PARTE LAMURITOARE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Ce este Catehismul ortodox? Ce inseamna ortodox si Ortodoxie? Care este scopul insusirii si pastrarii invataturii ortodoxe? Ce este mantuirea? Cine se poate mantui? Care sunt conditiile mantuirii? Unde se gaseste adevarul care duce la mantuire? De la cine are Biserica Ortodoxa adevarul deplin? Cum a dat Dumnezeu acest adevar?

DESCOPERIREA DUMNEZEIASCA

10. Ce se intelege prin Descoperirea dumnezeiasca? 11. Descoperirea dumnezeiasca s-a dat tuturor oamenilor? 12. Cine au fost vestitorii Descoperirii dumnezeiesti? 13. Cum trebuie sa fie primita. Descoperirea dumnezeiasca? 14. In ce anume se cuprinde Descoperirea dumnezeiasca pastrata de Biserica?
SFANTA SCRIPTURA

15. Ce este fanta criptura? 16. e poate intelege usor fanta criptura? 17. Cine poate sa talcuiasca fara gresala fanta criptura? 18. !oate oricine sa citeasca fanta criptura? 19. Ce se cere pentru citirea cu folos a fintei cripturi? 20. Ce trebuie sa facem daca ni se ivesc nedumeriri cand citim fanta criptura?
SFANTA TRADITIE

21. Ce este fanta "raditie? 22. fanta "raditie are aceeasi valoare ca si fanta criptura? 23. Ce invatam indeosebi din Catehismul ortodox? PARTEA INTAIA
CREDINTA

24. Ce este credinta? 25. Unde se cuprinde invatatura credintei crestine?

SIMBOLUL CREDINTEI

26. Ce este imbolul Credintei?

DUMNEZEU TATAL

27. Care este articolul # din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 28. Care este invatatura crestina despre om? 29. Unde a asezat Dumnezeu pe cei dintai oameni si cum traiau ei acolo? 30. Cum au cazut in pacat primii oameni si care este pacatul lor? 31. $ parasit Dumnezeu pe oameni dupa caderea lor?

DUMNEZEU FIUL

32. Care este articolul % din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 33. Care este articolul & din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 34. !rin ce se adevereste ca Iisus 'ristos este (antuitorul fagaduit? 35. Care este invatatura despre !reacurata )ecioara (aria? 36. Care este articolul * din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 37. Cum a castigat Domnul nostru Iisus 'ristos mantuirea sau impacarea oamenilor cu Dumnezeu? 38. Cum ne m+ntuim prin patimile ,i moartea Domnului nostru Iisus 'ristos? 39. !entru ce cinstim sf+nta cruce? 40. Care este articolul - din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 41. Ce a facut (antuitorul Iisus 'ristos dupa moarte si inainte de Inviere? 42. Ce dovedeste (antuitorul prin Invierea a? 43. Care este articolul . din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 44. Care este articolul / din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 45. Care este articolul 0 din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
BISERICA

46. Care este articolul 1 din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde? 47. Ce este Biserica? 48. Cine sunt membrii Bisericii? 49. De ce-i cinstim pe sfinti? 50. De ce cinstim sfintele moaste? 51. De ce cinstim sfintele icoane? 52. 2ste Biserica numai vazuta sau numai nevazuta? 53. Care este conducerea Bisericii? 54. De ce Biserica este numita3 una4 sfanta4 soborniceasca si apostoleasca? 55. Ce se cuvine sa mai stim despre Biserica? 56. !oate Biserica sa greseasca? 57. Care este articolul #5 din imbolul Credintei si ce invatatura cuprinde?
SFINTELE TAINE

58. Ce este fanta "aina? 59. Ce este harul? 60. Cate finte "aine a asezat (antuitorul? 61. Cui a lasat (antuitorul dreptul de a savarsi fintele "aine? 62. fanta "aina a Botezului 63. fanta "aina a Ungerii cu fantul (ir 64. fanta "aina a Cuminecaturii 65. fanta "aina a !ocaintei

PARTE LAMURITOARE

1. Ce este Catehismul orto o!" Catehismul ortodox este cartea in care se cuprinde pe scurt invatatura de credinta a Bisericii Ortodoxe.

#. Ce i$seam$a orto o! si Orto o!ie" Ortodox inseamna dreptcredincios sau dreptmaritor. Ortodox este acela care are in sufletul sau dreapta credinta in Dumnezeu4 care se inchina dupa cuviinta lui Dumnezeu si care traieste dupa poruncile 6ui. Ortodoxia este dreapta invatatura de credinta4 de inchinare si de traire4 pe care Dumnezeu a descoperit-o lumii4 la inceput4 in chip mai general4 prin alesii ai din poporul evreu4 pana la venirea (antuitorului4 si apoi4 in chip lamurit4 prin Domnul nostru Iisus 'ristos. Invatatura aceasta este tinuta de fanta noastra Biserica Ortodoxa4 fara stirbiri si fara adaugiri omenesti4 adica asa cum a descoperit-o (antuitorul4 cum au vestit-o fintii $postoli4 cum au talmacit-o fintii !arinti si cum au propovaduit-o slu7itorii bisericesti din neam in neam4 pana in zilele noastre.

%. Care este s&o'ul i$susirii si 'astrarii i$(ataturii orto o!e" copul insusirii si pastrarii invataturii ortodoxe este o vietuire dupa voia lui Dumnezeu in lume si dobandirea mantuirii.

). Ce este ma$tuirea"

(antuirea este slobozirea din robia pacatului si a mortii precum si dobandirea vietii celei vesnice4 in unire cu Dumnezeu. (antuirea ne-a fost facuta cu putinta de Dumnezeu prin Intruparea4 8ertfa si Invierea )iulul au4 Domnul nostru Iisus 'ristos4 care a venit in lume 9pentru noi si pentru a noastra mantuire9. $dica4 (antuitorul nostru Iisus 'ristos prin lucrarea a de mantuire a deschis pentru oameni portile imparatiei cerurilor4 care erau incuiate dupa caderea in pacat. 2l da putinta tuturor care voiesc sa-6 urmeze4 in Biserica a4 sa intre in acea Imparatie sau viata vesnica. (antuirea deci este un proces teandric complex si continuu4 la care suntem anga7ati intreaga noastra viata4 din care pricina ni se si spune3 9Lucrati mantuirea voastra9 :)ilipeni %4 #%;. !rin urmare nimeni nu poate spune in aceasta viata3 unt mantuit.

*. Ci$e se 'oate ma$tui" Orice om se poate mantui4 daca indeplineste conditiile mantuirii. Caci Dumnezeu nu impiedica pe nimeni de la mantuire4 ci 9voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si sa vina la cunostinta adevarului9 :# "imotei %4 *;.

+. Care su$t &o$ itiile ma$tuirii" Conditiile mantuirii sunt3 harul dumnezeiesc4 credinta si faptele bune. $dica acela se mantuieste care face parte din adevarata Biserica4 unde se poate impartasi de dumnezeiescul har4 prin fintele "aine4 unde dobandeste dreapta credinta in adevarul mantuitor si unde este indrumat sa savarseasca fapte bune. !rimirea harului dumnezeiesc este de neaparata trebuinta pentru mantuire4 fiindca insusi (antuitorul ne spune3 9Fara de mine nu puteti face nimic9 :Ioan #-4 -;4 iar fantul $postol !avel zice3 9In har sunteti mantuiti9 :2feseni %4 -;< credinta este si ea de neaparata trebuinta4 fiindca 9fara credinta este cu neputinta a placea lui Dumnezeu9 :2vrei ##4 .; si 9cel ce nu va crede se va osandi9 :(arcu #.4 #.;< si tot asa de neaparata trebuinta sunt si faptele bune4 caci 9credinta fara de fapte este moarta9 :Iacob %4 %.;< iar cei 9ziditi intru Hristos spre fapte bune9 sunt ziditi :2feseni %4 #5;.

,. U$ e se -aseste a e(arul &are u&e la ma$tuire" $devarul care duce la mantuire se gaseste in Biserica Ortodoxa4 care este 9stalp si temelie adevarului9 :# "imotei &4 #-;4 ea pastrand si propovaduind fara nici o schimbare adevarul dumnezeiesc asa cum l-a invatat Domnul nostru Iisus 'ristos4 cum l-au raspandit in lume fintii $postoli4 cum l-au talmacit fintii !arinti si cum l-au aratat sfintele sinoade a toata lumea.

.. De la &i$e are Biseri&a Orto o!a a e(arul e'li$" Biserica Ortodoxa are adevarul deplin sau invatatura credintei celei adevarate de la Dumnezeu. 2l Insusi a incredintat Bisericii acest adevar4 ca ea sa-l pastreze prin puterea si gri7a Duhului fant4 si sa-l propovaduiasca neimputinat pina la sfarsitul veacurilor4 prin slu7itorii ei.

/. Cum a at Dum$e0eu a&est a e(ar" Dumnezeu a dat acest adevar prin Descoperirea sau Revelatia dumnezeiasca. 6-a dat in chip nedeplin si numai pregatitor prin patriarhii4 proorocii si dreptii =echiului "estament4 iar deplin si desavarsit prin Iisus 'ristos4 )iul au intrupat. 9In multe randuri si in multe chipuri a grait de demult Dumnezeu parintilor nostri, prin prooroci, iar in zilele acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin Fiul94 zice fantul $postol !avel in 2pistola catre 2vrei I4 #.

DESCOPERIREA DUMNEZEIASCA

11. Ce se i$tele-e 'ri$ Des&o'erirea um$e0eias&a" !rin Descoperirea sau >evelatia dumnezeiasca se intelege acea lucrare a lui Dumnezeu prin care 2l se face cunoscut oamenilor4 impartasindu-le acestora adevarul despre fiinta4 voia si lucrarile ale. copul pentru care Dumnezeu se

descoperit oamenilor este ca ei sa creada drept in 2l4 sa-6 cinsteasca dupa cuviinta si sa-i indeplineasca voia4 pentru ca astfel sa se poata mantui. !rin Descoperirea dumnezeiasca se intelege totalitatea sau intreaga comoara a adevarurilor pe care Dumnezeu le-a descoperit oamenilor spre mantuirea lor. Descoperirea dumnezeiasca este absolut necesara4 intrucat fara dumnezeiasca Descoperire4 oamenii numai cu simturile si cu mintea lor n-ar fi putut niciodata sa cunoasca pe Dumnezeu si voia 6ui.

11. Des&o'erirea um$e0eias&a s2a at tuturor oame$ilor" Descoperirea dumnezeiasca s-a dat pentru toti oamenii4 caci toti au nevoie de mantuire< dar nu s-a dat tuturor de-a dreptul4 fiindca nu toti erau vrednici s-o primeasca de-a dreptul de la Dumnezeu4 din pricina necuratiei cauzata de pacat si4 ca urmare4 a slabiciunii firii omenesti. De aceea Dumnezeu a ales pe unii oameni vrednici4 ca sa primeasca de-a dreptul de la 2l Descoperirea si sa fie vestitorii ei fata de toti care voiesc s-o primeasca.

