CRETINISM I CULTUR

VOLUMUL AL DOILEA din COLECIA LUCRRILOR lui

GEORGES FLOROVSKI Profesor Emerit de Istoria Bisericii Universitatea Harvard

COMPANIA PUBLICISITIC NORDLAND

BELMONT, MASSACHUSETTS !"#$

Bi%li&te'a C&n(resului) Nu*+rul Cardului de Catal&(are #,-$$$# ISNB -.","!/- /-/ 2

0 C&12ri(3t ".#/ de C&*1ania 1u%li'isti'+ N&rdland T&ate dre1turile re4ervate Tiprit n Statele Unite ale Americii IN MEMORIAM Printele Profesor Georges Florovski 5Te&l&( &rt&d&6 're7tin 1r&e*inent, v&r%it&r e'u*eni' 7i aut&ritate 8n litere ruse7ti9:
;T&ate 'itatele sunt luate din 1a(inile < 7i "" din Harvard Gazette a1+rute la " &'t&*%rie ".$! s'rise de Ge&r(e H9 =illia*s, >r&?ess&r H&llis 7i @ivinit2 Emeritus, Harvard @ivinit2 S'3&&l 7i EdAard L&uis Keenan, @e'anul B'&lii de Arte 7i BtiinCe la Universitatea din Harvard 58n '&n?&r*itate 'u 8nse*n+rile: de la 8ntrunirea 1r&?es&ril&r de la Harvard @ivinit2 S'3&&l 1e data de "D se1te*%rie ".$!9E

5>+rintele 1r&?es&r Ge&r(es Vasilievi'3 Fl&r&vsFi G"$.,-".#.H, te&l&( 1r&e*inent al Ort&d&6iei 7i ist&ri' al (Indirii 're7tine, lider e'u*eni' 7i inter1ret al literaturii ruse7ti a *urit 8n >rin'et&n, NeA Jerse2 8n al $D-lea an vieCii sale 1e "" au(ust ".#.9: Nas'ut 8n Odessa 8n "$.,, 1+rintele Fl&r&vsFi a %ene?i'iat de & e61erienC+ ruseas'+ edu'aCi&nal+ vi%rant+ 'are 7i-a avut 1un'tul *a6i* de 8n?l&rire s1re s?Ir7itul se'&lului al KIK-lea 1r&du'Ind *ulCi studenCi seri&7i9 Tat+l s+u a ?&st re't&rul unei A'ade*ii Te&l&(i'e 7i 1r&t&sul Catedralei 'u 3ra*ul S'3i*%+rii la FaC+ din Odessa9 Ma*a sa, Claudia >&1ru4en'& a ?&st ?ii'a unui 1r&?es&r de e%rai'+ 7i (rea'+9 >ri*a lu'rare a'ade*i'+ a 1+rintelui Fl&r&vsFi a ?&st arti'&lul 5@es1re re?le6ul se'reCiei salivare: ?iind s'ris+ su% 8ndru*area unui student de-a lui >avl&v9 Arti'&lul a ?&st 1u%li'at 8n en(le4+ 8n "."# 8n ulti*ul nu*+r al Buleti ului Im!erial al Academiei de "tii #e$ Ln ".! 8*1reun+ 'u 1+rinCii 7i 'u ?ratele Ant&nii, >+rintele Fl&r&vsFi a 1+r+sit Rusia 7i s-a sta%ilit *ai 8ntIi 8n S&?ia, Bul(aria l+sInd 8n ur*+ 1e ?ratele s+u Vasilli, un *edi' 'are a *urit 8n ".!/ 7i s&ra sa Klaudia V9 Fl&r&vsFi 'are a devenit ulteri&r 1r&?es&r de Mst&ria Niseri'ii Universale la Universitatea din Odessa9 Ln ".!" 1re7edintele Ce3&sl&va'iei, T3&*as Masar2F la invitat 1e >+rintele Fl&r&vsFi 7i 1e ?ratele s+u Ant&nii la >ra(a9 >+rintele Fl&r&vsFi a 1redat ?il&s&?ia dre1tului la universitatea din l&'alitate9 Ant&nii a devenit 7i el *ai tIr4iu 1r&?es&r la Universitatea din >ra(a9 Ln ".!! Ge&r(es Fl&r&vsFi s-a '+s+t&rit 'u Kenia Ivan&vana Si*&n&va 7i s-au resta%ilit 8n >aris unde a devenit *e*%ru '&-?&ndat&r al Institutului Te&l&(i' S?Intul Ser(3ei 1redInd 'a 7i 1r&?es&r de >atr&l&(ie G".!D-"./$H9 Ln ".,! a ?&st 3ir&t&nit 1re&t 'an&ni' su% Ourisdi'Cia 1atriar3iei de la C&nstantin&1&l9 Ln "./$ a venit 8n Statele Unite 'a 1r&?es&r de te&l&(ie la Se*inarul Te&l&(i' S?Intul Vladi*ir CrestA&&d NeA P&rF din "./$ 1In+ 8n ".<< 7i de'an din ".<<9 @in ".</ 1In+ 8n ".D< a ?&st 1r&?es&r de Mst&ria Niseri'ii Universale la Harvard @ivinit2 S'3&&l 7i 8n 1aralel G".D!-".D<H as&'iat al @e1arta*entului de Studii Slavi'e G".<<-".<.H 7i *ai a1&i 1r&?es&r as&'iat de te&l&(ie la B'&ala Te&l&(i'+ Elen+ H&l2 Cr&ss9

5@e7i ti*1ul al&'at 1red+rii 1+rintelui Fl&r&vsFi la @e1arta*entul de Studii Slavi'e ;din HarvardE a ?&st s1&radi', t&tu7i el a avut & in?luenC+ *aO&r+ 1e 1lan intele'tual 8n ?&r*area unei (eneraCii de s1e'iali7ti a*eri'ani 8n ist&ria 'ultural+ rus+9 I*1&rtanCa lui 8n a'est d&*eniu deriv+ nu din le'Ciile &%i7nuite 'i 8n s1e'ial din ti*1ul 7i (Indirea a'&rdat+ 5'er'uril&r: inti*e 'are s-au &r(ani4at 1eri&di' 8*1reOurul lui 8n Ca*%rid(e 1rintre 'ei 'are au 'itit C%ile teolo&iei ruse ;atun'i & 'arte a1+rut+ nu*ai 8n rus+E, de *ult+ vre*e un ?el de carte de su'sol 1rintre studenCii seri&7i de ist&rie intele'tual+ rus+9 >rin a'east+ 'arte ei au des'&1erit '+ 1+rintele 1reda la @ivinit2 S'3&&l9 Ln ti*1ul unei 1eri&ade de in'u%are la Harvard, un anu*it ti1 de (Indire 1r&?und &rt&d&6+, >atr&l&(ia 1re'u* 7i val&rile anti'e 7i 'ele de 1In+ 8n se'&lul al KK-lea au 8n?l&rit la de1arta*entul de Ist&ria Biseri'ii R+s+ritene9 Ln 8ntIlnirile avute 8n 'adrul de1arta*entul de Ist&ria Biseri'ii 1+rintele v&r%ea 'u *ult+ 'laritate9 Ln 8ntIlnirile 1r&?es&rale este Cinut *inte 'a %i?Ind 1e (enun'3i ener(eti' 'atal&a(e de *atri'ulare a '+rCil&r 1entru & *ai *are *+rire a Bi%li&te'ii Harvard And&verQ Ln ".D/ >+rintele Fl&r&vsFi a ?&st ales dire't&rul Institutului E'u*eni' ?&ndat de >a1a >aul al IV-lea lIn(+ Ierusali*9: A ?&st a'tiv 8n Sin&dului NaCi&nal al Biseri'il&r, 1+rintele Fl&r&vsFi a ?&st vi'e-1re7edintele Sin&dului NaCi&nal al Biseri'il&r 8ntre ".</-".<#9 @u1+ 'e a 1+r+sit Universitatea din Harvard, de a'u* 1r&?es&rul Emeritus Fl&r&vsFi a 1redat din ".D< 1In+ 8n ".#! studii slavi'e la Universitatea din >rin'et&n9 Ln'e1e s+ 1redea ai'i din ".D/ deCinInd 1&4iCia de le't&r a?lat 8n vi4it+ la 'atedra de 1atr&l&(ie de la Se*inarul Te&l&(i' din >rin'et&n din ".D! 7i a1&i inter*itent du1+ retra(erea de la Universitate9 Ulti*a le'Cie s-a Cinut 8n se*estrul de t&a*n+ al anului a'ade*i' ".#$".#. la 5>rin'et&n T3e&l&(i'al Se*inar29: 5>e 1ar'ursul 'arierei sale 1+rintelui Fl&r&vsFi i-au ?&st a'&rdate d&'t&rate &n&ri?i'e de '+tre St9 AndreARs Universit2, B&st&n Universit2, N&tre @a*e Universit2, >rin'et&n Universit2, Universitatea din Tesal&ni', St9 Vladi*irRs T3e&l&(i'al Se*inar2 7i Pale Universit29 A ?&st *e*%ru de &n&are al A'ade*iei din Atena, *e*%ru de &n&are al A'ade*iei de Arte 7i BtiinCe A*eri'ane, al A'ade*iei Britani'e 7i *e*%ru al Fr+Ciei S?Intului Al%an 7i al Fr+Ciei S?Intului Ser(3ei de Rad&neO9: >+rintele Fl&r&vsFi a 1ers&ni?i'at 1e rusul %ine edu'at 7i %ine 'ultivat al se'&lului al KK-lea9 Mintea sa 1enetrant+ a ?&st 'a1a%il+ s+ 'u1rind+ atIt 8n detaliu 'It 7i 8n adIn'i*e dra*a a?lat+ 8n 1lin 1r&'es de de4v&ltare a ist&riei 're7tine atIt esti'e 'It 7i vesti'e9 El a ?&st un te&l&(, ist&ri' %iseri'es', '+rturar 1atristi', ?il&s&?, slavist 7i un s'riit&r de literatur+ '&*1arat+9 5>+rintele Fl&r&vsFi a ?&st '&nstant 8n 1l+'erea sa de a 'iti r&*ane 8n en(le4+, 8n 1arte sursa 'a1a'it+Cii sale e6tra&rdinare de a se e61ri*a 8n li*%a en(le4+9 >+rintele era 1&li(l&t9 >re?era en(le4a *ai *ult 'a &ri'e 1entru e61unerea (eneral+ 7i 1entru dis'ursul te&l&(i'9 CInd a venit s+ sluOeas'+ @e1arta*entului de Studii Slavi'e de la Harvard s-a 1utut sesi4a un ?el de ne*ulCu*ire '+ nu 7i-a Cinut 'ursurile 8n rus+ 8n s1e'ial se*inarile sale des1re @&st&ievsFi, S&l&vi&v, T&lst&i 7i alCii9 Era 'a 7i 'u* ei a1arCineau unui se'&l 'lasi' al li*%ii ruse 7i unei 'ivili4aCii 1ierdute 8n ne(ura vre*il&r9 La ?el 'u* un 1r&?es&r de latin+ l-ar 1reda 1e Ci'er& sau H&raCiu9 Nu 8ndr+4nea s+ le'ture4e 8n t&nalit+Cile unei e1&'i 'are a dis1+rut 1entru t&tdeauna9: In?luenCa 1+rintelui Fl&r&vsFi asu1ra ist&ri'il&r %iseri'e7ti '&nte*1&rani 7i a slavi7til&r a ?&st a*1l+9 Cel *ai %un *ulti-v&lu* '&nte*1&ran al ist&riei 're7tine adu'e un tri%ut s1e'ial >+rintelui Fl&r&vsFi9 Jar&slav >eliFan de la Pale Universit2, 8n se'Cia %i%li&(ra?i'+ a 1ri*ului s+u v&lu* din (radi#ia Cre)ti %* O Istorie a dezvolt%rii +octri ei, 4

s'rie re?erit&r la 1+rintele Fl&r&vsFi re?erindu-se 8n s1e'ial la 'ele d&u+ lu'r+ri re?erit&are la >+rinCii R+s+riteni) 5A'este d&u+ '+rCi sunt ele*entare 8n inter1retarea d&(*el&r 're7tine 7i a 'el&r Trei*i'e: G19 ,<. din A!ari#ia (radi#ei CatoliceH9 Ge&r(e Huntst&n =illia*s, H&llis >r&?ess&r E*eritus la Harvard @ivinit2 S'3&&l s'ria) 5Fiu 1i&s al unui 1re&t al Biseri'ii Ort&d&6e Ruse, 1+rintele 1r&?es&r Ger&(es Fl&r&vsFi S 'u & 'arier+ lun(+ i*1li'at+ 8n dial&(ul e'u*eni' S este ast+4i 'el *ai arti'ulat, 1enetrant 7i dest&ini' e61&nent al te&l&(iei 7i 1iet+Cii &rt&d&6e 8n lu*ea a'ade*i'+ ;&''idental+E9 Este in&vativ 7i 'reativ 8n sensul de a ?i *ereu 1re(+tit s+ resta%ileas'+ adev+rul *Intuit&r al S'ri1turii 7i TradiCiei 8n idi&*ul tInOirii n&astre '&nte*1&rane du1+ trans'endent9:

Cultura n perspectiva cretin Ve'3ea 'ultur+ anti'+ a 1ri*it & 'u t&tul n&u+ di*esiune du1+ venirea lui Iisus Hrist&s 7i *ai ales du1+ eveni*entele vieCii sale 1+*Inte7ti 'ul*inInd 'u 8nvierea, 8n+lCarea Sa triu*?+t&are la 'er 7i 7ederea de-a drea1ta Tat+lui9 >In+ la Hrist&s a'este lu'ruri ?useser+ 1r&?eCite dar nu au ?&st 8*1linite9 S-ar 1utea ridi'a 8ntre%area) 'u 'e a 1utut *&di?i'a viaCa terestr+ a lui Hrist&s 'ultura u*an+ 8n (enereT R+s1unsul la a'east+ 8ntre%are ne este &?erit de v&lu*ul de ?aC+9 Au e6istat *utaCii 'ulturale *aO&re mutatis muta dis du1+ anul ,, du1+ Hrist&s, 8n viaCa 'ultural+ a u*anit+Cii9 >In+ la a'est an nu s-a *ai 1&*enit de ni*eni 'a un *&rt s+ ?ie 8nviat 7i a'easta nu 1entru & anu*it+ 1eri&ad+ de ti*1 'i ve7ni'9 Ve'3ii ?il&s&?i 7i 1r&?eCi anti'i te&reti4au sau e61li'au anu*ite tr+s+turi ale ve7ni'iei dar ni*eni nu a e61eri*entat-& 'u 1r&1ria viaC+9 >rin ur*are se su%8nCele(e '+ ra1&rturile 'ulturale la n&ua realitate instaurat+ 8n sInul u*anit+Cii erau di?i'il de e61ri*at 7i '&*entat 8n ter*eni 're7tini 8n'+ de la 8n'e1ut9 Cultura este un d&*eniul u*an 7i 1rin ur*are ra1&rtarea la 8nvierea &*ului 7i la destinul s+u ulti* de din'&l& de *&r*Int nu 1&ate evita 7i a'est se't&r al u*anului9 @e ?a1t 8n ?aCa 1ildei vieCii MIntuit&rului 'rede* '+ nu au e6istat as1e'te u*ane 'are s+ nu ?i ?&st atinse de a'tul 8nvierii 3risti'e9 Ln a'est sens 1re4entul v&lu* 87i 1r&1une s+ '3esti&ne4e 8n 'e *+sur+ lu*ea de ast+4i este 're7tin+ sau da'+ eventual nu tr+i* de'It 8ntr-& lu*e 1&st're7tin+9 Un alt s'&1 al studiil&r 1re4ente este s+ anali4e4e 1r&%a%ilitatea '+ da'+ lu*ea de ast+4i nu este 're7tin+ atun'i 'e este ea 8n ulti*+ instanC+T 5

@in'&l& de de'linul lu*ii anti'e 1+(Ine lu*ea 're7tin+ a adus 'u sine re'ulturali4area sau *ai %ine s1us trans?&r*area anti'3it+Cii9 A'est 1r&'es de rede?inire a anti'ului a adus 'u sine & n&u+ 1r&%le*ati'+ 7i & n&u+ ra1&rtare a individului la 1r&%le*ele esenCiale ale vieCii) 'a na7tere, vieCuire, *&arte 7i 8n 'ele din ur*+ 8nviere9 @a'+ Ve'3iul Testa*ent 1r&?esa & 'ultur+ te&'rati'+ 7i *&n&tesit+, N&ul Testa*ent adu'e 'u sine, 8n'e1Ind de la Evan(3elia lui Matei 7i 1In+ la A1&'alis1s+ & n&u+ di*ensiune a individului 8n 're7tinis*9 Este v&r%a de 'ivili4aCia 're7tin+, de nivelul de de4v&ltare *aterial+ 7i du3&vni'eas'+ a 're7tinului 8n s&'ietatea 8n 'are se 8n'adra el9 Cultura 're7tin+ ?&r*at+ din trans?&r*area 'elei (re'&-r&*ane a dat na7tere la 'ivili4aCia 're7tin+9 Ar ?i interesant+ & dia(n&4+ da'+ a'east+ 'ultur+ *ai este real*ente e6istent+ ast+4i9 C+derea &*ului a ?&st resta%ilit+ la nivel &%ie'tiv de 8nvierea @&*nului9 A'east+ 8nviere este tr+it+ la nivel e''elsial de ?ie'are &* 8n viaCa 're7tin+ de 4i 'u 4i9 A'east+ viaC+ este 8n'&r1&rat+ 7i e61ri*at+ *ista(&(i' 'el *ai %ine 1rin inter*ediul sluOirii litur(3iei9 Ast?el 'ultura 're7tin+ nu a evitat '&nta'tul 'u restul 'ulturil&r 'i *ai *ult le-a s'3i*%at sensul, le-a '&n?erit & n&u+ di*enisune 7i un n&u as1e't, 'el al 1&'+inCei9 S-a n+s'ut & n&u+ 'ultur+ din 1&'+inC+ 7i din 1+rere de r+u 1entru ?a1tele rele '&*ise 8n a'east+ viaC+9 Cultura 1r&*&vat+ de Ort&d&6ie nu era & 'ultur+ 'entrat+ 1e un as1e't Ouridi' sau 1enal 'i 1e nivelul 7i 7ansa de 1&'+inC+ 1e 'are & are 1enitentul 8n ?aCa lui @u*ne4eu9 @a'+ @u*ne4eu este iu%ire, El v&i7te 'a t&Ci s+ ai%+ 7ansa *Intuirii 7i a vieCii ve7ni'e ?eri'ite de din'&l& de *&r*Int9 T&ate de*ersurile lu*ii 1re-'re7tine au ?&st inter1retate 'a 7i & 1re(+tire evan(3eli'+9 Ele*entele 'are nu au '&res1uns 8nv+C+turil&r 're7tine au ?&st tre'ute 'u vederea 7i nu au ?&st luate 8n '&nsiderare9 >e lIn(+ anali4a a'estei te*ati'i, v&lu*ul de ?aC+ *ai in'lude 7i alte 1r&%le*e 'are sunt 8n strIns+ le(+tur+ 'u as1e'tul de4%+tut 8n 1rin'i1al9 Cre7tinis*ul este anali4a 8n ra1&rt 'u 'eea 'e nu*i* ist&rie 7i 'u 'Iteva alte su%ie'te din ist&ria 're7tin+9 C&ntr&versa i'&n&'last+ este 7i ea & 1r&%le*+ 'u lar(i i*1li'aCii 'ulturale ?iind'+ 're7tinis*ul a adus 'u sine & trans?i(urare a artei 8n (eneral 7i na7terea i'&anel&r9 I'&anele sunt & e61resie 'ultural+ a artei 7i & *&dalitate de e61ri*are a (eniului 're7tin9 Se 7tie '+ @u*nini'a Ort&d&6iei a 'ul*inat 'u %iruinCa '&ntr&versei i'&n&'laste, adi'+ a''e1tarea ?&l&sirii 8n 'ultul 're7tin a i'&anel&r di*1reun+ 'u t&at+ se*ni?i'aCia l&r reli(i&as+9 I'&ana a adus 'u sine 7i & n&u+ di*enisune 'ultural+9 C&n7tienCi de interdi'Cia veter&-testa*entar+ de a nu id&latri4a 1ietre, 4iduri sau le*ne, i'&ana adu'e 'u sine & s'3i*%are 8n *&delul 'ultural 'are nu a *ai e6istat 8n'+ 1In+ la ea9 Ast?el s1us i'&ana 'a 7i ?&r*+ artisti'+ devine un U(arant al del&' ilu4&rii Lntru1+ri lui @u*ne4eu9V Ln 1re4entul arti'&l nu se 1une a''ent 1rea *ult 1e r&stul dida'ti', 'ultural 7i esteti' al i'&anei 'i *ai *ult 1e 'el ist&ri'9 >re4entul v&lu* *ai in'lude 7i alte studii de s1e'ialitate '&le'tate 1rin (ener&4itatea 1r&?es&rului 7i '+rturarului Ri'3ard Hau(39 Radu Te&d&res'u

CUPRINS

Ca!itoul I CredinC+ 7i 'ultur+

Ca!itolul II SituaCia Criti'+ a Ist&ri'ului Cre7tin Ca!itolul III Antin&*iile ist&riei 're7tine) I*1eriu 7i @e7ert Ca!itolul I, C&ntr&versa i'&n&'last+ Ca!itolul , Cre7tinis* 7i Civili4aCie Ca!itolul ,I >r&%le*a s&'ial+ 8n Biseri'a Ort&d&6+ Oriental+ Ca!itolul ,II >atriar3ul Iere*ia al II-lea 7i 1ast&rii lut3erani Ca!itoul ,III Versiunea (rea'+ a M+rturisirii de la Au(s%ur( Ca!itolul IBiseri'ile &rt&d&6e 7i *i7'area e'u*eni'+ 8nainte de "."
B&e*ienii 7i Bi4antinii S RelaCiile dintre est 7i vest de la Re?&r*+ 1In+ 8n se'&lul al n&u+s1re4e'elea S Ln'e1utul se'&lului al n&u+s1re4e'elea S Lntre Biseri'i S Ln s1re se'&lul d&u+4e'i

CAPITOLUL

Cre!in" i cultur

I Tr+i* 8ntr-& lu*e s'3i*%at+ 7i s'3i*%+t&are9 A'est lu'ru nu 1&ate ?i ne(at '3iar 7i de 'ei din *iOl&'ul n&stru 'are ar 1utea ?i li1siCi de d&rinCa sau ne1re(+tiCi sau 'ei 'are v&r s+ *ai 4+%&veas'+ 8n a'est vea' 'e tre'e 'u re1e4i'iune9 @ar ni*eni nu 1&ate s'+1a de ne1l+'erea de a a1arCine unei lu*i 8n tran4iCie9 @a'+ a''e1t+* 'lasi?i'+rile tradiCi&nale ale e1&'il&r ist&ri'e 8ntr-un t&t W&r(ani': 7i W'riti',: nu este ni'i & 8nd&ial+ '+ vea'ul n&stru 1re4ent este un vea' 'riti', un vea' al 'ri4ei, un vea' al un&r tensiuni nere4&lvate9 Au4i* *ult 1rea adesea 8n vea'ul n&stru des1re .sf/r)itul civiliza#iei,0 des1re .decli ul occide tului,0 des1re .o civiliza#ie aflat% 1 !roces0 7i *ulte altele ase*+n+t&are9 Une&ri s-a su(erat '+ a'u* tre'e* 1rintr-& .mare f%r%mi#are,0 de7i a'east+ ?+r+*iCare este 'ea *ai *are s'3i*%are din ist&ria 'ivili4aCiei n&stre 'are este *ai *are 7i *ai radi'al+ de'It s'3i*%area de la Anti'3itate la Evul Mediu 7i de la Evul Mediu la vre*urile M&derne9 @a'+ a'est lu'ru este adev+rat, du1+ 'u* s-a a?ir*at de He(el, ?a1tul '+ Wist&ria 8nsea*n+ Oude'at+: G+ie 2elt&esc3ic3te ist 2elt&eric3tH, atun'i e6ist+ unele e1&'i 'redin'i&ase, atun'i 'Ind ist&ria nu nu*ai '+ Oude'+, dar du1+ 'u* s-a *ai 8ntI*1lat se '&nda*n+ 1e sine la distru(ere9 Ne este a*intit 1ersistent de e61erCi 7i 1r&?eCi '+ 'ivili4aCile se ridi'+ 7i se 1r+%u7es' 7i '+ nu este ni'i un *&tiv s1e'ial s+ 'rede* '+ 1r&1ria n&astr+ 'ivili4aCie v-a s'+1a de a'east+ s&art+ '&*un+9 @a'+ e6ist+ un anu*it viit&r ist&ri', este 'It se 1&ate de 1&si%il '+ a'est viit&r este re4ervat 1entru & alt+ 'ivili4aCie 7i & alt+ (eneraCie, 'It se 1&ate de 1r&%a%il 1entru una 'It se 1&ate de di?erit+ de a n&astr+9 Este ?&arte &%i7nuit 8n 4ilele n&astre 7i '3iar ?&arte la *&d+ s+ s1une* '+ deOa l&'ui* W8ntr-& lu*e 1&st-'re7tin+: S indi?erent 'are ar ?i 8nCelesul a'estei ?ra4e 1retenCi&ase S 8ntr-& lu*e 'are, su%'&n7tient sau deli%erat, este Wrestras+: de la sau des1+rCit+ de 're7tinis*9 WTr+i* 8n ruinele 'ivili4aCil&r, n+deOdil&r, siste*el&r 7i a su?letel&r9: Nu nu*ai '+ ne (+si* la r+s'ru'e de dru*uri, unde 'alea 'ea adev+rat+ 1are s+ ?ie nesi(ur+, dar *ulCi dintre n&i s-ar 8ntre%a 7i da'+ e6ist+ 'u adev+rat vre& 'ale 'are s+ ?ie 8n si(uranC+ 7i &ri'e ?el de 1r&s1e't de a 1+7ii 1e ea9 Nu este &are adev+rat '+ 'ivili4aCia n&astr+ se (+se7te 1e sine 8ntr-un i*1as din 'are nu e6ist+ ie7ire, 'u e6'e1Cia '&stului unei e61l&4iiT Care este 'au4a 1r&%le*eiT Care este 'au4a 1ri*ar+ sau ulti*+ a a'estui '&la1s i*inet 7i tentantT Este &are nu*ai We7e'ul nervului: din 'Ite s-a su(erat une&ri sau & W8*%&ln+vire de *&arte,: & %&al+ a du3ului, 1ierderea 'redinCeiT Nu e6ist+ ni'i un a'&rd '&*un 'u 1rivire la a'est 1un't9 T&tu7i 1are s+ e6iste un a''&rd '&nsidera%il 'u 1rivire la ?a1tul '+ lu*ea n&astr+ 'ultural+ a ?&st 'u*va de4&r(ani4at+ 7i de4&rientat+ ast?el '+ nu a *ai r+*as ni'i un 1rin'i1u at&ate-'u1rin4+t&r 'are ar 1utea adu'e ele*entele *i7'+t&are 8*1reun+9 Fiind 're7tini 1ute* ?i *ult *ai 1re'i7i 7i *ai si(uri9 A* 1utea susCine '+ este t&'*ai *&derna retra&ere de la cre)ti ism, indi?erent 'e dat+ ist&ri'+ a* 1utea dis'erne 'a 7i 1un't de 8n'e1ut, 'are st+ la %a4a 'ri4ei n&astre 1re4ente9 E1&'a n&astr+ este *ai *ult de'It &ri'e & e!oc% a ecredi #ei 7i 1entru a'est *&tiv & e1&'+ a nesi(uranCei, '&n?u4iei 7i dis1er+rii9 E6ist+ atIt de *ulCi 8n 4ilele n&astre 'are nu au ni'i & n+deOde ?iind'+ 7i-au 1ierdut &ri'e ?el de 'redinC+9 Nu ar tre%ui s+ ?a'e* ast?el de a?ir*aCii *ult 1rea u7&r, &ri7i'u* tre%uie s+ ?i* 'ir'u*s1e'Ci 'u 1rivire la 'el 1uCin d&u+ 1un'te9 4ai 1 t/i, 'au4ele 7i *&tivele a'estei evidente Wretra(eri: sunt '&*1e6e 7i *ulti1le, iar vina nu 1&ate '+dea e6'lusiv 1e 'ei 'are s-au retras9 Ln s*erenie 're7tin+, 'redin'i&7ii nu ar tre%ui s+ se s'uteas'+ 1e sine 8

ne'&ndiCi&nal 7i nu ar tre%ui s+ se de4vin&v+Ceas'+ 1rea su*ar de res1&nsa%ilitatea e7e'uril&r alt&ra9 @a'+ 'ultura n&astr+, 1e 'are & ?&l&si* *ai *ult din '&*1la'ere se de4inte(rea4+ 7i se ?rIn(e, arat+ d&ar '+ r+d+'ina '&ru1Ciei era deOa '&l&9 5 al doilea r/ d, nu ar tre%ui s+ 1rivi* t&ate 're4urile 'a ?iind '&nstru'tive 1rin sine 7i s+ nu 1ri*i* &ri'e 'redinC+ 'a 7i un antid&t 8*1&triva 8nd&ielii 7i de4%in+rii9 Ar 1utea ?i 1er?e't adev+rat, du1+ 'u* susCin s&'i&l&(ii ?a1tul '+ 'ulturile se de4inte(rea4+ atun'i 'Ind nu e6ist+ un sti*ul ins1irat&r, ni'i un ?el de '&nvin(ere &%li(at&are9 @ar este &are '&nCinutul 'redinCei 'el 'are este de'isiv, 'el 1uCin din 1un'tul de vedere 're7tinT >rin'i1alul 1eri'&l din 4ilele n&astre este ?a1tul '+ e6ist+ *ult 1rea *ulte W're4uri: a?late 8n '&ntradi'Cie9 Tensiunea *aO&r+ nu este atIt de *ult 8ntre W'redinC+: 7i Wne'redinC+: 'i *ai *ult 8ntre credi #e rivale$ Sunt 1redi'ate *ult 1rea *ulte Wevan(3elii str+ine: 7i ?ie'are din ea 1retinde as'ultare 7i su1unere t&tal+X '3iar 7i 7tiinCa se 1&4ea4+ 'a 7i reli(ie9 >&ate ?i adev+rat '+ a'east+ 'ri4+ *&dern+ se 1&ate trasa 8na1&i la 1ierderea '&nvin(eril&r9 Ori7i'u*, ar ?i de4astr&s da'+ &a*enii s-ar aduna 8n Ourul unui stea( ?als 7i ar 1leda l&ialitate ?aC+ de & 'redinC+ ?als+9 Adev+rata r+d+'in+ a tra(ediei *&derne nu '&nst+ d&ar 8n ?a1tul '+ &a*enii au 1ierdut '&nvin(erile, 'i '+ l-au 1+r+sit 1e Hrist&s9 A'u*, 'Ind v&r%i* de & W'ri4+ a 'ulturii: 'e vre* de ?a1t s+ s1une*T CuvIntul W'ultur+: este ?&l&sit 8n *ulte sensuri 7i nu e6ist+ & de?iniCie a''e1tat+ unani*9 >e de alt+ 1arte W'ultura: este & atitudi e s!ecific% sau o orie tare a indivi4il&r 7i a (ru1uril&r u*ane 1rin 'are distin(e* s&'ietatea W'ivili4at+: de 'ea W1ri*itiv+9: Este 8n a'ela7i ti*1 un sistem de #eluri )i co vi &eri 7i u sistem al o'iceiurilor$ >e de alt+ 1arte, W'ultura: este un sistem al valorilor, 1r&duse 7i a''u*ulate 8n 1r&'esul 'reativ al ist&riei 7i tin4Ind s+ &%Cin+ & e6istenC+ se*i-inde1endent+, inde1endent+ de a'ea dat&rie 'reativ+ 'are a 'reat 7i des'&1erit a'este Wval&ri9: Val&rile sunt *ulti1le 7i di?erite 7i 1r&%a%il '+ ele nu sunt de1lin inte(rate 8ntr-un t&t '&erent S *aniere 1&liti'&ase 7i moravuri, instituCii s&'iale 7i 1&liti'e, industrie 7i *edi'in+, eti'+, art+ 7i 7tiinC+ 7i a7a *ai de1arte9 Ast?el, 'Ind v&r%i* de & 'ri4+ a 'ulturii de &%i'ei se i*1li'+ & de4inte(rare 8ntr-unul din a'este d&u+, da'+ sunt a?late 8n le(+tur+, siste*e sau *ai %ine s1us a*Ind&u+ din ele9 S-ar 1utea 8ntI*1la 'a unele din val&rile 1re?erate s+ ?ie dis'reditate 7i '&*1r&*ise 7i ast?el ele 8n'etea4+ s+ *ai e6iste 7i nu *ai au ni'i un ?el de '3e*are ?aC+ de &a*eni9 Sau din n&u se 8ntI*1l+ '+ une&ri 8nsu7i W&*ul 'ivili4at: de(enerea4+ sau dis1are 'u t&tul9 Se *ai 1&ate 8ntI*1la '+ &%i'eiurile 'ulturale devin nesta%ile 7i &a*enii 87i 1ierd interesul 8n 7i 1entru a'este &%i'eiuri sau 1ur 7i si*1lu sunt 1li'tisiCi de ele9 A1&i s-ar 1utea na7te un 8nde*n 8n s1re W1ri*itivis*: da'+ a'este &%i'eiuri *ai sunt 8n'+ s'3e*a unei 'ivili4aCii lIn'ede9 O 'ivili4aCie se a?l+ 8n de'lin atun'i 'Ind a'el i*1uls 'reativ 'are a adus-& &ri(inal 8n e6istenC+ 87i 1ierde 1uterea 7i s1&ntaneitatea9 Se *ai ridi'+ & 8ntre%are 'u 1rivire la ?a1tul da'+ W'ultura: este relevant+ 8*1linirii 1ers&nalit+Cii &*ului sau nu este ni*i' *ai *ult de'It un ve7*Int e6tern 'are ar 1utea ?i ne'esar 'u anu*ite &'a4ii, dar 'are nu a1arCine esenCial esenCei e6istenCei u*ane9 Evident a'easta nu a1arCine aturii u*ane 7i n&i n&r*al distin(e* 'lar 8ntre Wnatur+: 7i 'ultur+: i*1li'Ind 1rin a'esta ?a1tul '+ W'ultura: este 'reaCia Warti?i'ial+: a &*ului 1e 'are el & su1ra-i*1une 1este Wnatur+,: de7i se 1are '+ n&i nu 'un&a7te* natura u*an+ se1arat+ de 'ultur+ sau 'el 1uCin un anu*it ti1 de 'ultur+9 Se *ai 1&ate a?ir*a '+ W'ultura: nu este de ?a1t Wariti?i'ial+: 'i '+ este *ai *ult & e6tensiune a naturii u*ane, & e6tensiune 1rin 'are natura 87i 1ri*e7te *aturitatea 7i 1linirea, ast?el 8n'It & e6istenC+ Wsu%-'ultural+: este de ?a1t un *&d de e6istenC+ Wsu%-u*an9: Nu este &are adev+rat '+ un &* 'ivili4at nu este 9

'u ni*i' *ai *ult sau *ai 1uCin de'It un &* Wnatural: sau W1ri*itivT: Ln a'est *&*ent a1are 1rin'i1ala n&astr+ di?i'ultate9 >&ate ?i 1er?e't adev+rat 'u* 'red eu 1ers&nal '+ este 'a4ul, ?a1tul '+ 'ultura n&astr+ '&nte*1&ran+ este W8n 1r&'es de Oude'at+: la ?el 'a 8ntr-un tri%unal9 Ar tre%ui &are 're7tinii 'a 7i 're7tini s+ ?ie 1re&'u1aCi 'u a'east+ 'ri4+ 'Itu7i de 1uCinT @a'+ este adev+rat, du1+ 'u* a* ad*is deOa, ?a1tul '+ '&la1sul sau de'linul 'ulturii este 8nr+d+'inat 8n 1ierderea 'redinCei, 8n Wa1&sta4ie: sau Wretra(ere,: atun'i n-ar tre%ui &are s+ ?ie 're7tinii 1re&'u1aCi, 1ri*ar da'+ nu e6'lusiv, 'u reco struc#ia credi #ei sau & reco veritire a lu*ii 7i nu 'u salvarea unei 'ivili4aCii 'are se s'u?und+T @a'+ tre'e* 8n 4ilele n&astre 1rintr-un test Wa1&'ali1ti',: nu ar tre%ui &are s+ ne '&n'entr+* t&ate e?&rturile 1e evan(3elis*, 1e 1r&'la*area evan(3eliei, 1e 1redi'a 1&'+inCei 7i a '&nvertiriiT >rin'i1ala 1r&%le*+ 1are s+ ?ie da'+ 'ri4a 1&ate ?i re4&lvat+ 1rin ?a1tul '+ &1une* unei 'ivili4aCii u4ate 7i s?Irte'ate u a ou% sau da'+ 'u s'&1ul de a de1+7ii 'ri4a tre%uie s+ *er(e* di colo de civiliza#ie9 Nu ar ?a'e &are a'east+ *i7'are 'ultura su1er?lu+ 7i li1sit+ de ne'esitateT Ave* &are nev&ie de W'ultur+: 7i tre%uie &are s+ ?i* interesaCi de ea atun'i 'Ind ne 8ntIlni* 'u @u*ne4eul 'el viu, 'el 'are sin(ur tre%uie ad&rat 7i *+ritT Nu este atun'i t&at+ W'ivili4aCia: 8n 'ele din ur*+ un ?el de id&latrie ra?inat+ 7i su%til+, & (riO+ 7i un ne'a4 1entru W*ulte lu'ruri,: ti*1 8n 'are e6ist+ nu*ai & sin(ur+ W1arte %un+,: 'are nu ne va ?i luat+ ni'i&dat+, dar 'are v-a '&ntiua Wdin'&l&,: 8n ve'ii ve'il&rT Nu ar tre%ui de ?a1t 'ei 'are au (+sit W1erla de *are 1reC: s+ *ear(+ dire't 7i s+ vInd+ t&ate %unurile l&rT Nu ar ?i &are un a't de ne'redinC+ 7i li1s+ de l&ialitate s+ as'unde* 7i s+ 1+str+* a'este 1&sesiuniT Nu ar tre%ui &are s+ 1+r+si* 1ur 7i si*1lu t&ate Wval&rile u*ane: 8n *Inile lui @u*ne4euT A'east+ 1r&%le*ati4are a ?&st de vea'uri & is1it+ *aO&r+ a *ult&r su?lete sin'ere 7i dev&tate9 T&ate a'este 1r&%le*e sunt intensiv 8ntre%ate 7i dis'utate 8n 4ilele n&astre9 N&i s1une*) is!it%$ Este &are dre1t s+ ?&l&si* a'est 'uvInt des'ali?i'at&rT A'esta este *ai *ult un 1&stulat de 'are nu 1ute* s'+1a al a'elei renunC+ri de sine inte(rale, 'are este 1ri*a 1re-re'3i4it+ 7i ?unda*ent al as'ult+rii 're7tineT @e ?a1t 8nd&ilelile des1re 'ultur+ 7i val&rile ei tre%uie s+ se ridi'e 7i s+ ias+ la iveal+ nu nu*ai 8n 4ilele *aril&r 1r&'ese 7i 'ri4el&r ist&ri'e9 Ele se ridi'+ adesea 8n 1eri&ade de 1a'e 7i 1r&s1eritate 7i atun'i 'Ind ne a?la* 8n 1eri'&lul de a ?i r&%iCi 7i sedu7i de reu7itele u*ane, de *+ririle 7i triu*?urile 'ivili4aCiei9 Ele se ridi'+, 1&ate *ult 1rea adesea, 8n 1r&'esul '+ut+rii inti*e 7i 1ers&nale de @u*ne4eu9 RenunCarea de sine radi'al+ ar 1utea '&ndu'e &a*eni 'redin'i&7i 8n 1ustie, 8n 1e7terile 7i de7erturile 1+*Intului, a?ar+ din Wlu*ea 'ivili4at+: 7i 'ultura le va a1are l&r 'a 7i de7ert+'iune, 'a 7i de7ert+'iunea de7ert+'iunil&r '3iar da'+ se a?ir*+ 7i se 1retinde '+ a'east+ 'ultur+ este 8n're7tinat+, 8n ?&r*+ da'+ nu 8n esenC+9 Ar ?i &are dre1t s+ arest+* a'e7ti ?raCi 're7tini dev&taCi 8n '+utarea l&r re4&lut+ 1entru des+vIr7ire 7i s+-i reCine* 8n lu*e, s+-i &%li(+* s+ ?ie 1+rta7i la '&nstru'Cia sau re1ararea a 'eea 'e 1entru ei nu este ni*i' alt'eva de'It Turnul Ba%elT Sunte* n&i 1re(+tiCi s+ nu ?i* dea'&rd 'u S?Intul Ant&nie din E(i1t sau Fran'is' de Assissi 7i s+-i &%li(+* s+ stea 8n lu*eT Este &are @u*ne4eu radi'al deasu!ra 7i di colo de &ri'e 'ultur+T Nu 1&sead+ &are W'ultura: ni'i un ?el de val&are intrise'+ 1rin sineT A'esta este un 6oc sau & sluOire, as'ultare sau distra'Cie, vanitate, lu6 7i *Indrie sau 8n 'ele din ur*+ & 'a1'an+ 1entru su?leteT Este evident ?a1tul '+ W'ultura: nu este 7i nu 1&ate ?i 1rivit+ 'a 7i un s'&1 ulti* sau destin al &*ului 7i 1r&%a%il ni'i 'a 7i & '&*1&nent+ indis1ensa%il+ a adev+ratei u*anit+Ci9 Un W1ri*itiv: 1&ate ?i *Intuit 'u ni*i' *ai *ult sau *ai 1uCin 10

de'It un W'ivili4at9: @u1+ 'u* s-a e61ri*at S?Intul A*%r&4ie, @u*ne4eu nu a v&it s+-7i *Intuias'+ &a*enii s+i 1rintr-& ar(u*entaCie inteli(ent+9 A'easta tinde s+ de(enere4e 8n W'ivili4aCie: da'+ a* 1utea a''e1ta distin'Cia lui OsAald S1en(ler 8ntre a'e7ti d&i ter*eni S 7i &*ul ar 1utea ?i 8nr&%it dis1erat de ea du1+ 'u* se 1resu1une '+ este &*ul *&dern9 WCultura: este & i4%Ind+ u*an+ 7i este 'reaCia deli%erat+ a &*ului, dar & W'ivili4aCie: 8*1linit+ este *ult 1rea adesea un ina*i' al 'reativit+Cii u*ane9 MulCi 8n 4ilele n&astre 7i 'u adev+rat 8n t&ate vre*urile sunt durer&s de '&n7tienCi de tirania Wrutinei 'ulturale: 7i de r&%ia 'ivili4aCiei9 Se 1&ate ar(u*enta du1+ 'u* s-a ?+'ut de *ai *ulte &ri '+ 8n W'ivili4aCie: &*ul este W8nstr+inat: de sine, 8nstr+inat 7i deta7at de '3iar r+d+'inile e6istenCei sale, de '3iar Wsinele: s+u sau de Wnatur+: sau de @u*ne4eu9 A'east+ alienaCie a &*ului 1&ate ?i des'ris+ 7i de?init+ 8ntr-un nu*+r de '+i 7i *aniere, atIt 8ntr-un ?el reli(i&s 'It 7i 8ntr-unul nereli(i&s9 Ln t&ate 'a4urile W'ultura: a1are nu nu*ai 8n 'ri4+ 'i '3iar 'ri4a 8nse7i9 R+s1unsuri di?erite la a'este 8ntre%+ri 1e 1ar'ursul ist&riei 're7tine 7i r+s1unsurile la a'east+ 1r&%le*+ r+*In 8n'+ nere4&lvate9 S-a su(erat re'ent '+ t&at+ 1r&%le*a des1re WHrist&s 7i 'ultur+: este & W1r&%le*+ de re4istenC+: 'are 1r&%a%il nu ad*ite ni'i un ?el de de'i4ie ?inal+9 S-ar *ai 1utea s1une '+ di?erite r+s1unsuri a1ar di?erite un&r ti1uri di?erite sau (ru1uri de &a*eni 'redin'i&7i di*1reun+ 'u Wne'redin'i&7i: 7i din n&u di?erite r+s1unsuri ar 1+rea '&nvin(+t&are 8n anu*ite vre*uri9 Varietatea r+s1unsuril&r 1are '+ are un 8nCeles du%lu9 >e de & 1arte, a'easta arat+ 8n s1re situaCile ist&ri'e 7i u*ane 8n 'are s&luCii di?erite se i*1un natural9 Lntre%+rile sunt 1use di?erit 7i a?ir*ate 8ntr-un ti*1 de 1a'e sau 8ntr-un ti*1 de 'ri4+9 >e de alt+ 1arte, ne8nCele(erea este t&'*ai 'ea la 'are tre%uie s+ ne a7te1t+* 8ntr-un W're7tinis* divi4at9: Ar ?i de 1ris&s s+ i(n&r+* adIn'urile a'estei divi4iuni 8n 're7tinis*9 LnCelesul evan(3eliei 8nse7i este a?ir*at dis'&rdant 8n den&*inaCii variate9 Ln de4%aterea des1re WHrist&s 7i Cultur+: 8ntIlni* a'eia7i tensiune 8ntre tendinCele W'at&li'e: 7i 'ele Wevan(3eli'e: 'are stau la %a4a Ws'3is*ei 're7tine: 8n sens lar(9 @a'+ sunte* 'u adev+rat 7i sin'er interesaCi de Wunitatea 're7tin+: ar tre%ui s+ '+ut+* & s&luCie ulti*+ la a'east+ tensiune 1ri*ar+9 @e ?a1t, atitudinea nu este & &1Ciune 1ra'ti'+, 'i & decizie teolo&ic%, 1ri*a 7i ulti*a9 Cre7terea re'ent+ a 1esi*is*ului ist&ri' 7i 'ultural a 'eea 'e (er*anii nu*es' 7ultur!essimismus 7i Gesc3ic3ts!essimismus nu re?le't+ d&ar i*1li'aCile ?a'tuale 7i '&n?u4ia e1&'ii n&astre 'i re?le't+ & *i7'are 1arti'ular+ 8n &1iniile ?il&s&?i'e 7i 8n 'ele te&l&(i'e9 Lnd&ielile des1re 'ultur+ au & se*ni?i'aCie te&l&(i'+ 7i r+sar din '3iar adIn'urile 'redinCei &*ului9 Nu ar tre%ui s+ evit+* 1rea u7&r ni'i un ?el de 1r&v&'are sin'er+ 7i ni'i '&*1la'erea de sine, ?+r+ si*1atie 7i 8nCele(ere9 T&tu7i, 8n a i*1une & s&luCie uni?&r*+ 1entru 'are ti*1ul n&astru 1are a ?i 1re(+tit, nu 1ute* evita s+ ne(liO+* anu*ite s&luCii 'a ?iind inade'vate, 'a ?iind er&nate 7i 8n7el+t&are9 O1&4iCia *&dern+ sau indi?erenCa 're7tinil&r ?aC+ de W'ultur+: 1ri*e7te di?erite ?&r*e 7i *&del+ri9 Ar ?i i*1&si%il s+ 8n'er'+* a'u* s+ 'u1rinde* '&*1re3ensiv t&ate nuanCele &1inil&r9 Tre%uie s+ ne li*it+* la & list+ tentativ+ a 'el&r 'are 1ar 'ele *ai relevante 7i *ai re4&nante din situaCia n&astr+9 E6ist+ & varietate de *&tive 7i & varietate de '&n'lu4ii9 @&u+ *&tive s1e'iale 1ar s+ '&ntri%uie 8ntr-& s?idare a lu*ii de '+tre *ulCi 're7tini, 8n t&ate tradiCile9 >e de alt+ 1arte, lu*ea tre'e 7i ist&ria 1are s+ ?ie nese*ni?i'ativ+ W8n 1ers1e'tiva eternit+Cii: sau atun'i 'Ind este 8n le(+tur+ 'u destinul ulti* al &*ului9 T&ate val&rile ist&ri'e sunt 1ierit&are la ?el 'u* sunt relative 7i nesi(ure9 @ease*enea, 'ultura este 1ierit&are 7i ?+r+ ni'i & se*ni?i'aCie 8n 1ers1e'tiva unui s?Ir7it 11

i*inent9 >e de alt+ 1arte, t&at+ lu*ea 1are a ?i atIt de nese*ni?i'ativ+ 8n '&*1araCie 'u (l&ria de ne'ru1rins a lui @u*ne4eu du1+ 'u* s-a revelat 8n taina r+s'u*1+r+rii n&astre9 Ln anu*ite *&*ente 7i 8n anu*ite situaCii ist&ri'e, taina R+s'u*1+r+rii 1are '+ &%s'uri4eat+ taina CreaCiei9 R+s'u*1+rarea este inter1retat+ *ai *ult 'a 7i & destituire de'It 'a 7i & vinde'are sau & re'u1erare9 O1&4iCia radi'al+ 8ntre 're7tinis* 7i 'ultur+ du1+ 'u* este ea 1re4entat+ de (Indit&rii 're7tini este *ai *ult ins1irat+ de anu*ite 1resu1&4iCii te&l&(i'e 7i ?il&s&?i'e de'It de & 'ri4+ a'tual+ a 8nse7i 'ulturii9 E6ist+ un se time t es3atolo&ic 8n 're7tere 8n 4ilele n&astre, 'el 1uCin 8n anu*ite 4&ne9 E6ist+ 7i & devaluare 'res'Ind+ a &*ului 8n (Indirea '&nte*1&ran+, 8n 'ea ?il&s&?i'+ 7i 8n 'ea te&l&(i'+ ?aC+ de e6'esul 8n'rederii 8n sine din e1&'a 1re'edent+9 E6ist+ & redes'&1erire a Wni*i'ni'iei: u*ane, a 1re'arit+Cii esenCiale 7i a nesi(uranCei e6istenCei atIt a 'elei ?i4i'e 'It 7i a 'elei du3&vni'e7ti9 Lu*ea a1are a ?i du7*+n&as+ 7i (&al+ 7i &*ul se si*te 1ierdut 8n ?lu6ul a''identel&r 7i a e7e'uril&r9 @a'+ *ai e6ist+ n+deOde de W*Intuire,: a'easta este '&nstruit+ *ai *ult 8n ter*enii unei Ws'+1+ri: 7i W8ndur+ri: de'It 8n 'ei ai Wre'u1er+rii: 7i Wre1araCiei9: Ce 1ute* n+d+Odui de la ist&rieT >ute* distin(e 'Iteva ti1uri ale a'estei atitudini 1esi*iste9 Eti'3eta 1e 'are a* s+ & ?&l&ses' este d&ar tentativ+ 7i 1r&vi4i&nal+9 4ai 1 t/i de t&ate, tre%uie s+ a''entu+* 1ersistenCa *&tivel&r !ietiste 7i revivaliste din devaluarea *&dern+ a 'ulturii9 Oa*enii 'redeau '+ s-au 8ntIlnit 'u MIntuit&rul 7i @&*nul l&r 1rin e61erienCa l&r 1rivat+ 7i 1ers&nal+, '+ au ?&st *IntuiCi de *ila Lui 7i de 1r&1riul l&r r+s1uns &?erit Lui 8n as'ultare 7i 8n 'redinC+9 Nu *ai este 1rin ur*are nev&ie de ni*i' alt'eva9 ViaCa lu*ii 7i 1rin ur*are lu*ea 1are a ?i d&ar & *&*eal+ din 'are &a*enii sunt %u'ur&7i 7i 1r&%a%il *Indrii '+ 1&t s'+1a9 Sin(urul lu'ru 1e 'are 8l au de s1us des1re a'east+ lu*e este s+-7i e61un+ vanitatea 7i 1erversiunea 7i s+ 1r&?eCeas'+ 1edea1s+ 7i '&nda*nare, Jude'ata 'e va s+ vin+ 7i *Inia lui @u*ne4eu9 Oa*enii de a'est ?el 1&t ?i de te*1era*ente di?erite, une&ri s+l%ati'i 7i a(resivi, une&ri %lIn4i 7i senti*entali9 Ln t&ate 'a4urile, ei nu 1&t vedea ni'i un 8neCeles 1&4itiv 8n 1r&'esul '&ntinu al 'ulturii 7i sunt indi?erenCi la t&ate val&rile 'ivili4aCiei, 8n s1e'ial a 'el&r 'are nu 1&t ?i Ousti?i'ate dintr-un 1un't de vedere utilitarian9 Oa*enii de a'est ?el ar 1redi'a virtutea sim!lit%#ii, 'are st+ 8n &1&4iCie dire't+ 'u '&*1le6itatea unei i*1li'+ri 'ulturale9 Ei ar 1re?era s+ se retra(+ 8n s&litaritatea unei e6istenCe 1rivate sau 8ntr-& Windi?erenC+: st&i'+ sau ei ar 1re?era un ?el de viaC+ '&*un+ a 'el&r 'are au 8nCeles ?utilitatea 7i li1sa de s'&1 a 8ntre(il&r sIr(uinCe 7i trude ist&ri'e9 A* 1utea des'rie a'east+ atitudine 'a ?iind Wse'tar+: 7i 'u adev+rat e6ist+ & 8n'er'are deli%erat+ de a evada &ri'e ?el de 8*1+rt+7ire 'u ist&ria '&*un+9 A'east+ *&dalitate de a%&rdare Wse'tar+: 1&ate ?i 8ntIlnit+ 8ntre &a*enii un&r tradiCii 'ulturale 7i reli(i&ase variate9 Sunt *ulCi 'are v&r s+ Wse retra(+ din lu*e,: 'el 1uCin 1si3&l&(i' *ai *ult 1entru se'uritate *ai *ult de'It 1entru Wr+4%&iul nev+4ut9: E6ist+ 8n a'east+ atitudine un a*este' 1arad&6al de 1&'+inC+ 7i satis?a'Cie de sine, de s*erenie 7i *Indrie9 E6ist+ dease*enea & ne(liOenC+ 7i indi?erenC+ deli%erat+ ?aC+ de d&'trina 7i in'a1a'itatea de a (Indii '&nsistent i*1li'aCile d&'trinare ale a'estei atitudini Wi4&laCi&nsite9: @e ?a1t, a'easta este & radi'al+ reducere a cre)ti ismului, 'el 1uCin & redu'ere su%ie'tiv+ 8n 'are a'esta devine ni*i' *ai *ult sau *ai 1uCin de'It & reli(ie 1rivat+ a indivi4il&r9 Sin(ura 1r&%le*+ 'u a'est ?el de ti1 de &a*eni 1rive7te 1r&%le*a W*Intuirii: i dividuale$ 5 al doilea r/ d, e6ist+ & &1&4iCie de ti1ul .!urita $0 E6ist+ & Wredu'ere: si*ilar+ a 're4ului, ad*is+ de &%i'ei des'3is9 Ln 1ra'ti'+ este v&r%a de un (en activ ?+r+ ni'i & 12

d&rinC+ de a evada din ist&rie9 Nu*ai ist&ria este a''e1tat+ 'a 7i & WsluO%+: 7i Was'ultare: 7i nu 'a 7i & &1&rtunitate 'reativ+9 E6ist+ a'eia7i '&n'entraCie 1e a'eia7i 1r&%le*+ a W*Intuirii9: Te4a 1rin'i1al+ este '+ &*ul, a'est 1+'+t&s *i4era%il 1&ate ?i iertat, da'+ 7i 'Ind a''e1t+ iertarea 'are 8i este &?erit+ lui de Hrist&s 7i 8n Hrist&s, dar '3iar 7i 8n a'est 'a4 el r+*Ine t&'*ai 'eea 'e este, el '&ntinu+ 'a 7i & 'reatur+ 1ierdut+ 7i viaCa sa nu 1&ate avea ni'i & val&are '&nstru'tiv+9 A'easta nu ar 1utea du'e ne'esar la & renunCare la 'ultur+ sau & ne(are a ist&riei, 'i ?a'e din ist&rie un ?el de slu(+rni'ie 'are tre%uie 1urtat+ 7i 8ndurat+ 7i 'are nu tre%uie s+ ?ie evadat+ 'i 8ndurat+ *ai *ult 'a 7i & ?&r*are a 'ara'terului 7i & 8n'er'are a r+%d+rii de'It 'a 7i un d&*eniu al 'reativit+Cii9 Ln ist&rie nu se d&%Inde7te ni*i'9 @ar &*ul tre%uie s+ ?&l&seas'+ &ri'e ?el de &'a4ie s+-7i d&vedeas'+ l&ialitatea 7i as'ultarea 7i s+-7i 8nt+reas'+ 'ara'terul 1rin a'est servi'iu al ?idelit+Cii, a'east+ sclavie a datoriei$ E6ist+ un 1uterni' a''ent Wulititar: 8n a'east+ atitudine, da'+ este v&r%a de & Wutilitate trans'edental+,: un interes de1lin 1entru W*Intuire9: T&t 'eea 'e nu sluOe7te dire't a'est s'&1 tre%uie ne(liOat 7i nu se 1er*ite ni'i un l&' 1entru &ri'e ?el de W'reativitate de4interesat+,: 1entru arte sau W%elles-lettres9: Ln al treilea rInd, e6ist+ un ti1 de &1&4iCie e8iste #ialist$ M&tivul 1ri*ar st+ 8n 1r&testul 8*1&triva r&%irii &*ului de 'ivili4aCie, 'are nu ?a'e ni*i' alt'eva de'It s+ e'rani4e4e 1entru el 'ri4a ulti*+ a e6istenCei sale 7i &%s'uri4ea4+ li1sa de s1eranC+ a 8nr&%irii sale9 Nu ar ?i '&re't s+ ne(+* adev+rul relativ al *i7'+rii e6istenCialiste '&nte*1&rane, adev+rul rea'Ciei9 >r&%a%il &*ul de 'ultur+ *&dern avea nev&ie de a'est avertis*ent a1ri( 7i ne*il&s9 Ln t&ate ?&r*ele sale, reli(i&ase 7i nereli(i&ase, e6istenCialis*ul se e61une ni*i'ni'iei &*ului, a &*ului real 7i el este 7i se 'un&a7te 1e sine9 >entru 'ei dintre e6istenCiali7ti 'are au (re7it 8n 8ntIlnirea 'u @u*ne4eu sau 'are se *ulCu*es' 'u ne(area ateist+, a'east+ Wni*i'ni'ie: este ulti*ul adev+r des1re &* 7i destinul s+u9 Nu*ai &*ul ar tre%ui s+-7i (+seas'+ a'est adev+r des1re sine9 MulCi e6istenCiali7ti l-au (+sit 1e @u*ne4eu sau du1+ 'u* s-ar e61ri*a ei au ?&st (+siCi de @u*ne4eu, L-au 1r&v&'at 8n t&at+ *il&stenia 7i *Inia Sa9 @estul de 1arad&6al, ei 1ersist+ 're4Ind '+ &*ul este Wni*i': 8n 'iuda iu%irii r+s'u*1+r+t&are 7i a (riOii Creat&rului 1entru 'reaturile sale 1ierdute 7i r+t+'ite9 Ln '&n'e1Cia l&r, W'reaturalitatea: &*ului 8l '&nda*n+ ine6tri'a%il s+ ?ie Wni*i',: 'el 1uCin 8n &'3ii s+i, 8n 'iuda a'estui ?a1t taini' '+ 1entru @u*ne4eu 'reaturile Sale sunt evident 'eva *ai *ult de'It Wni*i',: din *&*ent 'e iu%irea r+s'u*1+r+t&are a lui @u*ne4eu, L-a *i7'at de dra(ul &*ului la (r&a4ni'ul sa'ri?i'iu al 'ru'ii9 E6istenCialis*ul 1are s+ ?ie '&re't 8n 'riti'is*ul s+u asu1ra vanit+Cii u*ane 7i '3iar de aOut&r 8n dete'Cia ne%inevenit+ a O&sni'iei &*ului9 O*ul este 8nt&tdeauna &r% ?aC+ de '&*1le6itatea LnCele1'iunii @u*ne4eie7ti9 E6istenCialistul este 8nt&tdeauna & ?iinC+ sin(ur+ 7i s&litar+, i*1li'at+ 7i an(aOat+ ine6tri'a%il 8n 'er'etarea 'ri4ei sale9 Ter*enii s+i de re?erinC+ 8nt&tdeauna sunt) (O(UL lui @u*ne4eu 7i 9imicul &*ului9 C3iar 8n 'a4ul 'Ind anali4a sa 8n'e1e 'u & situaCie '&n'ret+, adi'+ nu*ele s+u 1ers&nal, el '&ntinu+ 'u*va i a'stracto* 8n ulti*+ instanC+ el nu v-a v&r%ii des1re & 1ers&an+ vie, 'i des1re &* 'a 7i &*, ?iind'+ 8n 'ele din ur*+ ?ie'are &* st+ su% a'eia7i dete'Cie universal+ a irelevanCei ulti*e9 Indi?erent 'are ar ?i e61li'aCia 1si3&l&(i'+ 7i universal+ a ridi'+rii re'ente a e6istenCialsi*ului, 1e de-a 8ntre(ul nu este ni*i' alt'eva de'It un si*1t&* al de4inte(r+rii 7i dis1er+rii 'ulturale9 5 cele di urm%, nu ar tre%ui s+ i(n&r+* re4istenCa sau indi?erenCa W1lanului 1rin'i1al9: El G&*ulH 1&ate tr+i lini7tit 8ntr-& lu*e a 'ulturii 7i '3iar s+ se %u'ure de ea dar el se va *inuna '+ 1&ate Wad+u(a: 'ultura la reli(ie 'u e6'e1Cia 1r&%a%il a de'&raCiei 13

sau 'a 7i un tri%ut al reverenCei 7i (ratitudinii 'u 1re'+dere su% ?&r*a artei9 Ca 7i re(ul+, W1rin'i1alul 1lan: este 'u (riOe sus1i'i&s 'u 1rivire la ?&l&sirea raCiunii 8n 1r&%le*e de 'redinC+ 7i 8n '&n?&r*itate se va dis1ensa 'u 1rivire la 8nCele(erea 're4uril&r9 Ce ?el de val&are reli(i&as+ 1&ate e6ista 8ntr-un studiu de4interesat des1re &ri'e ?el de su%ie't 'are nu are ni'i & 1ra'ti'alitate i*ediat+ 7i 'are nu 1&ate ?i ?&l&sit 8n des'+r'area *il&stenieiT W>rin'i1alul 1lan: nu v-a avea 8nd&ieli des1re val&area sau utilitatea 'ulturii 8n e'&n&*ia vieCii te*1&rale, dar el va e4ita s+ 8n'un&7tinCe4e relevanCa 1&4itiv+ 8n di*ensiunea du3&vni'eas'+ 'u e6'e1Cia ?a1tului 8n 'are ar 1utea a?e'ta sau ar+ta inte(ritatea *&ral+ a &*ului9 El nu va (+si ni'i un ?el de Ousti?i'are 1entru 8nde*nul u*an de a 'un&a7te 7i 'rea9 Nu este 8n 'ele din ur*+ t&at+ 'ultura vanitate, un lu'ru 1ierit&r 7i 7u%redT Nu este 'ea *ai adIn'+ r+d+'in+ a *Indriei 7i ar&(anCei u*ane t&'*ai 8n 1retenCile 7i a*%iCia raCiuniiT WO*ul dre1t: de &%i'ei 1re?er+ Wsi*1litatea: 8n reli(ie 7i nu are ni'i un ?el de interes 8n 'eea 'e el eti'3etea4+ 'a 7i Ws1e'ulaCie te&l&(i'+: in'lu4Ind ai'i 1rin ur*are t&ate d&'trinele 7i d&(*ele Biseri'ii9 Ceea 'e este i*1li'at 8n a'east+ '&n'e1Cie este din n&u un '&n'e1t al &*ului Gde?e'tivH 7i 8n(ust 7i 'u relevanC+ 'u 1rivire la viaCa a'tual+ a &*ului 8n ist&rie 'u 1rivire la Wdestinul s+u etern,: la s'&1ul ulti* al lui @u*ne4eu9 Este ist&ria 8n 8ntre(i*ea ei d&ar un teren de 8n'er'are 1entru su?letele 7i 'ara'tere sau este 'eva *ai *ult intenCi&nat de 1lanul lui @u*ne4euT Este WJude'ata de a1&i: d&ar un test de l&ialitate sau 7i & Wre'a1itulare: a CreaCieiT T&'*ai ai'i atin(e* 'au4a 'ea *ai 1r&?und+ a '&n?u4iei 8ndur+t&are din dis'uCia des1re W'redinC+ 7i 'ultur+9: Cele *ai adIn'i su%ie'te &nt&l&(i'e sunt i*1li'ate 8n a'east+ dis'uCie 7i nu se 1&ate Oun(e la ni'i & s&luCie de'It da'+ 'ara'terul te&l&(i' al dis'uCiei este 8n7tinCat 7i 8nCeles 'lar9 Ave* nev&ie de & te&l&(ie a 'ulturii, '3iar 7i 1entru de'i4ile W1ra'ti'e9: Ni'i & de'i4ie nu 1&ate ?i luat+ 8n 8ntuneri'9 @&(*a 'reaCiei, 'u t&t 'eea 'e i*1li'+ ea a ?&st &%s'uri4at+ 1eri'ul&s 8n '&n7tiinCa 're7tinil&r *&derni 7i '&n'e1tul 1r&videnCei, a interesului 1eren al Creat&rului 'u CreaCia Sa a ?&st redus la 'eva 8n 8ntre(i*e senti*ental 7i su%ie'tiv9 Ln '&n?&r*itate, Wist&ria: a ?&st '&nda*at+ la un i terim eni(*ati' 8ntre ?a1tele *+reCe a lui @u*ne4eu, 1entru 'are ar ?i (reu s+ dese*n+* &ri'e ?el de su%stanC+ 1r&1rie9 A'easta se a?l+ 8n le(+tur+ 'u '&n'e1Cia inade'vat+ a O*ului9 A''entul s-a *utat de la 8*1linirea 1lanului 1entru &* 1e eli%erarea O*ului din '&nse'inCele e7e'ului s+u W&ri(inal9: Ln '&n?&r*itate t&at+ d&'trina ulti*el&r lu'ruri a ?&st 1eri'ul&s redus+ 7i a 8n'e1ut s+ ?ie redus+ 1eri'ul&s la 'ate(&riile OustiCiei 1enale 7i la iu%irea senti*ental+9 WO*ul *&dern: e7uea4+ s+ a1re'ie4e 7i s+ a''entue4e '&nvin(erea 1ri*il&r 're7tini, derivat+ din S'ri1tur+, '+ O*ul a ?&st 'reat de @u*ne4eu 1entru un s'&1 'reativ 7i tre%uia s+ a'Ci&ne4e 8n lu*e 'a 7i re(e, 1r&?et 7i 1re&t9 C+derea sau e7e'ul &*ului nu au a%&lit a'est s'&1 sau 1lan 7i &*ul a ?&st *Intuit 'u s'&1ul de a ?i reintsalat 8n rIndurile sale &ri(inale 7i s+ re4u*e r&lul 7i ?un'Cia sa 8n CreaCie9 @&ar ?+'Ind a'easta el 1&ate devenii 'ea 'e a ?&st intenCi&nat s+ devin+, nu nu*ai 8n sensul '+ el ar tre%ui s+ arate as'ultare 'i 7i 'u s'&1ul de a 8*1linii dat&ria 'are i-a ?&st 8n'redinCat+ de @u*ne4eu 8n 1lanul s+u 'reativ t&'*ai 1entru datoria omului$ AtIta vre*e 'It Wist&ria: este & anti'i1are s+ra'+ a Wvea'ului viit&r,: este t&tu7i anti'i1aCia ei a'tual+ 7i 1r&'esul 'ultural al ist&riei este le(at de ulti*a 8*1linire, de7i 8ntr-& *anier+ 7i 8ntr-un 8nCeles 'are nu 1&t ?i des'i?rate ade'vat a'u*9 Tre%uie s+ ?i* 1re'auCi s+ nu e6a(er+* W8*1linirile u*ane: dar tre%uie s+ ?i* 1re'auCi s+ nu *ini*ali4+* v&'aCia 'reativ+ a &*ului9 @estinul 'ulturii u*ane nu este relevant destinului ulti* al &*ului9 14

