International PIARC Seminar on Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

3.4.Caracteristicile geologice si geotehnice ale rocilor din lunca raului Bahlui si influenta lor asupra sigurantei in exploatare a infrastructurilor de transport
1
1

Paulica Raileanu , 2Vasile Cazacu

Department of Roads, Railways, Bridges, and Foundations, Technical University Gheorghe Asachi, Iasi, 700050, Romania 2 Laborator - SC Coremis Impex SRL, Iasi

Abstract:
Orasul Iasi este traversat de raul Bahlui, care prezinta unele particularitati privind constitutia litologica si geotehnica, din punct de vedere a comportarii sub actiunea constructiilor. In lucrare se prezinta morfologia, geologia, hidrogeologia si proprietatile geotehnice mai importante, utile in practica proiectarii, executarii si exploatarii lucrarilor de infrastructura a cladirilor si a cailor de comunicatii. Neluarea in considerare a acestor aspecte pune sub semnul intrebarii siguranta in exploatare a tipurilor de constructii enuntate.

1. CONSIDERATII GENERALE
Raul Bahlui, face parte integranta din bazinul hidrografic Prut. Este amplasat in partea estica a Romaniei si constituie colectorul principal al paraurilor de pe aliniamentul urban Harlau Targu Frumos Iasi. Totodata este axa judetului Iasi. Caracterul particular in plan geopolitic, al bazinului hidrografic Prut const n faptul ca reprezinta grania de est a Uniunii Europene i a NATO.

2. ASPECTE GEOMORFOLOGICE
Bahluiul este afluent al Jijiei. Isi are obarsia n Dealul Mare (Harlau) la o altitudine de cca 500 metri, traverseaza municipiul Iai si realizeaza confluenta cu Jijia, n apropierea localitatatii Chipereti. Are o lungime de 119 km i un bazin propriu de 2.007 km. Apartine Podisului Moldovei, subunitatea Campiei Jijiei.. Aspectele geomorfologice ale judetului Iasi respecta caracteristicile de ansamblu ale Podisului Moldovei, cu o alcatuire fizica relativ simpla.

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

Morfologia reliefului evidentiaza prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350 m, in vest si sud, si alta mai joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 -150 m, in nord si nord-est. In Campia Jijiei Inferioare cotele maxime ating doar 232 m in Dealul Turia, la nord - vest de Probota si 240 m in Dealul Dumbrava, la est de Cotnari. Altitudinile minime se intalnesc in lunca Prutului: 32 m la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m la confluenta Jijiei cu Prutul. Ca infatisare, relieful se prezinta sub forma unei serii de coline domoale, insirate pe stanga vaii Bahluiului si de dealuri si platouri mai impunatoare, apartinand Coastei Iasilor, pe dreapta acestei vai. Paraiele cu sesuri frecvent inundabile se orienteaza spre Bahlui. Relieful actual al regiunii este de tip sculptural. Daca avem in vedere pozitia stratelor geologice si constitutia acestora sub aspect fizico-chimic, relativ neuniforme, care s-au comportat diferit pe parcursul modelarii externe, aspectele structurale si litologice ale genezei reliefului sunt conforme. De asemenea pe seama produselor denundarii generale, acumulate pe suprafete intinse si la niveluri altitudinale diferite, s-au creat forme de relief de acumulare. Nu pot fi omise diversele forme de relief antropic. In opinia geomorfologilor, Bahluiul cuprinde sapte terase de versant pe care s-a dezvoltat cea mai mare parte a municipiului Iasi. Au altitudini relative de : 20m, 30-40m ; 60-70m ; 95-105m ; 120m ; 130-140m si 160-170m. Sesurile ocupa suprafete aluviale intinse in partea sudica a orasului, de o parte si de alta a Bahluiului si a Nicolinei. Ele prezinta caracteristici geografice de mare interes pentru stabilirea evolutiei recente a vailor, oferind in acelasi timp, spatii intinse care pot fi amenajate si utilizate in domeniul infrastructurii de transport, constructii civile si alte scopuri economice.