1#. Ci$e au 3ost (estitorii Des&o'eririi um$e0eiesti" =estitorii Descoperirii dumnezeiesti au fost mai intai3 $dam4 ?oe4 $vraam4 Isaac4 Iacob4 care au primit si au predicat inceputurile Descoperirii< apoi proorocii (oise4 David4 Ilie4 Isaia4 Ieremia4 Iezechiil4 Daniil si alti prooroci4 care au continuat4 intarind mai cu seama nade7dea in venirea (antuitorului. Dar vestitorul desavarsit al Descoperirii dumnezeiesti este )iul si Cuvantul lui Dumnezeu intrupat4 (antuitorul nostru Iisus 'ristos4 a doua !ersoana din f. "reime4 9lumina cea adevarata4 care venind in lume lumineaza pe tot omul9 :Ioan #4 1;. Domnul nostru Iisus 'ristos4 fiind Dumnezeu adevarat si om adevarat4 ne-a adus Descoperirea deplina a lui Dumnezeu4 caci 9nimeni nu cunoaste pe )iul4 fara numai "atal si nici pe "atal nu-l cunoaste nimeni4 fara numai )iul4 si caruia va voi )iul sa-i descopere9 :(atei ##4 %/;. Descoperirea dumnezeiasca a raspandit-o (antuitorul in lume prin fintii ai $postoli.

1%. Cum tre4uie sa 3ie 'rimita. Des&o'erirea um$e0eias&a" Descoperirea dumnezeiasca trebuie sa fie primita ca credinta tare si sub indrumarea Bisericii4 celei adevarate4 careia Dumnezeu i-a incredintat pastrarea si talcuirea Descoperirii ale. )ara neincetata calauzire din partea Bisericii si fara deplina ascultare din partea noastra fata de ea4 suntem in prime7die de a intelege gresit Descoperirea dumnezeiasca si de a apuca pe caile ratacite ale credintelor desarte.

1). I$ &e a$ume se &u'ri$ e Des&o'erirea um$e0eias&a 'astrata e Biseri&a" Descoperirea dumnezeiasca pastrata de Biserica se cuprinde in fanta criptura si in finta "raditie4 care din aceasta pricina se numesc izvoare ale Descoperirii dumnezeiesti sau izvoare ale credintei.

SFANTA SCRIPTURA

1*. Ce este S3a$ta S&ri'tura" fanta criptura sau Biblia este adunarea cartilor sfinte4 care cuprind Descoperirea dumnezeiasca. fanta criptura se imparte in doua parti4 anume 6egea =eche sau echiul !estament4 care cuprinde cuvantul lui Dumnezeu catre oameni inainte de (antuitorul Iisus 'ristos4 si 6egea ?oua sau "oul !estament4 care cuprinde Descoperirea dumnezeiasca adusa in lume de (antuitorul Iisus 'ristos. fanta criptura a fost scrisa sub insuflarea Duhului fant4 care a luminat mintea unor barbati alesi ca sa priceapa cuvantul lui Dumnezeu si i-a pazit ca sa nu greseasca in scrisul si predica lor. fantul $postol !avel zice3 9!oata #criptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura9 :% "ilmotei &4 #.;< iar fantul $postol !etru zice3 9"u prin voia oamenilor s-a facut vreodata proorocire, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait fiind purtati de Duhul #fant9 :% !etru #4 %#;.

1+. Se 'oate i$tele-e usor S3a$ta S&ri'tura" fanta criptura4 in multe parti ale ei4 nu se poate intelege usor. fantul $postol !etru spune despre 2pistolele fantului $postol !avel3 9In ele sunt unele lucruri cu anevoie de inteles, pe care cei neinvatati si neintariti le rastalmacesc, ca si pe celelalte #cripturi, spre a lor pierzare9 :% !etru &4 #.;.

1,. Ci$e 'oate sa tal&uias&a 3ara -reseala S3a$ta S&ri'tura" ?umai Biserica poate sa talcuiasca fara greseala fanta criptura4 pentru ca numai Biserica este pazitoarea4 talcuitoarea si propovaduitoarea fara gres a Descoperirii dumnezeiesti. Caci Bisericii4 prin fintii $postoli4 i-a dat (antuitorul fagaduinta a sfanta4 ca ramane cu ea pana la sfarsitul veacurilor< iar Dumnezeu-"atal a trimis pe Duhul fant ca s-o pazeasca de orice greseala4 dupa cuvantul fintei cripturi4 care zice3 9$ergand invatati toate neamurile, botezandu-i pe ei in numele !atalui si al Fiului si al #fantului Duh, invatandu-i pe dansii sa pazeasca toate cate am poruncit voua% si iata &u cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor9 :(atei %04 #1-%5;< 9si &u voi ruga pe !atal si alt $angaietor va da voua, ca sa ramana cu voi in veac' Duhul adevarului9 :Ioan #*4 #.-#/;< 9iar $antuitorul, Duhul cel #fant, pe care-l va trimite !atal intru numele meu, acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate cate am grait eu voua9 :Ioan #*4 %.;. ingura Biserica are darul de a nu putea gresi4 fiindca este condusa de insusi Iisus 'ristos4 capul ei nevazut si are a7utorul si luminarea fantului Duh pururea cu ea. De aceea Biserica singura este 9stalpul si intarirea adevarului9 :# "im. &4 #-;. $sadar numai aceia care au primit putere4 incuviintare si insarcinare de la Biserica si numai in numele Bisericii pot si au dreptul sa talcuiasca izvoarele Descoperirii dumnezeiesti4 adica fanta criptura si fanta "raditie.

1.. Poate ori&i$e sa &iteas&a S3a$ta S&ri'tura"

Oricine poate sa citeasca fanta criptura4 insa nu si s-o talcuiasca :s-o explice; si nici sa invete pe altii. Caci zice insusi cuvantul cripturii3 9(ceasta trebuie s-o stiti mai intai de toate, ca nici o proorocie )invatatura* a #cripturii nu se talcuieste dupa bunul plac al fiecaruia9 :% !etru #4 %5;< 9Oare toti sunt (postoli+ #au toti prooroci+ #au toti invatatori+9 :# Corinteni ##%4 %1;. 2ste si firesc sa fie asa si pentru faptul ca f. criptura este scrisa pe parcursul a aproximativ #-55 de ani4 ultima carte din ?oul "estament in urma cu aproximativ #155 de ani. Daca o carte scrisa acum %55-&55 de ani se citeste greu4 cu atat mat mult Cartea cartilor4 scrisa in atat de mult timp si de atata vreme.

1/. Ce se &ere 'e$tru &itirea &u 3olos a S3i$tei S&ri'turi" !entru citirea cu folos a fintei cripturi se cere4 mai intai4 sa facem parte din Biserica si sa stam sub neintrerupta indrumare a slu7itorilor ei. Caci cine nu asculta de Biserica4 nu asculta de 'ristos-Domnul4 iar cine se leapada de Biserica4 se leapada de 'ristos. De aceea (antuitorul le spune fintilor $postoli3 9,el ce va asculta pe voi, pe mine ma asculta si cine se leapada de voi, de mine se leapada% iar cel ce se leapada de mine, se leapada de ,el ce m-a trimis pe mine9 :6uca #54 #.;. $l doilea4 se cere sa avem credinta nestramutata in cuvantul lui Dumnezeu si in Biserica Ortodoxa4 care il propovaduieste fara nici o schimbare4 fara nici o adaugire sau stirbire. $l treilea4 se cere sa avem buna cucernicie4 gand bun si sincer de a ne intari credinta si a ne povatui spre fapte bune. Celor ce indeplincsc aceste conditii4 (antuitorul le spune3 9Fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l pazesc pe el9 :6uca ##4 %0;< iar catre cei care fac altfel zice3 9 a rataciti, nestiind #cripturile si nici puterea lui Dumnezeu9 :(atei %%4 %1;.

#1. Ce tre4uie sa 3a&em a&a $i se i(es& $e umeriri &a$ &itim S3a$ta S&ri'tura" Daca ni se ivesc nedumeriri cand citim fanta criptura trebuie sa mergem la preotul Bisericii noastre4 caruia sa-i dezvaluim tot ce avem in suflet. !reotul4

ca slu7itor al Bisericii4 randuit in parohie4 prin hirotonie canonica4 pentru sfintirea credinciosilor si pazirea lor de abateri de la dreapta credinta si dreapta vietuire4 ne va da toate deslusirile.

SFANTA TRADITIE

#1. Ce este S3a$ta Tra itie" fanta "raditie sau !redania este invatatura de credinta descoperita de Dumnezeu si propovaduita de fintii $postoli prin grai viu4 dar nescrisa de ei4 ci trecuta asa in Biserica fara schimbare4 din generatie in generatie. (ai tarziu4 ea a fost scrisa de fintii !arinti si se pastreaza neschimbata in scrierile lor4 in hotararile sfintelor sinoade si in cartile de slu7ba bisericeasca.

##. S3a$ta Tra itie are a&eeasi (aloare &a si S3a$ta S&ri'tura" fanta "raditie are aceeasi valoare pentru credinta ca si fanta criptura4 pentru ca amandoua cuprind acelasi cuvant al lui Dumnezeu. fanta "raditie fiind cel dintai chip de latire a Descoperirii dumnezeiesti4 este mai veche4 mai raspandita si4 in unele puncte4 mai dezvoltata decat fanta criptura. Caci de la $dam pana la (oise nu s-a scris nici o carte sfanta. Insuai (antuitorul nostru Iisus 'ristos a dat invataturile si randuielile ale prin viu grai si prin pilda vie. fintii $postoli4 de asemenea4 au predicat la inceput prin grai viu< mai tarziu4 cand nu puteau sau nu a7ungeau sa predice prin viu grai4 uuii din ei au pus in scris invataturile (antuitorului. $stfel4 fanta "raditie4 fiind mai veche si mai larga4 dezvolta si lamureste fanta criptura< ea povatuieste mai departe spre dreapta intelegere si savarsire a fintelor "aine si spre pazirea sfintelor randuieli ale Bisericii in curatenia in care au fost asezate la inceput. Chiar fanta criptura vorbeste lamurit despre insemnatatea fintei "raditii. fantul $postol si 2vanghelist Ioan spuna la sfarsitul 2vangheliei sale3 9 unt inca si alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus4 care de s-ar fi scris cu deamanuntul4 mi se pare ca nici un lumea aceasta n-ar incapea cartile ce s-ar fi scris9 :Ioan %#4%-;< iar fantul $posol !avel zice3 9Cele ce ati invatat si ati luat

si ati auzit si ati vazut de la mine4 acestea sa le faceti9 :)ilipeni *41;< 9drept aceea4 fratilor4 stati neclintiti si tineti predaniile :traditiile; pe care le-ati invatat fie prin cuvant fie prin epistola noastra :% "esaloniceni %4#-;. De altfel4 f. $postol !avel chiar citeaza din f. "raditie4 cand spune3 9(ai fericit este a da decat a lua9 :). $p. %54 &-;4 cuvinte care au fost rostite de (antuitorul Iisus 'ristos dar care nu se gasesc in cele patru evanghelii. 6a fel ne invata fintii !arinti4 ca sa pastram cuprinsul fintei "raditii cu acesasi sfintenie si tarie cu care pastram cuprinsul fintei cripturi. fintul =asile cel (are zice3 9Dintre dogmele si propovaduirile pastrate de Biserica4 pe unele le avem din invatatura scrisa4 pe altele insa le-am primit din "raditia $postolilor4 predate noua in taina. 9$mandoua acestea : fanta criptura si fanta "raditie; au aceeasi autoritate pentru evlavie9 :Canonul 1#;. De aceea fanta "raditie trebuie crezuta si tinuta cu aceeasi tarie si cu aceeasi sfintenie ca si fanta criptura.