T&ate a'estea 1ar a ?i & s1e'ulaCie 8ndr+4neaC+, *ult din'&l& de '&*1etenCa 7i (aranCia n&astr+9 @ar ?a1tul r+*Ine) 're7tinii 'a 7i 're7tini '&nstruies' 'ulturi de se'&le 7i *ulCi dintre ei nu nu*ai 'u 8nCelesul v&'aCiei 7i nu nu*ai dintr-& &%li(aCie a dat&riei 'i 'u '&nvin(erea 'lar+ '+ a'easta este v&inCa lui @u*ne4eu9 Un restr&s1e't s'urt a str+danil&r 're7tine 8n 'ultur+ s-ar 1utea s+ ne aOute s+ vede* 1r&%le*a 8ntr-& *anier+ *ult *ai '&n'ret+, 8n de1lin+tatea ei '&*1le6+ 'i 7i 8n inevita%ilitatea ei9 @e ?a1t, 're7tinis*ul a intrat 8n lu*e t&'*ai 8ntr-una din 'ele *ai 'riti'e 1eri&ade ale ist&riei, la *&*entul unei crize a culturii$ Cri4a a ?&st re4&lvat+ 8n 'ele din ur*+ 1rin 'reaCia 'ulturii 're7tine, indi?erent 'It de nesta%il+ 7i a*%i(u+ s-a d&vedit a ?i a'east+ 'ultur+ la rIndul s+u 1e t&t 1ar'ursul reali4+rii sale9 II @e ?a1t, 1r&%le*a relaCiei 8ntre 're7tinis* 7i 'ultur+ nu a ?&st dis'utat+ ni'i&dat+ i a'stracto d&ar 8n a'east+ ?&r*+ (enerali4at+ sau 8n &ri'e 'a4, nu ar tre%ui dis'utat+9 Cultura des1re 'are v&r%i* este 8nt&tdeauna & cultur% !articular%$ C&n'e1tul de .cultur%0 'u 'are &1er+* este 8nt&tdeauna '&ndiCi&nat de situaCie, derivat din e61erienCa a'tual+, 1e 'are & 1ute* d&ri sau ne(a sau alt'u*va este un '&n'e1t i*a(inar, W& alt+ 'ultur+,: un ideal des1re 'are vis+* 7i s1e'ul+*9 C3iar 7i atun'i 'Ind 1r&%le*a este 1us+ 8n ter*enii (enerali, i*1resile sau d&rinCele '&n'rete 1&t ?i 8nt&tdeauna dete'tate9 CInd i se 1re4int+ W'ulturii: sau atun'i 'Ind este ne(at+ de 're7tini, a'easta este 8nt&tdeauna & ?&r*aCie ist&ri'+ de?init+ 'are este luat+ a ?i & idee re1re4entativ+9 Ln 4ilele n&astre ar ?i 'ivili4aCia *e'ani4at+ sau W'a1italist+,: se'ulari4at+ interi&r 7i 1rin ur*are 8nstr+inat+ de &ri'e reli(ie9 Ln vre*urile anti'e, a'easta era reli(ia 'ivili4aCiei (re'&r&*ane9 >un'tul de 8n'e1ut 8n a*%ele 'a4uri este i*1resia i*ediat+ a '&n?li'tului 7i 4drun'in+rii 1re'u* 7i in'&*1ati%ilitatea stru'turil&r diver(ente 'are devia4+ 1ri*ar nu*ai 8n du3ul ins1iraCiei9 >ri*ii 're7tini se '&n?runtau 'u & 'ivili4aCie 1arti'ular+X 'ea a 'ivili4aCiei r&*ane 7i eleniste9 Ei au v&r%it des1re a'east+ 'ivili4aCie9 Era t&'*ai a'est Wsiste* '&n'ret de val&ri: 'u 1rivire la 'are ei erau 'riti'i 7i li1siCi de del+sare9 A'east+ 'ivili4aCie era s'3i*%a%il+ 7i nesta%il+ la a'el ti*1 7i era de ?a1t i*1li'at+ 8ntr-& lu1t+ 7i & 'ri4+ dis1erat+9 SituaCia era '&*1le6+ 7i '&n?u4+9 Ist&ri'ul *&dern nu 1&ate s'+1a de antin&*ia 8n inter1retarea a'estei e1&'i 're7tine ti*1urii 7i nu 1ute* a7te1ta *ai *ult+ '&erenC+ 8n inter1retarea dat+ de '&nte*1&rani9 Este evident '+ 'ivili4aCia elenist+ era 8ntr-un anu*e sens *atur+ sau 1re(+tit+ 1entru W'&nvertire: 7i 1&ate ?i '3iar 1rivit+, din n&u, 8ntr-un anu*it sens, 'a 7i un ?el de Pre!aratio Eva &elica$ C&nte*1&ranii erau '&n7tienCi de a'east+ situaCie9 @eOa S?Intul >avel a su(erat a'easta 7i a1&l&(i7tii 'elui de al d&ilea se'&l nu au e4itat s+ se re?ere la S&'rate 7i Hera'lit 7i 8ntradev+r la >lat&n 'a 7i la ni7te 1re*er(+t&ri ai 're7tinis*ului9 >e de alt+ 1arte, ei erau '&n7tienCi, 'u ni*i' *ai *ult sau *ai 1uCin de'It sunte* n&i a'u* de & tensiune radi'al+ 8ntre a'east+ 'ultur+ 7i *esaOul l&r 7i &1&nenCii erau '&n7tienCi de a'east+ tensiune9 Lu*ea anti'+ a re4istat '&nvertirii ?iind'+ a 8nse*nat & s'3i*%are radi'al+ 7i & ru1tur+ 'u tradiCile sale 8n *ulte as1e'te9 A'u* 1ute* vedea atIt tensiunea 'It 7i '&ntinuitatea 8ntre W'lasi': 7i W're7tin9: Bine8nCeles '+ '&nte*1&ranii nu 1uteau s+ & vad+ 8n a'eia7i 1ers1e'tiv+ 'u* & ?a'e* n&i a'u*, din 'au4a ?a1tului '+ ei nu 1uteau anti'i1a viit&rul9 @a'+ ei erau 'riti'i 'u 1rivire la W'ultur+,: ei v&iau s+ s1un+ t&'*ai 'ultura 1r&1riului l&r ti*1 7i a'east+ 'ultur+ 15

era atIt ina*i'+ 'It 7i str+in+ evan(3eliei9 Ce a avut de s1us Tertulian des1re 'ultur+ tre%uie inter1retat *ai 8ntIi de &ri'e 8ntr-un d&*eniu 'ultural 7i nu tre%uie '&nstruit i*ediat 8n arti'ulaCii a%s&lute9 Nu avea el dre1tate 8n insistenCa tensiunii radi'ale 7i 8n diver(enCa 8ntre Ierusali* 7i Atena) :uid At3e ae Hierosol;misT WLntradev+r, 'e le(+tur+ este 8ntre Atena 7i Ierusali*T Ce a'&rd 1&ate e6ista 8ntre A'ade*ie 7i Biseri'+T999 Adev+rata n&astr+ instru'Ciune vine de la >&rCile lui S&l&*&n 'are 8nv+Ca '+ @&*nul tre%uie '+utat 8n si*1litatea ini*ii9 Nu ave* nev&ie de ni'i & dis1ut+ 1lin+ de 'uri&4itate du1+ 'e l-a* avut 8n 1&sesie 1e @&*nul Iisus Hrist&s, nu ave* nev&ie de ni'i un ?el de In'3i4iCie du1+ 'e ne-a* %u'urat de evan(3elie9 Cu 'redinCa n&astr+ nu *ai d&ri* ni'i un alt ?el de 're4uri9 A'easta este 'redinCa n&astr+ 7i nu se 'uvine s+ *ai 'rede* alt'eva 1e lIn(+ ea: G+e !raescri!tio e, #H9 WCe au 8n '&*un ?il&s&?ul 7i 're7tinul, u'eni'ul lui Hellas 7i u'eni'ul Raiului, lu'r+t&rul 1entru restaurare 7i *Intuire 'u *anu?a't&rul ?a1tel&r 7i 'uvintel&rT: GA!olo&eticus, /DH9 T&tu7i, Tertulian nu a 1utut evita Win'3i4iCia: 7i Wdis1uta: 7i nu a e4itat s+ ?&l&seas'+ 8nCele1'iunea (re'il&r 8n a1+rarea 'redinCei 're7tine9 El indi'+ 'ultura ti*1ului s+u 7i un ?el de ?il&s&?ie s1e'i?i'+ a vieCii, 'are 8n 8nse7i stru'tura ei se &1unea 'redinCei9 El se te*ea de un sin'retis* u7&r 7i de & '&nta*inare 'are era & a*eninCare 7i un 1eri'&l 8n ti*1ul s+u 7i nu 1utea anti'i1a a'ea trans?&r*are l+untri'+ a (Indirii elene 'are tre%uia s+ ?ie e?e'tuat+ 8n se'&lele 'e v&r veni, la ?el 'u* nu-7i 1utea i*a(ina '+ 'e4arii ar 1utea devenii 're7tini9 Nu ar tre%ui s+ uit+* '+ atitudinea lui Ori(en era ase*+n+t&are, de7i el este 1rivit 'a unul din Weleni4at&rii: 're7tinis*ului9 El era '&n7tient de a'east+ tesiune 7i era sus1i'i&s ?aC+ de s1e'ulaCile de7arte, de 'are nu era interesat 1rea *ult 7i 1entru el %&(+Ciile 1+(Inil&r erau t&'*ai W%&(+Ciile 1+'+t&7il&r: G8n Psalm ,D, III, DH9 Au(ustin era de a'eia7i 1+rere9 Nu era &are 1entru el 7tiinCa d&ar & 'uri&4itate de7art+ 'are nu ?a'e ni*i' alt'eva de'It s+ distra(+ *intea de la adev+ratul ei s'&1 'are nu este de a nu*+ra stelele 7i s+ 'aute lu'rurile as'unse ale naturii 'i s+-l 'un&as'+ 7i s+-l iu%eas'+ 1e @u*ne4euT @in n&u, Au(ustin res1in(ea astr&l&(ia 1e 'are ni*eni nu ar 1rivi-& 'a 7i W7tiinC+: 8n 4ilele n&astre, dar 'are 8n 4ilele lui era inse1ara%il+ ?aC+ de adev+rata astr&n&*ie9 Atitudinea ne(ativ+ '3iar 1rea'ut+ a 1ri*il&r 're7tini ?aC+ de ?il&s&?ie, ?aC+ de art+, in'lusiv 1i'tura 7i *u4i'a, 8n s1e'ial ?aC+ de arta ret&ri'ii 1&ate ?i 8nCeleas+ de1lin nu*ai 8n '&nte6tul ist&ri' '&n'ret9 T&at+ stru'tura 'ulturii e6istente a ?&st deter*inat+ 7i 1er*is+ de & 'redinC+ ?als+ 7i (re7it+9 Tre%uie s+ ad*ite* '+ anu*ite ?&r*e ist&ri'e ale 'ulturii sunt in'&*1ati%ile 'u atitudinea 're7tin+ ?aC+ de viaC+ 7i 1rin ur*are tre%uie res1inse 7i evitate9 A'easta nu 1re-Oude'+ 1r&%le*a *ai de1arte, adi'+ da'+ & 'ultur+ 're7tin+ este 1&si%il+ 7i de d&rit9 Ln 4ilele n&astre a* 1utea sau ar tre%ui s+ ?i* 1r&?und 'riti'i ?aC+ de 'ivili4aCia n&astr+ '&nte*1&ran+ 7i sunte* '3iar 8n'IntaCi de '&la1sul ei, dar a'est lu'ru nu d&vede7te '+ 'ivili4aCia 1rin sine ar tre%ui s+ ?ie %leste*at+ 7i '&nda*nat+ 7i '+ 're7tinii ar tre%ui s+ se 8nt&ar'+ la %ar%aris* sau 1ri*itivis*9 @e ?a1t, 're7tinis*ul a a''e1tat 1r&v&'area 'ulturii r&*ane 7i a 'elei eleni'e 7i 8n 'ele din ur*+ din ele a a1+rut 'ivili4aCia 're7tin+9 Este adev+rat '+ a'east+ ridi'are a 'ulturii 're7tine a ?&st 1uterni' 'en4urat+ 8n ti*1urile *&derne 'a 7i un a't de W1r&?und+ eleni4are: a 're7tinis*ului, 8n 'are 1uritatea 7i si*1litatea evan(3eliei sau 'redinCei %i%li'e a ?&st a1r&a1e 1ierdut+9 MulCi din 4ilele n&astre sunt '3iar Wi'&n&'la7ti: 'u 1rivire la 'ultur+ e 'loc sau 'el 1uCin 'u 1rivire la d&u+ 'I*1uri ale 'ulturii, 'a 7i W?il&s&?ia: Ge'3ivalat+ 'u Ws&?isti'a:H sau arta, res1ins+ 'a ?iind & id&latrie si*1l+, 8n nu*ele 'redinCei 're7tine9 >e de alt+ 1arte, tre%uie s+ ne '&n?runt+* 'u & a'u*ulare 'e durea4+ 16

de vea'uri a val&ril&r u*ane (enuine din 1r&'esul 'ultural luate 7i duse 8n du3ul as'ult+rii 're7tine 7i dedi'+rii adev+rului lui @u*ne4eu9 Ceea 'e este i*1&rtant 8n a'est 'a4 este '+ 'ultura anti'+ s-a d&vedit a ?i destul de 1lasti'+ 1rin a ad*ite & Wtrans?i(urare l+untri'+:9 Ln alte 'uvinte, 're7tinii s-au d&vedit a ?i 'a1a%ili s+ re&rinte4e 1r&'esul 'ultural, ?+r+ s+ 'ad+ 8ntr-un stadiu 1re-'ultural, s+ re?&r*e4e ?a%ri'a 'ultural+ 8ntr-un du3 n&u9 A'ela7i 1r&'es 'are a ?&st variat des'ris 'a 7i & Weleni4are a 're7tinis*ului: 1&ate ?i '&nstruit 7i 'a & W're7tini4are a elenis*ului9: Elenis*ul a ?&st dise'at de sa%ia @u3ului, a ?&st 1&lari4at 7i 8*1+rCit 7i ast?el s-a 'reat un Welenis* 're7tin9: Bine8nCeles Welenis*ul: era a*%i(uu 7i ?a1tul 8n sine avea & ?aC+ du%l+9 Anu*ite rena7teri eleniste 8n ist&ria (Indirii 7i a vieCii eur&1ene nu au ?&st *ai *ult de'It rena7teri 1+(Ine 'erInd 1re'auCie 7i stri'teCe9 Ar ?i destul s+ *enCi&n+* a*%i(uit+Cile Rena7terii 7i 8n ti*1urile *ai din ur*+ d&ar 1e Niet4s'3e sau G&et3e9 Ar ?i nedre1t s+ ne(+* e6istenCa unui alt elenis*, deOa iniCiat 8n e1&'a 1+rinCil&r, atIt (re'i 'It 7i latini 7i '&ntinuat+ 'reativ 1rin evul *ediu 7i vre*urile *&derne 'eea 'e este de'isiv 8n a'east+ le(+tur+ este '+ .ele ismul0 a ?&st de fa!t sc3im'at9 >ute* ?i ra1i4i 8n des'&1erirea Wa'u*ul+ril&r eleni'e: din ?a%ri'a vieCii 're7tine 7i 8n a'ela7i ti*1 destul de ne(liOenCi 7i uitu'i ?aC+ de ?a1tele a'estei Wtrans?i(ur+ri9: Un e6e*1lu 1+trun4+t&r ar ?i deaOuns 1entru s'&1ul n&stru 1re4ent9 Re'ent ni s-a 1us 8n atenCie '+ 're7tinis*ul de ?a1t a su?erit & s'3i*%are radi'al+ 8n inter1retarea ?il&s&?i'+ a ti*1ului9 >entru ?il&s&?ii (re'i anti'i, Ti*1ul era d&ar W& i*(ine *i7'+t&are a eternit+Cii,: & *i7'are 'i'li'+ 7i re'urent+, 'are tre%uia s+ se reInt&ar'+ la sine, ?+r+ s+ se *i7te W8nainte,: din *&*ent 'e ni'i & W*i7'are 8nainte nu este 1&si%il+: 8n 'er'9 Este un ti*1 astr&n&*i', deter*inat de Wrev&luCia s?erel&r 'ere7ti: G3aideCi s+ ne a*inti* de titlul ?ai*&asei lu'r+ri a lui C&1erni', 'are era 8n'+ su% in'idenCa astr&n&*iei anti'e) +e revolutio i'us Orium CelestiumH 7i 8n 1rin'i1iu ist&ria u*an+ era su%&rd&nat+ a'estui 1rin'i1iu al r&taCiei 7i re1etiCiei9 C&n'e1tul n&stru *&dern al tim!ului li ear, 'u un sens al dire'Ciei 7i vel&'it+Cii, 'u 1&si%ilitatea 1r&(resiei 7i 8*1linirii n&il&r lu'ruri, a ?&st derivat din '&n'e1Cia Bi%liei des1re ist&rie, 'are se *i7'+ de la CreaCie la L*1linire, 1rintr-& *i7'are uni'+, ireversi%il+ 7i de nere1etat, (3idat+ sau diriOat+ de & 1r&videnC+ '&nstant+ a @u*ne4eului 'elui Viu9 (im!ul circular al (re'il&r a e61l&dat, du1+ 'u* e6'la*+ 1lin de %u'urie Au(ustin9 >entru 1ri*a dat+ ist&ria 1utea ?i '&n'e1ut+ 'a 7i un 1r&'es 'are 1utea ?i 8nCeles, 'are du'ea 8n s1re un Cel 7i nu 'a 7i & r&taCie 1eren+ 'e nu du'e ni'+ieri9 C3iar '&n'e1tul de !ro&res a ?&st ela%&rat de 're7tini9 >ute* s1une '+ 're7tinis*ul nu era 1asiv 8n inter'ursul 'u a'ea 'ultur+ *&7tenit+ 1e 'are a ?a'ut-& 'a1a%il+ s+ ?ie r+s'u*1+rat+9 @ar 'are era 8n'+ ?&arte a'tiv+9 Nu este 1rea *ult s+ s1une* '+ *intea u*an+ a ?&st ren+s'ut+ 7i re?+'ut+ 8n 7'&ala 'redinCei 're7tine, ?+r+ ni'i & res1in(ere a *anierel&r 7i 1retenCil&r Ousti?i'ate9 Este adev+rat '+ a'est 1r&'es de 're7tini4are a *inCii nu a 8n'etat ni'i&dat+ 7i '+ tensiunea l+untri'+ '&ntinu+ '3iar 7i 8n Wuniversul 're7tin al dis'ursului9: Ni'i & 'ultur+ nu 1&ate ?i ?inal+ 7i de?initiv+9 Este *ai *ult de'It un siste*, este un 1r&'es 7i 1&ate ?i 1+strat 7i '&ntinuat '3iar 7i 8n Wuniversul 're7tin al dis'ursului9: Ni'i & 'ultur+ nu 1&ate ?i ?inal+ 7i de?initiv+9 Este *ai *ult de'It un siste*, este un 1r&'es 7i 1&ate ?i '&ntinuat 7i 1+strat nu*ai 1rintr-un e?&rt du3&vni'es' '&nstant 7i nu nu*ai 1rin inerCia *&7tenirii9 Adev+rata s&luCie a 1r&%le*ei 1erene a relaCiei 8ntre 're7tinis* 7i 'ultur+ st+ 8n e?&rtul de a '&nvertii W*intea natural+: la adev+rata 'redinC+ 7i nu 8n ne(area dat&riil&r 'ulturale9 Interesele 'ulturale sunt & 1arte inte(ral+ a

17

e6istenCei u*ane a'tuale 7i 1entru a'est *&tiv nu 1&t ?i e6'luse din 8ndat&ririle 're7tine7ti ist&ri'e9 Cre7tinis*ul a intrat 8n s'ena ist&ri'+ 'a 7i & S&'ietate sau & C&*unitate, 'a 7i & n&u+ &rdine s&'ial+ sau '3iar 'a 7i & n&u+ di*esniune s&'ial+, 'a 7i Biseri'+9 >ri*ii 're7tini aveau un 1uterni' senti*ent '&r1&rat9 Ei s-au si*Cit a ?i un Wnea* s?Int,: W& naCiune s?Int+,: un W1&1&r ales,: & n&u+ s&'ietate, un WN&u >&lis,: u ora) al lui +um ezeu$ A'u*, *ai era un alt &ra7 8n e6istenC+, un &ra7 universal 7i 8ntradev+r un &ra7 stri't t&talitar, I*1eriul R&*an, 'are s-a si*Cit a ?i 1ur 7i si*1lu I*1eriul 1rin e6'elenC+9 S-a 1retins a ?i Ora)ul, '&*1re3ensiv 7i uni'9 A '3e*at t&t &*ul la sluO%+, la ?el 'u* 8ntre( &*ul este '3e*at de Biseri'+ s+ ?ie 8n sluO%a lui @u*ne4eu9 Nu se ad*itea ni'i & divi4iune a '&*1etenCei 7i aut&rit+Cii, din *&*ent 'e Statul R&*an nu 1utea ad*ite aut&n&*ie 8n Ws?era reli(i&as+: iar 1re?erinCele reli(i&ase erau 1rivite 'a 7i un as1e't al 're4ului 1&liti' 7i 'a 7i & 1arte inte(ral+ a as'ult+rii 'ivi'e9 >entru a'et *&tiv '&n?li'tul era de neevitat, un '&n?li't 8ntre dou% ora)e$ >ri*ii 're7tini s-au si*Cit 1e sine e8trateritoriali, nu*ai a?ar+ din &rdinea s&'ial+ e6istent+, 1ur 7i si*1lu ?iind'+ Biseri'a era 1entru ei & &rdine 8n sine9 Ei l&'uiau 8n &ra7ele l&r 'a 7i W'+l+t&ri: sau Wstr+ini: 7i 1entru ei .orice #ar% str%i % era o #ar% !%ri teasc% )i orice #ar% !%ri teasc% era u a str%i %0 du1+ 'u* a a?ir*at aut&rul WE1ist&lei '+tre @i&(net,: un d&'u*ent re*ar'a%il al 'elui de la d&ilea se'&l G'9 <H9 >e de alat+ 1arte, 're7tinii nu s-au retras din s&'ietatea e6istent+X ei 1uteau ?i (+siCi W&riunde,: du1+ 'u* a insistat Tertulian 8n t&ate d&*enile vieCii, 8n t&ate (ru1urile s&'iale, 8n t&ate naCiunile9 @ar ei erau deta7aCi du3&vni'e7te9 @u1+ 'u* s-a e61ri*at Ori(en, 8n ?ie'are &ra7 're7tinii aveau u alt sistem de !referi #e al l&r 1r&1riu sau 8ntr-& tradu'ere literal+, Wun alt siste* al C+rii de %a7tin+: G'9 Cels9 VIII9 #<H9 Cre7tinii au stat 8n lu*e 7i erau (ata s+-7i 8nde1lineas'+ dat&riile 4ilni'e 'u sIr(uinC+, dar ei nu 1uteau 1leda t&at+ l&ialitatea statului a'estei lu*i, Ora7ului 1+*Intes', '+'i cet%#e ia l&r era altundeva, W8n 'eruri9: T&tu7i a'est+ deta7are ?aC+ de Wlu*e: 1utea ?i d&ar 1r&vi4i&nal+, din *&*ent 'e 're7tinis*ul 1rin 1r&1ria lui natur+ era & reli(ie *isi&nar+ 7i Cinea la & '&nvertire universal+9 Su%tila distin'Cie W1 lu*e, dar u a lu*ii,: nu a 1utut re4&lva a'east+ 1r&%le*+ 1ri*ar+, din *&*ent 'e Wlu*ea: tre%uia r+s'u*1+rat+ 7i nu 1utea ?i t&lerat+ 8n statul ei nere?&r*at9 >r&%le*a ?inal+ era t&'a*ai a'easta) !uteau oare cele dou% .societ%#i0 s% coe8iste 7i da'+ da 8n 'e ter*eniT >utea 1re?erinCa 're7tin+ 8ntru 'Itva divi4at+ 7i du1li'at+ sau & W'et+Cenie du%l+: s+ ?ie a''e1tat+ 'a un 1rin'i1iu n&r*ativT R+s1unsuri variate au ?&st &?erite 1e 1ar'ursul ist&riei 7i su%ie'tul este 8n'+ unul stInOenit&r 7i ar+4&r9 Ln'+ ne *ai *ir+* da'+ Wse(re(aCia du3&vni'eas'+: nu este sin(urul r+s1uns 're7tin '&nsistent 7i &ri'e alt+ s&luCie este 8n 'ele din ur*+ inevita%il un '&*1r&*is de *&*eal+9 Biseri'a este ai'i W8n a'east+ lu*e,: 1entru *Intuirea ei9 Biseri'a tre%uia s+ arate 8n ist&rie un n&u *&del de e6istenC+, un n&u *&d de viaC+, 'el al Wlu*ii 'are va s+ vin+9: >entru a'est *&tiv Biseri'a tre%uia s+ se &1un+ 7i s+ renunCe la Wa'east+: lu*e9 La *&dul stri't v&%ind ea nu 1utea s+ (+seas'+ 1entru sine un l&' 8n li*itele a'estei Wlu*i ve'3i9: Ea era &%li(at+ s+ W?ie 8n a'east+ lu*e: 8ntr-& &1&4iCie 1er*anent+, '3iar da'+ ea 1retinde & re?&r*are sau & re8nn&ire a lu*ii9 SituaCia 8n 'are se (+se7te Biseri'a 8n a'east+ lu*e este evident antin&*i'+9 <ie c% Biseri'a este '&nstruit+ 8ntr-& s&'ietate e6lusiv+, str+duindu-se s+ satis?a'+ t&ate 'erinCele 'redin'i&7il&r, atIt Wte*1&rale: 'It 7i Wdu3&vni'e7ti,: nea'&dInd ni'i & atenCie &rdinii e6istente 7i nel+sInd lu*ii e6terne, un ulti* 4%&r a?ar+ din ea 7i & ne(are radi'al+ 18

a &ri'+rei aut&rit+Ci e6terne9 =au Biseri'a ar 1utea 8n'er'a & W're7tini4are: in'lusiv+ a lu*ii, su%Ou(Ind t&at+ viaCa re(ulii 7i aut&rit+Cii 're7tine, str+duindu-se s+ re?&r*e4e 7i s+ re'un&as'+ viaCa se'ular+ 1e 1rin'i1ii 're7tine, 1entru a '&nstrui &ra7ul 're7tin9 Ln ist&ria Biseri'ii se 1&t trasa a*%ele s&luCii) & ie7ire 8n de7ert 7i '&nstru'Cia i*1eriului 're7tin9 >ri*ul a ?&st 1ra'ti'at nu nu*ai 8n *&na3is*ul di?eritel&r 'urente, 'i 7i 8n *ulte ale (ru1uri 're7tine sau Wse'te9: Al d&ilea a ?&st 1rin'i1ala linie luat+ de 're7tini, 8n &''ident 7i 8n &rient, 1In+ la ridi'area se'ularis*ului *ilitant 8n Eur&1a 7i altundeva 7i '3iar 7i 1In+ ast+4i a'east+ s&luCie 8n'+ *ai 'a1tivea4+ *ulCi &a*eni9 V&r%ind ist&ri', a*%ele s&luCii s-au d&vedit a ?i neade'vate 7i li1site de su''es9 >e de alt+ 1arte tre%uie s+ ?i* 8n'un&7tinCaCi de ur(enaCa 1r&%le*ei l&r '&*une 7i de adev+rul s'&1ului '&*un9 Cre7tinis*ul nu este & reli(ie individualist+ 7i nu este interesat d&ar 'u *Intuirea indivi4il&r9 Cre7tinis*ul este Biseri'a, & C&*unitate, du'Indu-7i viaCa '&r1&rat+ 8n '&n?&r*itate 'u anu*ite 1rin'i1ii 1arti'ulare9 C&ndu'erea du3&vni'eas'+ a Biseri'ii 1&ate ?i redus+ 'u (reu la & (3idare &'a4i&nal+ dat+ indivi4il&r sau (ru1uril&r 'are tr+ies' 8n '&ndiCii 8n 8ntre(i*e ne'&n(enitale 'u Biseri'a9 Le(iti*itatea a'est&r '&ndiCii tre%uie s+ ?ie '3esti&nat+ *ai 8ntIi de &ri'e9 ViaCa u*an+ nu 1&ate ?i 8*1+rCit+ 8n de1arta*ente, dintre 'are unele 1&t ?i '&nduse de ni7te 1rin'i1ii inde1endente, inde1endente de Biseri'+9 Nu 1ute* sluOi la d&i st+1Ini iar & 1re?erinC+ du%l+ ar ?i & s&luCie de1+7it+9 >r&%le*a nu este u7&ar+ 8ntr-& s&'ietate 're7tin+9 Odat+ 'u C&nstantin I*1eriul a 'a1itulatX 8nsu7i 'e4arul a ?&st '&nvertit S I*1eriul &?erea a'u* Biseri'ii nu nu*ai 1a'e 'i 7i '&&1erare9 A'est lu'ru ar 1utea ?i inter1retat 'a 7i & vi't&rie a 'au4ei 're7tine9 >entru *ulCi 're7tini la a'el ti*1 a'east+ 8nt&ar'ere a lu'ruril&r a ?&st & sur1ri4+ nea7te1tat+ 7i un ?el de l&vitur+9 MulCi '&ndu'+t&ri ai Biseri'ii au ?&st *ai *ult relu'tanCi s+ a''e1te &?erta i*1erial+9 @ar era di?i'il s+ & res1in(i9 Biseri'a nu 1utea s'+1a 8n de7ert dar ni'i nu 1utea 1+r+sii lu*ea9 N&ua societate cre)ti % a venit 8n e6istenC+ ?iind 8n a'ela7i ti*1 Biseri'+ 7i I*1reriu 7i ide&l&(ia sa era Wte&reti'+9: A'east+ idee te&reti'+ se 1utea de4v&lta 8n d&u+ versiuni di?erite dar '&relate9 Aut&ritatea te&reti'+ 1utea ?i e6er'itat+ 8n Biseri'+ direct, 1rin sluOirea 1astr&ral+ a Biseri'ii9 Sau Statul 1utea ?i investit 'u & aut&ritate te&reti'+ 7i an(aOaCii s+i &%li(aCi s+ sta%ilieas'+ 7i s+ 1r&1a(e &rdinea 're7tin+9 Ln a*%ele 'a4uri u itea societ%#ii cre)ti e a ?&st 1uterni' a''entuat+ 7i dou% ordi e au ?&st distinse 1 %u trul a'estei stru'turi u ice) u a ecclesial% 8n 8nCelesul stri't al e61resiei 7i u a tem!oral%, Biseri'a 7i statul, 'u 1resu1unerea 1ri*ar+ '+ im!erium era un dar du*ne4eieas', 8ntr-un anu*e sens '&&rd&nat de sacerdotium 7i su%&rd&nat aut&rit+Cii ulti*e a CredinCei9 Te&ria 1+rea re4&na%il+ 7i destul de e'3ili%rat+, dar 8n 1ra'ti'+ a dus la & tensiune de vea'uri 7i la un '&n?li't 'u stru'tura te&reti'+ 7i 8n 'ele din ur*+ la ru1erea ei9 C&n'e1Cia *&dern+ a d&u+ Ws?ere: se1arate, 'ea a Biseri'ii 7i 'e a Statului7i '+reia 8i li1se7te '&nsistenCa 1ra'ti'+ 7i te&reti'+9 @e ?a1t 8n'+ ne '&n?runt+* 'u a'eia7i dile*+ sau 'u a'eia7i antin&*ie9 <ie '+ 're7tinii se 'uvine s+ ias+ din lu*e, 8n 'are *ai e6ist+ un alt st+1In 1e lIn(+ Hrist&s Gindi?erent 'e nu*e ar 1urta a'esta) Ce4ar, Man&na, Satan sau &ri'are altulH 7i s+ 8n'e1e* & s&'ietate se1arat+9 =au din n&u ei tre%uiau s+ trans?&r*e lu*ea e6tern+ 7i s+ & re'&nstruias'+ 8n '&n?&r*itate 'u le(ea Evan(3eliei9 Ceea 'e este i*1&rtant este '+ '3iar 7i 'ei 'are *er( a?ar+ nu 1&t s+ evite 1rin'i1ala 1r&%le*+) ei t&t tre%uie s+ '&nstruias'+ 8n'+ & Ws&'ietate: 7i nu se 1&t li1si de a'est ele*ent 1ri*ar al 'ulturii s&'iale9 WAnar3is*ul: este 8n &ri'e 'a4 e6'lus de Evan(3elie9 M&na3is*ul nu i*1li'+ 7i ni'i nu susCine & denunCare a 'ulturii9 M+n+stirile au ?&st 1entru & lun(+ 1eri&ad+ de ti*1 19

'ele *ai 1uterni'e 'entre de a'tivitate 'ultural+, atIt 8n vest 'It 7i 8n est9 >r&%le*a 1rin'i1al+ este redus+ 1rin ur*are la & 1r&%le*a unei &rinet+ri s+n+t&ase 7i 'redin'i&ase 8ntr-& situaCie ist&ri'+ '&n'ret+9 Cre7tinii nu sunt '&nda*naCi la ne(area 'ulturii9 @ar tre%uie s+ ?ie 'riti'i 'u 1rivire la &ri'e situaCie 'ultural+ 7i s+ *+s&are t&tul 1rin *+sura lui Hrist&s9 Cre7tinii sunt ?iii eternit+Cii 7i 'et+Ceni 1r&s1e'tivi ai Ierusali*ului 'eres'9 T&tu7i 1r&%le*ele 7i nev&ile Wa'estui vea': 8n ni'i un 'a4 7i 8n ni'i un ?el nu 1&t ?i evitate 7i ne(liOate, din *&*ent 'e 're7tinii sunt '3e*aCi 7i &%li(aCi s+ sluOeas'+ t&'*ai W8n a'east+ lu*e: 7i W8n a'est vea'9: Nu*ai '+ t&ate a'este nev&i, Celuri 7i 1r&%le*e tre%uie v+4ute 8ntr-& 1ers1e'tiv+ n&u+ 7i *ai lar(+ 'are este deslu7it+ de revelaCia 're7tin+ 7i ilu*inat+ de lu*ina ei9 CAPITOLUL #

Situa"ia critic a ist$ricului cretin

,eritas o eru'escit isi a'sco di$ S Le&n KIII I WCre7tinis*ul este & reli(ie a ist&ri'il&r9: " A'esta este & ?ra4+ 1uterni'+ 7i 1retenCi&as+ dar a?ir*aCia este '&re't+9 Mai 8ntIi de &ri'e 're7tinis*ul este un a1el vi(ur&s la ist&rie, & *+rturisire a 'redinCei 'u 1rivire la ni7te eveni*ente 1arti'ulare din tre'ut, anu*ite date 1arti'ulare ale ist&riei9 A'este eveni*ente sunt 8n'un&7tinCate 1rin 'redinC+ 'a ?iind vredni'e de luat 8n sea*+9 >e s'urt, ele sunt identi?i'ate 'a 7i W?a1tele *+reCe ale lui @u*ne4eu,: 4a& alia +ei$ S'andalul 1arti'ularit+Cil&r, 1entru a ?&l&si ?ra4a lui Ger3ard Kittel,! a1arCine '3iar esenCei *esaOului 're7tin9 Cre4ul 're7tin este intrinse' ist&ri'9 Cu1rinde 8ntrea(a e6istenC+ 8ntr-& sin(ur+ s'3e*+ ist&ri'+ 'a 7i & Wist&rie a *Intuirii,: de la 'reaCie la L*1linire, 1In+ la Ln?ri'&7+t&area Jude'at+ 7i S?Ir7itul ist&riei9 A''entul 'ade 1e 'ru'ialitatea ulti*+ a anu*it&r eveni*ente ist&ri'e, 'u* ar ?i Lntru1area, venirea lui Mesia, 'ru'ea 7i Lnvierea Sa9 Ln '&n?&r*itate se 1&ate a?ir*a 1e %un+ dre1tate '+ Wreli(ia 're7tin+ este & invitaCie 4ilni'+ la studiul ist&riei9: , Ln a'est *&*ent a1ar di?i'ult+Cile *aO&re9 Un 'redin'i&s de rInd, indi?erent de den&*inaCie 7i tradiCie este 'u (reu '&n7tient de dat&ria sa l+untri'+ de a studia ist&ria9 M&delul ist&ri' al *esaOului 're7tin este evident9 @ar &a*enii sunt interesaCi *ai *ult de Wadev+rul ve7ni': al a'estui *asaO, *ai *ult de'It 'eea 'e ei ar ?i in'linaCi s+ 1riveas'+ 'a 7i Wa''identele: ist&riei, '3iar 7i atun'i 'Ind dis'ut+ ?a1tele ist&riei %i%li'e sau ist&ria

5SituaCia 'riti'+ a ist&ri'ului 're7tin: a a1+rut 8n Reli&ie )i cultur%* Esee 1 ci stea lui Paul (illic3, editate de =9 Lei%re'3t GNeA P&rF) Har1er Y Br&t3ers, ".<.H, 119 "/ -"DD9 0 ".<. de =9 Lei%re'3t9 Reti1+rit 'u 1er*isune9 1 Mar' Bl&', A!olo&ie !our l>Histoire, ou 4etier d>3istorie , 5Ca3iers des Annales,: , G>aris, "./.HX tradu'ere en(le4+, 5 dem/ area istoricului GNeA P&rF, ".<,H, 19 /9 2 WT3e Jesus &? Hist&r2,: 8n 4;sterium C3risti editat de G9 K9 Bell 7i Ad&l? @eiss*an GL&n(*ans, "., H, 119 ," ??9 3 F9 M9 >&AiFe, Istoricii moder i )i studiul istoriei GL&ndra, ".<<H, 119 !!#-!!$9

20

Biseri'ii9 Nu 1un'tea4+ &are a'est *esaO din'&l& de ist&rie, la WviaCa vea'ului 'e va s+ vin+T: E6ist+ & tendinC+ 1ersistent+ de a inter1reta fa!tele ist&riei 'a 7i i*a(ini sau sim'oluri, 'a 7i 'a4uri ti1i'e sau e6e*1le 7i de a trans?&r*a .istoria *Inturii: 8ntr-un ?el de !aradol% edi?i'at&are ti1i'+9 Se 1&ate trasa a'east+ tendinC+ 8na1&i la vea'urile 1ri*are ale ist&riei 're7tine9 Ln 4ilele n&astre ne (+si* 8n *iOl&'ul la & intens+ '&ntr&vsers+ t&'*ai 'u 1rivire la a'east+ 1r&%le*+9 >e de alt+ 1arte, istoricitatea ese #ial% a reli&iei cre)ti e a ?&st redes'&1erit+ 7i rea''entuat+, t&'*ai 8n ulti*ile de'ade 7i un i*a't 1r&as1+t al a'estei instr&s1e'Cii ist&ri'e rede7te1tate se resi*te 1uterni' a'u* 8n t&ate 'I*1urile 'er'et+rii te&l&(i'e '&nte*1&rane S 8n e6e(e4a %i%li'+, 8n studiul ist&riei 're7tine 7i litur(i'+, 8n anu*ite 8n'er'+ri *&derne de Wre'&nstu'Cie a 're4uril&r: 7i '3iar 8n dial&(ul e'u*eni' *&dern9 >e de alt+ 1arte, 1led&aria re'ent+ 1entru demitolo&izarea *esaOului 're7tin este un se*n a*eninC+t&r a unei atitudini anti-ist&ri'e '&ntinue 8n anu*ite 'er'uri9 >entru '+ a de*it&l&(i4a 're7tinis*ul 8nsea*n+ 8n 1arte t&'*ai de4-ist&ri'i4area lui, 8n 'iuda di?erenCei 8ntre *it 7i ist&rie9 @e ?a1t, 1led&aria *&dern+ nu este de'It & n&u+ ?&r*+ de li%eralis* te&l&(i', 'are 'el 1uCin 1entru E1&'a Ilu*inis*ului a 8n'er'at 1ersistent s+ des1art+ 're7tinis*ul de '&nte6tul 7i i*1li'aCie ist&ri'e, 1entru a-i dete'ta WesenCa: 1eren+ G.das 2ese des C3riste tums0H 7i de a renunCa la a'&1er+*intele ist&ri'e9 >arad&6al, raCi&nali7tii Ilu*inis*ului 7i >ieti7tii dev&taCi a un&r (ru1+ri di?erite, la ?el 'a 7i *isti'ii vis+t&ri au lu'rat 8n s1re a'ela7i s'&19 I*1a'tul idealis*ului (er*an, 8n 'iuda a1ariCiei sale ist&ri'e a avut 8n 'ele din ur*+ a'ela7i e?e't9 A''entual a ?&st *utat din ?a1tele We6terne: ale ist&riei 1e e61erienCa Wl+untri'+: a 'redin'i&7il&r9 Ln inter1retarea sa, 're7tinis*ul a devenit & W'redinC+ a e61erinCei,: & *isti'+, eti'+ 7i '3iar una intele'tual+9 S-a si*Cit '+ ist&ria este '3iar irelevant+9 Ist&ri'itatea 're7tinis*ului s-a redus la 8n'un&7tinCarea unei Wse*ni?i'aCii ist&ri'e: 1er*anente a anu*it&r idei 7i 1rin'i1ii, 'are au &ri(inat su% a'elea7i '&ndiCii 1arti'ulare ale ti*1ului 7i s1aCiului, dar 'are nu au ?&st 8n ni'i un ?el intrinse' le(ate de ele9 >ers&ana lui Iisus Hrist&s 7i-a 1ierdut 'ru'ialitatea 8n a'east+ inter1retare, de7i *esaOul s+u a ?&st 1In+ la un anu*it *&*ent *enCinut 7i 1+strat9 A'u* este evident '+ a'east+ atitudine anti-ist&ri'+ a ?&st & ?&r*+ 1arti'ular+ a unui ist&ris* a'ut, adi'+, & inter1retare s1e'i?i'+ a ist&riei, 8n a're ist&ri'ul a ?&st '&nsiderat 'a 'eva a''idental 7i indi?erent9 Marea *aO&ritate a ar(u*entel&r li%erale au ?&st 7i 8n'+ *ai sunt, ist&ri'e 7i 'riti'e, de7i 8n s1atele l&r se 1&ate dete'ta 'u u7urinC+ ni7te 1reOudi'ii ist&ri'e de?inite sau 1re'&n'e1Cii9 Studiul ist&riei a ?&st 'ultivat vi(ur&s de 7'&ala Li%eral+ da'+ nu*ai 1entru a di'redita ist&ria, 'a 7i un d&*eniu al relativit+Cii sau 'a 7i & 1&veste a 1+'atului 7i e7e'ului 7i 8n 'ele din ur*+ inter4i'erea ist&riei din 'I*1ul te&l&(i'9 A'est Wa%u4 al ist&riei: de '+tre li%erali au ?+'ut '3iar 7i ?&l&sirea W'uvin'i&s+: a ist&riei 8n te&l&(ie a ?i sus1e't+ 8n 'er'urile '&nservat&are9 Era &are ?ires' s+ ?a'e* adev+rul etern al 're7tinsi*ului de1endent 8n &ri'e ?el de datele ist&riei, 'are este 1rin natur+, ine6tri'a%il '&ntin(ent+ 7i u*an+T >entru a'est *&tiv Cardinalul Mannin( a denunCat &ri'e a1el la ist&rie sau Wanti'3itate: 'a ?iind un a't de Wtr+dare 7i ere4ie9: El a ?&st destul de ?&r*al 8n a'est *&*ent) 1entru el Biseri'a nu ar ni'i un ?el de ist&rie9 Biseri'a l&'uie7te 8ntr-un 1re4ent '&ntinuu9 /
4

H9 E9 Mannin(, 4isiu ea tem!oral% a +u3ului =f/ t* sau Ra#iu e )i Revela#ie GNeA P&rF, "$DDH, 119 !!# ??9

21

Ln 'ele din ur*+ S s-ar 8ntre%a unii destul de 1ersistent S 1ute* &are 'un&a7te ist&ria, adi'+ tre'utulT Cu* 1ute* dis'erne 'u &ri'e *+sur+ de a avea se'uritate 'eea 'e s-a 8ntI*1lat 8n tre'utT Cun&7tinCele n&astre des1re tre'ut sunt atIt de variate 7i s'3i*%+t&are de la & (eneraCie la alta 7i di?er+ '3iar de la un ist&ri' la altul9 Sunt ele 'eva *ai *ult de'It &1inii su%ie'tive, i*1resii sau inter1ret+riT >&si%ilitatea &ri'+rei 'un&7tinCe ist&ri'e 1are a ?i '&*1r&*is+ de e61l&at+rile s'e1ti'e ale 'el&r 8nv+CaCi9 Se 1are '+ ni'i '3iar Bi%lia nu *ai 1&ate ?i '&nsiderat+ 'a 7i & 'arte a ist&riei, de7i 1&ate ?i 1+strat+ 'a 7i & !aradi&m% a *+ririi 7i *ilei ve7ni'e a lui @u*ne4eu9 Mai *ult '3iar da'+ ad*ite* '+ 're7tinii sunt 1rin v&'aCie ist&ri'i, se 1&ate a?ir*a '+ ei sunt 8n'linaCi s+ ?ie ni7te ist&ri'i r+i sau ni7te ist&ri'i 1e 'are nu ne 1ute* %a4a, din *&*ent 'e ei sunt dedi'aCi unui anu*it 're4 8n avans9 Este 8n de&%7te a''e1tat ?a1tul '+ 1rin'i1ala virtute a unui ist&ri' este i*1arCialitatea sa, li%ertatea de sa ?aC+ de t&ate 1re'&n'e1Cile sale, ,oraussetzu &slosi&e?eit$ Bine8nCeles '+, da'+ 're7tinii sunt 'redin'i&7i 7i 1ra'ti'anCi nu se 1&t dis1ensa '&n7tient din 'au4a 1reOude'+Cil&r l&r, '3iar da'+ ei reu7es' s+-7i 1+stre4e inte(ritatea 7i &nestitatea l&r intele'tual+9 Cre7tinii 1rin '3iar a'tul 'redinCei 7i su1unerii l&r sunt dedi'aCi unei inter1ret+ri 1arti'ulare a 8nsu7i 1r&'esului ist&ri', luat 'a 7i 8ntre(9 Ln a'est sens, l&r le este atri%uit i*ediat 7i inevita%il un 1reOudi'iu9 Ei nu 1&t ?i 'riti'i radi'al9 Ei nu ar ?i dea'&rd, de e6e*1lu, s+ *Inuias'+ '+rCile l&r s?inte 'a 7i Wliteratur+ 1ur+: 7i nu ar 'iti Bi%lia 'a 7i & We1i'+: a evreil&r9 Ei nu 7i-ar 1reda 're4ul l&r 'ru'ialit+Cii uni'e a lui Iisus Hrist&s9 Ei nu ar ?i dea'&rd s+ s'&at+ ele*entul Wsu1ranatural: din ist&rie9 Su% a'este '&ndiCii, este 1&si%il &ri'e studiu i*1arCial 7i 'riti' al ist&rieiT >&t 're7tinii s+ '&ntinue 'a 7i 're7tini 8n e6er'itatea 1r&?esiei l&rT Cu* 87i 1&t Ousti?i'a e?&rturile l&rT >&t ei s+ div&rCe4e de *un'a l&r 1r&?esi&nal+, 'a 7i ist&ri'i, din '&nvin(erile l&r reli(i&ase 7i s+ s'rie ist&rie la ?el 'u* & ?a'e &ri'ine 'a 7i 'Ind ei ar ?i in?&r*aCi de 'redinC+T Cel *ai u7&r r+s1uns la a'east+ 8ntre%are este s+ de'lari '+ t&Ci ist&ri'ii sunt 1re*editat 8n'linaCi la 1reOudi'iu9 O ist&rie ?+r+ 1reOude'+Ci este 1ur 7i si*1lu i*1&si%il+ 7i de ?a1t nu e6ist+9< @e ?a1t, ist&ri'ii Wev&luCi&nari: sunt evident *ai 1uCin dedi'aCi de'It 'ei 'are 'red 8n revelaCia Bi%li'+, d&ar '+ ei sunt dedi'aCi unui alt 1reOudi'iu9 Ernest Renan 7i Julius =ell3ausen nu au ?&st 'u ni*i' *ai dedi'aCi de'It Ri''i&tti sau >+rintele La(ran(e 7i Harna'F 7i Bauer 'u ni*i' *ai 1uCin de'It Bard2 sau Le%ret&n 7i Reit4enstein 7i Fra4er 'u ni*i' *ai 1uCin de'It @&* Od& Castel 7i @&* Gre(&r2 @i69 @&ar '+ ei au ?&st dedi'aCi un&r lu'ruri di?erite9 Se 7tie 1rea %ine '+ evidenCa ist&ri'+ 1&ate ?i 8nt&ars+ 7i dist&rsi&nat+ 1rin t&t ?elul de 1re'&n'e1Cii W'riti'e:, '3iar *ai *ult de'It a ?&st ?+'ut une&ri 8n su1unerea ?aC+ de WtradiCie9: A'est ?el de a'&rd &ri7i'u* este ?&arte a*%i(uu 7i li1sit de '&n'lu4ii9 El ar '&ndu'e 8n 'ele din ur*+ la un s'e1ti'is* radi'al 7i ar dis'redita studiul &ri'+rui ?el de ist&rie9 El 1er*ite & 1redare t&tal+ al tutur&r 1retenCil&r 7i s1eranCel&r 1entru &ri'e ?el de 'un&7tinCe ist&ri'e de 8n'redere9 Ori7i'u* se 1are '+ 8n 8ntrea(a dis'uCie se &1erea4+ de &%i'ei 'u & '&n'e1Cie destul de re1r&%a%il+ a studiului ist&ri', 'u & '&n'e1Cie derivat+ dintr-& alt+ arie de studiu 7i 'er'etare, indi?erent de 'araterul s1e'i?i' al su%ie'tului studiului9 A'easta este & 1resu1&4iCie (ratuit+, & 1reOude'at+ 'are nu tre'e din'&l& de testul 'riti' 7i 'are de ?a1t a ?&st vi(ur&s '&ntestat+, 8n de'adele re'ente de ist&ri'i 7i
O dis'uCie interesat+ 1e a'east+ te*+ a avut l&' la C&n?erinCa An(l&-a*eri'an+, Iulie, ".!DX 'ele trei adres+ri &?erite la '&n?erinC+ de C9 H9 M'IlAain, A9 Me2end&r?? 7i J9 L9 M&ris&n sunt 1u%li'ate su% titlul (eneral, 5>reOudi'iu 8n s'rierile ist&ri'e,: 8n Istorie, KI GO't&*%rie, ".!DH, ".,-! ,9
5

22

?il&s&?iei9 Ln &ri'e 'a4, ave*, *ai 8ntIi de &ri'e de de?init natura 7i 'ara'terul s1e'i?i' al Wist&ri'ului: 7i 8n 'e ?el 7i 8n 'e *anier+ a'est su%ie't s1e'i?i' 1&ate ?i aOuns 7i 8nCeles9 Tre%uie de?init Celul 7i s'&1ul studiului ist&ri' 7i a1&i s+ dese*n+* *et&dele 1rin 'are a'est Cel sau a'este Celuri 1&t ?i d&%Indite 'uvin'i&s9 Nu*ai 8n a'east+ 1ers1e'tiv+ 1&ate 8ntre%area Wi*1arCialit+Cii: 7i W1reOudi'iului: s+ ?ie 8ntre%at+ 7i s+ i se r+s1und+ inteli(ent9 II Studiul ist&riei este & str+duinC+ a*%i(u+9 O%ie'tul ei este a*%i(uu9 Ist&ria este studiul tre'ului9 Stri't v&r%ind, ave* de a ?a'e 8n a'ela7i ti*1 'u s'&1ul 8n(ust al inter&(aCiei9 Lntradev+r ist&ria este studiul tre'tului uma $ O e'uaCie a ist&riei u*ane 7i & ist&ria natural+ ar ?i & 1resu1&4iCie ned&rit+ sau & &1Ciune9 S-a ?+'ut *ult+ dis're1anC+ studiului ist&riei de ast?el de s1resu1&4iCii naturaliste, 'are 1er*it 8n 'ele din ur*+ ne(area &ri'+rui 'ara'ter s1e'i?i' al e6istenCei u*ane9 Ori7i'u*, Wtre'utul: 1rin sine nu 1&ate ?i W&%servat: dire't9 El a tre'ut 7i 1rin ur*are nu 8i este &?erit dire't &ri'e ?el de We61erienC+ 1&si%il+: G1entru a ?&l&sii ?ra4a lui J&3n Stuart MillH9 Cun&a7terea tre'utlui este ne'esar indire't+ 7i in?erenCial+9 A'easta este 8nt&tdeauna o i ter!retare$ Tre'utul 1&ate ?i nu*ai Wre'&nstruit9: Este &are a'easta & dat&rie 1&si%il+T >un'tul s+u de 8n'e1ut este t&tdeuna 8n 1re4ent, '+ruia el 8i a1arCine9 El 1rive7te 8na1&i9 >un'tul s+u de 8n'e1ut sunt Wsursele,: sursele 1ri*are9 @in ele 7i 1e aut&ritatea l&r, el 8n'e1e s+ Wre'u1ere4e: tre'utul9 >r&'edura sa de1inde de natura 7i 'ara'terul in?&r*aCil&r sale, de sursele sale9 Care sunt a'este surseT Ce ?a'e un anu*it lu'ru & surs+ 1entru ist&ri'T Lntr-un anu*it sens, a1r&1ae &ri'e, om is res sci'lis 1&ate servi 'a 7i & surs+ ist&ri'+, 'u 1retenCia 'a ist&ri'ul s+ 7tie 'u* s+ & ?&l&seas'+, 'u* s% citeasc% evide #a$ >e de alt+ 1arte, ni'i un lu'ru nu este & surs+ ist&ri'+, '3iar 7i 'r&ni'a sau & 1&vestire sau '3iar 7i & aut&%i&(ra?ie9 Sursele ist&ri'e e6ist+ nu*ai 8n '&nte6tul 'er'et+ril&r ist&ri'e9 Lu'rurile sunt *ute 8n sine, '3iar 7i te6tele 7i dis'ursurile) ele v&r%es' nu*ai atun'i 'Ind sunt 8nCeleseX ele 1retind r+s1unsuri nu*ai atun'i 'Ind sunt e6a*inate, la ?el 'u* *art&rii sunt e6a*inaCi, atun'i 'Ind se 8ntre%+ anu*ite lu'ruri 'uvin'i&ase9 >ri*a re(ul+ a dest&ini'iei ist&ri'e este t&'*ai de a e6a*ina 8n'ru'i7at *art&rii, a 8ntre%a 8ntre%+ri de'ente 7i a ?&rCa *&a7tele 7i d&'u*entele s+ r+s1und+9 Ln ad*ira%ila 7i *i'a sa 'arte, A!olo&ie !our l>Histoire, ou 4etier d>Historie , Mar' Bl&'3 ilustrea4+ a'east+ re(ul+ 1rin ni7te e6e*1le '&nvin(+t&are9
WLnainte de B&u'3er de >artes, la ?el 'a 7i 8n 4ilele n&astre, au e6istat *ulte arti?a'te de 're*ene 8n aluviul S&**ei9 Ori7i'u*, nu a e6istat ni*eni 'are s+ 'aute r+s1unsuri 7i 1rin ur*are nu a e6istat ni'i & 1reist&rie9 Ca 7i un *edievalist %+trIn, nu 7tiu ni*i' *ai %un de 'itit de'It un 'artular9 A'easta de&are'e 7tiu nu*ai de'e tre%uie s+ 8ntre%9 O '&le'Cie de ins'ri1Cii r&*ane, 1e de alt+ 1arte *i-ar s1une 1uCine9 Btiu *ai *ult sau *ai 1uCin 'u* s+ le 'ites', dar nu 'u* s+ le e6a*ine4 8n'ru'i7at9 Ln alte 'uvinte, &ri'e 'er'etare ist&ri'+ 1resu1une '+ inversi(aCia are & dire'Cie '3iar de la 8n'e1ut9 La 8n'e1ut tre%uie s+ ?ie @u3ul '+l+u4it&r9

23

O%servaCia 1asiv+, '3iar 1resu1unInd '+ un ast?el de lu'ru este 1&si%il, nu a 1r&dus ni*i' '&nstru'tiv &ri'+rei 7tiinCe9D

A'east+ re*ar'+ a unui '+rturar '&n7tient 7i 'riti' este & revelaCie9 Ceea 'e su(erea4+ el de ?a1t este '+ &ri'e 'er'etare ist&ri'+ este W1rin de?iniCie,: 'a 7i & 'er'etare adev+rat+ un W1reOudi'iat+: '3iar de la 8n'e1ut S 1reOudi'iat+ din 'au4a ?a1tului '+ a ?&st dire'Ci&nat+9 Alt'u*va nu ar e6ista ni'i un ?el de 'er'etare 7i lu'rurile ar ?i r+*as t+'ute9 Nu*ai 8n '&nte6tul unei 'er'et+ri (3idate v&r%es' Wsursele: sau nu*ai 'Ind ele sunt e6&r'i4ate de *intea in'3i4itiv+ a ist&ri'ului9 C3iar 7i 8n 7tiinCele e61eri*entale, ?a1tele nu v&r%es' ni'i&dat+ des1re sine, 'i nu*ai 8n 1r&'esul 7i 8n '&nte6tul unei 'er'et+ri dire'te9 Ni'i un 1r&'es ist&ri' nu 1&ate ?i 8ns'enat, de'It da'+ un We61eri*ent al *inCii: a ?&st 8nde1linit *ai 8nainte de e61l&rat&r9 # O%servaCia 1rin sine este i*1&si%il+ ?+r+ inter1retare sau *ai %ine s1us ?+r+ 8nCele(ere9 Studiul ist&riei a ?&st (rav 3andi'a1at de & '&n'e1Cie li1sit+ de 'riti'+ 7i Wnaturalist+: a sursel&r ist&ri'e9 Ele au ?&st (re7it inter1retate 'a 7i entit+Ci inde1endente 'are au e6istat *ai 8nainte 7i 8n a?ar+ de 1r&'esul studiului ist&ri'9 O dat&rie ?als+ a ?&st '&nse'vent i*1us+ asu1ra ist&ri'ului) s-a 1resu1us '+ el 1&ate (+si ist&ria 8n surse tratIndu-le 'a 7i Wlu'ruri9: Ni*i' %un nu ar ie7i dintr-& ast?el de sIr(uinC+ de'It nu*ai & 1seud&-ist&rie, & ist&rie ?+'ut+ din W?&ar?e'e 7i 'art&n,: $ & Wist&rie li1sit+ de 1r&%le*a ist&ri'+ 8nse7i: du1+ 'u* a1t a e61ri*at stilat a'est lu'ru Benedett& Cr&'e9 . Anu*iCi ist&ri'i au '+utat deli%erat s+ se redu'+ 1e sine la r&lul un&r re1&rteri, dar '3iar 7i re1&rterii tre%uie s+ ?ie inter1retativi 7i sele'tivi, da'+ v&r s+ ?ie 1e 8nCeles9 @e ?a1t, sursele ist&ri'e nu 1&t ?i *Inuite 1ur 7i si*1lu 'a 7i ni7te W*&a7te,: Wur*e: sau Wi*1ri*+ri: ale tre'utului9 Fun'Cia l&r 8n 'er'etarea ist&ri'+ este 'It se 1&ate de di?erit+9 Ele sunt *ai *ult ni7te m%rturii de'It ur*e9 Ni'i & *+rturie nu 1&ate ?i a?ir*at+ 'u e6'e1Cia 'el&r 'are se a?l+ 8n 1r&'esul inter1ret+rii9 Ist&ria nu este ni'i un ?el de '&le'Cie de a?ir*aCii ?a'tuale, ni'i & '&*1ilaCie de n&ut+Ci 7i date '3iar da'+ t&ate datele au ?&st 'riti' sta%ilite 7i veri?i'ate9 Cel *ai %un 'atal&( al unui *u4eu de art+ nu este ist&ria artei9 Un 'atal&( al *anus'risel&r nu este & ist&rie a literaturii, ni'i *+'ar & ist&rie 8n s'ris9 Ist&ria nu este ni'i & 'r&ni'+9 Ln ?ra4a su%til+ a lui Benedett& Cr&'e, & 'r&ni'+ este Wun 'adavru al ist&riei,: il cadavere$ O 'r&ni'+ este Wun lu'ru: G u a cosaH, un '&*1e6 de sunete 7i alte se*ne9 Ist&ria este & W?a1t+ a du3ului,: u atto s!irituale$" WLu'rurile: devin Wsurse: nu*ai 8n 1r&'esul 'un&a7terii, atun'i 'Ind se a?l+ 8n le(+tur+ 'u intele'tul is'&dit&r al studentului9 A?ar+ din a'est 1r&'ess suresle ist&ri'e 1ur 7i si*1lu nu e6ist+9 Lntre%area ridi'at+ de un ist&ri' se re?er+ la se s 7i sem fica#ie9 Lu'rurile sunt tratate 'a 7i seme )i m%rturii a 8ntre(ii realit+Ci tre'ute, nu 'a 7i *&a7te sau i*1ri*+ri9
M9 Bl&'3, 119 D/-D<9 A se vedea anali4a 1enetrant+ a *et&dei e61eri*entale de Claude Bernard, 8n eseul s+u 'riti', I troductio @ l>Atude de la mAdici e e8!erime tale G>aris, "$D<H9 Ber(s&n 87i '&*1ar+ 'artea 'u +iscours sur la met3ode de @es'artes) 5Fil&s&?ia lui Claude Bernard,: 8n (3e Creative 4i d GNeA P&rF, "./DH, 119 !,$ ??9 8 A se vedea re*ar'ile 'austi'e ale lui R9 G9 C&llinA&&d, Idea de istorie GNeA P&rF, "./DH, 119 !<# ??9 9 Benedett& Cr&'e, La storia come Pes iero e come Azio e, ediCia a 1atra GBari, "./,HX tradu'ere en(le4+, Histor; as t3e stor; of li'ert; GL&ndra, "./.H, 119 $< ??9 Benedett& Cr&'e, (eoria e storia della =dtorio&rafia, ediCia a 7asea9, GBari, "./$H, 19 ""9 10 Benedett& Cr&'e, (eoria e storia della Istorio&rafia, ediCia a 7asea9, GBari, "./$H, 19 ""9
6 7

