UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI

REFERAT LA PROCESAREA DESEURILOR

INCINERAREA DESEURILOR

STUDENT: POP OANA-LAVINIA IPMI, ANUL IV, GR 1B

2010

De-a lungul anilor descoperirile stiintifice au propulsat populatia, aceasta cunoscand o evolutie exponentiala datorita stiinei i tehnicii moderne, care au sporit nemsurat puterea omului, si au ridicat, n medie, nivelul de via de pretutindeni. Dar reversul civili aiei industriale contemporane, al progresului material a fost i este cantitatea tot mai mare de deseuri generate. !n iua de a i deseul este o resursa economica si nu se pune pro"lema sa ne de"arasam pur si simplu de deseuri asa cum se facea pana acum. !n ultimii ani contextual in care se face gestionarea deseurilor a evoluat foarte mult. #ospodarirea deseurilor,este una dintre dintre pro"lemele ma$ore de mediu. %data ce un deseu a fost produs cea mai "una cale de a reduce sau de a elimina impactul sau negative asupra mediului este revalorificarea sa. &alorificarea poate urmari recuperarea de material sau recuperarea de energie.

1. Principiul gestiunii integrate a deseurilor

De mentionat este faptul ca educarea populatiei $oaca un rol cheie in gestionarea deseurilor si ca nu se poate atinge nici un o"iectiv fara participarea acesteia. a.Principiul 4R-V Deseurile contin intr-o proportie semnificativa materiale care au o valoare importanta importanta pe paita, cum ar fi' hartia, cartonul sau sticla. #estiunea integrate a deseurilor permite ca toate aceste componente de mai sus sa fie considerate ca una singura,dar care se supune urmatoarelor prioritati()*+-&,-. Reducerea sursei . permite minimi are tuturor efectelor nefaste asupra mediului care re ulta din eliminarea unui produs. Domeniul am"ala$elor este cel mai propice pentru reducerea deseurilor. De asemnea,

se pot schim"a anumite atitudini de viata pentru a produce mai putine deseuri. Refolosirea . prelungeste viata utila a unui "un fara a se modifica starea lui originala. De exemplu' reumplerea recipientelor sau repararea diferitelor on"iecte stricate . Recuperarea . consta in sortarea deseurilor pe categortii si depo itarea lor in recipiente sau in locuri destinate acestui lucru. /a cuprinde de asemenea toate tehnicile care au ca scop recuperarea la maxim a materialelor. Reciclarea . permite fa"ricarea unor noi produse prin transformarea produselor selectionate. +eciclarea depinde de existenta si de voltarea pietei pentru produsele recuperate si de acceptarea acestora de catre consumatori. Valorificarea . asigura o refolosire a deseurilor ca susra energetica. 0n exemplu de valorificare este captarea a"urilor re ultati din procesul de incinerare a deseurilor, pentru producerea de electricitate sau pentru utili area lor ca sursa de caldura. b. Politici de gestiune a deseurilor 1inisterul 1ediului din 2ue"ec (3anada- a lansat recent politica sa de gestiune integrate a deseurilor. %"iectivele teoretice ale acestei politici' - deoarece este mai logic sa se reutili e e resursele decat sa se risipeasca si pentru a prelungii viata instalatiilor de eliminare a deseurilor, cantitatea de deseuri se va reduce cu 456, iar volumul lor cu 706. - pentru a asigura un mediu de calitate pentru locuitoriii din 2ue"ec, metodele de eliminare a deseurilor tre"uie sa fie adecvate si sigure. 8olitica 1inisterului 1ediului din 2ue"ec se vrea a fi un program am"itios, in timp ce, in plan practic, nu exista "ugete speciale pentru atingerea o"iectivelor de reducere a deseurilor si nu sunt preva ute nici noi legi in acest sens. 8rincipala lacuna a acestei politici este ca nu ofera

nici locuitorilor, nici intreprinderilor si municipalitatii metode concrete pentru reali area acestor o"iective, iar costurile sunt foarte ridicare.

