Sunteți pe pagina 1din 34

Design-ul cu măsuri repetate

Psihologie experimentala
Delia Virga
Obiective:

1. Să învăţăm tipurile de design-uri cu


măsuri repetate (intra-grup);

2. Să identificăm modalităţile de
control al efectului repetiţiei.
Designul cu măsuri repetate

este denumit şi design intra-grup


(engl. within subjects designs)

oferă o alternativă eficace şi eficientă


pentru conducerea unui experiment,
prin administrarea tuturor
tratamentelor din experiment fiecărui
subiect.
Pentru ca un astfel de experiment să fie
interpretabil sau valid, e nevoie ca efectele
repetiţiei să fie echilibrate.

Efectele repetiţiei sunt schimbări pe care le


suferă subiecţii din cauza testării repetate.

Acestea nu pot fi eliminate: efectele


repetiţiei necesită control prin echilibrare
pe parcursul experimentului.
Contra-balansarea

Metoda generală de control a


efectului repetiţiei
presupune neutralizarea ordinii de
prezentare a condiţiilor
experimentale, în cazul administrării
lor aceluiaşi grup de subiecţi,
este specifică design-urilor cu măsuri
repetate.
Tipuri de design-uri cu măsuri
repetate
Se disting doua tipuri de design-uri cu
măsuri repetate:

complet

incomplet.
1. Designul cu masuri repetate
complet
fiecare subiect este supus fiecărei
condiţii de mai multe ori.

Randomizarea în bloc şi contrabalansarea


ABBA pot fi utilizate pentru a echilibra
efectele repetiţiei în cadrul designului
complet cu măsuri repetate.
În cazul utilizării acestor tehnici de contra-
balansare, efectele repetiţiei sunt
echilibrate pentru fiecare subiect.
A. Randomizarea in bloc

Este o tehnică de repartizare la


întâmplare a subiecţilor în cadrul unui
design inter-grupuri.
Se poate folosi şi în cadrul unui
design cu măsuri repetate pentru a
echilibra efectele repetiţiei, mai întâi
prin construirea de condiţii în
bloc/grup.
Randomizarea in bloc
În fiecare bloc/grup, condiţiile
experimentului sunt aranjate aleator.
Numărul de grupuri/blocuri depinde de câte
ori va experimenta subiectul aceeaşi
condiţie.
De exemplu, dacă sunt patru condiţii (A, B,
C, D) şi fiecare subiect urmează să fie
testat de şase ori pentru fiecare condiţie,
conducătorul experimentului trebuie să
alcătuiască şase blocuri/grupuri a câte
patru condiţii.
Randomizarea in bloc

Lista randomizarea în bloc ar putea


arata în felul următor:

BCDA / ABDC / DCAB / ABCD /


DABC / ADCB.
B. Contrabalansarea ABBA
Poate fi folosită pentru a echilibra efectele
repetiţiei în cadrul unui design cu măsuri
repetate complet.
Totuşi, în general, este utilizat atunci când
fiecare subiect este supus fiecărei condiţii
doar de câteva ori.
Dacă fiecare subiect este supus la doua
condiţii (A şi B), fiecare de patru ori, o listă
/înşiruire ABBA va arăta în felul următor:
ABBA ABBA.
Contrabalansarea ABBA
Efectele repetiţiei pot fi determinate şi în
cazul în care se utilizează
contrabalansarea ABBA.
Dacă fiecare condiţie este prezentată de
patru ori în cadrul unei înşiruiri ABBA
(ABBA ABBA), există patru faze de
repetiţie (de fiecare dată cele două condiţii
fiind prezentate o data, AB sau BA).
Media celor două condiţii, prezentate la
fiecare fază, este folosită pentru a descrie
efectele repetiţiei.
2. Designul cu masuri repetate
incomplet
Fiecare subiect primeşte fiecare
tratament o singură dată şi echilibrul este
realizat prin subiecţi.
Tehnicile majore de echilibrare a efectelor
repetiţiei în cadrul designu-lui intra-grup
incomplet implică ori utilizarea tuturor
ordinilor/succesiunilor posibile, ori a
ordinilor/succesiunilor selectate (pătratul
latin şi rotaţia unei succesiuni de începere
întâmplătoare).
Utilizarea tuturor condiţiilor şi
succesiunilor
Este tehnica preferată.
De exemplu, dacă există trei condiţii
în cadrul experimentului (A, B, C,)
sunt, în total, şase modalităţi de a
aranja succesiunea acestor condiţii:
ABC, ACB, BAC, BCA, CAB, CBA.
Subiecţii ar fi repartizaţi la întâmplare
pentru a primi una din cele şase
succesiuni diferite.
Utilizarea tuturor condiţiilor şi
succesiunilor
Dacă sunt patru condiţii, există 24 de
succesiuni posibile; cu cinci condiţii,
sunt posibile 120 de succesiuni.
Astfel, în momentul în care numărul
condiţiilor depăşeşte patru,
conducătorul experimentului trebuie
să ia în considerare utilizarea
succesiunilor selectate decât a tuturor
succesiunilor.
Un singur pătrat latin poate fi folosit
când numărul condiţiilor este par.
Numărul succesiunilor şi al condiţiilor
din experiment va fi egal.