3.CONTEXTUL GEOLOGIC REGIONAL

Constitutia geologic a bazinului Bahlui - Prut corespunde partial unitii de orogen, pe un sector redus, ct i celei de platform, n cea mai mare parte (cca 80% din bazin), zon ce coincide cu unitatea geologic a Platformei Moldoveneti, in care Prutul ocupa o pozitie mediana..

Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

Fig.1. Harta geologica a bazinului Bahluilui (dupa Encicl. Geogr. a Romaniei1982) In plan regional, Podisul Moldovenesc se suprapune peste trei uniti structurale: Platforma Moldoveneasc (pn la falia Flciu-Plopana), Platforma Brladului (ntre faliile Flciu Plopana i Adjud-Oancea) i Platforma Covurluiului, prezentnd fiecare cte un soclu cu formaiuni cutate acoperit de o cuvertur, cu formaiuni nedeformate prin cutri.

3.1. Fundamentul
Fundamentul reprezint etapa de geosinclinal, n care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneza, metamorfism, magmatism), finalizat prin sisteme orogenetice distincte,. Suprajacent acestuia se individualizeaza cuvertura, o etap de stabilitate, n care s-au acumulat depozite litologice ce n-au fost deranjate de procese majore, de ordin tectonic.Aceast unitate ar reprezinta prelungirea pe teritoriul Romniei a Platformei Ruse i cunstituie vorlandul acesteia. n cadrul platformei s-a separat un fundament cutat i consolidat, acoperit printr- o discordan unghiular, de o cuvertur cvasi-orizontal. Fundamentul mpreun cu cuvertura , se afund cu nclinare slab spre sud-vest i vest, ctre avanfosa carpatic, fapt relevat de izobatele construite la baza neogenului. Scufundarea fundamentului se produce probabil de-a lungul faliei Siretului, ea fiind jalonat de numeroase focare seismice locale, unele foarte active. Ctre aceast regiune converg apele din bazinul Prutului, dar i cele din partea nord-

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

estica a Cmpiei Romne, ceea ce subliniaz continuarea subsidenei i in actual. Particularitatile morfo-structurale din partea de sud a bazinului, denota un fundament divizat in dou uniti separate, peste care se suprapun parial dou depresiuni cu vrste diferite. Tectonica fundamentului este relizata de un mnunchi de falii, rasfirate, orientate pe directia SE-NW, cu tendina de dirijare NNV - N .

3.2 Sedimentarul
Aria vorlandului este acoperit de o cuvertur sedimentar mai nou, cretacic i mio-plicen, mai dezvoltat n apropierea orogenului carpatic i care se reduce treptat, att ca grosime ct i ca termeni, pe msur ce se deplaseaz ctre est. Jurasicul superior a fost interceptat la circa 160 m adancime, in forajele de la Rdui i Suceava. Este format din carbonatite cu intercalaii subiri de anhidrit. Cretacicul, are o dispunere discordant peste termenii mai vechi i este acoperit la rndul su de depozite badeniene sau chiar sarmaiene, cu excepia unei zone restrnse, n vest, unde local se pstreaz o continuitate pn n eocen. n succesiunea cretacicului, s-a remarcat prezena tuturor termenilor din intervalul berriasian-campanian, n partea vestica. Spre est se constat dispariia lor treptat, deoarece de la meridianul vii Siretului rmne reprezentat aproape numai prin depozite cenomaniene, rareori i secvene senoniene. In schimb, n sud, pe direcia Crasna-Flciu-Valea PerjeiChilia se mai pstreaz o band de depozite calcaroase i grezoase beriassianbarremiene ce leag practic bazinul carpatic de cel al Mrii Negre. La nivelul cenomanianul inferior are loc o puternic transgresiune. Rezultatul: aceste formaiuni acoper ntreaga platform pn n Valea Nistrului, pe un interval scurt de timp, ce cuprinde i cenomanianul mediu. n baz se disting: conglomerate, microconglomerate i gresii cu fosfai, gresii, nisipuri cuaroase, frecvent glauconitice. Local pot prezinta intercalaii de spongolite. La partea superioar se situeaz calcare cretoase cu concreiuni de silex. Acestea se gsesc deschise n malurile Prutului, Nistrului i a afluenilor si. Pe valea Prutului, ntre Rdui i Mitoc aceste depozite conin o microfaun ce Rotalipera appenirica, Amphidonta conica, Entolium orbicularis ( B. Ionesi, 1989). Paleogenul a fost ntlnit n forajele de la Ivneti-Secuieni. Este reprezentat prin depozite pelitice, cu grosime de 45-90 m si specii de Triaxia

Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

tricarinata, Globigerina pseudobulloides .a. Au fost atribuite paleocenului. n forajele de la Horodnic si Frasin s-au ntlnit depozite cu grosimi de 10-100 m reprezentate prin gresii calcaroase slab glauconitice, sau marne i calcare ruginii cu numulii. Apartin eocenului. Mio-pliocenul debuteaz cu badenianul superior, care acoper direct formaiunile cretacice sau mai vechi ale platformelor epicarelian i epipaleozoic . El suport sarmaianul i ceilali termeni mai noi, ntr-o dispunere ordonat, de la nord spre sud. Badenianul superior, afloreaz n deschiderile Prutului i Nistrului. n restul vorlandului carpatic, el a fost interceptat in foraje. n succesiunea sa au fost separate trei uniti litologice: o parte detritic inferioar (gresii i nisipuri), un orizont anhidritic (gipsuri, anhidrite) i o parte terminal argilomarnoas, jalonat pe marginea litoral nord-estic , de calcare i marne cu Lithothamnium Orizontul median anhidritic prezint o importan deosebit prin proprietile sale fizice putnd fi urmrit seismometric pe arii importante ale vorlandului Carpatic, pn la aliniamentul marcat de localitile Botoani-vest Iai-Vaslui-Brlad-N Tecuci, permind descifrarea structural a regiunii la acest nivel.

Fig. 2. Seciune geologic ntre Mdrjac i valea Prutului ( dup Harta Geologic, scara 1:200000,

foaia 14-Iai)

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

Sarmaianul acoper ntreg vorlandul i afloreaz att n partea de nord, ct i cea central a Moldovei, pn la linia Bacu-Vaslui-S Tighina, de unde ncepe s fie acoperit de Pliocen. Sarmaianul aparine Bazinului Dacic i este reprezentat prin subetajele cunoscute: - Buglovianul aparela zi, pe valea Prutului, ntre localitile Oroftiana de Sus i tefneti i pe unele vi din nordul Moldovei (ntre rurile Siret i Suceava). Este reprezentat prin depozite argiloase i nisipoase crora li se adaug calcare recifale cu serpulite. - Volhinianul este alctuit preponderent din argile cu intercalaii subordonate de nisipuri. Uneori apar i secvente de gresii sau de calcare oolitice. - Bessarabianului i revin argilele cu Cryptomactre, apoi alte argile i nisipuri n partea sa inferioar i calcare oolitice (calcarul de Repedea) cu Mactra podolica, ce formeaz aglomerri lumaelice, peste care urmeaz din nou nisipuri, argile i calcare cu o bogat faun de cardiacee. - Chersonianul este preponderent nisipos, cu intercalaii de calcare i argile. n partea estic se dezvolta n facies mediu lacustru, iar n partea vestic n facies nisipo-grezos. - Meoianul apare n general legat de chersonian ca arie de dezvoltare i este marcat de prezena unui nivel de cinerite, de gresii n plci i conglomerate uor de urmrit, ce ncheie sedimentarea pe platforma epicarelian. - n intervalul Ponian-Romanian, sedimentarea este localizat pe aria Depresiunii Predobrogene. Depozitele situate deasupra Platformei Moldoveneti i pstreaz n general caracterul primordial de sedimentare, sunt monoclinale i au numeroase lacune stratigrafice. Formaiunea geologic cea mai important, prin grosime i extindere n suprafa, n care sunt sculptate toate sistemele de ruri din regiune, aparine sarmaianului. La nceputul sarmaianului inferior, printr-o micare epirogenetic negativ, se continu sedimentarea nceput in marea buglovian. Aceast faz este urmat, la sfritul volhinianului, de o regresiune marin care face ca pn la sfritul besarabianului ntreaga regiune s fie exondat. Retragerea apelor a fost determinat de ridicarea Podiului Moldovenesc i s-a fcut treptat pe direcia sud-est, lsnd in urma lor depozitele sedimentare cu structur monoclinal. Din punct de vedere litologic, sarmaianul este reprezentat aproape exclusiv, prin roci detritice ca argile, marne, nisipuri cu intercalaii de gresii i calcare oolitice. Depozitele precuaternare, existente la zi n Cmpia Moldovei, sunt reprezentate printr-un complex argilomarnos cu intercalaii de nisipuri i gresii.

Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

Spre vest i sud de aceast unitate, ctre periferia bazinuluii hidrografic al Jijiei, peste aceste formaiuni se gsesc frecvent nisipuri, gresii i calcare oolitice. Cuaternarul, este reprezentat prin prundiuri, nisipuri, nisipuri argiloase, argile n varietati i loessuri. Aceste depozite au structur difereniat, printr-o sedimentare normal, ca de exemplu, n terase i esuri. De remarcat, prezenta loessurilor, care se gsesc n loc , dar i pe interfluviile sculpturale aprute n procesul de transformare natural a complexului argilo-marnos. Depozitele cuaternare uneori mpreun cu cele sarmatice se pot prezenta i sub forma unui amestec, mai mult sau mai puin omogen, care mbrac versanii deluviali i coluviali, sau se adun la baza lor n conuri de dejecie i glacisuri. Au mare raspandire in zona Moldovei.

4. CONTEXTUL GEOLOGIC LOCAL

Particularitatile lito-stratigrafice, aferente municipiului Iasi, sunt subordonate ariei Podisului Moldovenesc si respecta in linii generale, ansamblul morfo-structural al acestuia. Formatiunile din soclul Platformei Moldovenesti, care se intalnesc in fundamentul orasului, au varsta precambriana (fig.1). Ele sunt reprezentate prin sisturi cistaline, predominant gnaise sericitizate cu intruziuni de granite si granitegnaisice. Depozitele de cuvertura nu particularizeaza litologia platformei analizata anterior. In aflorimentele si forajele analizate, cele mai noi depozite litologice sunt cele de terasa. Au grosimi de 10-30 m, sunt formate din nisipuri si pietrisuri in baza, partea superioara din varietati de argile si loessuri. La acestea se adauga formatiunile aluvio-fluviatile din sesul Bahluiului si afluentilor acestuia . In studiul nostru am avut in vedere, trei situatii distinctule, pe un aliniament local: Copou Gradinari Trei Sarmale. Forajul F1, a fost amplasat vis-a-vis de Biblioteca Central Universitara (terasa a-III-a a raului Bahlui), forajul F2 in zona Mall Tudor Vladimirescu (albia majora a raului) iar F3, in apropierea paraului Vamasoaia(terasa a-II-a). Adancimile finale realizate au vizat stratul de argila marnoasa(marne argileuse). Astfel F1 a interceptat stratul in cauza la - 18,50 m (talpa la -20,50 m), F2 la 16,70 m (talpa la -41,80 m), iar F3 la - 10,30 m (talpa la 16,00 m). Litolostratigrafia dupa datele din foraje si analizele de laborator are urmatoarea desfasurare: F1 terasa Domenico Iasi : alt. abs.= +73,10m: 0,00 1,40m: strat de sol cu procese antropice;

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

1,40 - 6,80m: argila prafoasa galbui-ruginie, plastic consistenta, umflare libera moderata, acumulari de CaCO3; 6,80 9,70m: argila prafoasa cu secvente nisipoase, plastic consistenta; umflare libera moderata; 9,70 13,60m: argila nisipoasa, galbuie, plastic consistenta; 13,60 14,40m: pietris nisipos cu resturi fosilifere, neplastic, practic saturat; 14,40 16,70m: argila nisipoasa cu intercalatii grezoase, calcaroasa; 16,70 18,50m: argila brun-vinetie, slab stratificata, plastic vartoasa la tare; > 18,50m: argila marnoasa(marne cenusiuvinetie, plastic tare, continut de CaCO3: 6 10 %. F2 albia Bahluiului, Bazinul olimpic, alt. abs. = + 39,30m: 0,00 2,10m: strat de sol (argilos) cu procese antropice (umplutura!); id. acumulari de saruri; 2,10 vartoasa,procese hidrohalomorfe,umflare libera f.mare; 3.05 4,45m: argila grasa, plastic vartoasa la tare,umflare f. mare ,saruri; 4.45 halo(hidro)morfism, plastic tare la vartoasa, umflare libera foarte mare; 5,50 5,80m: argila grasa, brun inchisa, plastic tare; 5,80 6,30m: argila prafoasa nisipoasa, galbui-vinetie, plastic consistenta la moale, sensibila la umezire; 5,50m: argila vanata, procese de 3,05m:argila vinetiu-ruginie, plastic argileuse),

Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

6,30 7,80m: practic saturat

praf nisipos,ruginiu-vinetiu, neplastic,

7,80 8,50m: nisip prafos, fin granular, ruginiu-vinetiu, neplastic, practic saturat; 8,50 10,15m: nisip grosier, fragmente fosilifere, neplastic, practic saturat; 10,15 13,70m: neplastic, practic saturat; 13,70 - 14,90m: nisip feruginos, roscat, neplastic, practic saturat; 14,90 - 16,70m: nisip, grosier, fosilifer, neplastic, practic saturat; 16,70 plastic tare, pelicule fine nisipoase, Ca CO3: 6,5 9,30%; 22,20 24,40m: saturat peste 24,40m: argila marnoasa(marne argileuse), cenusie, stratificata, plastic tare, umflare libera extrem de mare, continut de CaCO3: 7,49 7,83%, pH = 9,42-9,45 ( puternic alcalin). F3 albia majora a p. Vamasoaia, alt. abs. = + 69,18m: 0,00 1,10m: strat de sol, procese antropice; 1,10 3,30m: argila nisipoasa, galbui-ruginie, plastic consistenta, umflare libera moderata; 3,30 5,60m: argila prafoasa cu intercalatii fin nisipoase, plastic consistenta, umflare libera moderata; praf nisipos, cenusiu, neplastic, practic 22,20m: argila marnoasa, cenusie, stratificata, nisip ruginiu, rare resturi fosilifere,

10

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

5,60 8,40m: argila nisipoasa, cenusiu-galbuie, plastic consistenta, umflare libera moderata; 8,40 10,30m: argila verzuie, intercalatii fine nisipoase, cenusii, plastic vartoasa, umflare libera mare; peste 10,30m: argila marnoasa, cenusie, plastic tare, umflare libera mare. Nivelul apei freatice variaza intre 2,60m (Vamasoaia) si 9,70m (Domenic). Facem mentiunea ca formatiunile pelitice din albia majora a raului nostru, contin frecvent lentile nisipoase, prafoase, influentate sau nu, de prezenta acviferului. In stratele de profunzime, argilele marnoase au manifestari extrem de active in prezenta apei. Intercalatiile nisipoase din complexul argilo-marnos, sunt de regula, semne ale alterarii in situ. Litologia de suprafata este afectata de fenomene si procese de hidro- si halomorfism. Complexul nisipos din albia Bahluiului este practic impropriu, lucrarilor de fundatii. Invelisul de sol, respecta in majoritate, particularitatile rocii mama; manifesta clare procese de umflare contractie (gonflare). Sistematica argilelor marnoase s-a efectuat dupa continutul de CaCO3. Acelasi continut de CaCO3 cf. clasificarii franceze, incadreaza roca analizata, in categoria marnelor argiloase (marnes argileuses: 5-35% CaCO3).

5. ASPECTE HIDROGEOLOGICE
Panza freatica este reprezentata atat prin strate acvifere de adancime captive, cat si prin strate libere. Stratele de adancime au mineralizare ridicata, caracter ascensional , uneori artezian si sunt interceptate numai prin foraje. Forajele de mica adancime au pus in evidenta si prezenta unor ape captive cu mineralizare redusa. Ele pot fi folosite, local, pentru alimentatie sau in diverse scopuri. Stratele acvifere libere sunt cantonate in depozitele psamo-pelitice sarmatiene. Au continuturi ridicate in microelemente. Cele din zona Breazu, Copou, Tomesti, Picioru Lupului, au caracter sulfatic, magnezian sau sodic. Altele sunt sulfuroase, bicarbonatate, sodice. Este cazul celor de la Strunga, Raducaneni, Baiceni si Pircovaci.

Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

11

Apele libere de natura freatica, au aparitii frecvente la partea superioara a platourilor si interfluviilor sau la baza teraselor si sesurilor din lungul vailor principale. Prezinta valori slab alcaline (pH = 7 - 7,5), temperatura in jur de 90 C si duritate totala de 16 260 germ. Constituie principala sursa de alimentare a localitatilor rurale. Particularitatile litolofaciale i posibilitile de infiltraie a apelor n subteran evideniaz ca fiind susceptibile de a conine ape captive urmtoarele formaiuni: Buglovian - faciesul recifal ; Volhinian - conglomeratele, gresiile i calcarele oolitice cu intercalaii argiloase; Bessarabian - calcarele de Repedea i nisipurile de Scheia; Kersonian - complexul superior in facies nisipos; Meoian - orizontul constituit din nisipuri cu stratificaie torenial (70-80 m); Dacian - nisipuri i argile (100 m); Romanian - nisipuri cu lentile de gresii i complexul Villafranchian (pietriuri i conglomerate); Cuaternar- faciesul lacustru nisipos, depozitele aluvionare, loessul i depozitele deluviale In general, sarmaianul s-a dovedit a fi o formaiune ce poate oferi debite importante. Pentru Iai sunt captate izvoarele de la Repedea, cu debile de 24 l/s dar a cror duritate este foarte ridicat. Tot din calcarele de la Repedea s-a executat vechea captare de la Brnova. Cuaternarul (pleistocen holocen), constituie rezervor litologic prin formaiunile aluvio-fluviatile cunoscute : aluviuni, conuri de dejecie, terase. Este alimentat de rurilor mai importante. Se mai exploateaz apa i de la baza loessului i deluviilor. Referitor la sedimentarul actual (holocen), acesta are coeficieni de filtraie variabili, dependent de ponderea si granulaia elementelor detritice. n albia majora a rului Prut coeficientul de filtraie are valoarea 10 -1, in timp ce in luncile Jijiei i Bahluiului are valori de 10 -3 - 10 -5 m/zi (Vartolomei-2008). Rocile superficiale din lunca Bahluiului, sunt hidromorfe si frecvent impregnate cu saruri. Au dominanta in invelisul de sol(intervalul: 0 2,00 m) si subjacent acestuia (pana la cca 3,50m). Rareori peticele loessoide ce le acopera sporadic, estompeaza actiunea proceselor halo(hidro-)morfe.

12

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

6. CONSIDERATII GEOTEHNICE. ELEMENTE DE MINERALOGIE. DATE ANALITICE

In analiza geotehnica a sedimentarului din zona, am avut in atentie litologia din forajele prezentate, dar si anumite caracteristici specifice, din unele lucrari realizate in aria de influenta.

6.1. Elemente de mineralogia argilelor

Date despre mineralogia rocilor argiloase din bazinul Bahluiului nu avem. Insa, urmrind evidenierea particularitilor mineralogice ale acestor roci in zone adiacente (Podiul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, Cmpia Jijiei Superioare), putem constata anumite similitudini: depozitele litologice au stratificaie alternant dar i stratificaie relativ omogen; acolo unde limita dintre strate este neta (ex. nisip, praf/ argila montmorilonitica, actiunea apei favorizeaza procesele de contractieumflare. Rezultatul: fisuri, falieri, procese gravitationale majore; analizele granulometrice i mineralogice ale probelor de roc din zonele cu predispozitie la alunecate, au artat c acolo unde materialul nu prezinta o difereniere textural evident, mineralele argiloase au avut o repartiie egal pe profil. Cnd contrastele texturale au fost nete sau clare i compoziia mineralogic a reflectat aceast stare. Procentul de minerale argiloase din fraciunile coloidale ale suprafeei a oscilat ntre 30% 37% montmorillonit i 18 22% illit, iar n masa alunecat montmorillonitul a variat ntre 7,2% - 13,6% iar illitul ntre 2,6% i 5,2% (Andreiai N., Crciun C., 1981).

