Vulcanismul

Procese si fenomene: Sub denumirea de vulcanism se nteleg totalitatea proceselor si fenomenelor geologice, legate de ascensiunea magmei din mantaua pmntului pn la suprafata scoartei terestre. Vulcanul reprezinta deschiderea in scoarta terestra, sub forma unui orificiu sau a unei fisuri, prin care sunt aduse la suprafata materialele incandescente sub forma de lave, cenusi vulcanice, fragmente de roca si gaze. Eruptia vulcanica reprezinta transferul materialelor incandescente din adancuri catre suprafata. Produsele proceselor vulanice (eruptiei pot fi: !. solide: bombele vulcanice (fragmente de peste "# mm de lav solidificat ce pot atinge o dimensiune de mai multi metri cubi , lapilii (fragmente ntre $ % "# mm si cenusa vulcanica (particule sub $mm , scori (sunt fragmente spongioase si au aspect de zgura , tufurile vulcanice (roci usoare, folosite in constructii, formate prin depunerea cenusilor $. lichide: lava (magma a&uns la suprafat , lahar (curent noroios , izvoare fierbinti, gheizere (izvoare arteziene fierbinti , maare (lacuri circulare vulcanice '. gaze: emanatii de gaze, fumarole (dega&area unor gaze fierbinti , vapori de apa fierbinti (formati in urma contactului lavelor cu panzele de apa subterane #. forme mixte: scurgeri de piroclastite (fragmente solide de roci, lave, vapori de apa si gaze , plutonitele (roci magmatice de adncime formate la presiuni si temperaturi ridicate . (lasificarea eruptiilor: )ruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave, presiunilor e*ercitate de fortele tectonice si diferentelor de densitate dintre lava si rocile pe care aceasta le strabate. )*ista deosebiri in cazul fiecarui vulcan in ce priveste compozitia chimica a lavelor, continutul in gaze, vascozitatea acestora, temperature si pozitia ariei vulcanice. )ruptiile pot fi caracterizate in functie de violenta cu care sunt eliberate materiile incandescente in efuzive si e*plozive. Erupia efuziv este o erup+ie vulcanic silen+ioas, care scoate la suprafa+ lava cu vitez mic (spre e*emplu erup+iile vulcanului ,ilauea din -a.aii sunt efuzive . Erupie exploziv este o erup+ie puternic a unui vulcan care arunc n aer materia pe distan+e uria/e, putand fi foarte periculoas pentru locuitorii afla+i n apropiere de locul erup+iei. )*ista insa si o clasificare mai diferentiata, dup tipul de manifestare a erup+iei. Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizate prin emisii linistite, cu lave fluide, bazaltice, care sunt evacuate prin cratere sau fisuri. 0ceste eruptii nu produc victime dar pot afecta localitati sau cai de comunicatii. Vulcanii ha.aieni furnizeaza, prin eruptii, cantitati impresionante de lava fluida care se deplaseaza rapid sub forma de torente de lava ce se scurg chiar pe versantii cu