Într-un design de tip pătrat latin,


fiecare condiţie apare la fiecare
poziţie ordinală o singură dată şi
fiecare condiţie precedă şi urmează
fiecare altă condiţie, o singură dată.
O tehnică de contra-balansare alternativă
în cadrul unui design incomplet cu măsuri
repetate este să se ordoneze condiţiile
aleator şi apoi să se rotească sistematic.

De exemplu, dacă sunt cinci condiţii (A, B,


C, D, E), conducătorul experimentului va
ordona întâmplător cele cinci condiţii (ex.
CEBDA).

Apoi, condiţiile ar fi rotite sistematic, în aşa


fel încât fiecare condiţie să apară, în mod
egal (o singură dată), la fiecare poziţie
ordinală.
Rotatia sistematica a unei
succesiuni cu incepere
intamplatoare
Rotirea sistematică a celor cinci
condiţii în forma întâmplătoare
originală (CEBDA) ar rezulta sub
forma unui tabel ca cel ce urmează
(fiecare condiţie este mutată o poziţie
în stânga, prima condiţie deplasându-
se la sfârşitul următoarei succesiuni).
Poziţie Ordinală

1 2 3 4 5
C E B D A
E B D A C
B D A C E
D A C E B
A C E B D
Subiecţii ar fi repartizaţi aleator uneia
din cele cinci succesiuni diferite.

În cadrul designu-lui cu măsuri


repetate incomplet fiecare poziţie
ordinală reprezintă o etapă / fază de
exerciţiu. Prin urmare, în exemplul
ilustrat în tabel, sunt cinci etape de
exerciţiu.
O sarcină ireversibilă
Este o sarcină care nu poate fi dată decât
o singură dată fiecărui subiect.

Să luam în considerare, de exemplu, un


experiment care studia efectele unui fond
colorat asupra învăţării asocierilor dintre
cuvinte.
Să presupunem că există patru fonduri
colorate, iar cel care conduce experimentul
doreşte ca fiecare participant să fie testat o
singură dată, cu fiecare fond colorat
(design cu măsuri incomplete).
Conducătorul experimentului alege o
listă de 20 de perechi de cuvinte care
urmează a fi învăţate de către
participanţi.
Datorită faptului că sunt disponibili
doar 16 oameni, conducătorul
experimentului trebuie să folosească
succesiuni selectate pentru a contra-
balansa efectele repetiţiei
Participanţii vor fi repartizaţi aleator la
patru succesiuni şi fiecare va fi testat
de patru ori, o dată cu fiecare fond
colorat.
Totuşi, ar fi o problema.....
Odată ce unui participant îi este
prezentată o listă de 20 de perechi de
cuvinte pentru a fi învăţată, nu se
poate folosi aceeaşi listă în
următoarele condiţii, deoarece
persoana ar fi început să
stăpânească lista.
Soluţia acestei probleme este să se
folosească patru liste diferite de
cuvinte.
Totuşi, dacă aceeaşi listă este tot
timpul folosită în aceeaşi poziţie
ordinală, poziţia ordinală şi lista se vor
confunda /încurca.
Deci, e nevoie ca listele să fie
echilibrate cu poziţiile ordinale.
Astfel…

Când se utilizează sarcini ireversibile,


variabilele independente necesită
echilibrare (variabila de interes, etapa
de exerciţiu şi variabila sarcinii).