#%. Ce i$(atam i$ eose4i i$ Catehismul orto o!" Din Catehismul ortodox invatam4 mai intai4 ce sa credem si sa marturisim4 adica despre Credinta4 al doilea4 cum sa ne rugam inchinandu-ne dupa cuviinta lui Dumnezeu4 adica despre ?ade7de si4 al treilea4 cum sa traim dupa voia lui Dumnezeu4 adica despre iubire4 ca sa ne mantuim. !rin aceste trei virtuti crestine stam in legatura de fii cu !arintele ceresc< ele sunt cele trei mi7loace prin care ne facem bineplacuti lui Dumnezeu si dobandim fericirea. Credinta face inceputul cunostintei noastre despre Dumnezeu4 iar credintei ii urmeaza inchinarea in nade7de catre Dumnezeu si faptele bune in iubire de Dumnezeu si de oameni.

PARTEA INTAIA
CREDINTA

#). Ce este &re i$ta"

Credinta este puterea si calea prin care primim ca adevar neindoielnic tot ce a descoperit Dumnezeu si invata fanta Biserica4 pentru mantuirea noastra. !rin credinta cunoastem ceea ce nu putem vedea si adeverim ceea ce nada7duim de la Dumnezeu. De aceea f. $postol !avel zice3 9,redinta este adeverirea celor nada-duite si dovedirea lucrurilor celor nevazute9 :2vrei4 ##4 #;. Cuprinsul credintei4 adica invatatura Bisericii4 este cuprinsul Deacoperirii dumnezeiesti. Crestinul ortodox este dator sa cunoasca bine cuprinsul credintei sale4 nu numai pentru a-si orandui in chip corect viata4 ci si pentru a nu fi amagit de multele invataturi gresite si desarte pe care le intalneste.

#*. U$ e se &u'ri$ e i$(atatura &re i$tei &resti$e" Invatatura credintei crestine se cuprinde pe scurt4 dar cu cuvinte lamurite4 in imbolul Credintei sau Crezul4 care a fost alcatuit de fintii !arinti in intaiul sinod ecumenic de la ?iceea si in al doilea sinod ecumenic de la Constantinopol.

SIMBOLUL CREDINTEI

#+. Ce este Sim4olul Cre i$tei" imbolul credintei sau Crezul este o scurta si limpede marturisire a invataturii de credinta crestina. 2l are #% articole si anume3 .' /,red intru unul Dumnezeu, !atal (tottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute' 0' #i intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 1nul-"ascut, ,are din !atal #-a nascut, mai inainte de toti vecii% Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, iar nu facut, ,el de o fiita cu !atal, prin ,are toate s-au facut' 2' ,are, pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire, #-a pogorat din ceruri si #-a intrupat de la Duhul #fant si din $aria Fecioara si #-a facut om'

3' #i #-a rastignit pentru noi in zilele lui 4ontiu 4ilat si a patimit si #-a ingropat' 5' #i a inviat a treia zi, dupa #cripturi' 6' #i #-a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta !atalui' 7' #i iarasi va sa vina cu marire sa -udece viii si mortii, a ,arui imparatie nu va avea sfarsit' 8' #i intru Duhul #fant' Domnul de viata Facatorul, ,are din !atal purcede, ,el ce impreuna cu !atal si cu Fiul este inchinat si marit' ,are a grait prin prooroci' 9' Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca :iserica' .;' $arturisesc un botez spre iertarea pacatelor' ..' (stept invierea mortilor' .0' #i viata veacului, ce va sa fie' (min/' Crezul este deci samburele 96egii9 noastre crestine ortodoxe. Calendarul4 de pilda4 si indreptarea lui este un lucru omenesc si deci nu schimbarea 96egii94 cum mai considera unii credinciosi. Daca ne-ar fi schimbat cineva Crezul4 atunci4 intr-adevar4 ne-ar fi schimbat 96egea 9.

DUMNEZEU TATAL

#,. Care este arti&olul 1 i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul intai din imbolul Credintei este3 /,red intr-unul Dumnezeu, !atal (tottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute9. 2l cuprinde invatatura crestina despre Dumnezeu cel unul in )iinta si intreit in !ersoane si despre intaia persoana a fintei "reimi - Dumnezeu!atal. Biserica invata ca este un singur Dumnezeu4 adica o singura )iinta dumnezeiasca< dar in )iinta dumnezeiasca una4 trebuie sa deosebim trei fete sau !ersoane4 fara sa le despartim si fara sa le amestecam3 "atal4 )iul si

Duhul fant. Cele trei persoane ale Dumnezeirii sunt deopotriva4 nici una nu este mai veche4 mai mare ori mai desavarsita decat alta. "atal este Dumnezeu adevarat4 )iul este Dumnezeu adevarat si Duhul fant este Dumnezeu adevarat4 dar nu sunt trei Dumnezei4 ci un singur Dumnezeu adevarat. Cele trei persoane dumnezeiesti la un loc se numesc 4rea #fanta !reime. Dumnezeu asa este3 unul in fiinta si Intreit in persoane4 adica in !rea fanta "reime3 "atal4 )iul si Duhul fant. "atal este nenascut4 )iul este nascut din "atal si Duhul fant purcede din "atal. "aina !rea fintei "reimi este negrait de mare< ea nu se poate intelege cu mintea4 ci o primim numai prin credinta. Dumnezeu-"atal se numeste (tottiitorul pentru ca toate cate sunt4 adica toate fapturile sunt tinute sau pastrate dupa planul au4 dupa voia si puterea a4 2l ingri7indu-se de toate dupa intelepciunea a cea prea inalta. $ceasta neintrerupta gri7a parinteasca a lui Dumnezeu fata de lume se numeste providenta sau pronie dumnezeiasca. $rticolul # din imbolul Credintei cuprinde mai departe invatatura despre facerea lumii. Creatorul lumii este Dumnezeu4 9Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute9. Lumea inseamna cerul si pamantul si tot ce este in ele4 afara de Dumnezeu. 6umea se imparte in doua4 vazuta si nevazuta. Cea vazuta este tot ceea ce se poate cunoaste cu simturile omenesti< iar cea nevazuta sunt ingerii si sufletul omenesc. Ingerii sunt fiinte personale adevarate4 facute de Dumnezeu din nimic< ei sunt duhuri sau puteri netrupesti4 slu7itoare lui Dumnezeu. Ingerii sunt de doua feluri3 buni si rai. 6a inceput4 cand i-a facut Dumnezeu4 toti ingerii erau buni4 dar apoi o parte din ei4 mandrindu-se4 s-au ridicat impotriva lui Dumnezeu4 si asa s-au facut ingeri rai4 diavoli sau draci. Odata cu caderea ingerilor rai s-a ivit iadul4 care este starea lor de nefericire si locul lor de salasluire. Ingerii cei buni au ramas in Cer4 in fericire4 in apropiere de Dumnezeu si-I slu7esc4 fiind intariti in bine prin har si facand numai cele bune. 6umea vazuta a facut-o Dumnezeu tot din nimic4 numai cu cuvantul si vointa a atotputernica4 si a oranduit-o treptat4 in sase zile3 in ziua intai a facut lumina. In a doua cerul vazut4 in a treia uscatul si plantele4 in a patra

luminatorii si multimea stelelor4 in a cincea animalele din apa si din aer4 in a sasea animalele de pe uscat si mai pe urma pe om. De aceea trebuie sa stim ca despre Dumnezeu vorbesc nu numai f. criptura si f. "raditie4 asa cum am vazut4 ci si o alta uriasa carte3 marea carte a naturii4 care4 prin alcatuirea sa minunata si inteleapta4 ni-6 arata aproape cu degetul pe Dumnezeu4 ca si creator al ei.

#.. Care este i$(atatura &resti$a es're om" Omul este cea mai de seama faptura de pe pamant4 caci numai omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si numai pe om l-a binecuvantat Dumnezeu sa creasca4 sa se inmulteasca4 sa umple pamantul si sa-l stapaneasca :)acere #4 %.-%0;. "rupul omului l-a facut Dumnezeu din pamant4 iar sufletul l-a creat prin suflarea dumnezeiasca4 odata cu trupul. De aceea4 la moarte4 trupul se intoarce in pamant4 din care a fost luat4 iar sufletul nemuritor trece in lumea nevazuta :2clesiastul #%4 /;. Chipul lui Dumnezeu din om inseamna sufletul nemuritor cu puterile sufletesti4 mintea sau cugetarea4 simtirea si voia libera4 ca si constiinta morala4 acel 7udecator drept pe care il purtam fiecare in noi4 toate purtandu-ne catre Dumnezeu< iar asemanarea cu Dumnezeu inseamna intarirea in virtute si sfintenie a acestor puteri sufletesti ale omului4 pana la apropierea de Dumnezeu.

#/. U$ e a ase0at Dum$e0eu 'e &ei i$tai oame$i si &um traiau ei a&olo" !e cei dintai oameni - familia $dam si 2va - i-a asezat Dumnezeu in raiul pamantesc4 adica intr-o mare si frumoasa gradina in care ei munceau cu placere4 povatuiti de Dumnezeu. $colo4 ei duceau o viata fericita4 in iubire fata de !arintele ceresc si impartasindu-se de harul 6ui. (intea primilor oameni era luminata si fara greseli4 inima sau simtirea era curata si fara pofte rele4 vointa era dreapta si inclinata numai spre bine4 trupul era sanatos si fara nici o suferinta.

Ca sa intareasca prin lucrare puterile sufletesti ale intailor oameni si sa le incerce ascultarea4 Dumnezeu si-a aratat vointa a catre ei4 dandu-le o porunca limpede4 anume sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului. Caci4 daca vor manca din acel pom4 vor muri negresit :)acere %4 #. #/;. $stfel4 Dumnezeu da porunca aceasta4 nu pentru a-l slabi si cobori pe om4 ci pentru a-l intari si inalta. Dumnezeu da aceasta porunca pentru ca omul sa-si poata arata prin fapte dragostea fata de )acatorul sau si sa se statorniceasca in bine. )ericirea celor dintai in rai a tinut atata timp cat a tinut nevinovatia lor4 adica atata cat au stat in ascultare si dragoste deplina fata de Dumnezeu4 pazind porunca 6ui.

%1. Cum au &a0ut i$ 'a&at 'rimii oame$i si &are este 'a&atul lor" !rimii oameni au cazut in pacat asa3 Diavolul pizmuia pe oamenii din rai4 pentru fericirea lor4 si voia cu orice pret sa-i faca s-o piarda. De aceea4 prin viclenie4 el se apropie de ei si4 inselandu-i4 ii face sa creada ca daca vor manca din pomul cel oprit4 adica al cunostintei binelui si raului4 se vor face intocmai ca Dumnezeu. $stfel4 trufindu-se si ei4 s-au lasat amagiti si4 calcand voia lui Dumnezeu4 au cazut in pacat. $sa s-a ivit raul in lumea oamenilor4 dupa ce mai intai se ivise in lumea ingerilor. !acatul primilor oameni este foarte mare4 pentru ca prin el s-a calcat porunca pe care le-a dat-o Dumnezeu4 adica s-a calcat toata voia lui Dumnezeu aratata lor. !acatul este neascultare si nerecunostinta4 dar mai ales mandrie4 adica dorinta de a fi ca Dumnezeu4 dar fara a7utorul lui Dumnezeu si chiar impotriva 6ui< pacatul este schimbarea iubirii de Dumnezeu cu iubirea fata de faptura4 adica desprindere de Dumnezeu si alipire de faptura. De aceea si urmarile pacatului au fost grele3 ruperea legaturii de har cu Dumnezeu4 indepartarea si instrainarea de Dumnezeu4 alungarea din rai4 intunecarea chipului lui Dumnezeu din om4 adica intunecarea mintii4 stricarea inimii si slabirea vointei4 viata cu munca grea4 dureri si necazuri de tot felul. !acatul si urmarile lui au trecut de la $dam si 2va la toti urmasii lor firesti4 caci toti se nasc cu pacat. $cest pacat cu care ne nastem toti se numeste pacat stramosesc4 pentru ca a fost savarsit de stramosii neamului omenesc.

