracarare.
Foarte activ.
Neactiv.
Dupa perioada de odihna
redevine activ.
Activ împotriva a ceva.
Impotriva a ceva a merge pe
alta cale.
43. repaus: 1. Starea de repaus, de odihna; 2. Absenta activitatii, relaxare; 3.

Absenta grijilor; 4. Calmitate, seninatate, tihnire; 5. A sta întins, culcat în repa
us;
Odihna, pauza. Nu sta drept, în picioare. A pune înca o data.
A sta întins jos. A împiedica, a retine. A împodobi din nou.
A lua-o usor. A se aduna. A regândi.
Relaxare. Loc retras, unde mergi sa te A lua înapoi.
Somn, dormit. relaxezi. A pune din nou într-o situatie
A nu face nimic. similara.
Solitudine. A schimba pozitia.
Pace, liniste.
44. tentativa : 1. Incomplet dezvoltat / manifestat / realizat / crescut; 2. Nu
sigur /
nesigur; 3. A vrea sa faci ceva fara sa reusesti; 4. Actiune care, daca nu ar fi
împiedecata de ceva, s-a
Temporar Nelinistit Periodic
Nedefinit N-as putea spune Final
Nu-i gata Nu se poate decide Alert
Se poate schimba Nervos A tine partea
Poate Ramas în aer De acord
Nu-i sigur Fiti atenti
Nesigur Ascultati
Ezitant Sfios
Experimental
Preliminar
45. Testator: s. O persoana care-si face testamentul înainte de moarte.
Persoana care-si face testament Ceva cu un testament. Executorul unui testament
Moare cu un testament O vointa Cineva care testeaza.
facut exprima vointa înainte de O persoana care da Îsi da teste
moarte privind bunurile sale O persoana care moare. Cineva care depune marturii
pentru ceva
O persoana care lasa lucruri.
Cineva care este testator.
46. dificil: adj. 1. Care prezinta dificultati; greu (de facut), anevoios, compl
icat,
greu de rezolvat; greu de lucrat sau de controlat. 2. (Despre persoane si despre
caracterul lor) Care se împaca greu cu altii, greu de multumit; exigent, mofturos,
capricios; susceptibil.
Anevoios
Complicat
Greu de rezolvat
Greu de lucrat
Care prezinta dificultati
Greu de multumit
Exigent
Capricios
Susceptibil
Nu e usor
Incorect
Nu e bun pentru tine
Nu pare în regula
Face probleme
Grosolan
Nu înainte
Aparte de
Ceva care nu merge
Vine înainte
Duce în alta parte
Iti face rau
Anexa B.
Test de întelegere (comprehensiune)
Reguli generale pentru scorarea testului de comprehensiune.

Regulile de scorare a testului de comprehensiune (Nivelele D-U) includ
motivele care includ raspunsuri acceptabile si exemple de reusita, incertitudine
si esec pentru fiecare item. Scorarea este fie pentru reusita, fie pentru esec
pentru toti itemi de comprehensiune, nu exista credit partial. Fiecare item
precedat de un asterisc îi cere examinatorului sa ofere doua raspunsuri corecte
pentru a putea promova întrebarea. Toate celelalte întrebari solicita un singur
raspuns corect.
Pentru itemii cu asterisc, uneori examinatul se va opri dupa ce va da un singur
raspuns la un item care solicita doua raspunsuri. Daca acest lucru se întâmpla,
spune-i: Spune-mi un alt motiv sau Da-mi un alt avantaj . Daca examinatul
întreaba daca mai este necesar înca un raspuns, citeste raspunsurile acestuia
cu voce tare si lasa sa hotarasca daca mai este nevoie.
Daca un examinat da un raspuns corect si un altul incorect, raspunsul nu va fi
validat. Daca cele doua motive oferite sunt în esenta aceleasi, raspunsul nu va
fi acceptat. De exemplu, daca examinatul spune ca automobilele sunt mai bune
decât bicicletele, fiindca primele prind viteza mai mare si sunt mai rapide,
raspunsul va fi respins. Ceea ce este necesar pentru promovarea unui întrebari
cu asterisc sunt doua motive distincte, oferite în orice ordine.
Test de întelegere
7. De ce folosesc oamenii umbrele?
Accepta orice raspuns care indica (1) folosit pentru umbra sau (2) protectie împot
riva ploii.
Ca sa nu fie udati de ploaie
Sa nu fie plouati.
Pentru a se feri de ploaie
Pentru a se apara de soare.
Pentru a asigura umbra
Au nevoie de ele.
Pentru ploaie.
Pentru atunci când ploua.
Pentru ca se duc în ploaie
Afara în ploaie
Pentru a mentine capul cald în
ploaie.
Pentru ca merg prin apa
Este ud.
Pentru soare.
Pentru a se simti
confortabil
Ca sa nu mai ploua
Pentru ca întotdeauna ploua
Nu o sa mai ploua
8. Ce fac oamenii când le e foame?
Accepta orice raspuns care indica (1) a mânca sau a mânca ceva specific, (2) a cere
pentru a mânca ceva, (3) a pregati mâncare pentru a fi consumata.
Spala-te si manânca Merg la un restaurant Au prea multa mâncare
Manânca Iau o bautura. Mama mea lucreaza
Manânca (mâncare specifica). A o striga pe mama.
Bea lapte. Ei spun te rog .
Spune :Vreau ceva de Ei spun o rugaminte.
mâncare. Folosesc o lingura.
A lua de mâncare Se aseaza la masa.
A gati ceva.
Mama pregateste mâncare.
A pregati cina.
9. De ce au oamenii sobe?
Accepta orice raspuns care indica (1) a gati mâncare (2) a se încalzi

A gati. A mânca. Le e foame.
A gati (ceva specific). Pentru a face lucruri. Pentru ca este fierbinte
Pentru ca mâncarea sa fie A pune lucruri pe soba Nu o atinge.
calda. Pentru ca fac foc. Te arzi.
Pentru a lua cina. Te ranesti.
Pentru a se încalzi. Deschide-o.
În bucatarie.
10. Ce fac oamenii când le e sete?
Accepta orice raspuns care indica (1) a bea ceva sau (2) a cere ceva de baut.
A bea ceva. Lapte A-i fi foame.
A bea. Ca ceaiul. Manânca.
A lua o bautura (sau altceva Întreaba pe mama. A lua o gustare.
de baut). Aduce pahare. A pune un pa-har pe ceva.
Mama aduce lapte. Manânci floricele.
11. De ce ar trebui ca oamenii sa fie atenti când traverseaza strada?
Accepta orice raspuns care indica pericolul în trafic.
Sunt masini si te feresti de ele. Masini Este o regula.
Masini în strada Pentru ca sunt masini. Pentru ca merg pe jos.
Pentru ca trebuie sa te uiti în Trebuie sa te tii de mâini.
Vin masini.
ambele directii
Masinile te-ar putea lovi. Se lovesc Pentru ca cad în genunchi.
Ei ar putea fi raniti Nu pot sa fiu calcat. Alearga.
Daca nu s-ar feri, ar fi calcati Fii atent în strada.
Ar fi striviti Pentru ca ai nevoie de mama.
12. De ce oamenii nu trebuie sa alerge în timp ce au foarfeca în mâna?
Accepta orice raspuns care indica pericolul de a cade si de a se rani pe ei sau
pe
altii.
Pentru ca s-ar putea întepa. Calatoresc. Ar putea cadea si plânge.
Pentru ca ar cadea si s-ar rani. Trebuie sa fii atent. Îsi taie hainele.
S-ar putea rani. Taie. Pentru ca atunci vor cadea.
Ai putea-o scapa pe degete si
mergi la spital.
A taia accidental pe cineva.
13. La ce îti folosesc urechile?