24

Cu adev+rat nu*ai se*nele 1&t ?i inter1retate 7i nu W?a1tele 1ure,: din *&*ent 'e 1r&%le*a des1re 8nCeles arat+ 8n din'&l& de datul 1ur9 E6ist+ lu'ruri nese*ni?i'ative 7i li1site de 8nCeles 7i ele nu 1&t ?i inter1retate 7i 8nCelese del&', t&'a*i ?iind'+ ele sunt li1site de sens, la ?el 'u* 8ntr-& '&nversaCie a* 1utea s+ nu 8nCele(e* anu*ite re*ar'i 'a4uale, 'are nu erau intenCi&nate s+ '&nvear(+ ni'i un *esaO9 Cu adev+rat, 'un&a7terea ist&ri'+ este un ?el de '&nversaCie, un dial& 'u 'ei din tre'ut a 'eri viaC+, (Induri, senti*ente 7i de'i4ii se str+duie s+ le des'&1ere ist&ri'ul, !ri docume te 1rin 'are ele sunt *+rturisite 7i se*ni?i'ate9 Ln '&n?r&*itate, 1ute* s+ '&n'lu4i&n+* din anu*ite ?a1te, 'uvinte sau senti*ente, ca di trBu sem al 1 #elesului, nu*ai da'+ 7i atun'i 'Ind a'este &%ie'tive luate 'a 7i l'ururi 1&t ?i tratate 'uvin'i&s 'a 7i se*en, adi'+, 'a 7i 1urt+t&are de 8nCeles, nu*ai 'Ind 7i da'+ 1ute* 1resu1une re4&na%il '+ a'este lu'ruri au di*ensiune a adn'ului, & di*ensiune a 8nCelesului9 L&r nu le atri%ui* ni'i un 8nCeles) ar tre%ui s+ dete't+* 8nCelesul9 E6ist+ 8nCeles 8n anu*ite lu'ruri, 8n sursele 7i d&'u*entele n&astre, nu*ai atIt 'It 8n s1atele l&r sunte* dese*naCi s+ asu*+* e6istenCa alt&r ?iinCe inteli(ente9 Ln '&n?&r*itate ist&ria este u studiu al trectului uma , nu al &ri'+rui tre'ut9 Nu*ai &*ul are ist&rie, 8n 8nCelesul stri't al 'uvIntului R9 G9 C&llin(A&&d ela%&rea4+ a'est 1un't de vedere 'u *are 'laritate9 O si*ilaritate a1r&1iat+ 8ntre *un'a unui are&l&(ist 7i 'e a unui 1ale&nt&l&( este evident+) a*Indui sunt s+1+t&ri9 T&tu7i, Celurile l&r sunt 'It se 1&ate de di?erite9 WF&l&sirea ar3e&l&(istului de *&a7te strati?i'ate de1inde de 1uterea lui de ai '&nvin(e 1e &a*eni '+ sunt arti?a'turi 'e sluOes' s'&1uri u*ane 7i ast?el s+ e61ri*e & 'ale 1arti'ular+ 8n 'are &a*enii au (Indit des1re viaCa l&r 1r&1rie9: Ln studiul naturii, 1e alt+ 1arte, nu e6it+ ni'i & ast?el de distin'Cie 8ntre We6teri&rul: 7i Winteri&rul: datel&r9 W>entru &*ul de 7tiinC+, natura este t&tdeauna 1ur 7i si*1lu un W?en&*en,: nu 8n sensul '+ este & realitate de?e'tiv+, 'i 8n sensul '+ este un s1e'ta'&l 1re4entat 8n ?aCa &%servaCil&r lui intele'tualeX ti*1 8n 'are eveni*netele ist&riei nu sunt d&ar si*1le ?en&*ene, nu sunt d&ar si*1le s1e'ta'&le 1entru '&nte*1laCie, 'i lu'ruri la 'are ist&ri'ul se uit+, nu la, 'i 1rin ele 1entru a dis'erne (Indul din ele9: "" @&'u*etele ist&ri'e 1&t ?i inter1retate 'a 7i se*ne ?iind'+ sunt 8n'+r'ate de 8nCeles, 'a 7i e61resii 7i re?le'Cii, deli%erate sau s1&ntane, ale vieCii 7i sIr(uinCel&r u*ane9 A'u*, a'est 8nCeles este dis1&ni%il 1entru alCii nu*ai 8n *+sura 8n 'are & identi?i'are su?i'ent+ 1&ate ?i d&%Indit+ 8ntre inter1retat&r 7i 'ei ale '+r&r (Induri, a'Ciuni sau &%i'eiuri le inter1retea4+9 @a'+ a'est '&nta't, 1entru &ri'e *&tiv nu a ?&st sta%ilit sau nu 1&ate ?i sta%ilit de l&', nu este 1&si%il+ ni'i & 8nCele(ere 7i ni'i un 8nCeles nu 1&ate ?i s&li'itat '3iar da'+ d&'u*entele sau reli'vele sunt 1line de 8nCeles, 'a 7i 8n 'a4ul unui *anus'ris indes'i?ra%il9 @in n&u, W*+rturiile:1&t ?i (re7it inter1retate sau 1r&st 8nCelese la ?el 'u se 1&ate 8ntI*1la 'a s+ nu ne 8nCele(e* %ine 8n '&nversaCile a'tuale 7i (re7i* 8n a (+sii un Wli*%aO '&*un: S atun'i nu *ai este 1&si%il+ ni'i & '&*uni'areX la ?el 'u* s-ar 1utea s+ inter1ret+* (re7it un te6t str+in, nu nu*ai ?iind'+ ?a'e* (re7eli 8n tradu'ere, 'i ?iind'+ (re7i* s+ intr+* '&n(enital 8n lu*ea l+untri'+ a a'el&r 1ers&ane ale '+r&r *+rturii le des'i?r+*9 Un Ei fC3lu & 8n *+rturie este & 1rere'3i4it+ evident+ 1entru 8nCele(ere9 Ne des'i?r+* unul altuia 'uvintele '3iar 8ntr-& '&nversaCie &%i7nuit+ 7i une&ri (re7i* s+ d&%Indi* un re4ultat se*ni?i'ativ9 >r&%le*a se*nanti'ii, adi'+ a '&*uni'aCiei inteli(ente S & '&*uni'aCie 8ntre ?iinCe inteli(ente S este inerent+ 8n t&t 1r&'esul inter1ret+rii ist&ri'e9 Ln ?ra4a lui RanFe, Wist&ria 8n'e1e d&ar
11

C&llin(A&&d, 19 !"/9

25

'Ind *&nu*entele devin inteli(i%ile9: "! Ar tre%ui s+ *ai ad+u(+* '+ d&ar Wd&'u*etele inteli(i%ile: sunt, 8n sens de1lin, d&'u*nete istorice, surse ist&ri'e S du1+ 'u* s-a e61ri*at H9 I9 Marr&u, .da s la measure o l>3istorie !eut et sait ; com!re dre :uel:ue c3ose9:", C&nse'vent 1ers&na inter1retat&rului a1arCine 1r&'esului a'tual al inter1ret+rii 'u ni*i' *ai 1uCin de'It datele 'are tre%uie inter1retate, la ?el 'u* a*%ii 1arteneri sunt esenCiali 1entru un dial&( reu7it9 Ni'i & *+sur+ nu este 1&si%il+ ?+r+ & are 'are *+sur+ de W'&n(enialitate,: de si*1atie du3&vni'eas'+ sau intele'tual+, ?+r+ & 8ntIlnire real+ a *inCil&r9 C&llin(A&&d este '&rre't atun'i 'Ind arat+ '+)
Cer'etarea ist&ri'+ des'&1er+ ist&ri'ului 1uterea *inCii sale 1r&1riiZOride'Ite&ri ist&ri'ul des'&e1r+ 1r&%le*e inteli(i%ile, el a des'&e1rit & li*itaCie a *inCii sale, el a des'&e1rit '+ e6ist+ anu*ite '+i 8n 'are el nu este sau *ai %ine s1us nu *ai este 8n'+ sau nu *ai este t&tu7i 'a1a%il s+ (Indes'+9 Anu*iCi ist&ri'i, une&ri (eneraCii 8ntre(i de ist&ri'i (Rses' anu*ite 1eri&ade din ist&rie ?+r+ ni'i un interes 7i le nu*es' e1&'i 8ntune'ateX dar ast?el de ?ra4e nu ne s1us ni*i' des1re a'ele vea'uri 8nse7i, de7i ne s1un en&r* de *ult des1re 1ers&anele 'are l-au ?&l&sit, adi'+ ?a1tul '+ ele nu sunt 'a1a%ile s+ re-(Indeas'+ (Indurile 'are le-au ?&st ?unda*entale vieCii l&r9"/

Este 1ri*a re(ul+ a adev+ratei e8e&eze) tre%uie s+ 'u1rinde* mi tea scriitorului, tre%uie s+ des'&e1ri* 'eea 'e intenCi&na s+ s1un+9 Fra4a sau t&at+ 1&vestirea 1&ate ?i (re7it 8nCeleas+ atun'i 'Ind nu reu7i* s+ & 'u1rinde* sau atun'i 'Ind citim (Indul n&stru 1r&1riu 1 te6t9 Ni'i & 1r&1&4iCie 7i ni'i te6tul nu tre%uie s+ ?ie redus 'a ?iind Wli1sit de 8nCeles: 1ur 7i si*1lu ?iind'+ nu reu7i* s+ 8i dete't+* 8nCelesul9 Citi* (re7it te6tul nu*ai 'Ind 8l lu+* literar adi'+ *eta?&ri' 7i atun'i 'Ind inter1ret+* 'eea 'e a ?&st intenCi&nat s+ ?ie & 1&vestire a'tual+ 'a 7i 1ara%&l+9
Nu 1&Ci a?la 'eea 'e vrea un &* 1ur 7i si*1lu studiind a?ir*aCile sale v&r%ite sau s'rise, de7i el a v&r%it sau s'ris 'u & '&ndu'ere 1er?e't+ a li*%ii 7i a ?&st 1er?e't adev+rat 8n intenCile sale9 Cu s'&1ul de a ?ala 8nCelesul s+u tre%uie s+ 7tii 'are a ?&st 8ntre%area G& 8ntre%are 8n *intea sa 7i 1resu1us+ de el 'a ?iind a taH '+reia lu'rul 1e 'are l-a s1us sau l-a s'ris a 'erut un r+s1uns9 "<

A'est lu'ru este adev+rat 'u 1rivire la '&nversaCile n&astre a'tuale, 8n inter'ursul vieCii n&astre 'urente9 A'est lu'ru este adev+rat 'u 1rivire la studiul n&stru des1re sursele ist&ri'e9 @&'u*entele ist&ri'e sunt docume te ale vie#ii$ Fie'are ist&ri' 8n'e1e lu'r+rile sale 'u anu*ite d+Ci9 A1&i, 1rintr-un e?&rt al 'er'et+rii 7i al *inCii sale in'3i4itive el le 8nCele(e 'a 7i W*+rturii: sau W'&*uni'+ri: din tre'ut, 'eea 'e 8nsea*n+ se*ne 1line de 8nCeles9 >rin 1uterea a'estei intuiCii intele'tuale, el 'u1rinde 8nCelesul a'est&r se*ne 7i re'u1ere4+ ast?el 8ntr-un a't de Wi*a(inaCie indu'tiv+,: a7e4+*Intul '&*1re3ensiv 8n 'are t&ate datele sale de a'&1erire sunt inte(rate 8ntr-un t&t '&erent 7i inteli(i%il9 E6ist+ un ele*ent inevita%il al (3i'itului sau *ai %ine s1us & W8ndu*ne4eire,: 8n a'est 1r&'es de 8nCele(ere, la ?el 'u* este inevita%il un anu*it ele*ent de (3i'it 8n ?ie'are 8n'er'are de a 8nCele(e alt+ 1ers&an+9 O li1s+ de (3i'ire '&n(enital+ sau si*1atie i*a(inativ+ ar 1utea ?a'e &ri'e ?el de '&nversaCie i*1&si%il+, din *&*ent 'e nu s-a sta%ilit ni'i un co tact al mi #ilor 'a 7i 'Ind
12 13 14 15

Le&1&ld v&n RanFe, 2elt&esc3ic3te, T3eil I, , Au?l9 GLei14i(, "$$,H, 5V&rrede,: s9 VI9 Henri Iren[e Mar&u, +e la co aissa ce 3istori:ue G>aris, ".</H, 19 $,9 C&llin(A&&d, o!$ cit$ >19 !"$-!".9 C&llin(A&&d, O auto'io&rafie GNeA P&rF, "./.H, 19 ,"9

26

1arti'i1anCii ar v&r%ii 8n li*%i, ast?el 8n'It enunCurile unei 1ers&ane s+ nu devin+ *esaOele alt&ra9 Lntr-un anu*e sens, &ri'e a't de 8nCele(ere este un We61eri*ent *ental: 7i 1rin ur*are &ri'e ?el de 8ndu*en4eire este un ele*ent inse1ara%il9 Lndu*ne4eirea este un ?el de vi4iune *ental+, un a't indivi4i%il al intr&s1e'Ciei, un a't al W?ante4iei,: ins1irat 7i '&ntr&lat de 8ntre(ul e61erienCei d&%Indite9 S-ar 1utea su(era '+ este un a't W?antasti',: dar este & ?ante4ie de un ?el s1e'ial9 A'easta este & fa tezie co& itiv% du1+ 'u* s-a e61ri*at Benedett& Cr&'e 7i du1+ 'u* e61li'+ el destul de el&'vent, ?+r+ ea 'un&a7terea ist&ri'+ este 1ur 7i si*1lu i*1&si%il+) se za :uesta ricostruzio e o i te&razio e fa tastica o e dato e scrivere storia, e le&&erla e i te derla$ Este du1+ 'u* s1une el & W?ante4ie8n (Indirie: G la fa tasia el !e siero e !er !e sieroH, & W'&n'retitudine a (Indirii: 'are i*1li'+ Oude'at+ 7i este 1rin ur*are l&(i' dis'i1linat+ 7i '&ntr&lat+ 7i 1rin u*r*are distins+ de &ri'e ?el de li'enC+ 1&eti'+9 "D .5 #ele&erea este I ter!retare, ?ie a 'uvIntului v&r%it sau a eveni*entel&r 1line de 8nCeles,: du1+ 'u* s-a a?ir*at de F9 A9 Trendelen%ur() Alles ,ersta d iss ist I ter!ertatio , sei es des &es!roc3 e 2ortes oder des si colle Ersc3ei u &e sel'st$"# Arta er*eneuti'ii este *ie4ul *e7te7u(ului ist&ri'9 @u1+ 'u* %ine s-a e61ri*at un '+rturar rus, Wtre%uie s+ &%serv+* 1e 'u* 'iti* 7i s+ nu 'iti* 8n ti*1 'e &%erv+*9: "$ WA 'iti,: ?ie '+ te6tele sau eveni*entele 8nsele, 8nsea*n+ a W8nCele(e,: a 'u1rinde 8nCelesul inerent 7i 8nCele(erea intele'tului nu 1&ate ?i tre'ut+ 'u vederea din 1r&'esul 8nCele(erii din *&*ent 'e 'itit&rul nu 1&ate ?i eli*inat din 1r&'esul 'itirii9 Ist&ri'ii tre%uie s+ ?ie 'riti'i 'u 1rivire la ei 8nse7i, 1r&%a%il '3iar 7i *ai 'riti'i 'Ind vine v&r%a des1re ei 8n7i7i de'It sursele l&r, din *&*ent 'e sursele sunt 'u* sunt, adi'+, Wsurse,: t&'*ai 8n 1r&1&rCia 8ntre%+rile 1e 'are le adresea4+ ist&ri'ul9 @u1+ 'u* s1une H9 I9 Marr&u, Wun d&'u*ent este 8nCeles t&'*ai 8n *+sura 8n 'are (+se7te un ist&ri' 'a1a%il de a a1re'ia 'el *ai adIn' natura 7i s'&1ul,: da s la mesure o il se re co trera u 3istorie ca!a'le d>a!!recier avec !lus de !rofo deur sa ature et sa !ortAe$ DE A'u*, a'est ?el de 8ntre%+ri 8ntre%ate de un anu*it ist&ri' de1inde 8n 'ele din ur*+ de statutul s+u,de 1ers&nalitatea sa t&tal+,d e dis1&4iCile 7i 8nteresurile sale, de a*1litudinea vi4iunii sale, '3iar 7i de si*1atiile 7i anti1atiile sale9 Nu tre%uie s+ uit+* '+ t&ate a'tele 8nCele(erii sunt, stri't v&r%ind, 1ers&nale 7i nu*ai 8n 'a1a'itatea sa de a'te 1ers&nale ele 1&t avea & relevanC+ 7i val&are e6istenCial+9 Tre%uie s+ veri?i'+*, sever 7i stri't 1reOudi'ile 7i 1resu1&4iCile, dar nu tre%uie s+ 8n'er'+* ni'i&dat+ s+ ne (&li* *intea de toate !resu!ozi#ile$ O ast?el de 8n'er'are ar ?i & sinu'idere a *inCii 7i 1&ate ?i e*is+ nu*ai 8ntr-& senilitate t&tal+ a *inCii9 O *inte stear1+ este 8ntradev+r inevita%il steril+9 Indi?erenCa sau neutralitatea 7i li1sa de de'i4ie nu sunt virtuCi 'i vi'ii 8ntr-un ist&ri' la ?el de %ine 'a 8ntr-un 'riti' literar, &r'It de *ult a* 1retinde W&%ie'tivitate9: LnCele(erea ist&ri'+ este 8n 'ele din ur*+ un r+s1uns inteli(ent la 1r&v&'area sursel&r, & des'i?rare a se*nel&r9 O anu*it+ *+srus+ a relativit+Cii este inerent+ 8n t&ate relaCile 1ers&nale9 Relativitatea este si*1lu un '&n(l&*erat de relaCii9 S'&1ul ulti* al 'er'et+rii ist&ri'e nu este sta%ilirea anu*it&r ?a't&ri &%ie'tivi, 'a 7i date, l&'uri, nu*ere, nu*e 7i alte ase*enea &r'It de *ult a'estea ar ?i indis1esa%ile 7i
Cr&'e, (eoria es storia, 119 !. ??9X '?9 C&llin(A&&d, Idea, 119 !"/ ??9 >+rintele Ad9 Trendelen%ur(, Lo&isc3e U tersuc3u &e , Bd9 II, ! s9 / $9 18 G9 S1et, 5Ist&ria FaF 1red*et l&(iFi: G5Ist&ria 'a 7i & 1r&%le*+ de l&(i'+:H, 8n 9auc3 ;6a Izvesti6a, '&ll9 ! GM&s'&va, ".!!H, 119 "<-"D9 19 Marr&u, o!$ cit$, 19 "! 9
16 17

27

1reli*inare, 'i 8n 1 t/l irea cu fii #ele vii$ F+r+ 8nd&ial+, ?a1tele &%ie'tive tre%uie s+ ?ie *ai 8ntIi sta%ilite 'u (riO+, veri?i'ate 7i '&n?ir*ate dar a'esta nu este Celul ?inal al ist&ri'ului9 Ist&ria este 1re'is, 1entru a 'ita 1e H9 I Marr&u 8n'+ &dat+, W& 8ntIlnire 'u 'el+lalt: S l>3istoire est re co tre d>autrui$! O *inte 8n(ust+ 7i (&al+ este un &%sta'&l 8n ?a7a a'estei 8ntIlniri, la ?el 'u* ele sunt 8n t&ate relaCile u*ane9 Ist&ria, 'a 7i su%ie't de studi&, este istoria fii #elor uma e, 8n relaCia l&r *utual+, 8n '&n?li'tele 7i '&nta'tele l&r, 8n inter'ursul l&r ist&ri' 7i 8n s&litudinea 7i 8nstr+inarea l&r, 8n as1iraCile l&r 8nalte 7i 8n de1ravarea l&r9 Nu*ai %+r%aCii tr+ies' 8n ist&rie S adi'+ t+ies', se *i7'+ 7i tInOes', 'rea4+ 7i distru(9 Nu*ai %+r%aCii sunt fii #e istorice 8n sensul de1lin al 'uvIntului9 Ln 8nCele(erea ist&ri'+ n&i sta%ili* '&nta'te 'u &a*enii, 'u (Indurile 7i sIr(uinCele l&r, 'u lu*ea l&r l+untri'+ 7i a'Ciunile l&r interne9 Ln a'est sens, C&llin(A&&d a ?&st ?+r+ 8nd&ial+ veridi' 8n insistenCa sa '+ Wnu e6ist+ eveni*ente si*1le 8n ist&rie9:
Ceea 'e este nu*it (re7it un Weveni*ent: este de ?a1t & a'Ciune 7i e61ri*+ un anu*it (Ind GintenCie, s'&1H al a(entului s+uX a?a'erea ist&ri'ului este s+ identi?i'e a'east+ (Indire9: !"

Ln a'est sens C&llin(A&&d a insistat '+ Wist&ria 'uvin'i&as+ este ist&ria (Indirii9: Ar ?i ne1&trivit s+ eli*in+* a'east+ a?ir*aCie 'a ?iind un intele'tualis* 1r&stes', 'a 7i & ?ant&*+ ned&rit+ a1arCinInd unui 3e(elianis* &%s&let9 A''entul lui C&llin(A&&d nu se a6ea4+ 1rea *ult 1e (Indire 8n sine, 'i 1e caracterul i teli&e t )i !e !li de sco! al ac#iu ii )i voi #ei uma e$ Ln ist&rie nu e6ist+ nu*ai 8ntI*1l+ri 7i eveni*ente, 'i a'Ciuni 7i sIr(uinCe, ?ustr+ri 7i i4%In4i9 A'estea nu ?a' ni*'i de'It s+ &?ere sens e6istenCei u*ane9 Ln ulti*+ instanC+, insist+ C&llin(A&&d, Wadev+rata ist&rie este ist&ria (Indirii9: Ar ?i ne1&trivit s+ ne(liO+* a'east+ 1retenCie 'a ?iind un si*1lu intele'tualis*, 'a 7i & ?ant&*+ ne%inevenit+ a unui 3e(elianis* &%s&let9 A''entul 1us de C&llin(A&&d nu st+ 1rea *ult 1e (Indire, 'i 1e caracterul i teli&e t )i !li de sco! al vie#ii )i ac#iu ii uma e$ Ln ist&rie, nu e6ist+ d&ar 8ntI*1l+ri 7i eveni*ente, 'i 7i a'Ciuni 7i sIr(uinCe, 8*1liniri 7i ?ustr+ri9 A'estea nu ?a' de'It s+ &?ere 8nCeles e6istenCei u*ane9 Ln ulti*+ instanC+, ist&ria este ist&ria &*ului, 8n a*%i(uitatea 7i *ulti1li'itatea e6istenCei sale9 A'easta '&nstituie 'ara'terul s1e'i?i' al 'un&a7terii 7i '&(niCiei ist&ri'e9 Ln '&n?&r*itate *et&dele tre%uie s+ ?ie 1r&1&rCi&nale 'u s'&1ul9 A'est lu'ru a ?&st adesea i(n&rat 8n e1&'a unui 1&4&tivis* *ilitant 7i d&'trinar 7i este 8n'+ uitat 8n ti*1ul n&stru9 Cun&a7terea &%ie'tiv+, more &eometrico, este i*1&si%il+ 8n ist&rie9 A'easta nu este & 1ierdere, din *&*ent 'e 'un&a7terea ist&ri'+ nu este & 'un&a7tere a o'iectelor, 'i t&'*ai & 'un&a7tere a su'iectelor S a .coB!ersoa elor,: a W'&-1arteneril&r: 8n 8n'er'+rile vieCii9 Ln a'est sens, 'un&a7terea ist&ri'+, este 7i tre%uie s+ ?ie, o cu oa)tere e8iste #ial%$ A'easta '&sntituie & se1araCie radi'al+ 8ntre .studiul du3ului0 7i .studiul 9aturii,0 8ntre die GeistesFisse c3afte 7i die 9aturFisse sc3aft$!!
Marr&u, o!$ cit$, 19 " "9 C&llin(A&&d, Auto'io&rafie, 119 "!#-"!$9 22 >entru 8ntrea(a se'Cie a a'estui arti'&l a se vedea eseul *eu, 5O ti1aF3 ist&ri'3esFa(& istalF&vaniOa: GTi1uri de inter1retaCiune ist&ri'+:H, 8n ='or i? v c3est> a ,asil 9$ Glatars?i GS&?ia, ".!<H, 19 <!,-<"" G8n rus+H9 Este (rati?i'at&r 1entru aut&r s+ des'&1ere '+ a'east+ '&n'e1Cie este *&*entan lar( r+s1Indit+ 7i 'un&s'ut+ de *ulCi ist&ri'i 7i ?il&s&?i, de7i arti'&lul s+u 8n rus+ este ?&arte 1uCi n 1r&%a%il '+ a ?&st 'itit de *ulCi9 S1re ad+u(irea studiil&r de Cr&'e, C&llin(A&&d 7i Marr&u, deOa 'itaCi, *ai tre%uie *enCi&naCi) Ra2*&nd Aar&n, I troductio a la P3iloso!3ie criti:ue de l>Histoire, Essai sur u t3Aorie allema de de
20 21

28

III S-a a?ir*at de *ulte &ri, 8n s1e'ial de '+tre ist&ri'ii 7'&lii ve'3i, '+ ist&ri'ii sunt '&ndu7i, 8n ulti*+ instanC+, 8n studiul l&r, de d&rinCa Wde a 'un&a7te tre'utul 'a 7i un 'u* ar 'un&a7te un *art&r &'ular,: adi'+, a devenii, 8ntr-un anu*e ?el, d&ar un W*art&r: la eveni*entele tre'ute9!, @e ?a1t a'est lu'ru este t&'*ai 'eea 'e nu 1&ate ?a'e ist&ri'ul 7i nu & ?a'e ni'i&dat+ 7i nu ar tre%ui ni'i&dat+ s+ 8n'er'e s+ ?a'+, da'+ el '3iar vrea s+ ?ie ist&ri'9 Mai *ult nu este si(ur 8n ni'i un ?el da'+ un *art&r &'ular al unui eveni*ent 8l 7i W'un&a7te: 'u adev+rat, 8i 7i 8nCele(e se*ni?i'aCia 7i 8nCelesul9 A*%iCia de a a'Ci&na & dat&rie i*1&si%il+ 7i '&ntradi't&rie a a'eea 'e ?a'e un ist&ri', da'+ el ?a'e & lu'rare ist&ri'+9 Fai*&asa ?ra4+ a lui Le&1&ld v&n RanFe 'are su(erea4+ '+ is&tri'ii WtInOes' s+ 'un&as'+ tre'utul real: S Fie es ei&e tlic3 &eFese S a ?&st destul de a%u4at+9!/ Mai 8nt8i de &ri'e, nu este '&re't s+ ?a'e* dintr-& re*ar'+ 'a4ual+ a *aril&r *ae7trii ai ist&riei & a?ir*aCie de 1rin'i1iu9 Ln &ri'e 'a4, 8n *un'a sa 1r&1rie, RanFe nu a ur*at ni'i&dat+ a'east+ 1res'ri1Cie 1re?erat+ a sa 7i a ?&st 8nt&tdeuna 'eva *ai *ult de'It un si*1lu 'r&ni'ar9 El tindea 8nt&tdeuna 8n s1re & inter1retare9 !< Evident ist&ri'ii, v&r s+ 7tie 'e s-a 8ntI*1lat, dar ei vor s% )tie 1 trBo a umit% !ers!ectiv%$ @e ?a1t este sin(urul lu'ru 1e 'are 1&t s+-l d&%Indeas'+9 Ne 1ute* a*intii '3iar 7i tre'utul n&stru i*ediat, du1+ 'u* la* tr+it, ?iind'+ da'+ ne-a* ami tit 7i nu a* visat nu*ai, ne a*inti* eveni*entele tre'ute 8ntr-& 1ers1e'tiv+, 8*1&triva unui tre'ut s'3i*%at al e61erienCei n&astre 8*%&(+Cite9 C&llin(A&&d a des'ris ist&ria 'a 7i & Wre-a'tuali4are a e61erienCei tre'ute: !D 7i e6ist+ 'eva adev+r 8n a'east+ des'riere, 8n *+sura 8n 'are a'east+ Wrea'tuli4are: este un *&*ent inte(ral al W8nCele(erii identi?i'+rii: 'are este indis1esa%il+ &ri'+rei '&nversaCii9 Nu tre%uie s+ (re7i* 8n (Indire 8*1r&1riidu-ne (Indirea alt&ra9 C&llin(A&&d s1une '+ &%ie'tele (Indirii ist&ri'e sunt Weveni*ente 'are sBau termi at de 8ntI*1lat 7i '&ndiCii 'are u mai su t e8iste te,: adi'+, a'ele eveni*ente 'are Wnu *ai sunt 1er'e1ti%ile9: !# Ist&ri'ii 1rives' la tre'ut 8ntr-& 1ers1e'tiv+, de la distanC+9 Ei nu intenCi&nea4+ s% re!roduc% un eveni*ent tre'ut9 Ist&ri'ii v&r s+ 7tie tre'utul t&'*ai ca )i trecut 7i 1 co te8tul eve ime telor mai t/rzii$ .U e tem!s retrouvA,0 adi'+ un eveni*ent 'a1turat 8ntr-& i*a(inaCie intele'tual+ este t&'*ai .u tem!s !erdu,0 adi'+ 'eva 'are cu adev%rat a trecut, 'eva 'are a ?&st real*ente 1ierdut 7i nu*ai 1entru a'est *&tiv 7i 8n a'east+ 'a1a'itate 1entru Wun *&*ent 1ierdut: 1&ate ?i 'er'etat 7i redes'&1erit9 Vi4iunea ist&ri'+ este 8nt&tdeauna o viziu e retros!ectiv%$ Ceea 'e a ?&st un viit&r 1entru &a*enii tre'utului este a'u* 1entru ist&ri'ii un tre'ut9 Ln a'est sens, ist&ri'ii 7tiu
l>3istoire G>aris, ".< H9 @in s'riit&ri *ai re'enCi ar tre%ui s+ 'it+* 1e =il3el* @ilt3e2X de el a se *ai vedea H9 A9 Ca1&ni(ri, Istorie )i li'ertate* =crierile istorice ale lui Be edetto Croce GL&ndra, ".<<H9 >entru ale 1un'te de vedere a se vedea e9(9, >atri'F Gardiner, 9atura e8!lica#iei istorice GNeA P&rF, ".<!HX S9 G9 Brand&n, (im! )i uma itate GL&ndra, ".<"HX G9 N9 Reiner, Istoria, sco!ul )i metoda ei GB&st&n, ".< H9 23 V9 V9 B&l&t&v, Le?zii !o istorii drev ei cerv?i G5C&n?erinCe 'u 1rivire la Biseri'a 1ri*ar+H GSt9 >eters%ur(, ". #H, I, D-#9 24 RanFe, 5Ges'3i'3te der R&*anis'3en und Ger*anis'3en V\lFer v&n "/./ %is "<"/,: 8n ,orrede zur erste zur Aus&a'e GO't&*%rie, "$!/H, =amtlic3e Il>>Au?l9, Bd9 ,, GLei14i(, "$$<H, s9 VII9 25 A se vedea v&n Laue, Leo!old Ra ?e, A iii formativi G>rin'et&n, ".< H 7i 8n s1e'ial H9 Lie%es'3ut4, Ra ?e GAs&'ieCile ist&ri'e, G9 !D, ".</H '?9 E%er3ard Kessel, 5RanFes Idee der Universal3ist&ire,: 8n Histoerisc3e Geitssc3ift, Bd9 "#$9!, ss9 !D.-, $ G'u n&ile te6te de RanFeH9 26 C&llin(A&&d, Idea, 119 /! ??9 27 Idi'$, 19 !,,9

29

*ai *ult des1re tre'ut de'It erau 'a1a%ili &a*enii tre'utului s+ 7tie des1re ei 8n7i7i9 Ist&ri'ii sunt '&n7tienCi de i*1a'tul tre'utlui, de anu*ite eveni*ente tre'ute, de 1re4ent9 Ca 7i ist&ri'i nu sunte* 'a1a%ili s+ vi4uali4+* *+reaCa Pe te?o taetia a lui >eri'le, 'u e6'e1Cia 1ers1e'tivei unui %leste* su%se'vent 7i a '&la1sului de*&'raCiei ateniene9 Ln &ri'e 'a4, & ast?el de 8n'er'are '3iar da'+ ar ?i 1&si%il+ G'eea 'e nu este adev+ratH, nu ar ?i 8n ni'i un sens & sIr(uinC+ ist&ri'+9 O 1ers1e'tiv+ 7i un '&nte6t sunt ?a't&ri '&nstitutivi 1entru t&ate 8nCele(erile 7i 1re4ent+rile ist&ri'e adev+rate9 Nu 8l 1ute* 8nCele(e 1e S&'rate 1r&1riu 7i ist&ri' da'+ i(n&r+* i*1a'tul 1r&v&'+rii 7i (Indirii sale, du1+ 'u* s-a *ani?estat ea 8n de4v&lt+rile ulteri&are ale ?il&s&?iei (re'e7ti9 Lntradev+r a* 7tii *ai 1uCine des1re Wadev+ratul: S&'rate: da'+ ne-a* sIr(ui s+-l vede* 1e el i vacuo 7i nu 8*1&triva tre'tului s+u ist&ri' t&tal, 'are 1entru n&i in'lude 'eea 'e 1entru S'&rate a ?&st 8n'+ un viit&r nereali4at 7i i*1&si%il de anti'i1at9 Ln 'ele din ur*+, ist&ria nu este ni'i s1e'ta'&l 7i ni'i 1an&ra*+, 'i un !roces$ >ers1'etiva ti*1ului, a ti*1ului '&n'ret, 1lin de eveni*ente, &?erindu-ne sensul dire'Ciei 'are li1sea 1r&%a%il 8n '3iar eveni*nte, du1+ 'u* s-au 8ntI*1lat ele9 Bine8nCeles 1ute* ?a'e un e?&rt s+ uit+* sau s+ i(n&r+* 'eea 'e 7ti*, adi'+ 1ers1e'tiva9 @a'+ 'ineva 1&ate reali4e a7a 'eva este 8nd&ielni'9 @ar '3iar 7i da'+ a'est lu'ru ar ?i 1&si%il &are ar ?i a'easta & 8n'er'are ist&ri'+T @u1+ 'u* s-a a?ir*at re'ent, Wa 8n'er'a s+ te ?a'i '&nte*1&ran 'u eveni*entele 7i &a*enii a'elei ist&rii des1re 'are se s'rie, 8nsea*n+, 8n 'ele din ur*+, a te 1une 8n 1&4iCia 'are e6'lude ist&ria9: 9u e8ist% ici o istorie f%r% u restros!ect, adi'+, f%r% !ers!ectiv%$!$ F+r+ 8nd&ial+ retr&s1e'tiva 87i are 1r&1riile 1eri'&le9 Ne 1&ate e61une la Wilu4ii &1ti'e9: Ln restr&s1e'tiv+, 1ute* des'&1erii 8n tre'ut W1rea *ulte: nu nu*ai da'+ se 1&ate 8ntI*1la s+ 'iti* 8n eveni*entele tre'ute, 'i dease*enea ?iind'+ dintr-un anu*it 1un't de vedere anu*ite as1e'te ale tre'utului ar 1utea ?i v+4ute 8ntr-& ?&r*+ e6a(erat+ 7i dist&rsi&nat+9 A* 1utea ?i is1itiCi s+ e6a(er+* ne1&liti'&s 7i ie7it din 1r&1&rCii r&lul 7i i*1a'tul anu*it&r 1ers&nalit+Ci 1arti'ulare 7i instituCii ist&ri'e, de&are'e i*a(inile l&r au ?&st *a(ni?i'ate dis1r&1&rCi&nal 8n 8nCele(erea n&astr+ a 1ers1e'tivei 1rin 'are &%i7nui* s+ 8i 1rivi*9 Mult 1rea adesea 1ers1e'tiva ni se i*1une asu1ra n&astr+) nu ne 1ute* s'3i*%a 1&4iCia9 A* 1utea ?i is1itiCi s+ sta%ili* str+*&7i (re7iCi ai ideil&r 7i 'urentel&r, 8nl&'uind (re7it si*ilarit+Cile 'u le(+turi 'a4uale a'tuale, du1+ 'u* s-a reali4at *ai *ult de'It &dat+ 8n ist&ria 're7tinis*ului 1ri*ar 7i 'u adev+rat 8n *ulte alte 'I*1uri9 >e s'urt, a* 1utea s+ ne uit+* la tre'ut 8ntr-& 1ers'1etiv+ &re)it%, ?+r+ s+ & 'un&a7te* 7i ?+r+ ni'i & *et&d&l&(ie de a ne '&re'ta vi4iunea n&astr+9 Ln &ri'e 'a4, 1ers1etiva n&astr+ este 8nt&tdeauna li*itat+ ?iind'+ ni'i&dat+ nu 1ute* avea & 1ers1e'tiv+ t&tal+9 T&tu7i, 1e de alt+ 1arte, nu 1ute* vedea tre'utul ?+r+ ni'i & 1ers1e'tiv+9 Lntradev+r, Celul ulti* al ist&ri'ului este s+ 8nCelea(+ t&t '&nte6tul, 'el 1uCin 8ntr-un W'I*1 1arti'ular 'are este e61li'at&riu 1rin sine 7i inteli(i%il,: un 'I*1 al 'er'et+rii Gdu1+ ?ra4a lui T&2n%eeH9 Evident, a'est 'I*1 nu este d&%Indit ni'i&dat+ 7i 1entru a'est *&tiv t&ate inter1ret+rile ist&ri'e sunt intrinse' 1r&vi4i&nale9 Ist&ri'ul nu este ni'i&dat+ *ulCu*it 'u & vi4iune ?ra(*entar+9 El tinde s+ des'&1ere sau s+ 1resu1un+ *ai *ult+ &rdine 8n ?lu6ul eveni*entel&r de'It 1r&%a%il a e6istat 8n realitate9 El tinde s+ e6a(ere4e '&e4iunea un&r as1e'te variate ale tre'utului9 @u1+ 'u* des'rie H9 I Marr&u 1r&'edura ist&ri'ului, el se str+duie7te, de dra&ul
C?9 H9 G&utier, 5Vi4iunea retr&s1e'tiv+ 7i intenCia ist&ri'+,: 8n La !3iloso!3ie de l>Hisotire de la P3iloso!3ie GR&*a->aris, ".<DH, 119 ",,-"/"9
28

30

i teli&i'ilit%#ii, s+ su%stituie & Wvi4iune &rd&nat+,: u e visio ordo Ae, a'elui W1ra? de ?a1te *i'i: din 'are 1are s+ '&nsiste eveni*entul a'tual9 !. Ni'i un ist&ri' nu re4ist+ s+ ?a'+ a7a 7i ni'i un ist&ri' nu 1&ate evita s+ ?a'+ a7a9 Ori7i'u*, 8n a'est 1un't tre%uie s+ se e6er'ite & 1re'auCie des+vIr7it+9 Ist&ri'ii sunt 8nt&tdeuna 8n 1eri'&lul de a su1raraCi&nali4a ?lu6ul ist&riei9 Mult 1rea adesea 8n l&' de &a*eni vii, insta%ili 7i ni'i&dat+ W'&1Ci de1lin,: ist&ri'ii des'riu 'ara'tere ?i6e, la ?el 'a 7i ni7te indivi4i 8n 1&4iCii 'ara'teristi'e9 Este *ai *ult sau *ai 1uCin 'eea 'e ?a' une&ri 1i't&rii de 1&rtrete 7i 1rin a'est 1r&'edeu ei 1&t d&%Indii i*1resivitate 7i 1&t '&nver(e & vi4iune9 A'easta a ?&st *et&da ist&ri'il&r anti'i de la Tu'itide la >&l2%ius 7i Ta'itus9 A'easta este 'eea 'e a des'ris C&llin(A&&d 'a 7i Wsu%stanCialis*ul: ist&ri&(ra?iei anti'e 7i a ?&st 'eea 'e a ?+'ut a'ea ist&ri&(ra?ie 8n &1inia sa, Wneist&ri'+9: , A'eia7i *et&d+ a ?&st ?&l&sit+ 1ersistent de *ulCi ist&ri'i *&derni9 Ar ?i destul s+ *enCi&n+* 1e M&**sen G8n a sa Istorie Roma %H, Ge&r(e Gr&te, Taine, Ferrer&9 Ln a'eia7i 'ate(&rie a1arCin nu*er&asele ist&rii ale lui Hrist&s din ist&ri&(ra?ia *&dern+ de la Kei* la Al%ert S'3eAit4er9 Lntr-un anu*e sens, a'esta este un 1r&'edeu le(iti*9 Un ist&ri' tinde s+ de1+7eas'+, 8ntr-& i*a(ine sinteti'+, '&*1el6itatea e*1iri'+ 7i de *ulte &ri '3iar 7i '&n?u4ia ?+rI*el&r 7i eveni*entel&r 7i s+ le &r(ani4ele 8ntr-un t&t '&erent 7i ast?el s+ le(e *ulti1li'itatea 8ntI*1l+ril&r 8n unitatea unui 'ara'ter9 A'est lu'ru este arare&ri ?+'ut 8ntr-un *&d l&(i', de & re'&nstru'Cie raCi&nal+9 Ist&ri'ii a'Ci&nea4+ *ai *ult 'a 7i arti)ti i ductivi, *er( du1+ intuiCie9 Ist&ri'ii au 1r&1riile l&r vi4iuni9 @ar a'estea sunt viziu i tra sformatoare$ >rin a'east+ *et&d+ au ?&st 'reate t&ate (enerali4+rile *aO&re ale ist&ri&(ra?iei n&astre) *intea elenist+X &*ul *edievalX %ur(3ei4ia 7i 'ele ase*enea9 Nu ar ?i '&re't s+ '&ntest+* relevanCa a'est&r (enerali4+ri cate&orice, 'are tre%uie s+ ?ie 'lar distinse de (enerali4+rile &e erice$ T&tu7i, ar ?i 1re'ar s+ 1retinde* '+ a'este Wti1uri: (enerali4ate e6ist+ 'u adev+rat, adi'+, e6ist+ 8n ti*1 7i s1aCiu9 Ele sunt viziu i valide, la ?el 'a 7i 1&rtretele artisti'e 7i 1rin ur*are ele sunt unelte indis1esa%ile de 8nCele(ere9 WOa*enii ti1i'i: sunt di?eriCi de &a*enii reali ai '+rnii 7i sIn(elui9 @e un 'ara'ter si*ilar sunt (enerali4+rile n&astre s&'i&l&(i'e) &ra7ul stat al Gre'iei anti'eX s&'ietatea ?eudal+X 'a1italis*ulX de*&'raCia 7i a7a *ai de1arte9 >rin'i1alul 1eri'&l al tutur&r a'est&r (enerali4+ri este '+ ele a''entuia4+ Wne'esitatea: l+untri'+ a unui 'urs 1arti'ular de '&*1&rta*ent9 Un &* 'a 7i Wti1: sau 'a 7i W'ara'ter,: 1are a ?i 1redestinat s+ se '&*1&rte 8n a'est ?el Wti1i'9: Se 1are '+ e6ist+ un *&del ti1i' de de4v&ltare 1entru ?ie'are s&'ietate u*an+9 Este natural '+ 8n ti*1ul n&stru *iraOul Winevita%ilit+Cii ist&ri'e: s+ ?ie e61us 7i de4a1r&%at, 'a 7i un ?a't&r de dist&rsiune al inter1retaCiei n&astre ist&ri'e9," Lntradev+r e6ist+ un deter*inis* inerent 8n t&ate a'este i*a(ini ti!ice 7i cate&orice$ Ele nu sunt 'u ni*i' *ai *ult de'It & sten&(ra?ie 1entru W1ra?ul ?a1tel&r9: Ist&ria a'tual+ este ?luid+ 7i ?le6i%il+ 7i 8n 'ele din ur*+ i*1revi4i%il+9 TendinCa 8n s1re deter*inis* este 'u*va i*1li'at+ 8n *et&da sinelui retr&s1e'tiv9 Ln restr&s1e'tiv+ 1ute* 1er'e1e lo&ica eveni*entel&r, 'are se des?+7&ar+ 8ntr-& &rdine &%i7nuit+, 8n '&n?&r*itate 'u un 1lan 'are 1&ate ?i re'un&s'ut, 'u & 1retenCie ne'esar+ l+untri', ast?el 8n'It 1ute* avea i*1resia '+ 8ntradev+r nu s-ar ?i 1utut 8ntI*1la alt'u*va9 Co ti &e #a ulti*+ a 1r&'esului este as'uns+ 8n s'3e*e raCi&nale 7i une&ri este eli*inat+ deli%erat9 Ast?el, eve ime tele 1)i !ierd eve tualitatea lor 7i 1ar a ?i *ai
Marr&u, o!$ cit$, 19 /#9 C&llin(A&&d, Idea, 119 /! ??9 31 A se vedea Isaia3 Berlin, I evita'ilitatea istoric% GNeA P&rF, ".</H 7i re*ar'ile lui >ieter Ger2l 8n +ez'ateri cu istorici GL&ndra, ".<<H, 119 !,D-!/"9
29 30

31

*ult stadii i evita'ile ale dezvolt%rii )i decade #ei, ale ridi'+rii 7i '+derii, 8n '&n?&r*itate 'u un *&del ideal ?i69 @e ?a1t, e6ist+ *ai 1uCin+ '&nsistenC+ 8n ist&ria a'tual+ de'It a1are 8n s'3e*ele n&astre inter1retative9 Istoria u este o evolu#ie 7i 'ursul a'tual al eveni*entel&r nu ur*+re7te *&dele 7i s'3e*ele ev&luCi&nare9 Eveni*entele ist&ri'e sunt 'eva *ai *ult de'It 8ntI*1l+riX ele sunt a'Ciuni sau '&*1le6e de a'Ciuni9 Ist&ria este un 'I*1 al a'Ciunii 7i 8n s1atele eveni*entel&r stau a(enCi, '3air 7i atun'i 'Ind a'e7ti a(enCi 87i 1ierd dre1tul la li%ertate 7i ur*ea4+ un *&del sau & rutin+ sau sunt '&ndu7i de 1ati*i &ar%e9 O*ul r+*Ine un a(ent li%er '3iar 7i 8n le(+turi9 @a'+ a* ?&l&sii un alt ter*en %i&l&(i', a* 1utea des'rie ist&ria *ai *ult 'a 7i e!i&e ez% de'It 'a 7i Wev&luCie,: din *&*ent 'e ev&luCia i*1li'+ 8nt&tdeauna un anu*it ?el de W1re-re?&r*are: 7i Wde4v&ltarea: nu este ni*i' alt'eva de'It & de4v+luire a Wstru'turii9: ,! Lnt&tdeauna e6ist+ un 1eri'&l '+ a* 1utea (re7ii vi4iunile n&astre '&n'e1tuale 1entru realit+Cile e*1iri'e 7i a* 1utea v&r%ii de ele 'a 7i 'u* ar ?i ele 8nsele ?a't&ri 7i a(enCi, unde de ?a1t, ele nu erau ni*i' alt'eva de'It a%revieri raCi&nale 1entru & *ulti1li'itate de ae(enCi 1ers&nali reali9 Ast?el ne al+tur+* s+ des'rie* ev&luCia W?eudalis*ului: sau a Ws&'iet+Cii 'a1italiste,: uitInd '+ a'e7ti ter*eni su*ari4ea4+ d&ar un '&*1le6 de ?en&*ene diverse, vi4uali4ate 'a 7i 8ntre( de dra(ul inteli(i%ilit+Cii9 WS&'iet+Cile,: W'ate(&riile,: 7i Wti1urile: u su t or&a isme 'are nu 1&t de'It s+ se Wde4v&lte: 7i s+ Wev&lue4e,: 'i com!le8uri de indivi4i '&-&rd&naCi 7i a'east+ '&&rd&nare este 8nt&tdeauna dina*i'+, ?le6i%il+ 7i nesta%il+9 T&ate inter1ret+rile ist&ri'e sunt 1r&vi4i&nale 7i i1&teti'e9 Nu se 1&ate ni'i&dat+ d&%Indii & inter1retare de?initiv+ '3iar 7i 8ntr-un 'I*1 de 'er'etare li*itat 7i 1arti'ular9 @atele n&astre nu sunt ni'i&dat+ '&*1lete 7i n&ile des'&1eriri &%li(+ ist&ri'ii adesea s+ 87i revi4uias'+ radi'al s'3e*ele 7i s+ se 1readea une&ri 'el&r *ai 1re?erate '&nvin(eri, 'are ar ?i 1utut ?i sta%ilite de1lin9 Este u7&r s+ 'it+* e6e*1le nu*er&ase de ast?el de revi4uiri din arii variate de studiu ist&ri', in'lusiv ist&ria Biseri'ii9 Mai *ult, ist&ri'ii tre%uie, din ti*1 8n ti*1, s+ se reaOuste4e 1e sine s'3i*%+ril&r din lu*ea 8n'&nOur+t&are9 Vi4iunea l&r este 8nt&tdeuna deter*inat+ de un anu*it 1un't de vedere 7i 1rin ur*are este & vi4iune li*itat+9 >ers1e'tiva 8nse7i se as'unde 8n 'ursul is&triei a'tuale9 Ni'i un ist&ri' '&nte*1&ran nu se 1&ate dedi'a la identi?i'area lu*ii *editeraneene 'u oicoume e, lu'ru destul de le(iti* 8n ti*1urile anti'e9 A'este li*itaCii nu dis'redite4+ sIr(uinCele ist&ri'il&r9 S-ar 1utea su(era '+ & inter1retare Wde?initiv+: a eveni*entel&r ar eli*ina Wist&ri'itatea: ist&riei, '&ntin(enCa 7i evetualitatea ei 7i s+ 8i su%stituie 8n l&' & W3art+ raCi&nal+ a is&triei,: 'are este lu'id+ 7i 1e 8nCeles, dar 'are este esenCial nereal+9 @in n&u, inter1ret+rile n&astre sunt ?a't&ri ai is&triei 7i 8n ele eveni*entele de1i'tate 87i '&ntinu+ se*ni?i'aCia l&r is&tri'+ 7i 1arti'i1+ 8n ?&r*area vieCii ist&ri'e9 A* 1utea ar(u*enta da'+ WS&'ratele lui >lat&n: este S&'ratele Wreal:, dar este 1uCin adev+rat '+ a'est S&'rate al lui >lat&n 7i-a avut 1r&1ria e6istenC+, 'a 7i un ?a't&r 1uterni' 8n ?&r*area '&n'e1Ciei n&astre *&derne de W?il&s&?9: Se 1are '+ inter1retarea n&astr+ deslu7e7te, 8ntr-un ?el eni(*ati', 1&tenCialit+Cile as'unse ale tre'utului a'tual9 Ln a'est ?el tradiCile sunt ?&r*ate 7i 'ultivate 7i 'ea *ai *are din t&ate tradiCile u*ane este W'ultura,: 8n 'are t&ate '&ntri%uCile 1arti'ulare 7i 1arCiale ale vea'uril&r su''esive sunt a*este'ate 8*1reun+, trans?&r*ate sinteti' 8n 1r&'esul de a*este'are 7i sunt 8n 'ele din ur*+
A se vedea arti'&lele *ele de *ai 8nainte) 5Ev&luCie 7i E1i(enesis, ]ur >r&%le*atiF der (es'3i'3te,: 8n +er Russisc3e Geda ?e, J39 I, Nr9 , GB&nn, "., H, ss9 !/ -!<!X 5@ie Krise des deus'3en Idealis*us,: 8n Orie t u d Occide t, H?9 "" Y "!, ".,!9
32

32

inte(rate 8ntr-un 8ntre(9 A'est 1r&'es de ?&r*are a 'ulturii u*ane nu este deOa 8*1linit 7i 1r&%a%il nu va ?i ni'i&dat+ 8*1linit 8n li*itele ist&triei9 A'esta este un *&tiv adiCi&nal de 'e t&ate inter1ret+rile ist&ri'e ar tre%ui s+ ?ie 1r&vi4i&nale 7i a1r&6i*ative) & n&u+ lu*in+ ar 1utea ?i arun'at+ asu1ra tre'tului de viit&rul 'are nu avenit 8n'+9 II S-a su(erat re'ent '+ Wda'+ ist&ria are un 8nCeles, a'est 8nCeles nu este ist&ri', 'i te&l&(i'X 'eea 'e este nu*it <ilosofie a istoriei nu este ni*i' alt'eva de'It & teolo&ie a istoriei, *ai *ult sau *ai 1uCin de(3i4at+9: ,!a @e ?a1t, ter*enul W8nCeles: este ?&l&sit 8n di?erite sensuri atun'i 'Ind v&r%i* de 8nCelesul anu*it&r eveni*ente 1arti'ulare sau de serile a'Ciunil&r 7i eveni*entel&r 7i atun'i 'Ind v&r%i* de 8nCelesul ist&riei, luat+ 'a 7i un t&t at&ate 'u1rin4+t&r, adi'+, 8n 8ntre(i*ea 7i universalitatea sa9 Ln ulti*ul 'a4, 8ntradev+r, v&r%i* de 8nCelesul ulti* al e6istenCei u*ane 7i de destinul s+u ulti*9 Evident a'easta nu este & 8ntre%are ist&ri'+9 Ln a'est 'a4 nu v&r%i* de 'eea 'e s-a 8ntI*1lat S 7i a'esta este sin(urul 'I*1 8n 'are ist&ri'ii sunt '&*1etenCi S 'i de 'eea 'e are s+ se 8ntI*1le 7i se v-a 8ntI*1la t&'*ai ?iind'+ Wtre%uie: s+ se 8ntI*1le9 A'u* se 1&ate a?ir*a 'u adev+rat '+ ni'i Wulti*atul: 7i ni'i Wviit&rul: nu a1arCin d&*eniului studiului ist&ri', 'are este 1rin de?iniCie li*itat la 8nCele(rea tre'tului u*an9 >revi4iunile ist&ri'e de ne'esitate sunt '&nOe'turale 7i 1re'are9 Ele sunt de ?a1t We6tra1&l+ri: ned&rite9 Ist&rile &a*enil&r 7i ale s&'iet+Cil&r sunt ist&rie, dar Ist&ria O*ului, & Ist&rie 'u adev+rat universal+ 7i 1r&videnCial+, nu *ai este ist&rie9 @e ?a1t, t&ate W?il&s&?iile *&derne ale is&triei: au ?&st 'ri1t&-te&l&(i'e sau 1r&%a%il 1seud&-te&l&(i'e) He(el, C&*1te, Mar6, '3iar 7i Niet4s'3e9 Ln &ri'e 'a4, t&Ci se %a4au 1e 're4uri9 A'ela7i lu'ru este adev+rat des1re su%stitutul *&dern 1entru ?il&s&?ia ist&riei, 'are este 8n de&%7te 'un&s'ut+ 'a 7i s&'i&l&(ie 7i 'are de ?a1t este & morfolo&ie a isotriei 'are are de ?a'e 'u *&delele 1er*anente 7i re'urente sau 'u stru'turile vieCii u*ane9 A'u*, este O*ul 8n t&talitatea e6istenCei sale variate 7i 1ers&nale, un su%ie't 1&si%il al unui studiu 1ur ist&ri' 7i al 8nCele(eriiT A 1retinde '+ el este 1rin sine un ?el de te&l&(ie, '3iar da'+ se d&vede7te a ?i ni*i' *ai *ult de'It W& a!oteoz% a &*ului9: >e de alt+ 1arte S 7i 1 aceasta co st% ciriza ma6or% a tuturor studilor istorice S ni'i un ist&ri' nu 1&ate '3iar 7i 8n 'I*1ul s+u 1arti'ular 7i li*itat, 'u 1r&1ria lui '&*1etenC+, s+ evite s+ ridi'e 1r&%le*ele ulti*e ale naturii 7i destinului u*an, de'It da'+ se redu'e 1e sine la r&ului unui (re?ier de al 'atastr&?el&r 7i eveni*entel&r e*1iri'e 7i diva(3ea4+ de la adev+rata lui dat&rie de W8nCele(ere9: Cu s'&1ul de a 8nCele(e, d&ar ist&ri', de e6e*1lu, W(Indirea (rea'+,: ist&ri'ul tre%uie din ne'esitate s+ 87i ai%+ 1r&1ria vi4iune, da'+ nu '3air &ri(inalul, a 8ntre(ii (a*e de 1r&%le*e 'u 'are se '&n?runtau Wdu3urile n&%ile ale anti'3it+Cii,: 8n '&n?li't 'u ele 8nsele 7i 8n su''esiune9 Un ist&ri' al ?il&s&?iei tre%uie s+ ?ie, 1In+ la un anu*it *&*ent, un ?il&s&?9 Alt'u*va el v-a 1ierde 1r&%le*ele 8n Ourul '+r&ra 'er'etarea ?il&s&?il&r s-a 'entrat9 Un ist&ri' al artei tre%uie s+ ?ie, 'el 1uCin, un amator H alt'u*va el ar 1ierde 1r&%le*e 7i val&rile artisti'e9 >e s'urt, 1r&%le*a &*ului trans1ir+ 8n 1r&%le*ele oame ilor 7i 8n '&n?&r*itate nu se 1&ate 1atina 1este &ri'e ?el de inter1retare ist&ri'+9 Mai *ult, 8ntr-un anu*e sens, sIr(uinCa ist&ri'+ tInOe7te 8n ulti*+ instanC+ la 'eva 'are din ne'esitate trans'ede li*itele9
3!a

Henr2 G&u3ier, L>3istoire et sa !3iloso!3ie G>aris, ".<!H, 19 "!$9

33

>r&'esul inter1ret+rii ist&ri'e este 1r&'esul 8n 'are *intea u*an+ se '&nstruie7te 7i se *aturi4ea4+9 Este un 1r&'es de inte(rare, 8n 'are intr&s1e'Cii 7i de'i4ii 1arti'ulare a un&r e1&'i di?erite sunt a'u*ulate, '&n?runtate sau '3iar 8nl+turate 7i '&nda*nate9 @a'+ ist&ria, 'a 7i 1r&'es al vieCii u*ane 1e 1ar'ursul vea'uril&r are vreun 8nCeles, 8n ulti*+ instanC+ &ri'e ?el de Wsens,: atun'i evident '+ 7i studiul ist&riei, da'+ este *ai *ult de'It & 1r&%le*+ de 'uri&4itate, tre%uie s+ ai%+ un sens, un anu*it Wsens9: @a'+ 8nCele(erea ist&ri'+ este Wr+s1unsul: ist&ri'ului la W1r&v&'area: vieCii u*ane 1e 'are & e61l&rea4+, este e6tre* de i*1&rtant 'a ist&ri'ii s+ ?ie 1re(+tiCi 7i e'3i1aCi l+untri' 1entru a 8ntIlnii 1r&v&'area e6istenCei u*ane 8n 1lin+tate 7i 8n adIn'i*ea ulti*+9 Ast?el, '&ntrarul 1reOudi'iului 'urent, 'u s'&1ul de a ?i '&*1etent 8n 1r&1riul 'I*1 de inter1retare, un ist&ri' tre%uie s+ ?ie r+s1un4+t&r 8ntre(ii a*1litudini a interesel&r u*ane9 @a'+ el nu are interese 1r&1rii, interesele alt&ra ar 1+rea 1r&ste7i 1entru el 7i el ar ?i 'u (reu 'a1a%il s+ W8nCelea(+: 7i 'u (reu '&*1etent s+ le evalue4e9 Un ist&ri' 'are este indi?erent ?aC+ de 1ersistenCa 'er'et+rii ?il&s&?i'e ar 1utea (+sii, 'u t&at+ '&nvin(erea, '+ t&at+ ist&ria ?il&s&?iei a ?&st d&ar & 1&veste a un&r va(it+Ci intele'tuale sau Ws1e'ulaCii va(i9: Ln a'ela7i ?el, un ist&ri' areli(i&s al reli(iei ar 1utea des'&1erii, din n&u 'u & '&nvin(ere naiv+ 7i 'u un aer de su1eri&ritate, '+ t&ate ist&rile reli(il&r sunt nu*ai ni7te W?raude: 7i Wsu1erstiCii: a un&r a%eraCii variate ale *inCii u*ane9 Ast?el de Wist&rii ale reli(il&r: s-au ?&st *anu?a'turat de *ai *ulte &ri9 >entru *&tive si*ilare, anu*ite se'Cii 7i 1eri&ade ale is&triei au ?&st denunCate 7i '&nse'vent destituite 7i i(n&rate 'a ?iind W%ar%are,: *&arte sau sterile, 'a 7i We1&'i 8ntune'ate: 7i alte ase*enea9 >un'tul de vedere este '+ '3iar 7i & neutralitate 1retins+, & li%ertate 1retins+ ?aC+ de 1reOude'+Ci este 1rin sine & 1reOude'at+, & &1inie, & de'i4ie9 @e ?a1t, din n&u '&ntrar 1reOudi'iului 'urent, '&n'&*itent *ai ave* un indi'iu al li%ert+Cii, & 1rere'3i4it+ a res1&nsivit+Cii9 Interesul 7i (riOa i*1li'+ &%li(aCie9 Evident, nu 1ute* ?i dedi'aCi 8n (eneral, i a'stracto$ @edi'area este ne'esar dis'ri*inativ+ 7i '&n'ret+9 C&nse'vent, nu t&ate &%li(aCile ar &1era 8n a'eia7i *anier+ 7i 'u a'ela7i e?e't9 Ln &ri'e 'a4, des'3iderea *inCii nu este (&l+tate, 'i '&*1re3ensivitate, re1re4entativitate lar(+ sau a* 1utea ?i is1itiCi s+ s1une*, W'at&li'itate9: A'u*, ai'i e6ist+ *ai *ult de'It & (radaCie, 8n v&lu* 7i 'a1a'itate9 WLntre(ul: Gto ?at3>louH nu este d&ar & su*+ t&tal+ de W1arti'ularis*e: variate Gta ?ata merousH, '3iar 7i da'+ a'este 1arti'ularis*e sunt (+tite diale'ti' G'u* era de e6e*1lu 'a4ul 3+rCii intele'tului e?e'tuat+ de He(elH sau dis'ri*inate 8n Wstadii de 1r&(res: Gdu1+ 'u* s-a (+sit 1rin Au(uste C&*1teH9 >arti'ularis*ele tre%uie evitate 7i 'at&li'itatea *inCii tre%uie d&%Indit+ nu*ai 1rintr-& n&u+ reinte(rare &rientat&are, 'are ar i*1li'a ne'asar & anu*it+ dis'ri*inare radi'al+9 Ln ulti*+ instanC+ se 1&ate evada din ulti*a dis'ri*inare 8ntre Wda: 7i Wnu: S 7i '&*1r&*isul lui W*ai 1uCin: este un Wnu: de(3i4at 1&liti'&s9 Ln &ri'e 'a4, inter1retarea ist&ri'+ i*1li'+ 8nse7i Oude'ata ?iid'+ 1&vestirea ar ?i '&nt&rsi&nat+ 7i dist&rsi&nat+ da'+ ist&ri'ii 1ersist+ 8n evadarea ?aC+ de Oude'at+9 E6ist+ 1uCin+ di?erenC+, 8n a'est 'a4, 8ntre dis'utarea R+4%&iului Gre'&->ersan 7i Al @&ilea R+4%&i M&ndial9 Ni'i un ist&ri' nu ar s'+1a de a lua 1&4iCie) 1entru Wli%ertate: sau 8*1&triva ei9 Jude'ata sa se va s1une 8n 1&vestirea sa9 Ni'i un ist&ri' nu 1&ate ?i indi?erent 8n ru1tura dintre W%ine: 7i Wr+u,: &ri'It de *ult ar ?i tensiunea dintre ei &%s'uri4at+ de di?erite s&?isti'aCii variate9 Ni'i un ist&ri' nu ar 1utea ?i indi?erent sau neutru ?aC+ de 1r&v&'area 7i 1retenCia Adev+rului9 A'este tensiuni sunt, 8n &ri'e 'a4, situaCii e6istenCiale 7i ?a1te ist&ri'e9 C3iar 7i ne(area unei ast?el de 1retenCii 7i adesea 34

una re4&lut+ ea este 8n'+r'at+ de & re4istenC+ &%stinat+9 A(n&sti'is*ul este intrise' d&(*ati'9 Indi?erenCa *&ral+ nu ?a'e de'It s+ dist&rsi&ne4e 8nCele(erea a'Ciunil&r n&astre u*ane 'are sunt 8nt&tdeauna '&ntr&late de anu*ite &1Ciuni eti'e9 Un indi?erentis* intele'tual ar avea a'ela7i e?e't9 T&'*ai ?iind'+ a'Ciunile u*ane sunt de'i4ii e6istenCiale, inter1retarea l&r is&tri'+ nu 1&ate evita de'i4ii9 Ln '&n?&r*itate, un ist&ri', t&'*ai un ist&ri' este un inter1retat&r al vieCii u*ane du1+ 'u* a ?&st ea tr+it+ 8n ti*1 7i s1aCiu ?+r+ s+ 1&at+ evita 1r&v&'area *aO&r+ 7i 'ru'ial+ a ist&riei a'tuale) .Ci e s!u oam eii c% su t EuI0 GMar'u $) !$H9 >entru un ist&ri', t&'*ai 8n 'a1a'itatea sa de inter1retat&r al e6istenCei u*ane este & & 8ntre%are 'ru'ial+9 Un re?u4 de a r+s1unde la & anu*it+ 8ntre%are este dease*enea un r+s1uns9 A%senCa 8n ?aCa Oude'+Cii este Oude'at+9 O 8n'er'are de a s'rie & ist&rie, evadInd de 1r&v&'area lui Hrist&s, nu este 8n ni'i un ?el sIr(uinC+ Wneutr+9: Nu nu*ai 8n s'ris & Wist&rie universal+: Gdie 2elt&sc3ic3teH, adi'+, 8n inter1retarea destinului t&tal al u*anit+Cii, dar dease*enea 8n inter1retarea &ri'+r&r se'Cii 1arti'ulare sau W%u'+Ci: de ist&rie, este ist&ri'ul '&n?runtat 'u 1r&v&'area ulti*+ S ?iind'+ t&tul e6istenCei u*ane este '&n?runtat 'u a'east+ 1r&v&'are 7i 1retenCie9 R+s1unsul unui ist&ri' 1reOudi'ia4+ 'ursul inter1ret+rii sale, ale(erea *+suril&r 7i val&ril&r, 8nse7i 8nCele(erea naturii u*ane 8nse7i9 R+s1unsul s+u deter*in+ Wuniversul s+u de dis'urs,: a'ea a7e4are 7i 1ers1e'tiv+ 1rin 'are el se str+duie7te s+ 'u1rind+ viaCa u*an+ 7i e61une a*1litudinea r+s1unsului s+u9 Ni'i un ist&ri' nu ar tre%ui s+ 1retind+ '+ a d&%Indit & Winter1retare de?initiv+: a a'elei *ari taine 'are este viaCa u*an+, 8n t&at+ varietatea 7i diversitatea, 8n t&at+ *i4eria 7i *+reCia, 8n t&at+ a*%i(uitatea 7i '&ntradi'Cia, 8n Wli%ertatea: ei 1ri*ar+9 Ni'i un ist&ri' 're7tin nu ar tre%ui s+ ai%+ ast?el de 1retenCii9 El este 8*1uterni'it la *&dul de a%&rdare al a'elei taine 'are este '&*1re3ensiv 7i W'at&li':, '+ vi4iunea tainei sale este 1r&1&rCi&nal+ 8n di*esiunea sa a'tual+9 Lntra-adev+r el tre%uie s+ Ousti?i'e 1retenCile sale 8n 1ra'ti'a v&'aCiei 7i *e7te7u(ului s+u9 % Ridi'area 're7tinis*ului *ar'3ea4+ 1un'tul de inter1retare al ist&riei9 R&%ert Flint, 8n renu*ita sa 'arte, Istoria filosofiei istoriei, s1une)
Ridi'area ist&riei e'lesiale a re1re4entat *ai *ult 1entru ist&ri&(ra?ie de'It des'&1erirea A*eri'ii 1entru (e&(ra?ie9 A'easta a ad+u(at en&r* interesel&r ist&riei 7i a s'3i*%at radi'al '&n'e1Cile &a*enil&r des1re natura l&r9 A'easta a 'au4at ist&ria 1&liti'+ s+ ?ie v+4ut+ nu*ai 'a 7i & 1arte a ist&riei 7i a adus 8n *intea 1&1ular+ '&nvin(erea '+ S din 'are 'u (reu se 1&ate (+si & ur*+ la ist&ri'ii 'alsi'i S '+ t&at+ ist&ria tre%uie s+ se *i7te 8n s1re un ?el de s?Ir7it u*an (eneral, un ?el de s'&1 du*ne4eies'9 ,,