%1. A 'arasit Dum$e0eu 'e oame$i u'a &a erea lor" Dumnezeu n-a parasit pe oameni nici dupa caderea lor. Caci Dumnezeu a facut lumea din bunatate si4 fiind $totbun4 n-a lasat prada pierzarii pe om4 care este faptura 6ui cea mai aleasa. Chiar la scoaterea stramosilor nostri din rai4 Dumnezeu a fagaduit un (antuitor :)acere &4 #-;4 care sa zdrobeasca puterea raului si sa impace pe oameni cu Dumnezeu. (antuitorul acesta este Domnul nostru Iisus 'ristos. De la caderea omului pana la venirea (antuitorului4 a lasat Dumnezeu sa treaca multa vreme4 multe mii de ani4 in care oamenii sa cunoasca amaraciunea pacatului si starea rea in care au a7uns si sa se convinga ca nu se pot mantui prin puterile lor proprii4 ci doar cu a7utor de us. Dar si in aceasta vreme4 Dumnezeu -a ingri7it de oameni4 i-a calauzit si i-a pregatit pentru primirea (antuitorului4 prin indrumari si pedepse4 prin 6ege si prin prooroci4 ca sa-6 poata recunoaste atunci cand va veni.

DUMNEZEU FIUL

%#. Care este arti&olul # i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul % din imbolul Credintei este3 /#i intru-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 1nul-"ascut, ,are din !atal #-a nascut mai inainte de toti vecii< Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, iar nu facut, ,el de o fiinta cu !atal, prin ,are toate s-au facut9. Invatatura cuprinsa in acest articol se refera la a doua !ersoana a !rea fintei "reimi4 Domnul nostru Iisus 'ristos4 )iul lui Dumnezeu. ?umirea de Domnul inseamna ca Iisus 'ristos este Dumnezeu adevarat4 pentru ca numirea de Domnul este una ce se da lui Dumnezeu cel adevarat. Iisus inseamna (antuitor sau >ascumparator. Cu acest nume a fost inainte vestit (antuitorul4 la Bunavestire4 de catre $rhanghelul @avriil :(atei #4%#;. Iar Hristos inseamna Uns. Unsii erau in vremurile vechi proorocii4 arhiereii si

imparatii. 'ristos este Unsul cu adevarat4 caci este prooroc4 arhiereu si imparat. 2l este uns4 pentru ca firii lui omenesti I s-au dat desavarsit toate darurile Duhului fant4 astfel ca are in masura cea mai mare stiinta proorocului4 sfintenia arhiereului si puterea imparatului. Iisus 'ristos este prooroc :profet;4 anume !roorocul proorocilor4 pentru ca nea adus Descoperirea dumnezeiasca desavarsita4 spre mantuire< 2l este arhiereu4 $rhiereul arhiereilor4 pentru ca -a 7ertfit pe ine pe cruce si pentru ca e 7ertfeste mereu pe sfantul altar pentru iertarea pacatelor si sfintirea oamenilor< si este imparat4 Imparatul imparatilor4 pentru ca a intemeiat si conduce imparatia a duhovniceasca4 fanta Biserica4 avand 9toata puterea, in cer si pe pamant9 :(atei %04 #0;. (ai departe4 acest articol cuprinde invatatura ca Iisus 'ristos este Fiul lui Dumnezeu4 Unul-?ascut4 ca este Dumnezeu adevarat si ca prin 2l s-a facut lumea. Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, nascut din insasi Fiinta !atalui% &l nu este faptura, ci are insasi Fiinta !atalui, prin nastere mai inainte de toti vecii, adica din vesnicie, caci n-a fost nici o vreme in care Fiul sa nu fie Fiu si !atal sa nu fie !ata' ,um vesnic este !atal, asa si Fiul este vesnic' &l este 1nul"ascut, adica este singurul Fiu adevarat sau dupa fire al lui Dumnezeu si alt Fiu al lui Dumnezeu nu este% iar daca crestinii si dreptii se numesc si ei fii ai lui Dumnezeu, ei sunt nu prin fire, ci prin har, fara sa fie , /de-o-fiinta/ cu Dumnezeu, dupa cuvantul #cripturii< /Iar celor ce l-au primit pe Dansul )pe Iisus Hristos* si cred intru numele Lui, le-a dat putere sa se faca fii ai lui Dumnezeu/ )Ioan ., .0*' Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat ca si !atal, are aceeasi Fiinta, aceeasi dumnezeire, cu aceleasi insusiri dumnezeiesti ca si !atal din care #-a nascut, asa cum o lumina este la fel cu lumina din care s-a aprins' ,uvintele /lumina din lumina/ sunt numai o asemanare, caci !aina "asterii Fiului din !atal nu poate fi patrunsa de mintea omeneasca'

%%. Care este arti&olul % i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e"

$rticolul & din imbolul credintei este3 9,are, pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire, #-a pogorat din ceruri si #-a intrupat de la Duhul #fant si din $aria Fecioara fi #-a facut om9. $cest articol cuprinde invatatura despre Intruparea Domnului. )iul si Cuvantul lui Dumnezeu s-a pogorat din ceruri ca sa mantuiasca pe oameni din robia pacatului si a mortii. )iul4 ca Dumnezeu4 este pretutindeni de fata4 totdeauna in ceruri si totdeauna pe pamant4 si totusi in Crez marturisim ca4 9s-a pogorat din ceruri94 pentru ca mai inainte de a se intrupa era nevazut pe pamant< vazut s-a facut numai prin aratarea in trup si de aceea sunt cuvintele 9s-a pogorat9. Iar cuvintele 9pentru noi4 oamenii9 inseamna ca a venit pentru toti oamenii de totdeauna si de pretutindeni4 nu numai pentru unii sau numai pentru vreun neam oarecare. Intruparea )iului lui Dumnezeu din !reacurata )ecioara (aria4 din care 2l i-a luat trup omenesc adevarat4 s-a facut in chip minunat4 nu dupa randuiala firii omenesti4 ci prin umbrirea )ecioarei de Duhul fant. Dar facandu- e om4 )iul lui Dumnezeu n-a incetat de a fi Dumnezeu adevarat. Iisus 'ristos este Dumnezeu si Om adevarat4 cu trup si suflet omenesc adevarat4 intru totul asemenea noua4 afara de pacat. $stfel ca Iisus 'ristos are doua firi sau naturi3 dumnezeiasca si omeneasca4 si doua vointe si lucrari ale celor doua firi4 care nu se amesteca una cu alta4 si nu se schimba una cu alta4 nu se impart una de o parte si alta de alta parte4 caci unul este 'ristos si nu se despart una de alta in !ersoana (antuitorului. De aceea numim pe (antuitorul DumnezeuOm si 2l ramane Dumnezeu-Om pentru vesnicie.

%). Pri$ &e se a e(ereste &a Iisus 5ristos este Ma$tuitorul 3a-a uit" Ca Iisus 'ristos este (antuitorul fagaduit se adevereste prin aceea ca in 2l si cu 2l s-au implinit toate proorociile si preinchipuirile =echiului "estament despre (antuitorul cel asteptat. $nume3 va fi prooroc :Deuteronom #04 #-;4 preot :!salm ##1;4 imparat si Domn :!salm #514 Isaia %4 *< --.< Ieremia %&4 *-< Aaharia .4 #%;4 s-a aratat timpul nasterii 6ui :Daniil %4 **-*-;4 locul nasterii :(iheia -4 #;4 nasterea dintr-o fecioara :Isaia /4 #*;4 patimile si moartea :Isaia cap. -&;4 impartirea hainelor prin tragere la sorti :!salm %#;4 bautura cu otet si fiere :!salm .0; si altele. "ot asa preinchipuirile despre (antuitorul4 ca3 $bel4 Isaac4 Iosif4 mielul pastilor4 sarpele de arama au preinchipuit patimile

Domnului< preotia lui (elchisedec a preinchipuit preotia Domnului< proorocul Iona a preinchipuit Invierea Domnului< corabia lui ?oe a preinchipuit Biserica< taierea impre7ur a preinchipuit botezul4 si altele.

%*. Care este i$(atatura es're Prea&urata Fe&ioara Maria" fanta )ecioara (aria a fost invrednicita de Dumnezeu sa nasca pe )iul lui Dumnezeu ca om. !entru ca ea a nascut pe )iul lui Dumnezeu in chip minunat4 fara sa cunoasca barbat4 fiind fecioara si inainte de nastere4 si in timpul nasterii4 si dupa nastere4 pentru totdeauna4 o numim )ecioara !reacurata si pururea )ecioara< iar pentru ca Cel ce s-a nascut din ea nu este numai om4 ci si Dumnezeu4 o numim ?ascatoare de Dumnezeu sau (aica Domnului si o cinstim mai presus de toti sfintii si ingerii ea fiind prin )iul sau si numai prin 2l /mai cinstiia decat Hervimii si mai marita fara de asemanare decat #erafimii/4 asa cum cantam la biserica.

%+. Care este arti&olul ) i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul * din imbolul Credintei este3 /#i s-a rastignit pentru noi in zilele lui 4ontiu 4ilat, a patimit si s-a ingropat/. 2l cuprinde invatatura despre patimile Domnului pentru mantuirea noastra. In imbol s-a scris ca Domnul nostru Iisus 'ristos a patimit si a murit /in zilele lui 4ontiu 4ilat/4 ca sa se arate anume vremea cand s-au intamplat acestea. !ilat era pe atunci guvernator roman in Iudeea. Invatatura fintei noastre Biserici despre patimile si moartea Domnului este aceasta3 a; Domnul a patimit si a murit de buna voie pentru noi4 ca sa ne mantuiasca. 2l4 fiind si Dumnezeu4 putea sa scape de patimi si de moarte4 dar le-a primit din iubire fata de oameni4 cum Insusi zice3 /,a eu imi pun sufletul meu ca iarasi sa-l iau pe el' "imeni nu-l ia de la mine, ci &u insumi il pun pe el' 4utere am sa-l pun si putere am sa-l iau iarasi/ :Ioan #54 #/-#0;. 2l nu trebuia sa moara4 pentru ca este fara pacat< iar daca a primit sa moara4 a murit din iubire fata de altii4 adica pentru noi oamenii.

b; Domnul a patimit si a murit cu trupul4 adica cu firea a omeneasca4 pentru ca firea dumnezeiasca nu poate patimi4 nici muri. Dar 2l este cel care patimeste si moarte in trup4 nu altul< si firea dumnezeiasca nu se desparte de cea omeneasca nici in timpul patimilor si mortii. c; Domnul prin patima si moartea a ne-a rascumparat pe toti din pacat4 adica a castigat mantuirea pentru toti oamenii de totdeauna4 si ne-a impacat cu Dumnezeu< dar daca nu toti se mantuiesc este pentru ca nu toti fac cele de trebuinta pentru mantuire4 adica nu toti indeplinesc conditiile mantuirii.