Accepta orice raspuns care indica (1) a auzi sau (2) a asculta. Raspunsurile inc
erte
ca a da din urechi sau a purta cercei sunt chestionate cu La ce altceva în plus
foloseste?
Auzi. A da din ele. Le cureti cu bucatele de hârtie.
Asculti. Le folosesti pentru a purta cercei. Te uiti în ele.
Auzit. Zgomote Vorbesti la telefon.
(Examinatul îsi atinge urechea). Pentru o costumatie.
25
14. De ce trebuie oamenii sa faca baie sau dus?
Accepta orice raspuns care indica (1) a se curata, (2) a scapa de mizerie, (3) a
csapa de miros neplacut sau (4) a te relaxa.
A se curata. Trebuie sa te speli. Ca sa nu se murdareasca din nou.
Au nevoie sa fie curati.
Ca sa miroasa bine.
Nu vor sa fie murdari.
Se freaca si se spala.
Îsi dau cu sapun.
Sunt murdari.
Cu sapun.
Oamenii fac baie.
În baie.
Pentru ca vor sa arate dragut. Le place. Se baga în cada.
Se spala pe ei însisi. Mama face asta. Pun o barcuta acolo.
Se spala. Acasa.
Se relaxeaza
15. De ce îsi piaptana oamenii parul?
Accepta orice raspuns care indica (1) a arata dragut, (2) a-si tine parul descur
cat
sau (3) a scapa de încâlcituri.
Pentru a-si face parul sanatos. Când se trezesc dimineata au Nu este pieptanat.
nevoie sa-si pieptene parul.
Pentru ca arata dragut asa. Pentru ca au nevoie sa fie periat. Pentru a fi gata.
Pentru ca este încurcat. Pentru ca arata urât. Când merg undeva.
Pentru ca îl îndreapta. Se simt mai bine. Pentru ca e murdar.
Pentru ca nu vor sa fie încâlcit. Cu un pieptene.
16. De unde cumpara oamenii mâncare?
Accepta orice raspuns care indica (1) un magazin alimentar sau numele unui magaz
in specific
sau (2) un restaurant sau numele unui restaurant specific.
La magazinul alimentar (sau un nume În magazin. Ca sa manânce.
specific)
De la un magazin cu alimente. La piata. Ca sa fie sanatosi.
La un restaurant (sau un nume specific) În centrul de cumparaturi. Pentru casa.
La un fast-food (sau nune specific) Daca nu ai mâncare trebuie
sa cumperi.
Macelarie Mergi la cumparaturi.
Piata de peste.
17. De ce doctorii si asistentele medicale dau oamenilor medicamente?
Accepta orice raspuns care indica (1) imunizarea împotriva unei boli, (2) controlu
l unei boli,
(3) vindecarea unei boli sau (4) asigurarea unei stari de sanatate generale.
Pentru a tine bolile la distanta. Pentru ca pot avea o boala. Pentru ca poti împra
stia germeni.
Ca sa nu se îmbolnaveasca. Pentru a omorî orice bacterie care Pentru a fi curat.
poate cauza o boala.
Ca sa nu contacteze (boala specifica). Corpurile au nevoie sa fie protjate. Nu-s
i permit.
Pentru a fi sanatosi. Ar putea fi purtatorii unei boli. Sufera.
Ca , atunci când o persoana se Pentru a scapa de infectii. (Examinatul mimeaza înghi
tirea
îmbolnaveste, sa nu o raspândeasca. de medicamente)
Pentru ca altii sa nu ia o boala pe Pentru a împiedica sa transmita
care tu o ai. germenii.
Pentru a preveni bolile. Pentru binele lor.
Pentru a te face bine. Pentru a merge la scoala.
Pentru a te simti mai bine. Pentru ca sunt bolnavi.
18. De ce citesc oamenii ziarele?
Accepta orice raspuns care indica (1) a lua informatie în mod general sau specific
, (2)
pentru placere sau (3) a învata despre ceva.
Acopera lucrurile pe care stirile TV nu le Pentru ca vor sa afle ce este în Pentru
a vedea daca e ceva
dau. ziar. bun acolo.
Pentru ca sunt o groaza de povestiri Ca sa auda despre stiri. Pentru a vedea ce
fac.
interesante.
Pentru a afla care sunt noutatile. Pentru ca vor sa citeasca Pentru fotografii.
Pentru a vedea ce e la televizor. Daca nu ai televizor, poti sa Pentru ca TV-ul
e stricat.
citesti.
Pentru a învata lucruri. Pentru ca nu vor sa se uite la TV. Nu au timp sa citeasca
carti.
Pentru ca e distractiv. Este o forma rapida de Cineva este ranit.
comunicare.
Pentru a sti mai mult despre alti oameni Cheama baiatul cu ziarele.
Comici sau alt domeniu.
Pentru a gasi de lucru.
19. De ce exista semne de circulatie?
Se accepta orice raspuns care indica (1) controlul sau dirijarea vehiculelor sau
a
pietonilor, (2) reducerea numarului de accidente ale vehiculelor sau pietonilor,
(3) pentru
atentionarea conducatorilor auto asupra conditiilor periculoase, sau (4) pentru
a informa
soferii asupra rutelor.
Pentru siguranta oamenilor Pentru masini si pietoni Pentru ca sa nu mearga pe
Pentru a semnaliza momentul în care se Aduc la cunostinta ca exista trafic rosu
permite traversarea
Îti spun când sa pornesti/opresti
Pentru a sti directia
Pentru ca masinile sa poata opri
Pentru ca galben înseamna
încetinire, rosu înseamna
Pentru ca pietonii si vehiculele sa stie sau întoarce stop, verde înseamna
care este directia de mers/ruta Pentru ca masinile sa pornire
Pentru ca masinile sa nu se ciocneasca observe/respecte semnele
Preveni blocajele în trafic
20. De ce este nevoie de fermieri?
Se accepta orice raspuns care indica (1) productia vreunui tip de hrana, sau (2)
cresterea
vitelor.
Pentru cresterea animalelor pentru Hrana Pentru echiparea fermelor
hrana Cereale, lanuri, recolte Pentru ca sa aiba caii fân
Cresterea cerealelor pentru hrana Animale Pentru a curata hambarele
Pentru cresterea cerealelor Pentru a avea animale Pentru fân
Pentru ca noi sa avem ce cumpara de la Pentru a hrani animale Pentru a ne da ani
male de
bacanie Pentru a pastra animale casa
Pentru ca ne furnizeaza lapte Pentru a îngriji animale
Cresc animale pentru hrana E nevoie de fermieri pentru vite
Pentru a creste diverse
21. De ce exista gunoieri la oras? (De ce exista la oras persoane care ridica gu
noiul?)
Se accepta orice raspuns care indica (1) motive sanitare, (2) motive estetice, (
3) motive
practice. Atunci când examinatul nu se refera la necesitatea de aranjare, strângere
a
gunoiului si se concentreaza la întrebarea de ce sunt angajati oameni pentru a strân
ge
gunoiul, se continua cu Da, dar de ce este nevoie ca gunoiul sa fie ridicat? *
Pentru ca orasele sa nu arate urât Motive de sanatate Pentru reciclare
Gunoiul lasat în locuri publice Pentru a nu se strânge Pentru a obtine bani
este atât periculos pentru gramada Pentru a oferi locuri de munca
sanatate cât si inestetic Pentru ca nu ar sti unde sa Pentru ca au masini destul d
e
Pentru a împiedica împrastierea puna gunoiul încapatoare
mirosului si poluarea aerului Pentru a scapa de el Pentru a depozita tot gunoiul
într-un
Previne înmultirea bolilor Pentru a nu ne îngropa în singur loc
Din motive sanitare si nu poate fi gunoi Orasele sunt murdare
lasat sobolanilor *E mai bine decât sa-l strângi Pentru ca oamenii fac gunoi
Pentru ca orasele sa fie curate singur Pentru ca nu poti sa-l arunci pe
Pentru a nu mirosi pamânt
Pentru ca nu poate fi ars Pentru a nu calca pe obiecte
Pentru ca e mizerabil Pentru ca ar putea intra în el câinii si
Pentru ca e factor poluant pisicile
Pentru ca îl pot împrastia câinii
22. De ce este o idee buna ca oamenii sa poarte haine de culoare deschisa atunci
când merg pe timp de noapte?
Se accepta orice raspuns care indica (1) sansa mai mica de a fi lovit de vehicul
e, sau
(2) culorile deschise sunt mai vizibile pe timp de noapte.
Pentru ca sunt mai vizibile-mai mici E o regula Pentru ca se poate sa existe
sanse de a fi lovit de masini Pentru ca sa nu sperie pe masini care nu au faruri
si nu pot
Pentru ca se pot distinge mai bine cineva fi vazuti
din autovehicule aflate în mers Datorita reflectiei farurilor E mai frumos sa te îmb
raci în
Culorile deschise se vad mai bine masinilor culori deschise
Pentru ca soferii sa nu-i loveasca Pentru a nu fi raniti Pentru a nu fi muscati
de tântari
23. De ce se fac la scoala antrenamente/exercitii pentru situatiile în care izbucn
esc
incendii?
Se accepta orice raspuns care indica (1)pentru a învata ce trebuie facut în caz de
incendiu, (2)reducerea pagubelor în caz de incendiu.
Pentru ca elevii/copiii sa fie pregatiti în Pentru a sti unde sa Îti spune când este i
ncendiu
caz de urgenta mearga Daca izbucneste focul ,îl poti stinge
În caz de incendiu sa stie ce sa faca În caz de urgenta Când izbucneste focul în scoala
ai
Antrenament pentru situatiile reale Pentru ca nimeni sa nu fie un exercitiu de s
tingerea incendiilor
Pentru a proteja copiii astfel încât sa ars Oamenii ies afara
nu fie raniti în incendii Nu mai faci scoala
24. Dati doua motive pentru care unii oameni prefera sa aiba masina în loc de
bicicleta.
Se accepta orice raspuns care indica: (1) confort ridicat, (2) consum de energie
, efort mai
mic pentru a conduce, (3) mai mult spatiu, (4) rapiditate, (5) protectie mai mar
e în caz de
accident, (6) esti protejat în caz de intemperii, (7) parcurgi distante mai mari,
(8) statut mai
înalt, (9) mai usor de folosit, condus pentru un batrân sau o persoana cu handicap.
E mai sigur
Parcurge distante mai mari
Mai rapida
Mai confortabila
Poti transporta mai multe obiecte /
persoane
Nu te uzi daca ploua
Nu te bate vântul
Are aer conditionat
Are caldura
Nu depui efort pentru a o conduce
Economisesti timp
Calatoresti mai bine
Oamenii te vad mai bine
Mai comod/convenabil
Cu bicicleta trebuie sa
pedalezi
Poate fi folosita pe orice
vreme
Ajungi în mai multe locuri
Faci mai multe lucruri
Cu bicicleta e mai distractiv
Bicicleta face pana mai usor
Foloseste combustibil / benzina
25. De ce trebuie ca medicii sa aiba autorizatie / permis / drept de practica?
Se accepta orice raspuns care indica faptul ca autorizatia ajuta la prevenirea p
racticii medicale
lipsita de etica sau profesionalism.
Pentru a ne asigura ca stie ce face Pentru siguranta pacientilor Pentru a nu ran
i
Pentru ca oamenii sa stie ca este Pacientii se vor simti în siguranta Ar fi proces
e
calificat Pentru ca au de-a face cu o fiinta Pentru a fi medici
Pentru a împiedica medicii necalificati umana Pentru a conduce masina
sa practice medicina Medicii nepregatiti pot face mult
Pentru a controla practicarea medicinei rau
Pentru a pastra evidenta medicilor Pentru a nu face rau oamenilor
Pentru a nu prescrie incorect
medicamente
26. De ce o persoana care nu poate rosti pe litere un cuvânt are dificultati în
gasirea acelui cuvânt în dictionar?
Se accepta orice raspuns care indica necesitatea de a spune pe litere un cuvânt pe
ntru a folosi
dictionarul.
Nu ar sti ce litera vine prima
Dictionarul contine cuvinte în ordine
alfabetica-nu stie ordinea literelor, nu
gaseste cuvântul
Trebuie sa stii cum se scrie, litera cu
litera, pentru a-l cauta
Pentru ca altfel s-ar uita la o litera
gresita
Nu stiu cum sa spuna cuvântul pe
litere
Nu spun pe litere - nu stiu cuvântul
Nu pot gasi cuvântul
Nu stiu ce sa caute
Nu pot folosi dictionarul cum trebuie
Unele consoane seamana
S-ar putea sa nu stie cum
(se) aude / suna
Cuvintele pot fi prea mici
Persoana nu poate citi
Nu stiu sa foloseasca
dictionarul
27. De ce are un oras de câstigat daca are mai mult de un ziar?
Se accepta orice raspuns care indica: (1) ofera puncte de vedere diferite, (2) c
ompetitia creste
calitatea, (3) stiri mai complete, (4) semnaturi, articole competitive si tarife
de publicitate.
* Când un raspuns indica faptul ca examinatul a înteles cuvântul ,,ziar ca însemnând o buc
ta de
hârtie tiparita, se reformuleaza întrebarea: ,,Care sunt beneficiile unui oras atunc
i când exista mai
multe companii / edituri care publica ziare?
Exista mai multe puncte de vedere
Competitia creste calitatea
Pastreaza preturile scazute
Stirile acopera o arie mai larga
Poti afla mai multe despre ceea ce
se întâmpla
Un ziar poate contine informatii pe
care celalalt nu le contine
Afli mai multe despre oras
Poate acoperi toate întâmplarile
Nu exista opinii partinitoare
Unul poate avea reporteri mai buni
decât celalalt
Pentru ca oamenii sa aiba de unde
sa aleaga
*Pentru a avea suficiente ziare
Ai ziar fie dimineata, fie
seara, cum îti este mai
comod
Sunt mai multe locuri de
munca
Cresc vânzarile de ziare
Poti citi despre diferite orase
Exista mai multi oameni la
oras decât la tara
28. De ce este hârtia reciclata?
Se accepta orice raspuns care indica (1) conservarea resurselor naturale, (2) pr
otectia mediului,
(3) eficientizarea productiei de hârtie.
Pentru a salva padurea/ copacii Pentru a scapa de hârtia din Pentru a o curata
Pentru conservarea resurselor preajma Pentru a o face mai buna
naturale Pentru a se refolosi Pentru a aduna / economisi
Pentru a economisi bani Pentru a obtine maximum din ea bani
Pentru a folosi hârtia care nu mai Pentru a nu se pierde Pentru a obtine bani
trebuie, în scopuri utile Pentru a face alte lucruri E lipsa de hârtie, asa ca o
Pentru a economisi timp reciclam
29. Oferiti un motiv pentru care scoala de stat ar trebui sa fie gratuita.
Se accepta orice raspuns care indica drepturi egale pentru toti indiferent de ra
sa, sex, vârsta,
nationalitate, origine, venit.
Oamenii saraci nu-si pot permite Toti obtin aceeasi educatie Poti fi educat grat
uit în
învatamântul privat / scoli particulare Egalitate scoala pe care o doresti
Da tuturor drepturi egale pentru Pentru saraci E mai ieftin
educatie Nu exista costuri pentru Ai libertatea de a alege
Pentru ca oricine sa poata fi educat, nu învatatura Poti întâlni alti oameni
doar oamenii bogati
Pentru ca toti copiii sa poata merge la
scoala
Pentru ca saracii sa poata învata fara
a fi obligati sa plateasca
30. De ce la oras, casele sunt construite mai aproape una de alta decât la tara?
Se accepta orice raspuns care indica: (1) cantitatea de pamânt disponibil de la or
as este mai mica,
(2) cererea de locuinte este mai mare la oras, (3) pamântul la oras este de obicei
mai scump.
Pentru ca sa locuiasca mai multi Mai multi oameni la oras Oamenii de la oras nu
au nevoie
oameni în aceeasi zona Din motive de spatiu de foarte mult pamânt
Mai multi oameni, mai putin spatiu Nu-si pot permite sa renunte la Orasul nu est
e asa de mare ca
Nu exista spatiu suficient la oras pamântul de la oras satul
Mai putin spatiu neconstruit la oras Orasul are mai multe cladiri
Pamântul la oras costa mai mult E nevoie de spatiu pentru a
creste vite la tara
Asa nu trebuie sa mergi prea
mult pentru a vedea pe cineva
*31. Dati doua motive pentru care o persoana ar folosi telefonul mai degraba decât
ar scrie o scrisoare.
Se accepta oricare doua raspunsuri distincte care indica (1) o forma mai rapida
de comunicare,
(2) clarificare si un feedback imediat posibil, (3) mai putina munca în a suna, (4
) unii oameni
sunt mai buni vorbitori decât scriitori, (5) unii oameni nu pot scrie scrisori din
cauza unui
handicap sau a analfabetismului, sau (6) scrisorile se pot pierde la posta.
Mai rapid. Mai eficient. Se pot spune mai multe la
Mai putina munca. Mai clar. telefon.
Se poate explica mai usor (ceea ce Convenient. Dispui de intimitate.
vrei sa spui). Se poate purta o conversatie. Nu e nevoie sa te deranjezi
Se vorbeste cu o persoana direct. Se poate vorbi cu ei. scriind.
Scrisorile se pot pierde. Se poate asculta cu adevarat Nu e nevoie sa platesti (
pentru
Se obtine un raspuns imediat. ceea ce persoana spune. timbru).
Poate o persoana nu poate scrie. Poate fi vorba de o urgenta. A scrie o scrisoar
e consuma
Persoana nu stie sa scrie înca. Mai economic. hârtie.
Bucuria de a asculta vocea unei
persoane.
*32. Dati doua avantaje pe care lampile electrice le au în comparatie cu lumânarile.
Se accepta oricare doua raspunsuri distincte care indica (1) mai multa lumina, (
2) mai
sigure, (3)mai durabile, (4) mai conveniente.
Mai luminoase.
Nu se termina atât de repede.
Nu provoaca incendii.
Nu necesita chibrituri.
Nu pot fi stinse de vânt.
Dureaza mai mult.
Lumânarile fac mai multa mizerie.
Functioneaza mai bine.