Autorii arata ca n domeniul argilos montmorillonitul a depit frecvent 73% (maxim 83%), n domeniul argilo-nisipos el s-a nscris ntre 68% i 73% iar n celelalte trei domenii (NA, PNA i NP), intervalul de variaie a fost de la 44% pn la 68%.n privina celorlalte minerale argiloase, n limite relativ constante s-a pstrat coninutul de caolinit (2% - 5%) i pe un interval mai larg, illitul (16% 38%). ncercarea de paralelizare a datelor morfologice, litologice i mineralogice a evideniat urmtoarele aspecte (Pujina D et colab., 2008):

Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

13

tab. 1Compoziia mineralogic a argilei sub 2 n funcie de altitudinea de dezvoltare a alunecrilor i de domeniul litologic
Subunitatea geomorfolo-gic Bazinul hidrografic Altitudinea prelevare probelor numrul lor 280m / 9 281m / 15 158m / 8 140m / 2 229m / 5 215m / 9 310m / 4 340m / 3 de a i Domeniul litologic i vrsta geologic a rocii de baz A; ks AN; ks NA; bs A; m AN; ks + m AN; ks + m A; sa A; sa Coninutul mediu de argil coloidal pe profil (%) 46 43 28 67 39 34 32 53 Compoziia mineralogic medie pe profil (%) M I C V 71 71 53 64 70 68 37 29 27 27 35 31 27 29 15 21 2 2 4 5 3 3 8 -

Podiul Central Moldovenesc Colinele Tutovei

Podiul Sucevei

Fauri Bustea Greci V. Seac Crng Tutova Lmanca Frumoasa

M= coninutul de montmorillonit (%); I= continutul de illit (%); C= continutul de caolinit (%); V= continutul de vermiculit (%); Ks= depozite kersoniene; bs= depozite bessarabiene; m= depozite meoiene; sa-depozite sarmatiene

6.2. Aspecte geotehnice. Date analitice.

Pentru sectiunea analizata s-au avut in atentie principalii indici geotehnici, utilizati frecvent in practica de proiectare in constructii. O desfasurare fidela, in concordanta cu litologia prezentata, are urmatoarea prezentare: tab.2
adanc. (m)

Terasa Domenico
tip roca nisip % praf % argila % w % Wp % Wl % Umflare libera%
59 52 48 <40 116 >125

Densitate dg/cm3
1,490 1,530 1,558 1,722 1,575 1,640 1,780

1,406,80 6,809,70 9,7013,60 13,6014,40 14,4016,70 16,7018,50 >18,50

Argila praf. Argila praf. Argila nisip. Pietris nisipos Argila nisip. Argila Argila marnoasa

14,56 18,32 31,74 63,50 34,19 12,22 14,53

53,20 50,00 37,38 29,15pietris 34,48 44,86 40,66

32,24 31,68 30,88 7,35 31,33 42,92 44,81

22,60 21,10 22,35 pr.sat 22,85 22,05 17,22

16,30 15,70 14,80 pr.sat 14,20 18,80 18,95

35,60 31,80 30,50 pr.sat 29,40 46,28 43,75

14 tab.3 adanc. (m) Bazinul olimpic tip roca nisip % praf % argila % w % Wp %

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

Wl %

Umflare libera%
105 >125 101 >125 57

Densitate dg/cm3
1,423 1,380 1,409 1,331 1,488

2,103,05 3,054,45 4,455,50 5,505,80 5,806,30 6,307,80 7,808,50 8,5010,15 10,1513,70 13,7014,90 14,9016,70 16,7022,20 22,2024,40 >24,40

Argila Argila grasa Argila vanata Argila grasa Argila prafnisipoasa Praf nisipos Nisip prafos Nisip grosier Nisip ruginiu Nisip feruginos Nisip grosier Argila marnoasa Praf nisipos Argila marnoasa