%,. Cum a &asti-at Dom$ul $ostru Iisus 5ristos ma$tuirea sau im'a&area oame$ilor &u Dum$e0eu" Domnul nostru Iisus 'ristos a castigat mantuirea oamenilor astfel3 din iubire fata de oameni a luat asupra a pacatul si osanda lor4 fara ca 2l sa se faca pacatos4 cum zice cuvantul dumnezeiesc prin proorocul Isaia :cap. -&4 *--;3 /&l a luat asupra-si bolile noastre si cu durerile noastre s-a impovarat ''' si a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat/. !entru aceasta )iul lui Dumnezeu s-a facut om adevarat4 pentru ca in trup sa zdrobeasca4 in locul oamenilor4 pacatul si moartea4 prin patimile ale4 moarte si Inviere4 ca sa le dea lor viata4 dupa cum zice finta criptura3 /Intru care )in Hristos* prin sangele Lui avem rascumpararea si iertarea pacatelor, dupa bogatia darului Lui9 :2fesenii #4 /;< /Hristos ne-a rascumparat pe noi din blestemul legii, facandu-se pentru noi blestem/ :@alatem &4 #&;4 caci 2l este /$ielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii/ :Ioan #4 %1;. In nesfarsita a bunatate si iubire de oameni4 Dumnezeu-"atal primeste patimile si 7ertfa de pe cruce a )iului au intrupat4 ca si cum ar fi ale oamenilor4 primindu-l pe acestia ca fii ai ai4 prin Iisus 'ristos.

%.. Cum $e m6$tuim 'ri$ 'atimile 7i moartea Dom$ului $ostru Iisus 5ristos" DupB cum prin pBcatul lui $dam suntem4 ca urma,i ai lui4 Cn pBcat ,i Cn os+ndB4 tot a,a prin patimile ,i moartea Domnului ne m+ntuim de pBcat4 de

os+ndB ,i de moarte4 cBci ne facem pBrta,i ai 7ertfei de pe cruce4 dacB ne facem urma,i ai lui 'ristos. Iar urma,i ai lui 'ristos ne facem dacB suntem botezaDi Cn Biserica 6ui4 care este trupul 6ui tainic< daca suntem mBdulare vii ale acestei Biserici ,i rBm+nem prin ea uniDi cu 'ristos< dacB primim cu vrednicie harul rBscumpBrBrii Cn fintele "aine4 pBstr+nd toatB viaDa credinDa vie ,i urm+nd Cntru totul CnvBDBtura Bisericii lui 'ristos.

%/. Pe$tru &e &i$stim s36$ta &ru&e" Cinstim sf+nta cruce pentru cB ea este semnul iubirii celei mari pe care Dumnezeu ne-a arBtat-o nouB pBcBto,ilor. CBci din iubire faDB de noi Domnul a luat asupra a pBcatele noastre ,i le-a nimicit pe altarul crucii. Crucea ne aduce aminte de rButatea cu care noi ne-am purtat faDB de Dumnezeu ,i ne CndeamnB la smerenie< dar totodatB ea ne aminte,te de iubirea ,i 7ertfa pentru noi a )iului lui Dumnezeu Cntrupat ceea ce ne CndeamnB la cinstirea ei. !entru credincio,i crucea este semnul biruinDii binelui asupra rBului4 a luminii asupra Cntunericului4 a vieDii asupra morDii. f+nta cripturB spune cB crucea /este nebunie pentru cei ce pier )adic= nu-i pricep >n?elesul*, iar pentru noi cei ce ne m@ntuim este puterea lui Dumnezeu/ :# Corinteni #4 #0;. Despre cei ce s-au abatut de la credinDa Cn sf+nta cruce4 $postolul !avel spune cB /sf@rAitul acestora este pieirea/ :)ilipeni &4 #1;.

)1. Care este arti&olul * i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul - din imbolul Credintei este3 /#i a inviat a treia zi, dupa #cripturi/. 2l cuprinde invatatura despre Invierea Domnului Iisus 'ristos. Domnul nostru Iisus 'ristos a biruit moartea4 Dumnezeu fiind4 si a inviat a treia zi dupa ingroparea a4 asa cum se proorocise in cripturile sau cartile =echiului "estament. Insusi (antuitorul a spus4 inainte de patimi4 ca va fi rastignit4 dar ca va invia a treia zi. Cunoastem adevarul Invierii Domnului din marturiile celor care 6-au vazut dupa Inviere3 femeile mironosite4 finfii $postoli si Ucenici4 care au vorbit cu 2l4 i-au pipait ranile si au mancat cu 2l dupa Inviere si au umblat impreuna cu 2l pana la Inaltare. "ot asa 6-au vazut si multi credinciosi :# Corinteni #-4 .;.

Insusi (antuitorul spune dupa Inviere3 /(sa este scris si asa se cadea sa patimeasca Hristos si a treia zi sa invieze din morti, si sa se propovaduiasca intru numele Lui pocainta si iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la Ierusalim/ :6uca %*4 *.-*/;.

)1. Ce a 3a&ut Ma$tuitorul Iisus 5ristos u'a moarte si i$ai$te e I$(iere" In timpul sederii ale cu trupul in mormant4 (antuitorul Iisus 'ristos s-a coborat cu sufletul in iad4 ca Dumnezeu si biruitor al mortii4 ca sa vesteasca si acolo biruinta asupra mortii si sa mantuiasca pe toti care au adormit asteptand venirea 6ui.

)#. Ce o(e este Ma$tuitorul 'ri$ I$(ierea Sa" !rin invierea a4 (antuitorul Iisus 'ristos dovedeste mai intai ca este Dumnezeu adevarat4 stapan al vietii si al mortii si adevaratul (antuitor al lumii< si al doilea4 ca si noi vom invia in ziua cea de apoi4 cum spune cuvantul cripturii3 /Hristos s-a sculat din morti, incepatura invierii mortilor facandu-se/ :I Corinteni #-4 %5;.

)%. Care este arti&olul + i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul . din imbolul Credintei este3 /#i s-a suit la ceruri si sade de-a dreapta !atalui/. 2l cuprinde invatatura despre inaltarea Domnului. fanta noastra Biserica invata ca4 dupa *5 de zile de la Invierea a4 (antuitorul Iisus 'ristos s-a inaltat cu trupul la cer4 pentru ca sa intre si ca om in marirea dumnezeiasca vesnica4 pentru ca "atal sa trimita fintilor $postoli pe Duhul fant :loan #*4 %.< #.4 /;4 pentru ca sa mi7loceasca neintrerupt pentru oameni la Dumnezeu-"atal si sa deschida tuturor celor ce urmeaza Imparatia Cerurilor. ederea lui 'ristos de-a dreapta "atalui inseamna ca 2l are aceeasi putere si marire ca si "atal si fantul Duh si ca impreuna cu 2l stapaneste toata lumea vazuta si nevazuta. Inaltarea Domnului la Cer s-a facut cu trupul4 caci cu Dumnezeirea este pretutindenea de fata4 totdeauna in Cer si pe

pamant. "rupul cu care s-a inaltat este acelasi trup cu care s-a zamislit si s-a nascut din !reacurata )ecioara4 cu care a petrecut pe pamant4 cu care a patimit4 a murit si a inviat. ?umai ca4 dupa inviere4 trupul este proslavit si nestricacios.

)). Care este arti&olul , i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul / din imbolul Credintei este3 /#i iarasi va sa vina cu marire sa -udece vii si mortii, a carui imparatie nu va avea sfarsit/. 2l cuprinde invatatura crestina despre venirea a doua a Domnului. fanta noastra Biserica invata ca4 la sfarsitul lumii4 Domnul nostru Iisus 'ristos va veni a doua oara pe pamint4 in dumnezeiasca marire si putere4 pentru a face Budecata cea din urma si obsteasca. Inainte de 8udecata aceasta vor invia toti mortii4 iar cei care vor fi vii se vor schimba atunci ca si cum ar fi trecut prin moarte. $stfel toate sufletele se vor uni iarasi cu trupurile pe care le-au avut in viata aceasta. Domnul nu va veni atunci ca (antuitor4 ci ca 8udecator. Insusi Domnul 'ristos ne spune cum va fi 8udecata din urma in 2vanghelia de la (atei %-4 &#-*.. $nume ca la 8udecata se vor infatisa deodata toti oamenii4 toate semintiile pamantului4 si-si vor da seama de faptele4 vorbele si gandurile lor. Cei buni vor fi asezati de o parte4 iar cei rai de alta parte. "oata lumea va cunoaste atunci faptele4 cuvintele si gandurile fiecaruia. $tunci Dreptul 8udecator va rosti dreapta hotarare dumnezeiasca4 dupa care cei buni vor intra definitiv in rai sau in fericirea deplina si vesnica4 iar cei rai vor fi aruncati definitiv in iad sau in starea de vesnica nefericire4 departe de Dumnezeu si impreuna cu diavolii. Cind va fi sfarsitui lumii4 venirea a doua a Domnului si 8udecata de apoi4 nimeni nu stie4 nici ingerii din cer4 ci numai Dumnezeu :(arcu #&4 &%< )aptele $postolilor #4 /;. 2ste deci o mare gresala a spune ca atunci sau atunci va fi /sfarsitul lumii/ si deci 8udecata finala. 2a va fi4 dar cand va fi nimeni nu stie4 decat Dumnezeu. $fara de 7udecata obsteasca4 de la sfarsit4 mai este si o alta -udecata numita particulara4 prin care trece sufletul fiecarui om indata dupa moarte. Dar4 dupa 7udecata particulara si inainte de cea obsteasca4 atat starea de fericire a sufletelor celor drepti cat si starea de nefericire a sufletelor celor pacatosi nu

sint depline si definitive. De aceea va mai fi 8udecata de apoi4 obsteasca4 pentru ca sa se desavarseasca toate. Desavarsirea tuturor4 de la 8udecata de apoi4 se va arata in aceea ca3 a; toata lumea va cunoaste desavarsit intelepciunea si dreptatea lui Dumnezeu< b; Domnul nostru Iisus 'ristos se va preamari inaintea intregii lumi< c; incepand de atunci4 va fi /un cer nou si un pamant nou/ :% !etru &4 #&;. d; va fi deplina fericirea celor buni si tot deplina va fi si nefericirea celor rai4 pentru ca si cei buni si cei rai vor avea inviate trupurile din viata pamanteasca si asa4 cu sufletul si cu trupul impreuna4 vor merge unii in viata vesnica4 iar altii in osanda vesnica. Cuvintele /a caruia imparatie nu va avea sfarsit/ inseamna ca stapanirea si marirea lui Iisus 'ristos nu vor inceta niciodata4 ci sunt pentru vesnicie. Caci )iul lui Dumnezeu4 care s-a facut om si a ridicat firea omeneasca la marirea dumnezeiasca4 ramane asa pentru vecii vecilor4 imparatind asa in veci4 impreuna cu "atal si cu fantul Duh.