inclinare redusa. 1ava rezultata din eruptia vulcanului 2auna 1oa, din !3#4, s%a deplasat cu o viteza de pana la #4 5m6h. 0cest vulcan erupe, in medie, o data la '%7 ani, generand imense torente de lava ce pot ameninta uneori viata locuitorilor din zona. 8n 8slanda sunt peste !'4 de vulcani stinsi si peste '4 de puncte active de eruptie. )ste locul unde se poate observa la zi ce se intampla de obicei sub apa marii, avand in vedere ca vulcanismul de acest tip este legat de zona de rift a 0tlanicului de 9ord. Vulcanul 1a5i se afla in mi&locul unei falii de $7 5m lungime, in sudul 8slandei. )l a dat nastere, in anul !:3', celei mai puternice eruptii de lava din istorie, scurgerea de lava avand la un moment dat un debit de 7444 mc6s, acoperind o suprafata de 7"7 5mp. )ruptia a fost precedata de cutremure puternice ce s%au succedat timp de o saptamana si care au dat nastere unei falii din care a erupt un torent de lava ce s%a revarsat pe o lungime de 34 5m. Eruptii de tip strombolian sunt caracterisice vulcanilor care evacueaza lave mai vascoase, producand e*plozii moderate, ritmice. 9umele este dat de vulcanul Stromboli, situat in 2editerana, 8nsulele 1ipari, supranumit de navigatori ;<arul 2editeranei;, fiind folosit pentru orientarea pe timp de noapte. Stromboli este considerat drept unul dintre cei mai activi vulcani din )uropa. Pe baza marturiilor scrise, se pare ca acest vulcan, cu o inaltime de peste =44 m, erupe incepand cu anul '44 i.-r. la fiecare cateva minute, e*pulzand bucati incandescente de lava, zgura si cenusa. 1a intervale de cativa ani au loc eruptii violente, cu revarsari de lava, ceea ce a dus la depopulare masiva a 8nsulelor 1ipari, astazi locuind acolo doar cateva sute de persoane. >atorita activitatii continue si a zgomotelor produse in antichitate insula era considerata a fi lacasul lui )ol, zeul vantului. Eruptiile de tip vulcanian sunt caracterizate prin evacuarea unor lave foarte vascoase, care se solidifica foarte repede la suprafata, de obicei sub forma unui dop. 0cumularea gazelor si ascensiunea lavei impun o presiune crescanda asupra dopului format, pe care il e*pulzeaza impreuna cu portiuni din conul vulcanic. (ei mai cunoscuti vulcani de acest tip sunt Vulcano si Vezuviu. Vezuviul, unul dintre cei mai violenti vulcani ai )uropei, s%a facut remarcat prin eruptia din := d.-r. cand au fost distruse orasele Pompei si -erculaneum. >e atunci Vezuviul a mai erupt de vreo cateva zeci de ori, unele dintre aceste eruptii fiind foarte puternice. ?na dintre cele mai recente eruptii a Vezuviului ('%" iunie !=$= a dus la e*pulzarea a aproape !$ milioane mc de lava si materii vulcanice (cenusa, lapili si bombe vulcanice si a peste !,7 miliarde mc de gaze. @emperatura lavei la locul eruptiei a atins !#44A(, localitatile Pagano si (ampetelli fiind inundate de lava. Eruptiile pliniene se caracterizeaza prin e*pulzarea violenta in aer a gazelor si a cenusilor vulcanice, care a&ung in straturile superioare ale atmosferei. ?n e*emplu in acest sens este vulcanul filipinez Pinatubo, considerat stins pana la eruptia din !==!. 2ultumit unei prognoze fcut din timp, au fost evacuati zeci de mii de locuitori din regiune. (u toate aceste msuri au murit din cauza eruptiei 3:7 de oameni, regiunea fiind inundat cu scurgeri de piroclastite, gaze fierbinti, lava si cenus vulcanic. ?rmrile eruptiei au fost observate la distante enorme de vulcan, aerosolii a&ungnd n stratosfer si incon&urand globule terestru. B alt urmare a eruptei a fost formarea unei ceti cu continut n acid sulfuric, scderea temperaturii n medie cu 4,7 C( si reducerea stratului de ozon atmosferic. 0ceasta eruptie a avut loc dupa o perioada de liniste care a durat "!! ani.