Echilibrarea este problematică, dar


esenţială pentru un experiment
interpretabil.
Transferul diferenţial
Cea mai gravă problemă în orice design cu
măsuri repetate este transferul
diferenţial—când rezultatele dintr-o
condiţie diferă, în funcţie de ce altă condiţie
este urmată.
Există metode de detectare a prezenţei
transferului diferenţial, dar se poate face
foarte puţin pentru salvarea unui studiu în
care a apărut transfer diferenţial.
Transferul diferential
În cadrul unui design cu măsuri incomplete,
se pot totuşi analiza rezultatele din design-
ul cu grupuri aleatoare care face parte din
prima fază a exerciţiului (vezi prima poziţie
ordinală din tabel).

Dacă modelul rezultatelor obţinute în prima


fază a experimentului nu este acelaşi ca
cel obţinut din experiment ca întreg (după
ce se face media fiecărui subiect pentru a
obţine media fiecărei condiţii), transferul
diferenţial poate fi sursa rezultatelor
discrepante.
Transferul diferential
Dacă apare transferul diferenţial în
cadrul unui design cu măsuri
repetate incomplet, este posibil ca
design-ul cu grupuri aleatoare să fie
interpretabil.
Totuşi, dacă există suspiciunea
transferului diferenţial, nu se
recomandă folosirea design-ul cu
măsuri repetate
O diferenţă semnificativă între design-urile cu
grupuri independente şi design-urile cu
măsuri repetate presupune rolul diferenţelor
dintre subiecţi.
In cadrul unui design În cadrul unui design
cu grupuri aleatoare, cu măsuri repetate,
diferenţele individuale diferenţele individuale
dintre participanţi sunt rămân constante pe
echilibrate (prin parcursul condiţiilor
repartizarea la deoarece fiecare
întâmplare) şi o subiect participă la
măsură de variaţie a fiecare condiţie.
erorii este obţinută pe
baza acestei diferenţe
din cadrul grupului.
Acurateţea / sensibilitatea unui experiment
constă în probabilitatea de a detecta un
efect al variabilei independente, dacă
variabila independentă are într-adevăr un
efect.
Experimentele în care efectele variabilelor
străine / externe sunt controlate,
păstrându-se constante, în general, au o
acurateţe mai mare decât cele în care
controlul variabilelor externe se face prin
echilibrare.
În consecinţa, design-urile cu măsuri
repetate păstrează subiecţii constanţi
prin condiţii (deoarece fiecare subiect
participă la fiecare condiţie);
design-urile cu măsuri repetate sunt,
în general, mai precise decât design-
urile cu grupuri independente.
Alegerea designului experimental
potrivit
Pot fi testaţi subiecţii în toate
DESIGN CU M ĂSURI
condiţiile?
DA REPETATE
Erorile datorate ordinii sunt minore şi
(cu contrabalansare)
simetrice?
NU

Există posibilitatea de a construi


perechi de subiecţi în funcţie de o
DESIGN CU GRUPURI
anumită variabilă, care poate produce o DA
PERECHI
variaţie aleatoare a variabilei
dependente?
NU

Există diferenţe individuale care pot DESIGN CU GRUPURI


produce variaţii aleatoare ale variabilei INDEPENDENTE
DA
dependente care nu pot fi controlate (dar selectăm indivizi
riguros? similari)
NU

Design cu grupuri independente


Intrebari…

S-ar putea să vă placă și