)*. Care este arti&olul . i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul 0 din imbolul Credintei este3 /#i intru Duhul #fant, Domnul de viata facatorul, care din !atal purcede, cela ce impreuna cu !atal si cu Fiul este inchinat si marit, care a grait prin prooroci/. $cest articol cuprinde invatatura ortodoxa despre Duhul #fant4 a treia persoana a !rea fantei "reimi4 si anume3 Duhul fant este Dunmezeu adevarat4 ca "atal si )iul4 pentru ca purcede din insasi fiinta "atalui4 are aceleasi insusiri si lucrari dumnezeiesti ca si "atal si )iul si i se aduce aceeasi inchinare ca "atalui si )iului. Duhul fant este Domn de viata facator4 pentru ca impreuna cu "atal si cu )iul creeaza si stapaneste toate si indeosebi pentru ca da oamenilor viata duhovniceasca4 impartasindu-le prin fantele "aine harul dumnezeiesc castigat de (antuitorul4 ii curateste pe oameni de pacate si-i fanteste4 pregatindu-i astfel pentru viata vesnica.

i tot Duhul fant da pentru viata bine placuta lui Dumnezeu felurite daruri4 care sunt sapte :intelepciunea4 intelegerea4 sfatul4 taria sau barbatia4 cunostinta4 evlavia sau cucernicia4 frica de Dumnezeu;. Duhul fant a vorbit prin prooroci. 2l a insuflat pe fantii scriitori ai fantei cripturi sa inteleaga cele dumnezeiesti descoperite4 sa le scrie si sa le vesteasca fara greseala. Duhul fant purcede din "atal si numai din "atal. $sa ne-a descoperit insusi )iul lui Dumnezeu intrupat4 cind a zis3 /Duhul adevarului, care din !atal purcede/ :loan #-4 %.;. $sa invata si intreaga fanta "raditie4 anume ca in fanta "reime este un singur izvor si pentru )iul si pentru Duhul fant4 Dunmezeu-"atal. $ceasta invatatura ca Duhul fant purcede numai de la "atal este pastrata si propovaduita neschimbat de Biserica Ortodoxa. $sadar4 cine invata ca Duhul fant purcede si de la )iul4 acela s-a abatut de la credinta cea adevatara.

BISERICA

)+. Care este arti&olul / i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul 1 din imbolul Credintei este3 /#i intr-una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca :iserica/. 2l cuprinde invatatura ortodoxa despre fanta Biserica.

),. Ce este Biseri&a" Biserica este asezamantul sfant intemeiat de Donmul nostru Iisus 'ristos4 pentru mantuirea oamenilor. 2a duce mai departe4 pana la sfarsitul veacurilor4 propovaduirea cuvantului dumnezeiesc4 impartaseste fiilor ei harul sfintitor prin fintele "aine si indrumeaza credinciosii pe calea vietii adevarate. Bisericii i-a dat Domnul aceasta intreita putere3 #. sa invete adevarul dumnezeiesc %. sa savarseasca fintele "aine si slu7be bisericesti

&. sa indrumeze pe oameni spre traire curata4 in numele au. In Biserica4 iar nu in afara de ea4 Domnul nostru Iisus 'ristos impartaseste harul au mantuitor4 prin Duhul fant in fintele "aine. De aceea numai in Biserica este sigura mantuirea. Caci daca /Hristos este capul :isericii, trupul sau, al carui mantuitor este/ :2feseni. -4 %&;4 cum zice cuvantul dumnezeiesc al fintei cripturi4 atunci nimeni nu poate sa se impartaseasca de mantuire4 daca nu este madular al trupului lui 'ristos4 adica al Bisericii. $devarul mantuirii in Biserica este mare si taina lui este adanca< de primirea si urmarea lui atarna insasi mantuirea noastra. !entru a apropia acest adevar de intelegerea noastra4 (antuitorul face asemanarea cu vita si mladitele3 /Ramaneti intru mine si eu intru voi' 4recum mladita nu poate sa aduca roade de la sine, daca nu ramane in vita, tot asa nici voi, daca nu ramaneti inru mine' &u sunt vita, voi sunteti mladitele' ,ine ramane intru mine si eu intru el, acela aduce roada multa, caci fara mine nu puteti face nimic' Daca unul nu ramane intru mine, este lepadat ca o mladita ce s-a uscat/ :Ioan #-4 *-.;. !recum mladita se usuca daca este rupta de vita4 de la care primeste hrana prin seva4 tot asa si sufletul moare duhovniceste4 adica isi pierde mantuirea4 daca se rupe de Biserica4 trupul tainic al lui 'ristos4 care il hraneste duhovniceste prin harul dumnezeiesc. 'arul din Biserica este ca sangele cald din trupul omenesc viu4 sange care hraneste toate madularele trupului. Daca un madular se desprinde de trup4 atunci de indata se lipseste de viata4 caci nu mai curge in el sangele trupului4 si asa este de lepadat. "ot asa si credinciosul care se desprinde de Biserica4 in care este harul4 moare sufleteste4 pentru ca nu mai are viata duhovniceasca din trupul tainic al lui 'ristos. "ot biserica se numeste si locasul de rugaciune sfintit si inchinat lui Dumnezeu4 pentru ca acolo se aduna obstea credinciosilor sa asculte cuvantul dumnezeiesc4 sa ia parte la aducerea sfintei 7ertfe a Domnului si sa aduca impreuna inchinare lui Dumnezeu. In cladirea bisericii4 pe fantul $ltar4 se pastreaza fanta Cuminecatura4 care este trupul viu si sangele Domnului sub chipul painii si al vinului. $colo se savarsesc cele mai multe slu7be religioase4 dupa randuiala Bisericii. Dupa aceea cladirea bisericii se mai numeste /,asa Domnului/

).. Ci$e su$t mem4rii Biseri&ii"

Din Biserica fac parte toti cei botezati cu botezul crestin4 adica in numele fintei "reimi4 care cred in Domnul nostru Iisus 'ristos4 care marturisesc aceeasi credinta4 care se impartasesc cu aceleasi finte "aine4 care aduc aceeasi inchinare lui Dumnezeu si stau sub carmuirea vazuta a aceleiasi ierarhii bisericesti. ?u numai dreptii ci si pacatosii fac parte din Biserica< dar pacatosii sunt membrii sau madulare bolnave ale Bisericii. i nu numai credinciosii vii ci si cei morti care au adormit in credinta sunt membrii ai Bisericii. ?u mai fac parte din Biserica ereticii si schismaticii4 pentru ca4 desi au fost botezati4 ei s-au rupt de Biserica prin credintele lor ratacite4 prin invataturi desarte si prin neascultare de carmuirea Bisericii. 2reticii si schismaticii au parasit calea cea dreapta< ei sunt stricatori de Biserica si de aceea vor fi osanditi :"it &4 #5-##< # Corinteni &4 #/;. Dintre membrii Bisericii de dupa moarte unii se deosebesc de ceilalti prin inaltimea la care s-au ridicat in trairea virtutilor crestine. $cestia sunt sfintii bineplacuti lui Dumnezeu. 2i sunt cinstiti in mod deosebit de Biserica.

)/ De &e2i &i$stim 'e s3i$ti" !e sfinti ii cinstim sau ii veneram pentru statornicia in dreapta credinta si pentru barbatia cu care au stiut sa traiasca aceasta credinta si sa o apere pana la capat4 uneori 7ertfindu-si chiar viata. Ii veneram apoi pentru harurile si vrednicia de care au a7uns sa se bucure inaintea lui Dumnezeu. (antuitorul ne spune ca slava pe care el a primit-o de la "atal4 pe aceea a dat-o si sfintilor. #i marirea pe care !u mi-ai dat-o, le-am dat-o lor/ :Ioan #/< %%;. (ai cinstim pe sfinti pentru ca ei mi7locesc cu rugaciuni4 la "atal ceresc4 pentru noi :$pocalipsa -4 0< 2vrei #&4 /; Dintru sfinti4 cinstirea cea mai aleasa4 numita supravenerare sau preacinstire4 o aducem !reacuratei )ecioare (aria4 ca uneia care a nascut4 dupa trup4 pe insusi Domnul si (antuitorul nostru Iisus 'ristos.

*1. De &e &i$stim s3i$tele moaste" Cinstim sfintele moaste pentru ca4 ramanand in nestricaciune4 ele ne amintesc mereu si ne imbarbateaza in datoria de a trai si a ne 7ertfi pentru dreapta credinta. Dar mai ales le cinstim pentru puterile dumnezeiesti care lucreaza prin ele. O dovada ca puterea lui Dumnezeu lucreaza si prin osemintele celui drept4 avem in cartea a patra a Imparatilor :#&4 %#;4 unde ni se istoriseste ca osemintele proorocului 2liseu au readus la viata un mort. $semenea minuni au fost facute si de sfintele moaste ale unor sfinti ai Bisericii4 mai indepartati sau mai apropiati de zilele noastre.

*1. De &e &i$stim s3i$tele i&oa$e" Cinstim sfintele icoane pentru ca ele ne inalta gandul la taina Intruparii Domnului. 6uand chip de om4 Domnul ne-a aratat ca il putem infatisa si cinsti in zugravitura. Cinstim sfintele icoane apoi pentru ca ele ne a7uta sa ne inaltam gandul la sfinfii care s-au nevoit si au patimit pentru dreapta credinta4 dandu-ne noua pilda intru totul vrednica de urmat. $semenea unei fotografii4 icoana ne duce cu gandul la sfantul pe care il reprezinta. (ai cinstim sfintele icoane pentru ca prin rugaciuni inaintea lor4 adresate sfintilor pe care ii infatiseaza4 credinciosii evlaviosi se fac partasi de imbelsugate daruri duhovnicesti. Cinstirea icoanelor nu este inchinare la idoli4 pentru ca cinstirea nu o dam lemnului si culorilor4 ci sfintilor infatisati pe lemn4 ca unii bineplacuti lui Dumnezeu4 ca unii care s-au invrednicit sa stea in cea mai stransa legatura cu Dumnezeu si deci sa poata mi7loci pentru noi. Inainte de a fi asezate in biserici si in casele credinciosilor4 icoanele se sfinfesc de catre preoti4 dupa rinduiala stabilita de Biserica.

*#. Este Biseri&a $umai (a0uta sau $umai $e(a0uta" Biserica nu este nici numai vazuta nici numai nevazuta4 ci si vazuta si nevazuta. =azuta este Biserica4 pentru ca ea este pe pamant si vazuti sunt membrii ei din viata aceasta< vazute sunt ierarhia bisericeasca4 marturisirea de credinta4 slu7bele4 randuielile si canoanele bisericesti< iar nevazuta este Biserica4 pentru ca este si in Cer adica pe un alt plan de existenta< pentru ca nevazut este capul ei4 Iisus 'ristos< nevazuti sint membrii ei care au trecut din aceasta viata< nevazut este harul Duhului fant4 care lucreaza in ea4 precum nevazuta este si duhovniceasca legatura care uneste toate madularele Bisericii intre ele si cu capul Iisus 'ristos4 facand toate un singur trup dubovnicesc.