2. Moduri de gestionare a deseurilor

a. Centrele de transbordare a deseurilor 3entrele de trans"ordare vi ea a reducerea costurilor de transport a deseurilor intre locurile de colectare si centrele de eliminare sau de tratament. Deseurile se pot trans"orda , de exemplu, in vagoane feroviare. !n timp ce deseurile tran itea a aceste centre, se mai pot regasi alte activitati in acelasi spatiu' tran itul colectei selective. b. Gropile sanitare &om vor"i despre rolul pe care il $oaca gropile sanitare in gestiunea integrate a deseurilor. !n 90: ma$oritatea cantitatilor de deseu sunt ingropate, urmate in deaproape de un procenta$ al celor reciclate, ultima categorie fiind a celor incinerate. ;ousi se prevede o diminuare a numarului centrelor de ingropare in 90:. 8rincipalele pro"leme care au dus la scaderea ponderii acestei metode de inlaturare a deseurilor sunt' - pro"leme de protectie a mediului asociate cu gropile sanitare< - riscurile de contaminare< - dificultatea infintarii de noi centre< - avantul noii politici )*+-&, care favori ea a ingroparea. 8roducerea "ioga ului este o alta pro"lema. !n afara de faptul ca generea a un miros neplacut, "ioga ul provoaca explo ii. 8rincipalele amena$ari intr-un centru de ingropare ' - halda tre"uie sa fie impermea"ili ata cu geotextile si argile<

- halda tre"uie sa dispuna de un sistem de captare a lixiviantului si de tratare a acestuia< - tre"uie sa existe si un sistem de captare si tratare a "ioga ului< - pentru a ne asigura ca lixiviantl si "ioga ul nu scapa din halda tre"uie sa existe un sistem de control. /ste recomandat sa se efectue e o inspectie vi uala a tuturor deseurilor care intra in halda si sa se perceapa tarife speciale pentru cei care nu reciclea a anumite produse. % triere in "alotii de desuri permite reducerea cantitatii de lixiviant format si cresterea capacitatii haldei. 3hiar si haldele pot fi reciclate si transfornate in terenuri de golf, amfiteatre, depo ite, parcuri, oglin i de apa. !n ilele noastre nu se mai vor"este de incinerarea deseurilor ci de valorificarea lor. =ici nu se pune pro"lema arderii deseurilor fara retinerea enegiei. !n general este mai economic sa se produca electricitate, iar daca exista intreprinderi in ona se pot prodece a"uri. !ncineratorul din 2ue"ec (3anada-, de exemplu, vinde toata productia de a"uri unei intreprinderi de hartie.

3. le!ente de strategie de !anage!ent a deseurilor

8rintre primele documente de politic sectorial ela"orate de 3omisia /uropean se numr 9trategia de 1anagement a Deeurilor. :ceast strategie cuprinde o serie de recomandri referitoare la' - prevenirea generrii de deeuri prin m"untirea tehnologiilor de fa"ricaie< - reciclarea i reutili area deeurilor< - optimi area eliminrii finale a deeurilor< - reglementarea transportului deeurilor<

- aciuni de remediere a contaminrii produse ca urmare a gestionrii necorespun toare a deeurilor. :nali >nd relaia de voltare economic - mediu ncon$urtor, se remarc cinci factori eseniali cu contri"uii diferite la scderea sau creterea nivelului de degradare a mediului am"iant, inclusiv a resurselor naturale' - nivelul activitii economice sau mrimea economiei< - structura sectorial a economiei< - nivelul tehnologic existent< - cererea de reglementri n privina mediului< - politica i cheltuielile de conservare i prote$are a mediului am"iant. Deoarece de voltarea economic repre int o cau principal a degradrii mediului, n virtutea principiului de voltrii dura"ile este necesar de a reconcilia o"iectivul creterii competitivitii cu cel al prote$rii mediului. :cest fapt este posi"il, n acest sens 3omisia /uropei sta"ilind patru principii organi atorice pe care s se "a e e viitoarele iniiative n domeniul proteciei mediului' - predicti"ilitatea< - integrarea< - flexi"ilitatea< - raportul optim costuri . efecte. 9e aprecia c fa de ncercarea de a identifica i remedia ceea ce s-a deteriorat este prefera"il introducerea unor procese industriale nepoluante. +spunsul societii umane la actuala cri am"iental ale crei componente de "a sunt suprapopularea, epui area resurselor i poluarea este dat de de voltarea dura"il care se propune a fi modelul de de voltare a omenirii n viitor.

:ceasta tre"uie s corespund necesitilor pre entului fr a compromite posi"ilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti. %"iectivul general al de voltrii dura"ile este de a gsi un optim al interaciunii dintre patru sisteme' - economic< - uman< - am"iental< - tehnologic.