S'riit&rii '&nte*1&rani sunt '3iar *ai e*?ati'i 8n a'est *&*ent9 C+'i 'u adev+rat ridi'area 're7tinis*ului a 8nse*nat & re1etiCie radi'al+ a atitudinii &*ului 8n s1re ?a1tul ist&riei9 A 8nse*nat de ?a1t des'&1erirea a'elei .dime siu i istorice0 a tim!ului istoric$ Stri't v&r%ind, a ?&st & redresare 7i a e6tensiune a vi4iunii %i%li'e9 Bine8nCeles, ni'i & vi4iune ela%&rat+ a Wist&riei ?il&s&?iei: nu 1&ate ?i (+sit+ 8n '+rCile Ve'3iului Testa*ent9 T&tu7i, 8n Bi%lie e6ist+ & viziu e com!re3e siv% a ist&riei, & 1ers1e'tiv+ desf%)urat% a
33

R&%ert Flint, Istoria filosofiei istoriei GEdindur( 7i L&ndra, "$.,H, 19 D!9

35

tim!ului, *er(Ind de la W8n'e1ut: la Ws?Ir7it: 7i '&ndus+ de v&inCa lui @u*ne4eu, du'Indu-7i 1&1&rul s+u 8n s1re Celul 7i s'&1ul S+u 1r&1riu9 Ln a'east+ 1ers1e'tiv+ ist&ria di*ani'+ a 1ri*il&r 're7tini a a?ir*at 7i inter1retat n&ua l&r e61erienC+, des'&1erirea lui @u*ne4eu 8n Iisus Hrist&s9 Ist&ri'ii 'alsi'i au un 1un't de vedere di?erit des1re ist&ria u*an+9 Gre'ii 7i r&*anii erau &a*eni s'riit&ri de ist&rie9 Vi4iunea l&r des1re ist&rie a ?&st 1ri*ar neist&ri'+9 Ei au ?&st dis1erat de interesaCi 8n ?a1tele ist&riei, 8n ?a1tele tre'utului9 S-ar 1utea 1retinde '+ ei au ?&st ?&arte %ine 'ali?i'aCi 1entru dat&ria ist&ri'+9 @e ?a1t, 8n '&nvin(erea l&r 1ri*ar+ ei au ?&st *ai *ult des'ali?i'aCi 1entru a'east+ &%li(aCie9 GIndirea (re'eas'+ era W8n strIns+ le(+tur+ 'u tre'utul9: Ei au ?&st ?er*e'aCi de tre'ut9 Ei au ?&st ?&arte indi?erenCi 'u 1rivire la viit&r9 Tre'utul 87i d&%Inde7te 'ara'terul 7i se*ni?i'aCia nu*ai 8n 1ers1e'tiva viit&rului9 WAr'ul ti*1ului: li1sea t&tal din vi4iunea 'lasi'+ a destinului u*an9 Marii ist&ri'i ai Gre'iei 7i R&*ei, nu au ?&st 8n ni'i un sens ist&ri'i9 Ln 'el *ai %un 'a4, ei au ?&st &%ervat&ri ?ini, *ai *ult un ?el de *&rali7ti 7i arti7ti, &rat&ri 7i 1&liti'eni, 1redi'at&ri sau ret&ri, de'It (Indit&ri9 @in n&u, ?il&s&?ii anti'i, nu erau interesaCi de ist&rie de'It nu*ai da'+ a'easta era 1rivit+ 'a 7i un ?lu6 de eveni*ente '&ntin(ent 7i a''idental9 @in '&ntr+, ei s-au str+duit s+ eli*ine ist&ria, s+ & des'ali?i'e, 'a ?iind un ?en&*en su1+r+t&r9 Fil&s&?ii Gre'iei anti'e '+utau 1er*anentul 7i nes'3i*%atul, '+utau ne*urit&rul9 Ist&ri&(ra?ia anti'+ a ?&st e*?ati' 1esi*ist+9 Ist&ria nu era de'It & 1&veste a de'+derii 7i %leste*ului9 Oa*enii se '&n?runtau 'u & dile*+9 >e de & 1arte, ei Wde*isi&nau: 7i se re'&n'iliau 1e sine 'u inevita%ilitatea Wdestinului: 7i '3iar (+seau %u'urie 7i satis?a'Cie 8n '&nte*1larea ar*&niei 7i a s1lend&rii 8ntre(ului '&s*i', indi?erent 'It de ina*i' 1utea ?i el interesel&r 7i s'&1uril&r indivi4il&r 7i s&'iet+Cil&r9 A'esta era cat3arsisBul ?aC+ de tra(edie, du1+ 'u* era 8nCeleas+ tra(edia 8n lu*ea 'lasi'+9 >e de alt+ 1arte, &a*neii 1uteau 8n'er'a & s'+1are, un W4%&r: a?ar+ din ist&rie, a?ar+ din di*enisunea ?lu6ului 7i a s'3i*%+rii S roata dez %d%6duit% a &e ezei )i dec%derii S 8n di*ensiunea nes'3i*%atului9 M&delul anti' al inter1ret+rii ist&ri'e a ?&st W'&s*i': sau Wnaturalist9: >e de & 1arte, *ai e6ista *&delul e*%ri&l&(i' al 're7terii 7i de'+derii, destinul '&*un a t&t 'eea 'e tr+ie7te9 >e de 'ealt+ 1arte, *ai e6ita un *&del astr&n&*i' de & re'urenC+ 1eri&di'+, & *i7'are 'ir'ular+ a 'eruril&r 7i Wstelel&r,: un *&del al Wrev&luCil&r: 7i 'i'luril&r9 Lntradev+r, a*%ele *&dele a1arCineau unul de altul, din *&*ent 'e 'er'urile au ?&st 1redete*inate 7i '&ntr&late de 'er'urile 'i'luril&r9 Ln 'ele din ur*+, 1r&'esul ist&ri' nu era de'It un as1e't al a'estui 'urs '&s*i' in'lusiv, '&ntr&lat de anu*ite le(i invi&la%ile9 A'este le(i au ?&st i*1li'ate 8n stru'tura universului9 @e ai'i t&at+ vi4iunea a ?&st esenCial ?atalist+9 >rin'i1iul ulti* a ?&st t;c3e sau 3eimarme e, .destinul: '&s*i' sau fatum$ @estinul &*ului a ?&st 8nCeles 7i i*1li'at 1rintr-& Wne'esitate: astr&n&*i'+9 C&s*&sul a ?&st '&n'e1ut 'a ?iind Wetern: 7i Wne*urit&r,: dar t&tu7i, & ?iinC+ 1eri&di'+ 7i re'urent+9 E6ista & reiterare in?init+ 7i '&s*i'+ a a'eluia7i *&del 1er*anent, & rena7tere 1eri&di'+ a situaCil&r 7i se'venCel&r9 C&nse'vent, nu e6ista l&' 1entru ni'i un ?el de 1r&(res, 'i nu*ai 1entru Wre-v&luCii,: re-'ir'ulare, c;clo!3oria 7i a ac;closis$ Ni*i' Wn&u: nu se *ai 1utea ad+u(a 1er?e'Ciunii 8n'3ise a a'estui siste* 1eri&di'9 >rin u*are nu e6ista ni'i un *&tiv, ni'i un s'&1 1entru a 1rivii 8nainte 8n viit&r, din *&*ent 'e viit&rul nu *ai 1utea deslu7ii 'eea 'e a ?&st 8nde1linit de tre'ut sau '3iar 8n natura lu'ruril&r G !3;sisH9 M&delul 1er*anent 1utea ?i *ai %ine deslu7it 8n tre'ut, 'are a ?&st W8*1linit: sau W1er?e'tat: G!erfectumH, de'It 8n li1sa de 'ertitudine a 1re4entului 7i a viit&rului9 Ist&ri'i 7i 1&liti'ieni se uitau 8n tre'ut 1entru a (+sii W*&dele: 7i We6e*1le9: 36

T&*ai 8n ulti*ele siste*e ?il&s&?i'e ale e1&'ii eleni'e a'este tr+s+turi ale W1er*anenCei: 7i Wre'urenCei: au ?&st ri(id a''entuate S de st&i'i, ne&1ita(&rei'i, 1lat&ni'i 7i dease*enea de e1i'urei'i9 Eadem su t om ia sem!er ec ma&is est e:ue erit mo8 :uam fuit a te$JK A'eia7i '&nvin(ere era d&*inant+ deOa 8n e1&'a 'lasi'+9 >r&?es&rul =erner Jae(er a su*ari4at ad*ira%il 1rin'i1alele '&nvin(eri ale lui Arist&tel)
WVenirea 8n ?iinC+ 7i tre'erea lu'ruril&r 1+*Inte7ti este la ?el de *ult & rev&luCie staCi&nar+ 'a 7i & *i7'are a stelel&r9 5 ciuda u ei sc3im'%ri e1 treru!te atura u are ici u fel de istorie 8n '&n?&r*itate 'u Arist&tel, c%ci deve irea or&a ic% este !%strat% esc3im'at% de co sta ta formelor sale 1 trBu ritm care r%m/ e eter acela)i$ =imilar lumea um % a statului, a societ%#ii )i a mi #ii a!are ca efii d !ri s% 1 mo'litatea i calcula'il% a u ui desti istoric irecu!era'il, i difere t dac% co sider%m via#a !erso al% sau !e cea a a#iu ilor sau a culturilor, ci ca fii d desco!erit% temei ic 1 !erma e #a ealtera'il% a formelor !e care atu ci c/ d ei le sc3im'% 1 a umite limite r%m/ ide tice 1 sco! )i ese #%$ A'est senti*ent des1re viaC+ este si*%&li4at 8n Marele An, 'el *ai a1r&a1e atun'i 'Ind t&ate stelele sau a1r&1iat de 1&4iCia l&r &ri(inal+ 7i 7i-au 8n'e1ut 'ursul l&r din n&u9 Ln a'ela7i ?el 'ulturile 1+*Intului se 8*1r+7tie 7i se risi1es', du1+ Arist&tel, deter*inate de *arile 'atastr&?e naturale, 'are 8n s'3i*% sunt 'au4al le(ate de s'3i*%+ri re(ulate 8n 'eruri9 Ceea 'e Arist&tel des'&1er+ n&u 8n a'est *&*ent a ?&st deslu7it 'u a *ie de ani *ai 8nainte, va ?i 1ierdut din n&u 7i 8ntr-& 4i deslu7it din n&u9 ,<

Ln a'est a7e4+*Int al (Indirii nu e6ista ni'i un ?el de l&' 1entru ni'i un ?el de '&n'e1Cie a Wist&riei,: ?ie a &*ului sau a lu*ii 7i s&'iet+Cil&r u*ane9 E6ista un ritm 8n 1r&'esul ist&ri' 7i '&nse'vent 8n destinul &*ului, dar nu e6ista ici o direc#ie9 Ist&ria nu se *i7'a 7i nu *er(ea ni'+ieri9 @&ar se r&tea9 Nu avea ni'i un s?Ir7it, du1+ 'u* nu avea ni'i un Cel9 Avea d&ar & stru'tur+9 Lntre(ul ?il&s&?iei anti'e era, de ?a1t, un siste* al W*&r?&l&(iei (enerale: a ?iinCei9 Era dease*enea eseCial 1&liti' sau s&'ial9 O*ul era '&n'e1ut esenCial 'a 7i & W?iinC+ s&'ial+,: zoo !olitico 7i uni'itatea sa 1ers&nal+ era 'u (reu 8n'un&7tinCat+ de t&Ci9 Nu*ai WsituaCile: ti1i'e erau 1rivite 'a 7i relevante9 Nu era 8n'un&7tinCat+ uni'itatea ni'i unui ?el de eveni*ent9 Erau relevante nu*ai W*&delele9: E6ista & *are varietate de 1un'te de vedere 7i de u*%re de &1inie 8n a'est *&del '&*un 7i (eneral al (Indirii eleni'e 7i (re'e7tiX e6istau tensiuni l+untri'e 7i '&n?li'te 8n ele, 'are tre%uie s+ ?ie su1use 'u (riO+ dis'ern+*Intului 7i ast?el 8n'un&7tinCate9 Vi4iunea 1ri*ar+ era a'eia7i 8n t&ate variaCile 1e a'eia7i te*+) un W'&s*&s etern,: W8nt&ar'erile nes?Ir7ite,: Wr&ata a*eninC+t&are a (ene4ei 7i a de'+derii9:,D
Lu'reCiu, +e rerum atura, III, ./<9 =erner Jea(er, Aristoteles$ Gru del&u & ei er Gesc3ic3te sei er E tFic?lu & GBerlin, ".!,X tradu'ere en(le4+) Aristotel, fu dame tele istoriei 1 dezvolt%rile sale, traduse 'u '&re't+rile aut&rului 7i ad+u(iri de Ri'3ard R&%ins&n GediCia a d&ua9X O6?&rd, "./$H 19 ,$. Gitali'ele 8*i a1arCinH '?9 O9 Ha*elin, Le =;stLme d>Aristote Ga d&ua ediCie,X >aris, ".,"H 119 ,,D ss,X J9 C3evalier, La otio du 9Acessaire c3ez Aristote et c3ez ses !rAdAcesseurs, !articulLrme t c3ez Plato G>aris, "."<H, 119 "D ss9 R9 Mu(nier, La (3Aorie du Premier 4oteur et l>evolutio de la Pe sAe Aristotelie e G>aris, "., H 119 !/ ss9X J9 Baurd2, Le !ro'lLme de l>ori&i e et de l>Ater ite du 4o de da s la !3iloso!3ie &re:ue de Plato @ l>Lre c3rAtie e G>aris, ".,"H 8n s1e'ial 'a1it&lele des1re Arit&tel G119 ..-! DH 7i '&n'lu4ia G19 !.. ssH9 36 B9 A9 Van Gr&nin(en, 5Ln '+utarea tre'utului, Esee des1re as1e'tele (Indirii (re'e7ti,: 8n P3iloso!3ia A ti:ua, ed9 @e =9 J9 Verdenius 7i J9 H9 =as4inF GLeiden, ".<,H, v&l9 VIX >ierre @u3^*e, Le sistLme du mo de, Historires des +octri es Csomolo&ie:ue de Plato @ Co!er ic G>aris, ".",H, t9 IX G>aris, "."/H, t9 II, Hans Me2er, 5]ur Le3re v&n der EAi(en =iederFun?t aller @in(e,: <est&a'e A$ E3r3ard GB&nn, ".!!H, ss9 ,<. ??9X Oean Guitt&n, Le tem!s et l>Eter itA c3ez Ploti et Au&usti G>aris, ".,,HX J&3n F9 Callan, <our vieFs o time i a cie t P3iloso!3; GCa*%rid(e Miss9, "./$HX Vi't&r G&lds*it3, Le sistLme stoicie e et l>IdAe de
34 35

37

L*1&triva a'estui ?el de tre'ut 7i 8*1&triva a'estei 1ers1e'tive, 're7tinis*ul a re1re4entat & rev&luCie intele'tual+, & re1etiCie radi'al+ a standardel&r, & n&u+ vi4iune 7i &rientare9 Cre7tinis*ul este & reli&ie es3atolo&ic% 7i 1entru a'est *&tiv este ese #ial istoric%$ C&ntr&versa te&l&(i'+ re'ent+ a &%s'uri4at 8nCelesul a'est&r ter*nei 7i 1rin ur*are este 'erut un anu*e ?el de e61li'aCie 1entru a 1revenii '&n?u4ia 7i 1r&asta 8nCele(ere9 >un'tul de 8n'e1ut al 'redinCei 're7tine este 8n'un&7tinCarea anu*it&r eveni*ente a'tuale, 8n 'are a a'Ci&nat @u*ne4eu, suveran 7i de'isiv, 1entru *Intuirea &*ului, t&'*ai W8n a'este 4ile din ur*+9: 5 acest se s aceste fa!te H venirea lui Hrist&s 8n lu*e, Lntru1area Sa, Cru'ea Sa, Lnvierea 7i 1&(&rIrea @u3ului S?Int S su t eve ime te es3atolo&ice* uni'e 7i ulti*e, adi'+ de'isive, W'riti'e: 7i 'ru'iale, avInd l&' & '+lire &dat+ 1entru t&tdeauna, e!33a!a8$ Lntr-un anu*e sens, ele sunt dease*enea 7i eve ime te fi ale, 8*1linirea 7i des+vIr7irea 1r&?eCiei 7i 1r&*isiunii Mesiani'e9 Ln a'est sens, ele 87i asu*+ se*ni?i'aCia 8n 1ers1e'tiva ist&riei tre'ute 1e 'are & W8*1lines': 7i & W8n'3eie9: Ele su t es3atolo&ice fii dc% su t istorice, adi'+ ?iind'+ sunt situate 8n se'venCa un&r eveni*ente ante'edente 7i 1rin ur*are validate restr&s1e'tiv de 8ntre(a serie9 5 acest se s, Hristos este .sf/r)itul istoriei,0 *ai 1re'is a unei anu*ite Wse'Ciuni: a ist&riei 7i nu a 8nse7i ist&riei9 Ist&ria 1rin sine este 8n'+ de1arte de a se ter*ina sau de a ?i a%r&(at+ de venirea lui Hrist&s, din *&*ent 'e ea de ?a1t *er(e 8nainte 7i u alt eve ime t es3atolo&ic este anti'i1at 7i a7te1tat 'a s+ ter*ine ist&ria, a +oua ,e ire$ A'est 8ntre( *&del de inter1retare este de?initiv li ear, 'ir'ulInd de la 8n'e1ut la s?Ir7it, de la CreaCie la L*1linire, dar li ea este ru!t% sau mai 'i e s!us .1 doit%0 la un 1un't de turnur+ 1arti'ular W'ru'ial9: Acest !u ct este ce trul istoriei, a Wist&riei *Intuirii,: die Heils&esc3ic3te$ T&tu7i 1arad&6al, W8n'e1utul,: W'entrul: 7i Ws?Ir7itul: '&in'id nu 8n Weveni*ente: 'i 8n 1ers&ana R+s'u*1+r+t&rului9 Hrist&s este atIt alfa 'It 7i ome&a, W1ri*ul: 7i Wulti*ul,: la ?el de %ine 'a 7i 'entrul9 5 alt se s, Hristos este tocami 5 ce!utul$ 9oul eo a ?&st inau(urat 8n venirea Sa9 WVe'3iul: a ?&st 8*1linit, dar Wn&ul: t&'*ai a 8n'e1ut9 Ti*1ul nu a ?&st Wdevaluat: 8n ni'i un sens de venirea lui Hrist&s9 @in '&ntr+, ti*1ul a ?&st validat de venirea sa, 1rin El 7i 8n El9 Ti*1ul a ?&st W'&nsa'rat: 7i i s-a d+ruit 8nCeles, un n&u 8nCeles9 Ln lu*ina venirii lui Hrist&s ist&ria a1are a'u* 'a 7i un W1r&-(res,: &rd&nat l+untri' 8n s1re un Ws?Ir7it: 8n s1re 'are se 1re'i1it+ 7i se 8ndrea1t+ si(ur9 WCi'lurile: de4n+d+Oduite au e61l&dat, du1+ 'u* &%i7nuia s+ s1un+ Au(ustin9 S-a des'&1erit '+ nu e6ist+ ni'i un ?el de r&taCie 8n ist&rie 'i din '&ntr+, un s'&1 sin(ular 7i universal a?lat 8n des?+7urare9 Ln a'east+ 1ers1e'tiv+ a unei ist&rii uni'e 7i universale, t&ate eveni*entele sunt situate 8ntr-& &rdine ireversi%il+9 WSin(ularitatea: eveni*entel&r este 'redi%il+ 7i 8n'un&7tinCat+9
tem!s G>aris, ".<,HX Henri C3arles >ue'3, 5Te*1s, Hist&ire et M2t3e dans le C3ristianis*e des 1re*iereAs si^'les,: 8n Procedeedi &s of t3e Mt3 Co &ress for t3e Histor; of Reli&io s, Amserdam, Kt3BEt3 =e!tem'er DENO GA*serda*, ".<"H 119 ,, ??9X 5La (n&se et le te*1s,: 8n Rra os, Bd9 KK, 4e sc3 u d zeit G]uri'3, ".<!H 119 <# ss9 O 8n'er'are a lui =il3el* Nestle de a d&vedii '+ au e6istat anu*ite 5ist&rii ale ?il&s&?iei: 8n Gre'ia anti'+ au ?&st li1site de 8nCelesX a se vedea al s+u 5Grie'3is'3e (es'3i'3s13il&s&13ie,: 8n Ar'3iv ?ur die (es'3i'3te der >3il&s&13ie, Bd$ -LI G".,!H, ss9 $ -""/9 Ni'i re*ar'ile lui >aul S'3u%ert nu sunt '&nvin(+t&areX a se vedea 'a1it&lul s+u, 5Se'&lul al d&u+4e'ilea vestul 7i estul a1r&1iat anti',: 8n Idea istoriei 1 orie tul a!ro!iat a tic, ed9 de R&%ert C9 @entan, A*eri'an Oriental Series GNeA Haven, ".<<H v&l9 ,$, 119 ,,! ??9

38

A'u*, se 1&ate a?ir*a '+ vi4iunea %i%li'+ a ist&riei nu a ?&st, de ?a1t, & Wist&rie a &*ului,: 'i *ai *ult Wist&ria lui @u*ne4eu,: 1&vestea '&ndu'erii lui @u*ne4eu 8n ist&rie9 Lntradev+r, a''entul 1rin'i1al al Bi%liei st+ 1e st+1Inirea lui @u*ne4eu, atIt 8n lu*e 1e lar( 7i 8n ist&rie 1arti'ular9 (ocmai fii dc% istoria a fost 1 #eleas% ca )i .istoria lui +um ezeu,0 a fost f%cut% !osi'il% .istoria omului$0 Ist&ria &*ului a ?&st 8nCeleas'+ 'a 7i & !oveste !li % de 1 #eles 7i nu 'a 7i & reiterare a unui *&del '&s*i', ni'i 'a 7i un ?lu6 3a&ti' de eveni*ente9 Ist&ria &a*enil&r a ?&st 8nCeleas+ 8n 1ers1e'tiva *Intuirii l&r, adi'+ a 8*1linirii destinului 7i Ousti?i'+rii e6istenCei l&r9 A'Ciunile &*ului au ?&st 1rin ur*are Ousti?i'ate 7i sti*ulate, din *&*ent 'e lui i s-a dat & dat&rie 7i un s'&19 @u*ne4eu a a'Ci&nat 7i a'Ciunea Sa ulti*+ 8n Iisus Hrist&s a ?&st & 8*1linire a a'Ciunil&r Sale '&ntinue din tre'ut, W8n *ulte ?eluri 7i 8n *ulte rInduri9: T&tu7i a'Ciunile Sale variate u au fost !ur )i sim!lu cazuri !articulare sau e6e*1le ale unei le(i (enerale, dar au ?&st eve ime te si &ulare$ Nu 1ute* ni'i&dat+ tre'e 1este nu*ele 1ers&nale din Bi%lie9 Bi%lia nu 1&ate ?i 8n ni'i un ?el Wal(e%ri4at+9: Nu*ele nu 1&t ?i 8n'l&'uite de si*%&luri9 A'est lu'ru a 'ul*inat 8n 1ers&ana lui Iisus Hrist&s, 'are a venit Wla 1linirea vre*ii,: 1entru a W8*1linii: ve'3iul 7i a Winau(ura: N&ul9 Ln '&n?&r*itate, e6ist+ d&u+ te*e 1ri*are 8n 8nCele(erea 're7tin+ a ist&riei9 Mai 8ntIi, e6ist+ o tem% retros!ectiv%* 1&vestea 1re(+tirii Mesiani'e9 Ln al d&ilea rInd, *ai e6ist+ & tem% !ros!ectiv% 'are des'3ide 1an&ra*a Ws?Ir7itului ist&riei9: 4odalitatea cre)ti % de a'ordare a istoriei, atIt de radi'al di?erit+ de 'ea a lu*ii anti'e, u este 1 ici u fel o reorie tare su'iectiv% a omului 1 tim!$ Se i*1li'+ & reevaluare e6istenCial+ a ti*1ului9 Nu nu*ai '+ sSa s'3i*%at atitudinea u*an+ atun'i 'Ind un tere*en de re?erinC+ n&u 7i uni' a ?&st inserat 8n ?lu6ul eveni*entel&r, 'i 'ara'terul ti*1ului ist&ri' a ?&st s'3i*%at9 Ceea 'e a ?&st de & i*1&rtanC+ de'isiv+ a ?&st '+ revelaCia lui @u*ne4eu 8n Iisus Hrist&s a avut un 'ara'ter ultim, deslu7ind o ou% dime siu e a e8iste #ei uma e$ C&nti%uCia de'isiv+ a 'redinCei 're7tine nu a '&nstat 8n dete'Cia unei Wist&ri'i4+ri: radi'ale a e6istenCei &*ului, adi'+ relativitatea sa ?init+, 'i t&'*ai desco!erirea !ers!ectivei istoriei, 8n 'are e6istenCa is&tri'+ a &*ului d&%Inde7te relevanC+ 7i 8nCeles9 >rin ur*are, a''entul e6istenCialist *&dern 1e Wist&ri'itatea &*ului: este de ?a1t o reve ire la ele ism$ Wist&ri'itatea &*ului: 8nsea*n+, 8n anu*ite inter1ret+ri e6istenCialiste, ni*i' *ai *ult de'It te*1&ralitatea esenCial+ a &*ului, i*1li'area sa e6istenCial+ 8n '&nte6tul '&*1re3ensiv al 8ntI*1l+ril&r tre'+t&are, 'are 8l adu' 8n 'ele din ur*+ la e6tin'Cie, la *&arte9 A'east+ dia(n&4+ ne rea*inte7te *ai *ult des1re intr&s1e'Cia tra(i'+ a anti'il&r de'It de vestea Ou%ilant+ a Evan(3eliei9 7eri&ma &ri(inal+ 're7tin+ nu nu*ai '+ aintenCi&nat s+ e61un+ *i4eria 7i Wni*i'ni'ia: &*ului 1+'+t&s 7i s+ anunCe Oude'ata du*ne4eias'+, dar *ai 1resus de &ri'e a 1r&'la*at val&area 7i de*nitatea &*ului S 'reatura lui @u*ne4eu 7i ?iu ad&1tiv S 7i a &?erit &*ului e*1iri', Wdu7*anul: lui @u*ne4eu, destituit du3&vni'e7te 7i *i4era%il 7i t&tu7i 8ndr+(it de @u*ne4eu, 'alea *Intuirii9 Nu a ?&st d&ar & '&nda*nare a ve'3iului, 'i 7i & inau(urare a n&ului, a Wanului %ine 1ri*it 8naintea @&*nului9: A'u* t&'*ai 8n a'est *&*ent se ridi'+ & ne8nCele(ere radi'al+ 8ntre inter1retat&rii 're7tini9 Mai este 'eva 'are tre%uie s+ se 8ntI*1le W8n ist&rie: 'are ar *ai 1utea avea vre& relevanC+ e6istenCial+ 1entru &*, du1+ venirea lui Hrist&sT S-au s-a 8*1linit t&t 'eea 'e se 1utea 8*1linii deOa 1 istorieT Ist&ria 'a 7i un 1r&'es natural 8n'+ '&ntinu+ S o istorie uma %$ Nu este &are adev+rat '+ istoria u*na+ 8n'+ '&ntinu+T Mai are ist&ria vre& val&are '&nstru'tiv+ a'u* du1+ Hrist&sT Sau 'el 1uCin W8nCeles: 8n 'ele din ur*+T Se 39

1resu1une une&ri '+ din *&*ent 'e LnCelesul ulti* a ?&st deOa *ani?estat 7i Es3ato ul a intrat deOa 8n ist&rie, ist&ria a ?&st W8n'3is+: 7i W8*1linit+: 'a 7i un 1r&'es 1lin de sens, es3at&l&(ia a ?&st deOa Wreali4at+9: A'easta i*1li'+ un 1r&'es s1e'i?i' a W1un'tului de 8n'e1ut: a ist&riei 'are a ?&st venirea lui Hrist&s9 Se 1resu1une une&ri '+ a e6itat & istorie sacr% 8n tre'ut, 1In+ la venirea lui Iius Hrist&s, 8n 'are a'esta a ?&st W8*1linit: dar '+ 8n ist&rie du1+ el *ai e6iet+ d&ar un ?lu6 (&l de eveni*ente, 8n 'are se e61une 7i se *nai?est+ '&nstant vanitatea 7i ni*i'ni'ia &*ului, dar ni*i' 'u adev+rat 1lin de se*ni?i'aCie, din *&*ent 'e u mai este imic de 1m!li it 1 istorie$ A'east+ 1resu1unere a ?&st ?ra4at+ variat+ 7i ela%&rat+ 8n (Indirea te&l&(i'+ '&nte*1&ran+9 A'easta er 1utea lua ?&r*a unei Wes3at&l&(ii: reali4ate 7i a1&i 8nCelesul este *utat din d&*eniul ist&riei 8n d&*eniul e61erinCei sa'ra*entale, 8n 'are es3ato ul este 1re4ent 7i rea'tivat9,# Ar 1utea lua ?&r*a unei Wes3at&l&(ii '&nse'vente: 7i atun'i ist&ria ar 1+rea s+ ?ie d&ar un *are i terim 8ntre *arile eveni*ente dintre viit&r 7i tre'ut, 8ntre W1ri*a: 7i Wulti*a: venire a @&*nului, (&al+ de &ri'e val&are '&nstru'tiv+, d&ar & 1eri&ad+ de n+deOde 7i a7te1tare9 Alt'u*va, ist&ria ar 1utea ?i Winteri&ri4at+: 7i d&*eniul 8nCelesului ar ?i as'uns e61erienCei 'redin'i&7il&r individuali, luInd Wde'i4ii9: ,$ Ln t&ate a'este 'a4uri, ist&riei 'a 7i un 'urs a'tual de eveni*ente 8n ti*1 7i s1aCiu 8i este ne(at &ri'e 'ara'ter Wsa'ru,: &ri'e se*ni?i'aCie 1&4itiv+9 Cursul ei este 8nC7eles 'a 7i & des?+7urare '&ntinu+ a vanit+Cii 7i i*1&tenCei u*ane9 S-a su(erat *ai re'ent '+ & sit&rie 're7tin+ este 1ur 7i si*1lu & 1r&stie9 S-a a?ir*at '+ W*esaOul N&ului Testa*ent nu a ?&st un a1el la a'Ciunea ist&tri'+, 'i la 1&'+inC+,: 7i '+ a'est *esaO Wa des1uiat ist&ria de4n+d+Oduit+ a lu*ii9: ,. A'est es3at&l&(is* radi'al, 'are 1ur s& si*1lu Wdes1uie: t&at+ ist&ria u*an+, este des'3is unei 8nd&ieli te&l&(i'e seri&ase9 Lntradev+r este & 1resu1unere te&l&(i'+ 7i nu una ist&ri'+9 Este 8nr+d+'inat+ 8ntr-& vi4iune sin(ular+ 8n 'are @u*ne4eu sin(ur este v+4ut a'tive 7i &*ul este d&ar un &%ie't al a'iunii du*ne4eie7ti, 8n 1edea1s+ sau *il+ 7i ni'i&dat+ un a(ent 8n sine9 @ar este a'est+ '&n'e1Cie Winu*an+: a &*ului 7i nu W*esaOul N&ului Testa*ent: 'ea 'are ?a'e t&at+ ist&ria &*eneas'+ & 1r&stie9 @in '&ntr+, *esaOul N&ului Testa*ent 8i '&n?er+ ist&riei un sens9 Ln Hrist&s 7i 1rin el, Ti*1ul a ?&st 8nsu7i 1entru 1ri*a dat+ validat radi'al 7i e6istenCial9 Ist&ria a devenit sacr% 8n di*ensiunea ei 1lin+ din *&*ent 'e WCuvIntul sa ?+'ut tru1: 7i @u3ul S?Int s-a 1&(&rIt 8n lu*e 1entru 'ur+Cia 7i s?inCirea ei9 Hrist&s l&'uie7te t&tdeauna 8n Tr1ului s+u, 'are este Biseri'a 7i 8n ea Heils&esc3ic3te este '&nturat e?e'tiv9 Heils&esc3ic3te 8n'+ '&ntinu+9 Este adev+rat '+ 8n 1ra'ti'+ este e6tre*d e (reu s+ dis'erne* s+ dis'erne* *&tivul a'estei *er(eri 8nainte a Wist&riei *Intuirii: 8n 1er1le6itatea eveni*entel&r ist&ri'e 7i ist&ri'ii in'lusive ist&ri'ii 're7tini tre%uie s+ ?ie 1re'auCi 7i *&de7ti 8n 8n'er'area l&r de a des'i?ra 8nCelsul as'uns al eveni*entel&r 1arti'ulare9 T&tu7i, ist&ri'ul tre%uie s+ ?ie '&n7tient de n&ua WsituaCie: 'are a ?&st 'reat+ 8n ist&rie de venirea lui Hrist&s) a'u* nu *ai e6ist+ ni*i' Wneutru: 8n s?era u*an+ 8nse7i, de la 'ru'e 7i 8nviere, de la Cin'e4i*e9 Ln '&n?&r*itate, 8ntre(ul ist&riei, '3iar 7i Wist&ria de4n+d+Oduit+ a lu*ii,: a1are a'u* 1 !ers!ectiva u ui co flict
A se vedea e$ &$, C9 H9 @&dd, Istorie )i Eva &3elie GL&ndra, ".,$HX '?9 5Es3at&l&(ie 7i ist&rie,: un a1endi'e la Predica A!ostolic% )i dezvolt%rile ulterioare GNeA P&rF, ".,D ;ediCie n&u+ 8n ".//EH9 38 Rud&l? Bult*ann, Istorie )i es3atolo&ie, C&n?erinCele Gi??&rd, ".<< GEdin%ur(, ".<<H9 39 Karl L&eAit3, 5 #eles 1 istorie* im!lica#iile teolo&ice ale filosofiei istoriei GC3i'a(&, "./.H, 119 "D.-".#X '?9 Arti'&lului s+u) 5SFe1sis und Glau%e in der Ges'3i'3te,: 8n C3riste tum u d Gesc3ic3te, ,ortrae&e der (rasu & i Bocum vom N 'is P Octo'er DENK G@uesseld&r?, ".<<H9
37

40

es3atolo&ic ultim$ T&'*ai 8n a'east+ 1ers1e'tiv+ Au(ustin 7i-a luat iniCiativa unei tre'eri 8n revist+ a 1&ve7tii sale a 'el&r Wd&u+ &ra7e9: Ar ?i di?i'il s+ le(+* 1e 3eils&esc3ic3te 'u & 1&veste (eneral+ a lu*ii9 >e de alt+ 1arte, Biseri'a este 1 lume9 Ist&ria sa a'rtual+ este dist&rsi&nat+ de a'u*ul+ri &*ene7ti9 T&tu7i, W*Intuirea: are 7i & di*ensiune ist&ri'+9 Biseri'a este aluatul ist&riei9 @u1+ 'u* a1t a &%servat re'ent C3iril C9 Ri'3ards&n, ist&ria %iseri'ii 1&art+ un '3ara'ter !rofetic, 'u ni*i' *ai 1uCin de'It s?Inta ist&rie a Bi%liei9 WEste & 1arte din revelaCie S 1&vestea @u3ului S?Int9:/ Unii ar 1utea su(era '+ 8n W3i1eres3at&l&(is*ul: *&dern, 'u t&at+ devaluarea sa i*1li'it+ 7i radi'al+, ne '&n?runt+* 'u un anti-ist&ri'is* eleni', 'u e7e'ul ei de a a?ir*a &ri'e ?el de val&are '&sntru'tiv+ 8n a'Ciunea te*1&ral+9 Bine8nCeles '+, es3at&l&(i7tii un&r des'rieri variate 1r&testea4+ 8*1&triva 1re?erinCel&r l&r ?aC+ de %i%lie 7i detest+ 7i a%Our+ t&t elenis*ul9 Ei ar re1udia 1lini de indi(nare &ri'e a'u4+ de ?il&s&?is*9 Ori7i'u*, de1endeCa a1r&1iat+ a lui Rud&l? Bult*an ?aC+ de Martin Heide((er este evident+9 @e ?a1t, ei a1+r+ a'eia7i 1&4iCie 'a 7i ?il&s&?ia (rea'+, atIt 'It 1rive7te 8nCele(rea ?il&s&?iei9 Bine8nCeles e6ist+ & di?erenC+ 1r&?und+ 8ntre un su%ie't as'ult+t&r al lui fatum, ?ie '+ este '&n'e1ut 'a 7i un 3eimarme e &r% sau 'a 7i un WL&(&s a1rins: 7i 1r&'la*area unei Oude'+Ci i*inente 7i 1line de i*1edi*ente a @u*ne4eului 'elui etern9 T&tu7i, 8n a*%ele 'a4uri ac)iu ea uma % este radi'al de1re'iat+, 1entru di?erite *&tive 7i este ne(at+ &ri'e ?el de dat&rie '&nstru'tiv+9 A'est lu'ru ?a'e 8nCele(era ist&riei & sIr(uinC+ i*1&si%il+ 7i '3iar 1r&steas'+, 'u e6'e1Cia unei e61uneri (enerale a *Idriei 7i vanit+Cii &*ului9 Su% *as'a unei 1r&?eCii, a i*1&tenCei sale de1line 7i '3iar a*%iCia 7i &r(&liul s+u9 Su% *ar'a unei 1r&?eCii, ist&ria de a'est ?el este 8n 1eri'&lul de a de(enera 8ntr-un e6er'iCiu &*ileti'9 Este adev+rat '+ 8ntr-un anu*e sens, es3at&l&(is*ul radi'al *&dern 1&ate ?i 1rivit 'a 7i & '&nse'inC+ l&(i'+ a '&n'e1Ciei reduse a Biseri'ii, 'are a ?&st atIt de 'ara'teristi'+ atIt&r 'urente ale Re?&r*ei9 Biseri'a era 8n'+ re'un&s'ut+ 'a 7i & arie a unei a'Ciuni 7i &1eraCii Winvi4i%ile: a lui @u*ne4eu, dar I s-a ne(at t&'*ai se*ni?i'aCia ist&ri'+9 Re'u1erarea d&'trinei inte(rale a Biseri'ii, 'are taie de-a lun(ul (raniCel&r den&*inaCi&nale e6istente, ar 1utea du'e la re'u1erarea unei intr&s1e'Cii ist&ri'e *ai adIn'i 7i ar 1utea resta%ilii ist&ria 8n adev+rata ei di*nensiune e6istenCial+9/" @estul de 'iudat, 1entru 'ei 'are redu' Biseri'a la r&lul u ui i diciu es3atolo&ic 7i re?u4ul de a & 1rivii 'a 1e & es3atolo&ie !role!tic%, ist&ria devine esenCial & Wist&rie 1&liti'+,: la ?el 'a 8n ti*1urile 'lasi'e9 Este din n&u '&n'e1ut+ 'a 7i & 1&veste a statel&r 7i naCiunil&r 7i este 1rin ur*are denunCat+ 7i '&nda*nat+9 >arad&6al, ea 8n'etea4+ s+ ?ie, 8n inter1retarea sa, ist&ria &*ului9 Se 1resu1une '+ &*ul nu are ni*i' de ?+'ut, adi'+ s+ 'ree4e sau s+ d&%Indeas'+9 El 87i a7tea1t+ 1ur 7i si*1lu Oude'ata sau 8n ni'i un 'a4 st+ sun ea9 @e ?a1t, &*ul devine S sau (re7e7te s+ ?ie S el 8nsu7i 8n lu1ta 7i sIr(uinCa sa ist&ri'+9 Es3at&l&(is*ul, din '&ntr+ 8l '&nda*n+ 1e &* la un *isti'is* vis+t&r, '3air a a'ea 'a1'an+ 7i 1eri'&l din 'are es3at&l&(i7ti 1retind 7i 8n'ear'+ s+ evade4e9 El este '&nda*nat de a dete'ta 7i '&nte*1la, ?+r+ ni'i un dre1t r+su*1+rare, a%isul ni*i'ni'iei sale, el este e61us la '&7*arurile 7i visurile vanit+Cii sale 7i la %&ala sa du3&vni'eas'+9 Indi?erent 'e Wist&ri'itate ar 1retinde &*ul: 'a 7i des'&1erire a unesi ast?el de 're7tinis* 8*1&v+rat, ist&ri'itatea a'tual+ a &*ului este 1rin ur*are 7i i*1li'it sau '3iar e61li'it
C3iril '9 Ri'3ards&n, 5Tre'utul 7i 1re4entul ist&riei %iseri'ii,: 8n Periodicul a ual al semi arului U irii GN&ie*%rie, "./.H, 19 .9 41 >entru & ela%&rare *ai al(+ a a'estei t&1i'i a se vedea C&n?erinCa *ea @udleian, +ilema cre)ti %, Cinut+ la Universitatea din Harvard 1e , a1rilie, ".<$ Glu'rare 8n'+ ne1u%li'at+H9
40

41

ne(at+ 7i inter4is+9 A1&i ist&ria, 8ntr-& ast?el de inter1retare, devine de ?a1t Wlis1ist+ de n+deOde,: ?+r+ & dat&rie, ?+r+ te*+, ?+r+ 8nCeles9 A'u*, adev+rata ist&rie a &*ului nu este & sit&rie 1&liti'+, 'u 1retenCile sale uti1i'e 7i ilu4ii, 'i o istorie a du3ului, 1&vestea 're7terii &*ului 1In+ la statura de1lin+ a de s+vIr7irii, su% st+1Inirea @u*ne4eului-&* ist&ri', '3iar 7i @&*nul n&stru Iisus Hrist&s9 Este & 1&veste tra(i'+9 T&tu7i, s+*InCa se *aturi4ea4+, nu nu*ai 1entru Oude'at+, 'i 7i 1entru eternitate9 Ist&ri'ul 're7tin nu 8n'e1e ni*i' W'u 1rin'i1ii 're7tine: du1+ 'u* s-a su(erat une&ri9 Cre7tinis*ul nu este un set de 1rin'i1ii9 Ist&ri'ul 're7tin 87i d&%Inde7te dat&ria sa 1ers&nal+ de a inter1retat viaCa 're7tin+ 8n lu*ina vi4iunii 're7tine a vieCii, (rav ata'at+ de 1+'at, t&tu7i r+s'u*1+rat+ de de 3arul du*ne4eies' 7i '3e*at+ la la *&7tenirea unei 8*1+r+Cii ve7ni'e9 Ist&ri'ul 're7tin va Ousti?i'a *ai 8ntIi de &ri'e Wde*nitatea &*ului,: '3iar a &*ului '+4ut9 Atun'i el v-a 1r&testa 8*1&triva &ir'+rei s'in4iuni radi'ale a &*ului 8n ?ra'Ciuni We*1iri'e: 7i Winteli(i%ile: G?ie 8ntr-& *anier+ Fantian+ sau 8n &ri'are altaH din 'are 1ri*ul este '&nda*nat 7i nu*ai ulti*ul 8i este 1r&*is+ *Intuirea9 Este t&'a*ai W&*ul e1iri': 'el 'are are nev&ie de *Intuire 7i *Intuirea nu '&nst+ nu*ai dintr-un ?el de des?a'ere a W'araterului inteli(i%il: din'&l& de de4astrul e*1iri' 7i de r&%ie9 Ur*+t&rul, ist&r'iul 're7tin v-a 8n'er'a s+ des'&1ere 'ursul a'tual al eveni*entel&r 8n lu*ina 'un&a7terii sale 're7tine a &*ului, dar va ?i 8n'et 7i 1re'aut 8n dete'tarea stru'turii W1r&videnCiale: a ist&riei a'tuale, 8n detaliu9 C3iar 7i 8n ist&ria Biseri'ii W*Ina 1r&videnCei: este a''entuat as'uns+, de7i ar ?i & %las?e*ie s+ ne(+* '+ *Ina sa e6ist+ sau '+ @u*ne4eu este 'u adev+rat @&*nul Ist&riei9 @e ?a1t, s'&1ul 8nCele(erii ist&ri'e nu este atIt de a dete'ta a'Ciunea du*ne4eias'+ 8n ist&rie, adi'+, a'tivit+Cile u*ane, 8n s+l%+ti'ia variat+ 7i '&n?u4ia 8n 'are ele a1ar unui &%servat&r u*an9 Mai 1resus de &ri'e, istoricul cre)ti vBa !rivii istoria di trBo dat% ca )i !e o tai % )i ca )i tra&edie H o tai % a m/ tuirii )i o tra&edie a !%catului$ El v-a insista 1e '&*1re3ensivitatea '&n'e1Ciei n&astre des1re &*, 'a 7i 1rere'3i4it+ a 8nCele(irii n&astre a e6istenCei sale, a e61l&at+ril&r sale, a destinului s+u 'are este '+lit 8n ist&ria sa9/! CAPITOLUL III

Antin$&iile ist$riei cretine' I&periu i !eert

Cre7tinis*ul a intrat 8n ist&rie 'a 7i & n&u+ &rdine s&'ial+ sau *ai %ine s1us & n&u+ di*esiune s&'ial+9 Ln'+ de la 8n'e1ut 're7tinis*ul nu a ?&st 1ri*ar & Wd&'trin+,: 'i & W'&*unitate9: Nu era d&ar un WMesaO: 'are s+ ?ie 1r&'la*at 7i eli%erat 'i Wvestea 'ea %un+: 'are Wtre%uia de'larat+9: Era & n&u+ '&*unitate, distin't+ 7i 1rivat+, 8n 1r&'es de
>r&%le*a 5ist&riei 're7tine: G8n 8nCelesul du%lu al 'uvIntului) 5ist&ria a'tual+: 7i 5ist&ri&(ra?ia:H a ?&st e6tensiv dis'utat+ 8n anii re'enCi 7i literatura este en&r*+9 E6ist+ 'Iteva tre'eri 8n revist+ '&*1etente) G9 T3ils, 5Bi%li&(ra13ie sur la t3e&l&(ie de lR3ist&ire,: 8n E!3emerides (3eolo&icae Lovai iesses, !D G".< H, 119 $#-.<X F9 Ol(iati, 5Ra11&rti ?ra st&ria, *eta?isi'a e reli(i&ne,: Rivista di filosofia eosc3otastica G".< H, 119 /.-$/X >9 Henr2, 5Ist&ria 're7tin+ a ?il&s&?iei,: 8n =tudii teolo&ice, KIII G".<!H, /".-/,,X a se vedea dease*enea R9 L9 S3inn, Cre)ti ismul )i !ro'lema istoriei GNeA P&rF, ".<,HX M9 C9 S*it, +e ,eroudi &va C3riste dom e Histoire i der 3uidi&e RomsB ?at3olic?e &esc3icol'es3ouFi & GKa*1en, ".< H ;'u un re4u*at ?ran'e4E9 5I*1eriu 7i de7ert: a a1+rut 8n (3e Gree? Ort3odo8 (3eolo&ical RevieF, V&l9 III, N&9 ! G".<#H, 119 ",,"<.9 Ti1+rit 'u 1er*isiunea aut&rului9
42

42

're7tere 7i ?&r*are9 N&ii *e*%rii erau '3e*aCi 7i re'rutaCi9 Lntradev+r ?r+Cietatea sau W'a*araderia: G?oi o iaH a ?&st 'ate(&ria 1ri*ar+ a e6istenCei 're7tine9 >ri*ii 're7tinii sau si*Cit a ?i strans 8*1letiCi 7i le(aCi 8*1reun+ 8ntr-& unitate 'are trans'edea radi'al t&ate li*itele u*ane S de ras+, 'ultur+, ran( s&'ial 7i 8ntradev+r t&at+ di*enisunea Wa'estei lu*i9: Ei erau ?raCi unul 'u altul, *e*%rii Wai unui tru1,: '3iar WTru1ul lui Hrist&s9: Fra4a *+reaC+ a S?Intului >avel su*ari4ea4+ ad*ira%il e61erienCa '&*un+ a 'redin'i&7il&r9 Ln 'iuda n&ut+Cii radi'ale a e61erienCei 're7tine, 'ate(&riile 1ri*are ale inter1ret+rii au ?&st luate din Ve'3iul Testa*ent din 'are s-a n+s'ut N&ul Testa*ent 1entru a ?i reali4at+ 8*1linirea 7i des+vIr7irea9 Cre7tinii au ?&st 'u adev+rat Wun 1&1&r s?Int, & 1re&Cie 8*1+r+teas'+, & naCiune s?Int+, un nea* ales: GI >etru !) .H9 Ei au ?&st N&ul Israel, Wtur*a *i'+: a'ea Wr+*+7iC+ 'redin'i&as+: 'are a ?&st %ine1l+'ut+ lui @u*ne4eu 1entru a-i da L*1+r+Cia GLu'a "!) ,!H9 Tur*a 8*1r+7tiat+ tre%uia adus+ 8*1reun+ W8ntr-& stavil+: 7i adunat+9 Biseri'a era t&'*ai a'east+ Wadunare,: e??lesia tou (3eou S & adunare 1er*anent+ a n&il&r W&a*nei ale7i: ai lui @u*ne4eu, 'are nu se v-a a*Ina ni'i&dat+9 Ln Wa'east+ lu*e: 're7tinii 1uteau ?i 1elerini 7i str+ini9 Adev+rata l&r W'et+Cenie,: !oliteuma, era W8n rai9: GFil9 ,)! H9 Lns+7i Biseri'a 1ere(rinea4+ 1rin a'east+ lu*e G!ari?ousaH9 WFr+Cietatea 're7tin+ era *ai *ult un ?el de Ourisdi'Cie e6tra-terit&rial+ 1e 1+*Int a lu*ii de sus: GFranF GavinH9 Biseri'a era un Wavan1&st al raiului: 1e 1+*Int sau & W'&l&nie a raiului9: Este adev+rat '+ a'east+ atitudine de deta7are radi'al+ a avut &ri(inal & '&n&taCie a1&'ali1ti'+ 7i a ?&st ins1irat+ de a7te1tarea unei !arusi i*inente9 T&tu7i, '3iar 7i 'a & s&'ietate ist&ri'+ 8ndur+t&are, Biseri'a a ?&st le(at+ s+ ?ie deta7at+ de lu*e9 Un et&s de Wse(re(aCie du3&vni'eas'+: a ?&st inerent 8n '3iar ?a%ri'a 'redinCei 're7tine la ?el 'u* era inerent+ 8n 'redinCa Israelului 'elui Ve'3i9 Biseri'a 8nse7i era Wun &ra7,: un !olis, & n&u+ 7i 1arti'ular+ .!olitie$0 Ln 1r&?esiunea ei %a1tis*al+ 're7tinii tre%uiau Ws+ renunCe: la a'east+ lu*e, 'u t&at+ vanitatea ei, 'u *Indria 7i 1&*1a ei 'ara'teristi'+ S dar di*1reun+ 'u t&ate le(+turile ei naturale, '3iar 7i le(+turile de ?a*ilie 7i s+ ia un Our+*Int s&le*n de su1unere lui Hrist&s Re(ele, sin(urul adev+rat re(e 1e 1+*Int 7i 8n 'er, '+ruia i-a ?&st dat+ t&at+ Waut&ritatea9: >rin a'east+ 1r&?esiune %a1tis*al+ 're7tinii erau se1araCi radi'al Wde a'east+ lu*e9: Ln a'east+ lu*e ei nu aveau ni'i un W&ra7 1er*anent9: Ei erau W'et+Ceni: ai W&ra7ului 'e v-a s+ vie,: al '+ruia 8nsu7i @u*ne4eu era '&nstru't&rul 7i ?+'+t&rul GEvrei9 ",) "/X '?9 "")" H9 >ri*ii 're7tini au ?&st adesea sus1e'taCi 7i a'u4aCi de indi?erenC+ 'ivi'+ 7i '3iar de & W*i4antr&1ie: *&r%id+, odium &e eris 3uma i, S 'are ar tre%ui de ?a1t '&ntrastat+ 'u W?ilantr&1ia: 1retins+ de I*1eriul R&*an9 S'u4a nu a ?&st ?+r+ ni'i & su%stanC+9 Ln ?ai*&sa sa re1li'+ '+tre Celsus, Ori(en era 1re(+tit s+ ad*it+ a'u4a9 T&tu7i, 'e ar *ai ?i 1utut ?a'e 're7tinii, 8ntre%a el9 Ln ?ie'are &ra7, e61li'a el, Wn&i ave* un siste* di?erit de su1unere,: allo s;stema tes !atridos GCo tra Celsum, VIII9 #<H9 @i*1reun+ 'u '&*unitatea 'ivil+ e6ista 8n ?ie'are &ra7 & alt+ '&*unitate, Biseri'a l&'al+9 Ea era 1entru 're7tini adev+rata l&r 'as+ sau W1+*Intul l&r de %a7tin+: 7i de ?a1t W&ra7ul l&r natal9: Aut&rul an&ni* al ad*ira%ilei .=crisori c%tre +io& et0 'el *ai 1r&%a%il s'ris+ 8n 1ri*ii ani ai 'elui de al d&ilea se'&l, a ela%&rat a'est 1un't de vedere 'u & 1re'i4ie ele(ant+9 Cre7tinii l&'uies' 8n &ra7ele l&r, ni'i nu di?er+ de restul &a*enlil&r 8n &%i'eiuri 7i v&r%ire9 WT&tu7i, 8n ti*1 'e ei l&'uies' 8n &ra7ele (re'il&r 7i ale %ar%aril&r, du1+ 'u* *ulCi dintre ei sunt &%li(aCi s+ & ?a'+, stru'tura re(i*ului l&r 1&liti' este 1arad&6al+ 7i s1e'i?i'+Z Ori'e Car+ str+in+ este un 1+*Int de %a7tin+Z7i &ri'e 1+*Int de %a7tin+ este & Car+ str+in+Z C&nversaCia este 1e 1+*Int dar 'et+Cenia l&r este 8n rai9: Nu e6ist+ ni'i & 43

1ati*+ 8n a'east+ atitudine, ni'i & &stilitate 7i ni'i un ?el de retra(ere a'tual+ din viaCa 4ilni'+9 @ar e6ista & 1uterni'+ n&t+ de 8nstr+inare du3&vni'eas'+) .)i orice !%m/ t de 'a)ti % este o #ar% str%i %$: A'este lu'ru se 'u1la 'u un 1r&?und sens de res1&nsa%ilitate9 Cre7tinii erau li*itaCi 8n lu*e, WCinuCi: ai'i 'a 8ntr-& 8n'3is&areX dar ei WCineau lu*ea 8*1reun+,: la ?el 'u* su?letul Cine tru1ul 8*1reun+9 Mai *ult de'It atIt, a'easta a ?&st dat&ria atri%uit+ 're7tinil&r de @u*ne4eu, W'are nu se 'uvine a ?i res1ins+: GAd +io&e etum, <, DH9 Cre7tinii 1uteau sta 8n &ra7ele l&r native 7i s+-7i 8nde1lineas'+ 'u 'redin'i&7ie dat&riile l&r 4ilni'e9 Ei erau in'a1a%ili s+ &?ere su1unere &ri'+rei st+1Iniri 1&liti'e din a'eastr+ lu*e, ?iind'+ adev+rata l&r su1unere se a?la altundeva9 Ei erau dedi'aCi s&'ial 7i ana(aOaCi 8n Bieri'+ 7i nu 8n a'east+ lu*e9 W>entru n&i ni*i' nu este *ai str+in de'It a?a'erile 1u%li'e,: de'lara Tertulian) ec ulla res alei a :uam !u'lica GA!olo&eticum, ,$9,H9 WM-a* restras din s&'ietate,: a s1us el 'u & lat+ &'a4ie) secessi de !o!ulo G+e Pallio, <H9 Ln a'est sens 're7tinii erau Wa?ar+ din s&'ietate,: 1r&s'ri7i 7i res1in7i v&luntari, -- a?ar+ din &rdinea s&'ial+ a a'estei lu*i9 Ar ?i 8n 8ntre(i*e (re7it s+ inter1ret+* tensiunea 8ntre 're7tini 7i i*1reriul r&*an 'a 7i un '&n?li't 8ntre Biseri'a 7i Stat9 Lntradev+r, Biseri'a 're7tin+ nu era 'u ni*i' *ai *ult de'It W& %iseri'+,: la ?el 'u* Israelul anti' era '&n'&*itent & W%iseri'+: 7i & WnaCiune9: Cre7tinii erau dease*enea & naCiune, un W1&1&r ales,: 1&1&rul lui @u*ne4eu, tertium &e us, ne*ai ?iind distin'Cie 8ntre (re'i sau evrei9 Biseri'a nu era d&ar & W'&*unitate adunat+: sau & as&'iaCie v&luntar+ ?&r*at+ nu*ai 1entru s'&1uri reli(i&ase9 Ea era, du1+ 'u* s-a 1retins a ?i, & Ws&'ietate: distin't+ 7i aut&n&*+, & n&u+ ?&r*+ de su1unere statal+9 >e de alt+ 1arte, I*1reriul R&*an era 7i s-a 1retins a ?i *ai *ult de'It un si*1lu Wstat9: @e la re'&nstru'Cia au(ustan+, 8n &ri'e 'a4, R&*a 1retindea a ?i d&ar ora)ul, un &ra7 1er*anent 7i Wetern,: ur's eter a 7i de ase*enea un &ra7 ulti*9 Lntr-un anu*e sens, R&*a 1retindea & Wdi*esiune es3at&l&(i'+9: Se 1&sta 1e sine 'a 7i & s&luCie ulti*+ a 1r&%le*ei u*ane9 Era un C&**&nAealt3 universal, W& sin(ur+ C&s*&1&lis a 1+*Intului l&'uit,: Oi?oume e$ R&*a &?erea W1a'e,: Pa8 Roma a 7i WOustiCie: tutur&r &a*enil&r 7i tutur&r naCiunil&r 'are se a?lau su% '&ndu'erea 7i tutelaOul ei9 R&*a 1retindea a ?i 8n'&r1&rearea ulti*+ a Wu*anit+Cii,: a tutur&r val&ril&r 7i 8*1liniril&r u*ane9 WI*1eriul era, de ?a1t, & instituCie 1&liti'&-e''elsiasti'+9 R&*a era & W%iseri'+: la ?el de *ult 'a 7i un Wstat:X da'+ nu ar ?i ?&st a*%ele ar ?i ?&st str+in+ de Wideile lu*ii anti'e: GSir Ernest BarFerH9 Ln ist&ria anti'+ S 8n 1&lisul anti', 8n *&nar3iile eleni'e, 8n re1u%li'a r&*an+ S '&nvin(erile Wreli(i&ase: erau 1rivite 'a 7i & 1arte din din 're4ul 1&liti'9 WReli(ia era & 1arte inte(ral+ din stru'tura W1&liti'+9: Ni'i & divi4iune de '&*1etenC+ 7i Waut&ritate: nu *ai 1utea ?i ad*is+ 7i 8n '&n?&r*itate ni'i un ?el de divi4iune a l&ialit+Cii sau 1re?erinCel&r9 Statul era &*ni1&tent 7i 8n '&n?&r*itate su1unerea tre%uia s+ ?ie '&*1etent+ 7i ne'&ndiCi&nal+9 L&ialitatea ?aC+ de stat era un ?el de dev&Cie reli(i&as+, indi?erent 8n 'e ?&r*+ 1arti'ular+ ar ?i ?&st 1res'ris+ sau i*1us+9 Ln I*1eriul R&*an e6ista Cultul Ce4aril&r9 Lntre(a stru'tur+ a i*1eriului era indivi4i%il W1&liti'+: 7i Wreli(i&as+9: >rin'i1alul s'&1 al &rInduirii i*1eriale era de &%i'ei de?init 'a 7i W?ilantr&1ie: 7i adesea '3iar 'a 7i W*Intuire9: Ln '&n?&r*itate, L*1+raCii erau des'ri7i 'a 7i WMIntuit&ri9: Ln retr&1s1e'tiv+, a'este 1retenCii 1ar s+ ?ie de4ilu4ii ut&1i'e 7i vise 8ndr+4neCe, (&ale 7i ?utile 'are 8ntradev+r a7a erau9 T&tu7i, a'este vise erau visate de 'ei *ai %uni &a*eni ai a'el&r vre*uri S ar ?i destul s+-l *enCi&n+* 1e Vir(ilu9 Visul ut&1i' al WR&*ei eterne: a su1ravieCuit '&la1sului I*1eriului a'tual 7i a d&*inat (Idnirea 1&liti'+ a 44