11,71 9,43 11,86 6,18 30,12

45,74 27,94 42,38 32,60 37,78

42,55 62,63 45,76 61,22 32,10

24,62 30,30 24,78 27,12 21,71

17,32 18,95 17,55 18,70 15,18

50,41 58,10 51,06 57,92 32,28

33,25 41,42 90,50 90,70 91,31 91,56 17,12 31,48 16,86

49,24 43,66 5,45 5,10 3,99 4,96 38,94 49,86 38,98

17,51 14,92 4,05 4,20 4,70 4,48 43,94 18,66 44,16

pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat 15,59 pr.sat 16,52

pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat 18,32

pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat pr.sat 43,13

112

1,718

18,18

43,58

125

1,742

International PIARC Seminar on Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

p. Vamasoaia
adanc. (m) 1,10-3,30 3,30-5,60 5,60-8,40 8,40-10,30 >10,30 tip roca nisip % 34,40 21,40 32,88 17,32 16,36 praf % 28,08 39,90 28,45 40,04 40,03 argila % 37,52 38,71 38,67 44,64 43,61 w % 22,30 23,50 23,00 23,10 17,85 Wp % 15,30 16,40 15,80 17,80 18,60 Wl % 32,60 41,70 36,05 46,50 44,40

tab.4
Umflare libera-% 56 60 59 109 >125 Densitate d-g/cm3 1,465 1,470 1,480 1,540 1,770

Argila nisip. Argila praf. Argila nisip. Argila Argila marnoasa

Umflarea libera impune restrictii de accesibilitate la valori mai mari de 60%. In ceea ce priveste caracteristicile mecanice si chimice ale rocilor din albia majora a Bahluiului, pe diferite intervale de adancime, constatam:
tab. 5. adanc.(m) tip roca M100-200 KPa M200-300 KPa c KPa - CaCO3% pH

2,00-3,00 17,00-18,00 20,50-22,00 26,00-28,00

Argile Argila marnoasa Idem idem

55-60 75-80 100-110

43-80 66-70 90-100 120-125

50-81 39-41 39-42 55-62

8-19 10-13 10-13 10-13

6,70 7,49 7,83

9,30 9,40 9,47

International PIARC Seminar on Managing Operational Risk on Roads Iasi, Romania 5-7 November

Valorile din tab. 5. pot suferi usoare oscilatii pe linia continutului in carbonati alcalino-pamantosi (implicit pH-), fara a depasi insa, limita de incadrare la nivelul clasei(5-25%). Cele de compresiune-tasare cresc cu adancimea. Indicii de forfecare (c si ) sunt direct influentati de unghiul de stratificatie al rocii, de constitutia coloidala si participarea fractiilor nisipoase in compozitia litologica sau pe planurile de stratificatie ale acestora.

7. CONCLUZII Cunoasterea proprietatilor fizico-mecanice si chimice ale terenurilor din zona Bahluiului, este deosebit de importanta, atat pentru proiectarea constructiilor civile cat si pentru lucrarile de infrastructura. Realizarea infrastructurilor la lucrarile de arta, poduri, viaducte, tuneluri, statii subterane si metrouri, presupune stabilirea exacta a unor caracteristici legate de cunoasterea geologica, mineralogica si hidrologica a formatiunilor litologie analizate. Problema devine cu atat mai importanta, in conditiile actiunii miscarilor seismice, la care aceste terenuri au comportare diferita fata de situatia obisnuita. Lucrarea de fata poate fi utila nu numai in domeniul infrastructurilor constructiilor ingineresti, dar si in alte domenii conexe: alimentari cu apa, resurse de materiale locale, sistematizarea locala si de ansamblu a localitatilor. Desigur ca pot fi dezvoltate si alte cercetari, care vor veni in sprijinul unei documentari complete in domeniu.

Bibliografie
1. Aniculaesi M. (2009) Contributii privind interpretarea comportarii terenului de fundare folosind modelul starii critice, Univ. Tehnica Gh. Asachi, Iasi. 2. Ionesi L. (1980) Geologia Romaniei, Ed. Tehnica, Bucuresti 3. Posea Gr.(2005) Geomorfologia Romaniei. Ed. Fundatia Romania de Maine. Bucuresti. 4. Pujina D. (2008) Alunecarile de teren din Podisul Moldovei. Ed. Performatica, Iasi 5. Pujina D. (2009) - Lito-mineralogia terenurilor alunecate (in curs de publicare)

Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

6. Raileanu P. (1973) Influenta unor factori asupra rezistentei la forfecare. Teza de doctorat. Instit. Polit. Gh. Asachi, Iasi. 7. Vartolomei F.(2008) Bazinul Prutului, Studiu de hidr