Eruptiile peleene sunt caracterizate de prezenta ;norilor arzatori; care se revarsa pe pantele conului vulcanic in urma eruptiilor vulcanice. ?neori, prin consolidarea lavei pe cosul vulcanului, se formeaza un DspinE de lava. 9umele vine de vulcanul 2ont Pelee, situtat in arcul insulelor 0ntilele 2ari si 2ici (8nsula 2artinica . 0cesti Dnori arzatoriE sunt alcatuiti din cenusa si gaze, ei coborand pe versantii vulcanului cu peste $44 5m6h. @emperaturile ating valori de peste :44 de grade (elsius. )ruptia vulcanului 2ont Pelee, din anul !=4$, a provocat o e*plozie foarte puternica aruncand in aer un dop format in craterul vulcanului. 9orul arzator, cu temperatura de peste "44C(, format in urma eruptiei, s%a pravalit pe versantii vulcanului cu o viteza de peste !"4 5m6h,fiind urmata de o unda de soc puternica. >in cei '4.444 de locuitori ai orasului a supravetuit doar doi. Eruptiile ultravulcanice sunt de o violenta e*trema datorita acumularii gazelor si a vaporilor de apa rezultati din contactul apei marii cu rezervorul subteran de magma. (ea mai cunoscuta eruptie de acest tip a fost cea a vulcanului ,ra5atau (sau ,ra5atoa , din anul !33' ($"%$: august , considerata drept ;catastrofa mileniului ; prin violenta, spectaculozitatea si numarul de victime provocate. Fgomotul provocat de e*plozii a putut fi auzit de la 7444 5m distanta, iar cenusa vulcanica a fost e*pulzata la 34 de 5m inaltime, formand un nor ce a produs intuneric total pe o raza de circa !74 5m, si care a durat trei zile. )*plozia principala a fost urmata de formarea unui val urias, tsunami, cu o inaltime de aproape '4 m, care a ;maturat; tarmurile insulelor Gava si Sumatra, provocand moartea a apro*. 34 444 de oameni si pagube materiale imense. (aldera care a luat nastere in urma acestei e*plozii avea fundul la $:4 m sub nivelul oceanului, &umatate din 8nsula ,ra5atau disparand. 8n anul !='4, in urma unor eruptii submarine, a luat nastere o noua insula, numita 0na5 ,ra5atau (copilul lui ,ra5atau . 0ctivitatea vulcanica: -azardele legate de eruptiile vulcanice pot fi diferentiate in functie de pericolul pe care il reprezinta si de distrugerile pe care le provoaca in hazarde primare si hazarde secundare. Hazardele primare cuprind e*ploziile vulcanice, curgerile de lava, curgerile de piroclastite, caderile de cenusi vulcanice si emisia de gaze fierbinti. )*ploziile vulcanice sunt deosebit de periculoase si fac numeroase victime pe suprafete largi in &urul craterului. >istrugerile materiale inregistrate, in care pot intra localitatile, padurile sau caile de comunicatii, se datoreaza suflului e*ploziei. (urgerile de lava afecteaza localitatiile aflate in imediata apropiere a craterului sau a fisurii prin care aceasta iese la suprafata. Pot fi e*trem de violente atunci cand magma se acumuleaza in cantitati mari in interiorul craterului, acumulari care se scurg brusc, distrugand totul in cale. )*.: 8%le -a.ai cunosc mari curgeri de lava care acopera periodic terenuri intinse, distrugand culturi si localitati, provenite de la vulcanii 2auna si ,ilauea. (urgerile de piroclastite se desfasoara sub forma unor avalanse sau a unor nori arzatori, iar materialul deplasat cuprinde un amestec de lava, cenusi vulcanice, fragmente de roca vulcanica, vapori si gaze cu temperaturi cuprinse intre "44 si !444A(. 2ateria incandescenta se deplaseaza cu viteze

foarte mari pe con distrugand totul in cale. )*.: eruptiile vulcanilor din 2t. Pelee din 8.2artinica, 2erapi din 8.Gava sau Vezuviu. (aderile de cenusi vulcanice distrug vegetatia si culturile agricole si duc la prabusirea cladirilor. Hazele produse de vulcan au un puternic miros de sulf si pot fi in unele cazuri to*ice. <oarte periculos este dio*idul de carbon care, fiind mai greu, se acumuleaza in zonele depresionare si provoaca victime prin asfi*iere.

Hazardele secundare cuprind curgerile de noroi (numite lahar , alunecari de teren, inundatii si valuri uriase (tsunami . 1ahar denumeste curgerile de cenusi vulcanice in amestec cu apa provenita de la ploi, topirea brusca a zapezilor sau a ghetarilor sau din deversarea apelor unor lacuri situate in crater, toate acestea generand supraumezirea materiilor vulcanice. )*.: eruptia vulcanului ,alut din Gava (!=!= a fost insotita de laharuri care au ucis 7744 de persoane. 0lunecarile se produc in urma ruperii unor parti din conul vulcanului. 8nundatiile se produc datorita ploilor abundente care insotesc eruptiile vulcanice (cenusile vulcanice au rol de nuclee de condensare si opturarii vailor cu materii vulcanice. )ruptiile vulcanice sunt de multe ori precedate de cutremure de pamant, de emisii de gaze si de vapori prin fisuri, de uscarea vegetatiei, de modificari ale temperaturii si compozitiei chimice a izvoarelor. @oate aceste fenomene dau posibilitatea prognozarii eruptiei si luarii de masuri adecvate in acest sens. Iaspandirea pe glob: Pe @erra e*ista peste 344 de vulcani activi, a caror distributie este in stransa legatura cu liniile tectonice care separa placile litosferice, si alte cateva sute de mii de conuri vulcanice inactive (stinse . Vulcanii activi sunt situati in zone de subductie, in zone de rift si in J punctele fierbinti K ale scoartei terestre (J hot%spot K . 8n zonele de subductie o placa tectonica patrunde sub cea alaturata, vulcanii aflati in astfel de zone fiind cei mai numerosi. 8n mare parte acestia se afla in &urul Bceanului Pacific, aceasta grupare purtand numele de J (entura de foc a Pacificului K, insumand cca. "4L din totalul vulcanilor activi. 0ceasta centura se e*tinde in 8ndonezia, Gaponia, 8% le 0leutine, 8%le ,urile, 8%le <ilipine, in vestul 0mericii de Sud si de 9ord si in 0merica (entrala. >in aceiasi categorie fac parte si vulcanii din 8talia, Vezuviu si )tna, acestia fiind e*trem de periculosi deoarece eruptiile lor sunt insotite de e*plozii. Zonele de rift se caracterizeaza prin miscari divergente ale placilor tectonice. 2a&oritatea rifturilor sunt localizate pe fundul oceanelor dar se gasesc si pe uscat, cum este cazul 2arelui Iift )st%0frican. 8n aceiasi categorie se incadreza si vulcanii din partea centrala a Bceanului 0tlantic % vulcanii din 2area (araibilor si cei din lungul 2arii dorsale medio%atlantice ((anare, 0zore, 8slanda, <eroie, 0ntile , cu peste !44 de vulcani activi.