*%. Care este &o$ u&erea Biseri&ii" Domnul nostru Iisus 'ristos4 intemeind Biserica4 a asezat in ea ordine si randuiala4 anume ca unii sa conduca4 iar altii sa asculte4 pastrand cu totii legatura dragostei si a pacii intre ei si cu 2l. Conducatorii sunt clericii sau ierarhia bisericeasca4 adica episcopii4 preotii si diaconii4 care au fost asezati de fintii $postoli4 in Biserica4 pentru a propovadui cuvantul adevarului4 pentru a face partasi pe credinciosi de harul dumnezeiesc si pentru a pastori obstea credinciosilor. Credinciosii nesfintiti pentru vreo treapta bisericeasca sunt numiti laici sau mireni. Cei ce fac parte din ierarhia bisericeasca se mai numesc si pastori sufletesti4 iar mirenii se mai numesc turma duhovniceascasau cuvantatoare. In chip nevazut4 Biserica este condusa de-a pururi de Insusi intemeietorul ei4 Domnul nostru Iisus 'ristos4 care este singurul cap al ei4 iar ea este trupul 6ui tainic :2feseni #4 %%-%&< -4 %&< Coloseni #4 #0;. In chip vazut4 Biserica este condusa de ierarhia bisericeasca. Cea mai inalta autoritate in Biserica o are adunarea episcopilor4 care se numeste sinod sau sobor. inodul hotaraste cele cu privire la bunul mers al Bisericii4 iar hotaririle luate sunt tinute si aduse la indeplinire de fiecare episcop in episcopia incredintata pastoririi sale. Daca la sinodul episcopilor iau parte episcopi din toata lumea crestina4 acel sinod se numeste sinod sau sobor a toata lumea sau ecumenic. In vechime4 pe vremea fintilor !arinti4 cand toata crestinatatea era una4 s-au tinut sapte sinoade a toata lumea4 ale caror

hotarari trebuiesc tinute de intreaga Biserica. i Bisericile nationale4 ca Biserica romana4 rusa4 greaca si altele4 isi au fiecare sinodul ei local de care este condusa4 tinand totdeauna seama de cele statornicite la sinoadele a toata lumea. inoadele iau hotarari si conduc Biserica sub calauzirea Duhului fant. Insusi Domnul a spus ca este pururea cu Biserica a :(atei %04 %5;4 pe care o conduce prin Duhul fant :loan #-4 %.;4 astfel ca nimeni nu este cap al Bisericii decat unul Domn Iisus 'ristos. ?ici fintii $postoli nu se socotesc pe sine mai mult decat slu7itori ai Bisericii :Coloseni #4 %*-%-;. De aceea daca cineva4 afara de Domnul4 se socoteste pe sine singur si invata ca 2l este cap al Bisericii4 unul ca acela este impotriva lui 'ristos.

*). De &e Biseri&a este $umita8 u$a9 s3a$ta9 so4or$i&eas&a si a'ostoleas&a" Biserica este numita asa4 fiindca acestea sunt cele patru insusiri mai de seama ale ei. Biserica este una4 pentru ca unul este intemeietorul si capul ei4 Domnul Iisus 'ristos4 si unul este Duhul fant4 care o insufleteste cu harul dumnezeiesc4 una este invatatura ei cea adevarata si una calea cea dreapta care duce sigur la mantuire. (antuitorul o singura Biserica a intemeiat si nu voieste sa fie mai multe. Diferitele Biserici ortodoxe nationale nu sunt Biserici despartite sau mai multe4 ci numai membre ale singurului trup al Bisericii. Biserica este sfanta4 pentru ca sfant este intemeietorul si capul ei4 Iisus 'ristos4 care a sfintit-o si pe ea cu singele au :2feseni -4 %--%/;4 si i-a dat puterea sa sfinteasca pe oameni prin harul dumnezeiesc. fintenia Bisericii nu se pateaza de loc prin aceea ca in ea se gasesc si pacatosi4 fiindca nu membrii Bisericii sfintesc Biserica4 ci Biserica sfinteste pe membrii ei4 ea neavand de la ei sfintenia4 ci de la Domnul4 prin Duhul fant. Biserica este soborniceasca sau universala pentru ca ii este dat sa se intinda peste tot pamantul si sa-i cuprinda pe toti oamenii4 ca intr-un sobor a toata lumea4 si pentru ca se conduce dupa cele statornicite la sfintele soboare a toata lumea. Biserica nu este numai pentru un loc4 ori numai pentru un timp4 ori numai pentru un neam4 ci ea este pentru toate locurile4 pentru toate vremurile si pentru toate neamurile. Biserica este soborniceasca si pentru ca

detine adevarul religios deplin si pentru ca totdeauna si pretutindeni a invatat si invata neschimbat acelasi adevar dumnezeiesc universal. Biserica este apostoleasca4 pentru ca este asezata pe temelia $post

**. Ce se &u(i$e sa mai stim es're Biseri&a" Despre Biserica Ortodoxa se cuvine sa mai stim ca ea pastreaza neschimbate si fara nici o abatere invatatura si randuielile Domnului si (antuitorului nostru Iisus 'ristos4 asa cum le-au predat finfii $postoli si asa cum le-au statornicit si lamurit fintele inoade in vremea finfilor !arinti4 cand toata crestinatatea era una si nedespartita4 avand4 prin acestea4 toate mi7ioacele sigure pentru mantuire.

*+. Poate Biseri&a sa -reseas&a" ?u. Biserica nu poate sa greseasca4 pentru ca ea este /trupul lui Hristos/4 si 'ristos cel pururea viu este capul ei :2feseni #4 %%-%&;4 ramanand cu ea totdeauna< si pentru ca in ea lucreaza neincetat Duhul fant4 prin harul au4 luminand pe slu7itorii ei. De aceea Biserica este /stalp si temelie adevarului/ :# "imotei &4 #-;4 pentru ca ea are darul de a nu putea sa cada niciodata in ratacire< de aceea Biserica este si nebiruita in adevarul ei dumnezeiesc4 ca /nici portile iadului nu o vor birui/ :(atei #.4 #0;. ?ici un membru singuratic al Bisericii4 fie el episcop sau patriarh4 n-a primit de la Domnul darul de a nu putea gresi< deci nimeni nu poate pretinde ca este nesupus ratacirii :cum se zice despre patriarhul >omei;. ingura Biserica a primit de la Domnul puterea de a nu putea gresi.

*,. Care este arti&olul 11 i$ Sim4olul Cre i$tei si &e i$(atatura &u'ri$ e" $rticolul #5 din imbolul Credintei este3 /$arturisesc un botez intru iertarea pacatelor/. 2l cuprinde invatatura despre fanta "aina a Botezului4 intelegandu-se si aceea despre celelalte finte "aine.

SFINTELE TAINE

*.. Ce este S3a$ta Tai$a" fanta "aina este o lucrare vazuta4 asezata de (antuitorul Iisus 'ristos in Biserica4 prin care se impartaseste credinciosilor harul cel nevazut al lui Dumnezeu. In orice fanta "aina deosebim astfel trei parti3 asezarea ei de catre Iisus 'ristos4 lucrarea vazuta sau slu7ba sfanta si harul nevazut.

*/. Ce este harul" 'arul4 care se mai numeste si gratie4 este puterea sau energia dumnezeiasca necreata4 pe care Duhul fant o impartaseste credinciosilor prin fintele "aine4 ca a7utor pentru mantuire. 'arul se da in urma rascumpararii sau impacarii omului cu Dumnezeu4 savarsita de (antuitorul 'ristos. )ara har nimeni nu se poate mantui.

+1. Cate S3i$te Tai$e a ase0at Ma$tuitorul" (antuitorul a asezat sapte finte "aine si pe toate acestea le are Biserica noastra3 #. Botezul4 %. Ungerea cu fantuI (ir :(irungerea;4 &. fanta Cuminecatura4 *. !ocainta4 -. !reotia4 .. ?unta si /. (aslul. Cele sapte finte "aine sunt ca niste izvoare minunate4 mai presus de fire4 prin care se revarsa asupra noastra4 in Biserica4 harurile fantului Duh.

+1. Cui a lasat Ma$tuitorul re'tul e a sa(arsi S3i$tele Tai$e" (antuitorul a lasat dreptul de a savarsi fintele "aine fintilor $postoli si4 prin acestia4 episcopilor si preotilor randuiti in mod canonic. 2piscopul poate savarsi toate fintele "aine4 iar preotul numai sase din ele4 adica afara de fanta "aina a !reotiei. ingur Botezul - dar numai in caz de mare nevoie4 adica de pericol de moarte a celui nebotezat - poate fi savarsit de diacon sau de orice credincios ortodox4 prin afundarea de trei ori in apa curata4 rostinduse cuvintele3 /:oteaza-se robul )roaba* lui Dumnezeu )"umele* in numele !atalui, (min, si al Fiului, (min, si al #fantului Duh, (min/4 si ramanand ca toate celelalte sa le faca preotul dupa randuiala sfintei Biserici. fintele "aine se savarsesc de episcopi si preoti4 ca slu7itori ai lui 'ristos si iconomi ai "ainelor lui Dumnezeu4 dupa cuvantul fantului $postol !avel4 care zice3 /(sa sa ne socoteasca pe noi oamenii, ca pe niste slugi ale lui Hristos si iconomi ai !ainelor lui Dumnezeu/ :# Corintenii *4 #;. fintele "aine se savarsesc de episcopi si de preoti4 dar prin puterea lui Dumnezeu< de aceea lucrarea sfintitoare a "ainelor nu este legata de vrednicia sau nevrednicia savarsitorilor4 ci de (antuitorul 'ristos care le-a asezat in fanta a Biserica. 2ste adevarat ca si din acest motiv asupra slu7itorilor bisericesti apasa o foarte mare raspundere4 ei avand sa dea seama inaintea lui Dumnezeu de felul cum au /iconomisit/ sau administrat aceste "aine.

+#. S3a$ta Tai$a a Bote0ului Botezul este fanta "aina prin care omul4 prin intreita afundare in apa sfintita si prin rostirea de catre preot a cuvintelor3 9Boteaza-se robul :roaba; lui Dumnezeu :?umele; in numele "atalui4 amin si al )iului4 amin si al fantului Duh4 amin94 dobandeste iertare de pacatul stramosesc4 se naste din nou duhovniceste in 'ristos si se face membru al Bisericii. Dupa Botez4 duhovniceste omul este om nou4 caci s-a nascut duhovniceste 9din apa si din Duh9 :Ioan &4 -;.