4. "ncinerarea deseurilor
!ncinerarea deseurilor este cea mai raspandita metoda,fiind metoda cea mai directa si mai simpla.1a$oritatea instalatiilor de tratare mai importante,sunt racordate la un sistem de recuperare a energiei. +ecuperarea de energie inseama producerea de energie din deseuri mena$ere. +ecuperarea de energie impune pre enta in vecinatatea instalatiei a unuia sau mai multor consumatori, care vor fi alimentati cu energie direct din procesul de incinerare, sau daca nu exista consumatori in apropiere este necesara instalarea unui sistem de producere a electricitatii. 4.1."ncinerarea !ncinerare este un procedeu termic de eliminare a deseurilor solide prin care se reduce volumul si masa deseurilor solide ur"ane. 0tili area incineratoarelor, com"inata cu valorificarea energetica a deseurilor permite reducerea cantitatii de deseuri si recuperarea energiei continuta in deseuri in timp ce se controlea a cantitatea emisiilor de ga provenite din procedeu. 8rincipalele elemente ale unui sistem de incinerare sunt'

-incineratorul< -sistemul de recuperare a energiei< -sistemul de epurare al ga ului. 4.2.Pocedeul incinerarii 8rincipiile de "a a ale unui incinerator sunt simple.9copul este de a o"tine o com"ustie complete a deseurilor solide. 8rodusele care re ulta dintr-un incinerator sunt' - #a ul< - ?gura (cenusa-< - &aporii< - /fluentii lichi i. 9chema fluxului din figura de mai $os repre inta modelul simplificat al unui incinerator de deseuri solide. !n acest model, deseurile solide sunt descarcate intr-o fosa de depo itare. :limentarea cuptorului se reali ea a cu a$utorul unui gratar (cleste, carlig-. !n interiorul cuptorului, aerul este in$ectat traversand patul de deseuri astfel incat se optimi ea a com"ustia.

:legera tipului de incinerator este in mod o"isnuit determinata numai de natura deseurilor solide. ;otusi, deoarece natura deseurilor poate varia in cursul unui an, alegerea incineratorului se poate dovedii dificila. :u fost experimentate mai multe tehnici pentru o"tinerea unei incinerari "ine controlate, de aceea exista mai multe tipuri de incineratoare care permit o "una com"ustie. 4.3. #ipuri de incineratoare !ncineratoarele se pot clasifica in urmatoarele categorii' - 3uptoare rotative<

- 3uptoare in strat fluidi at< - 3uptoare cu gratare mo"ile. $.Cuptoare rotati%e. :ceste sunt construite dintr-un tam"ur in care sunt introduse deseurile ce ard inaintand spre iesire su" actiunea rotativa a cuptorului.:ceasta rotatie permite un contact mai "un aer-com"usti"il prin "ascularea neincetata a deseurilor. :cest tip de cuptoare este recomandat deseurilor cu putere calorifica redusa si in general pentru de"ite mici. !n acest ca apar pro"leme cu etansarea. &.Cuptoare in strat fluidi'at. 9e caracteri ea a printr-o ardere in suspensie.:cest tip de cuptoare consta dintr-o incinta captusita cu caramida refractara, divi ata in trei comprtimente suprapuse. 3ompartimentul de "a a serveste ca plin de aer cald insuflat, al doile compartiment contine agregatele,nisipul si pietrisul care sunt tinute in suspensie prin aerul insuflat, iar al treile compartiment foloseste ca si camera de com"ustie. :gregatele cu o temperature de aproximativ @00A3 si mentinute in suspensie, intra in contact cu deseurile introduse prin partea superioara. C.Cuptoare cu gratare !obile. ;ipul de incinerator cel mai raspandit este acela unde inaintarea deseurilor se face pe un plan inclinat mo"il compus din gratare, lanturi, tam"ururi si "are care favori ea a com"ustia prin amestecarea permanenta a deseurilor, lucru care permite ca aerul sa intre in contact cu deseurile. !ntr-un astfel de sistem vom gasi intotdeauna' -un dispo itiv de alimentare cu deseuri< -un suport de com"ustie, care com"ina functia de avansare a deseurilor cu cea de extractive a gurii<