Eur&1ei vre*e de se'&le9 >arad&6al, a'est vis a ?&st adesea nutrit '3iar 7i de a'eia 'are 1rin l&(i'a 'redinCei l&r ar ?i ?&st *ai %ine 1r&teOaCi 8*1&triva a'estui ?i&r 7i 7ar* 8n7el+t&r9 @e ?a1t, vi4iunea unei WR&*e eterne: 'e d+inuie de-a 1ururea a d&*inat (Indirea 're7tin+ 1e t&t 1ar'ursul evului *ediu, atIt 8n est 'It 7i 8n vest9 Nu a e6istat ni*i' anar3i' 8n atitudinea 1ri*il&r 're7tini ?aC+ de I*1eriul R&*an9 Ori(inea Wdu*ne4eias'+: a Statului 7i a aut&rit+Cii sale a ?&st ?&r*al 8n7tinCat+ deOa de S?Intul >avel 7i '3iar el nu a avut ni'i un ?el de di?i'ultate atun'i 'Ind a ?+'ut re'urs la *a(istraCii r&*ani 7i la le(ea r&*an+9 Val&area 7i ?un'Cia 1&4itiv+ a Statului a ?&st ad*is+ '&*un 8n 'er'urile 're7tine9 C3iar 7i a'u4a vi&lent+ din A1&'alis1s+ nu a ?&st & e6'e1Cie9 Ceea 'e a ?&st denunCat a'&l& a ?&st nele(iuirea 7i nedre1tatea R&*ei a'tuale, nu 7i 1rin'i1iul &rdinii 1&liti'e9 Cre7tinii 1uteau, 8n sin'eritate de1lin+ 7i 8n %un+ 'redinC+, s+ 1r&teste4e in&'enCa l&r 1&liti'+ 8n tri%unalele r&*ane 7i s+ 1lede4e l&ialitatea l&r ?aC+ de I*1eriu9 @e ?a1t, 1ri*ii 're7tini se ru(au 'u dev&Cie 1entru Stat, 1entru 1a'e 7i &rdine 7i '3iar 1entru Ce4ari9 Se 1&ate (+si & *are sti*+ 1entru I*1eriul R&*an '3iar 7i 8n s'riit&ri 're7tini ai ti*1ului, 'are au ?&st n&t&rii 1entru re4istenCa l&r, 'a Ori(en 7i Tertulian9 WJusti?i'area: te&l&(i'+ a i*1eriului a a1+rut &ri(inal de ?a1t 8n 1eri&ada 1erse'uCil&r9 T&tu7i, l&ialitatea 're7tin+ a ?&st, din ne'esitate, & l&ialitate restrIns+9 Bine8nCeles, 're7tinis*ul nu a ?&st 8n ni'i un 'a4 & intri(+ de r+4vr+tire 7i 're7tinii nu au 8n'er'at 8n ni'i un ?el s+ r+st&arne &rdinea e6istent+, de7i 'redeau '+ 8n 'ele din ur*+ tre%uiau s+ se rese*ne4e9 @in 1un'tul de vedere r&*an, &ri7i'u*, 're7tinii nu 1uteau s+ a1ar+ r+4vr+tiCi, nu 1entru '+ ei erau 8n ni'i un ?el a*este'aCi 8n 1&liti'+, 'i t&'*ai 1entru '+ nu erau9 WIndi?erenCa: l&r 1&liti'+ 8i irita 1e r&*ani9 Ei se Cineau de1arte de interesele C&**&nAealt3-ului, la un ti*1 'riti' atun'i 'Ind a'esta se lu1ta 1entru e6istenC+9 Ei nu nu*ai '+ 1retindeau Wli%ertate reli(i&as+: 1entru sine9 Ei 1retindeau aut&ritate su1re*+ 1entru Biseri'+9 @e7i L*1+r+Cia lui @u*ne4eu era e*?ati' Wa?ar+ din a'east+ lu*e,: ea 1+rea a ?i & a*eninCare ?aC+ de L*1+r+Cia O*ni1&tent+ a O*ului9 Biseri'a era, 8ntr-un anu*e sens, un ?el de W*i7'are de re4istenC+: 8n I*1eriu9 T&Ci 're7tinii erau W&%ie'tat&ri s'ru1ul&7i9: Ei erau ?&rCaCi s+ re4iste &ri'+rei 8n'er'+ri a Winte(r+rii: l&r 8n ?a%ri'a I*1eriului9 @u1+ 'u* %ine s1us C3rist3&1er @avids&n, W're7tinis*ul nu a ?&st sin(ura 1utere 'e a r+*as 8n lu*e 'are nu 1utea ?i a%s&%it+ 8ntr-un *e'anis* (i(anti' al unui n&u stat servil9: Cre7tinii nu erau & ?a'Ciune 1&liti'+9 T&tu7i, l&ialitatea l&r avea & '&n&taCie W1&liti'+: i*ediat+9 S-a &%ervat '+ *&n&teis*ul 8nsu7i a ?&st & W1r&%le*+ 1&liti'+: 8n lu*ea anti'+ GEri' >eters&nH9 Cre7tinii erau 8n'linaCi s+ 1retind+ Waut&n&*ie: 1entru sine 7i 1entru Biseri'+9 Iat+ 'eea 'e nu 1utea '&n'e1e I*1eriul 7i ni'i nu 1utea 8nCele(e9 Ast?el, 'i&(nirea era inevita%il+, de7i ea *ai 1utea ?i a*Inat+9 Biseri'a a re1re4entat & 1r&v&'are 1entru I*1eriu, iar I*1eriul a re1re4enat & 1iatr+ de 1&ti'nire 1entru 're7tinis*9 II E1&'a lui C&nstantin este 1rivit+ unani* 'a 7i un 1un't de turnur+ 8n ist&ria 're7tin+9 @u1+ & a1ri(+ lu1t+ de ter(iversare 'u Biseri'a, I*1eriul R&*an a 'a1itulat 8n 'ele din ur*+9 Lnsu7i 'e4arul a ?&st '&nvertit 7i a 'erut 8n s*erenie s+ ?ie 1ri*it 8n Biseri'+9 Li%ertatea reli(i&as+ a ?&st 1r&*&vat+ ?&r*al 7i s-a e6tins e*?ati' 7i la 're7tini9 >r&1rietat+Cile '&n?is'ate au ?&st retr&'edate '&*unit+Cil&r 're7tine9 A'ei 're7tini 'are au su?erit li1suri 7i de1&rt+ri 8n anii 1erse'uCil&r au ?&st '3e*aCi 8na1&i 7i 1ri*iCi 'u &n&ruri9 45

@e ?a1t, C&nstantin &?erea Biser'ii nu nu*ai 1a'e 7i li%ertate, 'i dease*enea 1r&te'Cie 7i & '&&1erare strIns+9 Lntradev+r, el a 8nde*nat Biseri'a 7i liderii s+i s+ i se al+ture 8n *un'a de Wren&vare: I*1eriului9 A'east+ n&u+ turnur+ a 1&liCei 7i ta'ti'il&r i*1eriale a ?&st 1ri*it+ de 're7tini 'u a1re'iere, dar nu ?+r+ ni'i un ?el de Oen+ 7i sur1ri4+9 Ln ni'i un 'a4 r+s1unsul 're7tin la a'east+ n&u+ situaCie nu a ?&st unani*9 E6istau *ulCi 8ntre liderii 're7tini 'are au ?&st destul de 1re(+tiCi s+ 1ri*eas'+ ?+r+ ni'i & re4erv+ '&nvertirea 8*1+ratului 7i '&nvertirea 1r&ste'tiv+ a i*1eriului9 @ar nu 1uCini au ?&st a'eia 'are au ?&st te*+t&ri ?aC+ de *i7'area i*1erial+9 >entru a ?ii si(uri, a e6istat & %u'urie atun'i 'Ind au 8n'etat &stilit+Cile 7i 1entru li%ertatea ad&r+rii 1u%li'e 'are a ?&st a'u*a si(urat+ le(al9 >r&%le*a *aO&r+ nu a ?&st re4&lvat+ 7i era & 1r&%le*+ de '&*1le6itate e6tre*+9 Lntradev+r era & 1r&%le*+ ?&arte 1arad&6al+9 @eOa Tertulian a 8n'e1ut s+ 8ntre%e 'Iteva 8ntre%+ri 'iudate, de7i 8n ti*1ul s+u nu erau ni*i' *ai *ult de'It 8ntre%+ri ret&ri'e9 >uteau 'e4arii s+-l 1ri*eas'+ 1e Hrist&s 7i s+ 'read+ 8n ElT A'u*, evident Ce4arii a1arCieanu Wlu*ii9: Ei erau & 1arte inte(ral+ din ?a%ri'a Wse'ular+:, ecessarii saeculo$ >utea un 're7tin s+ ?ie un Ce4ar, adi'+, s+ a1arCin+ si*ultan 'el&r d&u+ &rdini a?late 8n '&n?li't, Biseri'a 7i lu*eaT G A!olo&eticum !"9!/H9 Ln ti*1ul lui C&nstatin a'easta era 8n'+ & (3i'it&are 7i & eni(*+, 8n 'iuda e?&rturil&r el&'vente ale lui Euse%iu al Ce4areei de a ela%&ra idea Wi*1eriului 're7tin9: >entru *ulCi 're7tini e6ista & '&ntradi'Cie l+untri'+ 8n 8nse7i a'est '&n'e1t9 Ce4arii erau ne'esar dedi'aCi 'au4ei Wa'estei lu*i9: Biseri'a nu era din a'east+ lu*e9 O?i'iul 'e4arului era intrise' Wse'ular9: Mai e6ista vreun l&' 1entru 8*1+raCi 'a 7i 8*1+raCi 8n str'tura '&*unit+Cii 're7tineT S-a su(erat re'ent '+ 1r&%a%il C&nstantin a ?&st in'&n?&rta%il 7i nesi(ur t&'*ai 8n a'est 1un't9 Se 1are '+ unul dintre *&tivele 1entru 'are 7i-a a*Inat 1r&1riul %&te4, 1In+ 8n 4ilele sale din ur*+ a ?&st t&'*ai senti*entul s+u 1al '+ era & in'&nveninC+ 8n sine s+ ?i W're7tin: 7i W'e4ar: 8n a'ela7i ti*19 C&nvertirea 1ers&nal+ a lui C&nstantin nu a 'au4at ni'i un ?el de 1r&%le*+9 @ar 'a 7i 8*1+rat el era dedi'at9 El tre%uia s+ 1&arte 1&vara 1&4iCiei sale adulate 8n I*1eriu9 El era 8n'+ un W'e4ar du*ne4eies'9: Ca 7i L*1+rat, el era 1uterni' i*1li'at 8n tradiCiile i*1eriului, &ri'It de *ult s-ar ?i &%li(at 1e sine s+ se des?a'+ 1e sine de ele9 Trans?erul re4istenCei i*1eriale 8ntr-un ou &ra7, din'&l& de a*intirile ve'3ii R&*e 1+(Ine a ?&st un si*%&l s1e'ta'ular al n&%ilului s+u e?&rt9 T&tu7i, 8nsu7i i*1eriul era la ?el de *ult 'a 7i *ai 8nainte, di*1reun+ 'u et&sul s+u aut&'rati', 'u t&ate 1ra'ti'ile 1+(Ine, in'lusiv ad&rarea 7i a!oteoza 'e4aril&r9 Ave* *&tive de 8n'redere s+ 'rede* 8n sin'eritatea 1ers&nal+ a lui C&nstantin9 F+r+ 8nd&ial+, el era adIn' '&nvins '+ 're7tinis*ul era sin(ura 1utere 'are 1utea rea1rinde tru1ul %&lnav al I*1eriului 7i s+-i ?urni4e4e un n&u 1rin'i1iu de '&e4iune 8n ni7te vre*uri de de4inte(rare9 Evident el era in'a1a%il s+-7i a%di'e aut&ritatea sa suveran+ sau s+ renunCe la lu*e9 Lntradev+r, C&nstantin a ?&st 1uterni' '&nvins '+, 1rin 1r&nia du*ne4eias'+, el a ?&st 8n'redinCat '+ 1r&nia du*ne4eias'+ l-a 8*1uterni'it 'u & *isuine 8nalt+ 7i s?Int+, '+ el a ?&st ales s+ resta%ileas'+ i*1eriul 7i s+-l resta%ileas'+ 1e & te*elie 're7tin+9 A'east+ '&nvin(ere, *ai *ult de'It &ri'e alt+ te&rie 1arti'ular+ 1&liti'+ a ?&st un ?a't&r de'isiv 8n ist&rie, a ?&st ?a't&rul de'isiv 8n 1&liCele sale 7i de ?a1t 8n *&dul s+u de '&ndu'ere9 SituaCia a ?&st intens a*%i(u+9 Tre%uia &are Biseri'a s+ a''e1te &?erta i*1erial+ 7i s+-7i asu*e & n&u+ dat&rieT A ?&st & &1&rtunitate de %un venit sau *ai *ult un '&*1r&*is 1eri'ul&sT @e ?a1t e61erienCa '&&1er+rii a1r&1iate 'u i*1eriul nu a ?&st 8n 8ntre(i*e ?eri'it+ 7i n&r&'&as+, '3iar 7i 8n 4ilele lui C&nstatin 'el Mare9 I*1eriul nu a 46

a1+rut a ?i un aliat u7&r sau '&n?&rta%il 7i ni'i un 1artener al Biseri'ii9 Su% su''es&rii lui C&nstantin t&ate in'&nvenienCele W'&&1er+rii: au devenit destul de evidente, '3iar 7i da'+ i(n&r+* 8n'er'area av&rtiv+ a lui Iulian de a resinstala 1+(Inis*ul9 Liderii Biseri'ii au ?&st &%li(aCi, 8n'+ &dat+, s+ 1r&v&a'e 8n'er'+rile 1ersistente ale Ce4aril&r de a7i e6er'ita su1re*a aut&ritate 8n 1r&%le*e reli(i&ase9 Ridi'area *&na3is*ului 8n se'&lul al 1atrulea nu a ?&st un a''ident9 A ?&st *ai *ult & 8n'er'are de a s'+1a 1r&%le*a i*1erial+ 7i de a '&nstrui & s&'ietate 're7tin+ Waut&n&*+: a?ar+ din (raniCele i*1eriului, Wa?ar+ din 'a*1anie9: >e de 'elalt+ 1arte, Biseri'a nu 1utea s'+1a de res1&nsa%ilitatea ei 1entru lu*e sau de a se 1reda dat&riei sale *isi&nare9 Lntradev+r, Biseri'a a ?&st interesat+ nu nu*ai 'u indivi4i, 'i 7i 'u s&'ietatea, '3iar 'u t&at+ u*anitatea9 C3iar 7i 8*1+r+Ciile a'estei lu*i tre%uiau aduse 8n 'ele din ur*+ la as'ultare ?aC+ de Hrist&s9 I*1eriul nu era 1re(+tit s+ lase Biseri'a sin(ur+ sau s+ se se &'u1e de aOut&rul 7i sluOirea ei9 Biseri'a era deOa & instituCie 1uterni'+, 1uterni'+ 1rin 'redinCa 7i dis'i1lina ei 7i r+s1Indit+ 1retutindeni, '3iar 7i 8n 'ele *ai uitate '&lCuri ale 1+*Intului l&'uit9 Ast?el, Biseri'a a ?&st ?&rCat+ 8n 'ele din ur*+ s+ intre 8n alianC+ 'u I*1eriul, din 'au4a 1resiunii du%le a v&'aCiei ei *isi&nare 7i a l&(i'ii tradiCi&nale a I*1eriului9 >e la s?Ir7itul se'&lului al 1atrulea 're7tinis*ul a ?&st 8n 'ele din ur*+ sta%ilit 'a 7i reli(ia &?i'ial+ a I*1eriului R&*an9 Su% Te&d&sie 'el Mare, I*1eriul R&*an s-a dedi'at ?&r*al 'au4ei 're7tine9 >+(Inis*ul a ?&st le(al inter4is 7i 1erse'utat9 WEre4ia: a ?&st '&nda*nat+ 8nde&%7te9 Statul s-a an(aOat 8n *enCinerea CredinCei Ort&d&6e9 >resu1u4iCile ?&r*ale ale n&il&r aranOa*ente erau U itatea Commo Fealt3Bului cre)ti $ E6ista d&ar & si &ur% societate cre)ti % '&*1re3ensiv+, 'are era 8n a'ela7i ti*1 & Biseri'+ 7i un Stat9 Ln a'east+ s&'ietate uni'+ e6itau di?erite &rdine sau W1uteri,: re*ar'ate 'lar dar '&relate a1r&a1iat, S Wdu3&vni'e7ti: 7i Wte*1&rale,: 5e''lesiasti'e: 7i W1&liti'e9: WS&'ietatea: 8nse7i era intrinse' Una9 A'east+ idee nu era 8n ni'i un 'a4 una n&u+9 Israeulul anti' a ?&st 8n a'ela7i ti*1 & L*1+r+Cie 7i & Biseri'+9 I*1eriul R&*an a ?&st din t&tdeuna & WinstituCie 1&li'ti'&-e''lesiasti'+:: 7i 7i-a *enCinut a'est 'ara'ter du%lu du1+ 'e a ?&st W8n're7tinat9: Ln C&**&nAealt3-ul 're7tin W8*%iseri'irea: 7i W'et+Cenia: nu era nu*ai W'&- e6tensive,: 'i si*1lu identi'e9 Nu*ai 're7tinii 1uteau ?i 'et+Ceni9 T&Ci 'et+Cenii erau &%li(aCi s+ ?ie &rt&d&'7i 8n 're4uri 7i '&*1&rta*ent9 A'est C&**&nAealt3 're7tin a ?&st '&n'e1ut 'a 7i & structur% .teocratic%0 si &ur%$ Mai *ult, I*1eriul R&*an s-a 1rivit se sine 8nt&tdeuna 'a 7i & W8*1+r+Cie universal+,: 'a 7i sin(ura L*1+rCie le(iti*+, sin(urul Wi*1eriu9: @in *&*ent 'e e6ista nu*ai & Biseri'+, Biseri'a Universal+, t&t a7a 1utea s+ e6iste nu*ai & 8*1+r+Cie, un I*1eriu e'u*eni'9 Biseri'a 7i L*1+r+Cia erau 8n 'ele din ur*+ & Sin(ur+ S&'ietate, indivi4i%il+ 7i nedivi4at+, & Sin(ur+ CivitasQRe!u'lica C3ristia a$ WUn sin(ur C&**&nAealt3 1entru t&at+ u*anitatea, '&n'e1ut 1arCial 'a 7i un I*1eriu S I*a(inea su1ravieCuit&are a R&*ei anti'e, dar 1rin'i1al 7i (eneral 'a 7i & Biseri'+ este s&'ietatea esenCial+ a a'elui lun(i 1eri&ade din ist&ria u*an+ 1e 'are & nu*i* evul *ediu9 A ?&st un ?a1t 7i nu & si*1l+ ideeX 7i t&tu7i era dease*enea 7i & idee 7i nu nu*ai un ?a1t: GSir Ernest BarFerH9 A ?&st & 8*1linire *&nu*ental+ 7i *a(ni?i'+, & vi4iune *+reaC+, & 1retenCie a*%iCi&as+9 @ar era 7i & 8*1linire a*%i(u+ 7i de r+u au(ur9 @e ?a1t, U du3&vni'es'ulV 7i 5te*1&ralul: nu 1uteau ?i inte(rate 'u adev+rat 8ntr-un sin(ur siste*9 Ve'3ile tensiuni '&ntinuau 8n sInul unei 5sin(ure s&'iet+Ci: 7i %alanCa 1uteril&r 8n C&**&nAeat3ul 're7tin a ?&st 8nt&tdeauna insta%il+ 7i nesi(ur+9 Ar ?i un ana'r&nis* s+ des'rie* a'east+ tensiune intern+ 8ntre 51uteri: 8n C&**&nAealt3-ul 're7tin 'a 7i un '&n?li't sau 'a 7i & 47

'&*1etiCie 8ntre Biseri'+ 7i Stat, '&n'e1ute 'a 7i d&u+ s&'iet+Ci distin'te, 'u s?ere de '&*1etenC+ 7i Ourisdi'Cie a1r&1iate9 Ln Evul *ediu, Biseri'a 7i Statul, 'a 7i d&u+ s&'iet+Ci distin'te, nu au e6istat 1ur 7i si*1lu9 C&n?li'tul a ?&st 8ntre 'ele d&u+ 51uteri: ale a'eleia7i s&'iet+Ci 7i t&'*ai 1entru a'est *&tiv au ?&st atIt de vi(ur&ase 7i de a'ute9 Cu 1rivire la a'est lu'ru nu a e6istat ni'i & di?erenC+ 1ri*ar+ 8ntre estul 7i vestul 're7tin, indi?erent 'It ar ?i ?&st 'ursul a'tual al eveni*entel&r 8n a'este d&u+ arii ale C&**&nAealt3-ului 're7tin9 >r&%le*a *aO&r+ era a'eia7i, 8n est 7i 8n vest S 1r&%le*a unei 5s&'iet+Ci 're7tine,: a unui 5I*1eriu S?Int9: A ?&st natural 'a a'east+ 1r&%le*+ s+ ?ii ?&st asu*at+ 'u ur(enC+ s1e'ial+ 8n di*ensiunea estului9 Ln est, 5s?Intul I*1eriu: a ?&st & realitate ?&r*ida%il+, 5un ?a1t tan(i%il 8n lu*ea a'tual+,: 8n ?ra4a lui Ja*es Br2'e, ti*1 'e 8n est era d&ar & idee 7i & 1retenCie9 @in vre*ea lui C&nstantin ini*a i*1eriului era 8n C&nstantin&1&l 7i nu*ai era 8n ve'3iul &ra7 al R&*ei9 >&vestea Bi4anCului a ?&st & '&ntinuare a ist&riei r&*ane9 Ln O''ident, &rdinea r&*an+ s-a de4inte(rat la & dat+ 1ri*ar+9 Ln est, a su1ravieCuit se'&le9 C3iar 7i 8n ve7*inte &rientale, Bi4anCul a '&ntinuat s+ ?ie 5L*1+r+Cia r&*anil&r,: '3iar 1In+ la s?Ir7it9 >r&%le*a 1rin'i1al+ a Bi4anCului a ?&st 1r&%le*a 5R&*ei eterne9: T&at+ (reutatea I*1eriului a ?&st si*Cit+ a'&l& *ai *ult de'It 8n O''ident9 A'est lu'ru a ?&st e6tre* de se*ni?i'ativ, adi'+, t&ate 51r&%le*ele %i4antine: rea1ar 8n &''ident, 'u a'eia7i ur(enC+ 7i a'eia7i a*%i(uitate, i*ediat 'e I*1eriul a ?&st re'&nstruit a'&l& su% Car&l 'el Mare 7i su''es&rii s+i9 Car&l 'el Mare s-a 1rivit e sine 'a 7i un su''es&r 'uviin'i&s al lui C&nstantin 7i Iustinian9 >retenCiile 7i 1&liCele sale 8n 1r&%le*e reli(i&ase au ?&st a1r&a1e identi'e 'u 'ele ale 'e4aril&r %i4antini9 S-a susCinut adesea '+ 8n Bi4anC, Biseri'a 7i-a 1redat 5li%ertatea: ei 8n *Iniile 'e4aril&r9 Siste*ul %i4antin a ?&st der&(at&riu eti'3etat 'a 7i 5'e4ar&1a1ist,: 'u 1resu1unerea '+ L*1+ratul a ?&st '&ndu'+t&rul a'tual al Biseri'ii, '3iar da'+ nu a ?&st ni'i&dat+ 8n'un&7tinCat '+ el este 'a1ul9 S-a s1us &dat+ '+ 8n Bi4anC Biseri'a 1ur 7i si*1lu a 8n'etat s+ *ai e6iste, adi'+ s+ e6iste 'a 7i & 5instituCie inde1endent+: 7i a ?&st 1ra'ti' redus+ la stadiul unui 5de1arta*ent reli(i&s al I*1eriului9: EvidenCa 'itat+ s1re susCinerea a'est&r a'u4e, la 1ri*a vedere, 1are a ?i a%undent+ 7i '&1le7it&are ?+r+ s+ trea'+ din'&l& de & e6a*inare *ai a1r&1iat+9 A'u4a de 5'e4ar&1a1is*: se *ai *enCine 8n'+ 8n anu*ite d&*enii9 Ea a ?&st e*?ati' res1ins+ de *ulCi studenCi '&*1etenCi ai Bi4anCului 'a 7i & si*1l+ ne8nCele(ere, 'a 7i un ana'r&nis* tendenCi&s9 L*1+raCii erau '&ndu'+t&rii S&'iet+Cii 're7tine, 8n 1r&%le*e reli(i&ase, dar nu au ?&st ni'i&dat+ '&ndu'+t&rii 1este Biseri'+9 >&vestea Bi4anCului a ?&st & aventur+ 8n 1&liti'a 're7tin+9 Ea a ?&st ?+r+ su''es 7i 'el *ai 1r&%a%il un eveni*ent ne?eri'it9 T&tu7i, tre%uie Oude'at 8n 1r&1rii ter*eni9 III Iustinian a de'larat a'el 1rin'i1iu de %a4+ al siste*ului 1&liti' %i4antin 8n 1re?aCa la N&vela a Basea, datat+ din "D *artie <,<)
5e6ist+ d&u+ daruri *aO&re 1e 'are @u*ne4eu le-a d+ruit &a*enil&r din *ila Sa 'ereas'+, 1re&Cia 7i aut&ritatea i*1erial+ S 3ieros; e 7i 'asileiaR sacerdotium 7i im!erium9 @intre a'estea, 1ri*a 1rive7te lu'rurile du*ne4eie7tiX ulti*a 1re4idea4+ asu1ra a?a'eril&r &*ene7ti 7i are de (riO+ de ele9 >ur'er4Ind din a'eia7i surs+, a*%ele 8*1&d&%es' viaCa ur*+9 Ni*i' nu este de &

48

i*1&rtanC+ *ai *are 1entru 8*1+raCi de'It de*nitatea 1re&Ciei, 1entru 'a ast?el 1re&Cii s+ se r&a(e 8n s'3i*% 1entru ei9 A'u*, da'+ 'ineva nu are ni'i un ?el de 1ri3an+ 7i este 1lin de 8n'redere 8n s1re @u*ne4eu 7i altul susCine 'u 'uvin'i&7ie 7i 'u dre1tate 8n &rdine 5'&**&nAealt3:-ul 8n'redinCat lui, va e6ista & anu*it+ ar*&nie sta%ilit+, 'are va ?urni4a 'eea 'e este nev&ie 1entru &a*eni9 >rin ur*are 7i n&i sunte* e6tre* de 1re&'u1aCi de adev+ratele d&'trine ins1irate de @u*ne4eu 7i de de*nitatea 1re&Cil&r9 Sunte* '&nvin7i '+ da'+ 87i *enCin de*nitatea l&r, *ari %ene?i'ii v&r 1ur'ede de la @u*ne4eu asu1ra n&astr+ 7i v&* Cine 'u dre1tate 'eea 'e 1&sed+* a'u* 7i s1re ad+u(ire v&* 1r&'ura a'ele lu'ruri 1e 'are nu le-a* asi(urat9 Un s?Ir7it ?eri'it 8n'&r&nea4+ t&tdeauna a'ele lu'ruri 'are au ?&st luate 8ntr-& *anier+ 'uviin'i&as+, a''e1ta%ile lui @u*ne4eu9 A'esta este 'a4ul 'Ind s?intele 'an&ane sunt Cinute 'u 'redin'i&7ie, 'an&ane 'are vin de la *+riCii A1&st&li, %ine'uvIntaCii *art&ri &'ulari 7i sluOit&ri al du*ne4eies'ului CuvInt, 1e 'are ei ni le-au tri*is n&u+ 7i 1e 'are S?inCii >+rinCi le-au Cinut 7i e61li'at9:

A'esta a ?&st 8n a'ela7i ti*1 un su*ar 7i un 1r&(ra*9 Iustinian nu v&r%ea de Stat sau de Biseri'+9 El a v&r%it des1re d&u+ sluOiri sau des1re d&u+ a(enCii 'are au ?&st sta%ilite 8n C&**&nAealt3-ul 're7tin9 Ele au ?&st nu*ite de a'eia7i aut&ritate du*ne4eias'+ 7i 1entru a'ela7i s'&1 ulti*9 Ca 7i un 5dar du*ne4eies',: 1uterea i*1erial+, im!erium, a ?&st 5inde1endent+: de 1re&Cie, sacerdotium$ T&tu7i a ?&st 5de1endent: de 7i 5su%&rd&nat: ei, a'elui s'&1 1entru 'are a ?&st du*ne4eie7te sta%ilit9 A'est s'&1 a ?&st *enCinerea 'redin'i&as+ 7i 1r&*&varea adev+rului 're7tin9 Ast?el, 5I*1eriul: nu a ?&st su%&rd&nat ierar3iei, t&tu7i era su%&rd&nat Biseri'ii 'are a ?&st un 'ust&de nu*it du*ne4eie7te al adev+rului 're7tin9 Ln alte 'uvinte, 1uterea i*1erial+ a ?&st 5le(iti*+: nu*ai di %u trul Biseri'ii9 Ln &ri'e 'a4, a ?&st su%&rd&nat+ esenCial 'redinCei 're7tine, ?iind le(at+ de 1&v+Cuirile 7i 8nde*nurile a1&st&lil&r 7i >+rinCil&r 7i 'u 1rivire la a'est lu'ru _li*itate: de ele9 Statutul le(al a L*1+ratului 8n C&**&nAealt3 de1indea de 1re4enCa 7i in?luenCa sa 8n Biseri'+, su% dis'i1lina 7i d&'trina sa 'an&ni'+9 Im!erium a ?&st 8n a'ela7i ti*1 & aut&ritate 7i & sluO%+9 Ter*enii a'estui servi'iu au ?&st 1u7i 8n re(ulile 7i re(ula*entele Biseri'ii9 Ln Our+*Intul s+u de 8n'&r&nare, L*1+ratul tre%uia s+ *+rturiseas'+ 'redinCa 're7tin+ 7i s+ ia un v&t de as'ultare ?aC+ de de'retele Sin&adel&r E''lesiale9 A'estea nu erau & si*1l+ ?&r*alitate9 5Ort&d&6ia era su!er a#io alitatea Biza #ului, ele*entul 1ri*ar al vieCii Statului 7i &a*enil&r: GI9 I9 S&F&l&vH9 L&'ul L*1+ratului 8n siste*ul %i4antin era 8nalt 7i a'la*at9 El era 8n'&r&nat 'u un 3al& de s1lend&are te&reti'+9 Cere*&nialul 'urCii era %&(at 7i ela%&rat 7i era distin't & 'ere*&nie reli(i&as+, un ritual, a1r&a1e un ?el de 5Litur(3ie i*1erial+9: T&tu7i, 8*1+ratul nu era ni*i' *ai *ult de'It un lai'9 El avea & anu*it+ 1&4iCie 8n Biseri'+ 7i & 1&4iCie destul de 1r&e*inent+ 7i 8nalt+9 T&tu7i era & 1&4iCie lai'+9 E6ista un &?i'iu s1e'ial 8n Biseri'+ re4ervat lai'il&r9 L*1+raCii nu a1arCineau ierar3iei &%i7nuite a Biseri'ii9 Ei nu era 8n ni'i un ?el 5sluOit&rii CuvIntului 7i a tainel&r9: Un anu*it 'ara'ter 51re&Ces': le 1utea ?i atri%uit 7i 8ntradev+r a'est lu'ru a ?&st adese&ri a?ir*at 7i susCinut9 Ln &ri'e 'a4, era v&r%a de & 51re&Cie s1e'ial+: a 'leri'il&r9 Lntradev+r, L*1+ratul era un *are de*nitar 8n Biseri'+, dar 8ntr-un sens s1e'ial, 'are nu este u7&r de de?init e6a't9 Indi?erent 'are a ?&st sensul &ri(inar al ritualului Ln'&r&n+rii I*1eriale S 7i se 1are '+ &ri(inal era de?init & 'ere*&nie stri't 5se'ular+:, 8n 'are '3iar 7i 1atriar3ul a'tiva 'a 7i un sluOit&r 'ivil S (radual s-a de4v&ltat 8ntr-un ritual sa'ru, un sacrame tale, da'+ nu '3iar & 5tain+: &%i7nuit+, 8n s1e'ial atun'i 'Ind era '&*%inat+ 'u ritualul 5un(erii,: un ritual e''lesiasti' 49

distin't, '&n?erit de Biseri'+9 Ritualurile Ln'&r&n+rii I*1eriale '&nver( & '&n'e1Cie 8n 8ntre(i*e 5'&nsa'raCi&nal+: a 1uterii te*1&rale9 >r&%a%il, a'est a''ent 5te&'rati' a ?&st 7i *ai 1uterni' 8n O''ident de'It 8n Bi4anC9 Este s1e'i?i' se*ni?i'ativ '+ ritualul in'ludea un Our+*Int s&le*n de a as'ulta 'u 'redin'i&7ie t&ate rInduielile Biseri'ii 7i *ai 1resus de &ri'e s+ 1+stre4e ne7tir%ite 'redinCa &rt&d&6+, 8n '&n?&r*itate 'u S?intele S'ri1turi 7i rInduielile Sin&adel&r9 >un'tul 'ru'ial al 1r&%le*ei este 1retenCia rInduielil&r 5te*1&rale: 7i a 8ndat&riril&r l&r, 5de a ?i 're7tin: 7i de a 8nde1linii 8n '&n?&r*itate anu*ite dat&rii 're7tine 8n dre1tul 1r&1riu, 'a 7i 8ndat&rirea l&r 1r&1rie9 A'east+ 1retenCie i*1li'a & '&nvin(ere '+ 1ri*ar 5se'ularul: 8nsu7i a ?&st 8ntr-un sens, 5s?Int9: Lntr-& s&'ietate 're7tin+ ni*i' nu 1&ate ?i 5se'ular9: S-ar 1utea ar(u*enta '+ a'east+ 1retenCie a ?&st adesea li1sit+ de sin'eritate, ni*i' *ai *ult de'It & *as'+ 1entru *&tivele 7i interesele lu*e7ti9 T&tu7i, este evident '+ 8n *ulte *&tive S 7i ai'i ar tre%ui s+ a''entu+*, 8n t&ate situaCiile *aO&re 7i 'ru'iale S a'east+ 1retenCie a ?&st li1sit+ de sin'eritate9 AtIt Iustinian 'It 7i Car&l 'el Mare S 1entru a 'ita 'ele *ai s1e'ta'ulare 'a4uri S au ?&st adIn' sin'eri 8n 8n'er'area l&r de a ?i 5'&ndu'+t&ri 're7tini: 7i s+ 1r&nunCe 'au4a lui Hrist&s, avInd 8n vedere '+ 1&liCele l&r erau des'3ise 'riti'is*ului9 S-a a?ir*at 8nde&%7te '+ dat&ria 8*1+ratului a ?&st s+ 5a1ere: 'redinCa Biseri'ii, 1rin t&ate *iOl&a'ele dis1&ni%ile 'are 8i st+teau la dis1&4iCie, in'lusiv 5sa%ia,: dar *ai 8ntIi de t&ate 1rintr-& le(islaCie 'uviin'i&as+9 Lnt&tdeauna se 'rea & tensiune &ri de 'Ite &ri L*1+raCii Bi4antini 7i *ai 1resus de &ri'e Iustinian a ?+'ut 'u *ai *ulte &'a4ii9 Ln 1rin'i1iu, a'est lu'ru nu a ?&st 1este '&*1etenCa l&r 'uviin'i&as+9 Nu erau interesaCi ni'i 51uritatea: 'redinCei: 7i ni'i stri'teCea 'an&anel&r, a'estea ?iind 5& 1r&%le*+ 1ur 'leri'al+9: L*1+raCil&r tre%uia s+ le 1ese de 5drea1ta 'redinC+: a 1&1ulaCiei9 Nu le era inter4is s+ ai%+ 1r&1riile l&r '&nvin(eri te&l&(i'e9 @a'+ dre1tul la & de'i4ie ?&r*al+ 8n 1r&%le*e de 'redinC+ 7i dis'i1lin+ a1arCinea 1re&Ci*ii S 7i a'est dre1t nu a ?&st ni'i&dat+ '&ntestat 7i res1ins S dre1tul de a ?i 1re&'u1aCi 'u 1r&%le*e d&'trinare nu 1utea ?i ne(at ni'i unui lai', ni'i *+'ar dre1tul de a e61ri*a '&nvin(eri reli(i&ase, 8n s1e'ial 8n 1eri&ade de '&n?u4ie 7i '&n?li't d&'trinar9 Evident, L*1+raCii 87i 1uteau ridi'a v&'ea *ai 1uterni' 7i *ai i*1resi&nant de'It &ri'ine alt'ineva 7i s+-7i ?&l&seas'+ 51uterea: l&r G!otestasH 'u s'&1ul de a susCine a'ele '&nvin(eri 1e 'are le 1uteau susCine, 8n sin'eritate de1lin+ 7i 1e 'ele 'are 'redeau a ?i &rt&d&6e9 T&tu7i '3iar 7i 8n a'est 'a4 L*1+raCii tre%uiau s+ a'Ci&ne4e 1rin ni7te 'anale 1&trivite9 Ei tre%uiau s+-7i i*1un+ v&inCa sau (Indirea 1este ierar3ia Biseri'ii, lu'ru 'are au 8n'er'at s+-l ?a'+ nu &dat+ 'i de *ai *ulte &ri, ?&l&sind une&ri vi&lenCa une&ri a*eninC+rile sau alte&ri *et&de &%ie'Ci&nale9 F&r*a le(al+ 7i 'an&ni'+ tre%uia s+ ?ie &%servat+ 8n &ri'e 'a49 A a'Ci&na 8n 1r&%le*e reli(i&ase ?+r+ a'&rdul 7i '&n'urenCa 1re&Ci*ii a ?&st evident ulta viresBul 1uterii I*1eriale, din'&l& de & '&*1etenC+ 'uviin'i&as+9 A%u4urile ?la(rante a Ce4aril&r Bi4antini nu tre%uie i(n&rate9 >e de alt+ 1arte, este evident '+ 8n ni'i un 'a4 8*1+raCii nu a ?&st 1lini de su''es atun'i 'Ind au 8n'er'at s+ *ear(+ 8*1&triva 'redinCei Biseri'ii9 Biseri'a 8n Bi4anC a ?&st destul de 1uterni'+ s+ re4iste 1resiunii I*1eriale9 L*1+raCii au (re7it 8n a i*1une asu1ra Biseri'ii un '&*1r&*is 'u arienii, & re'&n'iliere 1re*atur+ 'u *&n&?i4iCii, i'&n&'las*ul 7i la & dat+ *ai tIr4ie, & 5reuniune: a*%i(u+ 'u R&*a)
5Ni*i' nu era *ai ?als de'It a'u4a de Ce4ar&1a1is* 'are este adus+ 8*1&triva Biseri'ii Bi4antine S a'u4a '+ Biseri'a a '&n?erit & as'ultare servil+ &rdinel&r L*1+ratului '3iar 7i 8n s?era reli(i&as+9 Este adev+rat '+ L*1+ratul era 8nt&tdeauna 1re&'u1at 'u a?a'erile e''lesialeX el se

50

str+duia s+ *enCin+ sau s+ i*1un+ unitatea d&(*ati'+, dar 1retenCiile lui nu erau 8nt&tdeauna re'un&s'ute 'u su1unere9 Lntradev+r, Bi4antinii au devenit &%i7nuiCi 'u idea '+ & &1&4iCie &r(ani4at+ 8n ?aCa v&inCei i*1eriale 8n 1r&%le*e reli(i&ase era n&r*al+ 7i le(iti*+999 F+r+ ni'i & sus1i'iune 1arad&6al+ ist&ria reli(i&as+ a Bi4anCului 1&ate ?i re1re4entat+ 'a 7i un '&n?li't 8ntre Biseri'+ 7i Stat, un '&n?li't din 'are Biseri'a a ie7it indis'uta%il 8nvin(+t&are9 GHenr2 Gr[(&ireH9

Este dis'uta%il da'+, 8n 'ursul ti*1ului, in?luenCa a'tual+ 7i 1resti(iul Biseri'ii 8n Bi4anC au 'res'ut9 Ln le(+tur+ 'u a'easta, E!a a&o&a, un d&'u*ent '&nstitutiv al s?Ir7itului 'elui de al n&u+lea se'&l este se*ni?i'ativ 7i instru'tiv9 Se 1are '+ a1arent nu a ?&st ni*i' *ai *ult de'It & s'3iC+, 'are nu a ?&st 1r&*ul(at+ ni'i&dat+ &?i'ial9 S'3iCa a ?&st 1r&%a%il 1re(+tit+ de F&tie, ?ai*&sul 1atriar39 Anu*ite 1r&1&rCii ale d&'u*entului au ?&st in'&r1&rate 8n '&*1ilaCiile le(ale de *ai tIr4iu 7i au 1ri*it & 'ir'ulaCie lar(+9 Ln &ri'e 'a4, d&'u*entul re?le'ta '&n'e1Cia 'urent+ a unei relaCii n&r*ale 8ntre L*1+rat 7i ierar3ie, 8*1+rat 'are la a'el ti*1 d&*ina9 >rin'i1alul *&tiv a ?&st a'ela7i 'a 7i 8n Iustinian9 A'u* a ?&st ela%&rat 'u *ai *are 1re'i4ie 7i e*?a4+9 Adunarea '&nstitutiv+, !oliteia, este '&*1us+ din 'Iteva 1+rCii 7i *e*%rii9 @intre a'e7tia 'ei *ai i*1&rtanCi 7i *ai ne'esari sunt 8*1+ratul 7i 1atriar3ul9 E6ist+ un 1aralelis* evident 8ntre a'este d&u+ 1uteri9 >a'ea 7i 1r&s1eritatea &a*enil&r de1ind de a'&rdul 7i unani*itatea 8ntre 1uterea i*1erial+ 7i 1re&Ci*e9 L*1+ratul este '&ndu'+t&rul su1re*9 T&tu7i, s'&1ul '&ndu'erii i*1eriale era %ene?i'enCa, euer&esia$ Este & idee ve'3e, *&7tenit+ din ?il&s&?ia 1&liti'+ elen+9 Ln '&ndu'erea sa L*1+ratul tre%uia s+ 8*1uterni'eas'+ OustiCia9 L*1+ratul tre%uia s+ ?ie %ine instruit 8n d&'trinele 'redinCei 7i s+ ?ie evlavi&s9 El tre%uia s+ a1ere 7i s+ 1r&nunCe 8nv+C+turile s'ri1turii 7i a sin&adel&r9 >rin'i1ala sa dat&rie era s+ asi(ure 1a'ea 7i ?eri'irea 1entru su?letul 7i tru1ul su%ie'Cil&r s+i9 L&'ul 1atriar3ului nu este 'u ni*i' *ai 1reO&s9 SPatriar3ul este u c3i! viu )i a imat al lui Hristos$0 Ln t&ate 'uvintele 7i ?a1tele el tre%uie s+ 'aute adev+rul9 El tre%uie s+ ?ie r+sti(nit ?aC+ de lu*e 7i s+ ?ie viu 8n Hrist&s9 Cel&r ne'redin'i&7i el tre%uie s+ le ?ie un e6e*1lu 1rin s?inCenia vieCii sale9 El tre%uie s+ se str+duias'+ s+ adu'+ 8na1&i ereti'ii 8n Car'ul adev+ratei Biseri'i9 El tre%uie s+ ?ie dre1t 7i i*1arCial ?aC+ de &ri'e &*9 Ln ?aCa 8*1+ratului el tre%uia s+ v&r%eas'+ ?+r+ ni'i & ru7ine 8n a1+rarea dre1tei 'redinCe9 Nu*ai 1atriar3ului 8i este dat+ aut&ritatea de a inter1reta rInduielile 1+rinCil&r 7i el tre%uie s+ '&ndu'+ 1unerea 8n 1ra'ti'+ a ?a1tel&r l&r9 Bine8nCeles, a'easta ar ?i un ta%l&u ideali4at9 Realitatea a'tual+ a ?&st *ult *ai 8ntune'at+ 7i *ai a*%i(u+9 L*1+raCii au ?&st 8nt&tdeauna 'a1a%ili s+ in?luenCe4e ale(erea 1atriar3il&r 7i s+ aranOe4e 1rin di?erite *iOl&a'e 7i *anevre de1&4iCia 'andidaCil&r ne1&triviCi la tr&n9 >e de alt+ 1arte, 1atriar3ii aveau a*1le resurse 8n eventualitatea unei re4istenCe 8n ?aCa 1uterii i*1eriale dintre 'are sus1endarea 7i e6'&*uni'area nu au ?&st dintre 'ele *ai nese*ni?i'ative9 T&tu7i, *&delul ideal, du1+ 'u* a ?&st el 1&rtreti4at 8n E!a a&o&a 7i altundeva, nu a ?&st ni'i&dat+ uitat9 5Cea *ai se*ni?i'ativ+ te&rie a ?&st 'ea a E!a a&o&ii* >atriar3ul 7i L*1+ratul, 'a 7i aliaCi nu 7i 'a rivali, lu'ru esenCial 1entru 1r&s1eritatea 1&liCel&r de '&ndu'ere a estului r&*an S a*%ele 1+rCi ale unui sin(ur &r(anis*: GN&r*an H9 Ba2nesH9 Te&ria unui 5(uvern dual: 8ntr-un sin(ur '&**&nAealt3 a ?&st 8n de &%7te a''e1tat+ 8n Evul *ediu, atIt 8n este 'It 7i 8n vest9 Te&ria a avut versiuni di?erite 7i diver(ente9 Era tre'utul '&*un al a*%el&r 1artide '&*1etitive 8n vest, CurCiali7tii 7i I*1eriali7tii, 1a1alitatea 7i S?Intul I*1eriu9 Biseri'a a ?&st vi't&ri&as+ 8n lu1ta ei 'u I*1eriul 8n &''ident9 Era t&tu7i & vi't&rie 1re'ar+9 Sensul lui Can&ssa a ?&st a*%i(uu9

51

>retenCiile te&'rati'e ale I*1eriului au ?&st 8nvinse9 >e sa'r+ lun(+, a'easta a dus la & 5se'ulari4are: a'ut+ a 1uterii te*1&rale 8n S&'ietatea O''idental+9 A a1+rut & s&'ietate 1ur 5se'ular+,: 1entru 1ri*a dat+ 8n ist&ria 're7tin+9 Ln '&n?&r*itate, s&'ietatea 5du3&vni'eas'+,: Biseri'a, a ?&st de1lin 5'leri'ali4at+9: Tensiunile nu sau di*inuat, ni'i nu s-au 8*%lIn4it sau 'al*at9 Misiunea 5te&'rati'+: a Biseri'i a ?&st (rav redus+ 7i '&*1r&*is+9 Unitatea C&**&nAealt3-ului 're7tin a ?&st ?rInt+9 Ln &rient, Biseri'a nu a avut ni'i & vi't&rie s1e'la'ular+ ?aC+ de I*1eriu9 I*1a'tul 1uterii i*1eriale 1e 1r&%le*ele e''lesiale au ?&st a1+s+t&are 7i de *ulte &ri detri*entele9 T&tu7i, 8n 'iuda tutur&r a%u4uril&r 7i e7e'uril&r i*1eriale, C&**&nAeat3-ulul Bi4antin 7i-a *enCinut 1In+ la ?inal 'ara'terul 5'&nse'raCi&nal: 're7tin9 CredinCa 7i su1unerea ?aC+ de stat nu au ?&st ni'i&dat+ div&rCate sau se1arate una de alta9 Bi4anCul a '+4ut 'a 7i & L*1+r+Cie 're7tin+, su% 1&vara (r&a4ni'ei ei 1retenCii9 I% M&na3is*ul a ?&st, 8n *are *+sur+, & 8n'er'are de a evada de 1r&%le*a i*1erial+9 >eri&ada lu1tei a*are 8ntre Biseri'+ 7i I*1eriu, su% 'e4arii ariani4at&ri din se'&lul al 1atrulea, a ?&st dease*enea 7i 1eri&ada e6tensiunii *&na3ale9 A ?&st un ?el de n&u 7i i*1resi&nant 5e6&d9: I*1eriul a 1rivit 8nt&tdeauna a'est 5e6&d,: 4%&rul 8n de7ert, 'a 7i & a*eninCare a 1retenCiil&r sale 7i a 8nse7i e6istenCei lui, din ti*1urile S?Intului Atanasie la 'ruda 1erse'uCie a *&na3il&r de L*1+raCii i'&n&'la7ti9 S-a su(erat de *ulte &ri '+ &a*enii 1+r+seau 5lu*ea: 1ur 7i si*1lu 1entru a s'+1a de (reutatea vieCii s&'iale, 'u t&ate dat&riile 7i &%li(aCiile ei9 Este (reu de v+4ut 'u* viaCa 8n s+l%+ti'ie 1utea ?i 5u7&ar+: 7i 5la6+9: Era 8ntradev+r & viaC+ (rea, 'u 1r&1riile (re7eli 7i 1eri'&le9 Este adev+rat '+ 8n O''ident la a'el ti*1 &rdinea r&*an+ se de4*e*%ra a?lIndu-se 8ntr-un (rav 1eri'&l 7i 1arCial distrus+ de inva4ii %ar%are9 Fri'i 7i te*eri a1&'ali1ti'e au 1+truns 8n ini*ile *ult&ra, & a7te1tare a unui s?Ir7it i*inent al ist&riei9 T&tu7i, nu (+si* *ulte din a'este ur*e de ?ri'+ a1&'ali1ti'+ 7i s'rierile >+rinCil&r de7ertului9 M&tivele l&r 1entru de4ertare erau destul de di?erite9 Ln est, unde a a1+rut *i7'area *&na3al+, I*1eriul 're7tin era 8n 1r&'es de 're7tere9 Ln 'iuda tutur&r a*%i(uit+Cil&r 7i neaOunsuril&r, era 8n'+ & 1riveli7te i*1resi&nant+9 @u1+ atIt de *ulte de'ade de su?erinCe 7i 1erse'uCii, 5a'east+ lu*e: 1+rea a ?i des'3is+ 1entru 'u'erirea 're7tin+9 >r&s1e'tiva su''esului era lu*in&as+9 Cei 'are au ?u(it 8n 1ustie nu au 8*1+rt+7it a'este a7te1t+ri9 Ei nu aveau ni'i un ?el de 8n'redere 8n 5i*1eriul 8n're7tinat9: Ei erau ne8n're4+t&ri ?aC+ de t&ate 58n'er'+rile 7i 1r&*&v+rile 're7tine ale i*1eriului9: Ei 1+r+seau L*1+r+Cia lu*eas'+, indi?erent 'It de *ult ar ?i ?&st ea de 58n're7tinat+,: 'u s'&1ul de a '&nstrui adev+rata 8*1+r+Cie a lui Hrist&s 8n n&ul 1+*Int al 1r&*isiunii, 5din'&l& de 1&rCi,: 8n de7ert9 Ei au ?u(it nu atIt de *ult de de4astrele lu*ii, 'It de *ult de 5(riOile lu*e7ti,: de le(+turile 'u lu*ea, '3iar 7i su% stindardul lui Hrist&s, de 1r&s1eritatea 7i se'uritatea lu*ii9 SIr(uinCele *&na3ale nu erau & '+utare du1+ 5e6tra&rdinar: sau ?a1te 7i 8*1liniri 5su1ra&*ene7ti9: A''entul as'eti' esenCial, 'el 1uCin 8n stadiul 1ri*ar al de4v&lt+rii, nu '&nsta 8n a lua v&turi 5s1e'iale: sau 5e6'e1Ci&nale:, 'i *ai *ult de a du'e la 8nde1linire a'ele v&turi '&*une 7i esenCiale, 1e 'are le-a luat ?ie'are 're7tin la %&te49 M&na3is*ul 8nse*na *ai 8ntIi de &ri'e 5renunCare,: & renunCare t&tal+ la 5a'east+ lu*e,: 'u t&at+ 1ati*a 7i 1&*1a ei9 T&Ci 're7tinii tre%uiau s+ renunCe la 5lu*e: 7i s+ 1lede4e & l&ialitate nedivi4at+ sin(urului @&*n, Iisus Hrist&s9 Lntradev+r, ?ie'are 're7tin 87i lua de ?a1t v&tul 52

s+u de su1unere t&tal+ la iniCierea lui 're7tin+9 Este 'It se 1&ate de se*ni?i'ativ '+ *+rturisirea *&na3al+, atun'i 'Ind a ?&st 8n 'ele din ur*+ sta%ilit+, a ?&st sta%ilit+ t&'*ai 1e %a4a ritualului %a1tis*al 7i *+rturisirea 're7tin+ a 8n'e1ut a ?i 1rivit+ 'a 7i un ?el de 5al d&ilea %&te49: @a'+ era & '+utare de 5des+vIr7ire: 8n nev&inCele *&na3ale, 5des+vIr7irea: nu a ?&st 1rivit+ 'a 7i 'eva 51arti'ular: sau &1Ci&nal, 'i 'a 7i un *&d de viaC+ &%li(at&riu9 @a'+ era un 5ri(&ris*,: a'est ri(&ris* 1utea 1retinde 1entru sine aut&ritatea Evan(3eliei9 Este dease*enea se*ni?i'ativ ?a1tul '+, 8n'+ de la 8n'e1ut, a''entul 1rin'i1al 8n v&tul *&na3al a ?&st 1lasat 1e renunCarea 5s&'ial+9: N&vi'ele tre%uia s+ renunCe la lu*e, s+ devin+ un str+in 7i un 1elerin, un str+in 8n a'east+ lu*e, 8n t&ate &ra7ele 1+*Inte7ti, la ?el 'u* 7i Biseri'a era d&ar & 5str+in+: 8n &ra7ul 1+*Intes', !ari?ousa 1e 1+*Int9 Evident, a'easta a ?&st & '&n?ir*are a v&turil&r %a1tis*ale '&*une9 Lntradev+r, t&Ci 're7tinii se 1resu1unea '+ renunCau la lu*e 7i s+ l&'uias'+ 8n ea 'a 7i str+ini9 A'easta nu i*1li'a un dis1reC ?aC+ de lu*e9 Evident, a'easta a ?&st & '&nvin(ere a v&turil&r '&*une %a1tis*ale9 >re'e1tul 1utea ?i '&nstruit 'a 7i & '3e*are la re?&r*a 7i *Intuirea lu*ii9 S?Intul Vasile 'el Mare, 1ri*ul le(islat&r al *&na3is*ului &riental, a ?&st dis1erat 1re&'u1at 'u 1r&%le*a re'&nstru'Ciei s&'iale9 El 1rivea 'u & te*ere (rav+ 1r&'esul de4inte(r+rii s&'iale, 'are a ?&st atIt de evident a(ravat 8n vre*ea sa9 C3e*area sa la ?&r*area '&*unit+Cil&r *&na3ale a ?&st de ?a1t, & 8n'er'are de a rea1rinde du3ul *utualit+Cii 8ntr-& lu*e 'are se 1are '+ 7i-a 1ierdut &ri'e ?el de ?&rC+ de '&e4iune 7i &ri'e ?el de res1&nsa%ilitate s&'ial+9 A'u*, 're7tinii tre%uiau s+ dea d&vada unei n&i s&'iet+Ci, 'u s'&1ul de a '&ntra%alansa tendinCele distri%utive ale e1&'ii9 S?Intul Vasile a ?&st 1uterni' 8n '&nvin(erea sa '+ &*ul era esenCial & ?iinC+ s&'ial+ sau 51&liti'+,: nu una s&litar+ S zoo ?oi o i?o $ El 1utea 8nv+Ca a'estea atIt din s'ri1tur+ 'It 7i din Arist&tel9 S&'ietatea 1re4ent+ a ?&st '&nstruit+ 1e & te*elie (re7it+9 C&nse'vent, tre%uia s+ ne retra(e* sau s+ renunC+* la lu*e9 @u1+ S?Intul Vasile, un &* tre%uia s+ ?ie & 1ers&an+ 5?+r+ a'&1eri7: 8n a'east+ lu*e, aoi?os, sin(ura sa 'as+ era Biseri'a9 El tre%uia s+ iese a?ar+ sau s+ ?ie s'&s a?ar+ din t&ate stru'turile s&'iale e6istente S ?a*ilie, &ra7, I*1eriu9 El tre%uia s+ rene(e t&ate &rdinile lu*ii, s+ renunCe la t&ate le(+turile 7i &%li(aCiile9 El tre%uia s+ 8n'ea1+ din n&u9 Ulti*ul &%i'ei sau re(ul+ de a s'3i*%a nu*ele la luarea v&turil&r a ?&st un si*%&l s1e'ta'ular al ru1erii sale radi'ale 'u viaCa de *ai 8nainte9 M&na3ii 1+r+ses' s&'ietatea a'estei lu*i 'u s'&1ul de a se al+tura unei alte s&'iet+Ci sau de a a'tuali4a 8ntr-& unitate de1lin+ ?a1tul '+ sunt *e*%rii 8ntr-& alt+ '&*unitate, 'are este Biseri'a9 F&r*a d&*inant+ de *&na3is* era 'ea 5'en&%iti'+,: viaCa 8n '&*un9 ViaCa s&litar+ 1&ate ?i l+udat+ 'a 7i & e6'e1Cie 1entru 'Iteva 1ers&ane 1arti'ulare, dar a ?&st ?&arte des'uraOat+ 'a 7i & re(ul+ '&*un+9 A''entul 1rin'i1al '+dea 1e as'ultare, 1e 1le'area v&inCei9 5C&*unitatea: a ?&st 8nt&tdeauna 1rivit+ 'a 7i & *anier+ n&r*al+ 7i *ai ade'vat+ a vieCii as'eti'e9 O *+n+stire 8nse*na '&&1erare, 5un tru1,: & *i'+ Biseri'+9 C3iar 7i ere*iCii nu tr+iau de &%i'ei sin(uri, 'i 8n '&l&nii s1e'iale, su% '&ndu'erea unui '&ndu'+t&r sau (3id s1e'ial9 A'est 'ara'ter '&*unal al *&na3is*ului a ?&st 1uterni' rea''entuat de S?9 Te&d&r Studitul, *arele re?&r*at&r al *&na3is*ului %i4antin G#<.-$!DH9 S?Intul Te&d&r a insistat '+ nu a e6istat ni'i un ?el de 1&run'+ a vieCii s&litare 8n Evan(3elie9 @&*nul 8nsu7i a tr+it 8ntr-& '&*unitate 'u u'eni'ii S+i9 Cre7tinii nu sunt indivi4i inde1endenCi, 'i ?raCi, *e*%rii ai tru1ului lui Hrist&s9 Mai *ult, nu*ai 8n '&*unitate 1&t ?i de4v&ltate 7i 1ra'ti'ate ade'vat virtuCile 're7tine ale *il&steniei 7i as'ult+rii9 53

