Metode cantitative avansate de

cercetare sociala
Tema 2: Analiza cantitativa. Analiza multivariata.
Raportul structura actiune.
Date. Masurare. Teorii despre date.
Recapitularea elementelor de statistica principale

Bibliografie: Manual, Capitolele 2, 3

Traian Rotariu et al. 1999. Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Iasi: Polirom.
Capitolele 2, 3, 6, 7.
Analiza multivariata
considerm multivariate acele probleme n
care relaiile dintre variabile sunt de aa
natur nct diferitele efecte ale
variabilelor nu pot fi interpretate separat,
fr a lua n considerare efectele celorlalte
variabile.

Analiza multivariata:
dependenta si interdependenta
Tehnicile de dependen presupun existena
unei variabile dependente sau a mai multor
variabile dependente care sunt explicate
(determinate, prezise) de alte variabile, numite
variabile independente (predictori, variabile
explicative).
Tehnicile de interdependen nu presupun vreo
diferen n statutul ontologic al variabilelor. Nu
exist variabile dependente sau independente.
Procedura de analiz le implic simultan i n
acelai fel.

Tehnici de dependen: predicia unei (mai multor) variabile dependente prin alte
variabile independente.


[cte variabile sunt explicate/ prezise?]

1. relaii multiple ntre variabile dependente i independente
MODELE CU ECUAII STRUCTURALE/ LISREL
ANALIZ PATH

2. cteva variabile dependente n relaii individuale

[scala de msur a variabilei dependente]

2.1. metric
ANALIZ DE CORELAIE CANONIC (variabile independente metrice)
MANOVA (variabile independente non-metrice)

2.2. non-metric
ANALIZ DE CORELAIE CANONIC (variabile dummy)

3. o singur variabil dependent ntr-o singur relaie

[scala de msur a variabilei dependente]

3.1. metric
REGRESIE MULTIPL LINIAR I NON-LINIAR
REGRESIE CU DATE CATEGORIALE
ANALIZ CONJOINT

3.2. non-metric
ANALIZ DISCRIMINATIV MULTIPL
ANALIZ LOGLINEAR



Tehnici de interdependen: identificarea structurii interrelaiilor dintre variabile,
cazuri, obiecte.




[structura relaiilor ntre]

2.1. variabile
ANALIZ FACTORIAL/ ANALIZA COMPONENTELOR PRINCIPALE

2.2. cazuri
ANALIZ CLUSTER

2.3. obiecte

[cum sunt msurate atributele?]

2.3.1. metric
SCALARE MULTIDIMENSIONAL

2.3.2. non-metric
ANALIZ DE CORESPONDEN/ ANALIZ DE OMOGENITATE


Structura - Actiune
Structuralism, functionalism, teoria sistemelor:
structuri persistente ce organizeaza si determina
actiunea individuala (holism metodologic)
Interactionism, etnometodologie,
constructivism: actorii sociali construiesc si re-
construiesc permanent lumea din jur prin
interactiuni si intelegerea pe care o acorda
acestora (individualism metodologic)
Teorii sociale care reconciliaza relatia
dintre structura si actiune
Anthony Giddens: Teoria structurarii
1979 Central Problems in Social Theory: Action,
Structure and Contradiction in Social Analysis
1984 The Constitution of Society: Outline of a
Theory of Structuration
Pierre Bourdieu: Teorie a practicii
1977 Outline of a Theory of Practice (c1972)
1990 The Logic of Practice (c1980)
Giddens
Constiinta practica: ceea ce actorii cunosc (cred) despre
condiiile sociale, incluznd mai ales condiiile propriei lor
aciuni, dar nu pot exprima discursiv.
By the duality of structure I mean the essential
recursiveness of social life, as constituted in social practices:
structure is both medium and outcome of the reproduction
of practices. Structure enters simultaneously into the
constitution of the agent and social practices, and exists in
the generating moments of this constitution.
Dualitatea structurii---asemuita relatiei limba-vorbire
(Saussure: langue-parole)
Sistem: identitatea unui sistem e dat prin integrarea social
(reciprocitatea practicilor ntre actori n circumstane de co-prezen,
nelese ca i continuiti n, i disjuncii ale, interaciunilor) i prin
procesul de rutinizare a practicilor, procese subsumate nevoii
fundamentale a indivizilor de securitate ontologic.
Bourdieu
Habitus: societatea inscrisa in corp, sistem de
dispozitii durabile, cu proprietati generative,
care orienteaza actiunile practice ale actorilor.
Habitus: structuri structurante.
Capital cultural si capital simbolic:
Cimp social: configuratie de relatii obiective intre
pozitii definite de distributia de capitaluri
relevante (volum si structura). Fiecare cimp are
propria sa logica, definita de mizele stabilite in
cimp, si lupta pentru a impune un mod legitim
de viziune a ordinii in cimp.
Bourdieu, 1999, p. 14.
Spatiul pozitiilor
sociale si spatiul
stilurilor de viata
Structura
Structura: forme rutinizate de interactiune;
configuratii de relatii stabilite intre actori.
Date:
datele sunt informatia pe care am decis sa o
analizam.