0 treia categoria a vulcanilor activi sunt cei care apar in punctele fierbinti din interiorul placilor litosferice, in aceste zone scoarta terestra fiind mai subtire. 8n aceasta grupa se incadreaza vulcanii din 8%le -a.ai. Studiu de caz: Vulcanul E !af!alla!"#ull (ea mai racenta eruptie a unui vulcan care a avut repercursiuni insemnate a fost cea a vulcanului islandez )M&af&alla&N5ull. Vulcanul, situat in apropiere de capitala 8slandei, IeM5&avi5, a erupt pentru prima data dupa $44 de ani de inactivitate si conform studiilor specialistilor, va ramane activ in urmatorii "4 de ani, varful de activitate al acestuia fiind asteptat in $4'4. 0cesta, cu o inaltime de !""" m si acoperit de o calota glaciala de $44 m grosime, a mai avut alte trei eruptii importante de%a lungul istoriei : in =$4, in !"!$ si in !3$'. 0cestea au fost urmate de eruptii ale vulcanului din apropiere, ,atla. 0ctivitatea seismica a inceput la sfarsitul anului $44= pentru a fi urmata de doua eruptii importante, prima pe $4 martie $4!4, iar cea de%a doua pe data de !# aprilie a aceluiasi an, a doua dintre acestea provocand intreruperi serioase ale traficului aerian in mai multe tari europene. )ruptiile au putut fi prognozate din timp datorita cutremurelor de mica intensitate care aveau ca epicentru zona din &urul vulcanului, luandu%se masuri in sensul evacuarii populatiei amenintate si blocarii accesului in zona de risc. <isura care a rezultat are o lungime de 744 m, fiind pozitionata pe directia nord%est spre sud%vest. (uprinde !4%!$ cratere care arunca in aer lava cu o temperatura de !444C( pana la !74 m inaltime. 1ava este relativ vascoasa, curgand destul de lent, ceea ce face ca aceasta eruptie sa fie una tipica de efuziune. B e*plozie de vapori a avut loc la $' martie $4!4, cand lava fierbinte a intrat in contact cu zapada, emitand o coloana de vapori pana la inaltimea de : 5m. )ruptia a eliberat intre !74 444 si '44 444 tone de dio*id de carbon pe zi. Spre deosebire de prima eruptie, cea de%a doua a avut loc chiar sub calota de gheata. 0pa rece a zapezii topite raceste lava foarte repede si creaza mici particule de sticla care sunt amestecate in coloana eruptiei. 0cest lucru, dar si magnitudinea eruptiei, mai mare decat prima, au creat un nor de eruptie plin cu fragmente de sticla care este foarte periculos pentru motoarele avioanelor. (u toate ca o parte a cenusii a cazut la pamant in 8slanda, cea mai mare parte a fost dusa de vant spre est ceea ce a dus la inchiderea multor aeroporturi din )uropa. )fectele pe termen lung asupra mediului nu pot fi inca cunoscute cu precizie. Pana la !# aprilie $4!4 nu se masurase inca un efect la fel de mare asupra temperaturii globale ca acela cauzat de eruptia vulcanului Pinatubo din <ilipine in !==!. (u toate acestea eruptiile pot duce la fenomene meteorologice neobisnuite, asa cum s%a intamplat in cazul eruptiei vulcanului 1a5i care se crede ca a cauzat de la furtuni de grindina si pana la inghetarea fluviului 2ississippi la 9e. Brleans.

Iuican >iana (lasa a O8%a (