Ast?el, *&na3ii 1+r+seau lu*ea 1entru a '&nstrui, 1e s&lul vir(in al de7ertului, & N&u+ S&'ietate, 1entru a &r(ani4a a'&l&, du1+ M&del Evan(3eli', adev+rata '&*unitate 're7tin+9 M&na3is*ul 1ri*ar nu a ?&st & instituCie e''lesial+9 Era & *i7'are s1&ntan+, un a't s1&ntan9 A ?&st dease*enea distin't o mi)care laic%9 Luarea s?intel&r v&turi a ?&st de?initiv des'uraOat+, 'u e6'e1Cia v&turil&r su1eri&ril&r 7i '3iar stareCii au ?&st adesea lai'i9 Ln ti*1urile 1ri*are, 1re&Cii de *ir din ve'in+tate au ?&st invitaCi s+ '&ndu'+ servi'iile '&*unit+Cii sau da'+ nu s+ asiste la sluO%ele Biseri'ii de du*ini'a9 Statul *&na3al s-a distins 'lar de 'el 'leri'9 5>re&Cia: a devenit & de*nitate 7i & aut&ritate 7i a ?&st 1rivit+ 'a ?iind 'u (reu '&*1ati%il+ 'u viaCa as'ult+rii 7i 1&'+inCei, 'are a stat la *ie4ul 7i 8n ini*a e6istenCei *&na3ale9 Anu*ite '&n'esiuni au ?&st ?+'ute, &ri7i'u*, din n&u, dar *ai *ult relu'tant9 >e de-a 8ntre(ul, 8n est *&na3is*ul 7i-a 1+strat 'ara'terul lai' 1In+ ast+4i9 Ln '&*unit+Cile de la Muntele At3&s, a'east+ r+*+7iC+ ulti*+ a ve'3iului re(i* *&na3al, nu*ai 'ICiva au dre1turile de '&ndu'ere 7i 'a 7i & re(ul+ ni'i nu tre%uie s+ le rIvneas'+9 A'est lu'ru este ?&arte se*ni?i'ativ9 M&na3is*ul a tr+it distin'Cia 1ri*ar+ 8ntre 'leri'ii 7i lai'ii din Biseri'+9 A ?&st & &rdine 1arti'ular+ 8n 'el *ai de1lin ?el9 M+n+stirile erau 8n a'ela7i ti*1 '&*unit+Ci ad&rat&are 7i e'3i1e de *un'+9 M&na3is*ul a 'reat & 5te&l&(ie s1e'ial+ a *un'ii,: '3iar 7i a *un'ii *anuale 8n 1rivat9 Mun'a nu a ?&st 8n ni'i un ?el un ele*ent su%sidar sau se'undar al vieCii *&na3ale9 Li a1arCinea 1r&1riei e6istenCe9 5Lenea: era 1rivit+ 'a 7i un vi'iu instin'tiv 7i (rav, distru'tiv du3&vni'e7te9 O*ul a ?&st 'reat 1entru *un'+9 Mun'a nu tre%uia s+ ?ie e(&ist+9 Tre%uia s+ *un'i* 1entru s'&1ul 7i %ene?i'iu '&*un 7i 8n s1e'ial s+ ?i* 'a1a%ili s+ aOut+* 1e 'ei nev&ia7i9 @u1+ 'u* a a?ir*at S?Intul Vasile, 51rin *un'+ s'&1ul a7e4at 8n ?aCa tutur&r este aOut&rarea nev&ia7il&r, nu asi(urarea 1r&1riei ne'esit+Ci: G Re&ulae fuisius tractate, /!H9 Mun'a tre%uia s+ ?ie & e61resie a s&lidarit+Cii s&'iale, la ?el de %ine 'a 7i & %a4+ 1entru sluOirea 7i *il&stenia s&'ial+9 @e la S?Intul Vasile 1rin'i1iul a ?&st 1reluat de Benedi't de Nursia9 @ar deOa S?Intul >a3&*ie, 1ri*ul 1r&*&t&r al *&na3is*ului 'en&%iti' 8n E(i1t, 1redi'a 5Evan(3elia *un'ii '&ntinue: G1entru a ?&l&sii ?ra4a re(retatului e1is'&1 Kennet3 Kir'FH9 Ce o'iuBul s+u la Ta%ennisi a ?&st '&n'&*itent & a7e4are, un '&le(iu 7i da'+ a* 1utea s1une 5un la(+r de *un'+9: >e de alt+ 1arte, '&*unitatea sa de *un'+ era 8n 1rin'i1iu, & 5s&'ietate n&n-a'3i4itv+9: Unul dintre 1rin'i1alele v&turi *&na3ale era ne(area '&*1let+ a tutur&r 1&sesiunil&r, nu nu*ai & si*1l+ 1r&*isiune a s+r+'iei9 Nu e6ista ni'i un ?el de l&' 1entru ni'i un ?el de 51r&1rietate 1rivat+: 8n viaCa unui *&na3 'en&%iti'9 A'east+ re(ul+ a ?&st de *ulte &ri a''entuat+ 'u ri(iditate9 M&na3ii nu tre%uiau s+ ai%+ ni'i *+'ar d&rinCe 1rivate9 @u3ul 51r&1riet+Cii: a ?&st 1uterni' res1ins 'a 7i r+d+'ina ulti*+ a '&ru1Ciei din viaCa u*an+9 S?Intul I&an Hris&st&* 1rivea 51r&1rietatea 1rivat+: 'a 7i r+d+'ina tutur&r relel&r s&'iale9 @istin'Cie re'e dintre 5'e este al *eu: 7i 5'eea 'e este al t+u: era, 8n &1inia sa, destul de in'&*1ati%il+ 'u *&delul unei ?r+Ciet+Ci iu%it&are, din 'Ite se 1&ate vedea 8n a 1atra Evan(3elie9 El 1utea ad+u(a 8n a'est *&*ent 7i aut&ritatea lui Ci'er&) ullam autem !rivata atura$ Lntradev+r, 1entru S?Intul I&an, 51r&1rietatea: a ?&st invenCia ti'+l&as+ a &*ului, ea nu re1re4int+ 7i intenCia lui @u*ne4eu9 El era (at+ s+ i*1un+ asu1ra 8ntre(ii lu*i dis'i1lina ri(id+ *&na3al+ a 5n&n-1&sesiunii: 7i as'ult+rii de dra(ul eli%er+rii lu*ii9 Ln &1inia sa, *+n+stirile se1arate ar tre%ui s+ e6iste a'u*, 1entru 'a 8ntr-& 4i 8ntrea(a lu*e s+ devin+ ase*enea unei *+n+stiri9 @u1+ 'u* %ine s-a s1us *ai re'ent, 5*&na3is*ul a ?&st & rea'Cie instin'tiv+ a du3ului 're7tin 8*1&triva re'&n'ilierii er&nate 'u vea'ul de a'u* 1e 'are '&nversiunea 54

i*1eriului ar ?i 1utut-& Ousti?i'a: G>^re L&uis B&u2erH9 A'easta ?&st un vi(ur&s adu'+t&r a*inte a 5nelu*es'ului: Biseri'ii 're7tine9 A ?&st dease*enea & 1r&v&'are 1uterni'+ i*1eriului 're7tin, 'are atun'i se a?la 8n 1r&'esul '&nstru'Ciei9 A'est lu'ru nu se 1utea 8nde1linii ?+r+ & reali1ire9 C&n'esiuni '&nsidera%ile tre%uiau ?+'ute9 M+n+stirile, 'a 7i re(ul+ erau s'utite de ta6are 7i li s-au '&n?erit nu*er&ase i*unit+Ci9 Ln 1ra'ti'+, a'este 1rivile(ii au dus la & se'ulari4are a'ut+ a *&na3is*ului9 Ori(inal ele au 8nse*nat & re'un&a7tere, (arantat+ '3iar nev&it, a unei 5e6tra-terit&rialit+Ci: *&na3ale9 >e de alt+ 1arte, *ulte *+n+stiri au ?&st s'utite 'an&ni' de Ourisdi'Cia e1is'&1il&r l&'ali9 Ln ti*1ul '&ntr&versei i'&n&'laste, inde1endenCa *&na3is*ului s-a *ani?estat '&n7tient 8n Bi4anC9 >In+ la s?Ir7itul Bi4anCului, *&na3is*ul a '&ntinuat 'a 7i un &rdin s&'ial 1arti'ular, 8n tensiune '&ntinu+ 7i 1er1etu+ 'u i*1eriul9 Evident, *&na3is*ul a'tual nu a aOuns ni'i&dat+ la nivelul 1rin'i1il&r 7i standardel&r lui9 A'east+ se*ni?i'aCie ist&ri'+ st+ t&'*ai 8n 1rin'i1iile lui9 La ?el 'a 7i 8n i*1eriul 1+(In unde Biseri'a era un ?el de 5*i7'are de re4istenC+,: mo a3ismul era u fel de Smi)care de reziste #%0 1 societatea cre)ti %$ % Ln N&ul Testa*ent 'uvIntul 5Biseri'+,: e??lesia, a ?&st ?&l&sit 8n d&u+ sensuri di?erite9 >e de & 1arte, den&ta O sin(ur+ Biseri'+, Biseri'a 'at&li'+ 7i universal+, & sin(ur+ *are '&*unitate a tutur&r 'redin'i&7il&r, uniCi 58n Hrist&s9: Era & ?&l&sinC+ te&l&(i'+ 7i d&(*ati'+ a ter*enului9 >e de alt+ 1arte, ter*enul, ?&l&sit la 1lural, den&ta '&*unit+Cile 're7tine l&'ale sau '&n(re(aCiile 're7tine din l&'uri 1arti'ulare9 Era un sens des'ri1tiv al 'uvIntului9 Fire'are '&*unitate l&'al+ sau Biseri'+ era 8ntr-un anu*e sens su?i'ent+ 1rin sine 7i inde1endent+9 Era & unitate 1ri*ar+ sau un sin(ur ele*ent al 8ntre(ii stru'turi e''lesiale9 Era t&'*ai Biseri'a 8ntr-& anu*it+ l&'alitate, Biserica a?lat+ 8n 51ere(rinare,: !aroi?ousa, din a'est sau a'el &ra79 Avea 8n sine 1lin+tatea vieCii sa'ra*entale9 L7i avea 1r&1ria sluOire9 Se 1&ate a?ir*a 'u *ult+ 'ertitudine la 8n'e1utul 'elui de al d&ilea se'&l, 'el 1uCin, ?ie'are '&*unitate l&'al+ era '&ndus+ de 1r&1riul e1is'&1, e!isco!os$ El a ?&st 1rin'i1alul 7i 1r&%a%il e6'lusiv, sluOit&rul tutur&r tainel&r Biseri'ii sale, 1entru tur*a sa9 @re1turile sale 8n 1r&1ria '&*unitate au ?&st re'un&s'ute de t&at+ lu*ea 7i e(alitatea tutur&r e1is'&1il&r l&'ali a ?&st 8n7tiinCat+9 A'esta este 8n'+ un 1rin'i1iu 1ri*ar al dre1tului 'an&ni' 'at&li'9 Unitatea tutur&r '&*unit+Cil&r l&'ale a ?&st 8nde&%7te 8n7tiinCat+, 'a 7i un arti'&l de 'redinC+9 T&ate Biseri'ile l&'ale, indi?erent 'It de 8*1+rCite 7i de dis1ersate 8n a'east+ lu*e, la ?el 'a ni7te insule 8ntr-& *are 8nv&l%urat+, erau esenCial & sin(ur+ %iseri'+ 'at&li'+, mia e??lesia cat3oli?e$ A'easta a ?&st *ai 8ntIi de &ri'e 5unitatea de 'redinC+: 7i 5unitatea tainel&r,: *+rturisit+ de 8n7tiinCare 7i re'un&s'ut+ *utual, 8n le(+tura iu%irii9 C&*unit+Cile l&'ale se a?lau 8ntr-un inter'urs sta%il, 8n '&n?&r*itate 'u 'ir'u*stanCele9 Uni'itatea Biseri'ii a ?&st 1uterni' si*Cit+ 1uterni' 8n a'east+ 1eri&ad+ 1ri*itiv+ 7i a ?&st 1r&?esat+ 8n di?erite ?eluri) 5Un @&*n, & 'redinC+, un %&te4, un @u*ne4eu 7i >+rinte al tutur&r9: GE?eseni /)<, DH9 Or(ani4area e6tern+ era sla%+9 Ln 1ri*ii ani ai Biseri'ii, '&nta'tele au ?&st *enCinute de '+l+t&riile 7i su1rave(3erea a1&st&lil&r9 Ln e1&'a su%-a1&st&li'+ ele au ?&st *enCinute de vi4itele &'a4i&nale ale e1is'&1il&r, 1rin '&res1&ndenC+ 7i alte ?eluri si*ilare9 >e la s?Ir7itul se'&lului al d&ilea, su% 1resiunile un&r interese '&*une s-a de4v&ltat &%i'eiul de a Cine 5sin&ade,: adi'+ adun+ri ale e1is'&1il&r9 5Sin&adele: adi'+ '&n'iliile erau t&tu7i 55

ni7te 8ntIlniri &'a4i&nale, 'u e6'e1Cia 1r&%a%il a 'el&r din n&rdul A?ri'ii, 8ntr-& 4&n+ de restri'Cie 7i 1entru un s'&1 '&*un9 Ele nu s-au de4v&ltat 8ntr-& instituCie 1er*anent+9 Nu*ai 8n se'&lul al treilea a avansat 1r&'esul de '&ns&lidare 7i a dus la ?&r*area 51r&vin'iil&r e''lesiale,: 8n 'are erau '&&rd&nate 'Iteva Biseri'i l&'ale su% 1re7edinCia e1is'&1ului din 'a1itala 1r&vin'iei9 Or(ani4aCiile au6iliare se 1are '+ au ur*at divi4iunil&r ad*inistrative ale I*1eriului, 'are a ?&st de ?a1t sin(ura 1r&'edur+ natural+9 Aut&n&*ia 5l&'al+: a ?&st 8n'+ 1+strat+ 7i Cinut+ 1uterni'9 E1is'&1ul 1rin'i1al al 1r&vin'iei, *itr&1&litul, nu era ni*i' *ai *ult sau *ai 1uCin de'It 1re7edintele '&r1ului e1is'&1al al 1r&vin'iei 7i 1re7edintele sin&adel&r, avInd & anu*it+ aut&ritate e6e'utiv+ nu*ai din 1artea tutur&r e1is'&1il&r9 El nu era aut&ri4at s+ inter?ere4e 'u ad*inistraCia &%i7nuit+ a un&r distri'te 1arti'ulare ale e1is'&1il&r, 'are sunt a'u* 'un&s'ute 'a 7i 5di&'e4e9: @e7i 8n 1rin'i1iu e(alitatea tutur&r e1is'&1il&r a ?&st 1uterni' *enCinut+, t&tu7i anu*ite s'aune au devenit 1r&e*inente) R&*a, Ale6andria, Anti&3ia, E?es, 'a s+ *enCi&na* 1e 'ele *ai i*1&rtante9 S-a aOuns 8n a'east+ situaCie 8n se'&lul al 1atrulea9 MaO&ritatea a'est&r sin&ade sau '&n'ilii au ?&st 8ntIlniri e6tra&rdinare, '&nvenite 1entru anu*ite *&tive, 1entru a dis'uta anu*ite 1r&%le*e ur(ente de interes '&*un9 MaO&ritatea a'est&r sin&ade s-au &'u1at de 1r&%le*e de d&'trin+ 7i 'redinC+9 S'&1ul 1rin'i1al era s+ se d&%Indeas'+ unani*itate 7i a'&rd 8n 1un'tele 1rin'i1ale 7i s+ 8*1uterni'eas'+ unani*itate 8n &rdine 7i ad*inistraCie9 >e de alt+ 1arte, Biseri'a tre%uia s+ se '&n?runte a'u* 'u & n&u+ 1r&%le*+9 >resu1unerea ta'it+ a identit+Cii 1ri*are 8ntre Biseri'+ 7i I*1eriu 'erea & de4v&ltare *ai ulteri&ar+ a a'estui *&del ad*inistrativ9 Siste*ul 1r&vin'ial, deOa 8n e6istenC+, a ?&st a''e1tat ?&r*al 7i 1us 8n 1ra'ti'+9 S-a luat 8n '&nsiderare & viit&are 'entrali4are9 @in *&*ent 'e C&**&nAealt3ul era unul 7i indivi4i%il, un anu*it 1aralelis* a tre%uit s+ ?ie sta%ilit 8ntre &r(ani4area i*1eriului 7i stru'tura ad*inistrativ+ a Biseri'ii9 Gradual s-a 1r&*&vat te&ria 'el&r 'in'i 1atriar3ate, !e trarc3ie$ S-au su(erat 'in'i s'aune e1is'&1ale 1rin'i1ale) R&*a, C&nstantin&1&l, Ale6andria, Anti&3ia 7i Ierusali*9 Un statut inde1endent a ?&st de'ernat Biseri'ii din Ci1ru luInd 8n '&nsiderare &ri(inea a1&st&li'+ 7i (l&ria anti'+9 Ceea 'e a ?&st *ai i*1&rtant a ?&st '+ s-a 8*1uterni'it siste*ul sin&dului9 Sin&dul de la Ni'ea a de'is 'a Sin&adele 1r&vin'iale s+ ?ie Cinute de d&u+ &ri 1e 1ar'ursul anului GCan&nul <H9 Ln '&n?&r*itate 'u &%i'eiul sta%ilit, '&*1etenCa l&r in'ludea, *ai 8ntIi, t&ate 1r&%le*ele de 'redinC+ 7i de interes '&*un 7i 8n al d&ilea rInd 1r&%le*e '&ntr&versiale 'are 1uteau s+ a1ar+ 8n 1r&vin'ie 7i dease*enea a1el la '&n(re(aCiile l&'ale9 Se 1are '+ siste*ul nu a lu'rat %ine sau u7&r9 Sin&dul de la Cal'ed&n a &%servat '+ sin&adele nu au ?&st Cinute &%i7nuit, 'eea 'e a dus la ne(liOarea a?a'eril&r i*1&rtante 7i la de4&rdine 7i a a?ir*at rInduiala de *ai 8nainte GCan&nul ".H9 Bi t&tu7i siste*ul nu a ?un'Ci&nat9 Iustinian a tre%uit s+ '&n'3id+ '+ sin&adele se 1uteau 8ntIlnii nu*ai & sin(ur+ dat+ 1e an G9ovela ",#9/H9 Sin&dul din Trulan GD."-D.!H a '&di?i'at t&at+ le(islaCia 'an&ni'+ de *ai 8nainte, de'retInd '+ 8ntIlnirile tre%uie Cinute anual iar a%senCa s+ ?ie 1ede1sit+ 1rintr-un avertis*ent ?r+Ces' GCan&nul $H9 Ln 'ele din ur*+, al @&ilea Sin&d din Ni'ea a '&n?ir*at '+ e1is'&1ii din 1r&vin'ii s+ se 8ntIlneas'+ anual, 1entru a dis'uta 51r&%le*e 'an&ni'e 7i evan(3eli'e: 7i s+ re4&lve 51r&%le*e: 'u 'ara'ter 'an&ni'9 S'&1ul siste*ului a ?&st evident9 A ?&st & 8n'er'are de a 'rea & instanC+ 5*ai 8nalt+: 8n 1r&%le*e de ad*inistraCie, deasu1ra s'aunului e1is'&1al, 'u s'&1ul de a d&%Indii *ai *ult+ uni?&r*itate 7i '&e4iune9 T&tu7i, 1rin'i1iul aut&rit+Cii e1is'&1ale 8n '&*unit+Cile l&'ale a ?&st 8n'+ Cinut 'u ?er*itate9 @&ar '+ 8n a'el ti*1 un e1is'&1 nu *ai era 'a1ul unei 56

sin(ure '&*unit+Ci l&'ale, 'i un 5di&'e4an,: adi'+ un 'a1 al unui anu*it distri't, '&*1use din 'Iteva '&*unit+Ci 'are erau su% as'ultarea dire't+ a anu*it&r 1re&Ci sau 1re4%iteri9 Nu*ai e1is'&1ii a'tivi, adi'+, 'ei 'are au ?&st de ?a1t 8n servi'iu aveau Ourisdi'Cia 7i aut&ritatea de a ?un'Ci&na 'a 7i e1is'&1i, de7i e1is'&1ii a?laCi 8n retra(ere le Cineau rIndul 7i &n&area9 Ni*eni nu 1utea ?i 3ir&t&nit e1is'&1 sau 1re&t, 'u e6'e1Cia unui titlu 5de?init,: 'eea 'e 8nsea*n+ & tur*+ 1arti'ular+9 Nu e6ista ni'i un ?el de 5sluOire 8n *as+9: L&(i'a sin(ular+ a C&**&nAeat3ului 're7tin 1+rea '+ *ai i*1li'+ 8n'+ un 1as9 >uterea I*1erial+ era 'entrat+ 8ntr-un sin(ur 8*1+rat9 Nu era l&(i' 'a 1re&Cia, ierar3ia s+ ai%+ 7i ele un 'a1T A'est lu'ru s-a 1retins de ?a1t, da'+ 1entru ni7te *&tive '&*1lete de 1a1ii R&*ei9 Ba4ele a'tuale ale 51retenCiil&r r&*ane: '&nstau 8n 1ri*atul S?Intului >etru 7i 1e 1rivile(iile a1&st&li'e ale S'aunului s+u9 @ar, 8n '&nte6tul ideii de C&**&nAelt3, a'este 1retenCii au ?&st 8nCelese inevita%il 'a 7i 1retenCii 1entru 1ri*atul i*1eriului9 5>ri*atul &n&arei: a ?&st i*ediat &?erit e1is'&1ului R&*ei, 'u a''entul 1e ?a1tul '+ R&*a era 'a1itala anti'+ a i*1eriului9 A'u*, &dat+ 'u trans?erul de 'a1ital N&ului Ora7 al lui C&nstantin, 'are a devenit & 5N&u+ R&*+,: 1rivile(iile e1is'&1ului de C&nstantin&1&l tre%uiau luate 8n '&nsiderare9 Ln '&n?&r*itate al @&ilea Sin&d E'u*eni' GC&nstantin&1&l, ,$"H s-a a'&rdat e1is'&1ului de C&nstantin&1&l 51rivile(iul de &n&are,: ta !res'eia tes times, du1+ e1is'&1ul R&*ei, 'u & re?erinC+ des'3is+ la ?a1tul '+ 5C&nstantin&1&lului era N&ua R&*+9: GCan&nul ,H9 A'easta l-a 1us 1e e1is'&1ul de C&nstantin&1&l deasu1ra 'elui de Ale6andria 8n lista 1re'edentel&r e''lesiale, s1re *area *Inie 7i &?ens+ a a'estuia din ur*+9 Ln le(+tur+ 'u a'easta s-a 8nde*nat (ra%ni' '+ a'east+ *+rire a S'aunului din C&nstantin&1&l a vi&lat 1rer&(ativele 5S'aunel&r A1&st&li'e,: *ai 1re'is, a 'el&r ?&ndate de A1&st&li, dintre 'are Ale6andria era unul din 'ele *ai renu*ite, 'a 7i S'aunul S?Intului Mar'u9 T&tu7i, Sin&dul de la Cal'ed&n a re'&n?ir*at de'i4ia la ,$"9 1rivile(iile R&*ei, re7edinCa L*1+ratului 7i a Senatului, tre%uiau s+ ai%+ 1rivile(ii si*ilare GCan&nul !$H9 A'east+ de'i4ie a 1r&v&'at & indi(nare vi&lent+ 8n R&*a 7i al KKVIII-lea Can&n de la Cal'ed&n a ?&st res1ins de Biseri'a R&*an+9 A ?&st inevita%il, &ri7i'u*, 'a 1resti(iul 7i in?luenCa e1is'&1ului de C&nstantin&1&l s-a 'reas'+9 Ln C&**&nAealt3-ul 're7tin era n&r*al 1entru e1is'&1ul din &ra7ul i*1erial s+ ?ie 8n 'entrul ad*inistraCiei e''lesiale9 >e vre*ea sin&dului de la Cal'ed&n, *ai e6ista 8n C&nstantin&1&l, di*1reun+ 'u e1is'&1ii, un '&r1 '&nsulatativ de e1is'&1i re4idenCi, s; odos e demousa, 'are a'Ci&nau 'a un ?el de 5sin&d: 1er*anent9 Era l&(i' 'a 8n 'ursul ti*1ului, e1is'&1ul de C&nstantin&1&l s-a 87i asu*e titlul de 51atriar3 e'u*eni',: indi?erent 'are ar ?i ?&st 8nCelesul e6a't 7i &ri(inal le(at 'u nu*ele9 >ri*ul e1is'&1 'are 7i-a asu*at a'est titlu a ?&st I&an >&stit&rul G<$!<.,H 7i a'est lu'ru nu 1utea s+ nu 1r&v&a'e 1r&teste din 1artea R&*ei9 S?Intul Gri(&rie 'el Mare, 1a1a, a a'u4at 1atriar3ul de *Indrie 7i ar&(anC+9 Nu a e6istat ni'i un ?el de ar&(anC+ 1ers&nal+, -- 1atriar3ul era un as'et sever 7i s*erit, 51&stit&rul: S 'i era 8n 'au4+ l&(i'a I*1eriului Cre7tin9 Catastr&?ele 1&liti'e din est, adi'+ inva4ia 1ersan+ 7i 'u'erirea ara%+, di*1reun+ 'u se1araCiile *&n&?i4iCil&r 7i nest&rienil&r 8n Siria 7i E(i1t, au redus r&lul anti'el&r *ari S'aune 8n a'ele arii 7i a'est lu'ru a a''elerat ridi'area s'aunului de C&nstantin&1&l9 Cel 1uCin, de facto, 1atriar3ul a devenit e1is'&1ul 7e? 8n Biseri'a 8n I*1eriul &riental9 Este se*ni?i'ativ '+ E!a a&o&a a v&r%it des'3is des1re 1atriar3ul C&nstantin&1&lului9 El a ?&st 1artea &1us+ a 8*1+ratului9 Ln a'east+ vre*e 8ns+ unitatea 1&liti'+ a i*1eriului a ?&st deOa ru1t+9 Bi4anCul a devenit deOa un i*1eriu &riental9 S-a ?&ndat un alt i*1eriu rival 8n O''ident, su% '&ndu'erea lui Car&l 'el Mare9 57

@u1+ & 1eri&ad+ de inde'i4ie, s'aunul R&*ei a luat 1artea lui Car&l 'el Mare9 >e de alt+ 1arte, e61ansiunea *isi&nar+ 8ntre slavi 8n se'&lele al n&u+lea 7i al 4e'elea a *+rit 'u *ult aria Ourisdi'Ciei '&nstantin&1&litane9 Este un ?a1t re'un&s'ut de t&at+ lu*ea '+ 5unitatea r&*an+,: !a8 roma a, a ?a'ilitat e61ansiunea *isi&nar+ a Biseri'ii, 'are nu *ai 8n ni7te e6'e1Cii rare au *ers din'&l& de (raniCele I*1eriului, limes Roma us$ Este dease*enea evident '+ unitatea e*1iri'+ a Biseri'ii a ?&st atIt de re1ede a'tuali4at+ t&'*ai ?iind'+ I*1eriul era unul, 'el 1uCin 8n 1rin'i1iu 7i 8n te&rie9 A'ele Cinuturi 'are erau a?ar+ din I*1eriu se 1&triveau destul de u7&r 'u unitatea instituCi&nal+ a Biseri'ii9 Identitatea ?a'tual+ a 1rin'i1alel&r &r(ani4aCii e''lesiale a i*1eriului au 'reat & di?i'ultate '&nsidera%il+ 1entru a'ele Biseri'i 'are erau din'&l& de (raniCa i*1eriului9 Cel *ai evident e6e*1lu este Biseri'a din >ersia, 'are a ?&st &%li(at+ s+ se retra(+ din unitatea 'u O''identul deOa 8n /" 7i s+ se '&nstituie 1e sine 'a 7i & unitate inde1endent+, t&'*ai ?iind'+ %iseri'a din &''ident era *ult 1rea le(at+ 'u I*1eriul R&*an, un du7*an al >ersiei9 Ru1erea a ?&st 'au4at+ de ?a't&ri n&n-te&l&(i'i 7i s-a li*itat la nivelul ad*inistraCiei9 Ast?el, 5unitatea r&*an+: a ?&st 8n a'ela7i ti*1 un *are de4avantaO 7i un 3andi'a1 1entru *isiunea Biseri'ii9 A'u*, 1&ate ?i a?ir*at re4&na%il '+ 8n 1eri&ada de dinainte de C&nstantin, Biseri'a nu a de4v&ltat ni'i un ?el de &r(ani4aCie 'are ar ?i 1utut s+ & ?a'+ s+ a'Ci&ne4e aut&ritativ la & s'ar+ 'u adev+rat 5e'u*eni'+9: >ri*a a'Ciune 'u adev+rat e'u*eni'+ a ?&st Sin&dul de la Ni'ea, 8n ,!<, Primul =i od Ecume ic$ Sin&adele au intrat deOa 8n tradiCia Biseri'ii9 Ni'ea a ?&st 1ri*ul sin&d din t&at+ Biseri'a 7i a devenit *&delul tutur&r 'el&rlalte Sin&ade E'u*eni'e 'are s-au Cinut su%se'vent9 >entru 1ri*a dat+ a 1utut ?i au4it+ v&'ea 8ntre(ii Biseri'i9 Ori7i'u*, *e*%rii sin&dului erau 'u (reu e'u*eni'i, 8n 8nCelesul unei re1re4ent+ri a'tuale9 Au ?&st d&ar 1atru e1is'&1i din &''ident 7i e1is'&1ul R&*ei a ?&st re1re4entat de d&i 1re4%iteri9 Au ?&st 1re4enCi nu*ai 'ICiva e1is'&1i *isi&nari din &rient9 MaO&ritatea e1is'&1il&r 1re4enCi au venit din Siria, E(i1t 7i Asia Mi'+9 A'est lu'ru este adev+rat 'u t&ate 'elelalte Sin&ade E'u*eni'e su%se'vente, re'un&s'ute 8n Biseri'a Ort&d&6+ 1In+ la al d&ilea Sin&d E'u*eni' din Ni'ea, #$#9 @estul de 'iudat, nu (+si* 8n sursele n&astre 1ri*are ni'i un ?el de re(ula*ente 'u 1rivire la &r(ani4aCia sin&adel&r e'u*eni'e9 Se 1are '+ nu au e6istat ni7te re(uli sau *&dele de '&ndu'ere ?i6e9 Ln sursele 'an&ni'e nu e6ist+ ni'i & sin(ur+ *enCiune 'u 1rivire la sin&dul e'u*eni', 'a 7i & instituCie 1er*anent+, 'are tre%uia s+ se 8ntIlneas'+ 1er*anent '&n?&r* unei s'3e*e aut&ritative9 Sin&adele e'u*eni'e ele se di?erenCiau su%stanCial de a'ele sin&ade l&'ale 7i 1r&vin'iale 'are se 1resu1uneau a se 8ntIlnii anual, 1entru a tran4a'Ci&na di?erite te*ati'i 7i 1entru a e6er'ita ?un'Cia unei su1ervi4iuni uni?i'at&are9 Aut&ritatea sin&adel&r e'u*eni'e era *are, ulti*+ 7i &%li(at&are9 Sin&adele erau 8ntIlniri e6tra&rdinare 7i &'a4i&nale9 A'easta e61li'+ de 'e ni'i un Sin&d E'u*eni' nu a ?&st Cinut din #$#9 Ln Orient, a e6istat & '&nvin(ere adIn' '+ nu *ai tre%uiau Cinute alte sin&ade, din'&l& de nu*+rul sa'ru de 57a1te9: Nu a e6istat ni'i un ?el de te&rie a Sin&adel&r e'u*eni'e 8n te&l&(ia esti'+ sau 8n dre1tul 'an&ni' al estului9 Cele 7a1te sin&adele re1re4entau 'ele 7a1te daruri ale lui @u*ne4eu, du1+ 'u* e6ist+ 7a1te daruri ale @u3ului SInt sau 7a1te taine9 Aut&ritatea e'u*eni'+ avea un 'ara'ter 5su1er'an&ni':9 Biseri'a esti'+, 'el 1uCin, nu 7tia de ni'i un ?el de 5te&rie '&n'iliar+: a ad*inistraCiei, 'u e6'e1Cia de la nivel l&'al9 O ast?el de te&rie a ?&st ela%&rar+ 8n &''ident, 8n Evul Mediu, 8n ti*1ul a'elei 5*i7'+ri sin&dale: 8n Biseri'a O''idental+, 8n

58

lu1ta 'u 'entrali4area 1a1al+ 'res'Ind+9 Nu are ni'i un ?el de le(+tur+ 'u &r(ani4area Biseri'ii 1ri*are, 8n s1e'ial 8n est9 Se 7tie *ult 1rea %ine '+ L*1+raCii au luat 1arte a'tiv+ la Sin&adele E'u*eni'e 7i une&ri au 1arti'i1at la deli%er+rile '&n'iliere, 'a de e6e*1lu, C&nstantin la Ni'ea9 Sin&adele au ?&st de &%i'ei '&nv&'ate de de'rete i*1eriale 7i de'i4iile l&r au ?&st '&n?ir*ate de re'un&a7terea i*1erial+, 1rin 'are li s-a &?erit aut&ritatea &%li(at&rie le(al+ 8n I*1eriu9 Ln anu*ite 'a4uri, iniCiativa a ?&st luat+ de L*1+rat, du1+ 'u* a ?&st 8n 'a4ul 'elui de al Cin'ilea Sin&d E'u*eni', la C&nstantin&1&l, <<,, unde 1resiunea 7i vi&lenCa L*1+ratului, 8nsu7i *arele L*1+rat Iustinian, a ?&st atIt de evident+ 7i de4astr&as+9 A'estea sunt ?a1tele 'are sunt 'itate de &%i'ei 'a 7i d&vad+ 1entru Ce4ar&1a1is*ul %i4antin9 Indi?erent 'e ?el de in?luenC+ au avut L*1+raCii asu1ra sin&adel&r 7i indi?erent de 1resiunea 'are sa e6er'itat, sin&adele au ?&st de?initiv adun+ri de e1is'&1i 7i nu*ai ei au avut aut&ritatea de a v&ta9 >resiunea I*1erial+ a ?&st un ?a1t 7i nu un dre1t9 R&lul a'tiv al L*1+raCil&r 8n '&nv&'area sin&adel&r 7i *arele l&r interes 8n a'este 1r&%le*e sunt '&*1let de 8nCeles 8n '&nte6tul unui C&**&nAealt3 're7tin indivi4i%il9 Este evident adev+rat '+ Sin&adele e'u*eni'e au ?&st 8ntr-un anu*e sens 5sin&ade I*1eriale,: die Reic3s?o zilei , Sin&adele I*1eriului9 Nu tre%uie s+ uit+* '+ I*1eriul a ?&st un Oi?oume e$ @a'+ 5e'u*eni': 8nse*na d&ar 5I*1erial,: 5I*1erial: nu 8nse*na ni*i' *ai *ult de'It 5Universal9: I*1eriul, 1rin '&nvin(ere, a a'Ci&nat 8nt&tdeauna de 1artea 8ntre(ii u*anit+Ci, indi?erent 'It de (ratuit+ ar ?i ?&st a'east+ 1resu1unere9 S-au ?+'ut 8n'er'+ri, de '+tre '+rturarii *&derni, de a '&nstrui Sin&adele e'u*eni'e 'a 7i ni7te instituCii i*1eriale 7i 8n 1arti'ular, s+ se tra(+ & 1aralel+ 8ntre ele 7i senat9 A'east+ su(estie este 'u (reu 'redi%il+9 Mai 8ntIi de t&ate, 1&4iCia 8*1+ratului la sin&d a ?&st radi'al di?erit+ de 1&4iCia sa 8n Senat9 V&tul a1arCinea nu*ai e1is'&1il&r9 @e'i4iile erau a'la*ate 8n nu*ele l&r9 L*1+ratul era un ?iu as'ult+t&r al Biseri'ii 7i a ?&st le(at de v&inCa 7i v&'ea ierar3iei9 Nu*+rul e1is'&1il&r 1re4enCi a ?&st, 8ntr-un anu*e sens, irelevant9 Ei au ?&st a7te1taCi s+ des'&1ere &/ direa comu % a Biseri'ii, de a *+rturisii 5tradiCia: ei9 Mai *ult, de'i4iile tre%uiau s+ ?ie unani*e) ni'i & *aO&ritate de v&turi nu era 1er*is+ 8n 1r&%le*e de adev+r etern9 @a'+ ni'i & unani*itate nu 1utea ?i d&%Indit+, Sin&dul era s'indat 7i a'east+ s'indare des'&1erea e6istenCa unei s'3is*e 8n Biseri'+9 Ln &ri'e 'a4, e1is'&1ii din sin&d nu au a'Ci&nat 'a 7i &?i'iali ai I*1eriului, 'i 'a 7i 58n(eri ai Biseri'il&r,: 1rin aut&ritatea Biseri'il&r 7i 1rin ins1iraCia @u3ului S?Int9 Mai 1resus de &ri'e, du1+ 'u* a s1us EdAard S'3aAt4, 'e *ai *are aut&ritate *&dern+ a ist&riei Sin&adel&r a s1us destul de 'lar, 5L*1+ratul era *urit&r, Biseri'a nu era9: %I Biseri'a nu a1arCine a'estei lu*i, la ?el 'u* @&*nul ei, Hrist&s nu a1arCinea a'estei lu*i9 @ar el tr+ia 8n a'east+ lu*e, 5s*erindu-se: 1e Sine la '&ndiCia lu*ii 1e 'are a venit s+ & *Intuias'+ 7i s+ & r+s'u*1ere9 Biseri'a tre%uia s+ trea'+ 1rintr-un 1r&'es de ?e oz% ist&ri'+, 8n *isiunea r+s'u*1+r+t&are a lu*ii9 S'&1ul ei a ?&st nu d&ar s+ r+s'u*1ere &a*enii din a'east+ lu*e, 'i s+ r+s'u*1ere lu*ea 8nse7i9 Ln 1arti'ular, din *&*ent 'e &*ul a ?&st esenCial & 5?iinC+ s&'ial+,: Biseri'a tre%uia s+ se lu1te 'u dat&ria 5r+s'u*1+r+rii s&'iet+Cii9: Ea era & s&'ietate, un n&u *&del de relaCii s&'iale, 8n unitatea 'redinCei 7i 8n le(+tura 1+'ii9 @at&ria s-a d&vedit a ?i 1r&?und a*%i(u+ 7i 1lin+ de ard&are9 Ar ?i inutil s+ 1retinde* '+ nu a ?&st ni'i&dat+ '&*1letat+9 59

S?Intul I*1eriu al 5evului *ediu: a ?&st un e7e' evident, atIt 8n ?&r*ele vesti'e 'It 7i 8n 'ele esti'e9 A ?&st '&n'&*itent & ut&1ie 7i un '&*1r&*is9 5Lu*ea ve'3e: 8n'+ *ai '&ntinua su% & *as'+ 're7tin+9 T&tu7i nu a '&ntinuat nes'3i*%at+9 I*1a'tul 'redinCei 're7tine a ?&st evident 7i 1r&?und 8n t&ate d&*eniile vieCii9 CredinCa evului *ediu era & 'redinC+ 'uraO&as+ 7i n+deOdea era ner+%d+t&are9 Oa*enii 'redeau '+ a'east+ lu*e 1&ate ?i '&nvertit+ 7i 58n're7tinat+,: nu nu*ai '+ a ?&st 5iertat+9: A e6istat un 1r&?und 're4 8n 1&si%ilitatea unei rena7teri ulti*e a 8ntre(ii e6istenCe s&'i&-ist&ri'e9 Ln a'east+ '&nvin(ere t&ate dat&riile ist&ri'e au ?&st asu*ate9 Lnt&tdeauna e6ista un 1eri'&l du%lu 8n a'east+ sIr(uinC+) a (re7ii anu*ite 8*1liniri 1arCiale 1entru unele ulti*e sau a ?i *ulCu*iCi 'u 8*1liniri relative, din *&*ent 'e Celul ?inal nu era de 8*1linit9 Ln a'easta se 8nr+d+'inea4+ du3ul '&*1r&*isului9 >e de-a 8ntre(ul, sin(ura aut&ritate ulti*+ a're a ?&st a''e1tat+ de t&at+ lu*ea 8n a'east+ vre*e a ?&st 'ea a adev+rului 're7tin, indi?erent 8n 'e ?el a'est adev+r a ?&st s1e'i?i'at 7i e61li'at9 Mitul 5evului *ediu 8ntune'at: a ?&st uitat de un studiu i*1arCial al tre'utului9 A e6istat '3iar 7i & *i7'are 8ntr-& dire'Cie &1us+9 @eOa r&*anti'ii 1redi'au 8nt&ar'erea la evul *ediu 'a 7i la & 5e1&'+ a 'redinCei9: Ei au ?&st i*1resi&naCi de u itatea du3ov iceasc% a lu*ii *edievale9 Evident, lu*ea *edieval+ a ?&st 7i una a tensiunil&r9 T&tu7i, tensiunile se 1ar '+ au ?&st de1+7ite de anu*ite '&nvin(eri 'ru'iale sau '&&rd&nate 8n as'ultarea t&tal+ a aut&rit+Cii su1re*e a lui @u*ne4eu9 NeaOunsurile (rave ale a7e4+*Intului *edieval nu ar tre%ui s+ ?ie i(n&rat sau as'uns9 `elul &*ului *edieval a ?&st s+ '&nstruias'+ & s&'ietate 'u adev+rat 're7tin+9 >ersistenCa a'estui s'&1 a ?&st re'ent redes'&1erit+ 7i re'un&s'ut+9 Indi?erent 'e s-ar ?i s1us des1re e7e'urile 7i a%u4urile 1eri&adei *edievale, 1rin'i1iul '+l+u4it&r a ?&st Ousti?i'at9 Idea unui C&**&Aealt3 're7tin este a'u* luat+ din n&u destul de seri&s, indi?erent 'It de *ult ar ?i ?&st 8nv+luit+ 8ntr-& 'eaC+ 7i 8n 8nd&ial+ 7i indi?erent 8n 'e *anier+ 1arti'ular+ ar ?i ?ra4at+ 8n 4ilele n&astre9 Ln a'east+ 1ers1e'tiv+, e61eri*entul 1&liti'&-e''lesial %i4antin ne a1are 8ntr-& n&u+ lu*in+9 A ?&st & 8n'er'are sin'er+ de a re4&lva & 1r&%le*+ real+9 E61eri*entul nu ar tre%ui 1r&%a%il s+ ?ie rea'tuali4at 7i 8n ni'i un 'a4 nu 1&ate ?i uitat sau de4v+Cat9 E61eri*entul %i4antin nu a ?&st d&ar unul 51r&vin'ial,: un e61eri*ent 5esti'9: Avea & se*ni?i'aCie 5e'u*eni'+9: @e ?a1t *&7tenirea &''idental+ este de ?a1t 5%i4antin+,: atIt %un+ 'It 7i rea9 >entru *&tive evidente, *&na3is*ul nu 1utea devenii 8n ni'i un ?el un *&d de viaC+ '&*un9 >utea ?i din ne'esitate & 'ale 1entru 1uCini, 1entru ale7i, 1entru 'ei 'are lau ales9 S-a i*1li'at un a''ent 1e li%erul ar%itru9 >ute* ?i n+s'uCi 8ntr-& s&'ietate 're7tin+, 1ute* ?i ren+s'uCi 8n *&na3is*, 1rintr-un a't al v&inCei9 I*1a'tul *&na3is*ului a ?&st *ai lar( de'It 1r&1riile rInduri, *&na3ii nu sau a%Cinut de la & a'Ciune ist&ri'+ dire't+, 'el 1uCin 1rin 'riti'is* 7i avertis*ente9 M&na3is*ul a ?&st & 8n'er'are de a 1m!li ii &%li(aCiile 're7tine, de a &r(ani4a viaCa u*an+ e6'lusiv 1e 1rin'i1ii 're7tine, 8n &1&4iCie 'u 5lu*ea9: E7e'urile ist&ri'e ale *&na3is*ului tre%uie s+ ?ie ad*ise 7i %ine 8n'un&7tinCate9 Ele au ?&st e61use 7i denunCate de liderii *&na3ali 7i re?&r*e drasti'e au ?&st a1li'ate de *ulte &ri9 5de(enerarea: *&na3al+ a ?&st & te*+ ?av&rit+ a *ult&r ist&ri'i *&derni9 @in n&u, 8n ti*1urile re'ente 5'3e*area de7ertului: 7i-a asu*at un n&u 8nde*n 7i sen4aCie, nu nu*ai '+ a atras 1e 'ei 'are s-au s+turat de lu*e 7i visau s+ 5s'a1e: sau s+ se 5re?u(ie4e,: 'i dease*enea s+ de7te1te 1e a'eia 'are au ?&st 4el&7i 8n a a1li'a & 5re8nn&ire: asu1ra lu*ii, '&n?u4+ din 'au4a ?ri'ii 7i dis1er+rii9 M&na3is*ul nu atra(e d&ar 'a 7i & 7'&al+ a '&nte*1laCiei, 'i 7i 'a 7i & 7'&al+ a as'ult+rii, & 7'&al+ a e61eri*entului, 'a 7i un e61eri*ent 8n viaCa '&*un+9 Ln a'easta '&nst+ ?i&rul 60

8n'3in&viatului9 Ln '&nte6tul a'estei n&i e61erienCe, *&7tenirea *&na3is*ului esti' 7i %i4antin este 1ri*it+ re1ede 7i 'u %u'urie 7i rea?i*at+ de un nu*+r 'res'Ind de 're7tini ?ervenCi din &''ident 7i din alte 1+rCi9 Biseri'a 'are se sta%ile7te 1e sine 8n lu*e este 8nt&tdeauna e61us+ is1itei unei aOust+ri e6'esive 'u *ediul 8n'&nOur+t&r, a 'eea 'e este des'ris de &%i'ei 'a 7i 5lu*es'9: Biseri'a 'are s-a s1erat de lu*e, 8n si*Cirea 5nelu*es'ului: ei radi'al este e61us+ la un 1eri'&l &1us, la 1eri'&lul unui deta7+ri e6'esive9 Mai e6ist+ un al treilea 1eri'&l, 'are a ?&st 1r&%a%il 1rin'i1alul 1eri'&l al ist&riei 're7tine9 Este 1eri'&lul standardel&r du%le9 A'est 1eri'&l a ?&st 1re'i1itat de ridi'area *&na3is*ului9 M&na3is*ul nu a ?&st iniCiat a ?i d&ar & 'ale 1entru 'ICiva9 A ?&st '&n'e1ut 'a 7i & 1ra'ti'+ '&nse'vent+ a v&turil&r 're7tine '&*une 7i (enerale9 A servit 'a 7i & 1r&v&'are 1uterni'+ 7i & rea*intire 8n *iOl&'ul '&*1r&*isuril&r ist&ri'e9 T&tu7i, un '&*1r&*is (re7it a ?&st intr&dus atun'i 'Ind *&na3is*ul a ?&st inter1retat 'a 7i & 'ale e6'e1Ci&nal+9 S&'ietatea 're7tin+ nu a ?&st nu*ai (rav 8*1+rCit+ 7i se1arat+ 8n (ru1uri reli(i&ase 7i 5se'ulare,: 'i 8nse7i idealul 're7tin a ?&st 8*1+rCit 8n d&u+, 1&lari4at de & distin'Cie su%til+ 8ntre 5esenCial: 7i sin(ular, 8ntre 5&%li(at&riu: 7i 5&1Ci&nal,: 8ntre 5s?at: 7i 5&%li(aCie9: @e ?a1t, t&ate 51er'e1tele: 're7tine sunt s?aturi 7i '3e*+ri, 'are 1&t ?i as'ultate 8n as'ultare des+vIr7it+9 T&ate 5s?aturile: sunt &%li(at&are9 @u3ul '&*1r&*isului 1+trunde 8n a'Ciunea 're7tin+ atun'i 'Ind 5al d&ilea 'el *ai %un: este 1er*is ?&r*al 7i '3iar 8n'uraOat9 A'est 5'&*1r&*is: 1&ate ?i 1ra'ti' de neevitat9 @ar el tre%uie 8n'un&7tinCat ?ran' 7i 8n a'ela7i ti*1 8n'uraOat9 A'est 5'&*1r&*is: 1&ate ?i 1ra'ti' inevita%il, dar tre%uie s+ ?ie 8n'un&7tinCat des'3is9 Tre%uie ad*is+ & *ulti1li'itate a *anierel&r vieCuirii 're7tine9 Ceea 'e nu tre%uie ad*is este (radarea 8n s'ara 5des+vIr7irii9: 5@es+vIr7irea: nu este un s?at, 'i un 1er'e1t, de 'are nu ne 1ute* dis1ensa9 Unul din *arile *erite ale Bi4anCului era '+ nu se 1&ate ad*ite 8n 1rin'i1iu dualitatea standardel&r vieCii 're7tine9 Bi4anCul a (re7it, a (re7it (rav 1entru '+ nu a sta%ilit & relaCie ade'vat+ 7i li1sit+ de a*%i(uitate 8ntre relaCia dintre Biseri'+ 7i C&**&nAealt3ul *ai lar(9 Bi4anCul nu a reu7it 8n des'3iderea 1&rCii 1aradisului 1ierdut9 T&tu7i, ni*eni nu a reu7it 1In+ a'u*9 >&arta este 8n'+ 8n'3is+9 C3eia %i4antin+ nu a ?&st 'ea %un+9 La ?el 7i restul '3eil&r9 >r&%a%il '+ nu e6ist+ ni'i un ?el de '3eie ist&ri'+ sau 1+*Inteas'+ 1entru a'el ulti* 4ar9 E6ist+ d&ar & '3eie es3at&l&(i'+, adev+rata SC3eie a lui +avid$0 T&tu7i, Bi4anCul s-a lu1tat vre*e de se'&le, 'u & dedi'aCie 7i & a1le'are ?ervent+, 'u 1r&%le*a real+9 Ln 4ilele n&astre, atun'i 'Ind ne lu1t+* 'u a'eia7i 1r&%le*+, a* 1utea d&%Indii 'eva lu*in+ 1rintr-un studiu i*1arCial al e61eri*entului esti', atIt 8n n+deOdile sale, 'It 7i 8n e7e'urile lui9

61

CAPITOLUL I%

C$ntr$versa ic$n$clast
C&ntr&versa i'&n&'last+ a ?&st inevita%il unul din '&n?li'tele *aO&re din ist&ria 'redinCei 're7tine9 Nu a ?&st nu*ai un '&n?li't %i4antinX O''identul a ?&st 7i el i*1li'at 8n dis1ut+9 Este adev+rat, &ri7i'u*, '+ O''identul nu a ur*at ni'i&dat+ estul 8n ar(u*entul te&l&(i', ni'i nu a su?erit t&ate i*1li'aCiile 7i '&nse'inCele te&l&(iei Bi4antine a i'&anel&r9 Ln ist&ria estului 're7tin era, din '&ntr+, un 1un't de 8nt&ar'ere9 T&ate nivelele vieCii au ?&st a?e'tate de a'est '&n?li't, t&ate stratele s&'iet+Cii au ?&st i*1li'ate 8n a'east+ lu1t+9 Lu1ta a ?&st vi&lent+, a*ar+ 7i dis1erat+9 C&stul vi't&riei a ?&st en&r* 7i tensiunile din

62

Biseri'+ nu au ?&st re4&lvate de ea9 Biseri'a 8n Bi4anC nu 7i-a re'u1erat ni'i&dat+ unitatea ei l+untri'+, 'are a ?&st dist&rsi&nat+ sau 1ierdut+ 8n '&ntr&versa i'&n&'last+9 @estul de 'iudat, se 1are '+ a* 1ierdut '3eia la a'east+ 'ri4+ *&nu*ental+ a ist&riei9 Ori(inea, 8nCelesul 7i natura '&n?li'tului i'&n&'last sunt in'erte 7i &%s'ure9 Ist&ri'ii *&derni nu sunt de a'&rd 'u 1un'tele 1rin'i1ale de inter1retare9 Este la *&d+ 8n ulti*ele de'ade, din ti*1urile lui >a1arri(&1&ul& 7i VasilOevsFi, s+ ?ie a'&rdat+ 'ri4ei i'&n&'laste & inter1retare 1ri*ar+ 8n 'ate(&riile s&'iale 7i 1&liti'e 7i s+ 1rivi* as1e'tul reli(i&s 'a 7i un su%ie't de l+sat 1e *ar(ine9 S-a su(erat de *ulte &ri '+ 8n sine 'ri4a nu a avut ni*i' de a ?a'e 'u d&'trina 7i ar(u*entele te&l&(i'e sau a'u4ele au ?&st inventate din 'Ite se 1are, !ost factum, 'a 7i ar*e e?i'ente 8n lu1t+9 Unii ist&ri'i au *ers atIt de de1arte 8n'It au su(erat '+ 1r&%le*a reli(i&as+ nu a ?&st de'It un 5e'ran de ?u*,: *anu?a'turat 7i an(aOat de 1artidele rivale 'a 7i & *as'+ 1entru a as'unde adev+ratul su%ie't, 'are era de natur+ e'&n&*i'+9 /, C3iar 7i re'ent, un '+rturar %i4antin a a?ir*at '+ te&l&(ia nu '&nta del&' 8n dis1ut+ 7i '+ t&at+ '&ntr&versa 5se 1re&'u1a 'u ni*i' *ai *ult sau *ai 1uCin de'It 'u s1e'ulaCia ?il&s&?i'+9: // Bi4anCul se 1resu1unea '+ a ?&st *&rt du3&vni'e7te 7i e1ui4at 'u *ult 8nainte s+ se ridi'e '&ntr&versa i'&n&'last+ 7i '&n?li'tul 8n sine a ?&st nu*ai un si*1t&* de sterilitate a Biseri'ii %i4antine9 S-a aOuns la un 1un't *&rt 8n de4v&ltarea lui9 5Curi&4itatea intele'tual+ a ?&st 1ra'ti' *&art+9 @e 1artea &rt&d&6+ se 1&ate 'u (reu vedea un se*n de 'uri&4itate9 >e de alt+ 1arte, 5i'&n&'las*ul a ?&st de 1uCin+ i*1&rtanC+ 1entru intele'tualitate9: /< >rin ur*are, lu1ta i'&n&'last+ nu tre%uie inter1retat+ 8n 1ers1e'tiva *aril&r '&n?li'te d&'trinare ale se'&lel&r 'are au 1re'edatX ve'3ile ere4ii 3rist&l&(i'e au ?&st '&nda*nate 7i erau su%ie'te *&arte 8n a'el ti*19 Fant&*ele au ?&st inv&'ate 8n dis1uta i'&n&'last+ d&ar de dra(ul e?i'enCei 1&le*i'e9/D Ln ?inal se 1resu1une '+ nu tre%uie s+ s+1+* du1+ a'este 'adavre9 Ln lu*ina n&il&r 'er'et+ri, a'este a?ir*aCii ar%itrare sunt de4n+d+Oduit de de*&date 7i 8nve'3ite9 A7e4+*Intul te&l&(i' al 8ntre(ii dis1ute a ?&st redes'&1erit 7i resta%ilit de ni7te '+rturari i*1arCiali din'&l& de (Indirea re4&na%il+9 Ar ?i destul s+ 'it+* studiile lui Ge&r(e Ostr&(&rsFi, Ger3ard B9 Ladner 7i 8n s1e'ial Lu'as K&'3, O9S9B9 /# C+rturarii *&derni re'un&s' a'u* '+ adev+rata 1r&%le*+ a?lat+ 8n dis'uCie a ?&st s1e'i?i' reli(i&as+ 7i '+ a*%ele 1+rCi se lu1tau 'u 1r&%le*e te&l&(i'e reale9 @e4%aterea i'&n&'last+ nu a ?&st si*1lu e'lesiasti'+ sau ritualist+X a ?&st & '&ntr&vers+ d&'trinar+9 Anu*ite 1r&%le*e ulti*e de 'redinC+ 7i 're4 erau 1use 8n O&'9 A ?&st & lu1t+ real+ 1entru 5&rt&d&6ie9: S?Intul I&an @a*as'3in, 1atriar3ul Ni'3i?&r 7i S?Intul Te&d&r Studitul au ?&st
K9 N9 Ous1ensF2, =c3i#e ale istoriei 'iza ti e, >artea I, M&s'&va "."# Grus+H, 19 !,#9 Cartea lui Ous1ensFi des1re ist&ria i'&n&'las*ului, la 'are se re?er+, se 1are '+ nu a ?&st 1u%li'at+ ni'i&dat+9 44 Henri Gr[(&ire, 8n B;za tium, editat de N&r*an H9 Ba2nes 7i H9 St9 L9 B9 M&ss GO6?&rd) Callendr&n >ress, "./$H, 19 " <9 T&ate arti'&lele din a'est v&lu* sunt s'rise du1+ r+4%&i9 45 E9 J9 Martin, O istorie a co troversei ico oclaste GL&ndra) S9 >9C9K9, s9d9H, 119 ,-/9 46 Gr[&ire, B;za tium G"./$H, 19 " <9 47 G9 Ostr&(&rsF2, =tzudie zur &esc3ic3te des ';za ti isc3e Bildersreites, GBreslau, ".!.H ;Historisc3e U tersuc3u &e , H?9 <EX 5Le(+tura 1r&%le*ei s?intel&r i'&ane 'u d&(*a 3rist&l&(i'+,: =emi arium 7o da?ovia um, I G".!#HX 5>resu1&4iCii (n&se&l&(i'e ale '&ntr&versei Bi4antine des1re s?intele I'&ane,: I'idem, II G".!$H S a*%ele arti'&le au ?&st 1u%li'ate 8n rus+X 5Le d&u%ts de la auerelle des I*a(es,: 4Ala &es +ie3l, v&l9 I, >aris, "., X G9 Ladner, 5@er Bilderstreit und die Kbnstle3ren der %24antinis'3en und a%enlcndis'3en T3e&l&(ie,: Geitsc3rift fCr die 7irc3e &esic3te, B9 < G".,"HX 5Ori(inea 7i se*ni?i'aCia '&ntr&versei i'&n&'laste %i4antine,: =tudii medievale, II G"./ HX >9 Lu'as K&'3, 5]ur T3e&l&(ie der C3ristusiF&ne,: 8n 5BenediniFtis'3en M&nats'3ri?t,: Beuro , KIK G".,#HX ""-"!X KK G".!$G, "-!, <-D9 #-$X 5C3ristus%ild-Faiser%ild,: I'idem, K6i G".,.H, ,-/9
43

63

'u adev+rat te&l&(i 7i nu d&ar '&ntr&versiali7ti sau intri(anCi9 Este ?&arte instru'tiv '+ un studiu a1r&1iat al lu'r+ril&r lui Ni'3i?&r Gale '+r&r lu'r+ri sunt 8n'+ ne1u%li'ateH l-a &%li(at de J9 @9 Andreev s+ revi4uias'+ 7i s+ 8nt&ar'+ inter1retarea sa de *ai 8nainte a '&ntr&versei i'&n&'laste9 El 7i-a 8n'e1ut studiile 8n ?elul lui >a1arri(&1&ul& 7i a s?Ir7it 'u & '&nvin(ere ?er*+ '+ i'&n&'las*ul a ?&st & ?ra4+ inte(ral+ a *arii dis1ute 3rist&l&(i'e, '+ 1atriar3ul Ni'3i?&r a ?&st 5un 1uterni' e61&nent al (eniului (re'9: @in ne?eri'ire, 'artea lui Andreev nu a ?&st ni'i&dat+ 1u%li'at+ 7i *anus'risul ei, 'are a ?&st (ata de ti1ar, se 1are '+ a ?&st 1ierdut9/$ A'east+ '&n'lu4ie nu ar tre%ui s+ ne(e sau s+ *ini*ali4e4e as1e'tele 1&liti'e 7i s&'iale ale '&n?li'tului9 A'este as1e'te tre%uie v+4ute 8ntr-& 1ers1e'tiv+ 1&trivit+9 T&ate *i7'+rile din Biseri'a 1ri*ar+ G7i 1&si%il t&ate *i7'+rile ?il&s&?i'e 7i d&'trinareH erau, 8ntrun anu*e sens, 5i*1li'ate 1&liti': 7i aveau i*1li'aCii 1&liti'e 7i s&'iale9 C3iar 7i M&n&teis*ul era & 51r&%le*+ 1&liti'+9: /. T&tu7i, ele nu erau 8n ni'i un 'a4 d&ar & su1rastru'tur+ ide&l&(i'+ asu1ra ?unda*entel&r 1&liti'e sau e'&n&*i'e9 Ln '&n?li'tul i'&n&'last intri(a 1&liti'+ 8n sine a avut & '&n&taCie ?&arte %ine sta%ilit+9 5Ce4ar&1a1is*ul: 8*1+raCil&r i'&n&'la7ti a ?&st 8n sine & d&'trin+ te&l&(i'+9 < @ar ?+r+ ni'i & 8nd&ial+, este v&r%a de un ?en&*en '&*1le69 Nu*er&ase (ru1uri au ?&st as&'iate 'u *i7'area9 S'&1urile 7i interesele l&r, *&tivele 7i Celurile l&r nu erau 8n ni'i un 'a4 identi'e9 >r&%a%il, nu a ?&st ni'i un ?el de 8nCele(ere 8n '3iar 1artidul i'&n&'last, da'+ a e6istat 'el 1uCin vreun 1artid sau 'el 1uCin un 1artid 1arti'ular9 @e ?a1t, 'eea 'e 7ti* este '+ au e6istat en&r* de *ulte de4a'&rduri9 >rin ur*are, des'&1erirea unui a7e4+*Int sau 1ers1e'tiv+ te&l&(i'+ nu re4&lv+ t&ate 1r&%le*ele dintr-& dat+9 T&tu7i, adu' 8n 'entrul atenCiei anu*ite n&i 1r&%le*e9 Tre%uie s+ ad*ite* ?ran' '+ in?&r*aCiile n&astre des1re e1&'+ sunt in'&*1lete 7i inade'vate9 Sunt en&r* de *ulte lu'ruri de ?+'ut 8nainte s+ 1ute* ad*ite & sinte4+ ist&ri'+ in'lusiv+9 C3iar 7i d&'u*entele te&l&(i'e *aO&re ale e1&'ii nu au ?&st studiate 'u* se 'uvine9 Nu ave* ni'i & 'arte de n+deOde des1re te&l&(ia S?Intului Te&d&r Studitul 7i ni'i & *&n&(ra?ie *+'ar des1re S?Intul 1atriar3 Ni'3i?&r9 Multe dintre in?&r*aCiile dis1&ni%ile au ?&st tre'ute 'u vederea sau (re7it inter1retate, dat&rInd anu*ite 1reOudi'ii 7i 1resu1&4iCii, 'are nu au ?&st ni'i&dat+ anali4ate seri&s9 Nu ar ?i ni'i & e6a(erare s+ s1une* '+ 1e de-a 8ntre(ul 7ti* 7i 8nCele(e* 1&4iCia I'&n&dulil&r 'u *ult *ai %ine de'It te&l&(ia i'&n&'la7til&r9 A?ir*aCiile 7i as1iraCiile te&l&(i'e ale a1+r+t&ril&r S?intel&r I'&ane sunt, *ai *ult sau *ai 1uCin, 'lare 7i '&*1re3ensi%ile9 Ele au ?&st a?ir*ate, des'rise 7i su*ari4ate de s'riit&rii 1r&e*inenCi ai vre*ii9 Bti* 1entru 'e au stat 7i la 'e s-au &1us 7i 'are l-au ?&st *&tivele9 <" >&4iCia te&l&(i'+ a i'&n&'la7til&r, din '&ntr+, este &%s'ur+9 Bine8nCeles se dat&rea4+ *ai 8ntIi 1uCinel&r in?&r*aCii deCinute9 @&'u*entaCia n&astr+ este ?ra(*entar+ 7i insu?i'ent+9 S'rierile &ri(inale ale I'&n&'la7til&r au ?&st a1r&a1e '&*1let distruse de anta(&ni7tii l&r 7i 1&t ?i re'&nstruite nu*ai 1e %a4a evidenCel&r du7*anil&r l&r9 >In+ la un anu*it nivel
O s'urt+ n&t+ a lu'r+rii ne1u%li'ate a lui Andreev a ?&st &?erit+ 8n Tur alul istoric rus G1r&%a%il de V9 Benes3evi'3H, VII G>etr&(rad, ".!"H, !"<-!"$ G8n rus+H9 49 A'esta a ?&st titlul unei %r&7uri ad*ira%ile de Eri' >eters&n, +er 4o ot3eismus als !olitisc3es Pro'lem G".,<H9 50 C?9 Lu'as K&'3, C3ristus'ild, et'9 S Aut&rul ?&l&se7te e6tensiv 'artea lui Andr[ Gra%ar, L>Em!ereur da s l>art B;za ti G>aris, ".,DH9 51 Cea *ai %un+ 1re4entare a te&riei &rt&d&6e a i'&anel&r st+ 8n arti'&lele lui >9 Lu'as K&'39
48

64

a'est lu'ru a ?&st ?+'ut9 <! T&tu7i, nu 7ti* 'are a ?&st 1un'tul de 8n'e1ut al ar(u*entului i'&n&'last 7i ni'i nu 7ti* 1ers1e'tiva real+ a a'estui ar(u*ent9 A'east+ 1ers1e'tiv+ 'are ne li1se7te a ?&st 8nl&'uit+ de '&nOun'tura ist&ri'il&r 1rin anal&(ie9 Ura 7i res1in(erea i*a(inil&r, indi?erent '+ vine de la Iudais* sau de la Musul*ani, 1e de & 1arte 7i 8n 'ele din ur*+ '&nda*narea 1uritan+ a artei s?inte 1e de 'ealalt+ 1arte, 1ar s+ ne &?ere & anal&(ie relevant+, 8n s1e'ial ?iind'+ au e6istat *i7'+ri 1aralele de un ti1 si*ilar 8n alte '&nte6te, a1r&a1e '&nte*1&rane 'u r+%u?nirea i'&n&'last+ 8n Bi4anC9 >rin'i1ala 1r&%le*+ a ist&ri'ului este &ri7i'u*) 'are a ?&st 1rin'i1ala surs+ de ins1iraCie a a'el&r (ru1uri %iseri'e7ti 'are s-au dedi'at 'au4ei i'&n&'lasteT Ar ?i & sIr(uinC+ 1re'ar+ s+ ?&l&si* anal&(ia, 8nainte s+ ?ie sta%ilit+ 1ri*a 1r&%le*+9 Este & 1resu1unere (ratuit+ 7i 8n ni'i un 'a4 nu este & s&luCie u7&ar+ da'+ 1ur 7i si*1lu su(er+* Gdu1+ 'u* s-a su(erat de *ai *ulte &riH '+ i'&n&'la7tii au ?&st '&ndu7i *ai 8ntIi de &ri'e de d&rinCa de ai 1l+'ea 8*1+ratului9<, A'east+ 1resu1unere nu ?a'e & OustiCie de1lin+ ?a1tel&r evidente9 @in 'Ite 7ti*, e1is'&1ii nu i-au de1+7it 1e anu*iCi 1&liti'eni 7i t&tu7i ei 1+reau a ?i destul de sin'eri 8n atitudinea l&r ?aC+ de i'&n&dulie9 C3iar 7i K&1r&ni*&s a tre%uit s+-7i Ousti?i'e 1&liCele 7i '&nvin(erile sale 1rin ar(u*ente te&l&(i'e, evident, s+ nu-i i*1resi&ne4e atIt de *ult 1e &1&nenCi, de'It s+ ?a'+ un a1el '&nvin(+t&r su1&rteril&r lui 1r&s1e'tivi9 El a tre%uit s+ v&r%eas'+ idi&*ul l&r, '3iar da'+ nu-i era 1r&1riu lui, '3iar da'+ 1rin'i1alul lui *&tiv nu era unul te&l&(i'9 Bti* '+ 1seud&-sin&dul din #</ nu a ur*at '&*1let 1un'tel&r de vedere ale 8*1+ratului9</ Nu este s'&1ul a'estui studiu de a ?a'e & 8n'er'are de sinte4+9 S'&1ul 7i Celul este ?&arte *&dest 7i li*itat9 O s+ 1un 8n evidenC+ 7i & s+ su(ere4 anu*ite linii 1r&as1ete de 'er'etare9 Este un 1un't al 1r&(ra*ului de studiu, nu un ra1&rt al reali4+ril&r9 O s+ 8n'e1e* 'u & 8ntre%are '&n'ret+) 'are a ?&st 1rin'i1ala aut&ritate a i'&n&'la7til&rT A ?&st un a1el la anti'3itate 7i 1r&%a%il a'esta a ?&st 'el *ai 1uterni' ata' s1re a1+rarea 7i s1re 8nCele(erea l&r9 A ?&st un a1el du%lu la s'ri1tur+ 7i la tradiCie9 Ln inter1retarea *&dern+ este &%i7nuit s+ se &?ere 1ri&ritate d&ve4il&r s'ri1turisti'e9 Re?erinCele 1atristi'e au ?&st ne(liOate9 Ele 1ar a ?i *ai 1uCin instru'tive 7i '&nvin(+t&are9 Ln se'&lele n&u+ 7i 4e'e d&ve4ile 1atristi'e aveau *are (reutate9 Mi se 1are '+ ar ?i tre%uit s+ a'&rd+* *ai *ult+ atenCie a'est&r re?erinCe, s+ nu Oude'+* lu1ta, 'i s+ (+si* *iOl&a'ele de '&*%atere a 1artidel&r a?late 8n 8ntre'ere9 Mai 8ntIi de &ri'e, 'Iteva '&*entarii des1re d&ve4ile s'ri1turisti'e nu ar ?i de aOuns9 Inter4i'erea i*a(inil&r 8n Ve'3iul Testa*ent este 1ri*a 7i a1+r+t&rii i'&anel&r au &?erit *ult+ atenCie a'estui lu'ru9 Ei au re-inter1retat 8n *ulte ?eluri a'east+ *+rturie a Ve'3iului Testa*ent9 T&tu7i, 1ute* ?i si(uri '+ a'esta a ?&st 'entrul adev+rat al de4%aterii 7i nu a ?&st un 8*1ru*ut din ale surse literareT Atun'i 'Ind s-a s1us a'easta 1ur 7i si*1lu) a e6istat & '&ntr&vers+ 8ntre 're7tini 7i evrei, t&'*ai 'u 1rivire la a'est 1un't, i*ediat du1+ i4%u'nirea *i7'+rii i'&n&'laste 8n Biseri'a Bi4antin+9 Evident, 8n a'east+ '&ntr&vers+ *+rturia Ve'3iului Testa*ent a tre%uit s+ ai%+ & 1ri&ritate
A se vedea B9 M9 Meli&ransFi, G3eor&3i6 7;!ria i i Ioa 6erusalimis?i6, dva maloizviest ;?3 'orza za !ravoslavie v P vic?ie GSt) >etersur(, ". "HX 7i Ostr&(&sFi, =tudie $ 53 C?9 e9(9, A9 Vasiliev, Histoire de l>Em!ire B;za ti e G>aris) >i'ard, ".,!H, I, ,#.) SUua t au !arti de la cour et a 3aut eler&A, o !eut dire :ue ces fou ctio aires du &ouver ame t et AvV:ues >o'Aire t !as !our la !lu!art au8 ordres de leur co scie ce, mais :>ils !rofessLre t les dotri es :ui s>3armo isaie t avec leurs crai te et leur am'itio s$0 A'est 1un't de vedere este lar( r+s1Indit 8n literatur+9 54 A'est 1un't a ?&st a''entuat de H9 Gri(&rie 8n re'en4ia sa la 5Studien,: a lui Ostr&(&sFi 8n B42anti&n, IV, #D<-##"9
52