-un dispo itiv. !n toate instalatiile moderme vom gasi de asemenea o camera de com"ustie care este cuplata la recuperatorul de caldura< in general acest recuperator face corp comun cu camera de com"ustie. 4.4. Procedeul recuperarii energiei. !ncineratorul dega$a o mare cantitate de caldura recupera"ila su" forma de vapori si de aceea se poate utili e cu diverse scopuri' -incal irea podelelor< -producerea de apa calda< -conversia in energie mecanica cu a$utorul unei tur"ine< -conversia in energie electrica cu a$utorul unui tur"o-alternator. 8roducerea de electricitate pornind de la vapori, poate in anumite ca uri sa asigure venituri su"stantiale, chiar mai mari decat veniturile o"tinute din van area vaporilor pentru incal ire, dar in alte ca uri se intampla tocmai invers. /vident, totul depinde de piata energetica locala, fiecare ca fiind unic. % alta aplicatie care pre inta interes este cea de cogenerare prin care se produce electricitate la un anumit nivel de putere, pentru ca in final sa se vanda vapori su" presiune. :ceasta aplicatie presupune utili area unei tur"ine cu extragere de vapori< in acest fel se poate optimi a productia energetica in functie de cel mai "un randament glo"al al procesului. 8roducerea de electricitate pornind de la incinerarea deseurilor reclama o investitie initiala considera"ila,din cau a presiunii nete ridicate care se cere. !n general se admite ca, pentru a o"tine conditii optime si randamente termodinamice "une pentru producerea de electricitate, vaporii tre"uie sa ai"a 50 "ari si 4B7A3.

;inand cont de conditiile actuale de utili are a vaporilor in tur"ine (tur"ine cu condensare sau tur"ine cu extragere de vapori-, de eficacitatea ansam"lului cuptor-ca an, precum si de puterea calorica inferioara a desurilor se poate sta"ili o regula de estimare a nivelului productiei electrice in ilele noastre cu a$utorul unui incinerator de deseuri solide. :ceasta regula stipulea a ca, pornind de la deseuri cu compo itie tipica si de la un cuptor ca an care are un randament de B06 raportat la 8cl, este posi"il sa se produca intre 700-B00 CD EtEh. :ceasta estimare presupune utili area de echipamente cu capacitate integrala. !n plus de notat este faptul ca ea se "a ea a pe puterea calorifica tipica deseurilor ur"ane nord-americane. Figurile a, ", c repre inta scheme fluxului tehnologic de recuperare a energiei, cu a$utorul echipamentelor ca an-tur"ina. a.(iste! de turbine cu %apori - acest sistem este cel mai utili at in producerea de electricitate'

Ge er!%or

Pu%ere! ele"%ri"

Co&bu'%ibi

Boile r

Turbi ! "u #!$ori

I "!l(i%or Co )e '! %or Po&$! )e !li&e %!re !

b.(iste! de turbine cu ga' - necesita un com"usti"il lichid sau ga os, provenit de la procedee "iologice sau de la piroli a.
G!( "o&$ri&!% Co&$re'orul %urbi ei Co&bu'

C!&er! )e "o&bu'%%ie Ge er!%or Pu%ere ele"%ri"! Turbi ! )e +!(

+!(o'

Aer

E,*!u'%or

c.(iste! de !otor cu co!bustie interna - utili ea a pistoane alimentate cu com"usti"il lichid sau ga os, provenit din procedee termice sau "iologice ale deseurilor solide'

Mo%or "u Co&bu'%ie i %er !

Ge er!%or Pu%ere ele"%ri"!

Co&bu'%ibil li"*i) '!u +!(o'

a.(iste! de turbine cu %apori si boiler

Abur Ge er!% or

Turbi ! "u #!$ori Co&bu'% ibil

Pu%ere ele"%ri "!

Boiler Abur $% $ro"e' Co )e '!% )e l! $ro"e'

b.(iste! de turbine cu ga' si boiler

Abur Boiler

Turbi ! "u +!(

Co )e '!% )e l! $ro"e'

Pu%ere ele"%ri"! Co&bu'%ibil +!(o'

c.(iste! de !otor cu co!bustie interna si boiler

S"*i&b!%or )e "!l)ur!

A$! -ierbi %e '$re $ro"e' A$! re"e )e l! $ro"e'

Mo%or "u "o&bu'%ie i %er ! Ge er! .or

Boiler

Abur '$re $ro"e'

Pu%ere ele"%ri"!