Fac mai multa lumina.
Sunt mai mari.
Sunt mai scumpe.
Sunt mai frumoase.
Se introduc în priza.
Lampile nu se pot pune în mai
multe locuri.
33. De ce are nevoie sistemul scolar de un consiliu profesoral?

Se accepta oricare raspuns care indica ca acest consiliu ofera orientare si reev
aluare a deciziilor
administrative.
Pentru a decide politica scolii.
Ia decizii în interesul întregului sistem.
Stabileste regulile si reglementarile.
Se ocupa de afacerile scolii.
Se asigura ca elevii au parte de

o buna educatie.
Mentine contactul cu dorintele
comunitatii.
Discuta problemele scolii.
Decide lucrurile importante.
Evita ca o singura peroana sa ia
decizii.
Sfatuieste profesorii.
Disciplina elevilor.
Face bani pentru scoala.
Substituie profesorii bolnavi.
Se ocupa de note.
Planifica activitatile astfel încât
copiii sa se distreze.
Instruieste profesorii.
34. De ce li se cere oamenilor sa aiba carnet de conducere pentru a merge cu
masina?
Se accepta oricare raspuns care indica (1) astfel încât oamenii sa aiba deprinderi d
e a conduce
adecvate si cunostinte despre regulile si siguranta traficului, sau (2) pentru a
tine evidenta
conducatorilor.
Pentru a se asigura ca au calitatile
pentru a conduce.
Pentru a demonstra ca stiu sa
conduca.
Pentru a exista o evidenta a fiecarui
conducator.
Pentru ca departamentul de politie sa
stie cine poate conduce si cine nu.
Pentru ca daca nu li s-ar cere

oricine ar putea sa conduca.
Pentru ca sa nu fie oricine pe
strada.
Pentru a se asigura ca sunt
soferi atenti, siguri.
Pentru a sti cum sa conduca.
Pentru a demonstra ca avem
vârsta adecvata conducerii.
Pentru ca este nevoie de ceva

responsabilitate pentru a
conduce.
Pentru ca asa este legal.
Pentru ca un politist are nevoie
de identificare când te opreste.
Pentru a putea încasa cecuri.
Daca se încalca legea , exista o
dovada.
Pentru a sti cui apartine masina.
35. De ce ar trebui ca inventatorii sa-si patenteze inventiile?

Se accepta oricare raspuns care indica protectia drepturilor inventatorului de a
determina ce se
întâmpla cu inventia lor.
Pentru a avea dreptul de a fabrica
produsul si de a-l vinde.
Pentru ca nimeni altcineva sa nu
pretinda drepturi si profituri.
Pentru ca nimeni altcineva sa nu-si
asume inventia.
Pentru ca nimeni altcineva sa nu
copieze inventia.
Pentru ca nimeni sa nu o fure.
Pentru a arata cine a realizat
inventia.
Pentru a avea drepturi aupra ei.
Pentru a câstiga banii.
Pentru a demonstra ca sunt

capabili.
Pentru a vedea daca este ceva
în neregula cu inventia.
Pentru ca oamenii sa stie care
sunt precautiunile inventiei.
Pentru a plati taxe (impozite).
*36. Care sunt doua avantaje ale masinilor mici fata de masinile mari?
Se accepta oricare doua raspunsuri care indica (1) mai usor de parcat / manevrat
, (2) se
economiseste benzina, (3) pretul initial este de obicei mai scazut, sau (4) de o
bicei mai usor de
întretinut si reparatii mai ieftine.
Mai bun kilometraj la benzina.
Nu costa asa de mult pentru a o
repara.
Se economisesc bani când o cumperi.
Ocupa mai putin spatiu (mai usor de
parcat).
Foloseste mai putina benzina.
Se potriveste mai bine în garaj.
Mai ieftina.
Parcarea.
Se economisesc bani.
Este mai rapida.
Mai usor de spalat.
Mai usor de condus.
Merg mai repede.

Merg mai usor.
Pare mai sigura.
Mai putine accidente.
Mai agile.
Mai ieftine la benzina pentru ca
rezervoarele lor sunt mai mici.
37. De ce trebuie returnate împrumuturile?
Se accepta oricare raspuns care indica (1) pentru a îndeplini o obligatie legala,
(2) pentru a
returna ceva care nu era un dar, sau (3) pentru a nu creste creditul.
Daca l-ai împrumutat trebuie sa-l Sunt banii altcuiva cei pe care îi Pentru a-i impr
umuta altcuiva.
returnezi.
Împrumutul s-a facut cu conditia de a-l
folosesti.
Trebuie sa fii responsabil.
Nu mai ai nevoie de împrumut.
Poti sa pierzi împrumutul.
da înapoi. Pentru a putea sa faci un
Pentru ca esti dator. împrumut viitor.
Pentru ca se mareste creditul. Nu este drept, corect daca nu-i
Pentru a nu-ti distruge creditul. returnezi.
Persoana care ti-a împrumutat banii, s-Ai spus ca îi vei returna.
ar putea sa aiba nevoie de ei. Cel care ti-a împrumutat va
Pentru a nu fi dat în judecata (a face pierde bani.
închisoare). Vei rani persoana care ti-a
împrumutat.
38. Care este avantajul unui cetatean de a avea o lista a drepturilor cetatenilo
r
într-o lege a drepturilor?
Se accepta oricare raspuns care indica (1) ofera dovada si garantia drepturilor
omului, sau
(2)ofera constiinta necesitatii de a pastra aceste drepturi.
Cetateanul stie ce are dreptul sa faca. Îsi pot folosi drepturile. Când ai dreptul d
e a face orice
Va fi constient când drepturile sale Se pastreaza ordinea. doresti.
sunt violate. Poate evidentia drepturile tale. Stii ce este corect.
Îi protejeaza drepturile. Pentru a sti care sunt drepturile Pentru a nu încalca drep
turile.
tale. Pentru a nu risca sa fii neînteles.

Pentru ca sa nu se profite de pe Stii ce poate face cineva si ce
urma oamenilor. nu.
Daca drepturile sunt violate se
poate actiona.
39. Care este avantajul cuiva care poate face un amendament constitutiei?
Se accepta oricare raspuns care indica (1) schimba sau elimina legile învechite, s
au (2) adauga
noi legi în functie de nevoi.
Daca legea este învechita, este
necesara schimbarea ei.
Pentru a mentine legile moderne.
Unele legi nu mai sunt valabile.
Poate schimba sau înlocui o lege
proasta / nedreapta.
Noi legi sunt uneori necesare.
Pentru a o schimba.
Libertatea de a schimba.
Pentru a face schimbari în mai
bine.
Pentru a o face mai buna.
Pentru a o mentine moderna.
Pentru a satisface oamenii.
Poate lua cuvântul si nu este

pedepsit pentru asta.
Pot schimba oamenii.
Toti trebuie sa se supuna unor
legi.
Poate sustine deschis ceea ce
crede.
40. Care este avantajul de a alege oameni în birouri politice pentru perioade
limitate de timp?
Se accepta oricare raspuns care indica (1) oportunitatea pentru o noua conducere
si idei noi, (2)
previne posibilitatea unei persoane de a deveni prea puternica, (3) limiteaza ra
ul pe care un
responsabil de birou l-ar putea crea, sau (4) oportunitatea de a elimina un resp
onsabil de birou
ineficient sau corupt.
Pentru a nu deveni prea puternici. Pentru ca unii oameni pot sa nu Pentru ca maj
oritatea tarii sa fie
O persoana din birou, care nu face o fie de acord cu modul în care este reprezenta
ta.
treaba buna, poate fi eliminata. condus biroul. Pentru a preveni frauda în
Oamenii noi aduc idei noi. O persoana incapabila poate face guvern.
mai mult rau decât bine.
Ofera sansa altcuiva de a fi în
birou.
Pentru ca pot fi batrâni si uituci.
*41. Dati un avantaj si un dezavantaj al faptului de a apartine unui sindicat al
muncii.
Se accepta oricare avantaj care indica (1) conditii de munca îmbunatatite, (2) dre
pturi mai bune
ale angajatului, sau (3) securitatea muncii. Se accepta oricare dezavantaj care
indica (1)
supunerea, uneori fara voie, la politica sindicatului, (2) plata datoriilor, sau
(3) repercusiuni
posibile ale companiei.
Avantaj
Mai multi bani si beneficii.
Avantaj
A avea sustinere.
Avantaj
Întrerupe munca.
Protectia drepturilor. A face lucrurile în favoarea ta. Angajatorul nu poate conce
dia
A avea un cuvânt de spus în companie. A face greva. oamenii.
Dezavantaj Dezavantaj Dezavantaj
Trebuie sa adere la sindicat. Poate avea probleme pentru ca Nu poti gândi pentru t
ine însuti.
Trebuie sa plateascca datoriile. a mers prea departe. Sindicate prea rentabile.
Poate e nevoit sa faca greva. Ofera prea multa putere Poti cumpara produse în tara
ta
muncitorului. nu poti avea produse straine.
*42. Dati doua motive pentru care exista produse comerciale la televiziune.
Se accepta oricare doua raspunsuri care indica (1) platesc pentru showurile T.V.
sau postul
T.V., (2) fac publicitate evenimentelor viitoare sau sponsorilor programelor T.V
., sau (3) fac
publicitate produselor.
Informeaza publicul.
Arata cine sponsorizeaza showul.
Plateste pentru programe.
Vinde produse.
Introduce noi produse.
Face publicitate atractiilor viitoare.
Fac bani.
Te conving.
Pentru a sti ce sa cumperi.
Îti spun diverse lucruri.
Posturile T.V. trebuie sa le aiba.