Cum ajungem la ea: ce si cum observam?

Inregistrarea datelor implica operarea unei
selectii a informatiei furnizate de observatia
empirica.
Constructia si organizarea datelor
despre un obiect:
Premise ontologice: conceptualizare;
definitie nominala
Premise epistemologice: (in analiza cantitativa)
operationalizarea conceptului; definitie
operationala masura

Exemplu: saracia
Masurare
Atasarea de numere unor obiecte, in
functie de starea unei insusiri a lor,
conform unor reguli specificate.

Gradualitatea manifestarii insusirii la
obiect
Variabilitate:
Poate avea doua surse, cel putin:
-insusirile obiectelor
-modul in care numerele sunt atribuite
obiectelor, in functie de starile acestor insusiri.
Teorii despre date: modele de reprezentare a
datelor
Geometric
Matriceal

Dimensionalitate
Dimensionalitatea unei multimi de obiecte este
definit ca numarul de surse separate i
relevante de variatie ntre obiecte.
-dimensionalitatea este derivata contextual.

In cazul modelului geometric: numarul de axe
necesar pentru reprezentarea completa si
coerenta a obiectelor, in functie de toate sursele
de variabilitate importante.
Media
n
X
n
i
i
x

=
=
1
Varianta
N
x x
S
N
i
i

=

=
1
2
2
) (

1 n
) x x (
s
n
1 i
2
i
2


=

=
pentru un esantion (n)
al populatiei (N).

Abaterea standard

N
x x
N
i
i
=

=
1
2
) (
o
1 n
) x x (
s
n
1 i
2
i

=

=
pentru un esantion (n) al populatiei (N)
Coeficientul de corelatie
(variabile cantitative)
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

=

y x
y x
s
y y
s
x x
n
z z
n
r
1
1
1
1
Corelatia este un mod eficient de sumarizare a relatiei
liniare dintre doua variabile printr-o singura valoare.

In exemplu r = 0, dar intre cele doua variabile exista o
asociere neliniara puternica.
Asocierea (variabile categoriale)
Doua variabile sunt asociate daca intr-o anumita
categorie a uneia dintre variabile sunt sanse mai
mari de a gasi membri apartinind unei categorii
particulare ale celeilalte variabile, decit din
celelalte categorii ale sale.

Atitudine privind liberalizarea avortului
Partid
Acord Dezacord Total
Conservatori 284 453 737
Liberali 466 310 776
Democrati 274 97 371
Total 1024 860 1884


Atitudine privind liberalizarea avortului
Partid
Acord Dezacord Total
Conservatori 39% 61% 100% (737)
Liberali 60% 40% 100% (776)
Democrati 74% 26% 100% (371)
Total 1024 (54%) 860 (46%) 1884


Atitudine privind liberalizarea avortului
Partid
Acord Dezacord Total
Conservatori 284 453 737
Liberali 302 474 776
Democrati 107 264 371
Total 693 1191 1884


Atitudine privind liberalizarea avortului
Partid
Acord Dezacord Total
Conservatori 39% 61% 100% (737)
Liberali 39% 61% 100% (776)
Democrati 39% 61% 100% (371)
Total 693 (39%) 1191 (61%) 1884