Co )e '!% )e l! $ro"e'

4.). Conceptia incineratorului !nca din etapa de conceptie tre"uie luate masuri pentru ca incineratorul sad ea un randament de cim"ustie satisfacator. 8entru aceasta tre"uie o"tinuta o com"inatie accepta"ila intre conditiile de temperatura, timpul de sttionare si amestecul de gar in ona de com"ustie. 3aldura produsa in ona de com"ustie depinde de puterea calorifica a deseurilor si a com"usti"ilului de re erva, de tipul incineratorului, de aportul de aer, de mentinerea unui randament optim de com"ustie. ;emperaturile reale o"tinute depind de piederile termice. :cestea se pot produce' - prin conductie (transferul de caldura prin peretele incineratorului-< - prin radiatie si convectie(pierderi la inaltime-< - pierderile de caldura prin convective pot avea loc si prin evacuarea produsilor de com"ustie si la reincal irea amestecului aer-com"usti"il, in functie de cantitatea de aer in exces si de vite a cu care energia continuta in com"usti"il este eliminata.

3u cat vite a de com"ustie creste, creste si temperatura, totusi temperatura maximala care se poate o"tine intr-un sistem este limitata de materialele utili ate pentru construirea incineratorului. 8entru ca com"ustia sa fie eficienta, intr-o anumita masura si pentru ca temperatura sistemului sa fie cea potrivita tre"uie ca, com"usti"ilul sa fie "ine amestecat in incinerator. 3unoscand natura varia"ila a deseurilor solide, este practic imposi"il sa se efectue e o incinerare cu o cantitate stoichiometrica de aer. ;impul de stationare este perioada necesara pentru o amestecare profunda a aerului si a com"usti"ilului, acesta constituind si un parametru crucial. De asemenea volumul incineratorului tre"uie sa fie sufficient de mare pentru a permite ga ului si com"usti"ilului sa se amestece si sa arda complet. =ormele de conceptie recomandate pentru incineratoarele de deseuri neconditionate raspund cerintelor actuale si tre"uie aduse la current pe masura ce tehnologia va evolua. Daca de exemplu intr-o instalatie data se poate o"tine aceeasi eficacitate de com"ustie la o temperature mai mica de 1000 grade 3elsius, se poate defini o noua temperature minimala pentru sistemul in discutie.

)."ncinerarea deseurilor to*ice

Dependenta societatii moderne de materiale sintetice a generat in mod inevita"il o inpresionanta productiede deseuri toxice.Ga depo itarea unor astfel de deseuri apar pro"lem legate de contaminarea apelor de suprafata si a pan ei fratice. 8rin urmare o gospodarire responsa"ila a acestor deseuri este imperioasa cand se pune pro"lema eliminarii lor. :ctualmente se optea a din ce in ce mai mult pentru incinerare ca metoda de eliminare. /ste insa adevarat ca instalatiile de incinerare

concepute necorespun ator si care sunt exploatate inadecvat pot pre enta un pericol real pentru mediu si pentru sanatatea populatiei. 8rincipalele pro"lem legate de incinerarea deseurilor periculoase au in vedere natura,forma si continutul materialelor eliminate. 3ompusii de "a a care se iau in calcul la ela"orarea normelor in materie de incinerare a deseurilor periculoase' a.#a ele acide' acid clorhidric,acid fluorhidric,acici de a ot,aci i de sulf< ".1etale' arsen,"eriliu,cadmiu,crom, cupru, mercur, argint, aluminiu, nichel, plum"< c.3ompusi organic' clor-"en enii, pHoliclorurile de "ifenil, hidrocar"uri aromatice policiclice, clorofenoli, di"en o-para-dioxine policlorurate.

+. #e,nici de incinerare a deseurilor periculoase

3onceptia si proiectarea unei instalatii de incinerare depinde de tipul deseurilor si provenienta lor. 8e terenul unei societati de produse chimice, ce generea a deseuri de un anumit tip, poate fi instalat un incinerator speciali at. ;ratarea deseurilor generate de o gama extinsa de procese tre"uie sa fie reali ata intr-un sistem complex de monitori are. 8repararea si manipularea deseurilor' -eseurile lic,ide sunt de o"icei amestecate apoi sunt pompate si in$ectate in camera de com"ustie cu a$utorul unor du e sau a ar atorelor cu evaporare. .a!olurile sunt antrenate prin intermediul pompelor,catre a$uta$e,care in$ectea a materialele in camera de ardere. :$uta$ele sunt de o"icei racite cu apa. -eseuri solide pot o"tine o ardere mai "una daca sunt maruntite uniform. !n unele ca uri deseurile solide sunt amestecate cu un lichid pentru a fi transformate su" forma unui namol fluid.