Pentru a umple spatiile dintre
showurile T:V.
Pentru a atrage atentia oamenilor.
Pentru a putea sa-ti iei ceva de
mâncat sau de baut.
Pentru a putea merge la baie.
Pentru a da actorilor o puaza.
ANEXA C
TESTUL ABSURDITATILOR
Linii directoare generale pentru scorarea

Testului Absurditatilor
Examinatul trebuie sa relateze

ce este absurd în legatura cu imaginea
sau de ce imaginea sau unele parti ale acesteia
sunt absurde,
în scopul de a trece itemii de nivel C P
36
5. Adult bând dintr-o sticla pentru copii
Raspuns acceptat Sub semnul întrebarii Esec
Adultii nu folosesc sticla.
Adultul nu bea din sticla.
Omul (tata) bea din sticla.
Tata nu trebuie sa bea din sticla.
Sticla este pentru copii.
Raspuns acceptat
Sticla.
Tata.
Om cu sticla.
Tata si sticla pentru copii.
Baiatul bea din sticla.
Sticla pentru copii.
Bea.
El bea lapte din sticla.
Bea laptele copilului.
Bea din sticla copilului.
Bea din sticla ca un copil.
El se joaca.
6. Rotile patrate ale bicicletei

Sub semnul întrebarii
Lapte.
Îl bea.
Copilul bea lapte.
Copilul bea toata apa.
Sticla de mâncare.
E mama.
Esec
Roti patrate.
Sunt patrate (arata rotile).
Nu exista roti patrate.
Bicicleta nu are roti patrate.
Rotile patrate nu merg.
Roti dreptunghiulare.
Bicicleta se blocheaza aici.
Rotile nu sunt rotunde.
Rotile trebuie sa fie rotunde.
O bicicleta ciudata nu poate
merge cu aceste roti.
(Subiectul arata spre roti). (Q). Nu
pot merge
Raspuns acceptat
Bicicleta.
Patrat.
Bicicleta patrata.
Roti ciudate.
Cauciucuri caraghioase.
Bicicleta nu are roti.
Bicicleta nu te poti plimba cu ea.
(Subiectul arata spre roti).
7. Scriind cu furculita
Are roti mari.
Lucrurile din spate.
Bicicleta fratele are una.
Bicicleta nu poti merge. (Q).
Nu sunt destul de mare.
E stricata.
Esec
Nu poti scrie cu furculita.
Se scrie cu furculita.
Îsi scrie numele cu furculita.
Furculita este pentru mâncare.
Trebuie sa scrii cu un stilou.
Raspuns acceptat
Fata.
Furculita.
Fata foloseste furculita.
Scrie.
Oamenii scriu.
Pune furculita pe hârtie.
Coloreaza desenul cu furculita.
Nu are creion.
8. Pisica în colivie
Manânca cu furculita.
Priveste un desen despre furculita.
Deseneaza ceva.
Picteaza scrisori.
O sa manânce hârtia.
Fata închide ochii.
Esec
Pisica în colivie.
Pisica în colivia pasarii.
Pisica în casa.
Pisica aici (arata).
Pisica nu trebuie sa stea aici.
Pisicuta în colivie vrea afara.
Pisica este închisa nu pasarea.
Pasarea trebuie sa stea în colivie.
Nu e pasarea în colivie.
Pasarea e libera.
Pisica.
Pisicuta.
Pasarea.
Pasarea si pisicuta.
Pisica este prinsa în colivie.
Pisica se ascunde de pasare.

Pisicuta în colivie va zbura afara.
Pasarea a pus pisica în colivie.
Cum zboara pasarea.
Pasarea vâneaza pisica.
Pasarii nu-i este frica de pisica.
Cineva a închis pisica ca sa nu
poata vâna pasarea.
37
9. Citind legat la ochi
Legat la ochi citeste.
Citeste fara sa vada.
Citeste hârtia nu vede.
Citeste cartea îsi ascunde ochii.
Citeste cartea nu o vede.
Ochii acoperiti citeste.
Nu poate citi cu ochii acoperiti.
Citeste hârtia dar nu poate nu
poate vedea.
Raspuns acceptat
Citeste.
Citeste cartea.
Legat la ochi.
Nu vede.
Orbit.
Masca.
Are ceva pe ochi.
Ochii acoperiti. (arata).
10. Mâncând supa cu cutitul

Poate vedea.
Priveste o imagine draguta.
Legat strâns.
Ochii închisi.
Nu vrea sa vada hârtia. (cartea).
Se joaca.
Om ranit.
Esec
Manânca supa (cereale) cu un cutit. Manânca.
Foloseste cutitul la supa. Nu se poate mânca asa.
Nu se manânca cereale cu cutitul. Cutit.
Nu se foloseste cutitul în supa. Cutit în supa.
Nimeni nu bea supa cu cutitul. Manânca cu cutitul.
Manânca supa cu cutitul nu are
lingura.
Nu e lingura.
E nevoie de lingura pentru a mânca
supa.
11. Maturând cu coada maturii
Raspuns acceptat Sub semnul întrebarii
Fata manânca micul dejun.
Fata manânca ceva fierbinte.
Manânca si împrastie.
Varsa supa.
Arunca ceva cu cutitul.
Ceva pe cutit curge în supa.
Se joaca cu cutitul.
Taie.
Se raneste.
Manânca cu ochii închisi.
Esec
Matura inversata.
Matura cu susul în jos.
Matura cu partea gresita.
Nu foloseste partea corecta.
Matura cu coada maturii.
Nu foloseste partea din material
foloseste coada.
Nu se curata murdaria cu coada maturii.
Nu se matura asa. (arata spre coada
maturii).
Trebuie folosita aceasta parte. (arata).
Matura.
A matura.
Matura asa.
Nu matura bine.
Nu se matura asa.
Matura gresit.
Matura podeaua invers.
Curata podeaua.
12. Plimbând pestele în lesa (*)

Curata podeaua. (Q). Pune asta pe
podea. (arata spre gunoi).
Amesteca gunoiul.
Danseaza cu matura.
Îsi perie parul.
Va face praf.
Esec
Pestele pe trotuar. Peste Pestele gura acestuia.
Pestele se plimba. Cara pestele. Peste prins.
A luat pestele la plimbare. Fata tine pestele. Peste în mâna.
Pestele nu merge. Peste prins cu sfoara. Pestele a fost legat.
Nu se merge cu pestele în lesa.
Pestele trebuie sa fie în apa.
Duce pestele acasa.
Nu e câine.
Peste cu cordon.
Peste legat cu sfoara. (Q). Îl duce
Pestele în locul câinelui. Nu exista apa. acasa.
Pestele legat cu sfoara. Plimbare.
Fata târaste pestele. O parte a ierbii este alba.
(*) Daca subiectul examinat relateaza despre o portiune irelevanta a imaginii, c
um ar fi iarba alba, este chestionat
spunând: Da, iarba este alba, dar poti sa-mi spui ce altceva este caraghios în imagin
e ? .
38
13. Pieptanând un cap chel
Pieptana parul nu are.
Pieptana parul nu exista par.
Pieptana capul nu exista par.
Pieptana parul nu este nevoie.
Chel pieptanând un cap chel.
Nu exista par. (Q). Nu are nevoie
de pieptanat.
Raspuns acceptat
Un cap chel. Nu exista par a fost periat.
Nu exista par. Curata parul.
Pieptana. Curata capul.
Se pieptana pe cap. Foloseste pieptanul trebuie perie.
Un om hazliu se pieptana.
Pieptana parul dar nu deScarpina
capul.
Nu exista par. (Q). Îl cauta.
adevaratelea.
Perie parul.
14. Îmbracând pantalonii invers
Sub semnul întrebarii Esec
Pune pantalonii invers.
Pune pantalonii în mod gresit.
Pantalonii pe dos.
Pune hainele gresit.
Nu se poate îmbraca asa. (arata).
Raspuns acceptat
Invers.
Nu trebuie sa te îmbraci asa.
Se pun pe picioare.
Îsi pune pantalonii.
Încearca sa-si puna pantalonii.
15. Plimbare cu bicicleta pe apa

Îsi scoate pantalonii.
Îsi pune pantalonii. (Q). Trebuie s-o
cheme pe mama.
Pantalonii sunt prea lungi.
Nu are pantaloni.
Se îmbraca.
Are camasa.
Îmbraca pantalonii pe cap.
Esec
Plimbare cu bicicleta pe apa.
Se plimba cu bicicleta pe apa.
Conduce pe apa.
Bicicleta pe apa. (mare, ocean).
Bicicleta nu pluteste pe apa.
Nu te poti plimba cu bicicleta pe
apa nu merge.
Raspuns acceptat
Bicicleta.
Bicicleta la plimbare.
Conduce bicicleta.
Se plimba cu bicicleta în mod
gresit.
Pe apa.
Nu se plimba pe strada.
Trebuie sa se plimbe pe trotuar.
Se va uda.
16. Timbru plasat gresit

Fata se plimba departe de mal.
Fata se va ratacii.
E prea departe.
Fata face valuri.
Plimba ghidonul.
Se plimba încaltata.
Conduce bicicleta cu roti curate.
Se va murdarii.
Esec
Timbru plasat gresit.
Timbrul nu este în locul corect.
Timbrul nu este în colt.
Timbrul se afla unde trebuie sa fie
cuvintele.
Timbrul în mijloc.
Timbrul trebuie sa fie aici. (arata
coltul dreapta - sus)
Posta.
Plicul.
Timbrul.
Timbrul gresit.
Timbrul nu este corect.
Timbrul nu trebuie sa fie pe plic.
Omul din imagine.