6ucrarea de capetenie in sfanta slu7ba a Botezului este afundarea intreita in apa curata si sfintita in numele "atalui4 al )iului si al fantului Duh4 adica in numele fintei "reimi. $fundarea inchipuieste moartea si ingroparea (antuitorului si moartea omului celui vechi al pacatului4 iar ridicarea din apa inchipuieste invierea de a treia zi a Domnului si nasterea omului celui nou curat si drept in 'ristos-Domnul. Omul nascandu-se astfel duhovniceste se face madular al trupului tainic al lui 'ristos4 adica se face membru al Bisericii4 cum zice fantul $postol !avel3 ,,Impreuna cu &l )cu Hristos* ne-am ingropat prin botez intru moarte% pentru ca dupa cum Hristos a inviat din morti prin marirea !atalui, asa si noi sa avem o viata noua/ :>omam .4 *;. Celelalte lucrari :ceremonii; de la Botez au si ele cate un inteles3 6epadarile inseamna indepartarea puterii diavolului de la cel ce se boteaza< impreunarile cu 'ristos inseamna unirea cu (antuitorul si cu Biserica 6ui< suflarea de trei ori a preotului peste fata celui ce se boteaza inseamna ca el trebuie sa marturiseasca totdeauna pe Domnul< vesmantul sau panza alba in care se imbraca cel botezat inseamna curatenia sufletului si a vietii crestinesti< lumanarea inseamna indatorirea celui botezat de a duce adevarata viata crestineasca4 asa incat faptele lui bune sa lumineze inaintea oamenilor4 ca o lumina in intuneric. (antuitorul a asezat fanta "aina a Botezului4 dupa invierea a din morti4 atunci cand a poruncit fintilor $postoli3 ,,$ergand, invatati toate neamurile, botezadu-i pe ei in numele !atalui si al Fiului si al #fantului Duh, si invatandu-i sa pazeasca toate cate am poruncit voua/ :(atei %04 #1-%5;. fanta "aina a Botezului nu se repeta niciodata asupra aceluiasi om4 pentru ca numai odata se iarta pacatul stramosesc si intra omul in Biserica4 pentru ca numai odata se naste omul duhovniceste4 ca si trupeste. Iar pacatele savarsite dupa Botez se pot ierta prin fanta "aina a !ocaintei. De la cel ce se boteaza4 daca este in varsta4 se cere primirea dreptei credinte si pocainta de pacatele savarsite4 care prin botez se iarta4 dupa cum zice fanta criptura3 ,,4ocaiti-va si sa se boteze fiecare din voi intu numele lui Iisus Hristos spre iertarea pacatelor, si veti lua darul #fantului Duh/ :)apt. $postolilor %4 &0;< ,,,el ce va crede si se va boteza, se va mantui/ :E(arcu #.4 #.;. De aceea se rosteste la Botez imbolul Credintei. 6a botezul copiilor4 credinta se marturiseste de catre nas4 care fagaduieste ca se va ingri7i ca pruncul sa fie crescut in legea ortodoxa. De aceea4 nas nu

poate fi decat un crestin ortodox. Datoria de a creste pe copii in legea ortodoxa o au si parintii. Copiii trebuie sa fie botezati3 - pentru ca au pacatul stramosesc4 de care nu se pot curati decat prin botez< pentru ca fara nasterea din nou4 prin botez4 nu se poate intra in Biserica4 dupa cuvantul Domnului3 ,,De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu/ :loan &4 -;< - pentru ca si copiilor4 nu numai oamenilor in varsta4 le este data fagaduinta harului Duhului fant4 care curata de pacate :)aptele $postolilor %4 &0-&1;< - pentru ca botezul a luat locul taierii impre7ur4 prin care a fost preinchipuit in =echiul "estament4 iar taierea impre7ur se savarsea si asupra copiilor4 cum trebuie savarsit si botezul4 dupa cuvantul dumnezeiesc3 ,,Intru carele )in Hristos* sunteti si taiati impre-ur, cu taiere impre-ur nefacuta de mana, intru dezbracarea trupului pacatelor carnii, intru taierea impre-ur a lui Hristos, ingropati fiind impreuna cu &l prin botez/ :Coloseni %4##-#%;. - pentru ca asa au facut fintii $postoli4 care au botezat pe copii< - pentru ca asa a facut Biserica totdeauna. De aceea4 cine nu boteaza pe copii si amana botezul lor pentru mai tarziu4 face mare pacat.

+%. S3a$ta Tai$a a U$-erii &u S3a$tul Mir Ungerea cu fantul (ir :(irungerea; este fanta "aina prin care credinciosul de curand botezat primeste harul intaririi si cresterii vietii duhovnicesti4 prin ungerea cu fantul (ir in partile mai insemnate ale trupului3 frunte4 gura4 ochi4 urechi4 piept4 maini si picioare4 rostindu-se de preot cuvintele3 /4ecetea darului #fantului Duh, amin/' Ungerea la frunte inseamna sfintirea cugetului4 la piept sfintirea inimii sau a dorintelor4 la ochi4 urechi si gura sfintirea simtirilor4 la maini si la picioare sfintirea lucrarilor si a puterii sufletesti ale crestinului.

fanta "aina a (irungerii a fost asezata de (antuitorul 'ristos4 ca si celelalte finte "aine. fantul $postol Ioan scrie despre fantul (ir3 /#i voi ungere aveti de la ,el #fant''' #i ungerea pe care ati luat-o de la Dansul, intru voi sa ramana/ :Ioan %4 %54 %/;< iar fantul $postol !avel zice3 /(ti fost pecetluiti cu Duhul #fant/ :2feseni #4 #&;4 si /Iar ,el ce ne intareste pe noi impreuna cu voi intru Hristos, si ,el ce ne-a uns pe noi, Dumnezeu este, care ne-a si pecetluit pe noi si a dat arvuna Duhului in inimile noastre/ :% Corinteni #4 %#-%%;. De aici s-au si luat cuvintele care se rostesc la ungerea cu fantul (ir3 /4ecetea darului #fantului Duh/. fintii $postoli si primii preoti au savarsit fanta "aina a (irungerii prin punerea mainilor pe capul celor de curand botezati sau prin ungerea cu fantul (ir4 cum se face pana astazi. fanta "aina a Ungerii cu fantul (ir trebuie savarsita indata dupa botez4 caci inca de la Botez4 care este nastere duhovniceasca4 sufletul are nevoie de harul cresterii si intaririi duhovnicesti4 asa dupa cum si trupul are de la nastere nevoie de hrana si de alte lucruri4 pentru cresterea si intarirea trupeasca. De aceea fintii $postoli savarseau fanta "aina a (irungerii indata dupa botez< si asa a savarsit-o Biserica noastra totdeauna4 pana astazi. fantul (ir care se intrebuinteaza la fanta "aina a (irungerii se prepara din untdelemn amestecat cu multe feluri de miresme :aromate; si se sfinteste de episcopi impreuna intr-o slu7ba mare4 odata pe an4 in 8oia cea (are.

+). S3a$ta Tai$a a Cumi$e&aturii fanta Cuminecatura :dumnezeiasca 2uharistie4 fanta Impartasanie; este fanta "aina prin care4 sub chipul painii si al vinului sfintite4 credinciosul se impartaseste cu insusi trupul si sangele (antuitorului Iisus 'ristos4 spre iertarea pacatelor si spre viata de veci. !ainea si vinul fintei Cuminecaturi numai pentru simturile noastre trupesti sunt paine si vin4 dar cu adevarat sunt insusi trupul si insusi sangele (antuitorului 'ristos4 caci in timpul fintei 6iturghii au fost prefacute in chip minunat in trupul si sangele Domnului4 prin puterea Duhului fant4 la rugaciunea preotului slu7itor.

- fanta "aina a Cuminecaturii a fost asezata de (antuitorul la Cina cea de taina4 cand a luat painea4 a binecuvantat-o prin rugaciune si apoi a impartasit pe fintii ai $postoli4 zicind3 /Luati mancati, acesta este trupul meu'''9 iar dupa aceea a luat paharul4 a multumit !arintelui ceresc4 a binecuvantat paharul si a dat fintilor $postoli zicind3 /:eti dintru acesta toti, acesta este sangele meu'''/ si a adaugat apoi3 /(ceasta s-o faceti intru pomenirea mea/ :(atei %.4 %.-%0< 6uca %%4 #1-%5< # Coriteni ##4 %&-%-;4 dand porunca astfel ca totdeauna sa se savarseasca aceasta fanta "aina. - fanta "aina a Cuminecaturii trebuie sa se savarseasca cu paine dospita4 din grau curat si cu vin din struguri4 caci asa a asezat-o (antuitorul la Cina cea de taina si asa a poruncit 2l sa se faca. - Crestinul se impartaseste cu trupul si sangele (antuitorului pentru iertarea pacatelor si pentru mostenirea vietii de veci. Caci insusi (antuitorul zice3 /(devar, adevar graiesc voua< De nu veti manca trupul Fiului Omului si de nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi' ,el ce mananca trupul meu are viata vesnica si &u il voi invia in ziua cea de apoi% ca !rupul $eu este adevarata mancare si sangele meu adevarata bautura' ,el ce mananca trupul meu si bea sangele meu petrece in $ine si &u in el/:Ioan .4 -&--.;. De aceea trebuie sa fie cuminecati si copii4 dupa ce sunt botezati si unsi cu fantul (ir. - 6a inceputurile crestinismului se impartaseau toti credinciosii care participau la 6iturghie4 mai putin cei ce se gaseau sub canon. (ai tarziu s-a a7uns la situatia aberanta de a fi 6iturghii la care4 in afara de preot4 nu se impartaseste nimeni. - Ca sa primeasca cu vrednicie fanta Cuminecatura credinciosul trebuie sa se pregateasca prin post4 prin rugaciune si prin spovedanie si numai asa4 curat sufleteste si trupeste4 cu frica de Dumnezeu4 cu credinta si cu dragoste sa se apropie de Domnul4 cu al carui trup si sange se impartaseste. Cel ce se cumineca nepregatit4 adica cu nevrednicie4 acela face mare pacat si isi atrage grea osada. /Drept aceea, oricine va manca painea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevredicie, vinovat va fi de trupul si sangele Domnului''' ,a cel ce mananca si bea cu nevrednicie, -udecata lui-si mananca si bea, nesocotind trupul Domnului/ :# Corinteni4 ##4%/-%1;. - >oadale fintei Cuminecaturi4 daca se ia cu vrednicie4 sunt mari si anume3 unirea cu 'ristos4 sporirea harului dumnezeiesc4 slabirea inclinarilor rele4 curatirea de pacate si mostenirea vietii vesnice.

- fanta Cuminecatura este cea mai mare4 mai adanca si mai infricosatoare taina4 fiindca in ea credinciosul se impartaseste nu numai cu harul4 ci si cu insusi izvorul harului4 Iisus 'ristos< fiindca ea nu este numai taina4 ci si 7ertfa4 7ertfa de mantuire adusa de Domnul Iisus 'ristos pe cruce4 pentru vii si pentru morti. 2a se innoieste nesangeros pe sfintele altare pana la sfarsitul veacurilor.

+*. S3a$ta Tai$a a Po&ai$tei !ocainta : povedania; este fanta "aina prin care credinciosul4 marturisinduse in fata preotului duhovnic si primind dezlegare de la acesta4 primeste4 prin puterea Duhului fant4 iertarea pacatelor marturisite. $ceasta fanta "aina a fost asezata de (antuitorul atunci cand dupa ce a fagaduit fintilor $postoli ca le va da putere sa lege si sa dezlege zicand3 /Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer/ :(atei #04 #0;4 le-a dat cu adevarat4 dupa invierea a4 puterea de a ierta pacatele prin cuvintele3 /Luati Duh #fant< carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate, si carora le veti tine, vor fi tinute/ :loan %54 %%-%&;. De la credinciosul care isi marturiseste pacatele se cere cainta sau parere de rau pentru pacate si vointa sau hotarire de a-si indrepta viata4 credinta si nade7dea in milostivirea lui Dumnezeu. Dupa ce s-a spovedit4 credinciosul trebuie sa tina intru totul canonul pe care i-l da preotul duhovnic. Caci canonul este o doctorie sufleteasca pentru insanatosire4 pentru tinerea caii celei drepte si ferirea de pacate4 pentru dezradacinarea din suflet a obisnuintei de a pacatui si pentru intarirea in bine. "inerea canonului aduce mari foloase sufletesti4 iar netinerea lui este pacat.