65

indis'uta%il+9 Ave* t&ate *&tivele s+ 'rede* '+ 8n a'east+ de4%atere a1&l&(i7tii 're7tini au de4v&ltat anu*ite ar(u*ente standard 7i au '&*1ilat un ?el de *+rturii testimo ia 1atristi'e 1entru a a'u4a 1&4iCia 're7tin+9 << Nu ave* ni'i & evidenC+ dire't+ s+ d&vedi* '+ 'ri4a interni'ean+ din Biseri'+ a ?&st & '&ntinuare &r(ani'+ a '&ntr&versei iude&'re7tine de *ai 8nainte9 T&tu7i, a ?&st natural 1entru a*%ele 1+rCi s+ ?&l&seas'+ sau s+ 1un+ 8n 1ra'ti'+ ar(u*entele (ata dis1&ni%ile 7i alte 5d&ve4i9: A ?&st &are a'estea t&'*ai 1un'tul 'entral al '&ntr&versei %i4antineT @e &%i'ei, t&t ar(u*entul i'&n&'last este re'&nstruit 'a 7i & &%ie'Cie 5se*iti'+: 8*1&triva re-1+(Ini4+rii 5eleni'+: a Biseri'ii9 I'&n&'las*ul a1are a ?i d&ar & si*1l+ re4istenC+ &riental+ a unei eleni4+ri *ai *ult sau *ai 1uCin a'ute a 're7tinis*ului9 Tre%uie s+ '&n'3ide* '+, 8n anu*ite as1e'te, a'easta este & i1&te4+ destul de 1lau4i%il+9 <D I'&n&'las*ul s-a n+s'ut 8n &rient 7i 1ri*ii s+i 1r&*&t&ri au ?&st e1is'&1ii ?ri(ieni GC&nstantin de Na'&leia 7i T&*a de Claudi&1&lisH9 T&tu7i, 3aideCi s+ nu uit+* 'iudatul ?a1t '+ nu*ele l&r dis1are '&*1let 8n d&'u*entele de *ai tIr4iu S 1r&%a%il ?iind'+ ei nu au ?+'ut a1el la n&ile straturi 'are susCineau 'au4a i'&n&'last+ 8n ?a4a lui ulti*+9<# @in n&u, *i7'area i'&n&'last+ 8n Bi4anC a ?&st 1re'edat+ de & 1erse'uCie de un 'ara'ter si*ilar 'u 'el din 'ali?at9 T&tu7i, nu s-a dete'tat ni'i & le(+tur+ dire't+ 'u &1&4iCia *usul*an+ S nu a ?&st ni*i' *ai *ult de'It un 1aralelis* 7i & 5anal&(ie9:<$ C3iar 7i a1+r+t&rii de ins1iraCie &riental+ '&n'3id '+ r&lul &rientalil&r 8n de4v&lt+rile ulteri&are ale lu1tei a ?&st ul$NE >e de alt+ 1arte, 1ri*ul te&l&( al i'&anel&r sa n+s'ut 8n est, 8ntr-un *ediu *usul*an9 Este v&r%a de s?Intul I&an @a*as'3in 'are nu a ?&st 8n ni'i un 'a4 & ?i(ur+ e6'e1Ci&nal+9 Nu tre%uie s+ uit+* '+ 8n 1eri&ada ulti*+ a lu1tei, 'au4a i'&n&'last+ a ?&st 1&1ular+ 8n 'er'urile elini'e 7i 8n ar*at+, 8n vre*e 'e 8n 1+turile in?eri&are nu a 8n?l&rit ni'i&dat+, '3iar da'+ sunt 8nre(istrate anu*ite 'a4uri de vi&lenC+ 8ntre *ase9 A'east+ &%servaCie a ?&st ?+'ut+ de S'3Aart4l&se9 D C3iar da'+ i*%&ldul iniCial a venit din &rient 7i de la *ase, *i7'are a 'res'ut ra1id 1e teren (re'es' 7i a ?&st susCinut+ 8n s1e'ial de 'ei 8nv+CaCi9 A'easta a ?&st 1rin'i1alul *&tiv 1entru 'are >a1arri(&1&ul& a '&nstruit i'&n&'las*ul 8n siste*ul 1ri*ar al ilu*inis*ului9 Ln &ri'e 'a4, tre%uie s+ ne ?eri* de (enerali4+ri u7&are9 SituaCia 1are s+ ?ie *ult *ai '&*1li'at+ de'It 1&ate e61li'a & i1&te4+ &riental+9 R+*Ine s+ deter*in+* 1re'is de 'e 7i 'u* i'&n&'las*ul a 1utut ?a'e a1el la 'lerul su1eri&r 7i alCi intele'tuali din Bi4anC9 Ei au ?&st &1&nenCii 'u 'are Ni'&di* 7i Te&d&r au tre%uit s+ de4%at+ su%ie'tul9 Lin(u7irea 7i &1&rtunis*ul a'est&r %+r%aCi nu este & e61li'aCie9 E61li'+ d&ar & 8ntre%are ned&rit+9 A
C?9 F9 Vernet, 5Jui?s GC&ntr&verses ave' lesH,: 8n +$($C$, VIII9 !, '9 "$#$ s9X 7i Sirar1ie der Nersessian, 5Une A1&l&(ie des i*a(es du se1ti^*e si^'le,: 8n B;za tio , KVII G".//-"./<H9 A se vedea dease*enea J9 B9 Fre2, 5La duesti&n des i*a(es '3e4 les Jui?s,: 8n Bi'lica, KV G".,/H9 56 Este un l&' '&*un 8n literatur+9 A se vedea 8n ti*1urile re'ente, C3rist&13er @aAs&n, <acerea Euro!ei GL&ndra) S3eedY=ard, "./D G".,!H, 19 ",D) 5A'est lu'ru are 8n s1ate, nu nu*ai d&'trinele e61li'ite ale unui se'taris* &riental 'are a res1ins t&t siste*ul d&(*ei elini'e9: C?9 Ge&r(e Ever2, Patriar3atul Biza ti , KNDBDWOK GL&ndra) S9 >9 C9K9, "./DH 19 " <9 S'3is*ele i'&n&'laste dintre #, -#$D 7i $"<-/, nu au ?&st s'3is*e 8ntre est 7i vest, 'i 8ntre 1artidul asiati' din C&nstantin&1&l 7i 1artidul (re' 7i latin din Gre'ia, Italia 7i R&*a9 57 C?9 Ostr&(&sFi, 4Ala &es +ie3l, 19 !,D) SLe rXle, 6ouA au dA'out de la :uerelle des ima&es !ar le cler&A ico oclaste d>Asie 4i eure, tom'e da s l>ou'lie da s les siLcles suiva ts$0 A se vedea 7i Meliar&nsFi, Gre&ori6 7;!ria i $ 58 C?9 J9 M9 SAeet*an, Islamul )i teolo&ia cre)ti %, >9 I, v9 I GLut3erA&rt3 >ress, L&ndra Y Red3ill, "./<H 19 D,) 5a* ?i tentaCi s+ vede* 8n a'east+ *i7'are 'eva si*ilar isla*ului: et'9 59 C?9 Vasiliev, Histoire, ,$ 9 60 Karl S'3Aart4l&se, +er Bilderstreit GG&t3a, "$. H, 119 ##-#$9
55

66

devenit &%i7nuit s+ '+ut+* 5sursele: i'&n&'las*ului 8n 'ele *ai uitate '&lCuri) iudais*, isla*, 1auli'ieni 7i alte ere4ii &rientale9 D" >re'edenCii eleni'i sau 5sursele: elene au ?&st tre'ute 'u vederea sau i(n&rate9 S+ ne 8nt&ar'e* a'u* la re?erinCele 1atristi'e ale 1artidului i'&n&'last9 Marea *aO&ritate sunt li1site de 'ul&are 7i irelevante S ?ra4e deta7ate din '&nte6tul l&r &ri(inal9 E6ist+ nu*ai d&u+ re?erinCe 'are sunt de i*1&rtanC+ 7i 'are 1&t su%stanCia te4a te&l&(i'+9 Mai 8ntIi, s'ris&area lui Euse%iu al Ce4areei '+tre C&nstanCia Au(usta9 Ln al d&ilea rInd, 'itate din E1i?anie sau 5E1i?anide: sau >seud&-E1i?anie, da'+ sunte* de a'&rd 'u Ostr&(&sFi 'u 1rivire la 1un'tul aut&rit+Cii9 M+rturia lui E1i?anie a ?&st dis'utat+ e6tensiv de H&l 7i Ostr&(&sFi 7i & 1ute* l+sa la & 1arte 8n studiul 1re4ent9 Tre%uie s+ ne a*inti* '+ 1entru H&l *+rturia lui E1i?anie G1e 'are a 1rivit-& 'a ?iind autenti'+H a ?&st & d&vad+ de '&n&taCie d&(*ati'+ a 8ntre(ii 1r&%le*e a i*a(inil&r, 8n'+ din se'&lul al 1atrulea9D! @estul de 'iudat, evidenCei lui Euse%iu nu i s-a a'&rdat destul de *ult+ atenCie9 A ?&st 'itat adesea dar nu a ?&st ni'i&dat+ anali4at 'u* se 'uvine9 Nu e6ist+ ni'i un *&tiv s+-i '3esti&n+* autenti'itatea9D, Se 1are '+ a'esta este ar(u*entul '3eie 8n 8ntre( siste*ul raCi&na*entului i'&n&'last9 Este 'u (reu un a''ident ?a1tul '+ S?Intul Ni'3i?&r s-a si*Cit &%li(at s+ s'rie un 5Antirr3eti'us: 8*1&triva lui Euse%iu9 Nu*ele lui Euse%iu 'ere atenCie 1entru un alt *&tiv) 8ntrea(a '&n'e1Cie i'&n&'last+ a 1uterii i*1eriale 7i a aut&rit+Cii Biseri'ii *er( 8na1&i la Euse%iu9 A e6istat & ur*+ evident+ de ar3ais* 8n 1&liCele i'&n&'laste9 S'ris&area lui Euse%iu nu este 1+strat+ de1lin9 Anu*ite 1+rCi din ea sunt 'itate 7i dis'utate la sin&dul din Ni'ea 7i din n&u de Ni'3i?&r9 T&ate ?ra(*entele dis1&ni%ile au ?&st adunate de B&ivin 7i 1u%li'ate de Gre(&ras Ni'3i?&r 8n Istoria sa G"# !H9 Te6tul a ?&st re1r&dus de 'Iteva &ri de atun'i 7i a ?&st (re7it 8nCeles, ?iind in?e'tat 8n s1e'ial de idei &ri(eniste de t&t ?elul9 Este adev+rat, '+ nu*ele lui Ori(en nu a ?&st ni'i&dat+ *enCi&nat 8n de4%aterea i'&n&'last+ 7i Ni'3i?&r l-a tratat 1e Euse%iu 'a 7i un arian ?+r+ s+-l *enCi&ne4e 1e Ori(en9 Ln a'est *&*ent nu sunte* 1re&'u1aCi 'u 'eea 'e a avut de s1us Ni'3i?&r 8*1&triva lui Euse%iu9D/ Cara'terul &ri(enist al s'ris&rii este din'&l& de ni'i & 8nd&ial+9 Evident i'&n&'la7tii s-ar ?i '&nda*nat, da'+ ar ?i 1retins 1entru ei 8n7i7i aut&ritatea lui Ori(en9 Evident, t&t et&sul 7i susCinerea &ri(enis*ului a ?&st ?+r+ ni'i & 8nd&ial+ ?av&ra%il; a'elui 'urs de raCi&na*ent te&l&(i' 'are a ?&st de ?a1t ad&1tat de i'&n&'la7tiE9 >rin ur*are, a1+rarea s?intel&r i'&ane a ?&st, 8ntr-un anu*e sens, & res1in(ere indire't+ a &ri(enis*ului, un n&u a't 8n 1&vestea 5'&ntr&versel&r &ri(eniste9:
Ln &ri'e 'a4, 1auli'ienii au ?&st inv&'aCi 8n van, ?iind'+ este destul de 8nd&ielni' da'+ ei au avut vre-& tendinC+ i'&n&'last+, &ri7i'It de *ult ar ?i ?&st ei de a'&rd 'u 1resu1&4iCiile dualiste9 A se vedea Henri Gr[(&ire, 8n Atti del , Co &resso i ter azio ale di =tudi Biza ti i GR&*a, ".,.H, "## 7i re'ent @9 O%&lensFi, Bo&omilii GCa*%rid(e, "./.H 19 <,9 62 A se vedea Karl H&ll, S+ie scrifte deFs E!i!3a ius &e&e die Bilderver3ru &0 G"."DH, 8n a sa &esammelte AufstYze zur 7irc3 &esic3te GTb%in(en) M&3r, ".!$H, II, ,<"-,$# 7i Ostr&(&sFi, =tudie , D" ??9 63 H&ll, ,$#, n9 I9 5An der E'3t3eit des Brie?s 3at nur Be?an(ens'3?t 4Aei?eln F\nnen9 S1ra'3e, Stand1un'Ft, Au??assun( sti***en (an4 *it de* unan(e?&'3ten Euse%ius b%errein9 =cre das S'3rei%en in eine* s1cternen Ja3r3undert (e?clA'3st, s& *bsste d&(*atis3e Be(rbndun( s'3cr?er (e?asst sein9: 64 A tirreticus Li'er adversus Euse'ium et E!3i%3a ium de S?9 Ni'3i?&r a ?&st 1u%li'at de 'ardinalul J9 B9 >itra 8n =!ecile&ium =olesme te, v&l9 I G"$<!H, 19 ,#"-< /X v&l9 IV G"$<$H, 19 !.!-,$ 9 din ne?eri'ire tratatul te&l&(i' la s?Intului Ni'3i?&r, Eleuc3os ?ai A tro!e, este 8n'+ ne1u%li'at9 Studii re'ente des1re s?Intul Ni'3i?&r) A9 J9 Visser, 9i?e!3oros u d der Bilderstreit G".<!HX >9 J9 Ale6ander, Patriar3ul 9ic3ifor al Co sta ti o!olului G".<$H9
61

67

Mai 8ntIi de &ri'e, 3rist&l&(ia lui Ori(en era 8n 8ntre(i*e inade'vat+ 7i a*%i(u+9 Lntre(ul set de 1resu1uneri *eta?i4i'e a ?+'ut ?&arte di?i'il 1entru el s+ inte(re4e Lntru1area, 'a 7i a't ist&ri' uni', 8n s'3e*a (eneral+ a RevelaCiei9 T&t 'ea 'e era ist&ri' era 1entru el tran4it&riu 7i a''idental9 >rin ur*are 8ntru1area ist&ri'+ tre%uia 1rivit+ nu*ai 'a un *&*ent 8n 1&vestea '&ntinu+ a te&?aniei 1er*anente a L&(&sului du*ne4eies' S un *&*ent 'entral, 8ntr-un anu*e sens, dar 'u ni*i' *ai *ult de'It un si*%&l 'entral9 Ln 1ers1e'tiva unui 1r&'es '&s*i'&-du*ne4eies' '&ntinuu nu e6ista ni'i un ?el de l&' 1entru & uni'itate ist&ri'+, 1entru & de'i4ie ulti*+, 8*1linit+ 8n ti*1 de un eveni*ent *aO&r uni'9 Ni'i un eveni*ent nu 1utea 8n a'east+ 1ers1e'tiv+ s+ ai%+ un 8nCeles ulti* sau val&are 1rin sine 'a 7i eveni*ent9 T&ate eveni*entele tre%uiau inter1retate 'a 7i si*%&luri sau 1r&ie'Cii ale unei realit+Ci *ai 8nalte, su1ra-te*1&rale 7i su1ra-ist&ri'e9 Ist&ria era di4&lvat+ 8n si*%&li'9 Si*%&lul nu este ni*i' *ai *ult de'It un se*n, 'are arat+ 8n s1re un din'&l&, ?ie eternitatea sau 5vea'ul 'e va s+ ?ie,: sau a*%elele '&n'&*itent9 T&t siste*ul de si*%&luri era 'eva 1r&vi4i&nul, 'eva 'u 'are tre%uia s+ se ter*ine i*ediat9 Tre%uia 1enetrat din'&l& de e'ranul si*%&luril&r9 A'esta a ?&st 1rin'i1alul 1&stulat sau si*%&l e6e(eti' al lui Ori(en9 Met&da e6e(eti'+ a lui Ori(en indi?erent 'e nu*e ar ?i 1urtat, a ?&st *enit+ t&'*ai 1entru a'est s'&1 ulti* S de a trans'ede ist&ria, de a *er(e din'&l& de v+lurile eveni*entului, din'&l& de 5litera: 'are inevita%il v-a &*&r8 n&ua distri%uire a 3arului, 'u ni*i' *ai *ult de'It, su' um'raculo le&is$ Realitatea sau ist&ri'itatea eveni*entel&r nu a ?&st ne(at+, dar ele tre%uiau inter1retate 'a 7i su(estii, se*ne 7i si*%&luri9 Ar ?i & nedre1tate evident+, da'+ 8i atri%ui* lui Ori(en & ne(liOare a ist&riei, a 5Iisus-ului ist&ri': 7i A'esta 'ru'i?i'at9 @u1+ 'u* a re*ar'at Bi(( destul de a1t) 5'ru'ea 8n t&at+ *inunea, 1uterea 7i ?ru*useCea ei a ?&st 8nt&tdeauna 8n &'3ii lui Ori(en9: D< Si*%&lis*ul lui Ori(en nu a avut ni*i' d&'3etist 8n el9 T&tu7i, 5'ru'ea ist&ri'+: a lui Iisus era 1entru Ori(en nu*ai un si*%&l a 'eva *ai 8nalt9 Nu*ai sim!liciores, 5'ei 'are sunt 8n'+ '&1ii,: ar 1utea ?i *ulCu*iCi, 8n &1inia lui Ori(en 'u sensul 5s&*ati': al S'ri1turii, 'are este nu*ai & u*%r+ a tainel&r lui Hrist&s, la ?el 'u* le(ea 'el&r ve'3i a ?&st & u*%r+ a lu'ruril&r %une 'e aveau s+ ?ie9 Cei *ai avansaCi sunt 1re&'u1aCi 'u adev+rul 8n sine, 'u 5Evan(3elia etern+: Gsau & 5Evan(3elie du3&vni'eas'+:H 1entru 'are Evan(3elia ist&ri'+ nu este ni*i' *ai *ult de'It & eni(*+ 7i & u*%r+9 Ori(en distin(e e*?ati' 7i '&ntrastea4+ un 're7tinis* 5e6tern: 'u unul 5as'uns9: Este adev+rat '+ el ad*ite '+ tre%uie s+ ?i* '&n'&*itent 5s&*ati'i: 7i 51nev*ati'i,: dar nu*ai 1entru *&tive 7i s'&1uri edu'aCi&nale9 Tre%uie s+ le s1une* 're7tinil&r 5'arnali: '+ ei nu 7tiu ni*i' alt'eva de'It 1e Hrist&s Iisus 7i 1e A'esta r+sti(nit9 5Tre%uie s+-i (+si* 1e 'ei 'are sunt des+vIr7iCi 'u du3ul 7i au dat ?ru't 7i sunt 8nar*aCi 'u 8nCele1'iunea du*ne4eias'+, '+ t&ate a'estea tre%uiau ?+'ute 'a s+ ?i* 1+rta7i ai CuvIntului 'are, du1+ 'e a ?&st ?+'ut 'arne, a 8nviat 8n s1re 'eea 'e a ?&st la

65

C3arles Bi((, Cre)ti ii !lato ici di Ale8a dria Ga d&ua ediCie revi4uit+, O6?&rd, ".",H, 19 !</9

68

8n'e1ut 'u @u*ne4eu9: Ln 'ele din ur*+, tre%uie s+ 5trans?&r*+*: Evan(3elia 5sen4ual+: 8ntr-una 5du3&vni'eas'+X:DD adi'+ N&ul Testa*ent tre%uie inter1retat 'a 7i Ve'3iul S 'a & anti'i1are9 A'east+ &rientare 1ri*ar+ 8n s1re viit&r, 8n s1re 'eea 'e are s+ ?ie, i*1li'+ & devaluare de?init+ a tre'utului, a 'eea 'e s-a 8ntI*1lat deOa9 I*1li'+ dease*enea & nivelare ulti*+ a a'elui 1r&'es te*1&ral, 'are este natural din *&*ent 'e t&t 'eea 'e este te*1&ral este nu*ai un si*%&l al eternului 7i avInd 8n vedere '+ 8n &ri'e *&*ent 1ute* intra 8n ve7ni'ie9 T&at+ *et&da 5ale(&ri'+: sau si*%&li'+ de inter1retare i*1li'+ & anu*it+ e(alitate a d&u+ dis1ensaCii ist&ri'e) ele sunt a*%ele 8ntrun sens ulti*, 1r&vi4i&nale 7i ar tre%ui inter1retate a7a9 A*%ele sunt 5u*%re,: da'+ a* 1utea s1une 8ntr-un sens di?erit9 >rin ur*are, Ori(en '&n'3ide '+ 8n Ve'3iul Testa*ent t&t adev+rul a ?&st deOa dis1&ni%il 1entru 'ei avansaCi9 >r&?eCii 7i eveni*entele Ve'3iului Le(+*Int au 7tiut 7i au v+4ut *ai %ine de'It 5s&*ati'ii: din Biseri'+ 7i 51uteau vedea *ai %ine de'It 1ute* n&i realit+Cile 'are Geveni*entele ti*1uril&r l&rH erau nu*ai u*%re9: Ei au v+4ut *+rirea lui Hrist&s, '3i1ul @u*ne4eului nev+4ut, 5avansaCi 8n'+ de la 8n'e1ut ei aveau 8n ti1&l&(ii vi4iunea adev+rului9: Ori(en tratea4+ a'est su%ie't 1e lar( 7i '&n'lude 8n 'ele din ur*+) 5'ei 'are au ?&st ?+'uCi des+vIr7iCi 8n (eneraCiile de *ai 8nainte au 'un&s'ut 'u ni*i' *ai 1uCin de'It a1&st&lii tainele ne(r+ite ale du*ne4eirii9: Sin(urul avantaO al a1st&lil&r era '+ 5s1re ad+u(irea a'est&r taine ei au v+4ut 1uterea lu'rInd 8n ?a1tul 8*1linit9:D# Met&da ale(&ri'+ a ?&st *ai 8ntIi inventat+ 1entru a inter1reta 1r&*isiunea9 Ea nu se 1utea 1&trivii n&ul s'&1) un e6e(et 're7tin tre%uia s+ inter1rete4e & 8*1linire9 Ln alte 'uvinte, un ale(&rist 're7tin se a1r&1ia de Evan(3elie 'a 7i 'Ind nu ar ?i ?&st ni*i' *ai *ult de'It le(eaX el se a1r&1ia de 8*1linire 'a 7i 'u* ar ?i & 1r&*isiune9 Lntradev+r *ai e6ista & 1r&*isiune 8n 8*1linire, t&tu7i, ?a1tul 8*1linirii nu tre%uia tre'ut 'u vederea la ?el 'u* a ?&st 7i 'u *et&da ale(&ri'+ 'are era 1e 1un'tul de e7e'9 A* 1utea des'rie *et&da ale(&ri'+ 'a 7i 5iudai'+,: 'a & a1r&1iere de evan(3elie 8n du3ul 1r&?eCiei9 Bine8nCeles a'est 5Iudais*: nu era 8n ni'i un ?el 5se*iti':X era & *et&d+ de a%&rdare ti1i' elen+9 5Si*1la liter+ 7i 1&vestirea eveni*entel&r 'are s-au 8ntI*1lat 'u Iisus nu 1re4int+ t&t 1un'tul de vedere ale adev+rului9 Fie'are liter+ se 1are '+ 1&ate ?i ar+tat+ 'el&r 'are au & a1re3ensiune inteli(ent+ a s'ri1turii, a ?i un si*%&l a 'eva di?erit9: Tre%uie s+ ur'+* de la 1&vestiri la lu'rurile 1e 'are le si*%&li4ea4+9 D$ >&vestea
Ori(en, Come tariu la Ioa , I, . 7i " , 4i& e >G, KIV, '9 ,<-/ 9 Ori(en distin(e 7i '&ntrastea4+ Evan(3elia somatic% Gsau 5ist&ri'+:H 'u 'ea du3ov iceasc% G7i 5etern+:H9 Lnainte de venirea tru1eas'+, Hrist&s le-a a1+rut deOa indivi4il&r avansaCi sau 5des+vIr7iCi: 8n Ve'3iul Le(+*Int, 'u* ar ?i M&ise 7i >r&?eCii, '+r&ra li s-a des'&1erit *+rirea Lui, 1 trBo ma ier% i telectual% Zsau S oetic%0[$ C&*1arInd sau *ai %ine s1us, '&ntrastInd 'ele d&u+ Le(+*inte, Ori(en ?&l&se7te ter*enul de e!idemia* & vi4it+ sau & a1ariCie, venind 8ntre &a*eni sau *ai %ine s1us un seOur 1+*Intes'9 Ast?el, vi4iunea n&eti'+ este 1us+ 1e a'ela7i nivel 'a 7i & 8ntIlnire ist&ri'+ 7i de ?a1t ridi'at+ la & trea1t+ *ult *ai 8nalt+9 C?9 II ,, '9 "",9 >r&?eCii, 'a Isaia, Osea, Iere*ia s-au 8ntIlnit 'u L&(&sul9 MaO&ritatea 're7tinil&r nu 8l 7tiu de'It 1e Hrist&s 7i 1e El 'ru'i?i'at 5're4Ind '+ a'est CuvInt ?+'ut tru1 este 8ntre( CuvIntul 7i 'un&s'Indu-l 1e Hrist&s nu*ai du1+ 'arne9: Cu *ulte &'a4ii Ori(en ?&l&se7te ter*enii Lo&os 7i Hristos 'a 7i sin&ni*e9 67 I Toa em, VI9 !, 4i& e, >G KIV, '9 ! "9 ss9 C?9 I, !,, '9 D ) 5Cu adev+rat ?eri'iCi sunt 'ei 'are 8n nev&ia l&r 1entru Fiul lui @u*ne4eu au devenit deOa 1ers&ane 'are nu *ai au nev&ie de El 8n 'ara'terul l&r 'a un *edi' vinde'Ind %&lnavii, ni'i 'a un 1+st&r, ni'i 8n 'ea a *Intuiri, 'i nu*ai 8n 'ara'terul s+u 'a 8nCele1'iune, 'a 7i CuvInt la dre1t+Cii sau da'+ ar *ai e6ista un alt titlu 1&trivit 1entru 'ei 'are sunt atIt de des+vI7iCi 8n'It Ll 1&t 1ri*ii 8n 'el *ai 'uviin'i&s ?el9: 68 Co tra Celsum, II9 D.) 5Adev+rul eveni*entel&r 'are au ?&st 8nre(istrate '+ s-au 8ntI*1lat 'u Iisus nu 1&t ?i v+4ute de1lin 8n si*1lul te6t 7i 8n 1&vestirea ist&ri'+, ?iind'+ ?ie'are eveni*ent este 1entru 'ei 'are 'ites' Evan(3elia la ?el de %ine un si*%&l a 'eva di?erit9: @e ?a1t, Ori(en a ?&st 1re(+tit s+ *ear(+ *ai de1arte9 E6ist+ 8n s'ri1turi '&ntradi'Cii evidente 7i anu*ite a?ir*aCii ist&ri'e nu 1&t ?i adev+rate9 T&tu7i,
66

69

sau naraCiunea este un 1un't de 8n'e1ut9 Se 8n'e1e 'u Iisus-ul Evan(3eliei, 'u El 'ru'i?i'at, dar s'&1ul ulti* ar tre%ui s+ ?ie vi4iunea *+ririi du*ne4eie7ti9 U*anitatea lui Iisus este 1ri*ul 7i 'el *ai de O&s 1as din 8nCele(erea n&astr+ du3&vni'eas'+, 'are tre%uie s+ ?ie de1+7it+9D. @e ?a1t, ave* de a ?a'e ai'i nu nu*ai 'u 1a7ii 7i nivelele de inter1retare9 Lnsu7i Iisus a de1+7it stadiul s*eririi Sale, 'are a ?&st trans'es 7i a%r&(at de stadiul *+ririi Sale9 U*anitatea Sa nu a ?&st l+sat+ la & 1arte, t&tu7i a ?&st 8n+lCat+ la & 1er?e'Ciune *ai 8nalt+, 8ntr-& a*este'are inti*+ 'u du*ne4eirea Sa9 # Lntradev+r, a'esta este un li*%aO 1uterni'9 5Lntradev+r, du1+ 8nviere, El a e6istat 8ntr-un tru1 inter*ediar, a?lat 8ntre (r&si*ea 'elui 1e 'are l-a avut 8nainte de su?erinCe 7i a1arenCa su?letului nea'&1erit de un ast?el de tru19: >rin ur*are, du1+ 8nviere, Iisus 1ur 7i si*1lu nu*ai 1utea a1+rea &a*enil&r 58n a'ela7i ?el 'a 8nainte de eveni*entul 8nvierii9: C3iar 7i 8n 4ilele '+rnii sale 1+*Inte7ti El 5a ?&st *ai *ulte lu'ruri de'It unul,: el nu avut ni'i un ?el de a1arenC+ sta%il+ 7i 5ni'i nu a ?&st v+4ut 8n a'ela7i ?el de t&Ci 'ei 'are L-au 1rivit9: Ar+tarea sa e6tern+ de1indea de *+sura a%ilit+Cii de al 1ri*ii9 Trans?&r*area Sa *+reaC+ de 1e *untele Ta%&r a ?&st d&ar un anu*it *&*ent al ada1ta%ilit+Cii tru1ului S+u9 5El nu a a1+rut 'a a'eia7i 1ers&an+ 'el&r %&lnavi 7i 'el&r 'are aveau nev&ie de aOut&rul s+u vinde'+t&r 7i 'el&r 'are erau 'a1a%ili 1rin raCiunea 1uterii l&r s+ ur'e *untele di*1reun+ 'u El9:#" @es1re a'este a1arenCe variate ale lui Iisus tre%uie s+ ne re?eri* la ele 'a 7i la natura CuvIntului, 'are nu se arat+ 1e sine 8n a'ela7i ?el sau indi?erent, tutur&r, 'i 'el&r ne1re(+tiCi El va a1+rea 'a unul 5'are nu are ?&r*+ ni'i ?ru*useCe: G?iil&r &a*enil&rH 7i 'el&r 'are 1&t ur'a 'u el 8n 5iu%irea at&t'u1rin4+t&are9:#! Indi?erent 'It de 'iudat+ 7i de res1in(+t&are ar 1+rea s+ ?ie a'east+ inter1retare, a ?&st 1+strat+ 8n tradiCie 1In+ 8n vea'urile din ur*+9 O (+si* de e6e*1lu 8n s?Intul Ma6i*9 El v&r%e7te de e61erienCa *isti'+, dar 'uvintele sale sunt a1r&a1e un 'itat linear din Ori(en9 @&*nul nu a1are tutur&r 8n *+rirea Sa 1re4ent+, d&ar 'el&r 'are sunt vl+(uiCi El le vine 'a un r&% 7i 'el&r 'are sunt 'a1a%ili s+-i ur*e4e 1In+ la *untele s'3i*%+rii la ?aC+ El le a1are 8n ?&r*a unui @u*ne4eu 8n 'are El a e6istat *ai 8nainte 'a lu*ea s+ 8n'ea1+9#, >entru Ori(en, '3iar 7i 8n 1ri*ele 4ile ale vieCii 1+*Inte7ti a lui Hrist&s, tru1ul s+u a ?&st 58n 8ntre(i*e un tru1 *inunat9: #/ @u1+ 8nviere a'est tru1 a ?&st asu*at 8n @u*ne4eirea Sa 7i nu *ai 1utea ?i distins de ea9 #< SIdeo om ia :uod est i C3risto 6am
adev+rul du3&vni'es' a ?&st 1+strat 8nt&tdeauna deasu1ra ?alsit+Cii *ateriale9: Ori(en nu a '&nda*nat s'riit&rii 5'3iar da'+ ei une&ri au a'Ci&nat li%er 'u lu'rurile 'are &'3iului ist&riei s-au 8ntI*1lat di?erit 7i leau s'3i*%at 1entru a 1ervertii s'&1urile *isti'e 1e 'are le aveau 8n vedere9: 5@u3&vni'es'ul: se 1&ate d&vedii a ?i deasu1ra 5*aterialului9: C?9 I Toa em, K9 , 7i /, Mi(ne >G, KIV, '9 ,"!-,",9 Ln 'ele din ur*+ Bi%lia nu a ?&st 1entru Ori(en & 'arte a unei ist&rii s?inte, la ?el 'a & ale(&rie en&r*+ 'are este 8nCeleas+ de intuiCie9 69 I Ioa em, KIK9 I 4i& e >G KIK, '9 <!/ ss9 70 Co tra Celsum, III9 /") 5A?ir*+* '+ tru1ul S+u *urit&r 7i su?letul u*an a 1ri*it 'ea *ai *are *+rire nu nu*ai 1rin 8*1+rt+7ire ci !ri u ire )i amestecare, ast?el 8n'It 1rin 8*1+rt+7irea du*ne4eirii sale El a fost tra sformat 1 +um ezeu0 7i tru1ul S+u a 1ri*it & 'alitate du*ne4eias'+ ve7ni'+9: 71 C&ntra Celsu*, II9 D/) Come tariu la 4atei, KII9 , 7i ,D, 4i& e >G, KII, '9 " < 7i " DD9 72 Co tra Celsum, VI9 ##X '?9 IV9 "D 7i "$9 73 S?Intul Ma6i*, Ca!ita t3eolo&ica, II9 ",, MG>, KC, '9 ""!.-""!,9 74 Co tra Celsum, I, ,,) 5@e 'e nu ar tre%ui s+ ?ie un anu*it su?let 'are s+ 87i asu*+ un tru1 8n 8ntre(i*e 5inundat: sau !arado8alT 75 Co tra Celsum, II9 .X '?9 I Ioa em, KKKII9 "#, MG>, KIV9 C9 $"!-$"$9

70

u c <ilius +ei est$0M\ @a'+ El a ?&st 'u adev+rat un &*, El nu *ai este &* 7i 1rin ur*are n&i nu *ai sunte* &a*eni atun'i 'Ind 8i ur*+* 'uvintel&r Lui, '+'i El, 'a 7i !rototo?osB ul tutur&r &a*enil&r, ne-a trans?&r*at 8n @u*ne4eu9## S=i autem +eus est :ui :ua dum 3omo fuit, et o!ortet te tilli similem fieri, S:ua do similes e6us fuerimus, et viderimus eum sicut est0 GI I&an9 ,) !H, te :uo:ue ecesse erit +eum fieri, i C3risto Tesus$0 MP >entru s'&1ul n&stru i*ediat, nu *ai e6ist+ ni'i & nev&ie s+ *er(e* *ai de1arte 8n detalii9 >rin'i1ala a?ir*aCie a lui Ori(en este 'lar+9 Nu 1ute* (re7i s+ evit+* ase*+narea inti*+ 7i a1r&1iat+ 8ntre ideile lui Ori(en 7i 'ele din s'ris&area lui Euse%iu '+tre C&nstanCia9 Hrist&l&(ia lui Ori(en a ?&st tre'utul 7i 1resu1&4iCiile lui Euse%iu9 El a tras '&n'lu4ii le(iti*e din 1rin'i1iile trase de Ori(en9 @a'+ *er(e* 1e 1a7ii lui Ori(en, ar ?i El interesat 8n &ri'e 5i*a(ine: ist&ri'+ sau 5i'&an+: a @&*nuluiT Ce ar 1utea ?i 1i'tat a ?&st deOa de1+7it 7i de*&dat 8n ti*1 'e realitatea *+reaC+ a @&*nului 8nviat de1+7e7te &ri'e 8n'3i1uire sau des'riere9 Mai *ult, din 1un'tul de vedere &ri(enist, adev+rata ?aC+ a @&*nului 'u (reu ar 1utea ?i 1i'tat+ '3iar 8n 4ilele 8ntru1+rii Sale, 'i nu*ai 'a1a'itatea i*a(inii Sale a'&*&dat+ 'a1a'it+Cii unui &* 5'arnal: sau 5s&*ati':, a '+rui a1arenC+ nu a ?&st i*a(inea ade'vat+ 7i adev+rat+9 Bine8nCeles, Ori(en nu era 1re&'u1at 'u i*a(ini 1i't&riale9 T&tu7i, 'eea 'e 1utea el s1une 8*1&triva '3i1uril&r 1+(Ine 1utea ?i ?&arte u7&r ?&l&sit 8*1&triva i'&anel&r9#. @in n&u a e6istat un 1aralelis* evident 8ntre 'ele d&u+ 1r&%le*e) 1r&%le*a s'ri1turii 7i 1r&%le*a re1re4entaCil&r 1i't&riale9 A'ela7i lu'ru s-a 8ntI*1lat 'u 5des'rierea9: Bti* '+ a'easta ?&st & t&1i'+ *aO&r+ a 8ntre(ii '&ntr&verse i'&n&'laste9 S?Intul I&an @a*as'3inul a v+4ut 'lar le(+tura 'el&r d&u+ t&1i'i 7i 1r&%le*e) S'ri1tura 8nse7i este 5& i*a(ine9: $ @a'+ a1li'+* *et&da e6e(eti'+ a lui Ori(en 1r&%le*ei 5des'rierii: artisti'e 7i 1i't&riale, v-a tre%ui 'el 1uCin s+ e4it+*9 >&si%il, nu a* avea ni'i & di?i'ultate 8n a''e1tarea re1re4ent+ril&r 5si*%&li'e,: la ?el 'u* Bi%lia tre%uia luat+ 'a 7i & 'arte de si*%&luri, 'are 1rin natura l&r, ne &%li(+ s+ *er(e* din'&l&9 Evident, ar tre%ui s+ ?i* 'It se 1&ate de seri&s stInOeniCi de & i*a(ine 5ist&ri'+9: Iat+ 'eea 'e s-a 8ntI*1lat la 1seud&-sin&adele din #</ 7i $"<9 >un'tul ar(u*entului l&r a ?&st a'esta) ei au si*Cit ?&arte 1uterni' dis1r&1&rCia de1lin+ 8ntre t&ate i*a(inile ist&ri'e G5sen4uale:H 7i 5stadiul de *+rire: 8n 'are atIt Hrist&s 'It 7i s?inCii S+i deOa l&'uies'9 Ar ?i destul un e6e*1lu) este 1&si%il, a7a 8ntre%au e1i's&1ii i'&n&'la7ti 8n #</, s+ 1i't+* s?inCi, 'are deOa lu*inea4+ 8n *+rirea de ne'u1rins 7i s+-i '3e*+* din n&u 1e 1+*IntT $"
Comme taria i e!istolam ad Roma os, I9 #, MG> KC, '9 ""!.-""!,9 I Teremiam 3omilia KV9 D, MG>, KII, '9 /,D-/,#9 78 I Lucam 3omilia KV9 D, MG>, KII, '9 /,D-/,#9 79 A se vedea 8n s1e'ial C$ Cels$ VIII, "# 7i "$) 58n t&Ci a'eia, 1rin ur*are 'are s+des' 8n su?letele l&r, du1+ du*ne4eies'ul 'uvInt, 'u*1+tarea, dre1tatea, 8nCele1'iunea, evlavia 7i alte virtuCi, a'este e6'elenCe sunt 8ndre1tare 'are ridi'+ 7i 8n 'are sunte* '&nvin7i '+ a devenit 1&si%il 1entru n&i s+ &n&r+* *&delul 7i 1r&t&ti1ul tutur&r 8nde*nuril&r) 5'3i1ul @u*ne4eului 'elui indivi4i%il9: @u*ne4eu Unul-n+s'ut999 t&tu7i 'are 8l i*it+ 8n '&n?&r*itate 'u 'a1a'it+Cile sale, ridi'+ '3iar 7i 1rin un 8ndre1tar 8n '&n?&r*itate 'u '3i1ul Creat&rului, '+'i 8n '&nte*1laCia lui @u*ne4eu 'u & ini*+ 'urat+, ei 8i devin i*itat&ri9 Ln (eneral, vede* '+ t&Ci 're7tinii se str+duie s+ ridi'e altare 7i 8ndru*+ri du1+ 'u* l-a* des'ris 7i a'estea nu sunt un ?el de ti1 li1sit de sensi%ilitate 7i de viaC+,: et'9X '?9 VII, DD) 5T&Ci 'ei 'are 1rives' la 1r&du'Ciile rele ale 1i't&ril&r 7i s'ul1t&ril&r 7i ?+'+t&ril&r de i*a(ini stau 8n 8ntuneri' 7i sunt a7e4aCi 8n el, di mome t ce ei u doresc s% !riveasc% )i s% urce cu mi tea lor de la toate lucrurile vizi'ile )i se si'ile la Creator care este 1 1 tre&ime Lumi %$0 A se vedea Elli(er9 O!$ cit$, s$ II, ff )i Hu&o 7oc3, &19 'it9, 19 ". ??9 80 Sfntul I an !ama"c#in$ De imaginibus, III% 81 @e'retele '&n'ilia%u*ului I'&n&'last din #<, se 1&t 'iti la Sin&dul e'u*eni' din #$#, 4a si, v&l9 KII, '9 !#D9
76 77

71

I'&n&'las*ul nu a ?&st d&ar & res1in(ere dis'ri*inativ+ a &ri'+rui ?el de art+9 A e6istat & varietate lar(+ de &1inii 8ntre &1&nenCii i'&anel&r9 T&tu7i, 8n 1rin'i1al, a ?&st *ai *ult un ?el de re4istenC+ 8n ?aCa unui anu*it ?el de art+ reli(i&as+, 'u 1re'+derea 1i'tarea de i'&ane, & 5i'&an+: ?iind & 1re4entare a unuia 7i a'eleia7i 1ers&ane ist&ri'e, ?ie '+ este @&*nul sau s?inCii s+i9 A'est ?el de art+ 're7tin+ era 8n e61ansiune 8n a'ele vre*uri9 L&'ul de na7tere a ?&st 1r&%a%il 8n Siria 7i *ar'a sa distin'tiv+ a ?&st, du1+ 'u* s-a e61ri*at re'ent L&uis B&u2er, Sla rec3erce aive de la vAritA 3istori:ue0 S 'u un a''ent s1e'ial 1us 1e adev+rul ist&ri'9 $! Unul dintre su%ie'tele 1re?erate a ?&st Iisus r+sti(nit9 Nu a ?&st ne'esar un 5naturalis*,: 'i a ?&st *enit s+ ?ie redarea unui anu*e ?el de realis* ist&ri'9 A'easta a ?&st 1rin'i1ala a?ir*aCie a n&ului 'urent9 O i'&an+ 5adev+rat+: 1retindea a ?i 'eva esenCial di?erit de un 5si*%&l9: Tre%uia s+ ?ie & re1re4entare9 O adev+rat+ i'&an+ tre%uia s+ ?ie 8n ulti*+ instanC+, & 1&4+ ist&ri'+9 A'este *+rturii 8n ?av&area sta%ilit+Cii ti1uril&r i'&n&(ra?i'e a1arCine tradiCiei 7i sunt sta%ili4ate de aut&ritatea Biseri'ii9 Nu*ai e6e'uCia a1arCine artistului9 A7a s-au ?&r*ulat lu'rurile la al @&ilea Sin&d de la Ni'ea9$, A1elul ?inal nu este '+tre & i*a(inaCie artisti'+ sau '+tre & vi4iune individual+, 'i '+tre ist&rie, S la lu'rurile v+4ute 7i *+rturisite9 Ln le(+tur+ 'u a'easta, 'an&nul $! de la Sin&dul din Trulan GD."-D.!H este ilustrativ9 A'easta are de a ?a'e dire't nu*ai 'u 'a4ul 1arti'ular G'ir'u*stanCele i*ediate ale de'i4iei sunt nesi(ureH, dar, 'el 1uCin 1rin i*1li'aCie, sta%ile7te dease*enea un 1rin'i1iu (eneral9 Sin&dul inter4i'e & re1re4entare si*%&li'+ a lui Hrist&s 'a 7i Miel9 A1arent, Sin&dul &%ie'ta 8*1&triva unei s'ene se*i-ist&ri'e) S?Intul I&an B&te4+t&rul ar+tInd s1re venirea lui Hrist&s 7i Hrist&s re1re4entat si*%&li'9 M&tivele inter4i'erii sunt ?&arte instru'tive9 Mielul este un 5ti1&s: sau & 5i*a(ine: sau & ?i(ur+ a 3arului 'e avea s+ vin+, 'are 8l se*ni?i'+ '3iar 1e *iel, Hrist&s9 A'u*, ve'3ile 5ti1uri: 7i 5u*%re,: si*%&luri 7i se*ne, tre%uie res1e'tate9 T&tu7i, tre%uie a'&rdat+ 1ri&ritate 53arului: 7i 5adev+rului,: 'are 8nsea*n+ 1lin+tatea Le(ii9 Sin&dul 1res'rie '+ Hrist&s tre%uie re1re4entat sau 1&rtreti4at 'a &*, 8n l&' de un 5*iel anti',: 8n a*intirea 8ntru1+rii, 1ati*ii 7i *&rCii r+s'u*1+r+t&are la &rdin universal, 'are a ?&st deOa 8*1linit+9 $/ Este v&r%a de *ai *ult de'It un re(ula*ent 'an&ni' &%i7nuit, este & a?ir*aCie 7i & sentinC+ d&'trinar+9 Este v&r%a de un 1r&(ra* d&'trinar, un 1rea*%ul adev+rat al tutur&r s'rieril&r literare des1re s?intele i'&ane9 @estul de 'iudat a'est 'an&n a ?&st tre'ut 'u vederea 8ntr-un ?el destul de 'iudat de ist&ri'ii i'&n&'las*ului9 Ca4ul, la 'are se re?er+ sin&dul, se 1are '+ este ?&arte s1e'ial9 Can&nul uit+ un 1rin'i1iu9 Tre%uie s+ ?ie un *&tiv 1entru a'est lu'ru9 Ceea 'e este re*ar'a%il este '+ 1i'tarea i'&anel&r este le(at+ e*?ati' de le(+tura 8ntre 5adev+rul: ist&ri' 7i 5ti1uri: sau 1&si%il 8ntre 'ele d&u+ testa*ente9 Atin(e* & din n&u 1r&%le*+ e6e(eti'+9 T&ate ti1urile 5anti'e: sunt deOa ter*inate, Adev+rul 'e avea s+ vin+, Hrist&s, Lntru1at 7i r+sti(nit9 A ?&st & a1r&%are s&le*n+ 7i & 8n'uraOare a n&i arte 5ist&ri'e9: Fra4area 1are s+ ?ie deli%erat+9 Un a''ent 1e 5?&r*a u*an+: a lui Hrist&s a ?&st 'It se 1&ate de natural 8ntr-un ti*1 'Ind '&ntr&versa a ?&st 8n 1r&'esul de a se s&luCi&na9 Ea dire'Ci&nea4+ atenCia 1e 8*1linirea ist&ri'+9 Este a1r&%at de t&at+ lu*ea '+ a1+rarea tel&(i'+ a S?intel&r I'&ane, 8n s1e'ial de S?Intul Te&d&r, dar *ai 8nainte de S?Intul I&an @a*as'3inul s-a %a4at 1e 1resu1&4iCii ne&1lat&ni'e9 T&t interesul 51r&t&ti1ului: 7i 5'3i1ului: Gre?le'tat+ la un nivel de *ai O&sH a
82 83 84

5La auerelle des I*a(es,: Fli'3te9 Martin, Histoire de l>E&lise, v&l9 V G>aris, "./#H9 HorosBul de la Sin&dul al @&ilea din Ni'ea 8n 4a si, v9 KIII, '9 ,#, ss9 Ralle 7i >&tle, =; ta&ma to t3eio ?ai 6iero Ca o o , v&l9 V G>aris, "./#H9

72

?&st 1lat&ni'+9 >e de-a 8ntre(ul, a'east+ a?ir*aCie este evident real+9 T&tu7i, are nev&ie de & 'ali?i'are9 Ln &ri'e 'a4, ar(u*entul in'lude & re?erinC+ des'3is+ la Lntru1area Gist&ri'+H9 I'&n&dulii nu v&r%eau d&ar de 5i*a(inile: un&r realit+Ci 5'ere7ti: sau 5eterne9: Ei v&r%eau de 5i*a(inile: un&r realit+Ci 51+*Inte7ti:, de 1ers&nalit+Ci ist&ri'e 'are au tr+it 8n ti*1 1e 1+*Int9 A'est lu'ru ?a'e & di?erenC+9 Ln a'est *&*ent, nu sunte* interesaCi de d&'trina i'&n&dulil&r9 S+ ad*ite* '+ ei erau 1lat&ni'i sau 1r&-1lat&ni'i9 @in ne?eri'ire, s-a tre'ut 'u vederea '+ 8n ne&-1lat&nis* e6ista la ?el de %ine & tendinC+ i'&n&'last+ destul de evident+9 >&r?irie, 8n ,ia#a lui Ploti , ne s1une '+ lui >l&tin, din 'Ite se 1are, 8i era ru7ine '+ se a?la 8n 'arne9 T&'*ai 'u a'east+ a?ir*aCie 8i 8n'e1e >&r?irie %i&(ra?ia9 5Lntr-& ast?el de ?&r*+ a *inCii el re?u4+ s+ v&r%eas'+ des1re str+*&7ii s+i sau des1re 1+rinCi sau des1re Cara de %a7tin+9 El nu ar ?i 7e4ut 8n ?aCa unui s'ul1t&r sau 1i't&r9: Este ?&l&sit&r 'a 'ineva s+-7i ?a'+ & i*a(ine 1er*anent+ a a'estei ?&r*e tre'+t&areT Este destul '+ 'ineva este &%li(at s+ & 1&arte9 >l&tin uita 'u %u'urie '+ el avea & %i&(ra?ie 1+*Inteas'+, 1+rinCi sau Car+ de %a7tin+9 A'east+ as1iraCie ?il&s&?i'+ a lui >l&tin tre%uie s+ ?ie distins+ 'lar de as'etis*ul 5&riental,: de 'el (n&sti' sau *ani3ean9 >l&tin nu a ?&st un dualist9 T&tu7i, '&n'lu4ia sa 1ra'ti'+ era '+ se 'uvine s+ ne retra(e* din a'east+ lu*e '&r1&ral+ 7i din tru19 >l&tin su(era ur*+t&area anal&(ie9 @&i &a*eni l&'uies' 8n a'eia7i 'as+9 Unul 8l a'u4+ 1e '&nstru't&r 7i 1e *un'a sa *anual+, ?iind'+ este ?+'ut+ din 1iatr+ 7i le*n li1sit de viaC+9 Altul laud+ 8nCele1'iunea ar3ite'tului, de&are'e 'l+direa este atIt de %ine ridi'at+9 >entru >l&tin, a'east+ lu*e nu este rea, este '3i1ul sau 5i*a(inea: lu*ii de sus 7i 1r&%a%il 'ea *ai %un+ din t&ate i*a(inile9 T&tu7i, tre%uie s+ as1ir+* din'&l& de t&ate i*a(inile la un 1r&t&ti1, din lu*ea de O&s la 'ea de sus 7i >l&tin laud+ nu nu*ai '&1ia, 'i 7i *&delul sau e6e*1lul9$< El 7tie '+ atun'i 'Ind ti*1ul v-a venii, el v-a ie7ii a?ar+ 7i nu v-a *ai avea nev&ie de ni'i & 'as+9$D >entru a'est *&tiv el nu a vrut s+ stea 8n ?aCa unui 1i't&r9 >i'tura a'estei 5?&r*e 1ier4+t&are: nu 1utea ?i ni'i&dat+ adev+rata lui 5i*a(ine,: & i*a(ine a sinelui s+u *urit&r9 Ni'i & 1&4+ nu 1utea ?i ?+'ut+ sinelui &*ului9 >rin ur*are, t&ate 1i'+turile sunt 8n7el+t&are9 Ei ar 8nte*niCa i*a(inaCia &*ului 8ntr-& 5s'3e*+ 1ier4+t&are9: A'u*, nu este a'est 1asaO ad*ira%il din >l&tin & %un+ intr&du'ere la (Indirea i'&n&'last+T Un 're7tin ar 1une 1r&%le*a 1uCin di?erit9 >&si%il 'a, 8n l&'ul unei 5lu*i de sus: el s+ v&r%eas'+ de 5vea'ul 'e v-a s+ ?ie: 7i a'easta 'u a'ela7i e?e't9 Cel 1uCin, Ori(en nu a ?&st 'u *ult de1arte de >l&tin9 Este interesat de &%servat '+ 8ntre *+rturiile testimo ia anti'e, '&le'Ci&nate de i'&n&'la7ti, a e6istat & ins1iraCie 51lat&ni'+: evident+ de & ne8nd&ielni'+ &ri(ine ereti'+9 A ?&st un 'itat din <a!tele sf/ tului Ioa $ A ?&st & 1aralel+ e6a't+ 'u 1&vestea s1us+ de >l&tin 7i de >&r?irie9 A ?&st luat+ & i*a(ine de S?Intul I&an, ?+r+ 7tiinCa sa9 El nu a a1r&%at-&, ni'i nu 1utea re'un&a7te dintr-& dat+ '+ a ?&st i*a(inea sa, du1+ 'u* el nu 7i-a 1rivit ni'i&dat+ ?aCa 8n &(lind+9 Ln 'ele din ur*+ a ?&st nu*ai & 51i'tur+ a tru1ului s+u9: O*ul tre%uie s+ ?ie & &?ere su?letului s+u 7i s+ & ad&re 'u 'redinC+ 7i alte virtuCi9 5A'easta, &ri7i'u*, 1e 'are tu ai ?+'ut-& este '&1il+r&as+ 7i nedes+vIr7it+X tu a-i 1i'tat & i*a(ine *&art+ 7i un lu'ru *&rt9:$#
>l&tin, E eadele, II, .9 ""9 E eadele, II9 .9 ""9 87 Acta Ioa is, 'a1it&lele !D-!., B&net, Acta A!ostolorum A!ocr;!3a, II9I GLei14i( "$.$, ti1+rit 8n ".<.HX tradu'ere en(le4+ 8n 9oul testame t A!ocrif, editat de M9 R9 Ja*es GO6?&rd, ".!/H9 @&'u*entul nu este *ai tIr4iu de'It *iOl&'ul 'elui de al d&ilea se'&l9 Acta a ?&st 'itat+ de '&n'ilia%u*ul i'&n&'last din #<,) 4a si, KIII, '9 "D$ s9 >atriar3ul F&tie se re?er+ la ?&l&sirea d&'u*entului de i'&n&'la7ti, Bi'liot3eca, CIV9
85 86

73

A ?&st un lu'ru ne&%i7nuit s+ inter1ret+* *i7'area i'&n&'last+ 'a 7i & rea'Cie 7i re4istenC+ &riental+ sau se*iti'+ 8n ?aCa unei eleni4+ri e6'esive a artei 7i dev&Cii 're7tine, i*1li'+rii e6'esive 8n arta 're7tin+ a Biseri'ii Bi4antine9 Nu (+si* ni*i' s1e'i?i' 5se*iti': 8n te&l&(ia i'&n&'last+) a*%ele ar(u*ente 7i d&ve4i 1ar a ?i *ai *ult elini'e9 Tre%uie s+ 8nt&ar'e* inter1retarea 'urent+9 I'&n&'las*ul a ?&st & 8nt&ar'ere la elenis*ul 1re're7tin9 T&t '&n?li'tul 1&ate ?i inter1retat 'a 7i & n&u+ ?a4+ a unui 1r&'es de se'&le9 Une&ri a ?&st stilat 'a 7i & eleni4are a 're7tinis*ului9 Ar tre%ui des'ris *ai *ult 'a 7i & 're7tini4are a elenis*ului9 >rin'i1ala tr+s+tur+ a 1r&'esului a ?&st evident 8*1+rCit+ 8n elenis* sau 1&lari4area lui9 Ln '&ntr&versa i'&n&'last+ S 'el 1uCin, 1e un 1lan te&l&(i', 'ele d&u+ ti1uri de elenis*, la ?el 'a 7i *ai 8nainte s-au 8ntIlnit 8ntr-& lu1t+ a1rins+9 >rin'i1alul su%ie't a ?&st 8ntre si*%&lis* 7i ist&rie9 I'&n&'la7tii au re1re4enta 8n '&n?li't & 1&4iCie eleni'+ ne'&*1r&*is+, 'u & tr+s+tur+ &ri(enist+ 7i una 1lat&ni'+9 T&tu7i, *&n&?i4itis*ul, 8n 'eea 'e 1rive7te te&l&(ia a ?&st un ?el de elenis* 7i 8n 'eea 'e 8i 1rive7te r+d+'inile ele *er( 1In+ la tradiCia ale6andrin+ 1ri*ar+ 7i 1rin ur*are ar ?i 1utut ?i u7&r a*al(a*at+ 'u ne&1lat&nis*ul9 I'&n&dulii, din '&ntr+, au stat de?init 1entru 5're7tinis*ul ist&ri'9: Un su%ie't 1arti'ular a ?&st 8n dis'uCie, dar su%ie'tele *aO&re erau 8n O&'9 A'esta *+rturise7te des1re a*arul 7i vi&lenCa 8ntre(ii lu1te9 Nu era 8n O&' nu*ai destinul artei 're7tine, 'i 5Ort&d&6ia: 8nse7i9 Ln &ri'e 'a4, lu1ta 1&ate ?i 8nCeleas+ nu*ai 8n 1ers1e'tiva unui lun( vea' Ausei a dersetzu & 8ntre 're7tinis* 7i elenis*9 A*%ele 1artide au ?&st 5aliate 8n (Indire: 'u elenis*ul t&tu7i, a e6istat un '&n?li't 8ntre elenis*ul 're7tin 7i 're7tinis*ul eleni4at sau 1&si%il 8ntre &rt&d&6ie 7i sin'retis*9$$ Sin(urul s'&1 al a'estui s'urt eseu este de a ridi'a 8ntre%+ri9 Se 'ere *ult *ai *ult studiu 8nainte 'a un r+s1uns ?inal s+ ?ie &?erit9$.