Omul priveste undeva.
Nu este persoana care trebuie pe
ilustrata.
Scris caraghios.
Scrisoare prea mare.
Pictura pe ilustrata nu pe perete.
Raspuns acceptat
17. A taia in sus si in jos
39
Esec
Taie in sus si in jos
Taie intr-un mod gresit
Taie pe partea gresita a tablei
Taie gresit in final
Incepe intr-un mod gresit
Taie
Taie gresit
Nu poate taia
Nu poate incepe
Taie o parte a mesei de picnic
Taie un copac
Taie ceva
Se va taia
18. Pinguinul zburator
Pinguinul zboara Pinguin Pasarea se afla pe cer-nu zboara
Pinguinul nu poate zbura Pinguin alb sau negru cu aripi
Pinguinul zboara presupune ca Pasare Pasarile pleaca primavara spre sud
merge sau innoata Pasarea zboara Se presupune ca nu sta intr-un loc
Pinguinul are aripi-ar trebui sa fie in Zboara spre cer cald
apa Se presupune ca nu are aripi Se presupune ca traieste iarna, nu
Pinguinul ar trebui sa stea in apa Se presupune ca este pasare vara
Acest tip de pasare nu poate zbura Zbora prin nori
Norii trec jos si nu la inaltime
Pasarea e prea mare ca sa zboare
Are picioare
Ar trebui sa traiasca la Polul Sud,
nu langa zone insorite
19. A scrie invers *
Litere inversate Inversiuni Litere incurcate
Litere inclinate gresit Unele inversiuni Litere in sus si in jos
Literele de pe pagina intoarse Unele litere nu sunt tocmai bine Cuvintele nu sun
t in ordine
Cuvinte inversate Partea aceasta este gresita Aceasta parte este inversata
Cuvinte scrise intr-un sens, altele in Totul este gresit Totul este inversat
alt sens Necitet
Aceasta pagina inversata
Jumatate dintre cuvinte sunt
inversate
* daca cel examinat incearca sa citeasca fiecare cuvant pentru a gasi ceva hazli
u in
poveste, spuneti :,,Ce este gresit la intreaga imagine?
40
20. A sari peste casa
Fata sare peste casa
Nu poate sari peste casa
Nimeni nu poate sari asa sus
Poate ea sa sara asa sus?
Raspuns acceptat
Nu poate face asta
Fata in varful casei
Fata zboara
Fata se afla pe cer
Fata a intrat in cer
Ea este Femeia minune
Ea a sarit
A sarit peste casa
A sarit pe acoperis
Nu pot sa cred
Casa e prea inalta
21. Umbre in directii diferite *
Se va rani
Se va cioni de acoperis
Ea sare (Q) Mama ei se va supara
Ea nu poate face aceste linii
Fata si baiatul se joaca
Casa albastra arata hazliu
Esec
Umbrele au directii diferite Umbre Umbra baiatului in fata , a fetei in
Umbre in afara privirii Umbra fetei spate
Umbra baiatului in fata, cea a fetei Umbrele sunt diferite Umbra baiatului ar tr
ebui sa fie in
in spate Sunt un locuri diferite spate
Umbra fetei ar trebui sa fie ca cea a Soarele se afla in partea gresita Umbrele
sunt diferite-a ei este bine
baiatului pentru a face umbre pusa
Umbra fetei ar trebui sa fie in fata ei Iarba e alba Umbra ei e mai mica, a lui
e mai
Umbra fetei are o directie gresita mare
Unul merge intr-un sens, celalalt in
altul
Umbrele sunt diferite(Q).Fara maini.
Soarele straluceste si apar umbrele
Soarele se afla in pozitia gresita
pentru a face umbre
22. Iepurele alergand spre caine *
Iepurele nu ar alerga spre caine Ei alearga Cainele alearga in directia gresita
Iepurele ar trebui sa fuga de caine Se vor ciocni Unii caini nu urmaresc iepuri
Iepurele ar trebui sa alerge in Iepurelui ar trebui sa-I fie teama Cainele sare
ca un iepure
cealalta directie Iepurele si cainele merg in Cainele ar trebui sa fie in lesa
Iepurele alearga in directia gresita aceeasi directie Cainele e speriat
Cainele ar trebui sa fie in spatele Iepurilor nu le plac cainii Picioarele din s
pate ale cainelui sunt
iepurelui. Iarba e alba prea incete
Norii sunt prea jos
*daca cel examinat ia in considerare o parte nerelevanta a imaginii, cum ar fi i
arba alba, poate fi
intrebat: ,,Da, iarba e alba, dar imi poti spune ce altceva este absurd sau hazl
iu in aceasta
imagine?
41
23. Fara duminici
Lipsesc duminicile Lipseste o zi Lipseste anul
Sunt numai 6 zile in saptamana Incepe cu luni Ar putea fi 31 de zile
Lipseste duminica Sunt prea multe saptamani Lipsesc unele numere
Nu a pus 1 in spatiul de la inceput
Zilele sunt combinate
Fara numere in aceste casute (arata)
Zilele sunt numite gresit.
24. Cocosul stand pe cuib
Cocosul pe cuib E un baiat Puiul sta acolo
Cocosul in cuibul pasarii Pasarea e gresita Puiul cloceste oua
Cocos in loc de gaina Pui pe cuib Gaina sta pe oua
Cocosul nu cloceste oua Cocosii fac asta? De ce sta jos gaina?
Puiul baiat nu sta pe oua El sta pe cuib Sta in cuibul pasarii
Gaina are o coada gresita Nu are coada asa/nu ar trebui sa Cocosii nu au aripi
Gaina seamana cu un cocos aiba coada asa Cuib facut din crengute
Seamana a pui
25. Balonasele zboara
Balonasele zboara Balonase El face balonase
Balonasele zboara in loc sa In sus si in jos Nu ar trebui sa fie balonase
coboare Nu pot face asta Nu ar trebui sa faca balonase
Balonasele nu urca Aerul Gura e gresita
Balonasele ar trebui sa urce Nu innoata in directia corecta
Balonasele urca-nu coboara Nu prea jos in apa
Balonasele merg in directia gresita
26. Balanta inegal impartita
Scalele sunt la fel, dar una are mai Greutatile nu ar trebui sa fie la fel Este
prins in ceva
multe greutati Greutatile sunt inegale Carligul il tine
Cea din stanga ar trebui sa Numerele nu sunt egale Sunt grele
cantareasca mai mult Acestea sunt mai grele Le cantareste
Greutatile nu sunt egale, nu ar Doua sunt mai multe decat una Carligul ar trebui
sa fie la mijloc
trebui cantarite Nu sunt la fel
Aceasta nu cantareste la fel ca Sunt la fel
cealalta (arata)
42
27. Vantul batand in directii diferite
Vantul este intr-o directie, parul si
tricoul in alta
Rochia se misca intr-o directie,
copacii in alta
Parul se misca intr-o directie,
copacii in alta
Vantul bate din doua directii
Raspuns acceptat
Barca merge invers
Barca merge intr-o directie, valurile
in alta
Nu sunt valuri in spate
Valuri in fata, ar trebui sa fie in
spate
Valurile vin spre barca, dar barca
nu le produce
Valurile vin din partea gresita a
barcii
Valurile tasnesc inainte de a ajunge
barca la ele
Motorul e in spate dar valurile sunt
in fata
Merge invers
Copacii
Parul ei
Parul nu sta bine
Vantul bate
Vantul bate in directie gresita
Vantul bate tare si invers
Copacii se inclina in directia
gresita
Rochia se misca gresit
Rochia se misca invers
Parul se misca gresit
Parul si rochia se misca gresit
Iarba e alba
28. Valuri in directia gresita
Valurile merg in directia gresita
Apa vine spre barca
Valurile vin invers
Valurile arata hazliu
Barca e intoarsa gresit
Aceasta parte a barcii ar trebui sa
mearga in fata
Barca merge invers
Merge gresit
Merge intr-o directie iar vantul in alta
Totul sufla prea mult
Nu are haina
Fara soare
Esec
Barca merge in directia gresita
Barca nu ar merge in valuri mari
Barca merge spre uscat
Barca e singura
Are nevoie de un tovaras
Merge prea repede
Steagul e gresit
Conduce prea repede
29. Degetul pe partea gresita a mainii
Degetul este pe partea gresita a
mainii
Degetul este intr-o pozitie gresita
Are doua maini drepte
Ambele sunt aceeasi mana
Mana e intoarsa invers
Deget
Mana ei
Mana e caraghioasa/ciudata
Ceva e gresit la mana
Doua tipuri diferite de maini
Mainile in locul gresit
Mainile inversate
Nu-ti poti intoarce mainile asa
Mana ei e inversata
Modul in care isi tine mana
O mana sus, alta jos
Bratele sunt gresite
Bratele sunt inversate
Ea face semn cu mana
Fagaduieste credinta cu mana
gresita
43
30. America de Nord si America de Sud inversate
America de Nord si Sud inversate Harta e inversata U.S. lipseste
America de Sud este deasupra Harta ar trebui sa fie invers Tarile nu sunt denumi
te
Americii de Nord Continentele sunt in pozitie Nu sunt oceane pe harta
America de Sud ar trebui sa fie gresita Directiile sunt inversate
dedesubt America de Sud (America de Continentele ar trebui sa fie impreuna
America de Sud e Canada Nord) in pozitie gresita Toate partile ar trebui sa fie
la un loc
America de Nord ar trebui sa fie U.S. in pozitie gresita
deasupra Aceasta nu ar trebui sa fie acolo
America de Nord ar trebui sa fie jos
mai sus
U.S. ar trebui sa fie dedesubt in loc
de deasupra
Aceasta ar trebui sa fie aici iar
aceasta acolo (arata)
Acele lucruri sunt schimbate
(trebuie sa arate mai bine)
31. Pivotul in locul gresit
Pivotul este prea departe Pivotul este pus prea in spate Folosirea unor instrume
nte gresite
Pivotul este spre celalalt capat Incercare gresita Incearca sa ridice stanca cu
bete
Pivotul este in locul gresit Nu poate ridica piatra asa Pivotul e prea mic
Acesta (arata) se afla in locul gresit Nu poate ridica acea stanca mare Pivotul
se va rupe
E nevoie de mai multi oameni sa
ridice stanca
Incearca sa ridice stanca
Baiatul incearca sa ridice stanca
Ar trebui sa impinga piatra, nu sa o
ridice
Piatra e prea grea
32. Steagul fluturand pe luna
Nu exista vant pe luna Steagul pe luna e gresit Steag pe luna
Steagul flutura si nu exista vant pe Steagul flutura Steagul pe partea gresita
luna Steagul flutura gresit Nava nu arata bine
Nu exista aer pe luna, deci steagul Vantul flutura steagul Omul ar trebui sa plu
teasca in aer
nu poate flutura Steagul nu poate flutura Prea multe stele pe steag
Nu exista oxigen, steagul nu flutura Nu exista miscare pe luna
Vant pe luna
Vantul flutura steagul pe luna
Apendice D
Testul de copiere
Reguli generale pentru scorarea testului de copiere
Aceasta sectiune prezinta regulile generale de scorare pentru fiecare din cele 1
6 desene (nivelele G-N). În plus, sunt prezentate
modele de desen corecte si gresite.
Fiecare desen este scorat în conformitate cu criterii multiple, care trebuie sa fi
e definite în ansamblu pentru ca desenul sa poata fi
punctat. Numerele care figureaza dedesubtul modelelor de desene gresite corespun
d criteriilor pe care repectivele desene nu le
îndeplinesc.
Desi dimensiunea desenului nu este un factor de scorare, proportia este totusi a
desea luata în considerare. Nu este acceptabila o
înclinatie a desenelor de mai mult de 10° în raport cu marginea orizontala a paginii,
iar trasatura liniilor trebuie sa nu fie în mod
marcat strâmba sau deformata. Nu este permis ca liniile sa iasa din cadrul paginii
.
Acolo unde liniile se întâlnesc, nu sunt în mod uzual permise nici golurile si nici pr
elungirea liniilor cu mai mult de 3 mm dincolo
de punctul de intersectie.
În situatia în care aveti dubii, puteti folosi un raportor sau un liniar pentru a ve
rifica daca un desen îndeplineste criteriile de
încadrare în pagina sau restrictia cu privire la prelungirea liniilor.
Subiectilor li va permite folosirea radierei.
Itemul 13. Linie verticala Itemul 13. Linie verticala
Criterii:
Corect
1. Ideal este ca linia sa fie trasata drept (vertical). Totusi,
se va acorda punctaj si în situatia ca linia desenata
deviaza de la axa verticala, dar nu cu mai mult de 10°
.
2. Linia trebuie sa fie cât mai dreapta, fara deformari sau
curburi.
Gresit
Itemul 14. Cerc Itemul 14. Cerc
Criterii:
1. Desenul trebuie sa creeze impresia de rotunjime. Nu Corect

este corecta o forma ovala, de para sau de patrat
rotunjit. Lungimea diametrului vertical nu trebuie sa
depaseasca lungimea diametrului orizontal cu mai mult
de o treime si reciproc.
2. Cercul trebuie sa fie închis.

3. Liniile nu vor trece cu mai mult de 3 mm de punctul
lor de intersectie.
4. Linia care formeaza circumferinta cercului trebuie sa
fie ferm trasata, fara protuberante, deformari sau parti
aplatizate care sa iasa în evidenta.
Gresit
Itemul 15. Forma de L 1. Itemul 15. Forma de L
Criterii:
1. Liniile verticala si orizontala trebuie sa formeze un Corect
unghi de 90°. Pentru a fi acceptabil, unghiul format nu
trebuie sa devieze cu mai mult de ±10° de la unghiul
drept. Coltul trebuie sa fie patrat, nu rotunjit.
2. Liniile verticale si orizontale trebuie sa fie aproximativ

egale în lungime. Pentru a fi acceptabila, masura liniei
mai lungi trebuie sa nu o depaseasca pe cea a liniei mai
scurte cu mai mult de 6 mm.
3. Linia orizontala trebuie sa fie trasata spre dreapta.
4. Liniile orizontala si verticala trebuie sa se intersecteze,
nelasând vreun spatiu între ele. Punctul de intersectie
Gresit
nu va fi depasit cu mai mult de 3 mm.
5. Liniile orizontala si verticala trebuie sa fie drepte, fara
deformari sau curbari prea mari.
6. Linia de la baza desenului trebuie sa fie paralela (±10°)
cu marginea orizontala a paginii.
Itemul 16. Forma de U
Criterii:
2. 1. Sa aiba forma de U, nu de V, de
, în forma de
soseta , ca un vas sau ca un dreptunghi
deschis .
3. Deschisa la vârf.
4. Partea inferioara trebuie sa fie o curba continua, fara
portiuni plate evidente.
5. Partile laterale trebuie sa fie aproximativ drepte, fara
curburi care sa iasa în evidenta. Ele nu trebuie sa fie
înguste sau largi în partea superioara sau în apropierea
ei.
6. Înaltimea
trebuie sa fie cu putin mai mare decât
latimea.
7. Partile
laterale trebuie sa aiba aproximativ aceeasi
lungime. Nu e permis ca lungimea lor sa difere cu mai
mult de 6 mm.
8. Desenul nu va fi în mod vizibil înclinat în pagina. Este
permisa o deviere de cel mult 10° de la verticala.
Itemul 16. Forma de U
Corect
Gresit
Itemul 17. Forma de X Itemul 17. Forma de X
Criterii:
1. 1. Cele doua linii trebuie sa se încruciseze astfel încât

Corect
1
unghiurile de pe verticala ( : unghiurile 1 si 2
2 4
3
sunt cele de pe verticala) sa fie în mod evident mai
mici decât cele de pe orizontala (3 si 4)
.
2. Ambele linii trebuie sa fie cât mai drepte.

3. Cele doua linii trebuie sa se intersecteze la mai putin
de 3 mm de centrul figurii, iar partile superioara si
inferioara ale X-ului trebuie sa fie de marimi cât mai
apropiate.
4. Liniile trebuie sa aiba lungimi cât mai apropiate, astfel
Gresit
ca diferenta sa nu depaseasca 6 mm.
5. Desenul nu va fi prea mult înclinat în pagina. Baza Xului
nu va face un unghi mai mare de 10° cu marginea
orizontala a paginii.
Itemul 18. Patrat
Itemul 18. Patrat
Criterii:
Corect
1.
Trei din cele patru colturi trebuie sa formeze în mod
riguros unghiuri drepte (90°). Liniile nu vor depasi cu mai
mult de 3 mm punctul de intersectie, nu vor fi rotunjite si
nu vor forma urechi
.
2.
Liniile se vor întâlni la colturi, fara a lasa spatii între ele si
fara ca trasatura lor sa treaca de punctul de intersectie cu
mai mult de 3 mm.
3.
Desenul trebuie sa se apropie cât mai mult de aspectul unui
patrat, iar nu de al unui dreptunghi. Diferenta de lungime
a
dimensiunilor nu trebuie sa fie mai mare de 6 mm.
4. Laturile opuse ale patratului trebuie sa fie paralele, astfel
Gresit
încât figura sa nu devina trapezoid, cu latura superioara
mai mare decât cea inferioara sau viceversa (vezi mai jos)
.
sau
sau
5.
Liniile vor fi cât mai drepte, nici prea curbate, nici prea
strâmbe. Liniile curbate spre interior tind sa formeze
unghiuri inacceptabile.
6.
Desenul nu va fi excesiv de înclinat în pagina. Baza
patratului nu va devia cu mai mult de 10° de la marginea
orizontala a paginii.
Itemul 19. Unghi ascutit având forma unui V culcat
Criterii
1.
asa nu asa
.
Punctul unde se întâlnesc cele doua linii trebuie sa
formeze un unghi ascutit (mai putin de 90 grade);
2. Deschiderea unghiului trebuie sa fie spre dreapta.
3. Linia de deasupra trebuie sa mearga spre dreapta si în
sus. Deci nu trebuiue sa fie o linie verticala sau
orizontala.
4. Linia de jos trebuie sa mearga spre dreapta si în jos.
Deci nu trebuie sa fie o linie verticala sau orizontala.
5. Ambele
linii ce formeaza laturile trebuie sa fie de
aproximativ aceeasi lungime. Daca nu, una dintre ele
nu trebuie sa fie mai lunga decât de ¼ decât cealalta.
6. Cele
doua linii trebuie sa se întâlneasca la vârf. Nu
sunt permise spatii albe. Liniile pot sa se suprapuna dar
nu mai mult de 1/8 la vârf.
7. Liniile
trebuie sa fie aproximativ drepte, nu în mod
evident curbe sau serpuite.
8. Desenul nu trebuie sa fie înclinat cu mai mult de 10
grade fata de pozitia paginii.
Itemul 19. Unghi ascutit
Corect
Gresit
Itemul 20. Semicercul
Itemul 20. Semicercul
Criterii
Corect
1. Desenul trebuie sa conduca la impresia ca este un semicerc. El
nu trebuie sa aiba nici forma literei
sau , nici a literei

,
nici .Ideal, arcul ce formeaza semicercul trebuie sa sfârseasca
la punctul de intersectie al unui diametru vertical. Pot fi
acceptate usoare extensii dincolo de aceste puncte, însa desenul
nu trebuie sa includa mai mult de 0-65 cm (1/4" ) dintr-o jumatate
de cerc (oricare alt cerc)
.
2. Semicercul trebuie sa fie deschis spre dreapta.

3.
Linia ce formeaza semicercul trebuie sa fie o curba continua, nu
Gresit
dreapta, si ea nu trebuie sa aiba umflaturi mari, linii serpuite sau
linii exterioare.
4.
Punctele terminale de sus si de jos ale semicercului trebuie sa
fie distinct unul sub altul, desi o usoara diferenta de 0,32 cm sau
mai putin este acceptata.
5.
Desenul nu trebuie sa fie înclinat în pagina. O linie ipotetica ce
uneste cele 2 capete ale semicercului trebuie sa formeze un
unghi de 90º (±10º) cu marginea orizontala a paginii.
Itemul 21. Rombul
Itemul 21. Rombul
Criterii
1.
Desenul trebuie sa aiba forma unui romb si nu a unui patrat,
zmeu sau a unui dreptunghi.
2.
Dimensiunea verticala trebuie sa fie vizibil mai mare decât
dimensiunea orizontala.
3.
Unghiurile opuse interiore trebuie sa fie ascutite, bine definite si
aproximativ egale. Colturile nu trebuie sa fie rotunde si nu
tebuie sa aiba urechi .
4.
Liniile trebuie sa se întâlneasca; nu sunt permise spatii albe.
Liniile nu trebuie sa se extinda dincolo de colturi. Nu trebuie sa
existe linii exterioare.
5.
Unghiurile verticale trebuie sa fie aproximativ opuse unul altuia.
6.
Unghiurile orizontale trebuie sa fie aproximativ opuse unul
altuia.
7.
Cele 4 laturi trebuie sa fie aproximativegale în lungime. Nici o
linie nu trebuie sa depaseasca lungimea altora cu mai mult de
0,32 cm (1/8"
).
8.
Liniile formând laturile trebuie sa fie drepte într-un mod
rezonabil, fara curburi.
9.
Axa verticala a rombului trebuie sa formeze un unghi de 90º cu
marginea orizontala a paginii.
Corect
Gresit
Itemul 22. Doua cercuri care se intersecteaza
Itemul 22. Doua cercuri care se intersecteaza
Criterii
Corect
1.
Ambele cercuri trebuie sa fie rotunde, nu ovale sau în forma de
para. Lungimea diametrului vertical nu poate exceda lungimea
diametrului orizontal mai mult de 1/3 sau viceversa.
2.
Cercurile trebuie sa fie complet închise. Partea de suprapunere
nu trebuie sa fie mai mare de 0.32 cm (1/8"
)
.
3.
Cele doua cercuri trebuie sa fie de aproximativ aceeasi marime.
Diametrele celor doua cercuri nu trebuie sa difere mai mult de
0.63 cm (1/4"
).
4.
Cercurile trebuie sa se intersecteze lateral si nu în partea de sus
sau de jos.
5.
Cercurile trebuie sa fie unul lânga celalalt. Baza unui cerc nu
trebuie sa fie mai mare de 0.63 cm (1/4"
) decât baza celuilalt.
6.
Partea de intersectie trebuie sa fie mai mica decât o jumatate
a
diametrelor cercurilor.
7.
Intersectia trebuie sa produca un oval care sa arate în mod clar
spatiu alb. Nu trebuie sa existe linii exterioare acestui oval.
8.
Nu trebuie sa existe alte linii înauntrul vreunui cerc.
Suprapunerile nu trebuie sa fie considerate linii exterioare.
9.
Liniile formând cele doua cercuri trebuie sa fie curbe continue
fara umflaturi largi, linii serpuite sau portiuni drepte.
10. Bazele celor doua cercuri nu trebuie sa devieze mai mult de 10
º
fata de marginea orizontala a paginii.
Gresit
Itemul 23. Cerc si triunghi cu vârful triunghiului Itemul 23. Cerc si triunghi
atingând partea dreapta a cercului
Criterii
Corect
1.
Cercul trebuie sa fie rotund, nu oval sau în forma de para si nu
trebuie sa aiba sectiuni drepte. Cercul trebuie sa se închida corect,
fara spatii albe si nu cu suprapuneri mai mari de 0.32 cm (1/8"
)
.
2.
Baza triunghiului trebuie sa aiba aproximativ aceeasi lungime
cu diametrul cercului. O diferenta de 0.63 cm (1/4"
) este permisa.
3.
Vârful triunghiului trebuie sa atinga cercul din partea dreapta.
Nu este permis nici un spatiu alb între cerc si vârful triunghiului.
Vârful triunghiului poate intersecta cercul dar nu mai mult de
0.32 cm (1/8"
).
4.
Vârful triunghiului trebuie sa atinga centrul partii drepte.
O
usoara deviatie de 0.32 cm sau mai putin, deasupra sau
Gresit
dedesubtul centrului este permisa.
5.
Vârful triunghiului trebuie sa fie punct ascutit si nu unul rotund.
6.
Triunghiul trebuie sa aiba trei unghiuri ascutite (mai mici de 900)
.
Nu sunt permise unghiuri drepte.
7.
Triunghiul trebuie sa aiba 3 laturi cu aproximativ aceeasi
lungime. O diferenta de 0.63 cm între baza si cele doua laturi
este permisa.
8.
Liniile formând laturile triunghiului trebuie sa fie drepte, nu
curbe sau în asa fel încât sa formeze o latura suplimentara.
9.
Desenul nu trebuie sa fie înclinat în pagina. O deviatie de 100
sau mai putin fata de marginea orizontala a paginii este permisa.
Itemul 24. Dreptunghi cu doua diagonale si cate un
triunghi la fiecare din capetele dreptunghiului
Criterii
Sunt trei parti ale desenului ce trebuie evaluate: A dreptunghiul, B diagonalele
si C
triunghiurile.
A. Dreptunghiul
1.
Desenul trebuie sa fie dreptunghi si nu patrat. Lungimea laturilor de sus su de
jos
trebuoie sa fie o data sau cel putin o data si jumatate mai mari decat liniile d
in lateral.
2.
Dreptunghiul trebiue sa aiba patru unghiuri drepte corect desenate. Liniile celo
r
4 parti trebiue sa se intalneasca.
3.
Liniile de sus si de jos, ca si cele laterale, trebuie sa fie aproximativ egale
in
lungime. Dreptunghiul nu trebiue sa fie vizibil mai lat la un capat decat la
celalalt. Diferentele de lungime de o optime sau mai putin sunt acceptate.
4.
Liniile ce formeaza partile dreptunghiului nu trebuie sa fie vizibil curbate sau
sinuoase.
B. Diagonalele
5.
Diagonalele trebuie sa se intinda de la coltul jos-stanga la coltul sus-dreapta
si de
la coltul sus-stanga la coltul jos-dreapta, astfel incat sa se intersecteze in c
entru.
Este permisa o usoara deviatie de la centru.
6.
Liniile diagonale trebuie sa fie drepte fara curburi si sinuozitati.
C. Triunghiurile
7.
Varful fiecarui triunghi trebiue sa fie orientat in exterior.
8.
Varful fiecarui triunghi trebuie sa fie aproximativ opus punctului de intersecti
e al
diagonalelor.Este permisa o usoara deviatie, dar varful nu trebuie sa fie colini
ar
cu un colt al dreptunghiului.
9.
Varful fiecarui triunghi trebuie sa fie situat in asa fel incat sa se formeze un
unghi ascutit. Nu se permite o deviere evidenta. Liniile trebuie sa se intalneas
ca
fara intreruperi. Suprapunerile de linii nu sunt permise.
10. Cele 2 triunghiuri trebuie sa fie de aproxmativ aceeasi marime.
11. Marimea triunghiurilor trebuie sa fie proportionala cu marimea dreptunghiulu
i.
12. Fiecare latura
a triunghiului trebuie sa atinga un colt al dreptunghiului si sa
formeze un unghi ascutit. Nu sunt permise unghiuri drepte. Suprapunrea liniilor
nu este permisa.
13. Laturile triunghiului nu trebuie sa fie vizibil curbate sau sinuoase. Liniil
e nu
trebuie sa fie in asa fel curbate incat sa formeze o alta latura de triunghi.
D. Altele
14. Baza unui desen complet trebuie sa fie paralela cu marginea de jos a paginii
. O
deviatie de 10 grade este permisa
15. Nu trebuie sa existe alte linii in desen.
Itemul 24. Dreptunghi cu doua diagonale si doua triunghiuri
Corect
Gresit
Itemul 25. S invers cu sageata < ce atinge partea
dreapta a lui S invers
Criterii
1.
Jumatatea de sus si de jos a lui S invers trebuie sa fie egale ca
dimensiuni. O jumatate din S invers trebuie sa nu fie mai mare
decat o patrime din marimea celeilalte jumatati. De asemenea
orientarea trebuie sa fie corecta.
2.
S invers nu trebuie sa fie vizibil inclinat spre stanga sau spre
dreapta. O inclinare de 10 grade sau mai putin este permisa.
3.
S invers trebuie sa fie o curba continua fara portiuni ingrosate si
linii intrerupte. Portiunile de sus si de jos trebuie sa fie simetrice
ca forma.
4.
Varful sagetii trebuie sa atinga S invers in partea de jos (sau in
apropiere) a jumatatii de sus. Sageata nu trebuie sa intersecteze
S invers sau sa apara spatiu intre varful ei si S invers. Atingerea
lui S invers nu este permisa prin trasarea unei linii intre varful
sagetii si S invers.
5.
Linia de sus a sagetii trebuie trasata in partea drepta a lui S
invers spre sus, iar linia de jos a sagetii trebuie trasata in parteea
dreapta a lui S invers spre jos. Nu sunt permise linii orizontale.
Cele 2 linii ale sagetii trebuie sa fie aproximativ egale in
lungime.
6.
Axa sagetii trebuie sa fie perpendiculara pe axa lui S invers.
7.
Marimea spatiului dintre liniile sagetii trebuie sa fie aproape
egal cu lungimea (capatul de sus si cel de jos) lui S invers. Este
permisa o diferenta de 6mm.
8.
Punctul de intersectie a liniilor sagetii trebuie sa fie pe curbura
lui S invers ( din partea dreapta).
9.
Liniile ar trebui sa fie drepte fara curbe sa rasuciri vizibile.
10. Sageata si S invers ar trebui
sa fie proportionale ca marime.
Sageata nu trebuie sa fie prea mare fata de S invers sau invers.
Itemul 25. S invers cu sageata
Corect
Gresit
Itemul 26. Linii intersectate
Itemul 26. Orizontala cu sageti inverse la capete
intersectata de sus de o verticala si de o diagonala de
jos cu sageti in capete
Corect
Criterii
1.
Sagetile inverse orizontale trebuie sa fie orizontale (paralele) la marginea
paginii. Este permisa o deviatie de 10 grade.
2.
Orizontala trebuie sa fie mai mare decat verticala si diagonala luate fiecare in
parte.
3.
Sagetile inverse (<, >) trebuie sa fie orientate ca in desen. Diferenta nu
trebuie sa fie mai mare decat 3 mm dintre cea mai lunga si cea mai scurta din
cele 4 segmente. Liniile ce formeaza sagetile inverse trebuie sa atinga linia
orizontala si trebuie sa fie mai mare de o optime din lungimea liniei
orizontale. Fiecare linie a sagetilor inverse trebuie trasate una spre jos si al
ta
spre sus (la fiecare capat al orizontalei).
4.
Cele patru linii care formeaza sagetile inverse trebuie sa fie aproximativ
egale în lungime. Linia orizontala nu trebuie utilizata ca parte a sagetilor
inverse.
5.
Segmentul vertical trebuie sa fie mai mic decât orizontala si decât diagonala
(segmentul oblic). Trebuie sa fie verticala, nu oblica, formând un unghi de 90
de grade.
6.
Capetele fara sageti ale segmentelor verticale si oblice trebuie sa se
intersecteze în mijlocul orizontalei. O deviatie de o optime de secunda este
permisa de la mijloc, dar ambele sageti trebuie sa întâlneasca linia orizontala
în aceleasi puncte. Segmentul vertical nu trebuie sa apara sub linia
orizontala.
7.
Segmentul oblic sa fie spre stânga si sa formeze un unghi mai mic de 90 de
grade cu orizontala.
8.
Cele patru linii ce formeaza sagetile din capetele verticalei si diagonalei
(segmentului oblic) trebuie sa fie aproximativ egale ca lungime si
proportionale cu lungimea celorlalte linii.
9.
Capetele segmentelor (vertical si oblic) sa fie sagetile
10. Toate liniile trebuie sa fie aproape drepte, fara curburi, rasuciri si întreru
peri
vizibile.
Gresit
Itemul 27. Cerc cu doua triunghiuri: un vârf
atinge partea stânga a cercului, celalalt vârf atinge
partea dreapta a cercului
Criterii
1.
Cercul sa fie rotund, nu oval, fara parti îngrosate. Lungimea diametrului
vertical nu poate depasi lungimea diametrului orizontal mai mult de o treime
din diametru. Cercul trebuie închis. Este permisa o alunecare a unei linii
peste/pe lânga în limita 3 mm sau mai putin. Liniile ce formeaza
circumferinta cercului sa nu apara cu umflaturi sau rasuciri vizibile.
2.
Vârful unui triunghi trebuie sa atinga partea stânga a cercului si vârful
celuilalt triunghi sa atinga partea dreapta a cercului undeva la mijlocul
cercului. Este permisa o deviatie de 3 mm sau mai mica de la acest punct.
Vârfurile triunghiurilor trebuie sa fie opuse. Trebuie sa nu apara spatiu între
vârfurile celor doua triunghiuri si linia cercului. Vârful unui triunghi nu
trebuie sa intersecteze cercul mai mult de 3 mm. Atingerea cercului de catre
vârful triunghiului nu trebuie realizata prin trasarea unei linii de la vârf la
linia cercului.
3.
Lungimea liniilor ce formeaza cele doua baze ale triunghiurilor nu trebuie sa
fie mai mare decât diametrul cercului. O diferenta de 3 mm este permisa.
4.
Cele doua triunghiuri trebuie sa fie de aproximativ aceeasi forma si marime.
Diferenta de 3 mm sau mai putin în lungimea bazelor triunghiurilor este
permisa.
5.
Fiecare triunghi sa fie format din segmente de aproape aceeasi lungime si din
trei unghiuri mai mici de 90 de grade. Unghiurile drepte nu sunt permise. O
diferenta de 3 mm în lungime este permisa între baze si celelalte doua laturi.
6.
Cele doua parti ale triunghiurilor trebuie sa se intersecteze, formând un colt
în momentul atingerii cercului.
7.
Liniile ce formeaza triunghiurile nu trebuie sa fie curbe, rupte, rasucite
pentru a evita aparitia unor linii în plus.
8.
Desenul final trebuie sa fie orizontal în raport cu marginea de jos sau de sus a
paginii. O deviatie de zece grade de la orizontala este permisa.
Itemul 27. Cerc cu doua triunghiuri
Corect
Gresit
Itemul 28. Cubul
Itemul 28. Cubul
Criterii
Corect
1.
Trasarea liniilor cubului trebuie realizata astfel încât sa apara
cele trei fete ale cubului (din fata, de deasupra si din dreapta).
2.
Fata din prim-plan trebuie sa fie mai mult patrata decât
dreptunghiulara (deci cu patru colturi formând unghiuri de 90 de
grade). Nu sunt acceptate colturi rotunjite sau întreruperi la
colturi.
3.
Toate unghiurile (colturile) celorlalte fete trebuie sa fie închise.
Nu sunt permise spatii între linii, colturi rotunjite sau
întreruperi.
4.
Desenul trebuie sa creeze impresia unui cub (tridimensional).
Linia de jos a fetei din dreapta urca spre dreapta iar cele doua
linii paralele ale fetei de deasupra sunt trasate spre dreapta.
Gresit
5.
Liniile nu trebuie sa fie vizibil curbate sau rasucite.
6.
Baza cubului trebuie sa fie paralela cu marginea orizontala a
paginii. Este permisa o deviatie de zece grade de la orizontala.
ANEXA E
TEST DE RELATII VERBALE
Ghid general pentru scorarea testului de relatii verbale
Pentru a obtine scorul la Testul de Relatii Verbale, raspunsul trebuie sa stabil
easca ce este
similar pentru primele trei lucruri si nu este adevarat pentru al patrulea. Subi
ectul trebuie sa se centreze
pe ceea ce este similar la primele 3 lucruri si nu este adevarat pentru al patru
lea.
Raspunsurile nesigure ( puse sub semnul indoielii ) sunt cele : a) vagi, b) adev
arate dar nu
diferentiaza primele 3 lucruri de al 4-lea, c) care fac afirmatii corecte despre
al 4-lea lucru dar esueaza
in a spune prin ce se aseamana primele 3.
De exemplu, pentru itemul «menghina, patent, cheie franceza, NU surubelnita », pentr
u
raspunsul « marimi diferite » se pot pune intrebari suplimentare, pentru ca este vag
. Spui, de exemplu,
« Spune-mi mai multe despre ele ». La fel, pentru raspunsul « Ai nevoie de surub », pui
intrebari
ajutatoare, deoarece este o afirmatie corecta despre al 4-lea lucru, dar nu indi
ca prin ce seamana
primele 3. In acest caz, spui : « Dar spune-mi prin ce seamana primele 3 ». Aceasta
intrebare poate fi
folosita de fiecare data cand subiectul face o afirmatie corecta despre al 4-lea
item, dar nu spune prin
ce se aseamana primele 3.
1. Sal, cravata, fular, NU camasa
se pun ( poarta ) in jurul gatului sunt mai mici costum / haine
lucruri pe gat cap, gat, urechi ceva pe care il porti
sunt imprejurul gatului nu au maneci toate acopera ceva
se poarta peste camasa o camasa trebuie sa o imbraci toate se spala
accesorii camasa e singurul lucru care haine de iarna
acopera pieptul tin de cald
camasa e peste piept lucruri care se poarta pe
haine afara
2. Macelar, brutar, bacan, NU farmacist1
mancare poti cumpara pentru masa muncitori
asociat cu alimentele se vand fara reteta lucreaza la magazine
mancare pentru oameni nu vand medicamente lucreaza cu carne
vand alimente nu lucreaza la magazin de alimente oameni care vand lucruri
muncesc acolo de unde poti lua farmacistii nu vand alimente proprietari de magaz
ine
alimente farmacistul iti da medicamente tipuri de magazine
oameni
3. Cot, genunchi, sold, NU picior
articulatii indoitura oase
articulate se indoaie corp
unde se unesc oasele se pot rasuci sau misca parti ale corpului
articulatii care se indoaie se leaga toate la mijlocul corpului
ajuta oasele sa se indoaie parti superioare ale corpului le utilizezi pentru a m
erge
parti ale corpului care se indoaie nu e parte a piciorului tau cotul este la man
a
sunt deasupra gleznei
4. Coaja, crusta, pielita, NU miez
partea din afara a unui lucru / partea parte a fructului mancare
care acopera miezul este in mijloc mar
stratul din afara miezul e inauntru portocala
la suprafata manaci miezul parte a marului
a suprafata fructului mananci ceea ce au la fel marul si
acopera fructul portocala
poate fi decojit o arunci
o dai la o parte inainte sa mananci
fructul
fructul este inauntrul lor
5. Aur, argint, platina, NU fier
culori valori
metale pretioase / rare merita banii
pretioase frumoase
scumpe mai grele
valoroase metale decorative
baze necombinate in natura oamenii le poarta
metale neferoase le folosesti la bijuterii
nu ruginesc pentru inele
6. Menghina, patent, cheie franceza, NU surubelnita
stralucitoare
metale
minerale
resurse naturale
elemente naturale
metale obisnuite
aniversar
se acorda ca premii pentru recorduri
fierul este facut de om
Incorect, respins
tin ceva instrumente pentru presat instrumente
tin lucrurile impreuna instrumente din doua piese instrumente de metal
folosite pentru a tine marimi diferite instrumente cu manere
strang si tin nu insurubezi cu ele construiesti cu ele
strang / fixeaza au parti mobile fixeaza ceva
au falci instalator
instrumente care strang si tin lucruri se aplica cu forta
7. A fi de acord, a coincide, a accepta, NU a nu fi de acord
pozitive
mergi inainte ( cale libera )
dau aprobare
consens
toate sunt PRO / PENTRU
inseamna DA
sunt raspunsuri in favoarea a ceva
cuvinte care merg impreuna
8. Sile, Fane, Nae NU Ion
Raspuns acceptat
sinonime
lucruri acceptate
nu este acord
dezacord inseamna a nu
accepta sau a nu fi in acord
decizii
lucruri pe care le ai de facut
compromis
a vrea
raspuns
verbe
Incorect, respins
diminutive nume obisnuite
nume informale nume comune
nume prescurtate nume de origine
nume prescurtate de baieti nu pot avea prescurtari
nu nume propriu-zise Ion este un nume propriu-zis
nu nume intregi
9. Rândunica, cioara, porumbel, NU ESTE pescarus.
nume
nume de baieti
nume românesti
oameni
prieteni
baieti
Incorect, respins
Pasari de uscat
Pasari de pamânt
Pasari de copac
Cuiburi în copaci.
Nu sunt pasari de mare.
Pasari de curte.
Stau departe de apa.
Nu intra în apa.
Pescarusii traiesc lânga apa
(ocean, plaja).
Toate contin litera r .
Nu au ciocuri mari.
Pasari.
Pasari mici.
Pasari domestice.
Pasari cântatoare.
Zboara.
Iarna zboara spre sud.
Pasari migratoare.
Manânca viermi.
10. Bas, tenor, bariton, NU ESTE soprana.
Voci joase. Poate fi jos. Cântareti.
Note si tonuri joase. Masculin. Cântat
Sunete joase. Serie melodica. Instrumente la care se poate cânta.
Partea masculina în melodii.
Voci barbatesti.
Loc în cor.
Soprana este cea mai înalta
Instrumente de percutie.
Înaltime a sunetului.
(voce). Muzica.
Soprana este femeie. Diferite denumiri în muzica
Moduri de a face muzica.
Saxofoane.
11. Spiridus, zâna, pitic, NU ESTE vârcolac.
Povesti frumoase. Mici. Animale mici.
Spirite bune. Foarte mici. Nu sunt reale.
Fiinte foarte mici, vesele si Oameni mici. Fantezie.
pitoresti. Lucruri mici. Superstitie.
Draguti. Sarbatoarea de Craciun.
Nu sunt înspaimâmtatori. Computere.
Sarbatoarea de Halloween.
12. Smarald,mazare, jad, NU ESTE ou de macaleandru.
Verde. Culori.
Nuante verzi. Aceeasi culoare.
Lucruri verzi. Se pot cumpara.
Mici.
Nu sunt albastre.
Nu sunt verzi, sunt albastre.
13. Privire, miros, auz, NU ESTE pipait.
Bijuterii.
Lucruri valoroase.
Valoreaza bani.
Pietre.
Minerale.
Solide.
Obiecte pe care le poti atinge.
Forme bine definite.
De aceleasi dimensiuni.
Forme diferite.
Toate sunt mici.
Toate sunt dragute.
Incorect, respins
Simturi de distanta.
Simturi faciale.
Simturi localizate în cap.
Organe de simt localizate doar în cap.
Simturi care nu necesita contact fizic
direct.
Cap / Minte.
În cap / În minte.
Exista o parte speciala a corpului care
face asta.
Nu le poti face cu mâna.
Simturi.
Organe de simt.
Organe.
Simturi voluntare / involuntare.
Gust.
14. Matase, in, lâna, NU ESTE nylon.
Naturale.
Obtinute din lucruri vii.
Mai scumpe.
Haine fine.
Material.
Pentru haine.
Materiale reale, nu facute. Facute din altceva. Fabrici.
Nu sunt artificiale.
Nu sunt sintetice.
Nylonul este sintetic.
Nylonul este artificial.
De la animale.
Usoare.
Mai grele.
Groase.
Nu se poate vedea prin ele.
Pentru ciorapi.
Nylonul este aspru.
15. Crez, dogma, credinta, NU ESTE teorie.
Contine apa.
Tinut mocirlos.
Tinut umed.
Pamânt mlastinos.
Ud si noroios.
Te poti afunda în el.
Noroi gros.
Pamânt nefolosit.
Noroios.
Tip de sol.
Apa.
Apa statuta.
Murdar si urât.
Usor.
Cleios.
Animale care traiesc pe o pajiste.
17. Iapa, vitica, gaina, NU ESTE mânz.

Femela.
Femela unui animal.
Nume feminine.
Animale de gen feminin.
Sex.
Sex specific.
Se refera la sexul unui animal.
Nu este masculin.
Mânzul este un cal de sex masculin.
Mânzul este mascul.
Nu este femela.
18. Scorbut, beriberi, anemie, NU ESTE pneumonie.

Boli datorate deficientelor de vitamine.
Boli deficitare.
Lipsa de vitamine.
Rezultat al unei diete
necorespunzatoare.
Lipsa a unor feluri sanatoase
de mâncare.
Deficiente.
Determinate de o lipsa.
Au legatura direct cu nutritia.
De obicei întâlnite în conditii
de viata reale.
Nu sunt molipsitoare.
Pneumonia nu este determinata de
hrana deficitara.
Pneumonia este molipsitoare.
Fapte.
Fapte dovedite.
Fapte religioase.
Idei.
De necrezut.
Parte a unei teorii.
Bazate pe traditie.
Incorect, respins
Convingeri.
Convingeri care nu se bazeaza
pe fapte.
Convingeri care pot fi dovedite.
Convingeri nestiintifice.
Convingeri de necontestat.
Convingeri netestabile.
Convingeri religioase.
Are legatura cu religia.

Sunt în relatie cu religia.
Au legatura cu biserica.
Într-o teorie nu e neaparat
necesar sa crezi în întregime.
O teorie e mai mult stiintifica.
Teoria este un fapt.
16. Noroi, mocirla, mlastina, NU ESTE pajiste.

Nisipuri miscatoare.
Ceata.
Dens.
Miscare usoara.
Incorect, respins
Pui de animale.
Femele tinere.
Pui de animal de gen
feminin.
În vârsta de un an.
Animale în vârsta.
Vaci.
Cai.
Incorect, respins
Boli grave.
Boli.
Boli rare.
Boli de lunga durata.
Boli mortale.
Tropicale/din jungla.
Animale microscopice.
Boli cu care te nasti.
Boli determinate de virusi.
ANEXA F
TABELE DE ETALONARE
(STANDARD)
Tabelele de la paginile 146-150 arata descrierea statistica a standardizarii nat
ionale; media si
deviatiile standard sunt bazate pe scorurile brute unitare. Este necesar sa se t
ina seama de doua precautii
specifice în interpretarea acestor statistici.
În primul rând, media si abaterea standard pe teste specifice unor vârste specifice se
bazeaza pe o
singura parte din totalul întregului grup testat la acea vârsta. De exemplu, doar 20
0 din 415 copii testati la
vârsta de 7 ani au luat Matricea Test. Acestia erau copii al caror întreg nivel pe p
arcursul testului a fost
suficient de ridicat/înalt pentru a-i califica în etapa în care sunt date Matrici si a
lte teste specifice.
În acele cazuri în care este testata doar o parte a grupului de vârsta, fractiunea tes
tata poate sa nu fie
reprezentativa pentru întregul grup. În ilustratia de mai sus si în multe alte cazuri,
acestia sunt mai mult
copii capabili. În orice caz, au fost date 2 teste/testari acolo unde contrariul/r
eversul a fost adevarat. La
vârstele mai mari, doar celor mai putini capabili dintre cei care au fost examinat
i (definiti astfel pe
parcursul testului) le-au fost date/dat teste de Absurditate/(prostie?) si de Co
piere.
Aceasta selectivitate trebuie sa fie facuta atunci când se interpreteaza media gru
pului de vârsta si
deviatia standard. În orice caz, în tabelele standard care încep la pagina 152, pentru
acele teste în care cei
testati nu au fost reprezentativi pentru grupul de vârsta, scorurile au fost estim
ate prin procedura descrisa
în Manualul Tehnic.
În al doilea rând, trebuie recunoscut faptul ca coeficientul de siguranta/siguranta
lui KR-20 (Kuder-
Richardson Formula 20) estimata în listele de la pagina 151 prezinta o marire cu o
cantitate necunoscuta.
Aceasta se întâmpla datorita faptului ca toti itemii care urmeaza/inferiori nivelulu
i de baza sunt adevarati
si toti itemii care sunt înaintea/superiori nivelului limita sunt neadevarati. Ace
asta nu este adevarat
întotdeauna.
În plus, date de siguranta/ale coeficientilor de siguranta sunt prezentate în Manual
ul Tehnic
incluzînd siguranta test/retest dupa un interval de 3 luni. În plus, alte proceduri
de estimare a consistentei
interne într-un singur test sunt explorate si se pot adauga estimarilor lui KR-20.
Tabelele standard de la paginile 152-181 arata scorul brut al subtestului la tra

nsformarile
SAS (Standard Age Score) scorul standard de vârsta. Doua puncte de clarificare tre
buie întelese.
În primul rând, pentru subteste specifice vârstelor specifice, valorile SAS sunt arata
te în tabelele
standard. Ele reflecta valorile SAS estimate prin testarea a mai putin de 100 de
cazuri. În al doilea
rând, o valoare SAS nu este fixata pentru un scor brut de zero la nici un subtest,
pe când cu un
scor de zero este imposibil de estimat cât de scazute sunt abilitatile unui examin
at. Daca scorul
brut de zero este înregistrat pentru un subtest particular, acel subtest nu trebui
e utilizat în
determinarea ariei SAS pentru cel examinat.

Bateria Stanford Binet Pre Zen Tare Probe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bateria Stanford Binet Pre Zen Tare Probe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BATERIA STANFORD-BINET

PROCEDURI DE APLICARE A TESTELOR

Instructiuni generale pentru scorarea testului de vocabular

A îndrepta gândurile cuiva

A abate o persoana (sau un

35. profetie : 1. Prezicere sau prevestire/prevedere; 2. Cuvintele inspirate ale

Spune despre ceva.

37. prolog : 1. Introducere la o opera literara; 2. Un discurs tinut în fata

38. docil : 1. Pasibil de a fi influentat, de a fi învatat, de a fi educat; 2. Bun

A lumina, a face lumina.

40. filantropie: 1. Dorinta de a spori bunastarea societatii; 2. Ajutor acordat

Cineva care este dragut,

43. repaus: 1. Starea de repaus, de odihna; 2. Absenta activitatii, relaxare; 3.

Reguli generale pentru scorarea testului de comprehensiune.

Raspuns acceptat Sub semnul întrebarii Incorect, respins

13. La ce îti folosesc urechile?

Functioneaza mai bine.

33. De ce are nevoie sistemul scolar de un consiliu profesoral?

Se asigura ca elevii au parte de

Pentru ca daca nu li s-ar cere

Pentru ca este nevoie de ceva

35. De ce ar trebui ca inventatorii sa-si patenteze inventiile?

Pentru a demonstra ca sunt

Merg mai repede.

tale. Pentru a nu risca sa fii neînteles.

Poate lua cuvântul si nu este

Posturile T.V. trebuie sa le aiba.

Linii directoare generale pentru scorarea

Examinatul trebuie sa relateze

6. Rotile patrate ale bicicletei

Pisica se ascunde de pasare.

10. Mâncând supa cu cutitul

12. Plimbând pestele în lesa (*)

15. Plimbare cu bicicleta pe apa

16. Timbru plasat gresit

Omul din imagine.

1. Desenul trebuie sa creeze impresia de rotunjime. Nu Corect

2. Cercul trebuie sa fie închis.

2. Liniile verticale si orizontale trebuie sa fie aproximativ

1. 1. Cele doua linii trebuie sa se încruciseze astfel încât

2. Ambele linii trebuie sa fie cât mai drepte.

sau , nici a literei

2. Semicercul trebuie sa fie deschis spre dreapta.

17. Iapa, vitica, gaina, NU ESTE mânz.

18. Scorbut, beriberi, anemie, NU ESTE pneumonie.

Are legatura cu religia.

16. Noroi, mocirla, mlastina, NU ESTE pajiste.

Tabelele standard de la paginile 152-181 arata scorul brut al subtestului la tra

S-ar putea să vă placă și