CAPITOLUL %

Cretinis& i civili(a"ie
O n&u+ e1&'+ 8n'e1e 8n viaCa Biseri'ii &dat+ 'u 8n'e1utul se'&lului al 1atrulea9 I*1eriul a''e1t+ 're7tini4area 8n 1ers&na unui Ce4ar 5isa1&st&li'9: Biseri'a se na7te
C&n?&r* '+rCii sti*ulat&are de Endra IvanFa, Hele istc3es u d C3ristlic3es im <rC3';za ti isc3e Geistesle'e G=ien, "./$H9 @es1re I'&n&'las* a se vedea Bi'liot3eca, CIV9 89 Ori(en este 8n'+ & ?i(ur+ '&ntr&versat+9 A ?&st din'&l& de s'&1ul a'estui eseu s+ &?ere & i*a(ine '&*1re3ensiv+ a (Indirii sale te&l&(i'e9 Sin(urul 1un't 'are a ?&st intenCi&nat a ?&st a se ?a'e '+ anu*ite as1e'te a (Indului s+u au in?luenCat 're7terea 7i ?&r*area 1&4iCiei i'&n&'laste9 @es'&1eririle a'eastei lu'r+ri au ?&st susCinute de >r&?es&rul >9 J9 Ale6ander 8n arti'&lul s+u) =i odul ico oclast de la =f/ ta =ofia ZPDN[ )i defi i#ia sa ZHoros[, 8n 5@u*%art&n OaFs >a1ers,: VII, 19 ,#-DD9 5Cre7tinis* 7i 'ivili4aCie: a a1+rut 8n Revista Te&l&(i'+ a Se*inarului Te&l&(i' S?Intul Vladi*ir,: V&l9 ", N&9 " G".<!H, 19 ",-! 9 Reti1+rit 'u 1er*isiune aut&rului9
88

74

dintr-& retra(ere ?&rCat+ 7i 1ri*e7te & lu*e a?lat+ 8n '+utare su% s?Inta ei %&lt+9 Lu*ea 8ns+ a adus 'u sine ?ri'ile, 8nd&ielile 7i is1itele ei9 A e6istat atIt *Indrie 'It 7i dis1erare a*este'ate 1arad&6al9 Biseri'a a ?&st '3e*at+ s+ 8n+%u7e dis1erarea 7i s+ s*ereas'+ *Indria9 Se'&lul al 1atrulea a ?&st *ai *ult un ?el de e1il&( de'It ni7te 4&ri9 A ?&st *ai *ult un ?inal a unei ist&rii u4ate de'It un n&u 8n'e1ut9 T&tu7i, & n&u+ 'ivili4aCie se na7te din 'enu7a 'elei ve'3i9 Ln ti*1ul vea'ului ni'ean 8n *aO&ritate ti*1ul 7i-a ie7it din '&*un 7i a d&*inat & anu*it+ li1s+ de ar*&nie 'ultural+9 Lu*ile au intrat 8n '&e4iune 7i au stat &1use una alteia) Elenis*ul 7i Cre7tinis*ul9 Ist&ri'ii *&derni sunt is1itiCi s+ su%esti*e4e durerea tensiunii 7i adIn'i*ii '&n?li'tului9 Biseri'a nu a ne(at 1rin'i1ial 'ultura9 Cultura 're7tin+ a ?&st deOa 8n 1r&'esul ?&r*+rii9 Lntr-un anu*e sens 're7tinis*ul 7i-a ?+'ut deOa '&ntri%uCia9 B'&ala din Ale6andria a avut un i*1a't '&nsidera%il asu1ra e61eri*entel&r '&nte*1&rane 8n d&*eniul ?il&s&?iei9 Elenis*ul nu era 1re(+tit s+-i re'un&as'+ Biseri'ii ni'i un dre1t9 Atitudinile lui Cle*ent al Ale6andriei 7i a lui Ori(en, 1e de & 1arte 7i a lui Celsus 7i >&r?irie 1e de 'ealalt+ 1arte au ?&st ti1i'e 7i instru'tive9 Lu1ta e6tern+ nu a ?&st 'ea *ai i*1&rtant+ tr+s+tur+ a '&n?li'tului9 Lu1ta l+untri'+ a ?&st *ult *ai di?i'il+ 7i *ai tra(i'+) &ri'e ur*a7 al tradiCiei elini'e a ?&st '3e*at s+ tr+ias'+ 7i s+ de1+7eas'+ a'est de4a'&rd l+untri'9 Civili4aCia 8nde*na t&'*ai la elenis*, 'u t&ate *e*&riile lui 1+(Ine 7i 7ar*urile esteti'e9 5]eii *&rCi: ai elenis*ului erau 8n'+ ad&raCi 8n *ulte te*1le 7i tradiCiile 1+(Ine au ?&st 8n'+ 'erute de un nu*+r se*ni?i'ativ de intele'tuali9 A *er(e la & 7'&al+ 8nse*na 8n a'ea vre*e t&'*ai s+ *er(i la & 7'&al+ 1+(In+ 7i s+ studie4i 1&eCi 7i s'riit&ri 1+(Ini9 Iulian A1&statul nu a ?&st d&ar un vis+t&r de*&dat, 'are a 8n'er'at & restaurare i*1&si%il+ a idealuril&r *&arte, 'i un re1re4entat al re4istenCei 'ulturale 'are nu a ?&st 8n'+ ?rInt+ din l+untru9 Lu*ea anti'+ a ?&st ren+s'ut+ 7i trans?i(urat+ 8ntr-& lu1t+ dis1erat+9 T&at+ viaCa l+untri'+ a %+r%aCil&r eleni'i a tre%uit s+ su?ere & reevaluare drasti'+9 >r&'esul a ?&st 8n'et 7i dra*ati' 7i 8n 'ele din ur*+ re4&lvat 1rin na7terea unei n&i 'ivili4aCii, 1e 'are a* 1utea-& des'rie 'a 7i %i4antin+9 Tre%uie s+ reali4+* '+ a e6istat & sin(ur+ 'ivili4aCie 're7tin+ de se'&le, a'eia7i 8n est 7i 8n vest9 O 'ivili4aCie &''idental+ s1e'i?i'+ a a1+rut *ult *ai tIr4iu9 C3iar R&*a a ?&st destul de Bi4antin+ 8n'+ din se'&lul al VIII-lea9 E1&'a %i4antin+ 8n'e1e da'+ nu 'u C&nstantin, 'u si(uranC+ 'u Te&d&sie 7i 87i aOun(e a1&(eul &dat+ 'u Iustinian9 Ln vre*ea sa s-a '&nstruit '&n7tient 7i deli%erat & 'ultur+ '&*1etent+ 8ntr-un siste*9 N&ua 'ultur+ a ?&st & *are sinte4+ 8n 'are t&ate tradiCiile 7i *i7'+rile 'reative ale tre'utului s-au a*este'at 7i inte(rat9 Era un 5n&u elenis*,: dar un elenis* drasti' 're7tini4at 7i 58*%iseri'it9: Se &%i7nuie7te 8n'+ s+ se sus1e'te4e 'alitatea 're7tin+ a a'estei sinte4e9 Nu a ?&st &are de'It & 5eleni4are a'ut+: a 5're7tinis*ului %i%li',: 8n 'are t&at+ n&utatea RevelaCiei a ?&st diluat+ 7i di4&lvat+T Nu a ?&st &are a'east+ n&u+ sinte4+ distins+ 1ur 7i si*1lu de 1+(Inis*T A'easta a ?&st t&'*ai &1era de '&nsideraCie a lui Ad&l? Harna'F9 A'u* 8n lu*ina unui studiu ist&ri' li1sit de 1reOude'+Ci 1ute* 1r&testa 8*1&triva a'estei si*1li?i'+ri9 Nu a ?&st v&r%a &are de ist&ri'ii se'&lului al KIK-lea 'are &%i7nuiau s+ des'rie & 5eleni4are a 're7tinis*ului: de'It & co vertire a ele ismuluiT @e 'e s+ nu se '&nverteas'+ elenis*ulT >ri*irea 're7tin+ a elenis*ului nu a ?&st de'It & a%s&rCie servil+ a unei *&7teniri nedi(erate 1+(Ine9 A ?&st v&r%a *ai *ult de & '&nvertire a (Indirii 7i si*Cirii elini'e9

75

Cea 'e s-a 8ntI*1lat 'u adev+rat a ?&st a'easta9 Elenis*ul a ?&st 1uterni' dise'at de sa%ia revelaCiei 're7tine 7i 1rin ur*are 1uterni' 1&lari4at+ de ea9 Ori4&ntul 8n'3is a ?&st e61l&rat9 Ar tre%ui s+-i des'rie* 1e Ori(en 7i Au(ustin 'a 7i 5eleni'i9: Bine8nCeles a ?&st v&r%a de un alt ?el de elenis* de'It 'el al lui >l&tin 7i Iulian9 Lntre de'retele lui Iulian, 're7tinii au %la*at 1e 'el 'are le inter4i'ea s+ 8nveCe arte 7i 7tiinCe9 A'esta a ?&st de ?a1t & 8n'er'are s'Ir%&as+ de a s'&ate 're7tinii din ?a'erea 'ivili4aCiei, de a 1r&teOa 'ultura anti'+ de in?luenCa 7i i*1a'tul 're7tin9 >entru 1+rinCii 'a1ad&'ieni a'esta a ?&st 1rin'i1alul *&tiv9 S?Intul Gri(&rie de Na4ina4 8n 1redi'ile sale 8*1&triva lui Iulian a a''entuat a'est su%ie't9 S?Intul Vasile s-a si*Cit &%li(at s+ s'rie & adres+ 5&a*enil&r tineri 'u d&u+ se'&le *ai tIr4iu 1entru 'a ei s+ 1&at+ %ene?i'ia din literatura eleni'+9: Cu d&u+ se'&le *ai tIr4iu, Iustinian s-a de%arasat de t&Ci ne're7tinii din ?un'Ciile 7i a'tivit+Cile edu'aCi&nale 7i a 8n'3is 7'&lile 're7tine9 Ln a'est ?el nu a *ai e6istat ni'i un ?el de &stilitate ?aC+ de 5elenis*9: A'est lu'ru nu a 8nse*nat ni'i un ?el de ru1tur+ 8n tradiCie9 TradiCiile sunt Cinute 7i '3iar 'ultivate, dar ele sunt trase 8n 1r&'esul de reinter1retare 're7tin+9 A'easta 'u1rinde esenCa 'ulturii %i4antine9 A ?&st & a''e1tare a 1&stulatel&r 'ulturii 7i transvaluarea l&r9 Ma(ni?i'ul Te*1lu al S?intei LnCele1'iuni, a CuvIntului @u*ne4eies', *area Biseri'+ S?Inta S&?ia din C&nstantin&1&l nu v-a ?i ni'i&dat+ un si*%&l viu al a'estei 8*1liniri 'ulturale9 Ist&ria 'ulturii %i4antine nu a ?&st 8n ni'i un ?el & idil+9 A ?&st an(aOat+ 8n lu1ta 7i 8n '&n?li'tul diale'ti'9 @eOa se'&lul al 1atrulea a re1re4entat un ti*1 de '&ntradi'Cii tra(i'e9 I*1eriul a devenit 're7tin9 Bansa trans?er+rii 8ntre(ii 'reativit+Ci u*ane a ?&st a'&rdat+9 T&tu7i, t&'*ai din a'est i*1eriu 're7tinat 8n'e1e ?u(a, ?u(a 8n de7ert9 Este adev+rat '+ anu*iCi indivi4i &%i7nuiau s+ 1+r+seas'+ &ra7ele *ai 8nainte, 8n vre*ea 1erse'uCiil&r, s+ l&'uias'+ 7i s+ 1ri%e(eas'+ 8n de7erturile 7i 'r+1+turile 1+*Intului9 Idealul as'eti' a ?&st vre*e 8ndelun(at+ 8n 1r&'esul ?&r*+rii 7i Ori(en a ?&st un *are *aestru al vieCii du3&vni'e7ti9 T&tu7i, & *i7'are de a*1l&are 8n'e1e nu*ai du1+ C&nstantin9 Ar ?i 8n 8ntre(i*e nedre1t s+ sus1e't+* '+ &a*enii 1+r+seau 5lu*ea: nu*ai 1entru '+ a devenit di?i'il 7i seri&s aCi 1urta (reutatea, 8n '+utarea unei 5vieCi u7&are9: Este di?i'il s+ ne d+* sea*a 8n 'el ?el viaCa 8n de7ert 1utea ?i 5u7&ar+9: Este adev+rat '+ 8n a'ea vre*e 8n &''ident i*1eriul se ?+rI*iCa 8n %u'+Ci 7i a 8n(reuiat 1uterni' inva4iile %ar%are9 Fri'ile 7i anti'i1+rile a1&'ali1ti'e 1uteau 8n'+ e6ista a'&l&, un ?el de a7te1tare (r+%it+ a s?Ir7itului ist&riei9 Ln O''ident, 8n a'ele vre*uri I*1eriul 're7tin se a?la 8n 1r&'esul ?&r*+rii9 Ln 'iuda tutur&r 1er1le6it+Cil&r 7i 1eri'&lel&r vieCii, ai'i a* ?i 1utut ?i is1itiCi de un &1ti*is* ist&ri', de visul reali4+rii &ra7ului lui @u*ne4eu 1e 1+*Int9 MulCi, de ?a1t, au '+4ut 1rad+ a'estei tentaCii9 T&tu7i, da'+ au ?&st atIt de *ulCi 8n &rient 'are au 1re?erat s+ 5e*i(re4e: 8n de7ert, ave* t&ate *&tivele s+ 'rede* '+ ei au ?u(it nu atIt de *ult de ne'a4urile lu*e7ti, 'It de 5(riOile lu*e7ti,: i*1li'ate 8ntr-& 'ivili4aCie 're7tin+9 S?Intul I&an Hris&st&* a ?&st ?&arte 'riti' 7i a s'ris 8*1&triva 1eri'&lel&r 51r&s1erit+Cii9: >entru el 51r&s1eritate a ?&st 'ea *ai *are dinte t&ate 1erse'uCiile,: 'u *ult *ai rea de'It 'ele *ai sIn(er&ase 1erse'uCii din a?ar+9 >entru el adev+ratul 1eri'&l 8*1&triva evlaviei 8n'e1ea 'u & vi't&rie e6tern+ a Biseri'ii, atun'i 'Ind a devenit 1&si%il 1entru un 're7tin s+ se 5&%i7nuias'+: 'u a'east+ lu*e, 'u & *+sur+ '&nsidera%il+ de se'uritate 7i '3iar '&n?&rt 7i s+ uite '+ el nu are ni'i un Ora7 de l&'uit 8n a'east+ lu*e 7i tre%uia s+ ?ie un str+in 7i un 1elerin 1e 1+*Int9 LnCelesul *&na3is*ului nu a '&nstat 1ri*ar din luarea a'est&r v&turi severe9 V&turile *&na3ale nu erau de'It & rea''entuare a v&turil&r 76

%a1tis*ale9 Nu a e6istat ni'i un ideal 5*&na3al: 8n vre*urile 1ri*are de atun'i9 >ri*ii *&na3i au vrut 1ur 7i si*1lu s+ realizeze 8n de1lin+tatea 'u idealul 're7tin 'are era 8n 1rin'i1iu, a7e4at 8naintea ?ie'+rui 'redin'i&s individual9 Se 1resu1unea '+ a'east+ reali4are a ?&st a1r&a1e i*1&si%il+ 8n ?a%ri'a e6istent+ a s&'iet+Cii 7i vieCii '3iar 7i 8ntr-un i*1eriu 're7tin de(3i4at9 ]%&rul *&na3al din se'&lul al 1atrulea a ?&st & retra&ere di Im!eriu$ RenunCarea as'eti'+ i*1li'+ *ai 8ntIi de &ri'e ne(area radi'al+ a lu*ii, a &rdinii a'estei lu*i, & tutur&r le(+turil&r s&'iale9 Un *&na3 tre%uie s+ ?ie 5?+r+ 'as+,: aoi?os, du1+ ?ra4area S?Intului Vasile9 As'etis*ul, 'a 7i rInduial+ nu 'ere deta7are de C&s*&s9 Fru*useCea 'reat+ de @u*ne4eu a naturii este *ult *ai vivid+ 7i *ai %ine 8nCeleas+ 8n de7ert de'It 8n 1ieCele unui &ra7 a(l&*erat9 M&na3is*ul nu a ?&st ni'i&dat+ antis&'ial9 A ?&st & 8n'er'are de a '&nstrui un alt ora)9 O *+n+stire este, 8ntr-un anu*e sens, So colo ie e8traordi ar%0 8n a'east+ lu*e a vanit+Cii9 C3iar 7i ere*iCii l&'uiau de &%i'ei 8n (ru1uri 7i '&l&nii 7i erau uniCi su% dire'Cia '&*un+ a unui 1+rinte du3&vni'es'9 5Cen&%iu: era 1rivit+ 'a 7i 'ea *ai ade'vat+ 8ntru1are a idealului s&'ial9 C&*unitatea *&na3al+ este 8n sine & &r(ani4aCie s&'ial+, un 5tru1,: & *i'+ Biseri'+9 Un *&na3 a 1+r+sit lu*ea 'u s'&1ul de a '&nstrui & n&u+ s&'ietate, & n&u+ viaC+ '&*un+9 A'esta a ?&st 8n &ri'e 'a4 intenCia s?Intului Vasile9 S?Intul Te&d&r Studitul, unul din 'ei *ai in?luenCi lideri ai *&na3is*ului %i4antin 1ri*ar, a ?&st *ai ri(id 7i *ai aut&ritar 8n a'est sens9 I*1eriul, 8n'+ din ti*1ul lui Iustinian, a ?&st e6tre* de ner+%d+t&r de a d&*esti'ii *&na3is*ul, de al reinte(ra 8n &rdinea 1&liti'+ 7i s&'ial+ e6istent+9 Su''esul a ?&st d&ar 1arCial 7i a dus la de'+dere9 Ln &ri'e 'a4, *+n+stirile au r+*as 8nt&tdeauna in'lu4iuni eter&(ene 7i nu sunt de1lin inte(rate 8n &rdinea i*1erial+ a vieCii9 A* 1utea su(era '+ *&na3is*ul, v&r%ind la nivel ist&ri', a ?&st & 8n'er'are de a s'+1a de '&nstru'Cia unui I*1eriu 're7tin9 Ori(en susCinea 8n vre*ea sa '+ 're7tinii nu 1uteau 1arti'i1a 8n viaCa 'ivi'+ (eneral+, ?iind'+ aveau un 51&lis: 1r&1riu, de&are'e 8n ?ie'are &ra7 aveau 1r&1ria 5&rdine a vieCii,: to allo s;stema !tridos GC9 Cels9 VIII9 #<H$ Ei tr+iau 5'&ntrar &rdinii: &ra7ului lu*es' Ga ti!oliteume oiH9 Lntr-un &ra7 5're7tini4at: a'east+ antite4+ a ?&st uitat+9 M&na3is*ul este 'eva 5alt'eva,: un ?el de 5anti-&ra7,: a tiB!olis, de&are'e este 1r&1riu 4is un alt &ra79 EsenCial el r+*Ine 8nt&tdeauna a?ar+ din siste*ul lu*ii 7i de *ulte &ri 87i de'lar+ 5e6traterit&rialitatea: sa '3iar 'u 1rivire la siste*ul e''lesial e6istent, 1retin4Ind & &are'are inde1endenC+ deasu1ra Ourisdi'Ciei l&'ale sau terit&riale9 M&na3is*ul este 8n 1rin'i1iu, un e8od din lu*e, & ie7ire din &rdinea s&'ial+ a lu*ii, & renunCare la ?a*ilie, la statutul s&'ial 7i '3iar la 'et+Cenie9 @ar nu este nu*ai & ie7ire afar%, 'i 7i & tran4iCie s!re un alt 1lan 7i di*ensiune s&'ial+9 Ln a'est 5nelu*es': s&'ial '&nst+ 1rin'i1ala 1arti'ularitate a *&na3is*ului 'a *i7'are, la ?el de %ine 'a 7i se*ni?i'aCia lui ist&ri'+9 VirtuCile as'eti'e 1&t ?i 1ra'ti'ate 7i de lai'i 7i de 'ei 'are stau 8n lu*e9 Ceea 'e este s1e'ial 1entru *&na3is* este stru'tura s&'ial+9 Lu*ea 're7tin+ a ?&st 1&lari4at+9 Ist&ria 're7tin+ des'&1er+ & antite4+ 8ntre I*1eriu 7i @e7ert9 A'east+ tensiune 'ul*inea4+ 8ntr-& e61l&4ie vi&lent+ 1rin '&ntr&versa I'&n&'last+9 Fa1tul *&na3is*ului evadea4+ 7i nea(+ '&n'e1Cia I*1eriului Cre7tin 'are nu i*1li'a realitatea '+ a'esta &%s'uri4a 'ultura9 Ca4ul este e6tre* de '&*1le69 Mai 8ntIi de t&ate, *&na3is*ul a reu7it, *ai *ult de'It a reu7it s+ & ?a'+ vre&dat+ I*1eriul, s+ 1+stre4e adev+ratul ideal al 'ulturii 8n 1uritatea 7i li%ertatea sa9 Ln &ri'e 'a4, 'reativitatea du3&vni'eas'+ a ?&st %&(at 3r+nit+ de adIn'urile vieCii du3&vni'e7ti9 5S?inCenia 're7tin+ sinteti4ea4+ 1rin sine t&ate as1iraCiile ?unda*entale 7i ulti*e a 8ntre(ii ?il&s&?ii anti'e,: 77

du1+ 'u* ?&arte %ine a re*ar'at un '+rturar rus9 5Ln'e1Ind 8n I&ania 7i Ma(na Grae'ia, 1rin'i1alul t&rent al s1e'ulaCil&r ?il&s&?i'e (re'e7ti 'ur(e 1rin Atena 8n Ale6andria 7i de ai'i 8n Te%aida9 VIr?urile, de7erturile 7i 1e7terile devin n&i 'entre ale 8nCele1'iunii teur(i'e9: C&ntri%uCia (eneral+ a *&na3is*ului a ?&st lar(+ 8n evul *ediu, 8n &rient 7i 8n &''ident9 M+n+stirile au ?&st *ari 'entre de edu'aCie9 Nu ar tre%ui s+ uit+* un alt as1e't al 1r&%le*ei9 M&na3is*ul 8n sine a ?&st un re*ar'a%il ?en&*en al 'ulturii9 Nu din 8ntI*1lare 8n e1&'a 1atristi'+ sIr(uinCele as'eti'e au ?&st 1ersistent des'rise 'a 7i 5?il&s&?ie,: 5iu%irea de 8nCele1'iune9: Nu din 8ntI*1lare *arile tradiCii ale te&l&(iei ale6andrine au ?&st re8nviate 7i au 8n?l&rit 8n s1e'ial 8n 'entrele *&na3ale9 Nu este din 8ntI*1lare ?a1tul '+ 'ei trei 'a1ad&'ieni din se'&lul al 1atrulea, un se'&l al sIr(uinCel&r as'eti'e 7i 'ulturale au ?&st atIt de a*este'aCi &r(ani'9 Mai tIr4iu, dease*enea 7i s?Intul Ma6i* M+rturisit&rul a '&nstruit 'u & i*1resi&nant+ sinte4+ te&l&(i'+ ui*it&are t&'*ai 1e %a4ele e61erienCei as'eti'e9 Ln 'ele din ur*+, nu la v&ia 8ntI*1l+rii *&na3ii 1eri&adei i'&n&'laste au ?&st a1+r+t&ri ai artei, 1+strInd li%ertatea artei reli(i&ase de &1resiunea Statului, de &1resiunea 5ilu*inaCil&r: 7i si*1li?i'area utilitar+9 T&ate a'estea sunt le(ate destul de strIns de '3iar esenCa as'etis*ului9 As'e4a nu inter4i'e 'reativitatea, & eli%erea4+, ?iind'+ & a?ir*+ 'a 7i un Cel 8n sine9 Mai 1resus de &ri'e S 'reativitatea sinelui9 Creativitatea este 8n 'ele din ur*+ *Intuit+ de &ri'e ?el de utilitarianis* nu*ai 1rintr-& inter1retare as'eti'+9 As'e4a nu '&nst+ din inter4i'ere9 Ea este & a'tivitate, & 5s?Ir7ire a sinelui9: Ea este dina*i'+9 C&nCine &%li(aCia in?initului, un a1el ve7ni', & *i7'are ne&1rit+ 8nainte9 M&tivul 1entru a'east+ nelini7te este du%lu9 @at&ria este in?init+ ?iind'+ *&delul des+vIr7irii este in?init, des+vIr7irea lui @u*ne4eu9 Ni'i & 8*1linire nu 1&ate ?i ade'vat+ Celului9 @at&ria este 'reativ+ ?iind'+ 'eva esenCial n&u este adus 8n e6istenC+9 O*ul 87i ?a'e 1r&1riul sine 1rin dedi'area sa a%s&lut+ lui @u*ne4eu9 E6ist+ & antin&*ie inerent+ 8n adev+rata as'e4+9 Ea adu'e 'u sine s*erenia, renunCarea, as'ultarea9 Li%ertatea 'reativ+ este i*1&si%il+ ?+r+ a'east+ renunCare de sine iniCial+9 Este le(ea vieCii du3&vni'e7ti) s+*InCa nu &dr+sle7te 1In+ nu *&are9 RenunCarea i*1li'+ & de1+7ire a 1r&1riil&r li*itaCii 7i la 1r&1ria 1arCialitate, & 1redare a%s&lut+ 8n ?aCa adev+rului9 A'easta nu 8nsea*n+) *ai 8ntIi renunCare 7i a1&i li%ertate9 S*erenia 8n sine este li%ertate9 RenunCarea as'eti'+ des'+tu7ea4+ du3ul9 F+r+ li%ertate &ri'e ?el de *&rti?i'are ar ?i de7ert+'iune9 >e de alt+ 1arte, 1rin 8n'er'+rile as'eti'e se s'3i*%+ 7i se 8nn&ie7te vi4iunea des1re lu*e9 Adev+rata vi4iune des1re lu*e este dis1&ni%il+ nu*ai 'el&r 'are nu au interese e(&iste9 Adev+ratul as'etis* nu este ins1irat de dis1reC, 'i de d&rinCa trans?&r*+rii9 Lu*ea va tre%ui reinstalat+ 8n ?ru*useCea ei &ri(inal+, din 'are a '+4ut 1rin 1+'at9 @in a'est *&tiv as'etis*ul du'e la a'Ciune9 Lu'rarea r+s'u*1+r+rii este 8nde1linit+ nu*ai de @u*ne4eu, iar &*ul este '3e*at s+ '&&1ere4e 8n a'east+ sIr(uinC+ r+s'u*1+r+t&are9 R+s'u*1+rarea '&nst+ t&'*ai din R+s'u*1+rarea li%ert+Cii9 >+'atul 8nsea*n+ r&%ie 7i 5Ierusali*ul 'el de sus este li%er9: A'east+ inter1retare a as'etis*ului ar 1+rea nea7te1tat+ 7i 'iudat+9 Evident este in'&*1let+9 Lu*ea as'e4ei este '&*1li'at+, ?iind'+ este d&*eniul li%ert+Cii9 E6ist+ *ulte '+i, dintre 'are unele 1&t ter*ina 8n alei &ar%e9 Ist&ri', %ine8nCeles, as'etis*ul nu du'e 8nt&tdeauna la 'reativitate9 Ori7i'u*, se 'uvine s+ distin(e* 'lar 8ntre indi?erenCa as'etis*ului ?aC+ de *ulte din dat&riile 'reative, ?aC+ de n&n-a''e1tarea l&r9 N&ile 7i variatele 1r&%le*e ale 'ulturii se dis'ern 1rin antrena*entul as'eti'9 @e ai'i indi?erenCa a1arent+ a as'etis*ului ?aC+ de *ulte 78

1r&%le*e ist&ri'e9 A'easta ne adu'e 8na1&i la '&n?li'tul 8ntre I*1eriu 7i de7ert9 A* 1utea s1une) 8ntre Ist&rie 7i A1&'ali1s+9 Este 8ntre%area 1ri*ar+ a se*ni?i'aCiei 7i val&rii tutur&r st+ruinCel&r ist&ri'e9 `elul 're7tin, 8n &ri'e 'a4, trans'ede ist&ria 7i trans'ede 'ultura9 O*ul a ?&st 'reat 1entru a *&7tenii eternitatea9 A* 1utea des'rie as'etis*ul 'a 7i Ses3atolo&ia sc3im'%rii la fa#%$0 5Ma6i*alis*ul: as'eti' este ins1irat 1ri*ar de & '&n7tiinC+ a sf/r)itului ist&riei9 Ar ?i *ult *ai a'ut s+ s1une*) '&nvin(ere, nu & a7te1tare a'tual+9 Cal'ularea ti*1uril&r 7i d+Cil&r este irelevant+, 1eri'ul&as+ 7i 8n7el+t&are9 Ceea 'e este i*1&rtant este & ?&l&sire '&nsistent+ a 5*+suril&r es3at&l&(i'e: 8n esti*area lu'ruril&r 7i eveni*entel&r9 Nu este dre1t s+ 1resu1une* '+ ni*i' 1e 1+*Int nu 1&ate re4ista 8n ?aCa a'estei test+ri 5es3at&l&(i'e9: Nu t&ate ar tre%ui s+ 1iar+9 F+r+ 8nd&ial+, nu *ai este l&' 1entru 1&liti'+ 7i e'&n&*ie 8n L*1+r+Cia 'eruril&r9 Bine8nCeles '+ v&r e6ista nu*er&ase val&ri, 8n aceast% viaC+ 'are nu v&r ?i a%r&(ate 8n 5vea'ul viit&r9: Mai 8ntIi de &ri'e este iu%irea9 Nu este a''idental ?a1tul '+ *&na3is*ul i-a 1ersistent ?&r*a unei '&*unit+Ci9 Nu este & &r(ani4aCie de aOut&r 7i susCinere *utual+9 Ori'e lu'rare a *ilei 7i '3iar & ardere a ini*ii 1entru su?erinCa sau nev&ile &ri'+rui alt'ineva, nu 1&t ?i 1rivite 'a 7i nese*ni?i'ative 8n di*ensiunea es3at&l&(i'+9 Ar ?i *ult 1rea *ult s+ susCine* '+ t&at+ ?a1ta de *il&stenie este etern+T Nu sunt &are anu*ite val&ri i*1&rtant dis'ernute 8n 'I*1ul 'un&a7teriiT Ni*i' nu 1&ate ?i s1us 'u & 'ertitudine ulti*+9 T&tu7i, se 1are '+ e6ist+ un anu*it 'riteriu de dis'ri*inare9 >ers&nalitatea u*an+, 8n &ri'e 'a4, trans'ede ist&ria9 >ers&nalitatea 1&art+ ist&ria 8ntru sine9 Eu v&i 8n'eta s+ ?iu eu 8nsu*i da'+ e61erienCa *ea '&n'ret+, ist&ri'+ este sustras+ 1ur 7i si*1lu9 >rin ur*are ist&ria nu v-a 1ierii '&*1let '3iar 7i 8n 5vea'ul 'e v-a s+ vin+,: da'+ se 'uvine s+ ?ie 1+strat+ '&n'retitudinea vieCii u*ane9 Bine8nCeles nu v&* 1utea ni'i&dat+ s+ tra(e* & linie de?init+ 8ntre lu'rurile 1+*Inte7ti 'are au & 5e6tensiune es3at&l&(i'+: 7i 'ele 'are tre%uie s+ *&ar+ 1e 1ra(ul es3at&l&(i' S 8n viaCa a'tual+ ele sunt a*este'ate ine6tri'a%il9 @istin'Cia de1inde de dis'ern+*Intul du3&vni'es', de un ?el de 58naintevedere du3&vni'eas'+9: >e de alt+ 1arte, evident, 5este nev&ie nu*ai de un lu'ru9: >e de alt+ 1arte, lu*ea 'e va s+ ?ie este ne8nd&ielni' & lu*e a ve7ni'ei 1&*eniri 7i nu a uit+rii ve7ni'e9 A'easta este 51artea 'ea %un+: 'are 5nu se va lua de la v&i9: Marta se 8*1+rt+7e7te 7i ea, nu nu*ai Maria9 T&t 'eea 'e este sus'e1ti%il 5trans?i(ur+rii,: vBa ?i 8ntr-un anu*e sens trans?i(urat $ A'u*, a'east+ 5trans?i(urare,: 8ntr-un anu*e sens, 8n'e1e deOa de 1e a'east+ 1arte a des1i'+turii9 5C&*&rile es3at&l&(i'e: sunt '&le'tate '3iar 8n a'east+ viaC+9 Alt'u*va a'east+ viaC+ este ?ustrat+9 O anu*it+ anti'i1are real+ a Ulti*atului este deOa dis1&ni%il+9 Alt'u*va vi't&ria lui Hrist&s ar ?i de7art+9 5N&ua 'reaCie: este deOa iniCiat+9 Ist&ria 're7tin+ este *ai *ult de'It un si*%&l, se*n sau alu4ie 1r&?eti'+9 Ave* 8nt&tdeauna un senti*ent 1al des1re lu'rurile 'are nu sunt 7i nu 1&t avea ni'i & 5di*ensiune ve7ni'+9: T&'*ai 1e a'estea n&i le stil+* 1rin ur*are 'a 7i 5?utile,: 7i 5de7ert+'iuni9: @ia(n&sti'ul n&stru este su1us (re7elil&r9 T&tu7i, un dia(n&sti' este inevita%il9 Cre7tinis*ul este esenCial ist&ri'9 Ist&ria este un 1r&'es sa'ru9 >e de alt+ 1arte, 're7tinis*ul 1r&nunC+ & Oude'at+ a ist&riei 7i este 8n sine & *i7'are 8n 'eea 'e este 5din'&l& de ist&rie9: >entru a'est *&tiv, atitudinea 're7tin+ ?aC+ de ist&rie 7i 'ultur+ este din'&l& de a ?i antin&*i'+9 Cre7tinii nu ar tre%ui s+ ?ie a%s&r%iCi de ist&rie9 Ei nu au ni'i un ?el de s'+1are 8ntr-un 5stadiu natural9: Ei tre%uie s+ trans'ead+ ist&ria de dra(ul 5a'el&ra 'e nu 1&t ?i '&nCinute de *alurile 1+*Inte7ti9: T&tu7i, es3at&l&(ia 8n sine este 8nt&tdeauna & 1m!li ire$ 79

Vladi*ir S&l&vi&v a averti4at de in'&nsistenCa tra(i'+ a 'ulturii %i4antine9 5Bi4anCul a ?&st dev&tat 8n 'redinC+ 7i li1sit de evlavie 8n viaCa sa9: Bine8nCeles, a'easta ?&st & i*a(ine vivid+ 7i nu & des'riere a'urat+9 A* 1utea ad*ite, &ri7i'u*, '+ un anu*it adev+r valid este a''entuat de a'east+ ?ra4+9 Idea unui i*1eriu 58*%iseri'it: a ?&st un e7e'9 I*1eriul s-a s1art 8n %u'+Ci 1rin '&n?li'te sIn(er&ase, a de(enerat 8n ?raud+, a*%i(uitate 7i vi&lenC+9 @e7ertul a ?&st *ult *ai de su''es9 El v-a r+*Ine ve7ni' s+ *+rturiseas'+ e?&rtul 'reativ al Biseri'ii 1ri*are 'u te&l&(ia ei %i4antin+, 'u evlavia 7i arta lui9 >r&%a%il, a'easta v-a devenii 1a(ina 'ea *ai s?Int+ 7i vital+ a taini'ei '+rCii a destinului u*an, 'are este s'ris+ '&ntinuu9 E1il&(ul Bi4anCului este 8nt&tdeauna e*?ati' 7i e6ist+ & anu*it+ 1&laritate) '+derea I*1eriului du1+ a*%i(ua Unire 1&liti'+ 'u R&*a Gla Fl&renCaH, 'are nu a ?&st, &ri7i'u*, a''e1tat+ de &a*eni9 C3iar 8n 4&rii '+derii 5Bi4anCului '&ru1t,: 8n?l&rirea reli(i&as+ a '&nte*1laCiei *isti'e 1e Muntele At3&s 7i Rena7terea 8n art+ 7i Fil&s&?ie dease*enea au 3r+nit rena7terea &''idental+9 C+derea I*1eriului 7i L*1linirea de7ertului999

80

CAPITOLUL %I

Pr$)le&a S$cial n Biserica Ort$!$* Oriental

I Cre7tinis*ul este esenCial & 'redinC+ s&'ial+9 E6ist+ & ve'3e 4i'ere latin+) u us C3ristia us ullus C3ristia us$ Ni*eni nu 1&ate ?i 're7tin 'u adev+rat 'a 7i & ?iinC+ s&'ial+ 7i i4&lat+9 Cre7tinis*ul nu este 1ri*ar & d&'trin+ sau & dis'i1lin+ 1e 'are indivi4ii & 1&t ad&1ta 1entru ?&l&sul 7i 8ndru*area l&r 1ers&nal+9 Cre7tinis*ul este t&'*ai & '&*unitate, Biseri'a9 Cu 1rivire la a'est lu'ru e6ist+ & '&ntinuitate evident+ 8ntre le(+*Intul n&u 7i 'el ve'3i9 Cre7tinii sunt 5n&ul Israel9: T&at+ ?ra4e&l&(ia s'ri1turii este ?&arte instru'tiv+) Le(+*Intul, L*1+r+Cia, Biseri'a 'a 7i & 5naCiune s?Int+, un 1&1&r ales9: Ter*enul a%stra't de 5're7tinis*: are & dat+ *ai tre'ut+9 Ln'+ de la 8n'e1ut 're7tinis*ul a ?&st &rientat s&'ial9 T&at+ ?a%ri'a e6istenCei 're7tine este s&'ial+ 7i '&l1&rt+9 T&ate tainele 're7tine sunt intrinse' 5taine s&'iale,: tainele 8ntru1+rii9 Cultul 're7tin este un 'ult '&r1&rat, S!u'lica et comu is oratio,0 8n ?ra4a S?Intului Ci1rian9 A '&nstrui Biseri'a lui Hrist&s 8nsea*n+, 1rin ur*are, a re'&nstrui s&'ietatea u*an+ 1e ni7te %a4e n&i9 A e6istat 8nt&tdeuna un a''ent 1uterni' 1e unani*itatea vieCii 8n '&*un9 Unul dintre 1ri*ele nu*e ale 're7tinil&r a ?&st si*1lu 5?raCil&r9: Biseri'a a ?&st & i*a(ine 'reatural+ a *&delului du*ne4eies'9 Trei 1ers&ane, t&tu7i un @u*ne4eu9 Ln '&n?&r*itate, 8n Biseri'+, *ulCi v&r ?i inte(raCi 8ntr-un tru19 Bine8nCeles t&ate a'estea sunt, *&7tenirea '&*un+ a 8ntre(ii Biseri'i9 T&tu7i, 1r&%a%il, a'est a''ent '&r1&rat a ?&st 'u 1re'+dere 1uterni' 8n tradiCia esti'+ 7i 8n'+ '&nstituie etosul distin'tiv al Biseri'ii &rt&d&6e &rientale9 A'easta nu 8nsea*n+ s+ su(er+* '+ t&ate as1iraCiile s&'iale ale 're7tinis*ului a ?&st real*ente a'tuali4ate 8n viaCa e*1iri'+ a estului 're7tin9 Idealurile nu sunt ni'i&dat+ reali4ate de1linX Biseri'a este 8n'+ i via 7i tre%uie s+ a''e1t+* e7e'ul seri&s al &rientului 1entru a devenii 7i a r+*Ine 'u adev+rat 're7tini9 T&tu7i, idealurile nu tre%uie tre'ute 'u vederea9 Ele sunt 1rin'i1iul '&ndu'+t&r 7i 1uterea 8ndru*+t&are a vieCii u*ane9 A e6istat 8nt&tdeauna & vi4iune 'lar+ a naturii '&r1&rate a 're7tinis*ului 8n &rient9 Ln'+ e6ist+, du1+ 'u* a ?&st de se'&le, un

81

instin't s&'ial 1uterni' al Biseri'ii &rientale 8n 'iuda tutur&r i*1li'aCiil&r 7i neaOunsuril&r ist&ri'e9 >r&%a%il a'easta este 1rin'i1ala '&ntri%uCie 1e 'are Biseri'a esti'+ & 1&ate ?a'e 8n '&nvertirea '&nte*1&ran+ 'u 1rivire la 1r&%le*ele s&'iale9 II Biseri'a 1ri*ar+ nu a ?&st d&ar & as&'iaCie v&luntar+ 1entru 5s'&1uri: reli(i&ase9 A ?&st & *ai %ine & N&u+ S&'ietate, '3iar N&ua U*anitate, un !olis sau & !oliteuma, adev+ratul &ra7 a lui @u*ne4eu, 1r&'esul '&nstru'Ciei9 Fie'are '&*unitate l&'al+ a ?&st de1lin '&n7tient+ de ?a1tul '+ este *e*%r+ 8ntr-un 8ntre( universal 7i in'lusiv9 Biseri'a este '&n'e1ut+ 'a 7i & &rdine s&'ial+ inde1endent+ 7i susCinut+ 1rin sine, & n&u+ di*ensiune s&'ial+, un 1arti'ular s;stema !atridos, du1+ 'u* se e61ri*+ Ori(en9 C3iar 1ri*ii 're7tini s-au si*Cit 1e sine, 8n ulti*+ instanC+, destul de a?ar+ din &rdinea s&'ial+ e6istent+, ?iind'+ 1entru ei Biseri'a 8n sine a ?&st & 5&rdine,: & 5'&l&nie a 'erului: e6traterit&rial+ 1e 1+*Int GFili1eni ,) ! , tradu'erea lui M&??attH9 A'east+ atitudine este de1lin a%and&nat+ atun'i 'Ind i*1eriul a &%Cinut & 8nCele(ere 'u Biseri'a9 Atitudinea 're7tin+ 1ri*ar+ a ?&st '&ntinuat+ 8n *i7'area *&na3al+, 'are a 'res'ut ra1id t&'*ai 8n 1eri&ada re'&n'ilierii 1er*ise 'u lu*ea9 Bine8nCeles '+ *&na3is*ul a ?&st un ?en&*en '&*1le6, dar 1rin'i1ala sa tr+s+tur+ a ?&st 8nt&tdeauna &rientat+ s&'ial9 Nu a ?&st atIt un 4%&r din lu*e 'It & str+duinC+ de a '&nstrui & n&u+ lu*e 1e ni7te %a4e n&i9 O *+n+stire a ?&st & '&*unitate, & 5*i'+ %iseri'+: nu nu*ai & '&*unitate de ad&rat&are, 'i la ?el de %ine 7i & '&*unitate *un'it&are9 S-a 1us un *are a''ent 1e *un'+ 7i lenea era 1rivit+ 'a 7i vi'iu (rav9 @ar tre%uia s+ ?ie & *un'+ 1entru s'&1ul 7i %ene?i'iul '&*un9 A'est lu'ru se 1&ate s1une deOa des1re '&*unit+Cile 1a3&*iene 8n E(i1t9 S?Intul >a3&*ie 1redi'a 5Evan(3elia unei *un'i '&ntinue9: Se s1une des1re el destul de %ine) 5as1e'tul (eneral 1re'u* 7i viaCa *+n+stirii nu 1&t ?i ?&arte di?erite de 'ea a unui '&le(iu %ine-&r(ani4at, a unui &ra7 sau 'a*1us: GE1is'&1ul Kir'F, ,ederea lui +um ezeuH9 Marele le(islat&r al *&na3is*ului esti', S?Intul Vasile al Ce4areei 8n Ca1ad&'ia G,, -,#.H a ?&st adIn' 1re&'u1at de 1r&%le*a re'&nstru'Ciei s&'iale9 El a 1rivit 'u & 8nCele(ere (rav+ 1r&'esul de4inte(r+rii s&'iale, 'are a ?&st atIt de s1e'ta'ular 8n 4ilele sale9 Ast?el '3e*area sa la ?&r*area '&*unit+Cil&r *&na3ale a ?&st & 8n'er'are de a rea1rinde du3ul *utualit+Cii 8ntr-& lu*e 'are 7i-a 1ierdut &ri'e 8nCeles al '&e4iunii 7i res1&nsa%ilit+Cii s&'iale9 Ln '&n'e1Cia sa, &*ul era esenCial un 5ani*al (re(ar: G?oi o i?o zoo H, 5ni'i 1ri*itiv 7i ni'i iu%it&r de s&litudine9: El nu 87i 1utea 8*1linii s'&1ul 8n viaC+, el nu 1utea ?i 'u adev+rat u*an, de'It da'+ l&'uie7te 8ntr-& '&*unitate9 M&na3is*ul, 1rin ur*are, nu era un nivel 8nalt de des+vIr7ire, 1entru 'ICiva, 'i & 8n'er'are &nest+ de a '&n?erii & di*ensiune 1&trivit+ vieCii &*ului9 Cre7tinii tre%uiau s+ sta%ileas'+ un *&del 1entru & n&u+ s&'ietate 'u s'&1ul de a '&ntra%alansa a'ele ?&rCe de4inte(rat&are 'are &1erau 8ntr-& lu*e de'adent+9 O adev+rat+ '&e4iune 8n s&'ietate 1&ate ?i d&%Indit+ nu*ai 1rintr-& identitate de s'&1, de & su%&rd&nare a tutur&r interesel&r indivi4il&r 1entru un s'&1 7i & 'au4+ '&*un+9 Lntr-un anu*e sens, a ?&st v&r%a de un e61eri*ent s&'ialist de un (en 1arti'ular, 1e %a4e v&luntare9 As'ultarea 8n sine tre%uia ?&ndat+ 1e iu%ire 7i a?e'Ciune *utual+, 1e reali4area li%er+ a iu%irii ?r+Ce7ti9 T&t a''entul '+dea 1e natura '&r1&rat+ a &*ului9 Individualis*ul este 1rin ur*are distru'tiv 1rin sine9

82

Indi?erent 'It de alar*ant ar 1+rea, a'ela7i *&del 'en&%iti' a ?&st 8n a'el ti*1 1rivit 'a 7i &%li(at&riu 1entru t&Ci 're7tinii, 5'3iar 7i 1entru 'ei '+s+t&riCi9: >&ate ?i t&at+ s&'ietatea 're7tin+ '&nstruit+ ase*enea unei 5*+n+stiri:T S?Intul I&an Hris&st&*, *arele e1is'&1 al &ra7ului i*1erial al C&nstantin&1&lului G,< -/ #H, nu a e4itat s+ r+s1und+ la a'east+ 8ntre%are a?ir*ativ9 Nu 8nsea*n+ '+ t&Ci ar tre%ui s+ 1le'+* 8n 1ustie9 @in '&ntr+, 're7tinii tre%uiau s+ re'&nstruias'+ s&'ietatea e6istent+ du1+ un *&del 5'en&%iti'9: Hris&st&* a ?&st destul de si(ur '+ t&ate relele s&'iale erau 8nr+d+'inate 8n a1etitul a'3i4itiv al &*ului, 8n d&rinCa e(&ist+ de a avea %unuri 1entru %ene?i'iul s+u e6'lusiv9 A e6istat d&ar un sin(ur 1&ses&r de dre1t a tutur&r %unuril&r 7i 1&sesiunil&r din lu*e, adi'+, @&*nul 'el At&t1uterni'9 Oa*enii sunt sluOit&rii 7i servit&rii Lui 7i ei tre%uie s+ ?&l&seas'+ darurile lui @u*ne4eu nu*ai 1entru s'&1ul lui @u*ne4eu, 8n 'ele din ur*+ 1entru nev&ile '&*une9 C&n'e1Cia des1re 1r&1rietate a lui Hris&st&* a ?&st stri't ?a'Ci&nal+) 1&sesiunile sunt Ousti?i'a%ile nu*ai 1rin ?&l&sirea 'uvenit+9 >entru a ?i *ai si(uri, Hris&st&* nu a ?&st un re?&r*at&r e'&n&*i' sau s&'ial 7i s&luCiile lui 1ra'ti'e ar 1+rea *ai *ult ne'&n'lusive 7i '3iar naive9 @ar t&tu7i el r+*Ine unul dintre 'ei *ai *ari 1r&?eCi 're7tini ai e(alit+Cii 7i OustiCiei s&'iale9 Nu a e6istat ni*i' senti*ental 8n a1elul s+u la 'aritate9 Cre7tinii nu ar tre%ui s+ ?ie *i7'aCi nu*ai de su?erinCa, nev&ia 7i *i4eria alt&ra9 Ei tre%uie s+ 8nCelea(+ 'a a'ea *i4erie s&'ial+ este a(&nia '&ntinu+ a lui Hrist&s, 'are 8n'+ *ai su?er+ 8n 1ers&ana *e*riil&r S+i9 ]elul 7i 1at&sul eti' al lui Hris&st&* se 8nr+d+'ina 8n 'lara vi4iune a tru1ului lui Hrist&s9 S-ar 1utea '&n'lu4i&na '+ 8n 1ra'ti'+ s-au d&%Indit destul de 1uCine din a'east+ 1redi'+ s&'ial+ vi(ur&as+9 Tre%uie s+ 8nCele(e* '+ 'ea *ai *are li*itaCie i*1us+ asu1ra 1redi'ii 're7tine a virtuCil&r s&'iale 1uteau a'Ci&na nu*ai din &%li(aCie 7i ni'i&dat+ 1rin vi&lenC+ 7i &%li(aCie9 Bine8nCeles, ni'i un ?el de %iseri'+ nu 1&ate su1&rta is1ita '3e*+rii 8n aOut&r a &ri'+rui (en de 1utere lu*eas'+, ?ie statul sau &1inia 1u%li'+ sau &ri'e alt+ ?&r*+ de 1resiune s&'ial+9 Ln ni'i un 'a4 re4ultatele nu au Ousti?i'at ?rIn(erea &ri(inal+ a li%ert+Cii9 @&vada este '+ ni'i *+'ar ast+4i nu ne-a* *i7'at 8ndeaOuns 8n s1re 8*1linirea standardel&r 're7tine9 Biseri'a se 1re&'u1+ 8n 'ele din ur*+ 'u s'3i*%area ini*il&r 7i a *inCil&r 7i nu 'u s'3i*%area unei &rdini 1ri*are, indi?erent 'It de i*1&rtante ar ?i t&ate 8*%un+t+Cirile s&'iale9 Biseri'a 1ri*ar+ a ?+'ut & 8n'er'are de a reali4a un standard s&'ial *ai 8nalt 8n '3iar rIndurile ei9 Su''esul a ?&st relativX standardele au tre%uit s+ ?ie *i'7&rate9 T&tu7i, nu au 8nse*nat & re'&n'iliere 'u dre1tatea inerent+X a ?&st *ai *ult & 8n7tiinCare a unei antin&*ii inerente9 >utea &are %iseri'a ?&l&sii, 8n lu1ta u*an+ 1entru su1ravieCuire, &ri'e alt+ ar*+ de'It 'uvIntul adev+rului 7i al *ileiT Ln &ri'e 'a4, anu*ite 1rin'i1ii 1ri*are s-au sta%ilit 7i au ?&st 8ndr+4neC ?&r*ulate 7i 'are sunt relevante &ri'+rei situaCii ist&ri'e9 A ?&st *ai 8ntIi, re'un&a7terea unui e(alit+Ci ulti*e a tutur&r &a*enil&r9 @u3ul e(alitar este adIn' i*1le*entat 8n su?letul &rt&d&6 esti'9 Nu e6ist+ l&' 1entru ni'i un ?el de dis'ri*inare s&'ial+ sau rasial+ 8n tru1ul %iseri'ii 1ri*are, 8n 'iuda stru'turii ierar3i'e ela%&rate9 Se 1&ate dete'ta 'u u7urinC+ a'est senti*ent t&'*ai 8n '&n'e1Cia 1ri*ar+ a Biseri'ii 'a 7i &rdine 8n sine9 Ln al d&ilea rInd, s-a 1resu1us '+ Biseri'a are de a ?a'e *ai 8ntIi de &ri'e 'u 'ei li1siCi 7i ne1rivile(iaCi, 'u t&Ci 'ei 'are sunt s+ra'i 7i &steniCi, 'u 1+'+t&7ii 'are se 1&'+ies', 'u va*e7ii 'are se 1&'+ies' 7i nu 'u ?ariseii 'are se 8ndre1t+Ces' 1e sine9 Hrist&sul tradiCiei esti'e este t&'*ai Hrist&sul u*ilit, t&tu7i *+rit t&'*ai 1rin s*erirea sa, 1rin '&ndense'enCa iu%irii Sale '&*1asi&nate9 A'est a''ent 1e & '&*1asiune e6istenCial+ 83

8n tradiCia &riental+ 1are une&ri e6a(erat 1entru &%servat&rii &''identali S a1r&a1e *&r%id9 Este v&r%a d&ar de & i*1li'aCie a senti*entului 1ri*ar Biseri'a este 8n lu*e *ai *ult un s1ital 1entru %&lnavi de'It & 1ensiune 1entru 'ei des+vIr7iCi9 A'est senti*ent a avut 8nt&tdeauna un i*1a't i*ediat 1e 8ntrea(a (Indire s&'ial+ a &rientului9 >rin'i1alul a''ent a ?&st 1e & sluOire dire't+ a s+ra'il&r 7i nev&ia7il&r 7i nu 1e s'3e*ele ela%&rate ale unei s&'iet+Ci ideale9 RelaCia u*an+ i*ediat+ este *ult *ai i*1&rtant+ de'It &ri'e s'3e*+ *&ral+9 >r&%le*a s&'ial+ a ?&st tratat+ 8nt&tdeauna 'a 7i & 1r&%le*+ eti'+) eti'a se ?unda*enta 1e d&(*e, 1e d&(*a 8ntru1+rii 7i r+s'u*1+r+rii 1e 'ru'e9 G+si* a'este *&tive a''entuate 1uterni' atIt 8n 1redi'a 1&1ular+ 'It 7i 8n te6tele dev&Ci&nale, 'itite 7i re1etate din n&u 7i din n&u 8n %iseri'ile &rt&d&6e9 >e de-a 8ntre(ul Biseri'a are 8nt&tdeuna a ?a'e 'u 'ei s*eriCi 7i %lIn4i 7i nu 'u 'ei 1uterni'i 7i *Indrii9 T&ate a'estea ar 1utea ?i adese&ri ne(liOate dar nu au ?&st ni'i&dat+ ne(ate, '3iar 7i 1entru 'ei 'are au tr+dat 1ra'ti' tradiCia9 Ln al treilea rInd e6ist+ a'el instin't s&'ial *&7tenit 'are ?a'e %iseri'a *ai *ult un ?el de 'as+ du3&vni'eas'+, de'It & instituCie aut&ritar+9 Tre%uie s+ 8n'e1e* 'u un tre'ut ist&ri' uitat de lu*e da'+ d&rin* s+ 'u1rinde* du3ul l+untri' inti* al Biseri'ii &rientale9 Unul dintre 'ele *ai distin'te se*ne ale a'estei Biseri'i este 5tradiCi&nalis*ul9: Ter*enul 1&ate ?i ?&arte u7&r 1r&st inter1retat 7i (re7it 8nCeles9 @e ?a1t tradiCia 8nsea*n+ '&ntinuitate 7i nu sta(nare9 Nu este un 1rin'i1iu stati'9 Et3os-ul Biseri'ii &rientale este a'ela7i 'a 7i 8n 1ri*ele vea'uri9 Nu este &are situaCia e6istenCial+ a 're7tinului 8nt&tdeauna a'eia7i 8n 'iuda s'3i*%+ril&r radi'ale sau drasti'e ale situaCiei ist&ri'eT III Nu a e6istat ni'i & *i7'are i*1&rtant+ a unui 're7tinis* s&'ial 8n Rusia *&dern+9 T&tu7i, i*1a'tul 1rin'i1il&r 're7tine asu1ra 8ntre(ii vieCii nu a ?&st de tre'ut 'u vederea) a ?&st a'ela7i a''ent al *ilei 7i '&*1asiunii asu1ra de*nit+Cii u*ane 'are nu este distrus+ ni'i&dat+, '3iar 7i de 1+'at sau 'ri*+9 Cea *ai *are '&ntri%uCie a 1r&%le*ei s&'iale a ?&st e?e'tuat+ 8n d&*eniul (Indirii s&'iale9 5Cre7tinis*ul s&'ial: a ?&st te*a 1ri*ar+ 7i 'ea 1re?erat+ a 8ntre(ii (Indiri reli(i&ase din Rusia 8n 'ursul ulti*ului se'&l 7i a'ela7i (Ind a '&l&rat t&at+ literatura din a'east+ 1eri&ad+9 Nu*er&7i s'riit&ri au insist+ '+ adev+rata v&'aCie a Rusiei a ?&st 8n d&*eniul reli(iei 7i t&'*ai 8n 'el al 5s&'ialis*ului n&stru rus9: El a vrut s+ s1un+ '+ Biseri'a a ?&st 'ea 'are 1utea ins1ira 7i susCine reali4area ulti*+ a dre1t+Cii s&'iale 8n du3ul iu%irii ?r+Ce7ti 7i al *utualit+Cii9 >entru el, 're7tinis*ul 1utea ?i de1lin reali4at nu*ai 8n d&*eniul a'Ciunii s&'iale9 T&ate ele*entele erau &?erite 8n d&*eniul evlaviei tradiCi&naleX senti*entul res1&nsa%ilit+Cii '&*une, du3ul *utualit+Cii, s*erenia 7i '&*1asiunea9 5Biseri'a 'a 7i un ideal s&'ial:X a'easta a ?&st idea 1ri*ar+ a lui Vladi*ir S&l&vi&v 8n adresa sa ad*ira%il+ '+tre @&st&evsFi9 A'easta a ?&st 7i vi4iunea de %a4+ a lui S&l&vi&v9 Cuvintele '3eie au ?&st 8n a*%ele 'a4uri a'elea7i) li%ertate 7i ?r+Cietate9 B'&ala slav&?il+ a ?&st 'ea 'are a adus as1e'tul s&'ial al 're7tinis*ului 1e s'ena se'&lului al n&u+s1re4e'elea9 Nu*ele este 'iudat9 5Idea slav+: nu a ?&st 8n ni'i un sens 1un'tul de 8n'e1ut sau 'el *ai 1uterni' 1un't al tutur&r a'est&r *i7'+ri de idei in?luente9 >rin'i1alul 1un't a ?&st t&tu7i a'esta) nu este &are adev+rat '+ O''identul a su1ra a''entuat i*1&rtanCa individuluiT Bi nu este &are adev+rat '+ estul, 8n s1e'ial estul slavi' a a'&rdat *ai *ult atenCie as1e'tului '&r1&rat 7i s&'ial al vieCii u*aneT E6ist+ 84

*ult+ e6a(erare ut&1i'+ 8n a'east+ ist&ri&(ra?ie 7i t&tu7i a'est a''ent a ?&st '&*1let Ousti?i'at9 Cel *ai %un v&r%it&r al 7'&lii 7tia destul de %ine '+ a'est senti*ent esti' 1entru val&ri s&'iale 7i '&*une se dat&ra, nu 'ara'terului slav&n naCi&nal, 'i t&'*ai tradiCiei %iseri'ii 1ri*are9 A ?&st unul dintre 'ei *ai *ari lideri ai *i7'+rii, A9 S9 K3&*iaF&v G"$ /"$D H 'el 'are a ela%&rat & %a4+ te&l&(i'+ 1entru 're7tinis*ul s&'ial 8n s'urtul dar ins1iratul s+u 1a*?let) Biserica este U a Ga ?&st re'ent re1u%li'at 8n tradu'ere en(le4+, L&ndra, S9>9C9K9, "./$H9 A''entul s+u 1rin'i1al a ?&st din n&u 1e du3ul iu%irii 7i li%ert+Cii 'are ?a' %iseri'a & ?r+Cietate unit+ 8*1reun+ 1rin 'redinC+ 7i *il&stenie9 Fr+Cietatea du3&vni'eas'+ 8n Biseri'+ tre%uie s+ se e6tind+ inevita%il la t&t 'I*1ul relaCiil&r s&'iale9 S&'ietatea ar tre%ui re'&nstruit+ 'a 7i & ?r+Cietate9 5Le(ea n&astr+ nu este & le(e a r&%iei sau un servi'iu de an(aO+ri, *un'ind 1entru salarii, 'i le(ea un&r ?ii ad&1tivi 7i a iu%irii 'are este li%er+9 Bti* '+ atun'i 'Ind &ri'ine dintre n&i 'ade, 'ade sin(urX dar ni*eni nu se *Intuie7te sin(ur9: Iat+ t&'*ai 'eea 'e a su(erat s?Intul Vasile) ni*eni nu-7i 1&ate atin(e sin(ur *enirea 8n i4&lare 7i s&litudine9 Ni'i un ?el de 'redinC+ adev+rat+ nu este i4&lare, din *&*ent 'e ?a1tul 'ru'ial al 're7tinului este s+ 'read+ 8n iu%irea at&t8*%+Ci7+t&are a lui @u*ne4eu 8n Hrist&s, 'are este 'a1ul Tru1ului9 EsenCa 're7tinis*ului, 1rin ur*are, este unani*itatea li%er+ a 'el&r *ulCi, 'are 8i inte(rea4+ 8n unitate9 A'est eseu s'urt al lui H&*iaF&v, de ?a1t, indi'+ & re&rientare radi'al+ a tutur&r 7'&lil&r te&l&(i'e 7i reli(i&ase din Rusia9 >e de & 1arte, a ?&st & re8nt&ar'ere la tradiCia 1ri*ar+X 1e de alt+ 1arte a ?&st & '3e*are la 1ra'ti'+9 Ideile lui H&*iaF&v au ?&st 1un'tul de 8n'e1ut al lui S&l&vi&v, de7i *ai tIr4iu S&l&vi&v s-a *i7'at 8ntr-& alt+ dire'Cie 7i a ?&st sedus de & '&n'e1Cie r&*ani4at&are a 51&liti'ii 're7tine: ?+r+ s+ a%and&ne4e, &ri7i'u*, '&n'e1Cia 'ru'ial+ a %iseri'ii 'a 7i ideal s&'ial9 T&at+ viaCa sa S&l&vi&v a 're4ut 'u t+rie 8n *isiunea s&'ial+ a 're7tinis*ului 7i a %iseri'ii9 Mai tIr4iu, Ni'&lae Berdiaev a s'ris & 'arte des1re '&n'e1Cia des1re Biseri'+ a lui H&*iaF&v9 Este interesant de &%servat '+ t&Ci 'ei trei s'riit&ri t&'*ai 'itaCi au ?&st lai'i 7i t&tu7i t&Ci dintre ei au ?&st l&iali, 8n 1rin'i1iu TradiCiei '3iar da'+ une&ri *ai deviau de la ea9 In?luenCa l&r, 8n &ri'e 'a4, a ?&st as'uns+ lai'il&r9 Lntre(ul '&*1le6 de 1r&%le*e s&'iale a ?&st adus 7i s'&s 8n evidenC+ de 'atastr&?a rev&luCiei ruse7ti9 E7e'urile ist&ri'e ale 're7tinil&r 8n 'I*1ul s&'ial tre%uie ad*ise 7i re'un&s'ute9 T&tu7i, '&nvin(erea 1ri*ar+ r+*Ine nes'3i*%at+) 'redinCa %iseri'ii '&n?er+ un teren s&lid 1entru a'Ciunea s&'ial+ 7i nu*ai du3ul 're7tin 1&ate s1era s+ '&nstruias'+ din n&u n&ua &rdine 8n 'are atIt 1ers&nalitatea u*an+ 'It 7i &rdinea s&'ial+ ar ?i asi(urate9 Ln a'est *&*ent se i*1une & 8ntre%are ur(ent+) atun'i de 'e a e6istat atIt de 1uCin+ a'Ciune s&'ial+ a %iseri'ii 8n &rient 7i t&at+ %&(+Cia ideil&r s&'iale a r+*as ?+r+ & 8ntru1are ade'vat+T Ln relie? *ai tre%uie s'&s un 1un't9 Biseri'a nu este ni'i&dat+ & *un'it&are uni'+ 8n d&*eniul s&'ial9 Se 1&ate 1er*ite & *In+ li%er+ 8n 'I*1ul ?ilantr&1iei s&'iale, su% indi?erent 'e re(i*, 'u e6'e1Cia unei tiranii t&talitare9 @e ?a1t, %iseri'a a ?&st de &%i'ei 1i&nierul, '3iar 7i 8n &r(ani4area servi'iului *edi'al9 Ln Rusia, 8n &ri'e 'a4, 1ri*ele s1itale 7i &r?elinate au ?&st &r(ani4ate 8n %iseri'+ 8n'+ din se'&lul al 'in'is1re4e'elea, da'+ nu *ai de vre*eX 'eea 'e este 7i *ai instru'tiv, t&'*ai 8n le(+tur+ 'u *+n+stirile 'en&%iti'e, la ?el 'a 7i 8n vre*urile S?Intului Vasile 7i S?Intului I&an Hris&st&*9 Mun'a a ?&st 1reluat+ de stat nu*ai 8n a d&ua Ou*+tate a se'&lului al &1tIs1r+4e'elea, dar & a*intire a tre'utului a su1ravieCuit 8n nu*ele 5intuiCiile %ine1l+'ute lui @u*ne4eu,: 'are a ?&st 8n u4 '&*un t&'*ai 'u un se'&l 8n ur*+9 Ori7i'u*, t&at+ situaCia se s'3i*%+, atun'i 'Ind aOun(e* la ?unda*entarea &rdinii 85

s&'iale9 Criteriile 're7tine 7i se'ulare nu '&in'id ne'esar 7i *ulte '&n?li'te nu ad*it & s&luCie u7&ar+9 Lndru*+rile %iseri'ii 1ri*are 7i a'elei *edievale 'u 1rivire la u4ur+ 1&t ?i %ine8nCeles, Ousti?i'ate '&*1let dintr-un 1un't de vedere inte(ral eti' t&tu7i, e'&n&*i', ele au ?&st un 3andi'a1 seri&s 8n ?aCa 1r&(resului9 Biseri'a 1ri*ar+ a ?&st de &%i'ei sever+ 'u 1rivire la '&*erC 7i a'easta nu ?+r+ ni'i un *&tiv9 T&tu7i au e6istat nu*ite *&tive 1ertinente 1e de 'ealalt+ 1arte9 A'ela7i lu'ru este adev+rat des1re t&at+ de4v&ltarea industrial+ Gsau 'a1italist+H9 Ln *ulte as1e'te un '&n?li't 8ntre *&durile de a%&rdare 5naCi&nale: 7i 're7tine 1are a ?i de neevitat9 Ce 7ans+ ar avea Biseri'a s+-7i i*1un+ 1un'tul de vedere, 'u e6'e1Cia 1redi'ii 7i avertis*entuluiT Statul nu este ni'i&dat+ ?av&ra%il 'riti'is*ului 'are vine din %iseri'+ nu*ai da'+ statul este de 1re?erinC+ 're7tin9 A'ela7i lu'ru este adev+rat 'u 1rivire la s&'ietatea e'&n&*i'+9 Biseri'a esti'+, 'a 7i re(ul+ a ?&st relu'tant+ 8n a inter?era 8ntr-& *anier+ 1&liti'+9 Nu ar tre%ui s+ uit+* '+ 1entru *ulte se'&le %iseri'ile *aO&re ale &rientului a1r&1iat au ?&st su% '&ndu'ere *usul*an+ 7i 1rin ur*are nu a *ai r+*as ni'i un l&' 1entru a'Ciune s&'ial+ inde1endent+, 'u e6'e1Cia 'elei a 'arit+Cii9 Atun'i 'Ind eli%erarea a venit 1e 1ar'ursul se'&lului al n&u+lea, n&ile state au ?&st '&nstruite 1e *&delul &''idental %ur(3e4 7i nu erau 1re(+tite s+ ur*e4e & '&ndu'ere 're7tin+9 Ln Rusia 'I*1ul in?luenCei 1r&s1e'tive a Biseri'ii a ?&st 8n(ustat si*ilar din *&*ent 'e statul 7i-a asu*at dease*enea t&ate 'ara'teristi'ile unui 5>li4eistaat: 7i a 8n'e1ut s+ 1retind+ su1re*aCie 1este Biseri'+9 C&*1arativ Biseri'a ?&st li%er+ nu*ai 8n 1r&1riile rInduri9 A e6istat 1uCin l&' 1entru a'Ciune '&nstru'tiv+ 7i t&tu7i du3ul era viu 7i vi4iunea s&'ial+ a 1r&%le*el&r nu a ?&st ni'i&dat+ &%s'uri4at+9) ar tre%ui %iseri'a s+ se dedi'e &ri'+rui 1r&(ra* s&'ial 7i e'&n&*i'T Ar tre%ui Biseri'a s+ i-a 1arte la lu1ta 1&liti'+T R+s1unsul esti' este ne(ativ 7i nu 8nsea*n+ 8n ni'i un ?el & atitudine de indi?erenC+9 I% Nu este l&' 1entru ni'i un ?el de a'Ciune s&'ial+ a %iseri'il&r 58n s1atele 1erdelei de ?ier9: Bine8nCeles, a'east+ 1erdea nu este ?+'ut+ din ?ier sau &ri'e alt ?el de *aterial sau *aterie, 'i din 1rin'i1ii9 >rin'i1alul 1rin'i1iu al n&ului re(i* t&talitar este t&'*ai se1araCia '&*1let+ a %iseri'ii din t&t 'I*1ul a'tivit+Cil&r 1&liti'e, e'&n&*i'e 7i s&'iale9 Biseri'a este &%li(at+ s+ se retra(+ 58n s?era 1r&1rie,: 'are 8n s1re ad+u(ire este 1r&?und 'ir'u*s'ris+9 Sin(ura a'tivitate 1er*is+ este 'ultul9 T&ate a'tivit+Cile edu'aCi&nale 7i *isi&nare sunt inter4ise, de7i 1&liCa a'tual+ 1&ate varia de la Car+ la Car+ 7i de la an la an9 >e de-a 8ntre(ul, & suveranitate a%s&lut+ a statului este luat+ de %un+v&ie9 Ln a'este C+ri e6ist+ nu*ai & sin(ur+ aut&ritate, 'ea a statului sau a 1artidului9 A'u* 8n 1rin'i1iu, Biseri'a 87i 1&ate (+si 1r&1ria 'ale su% t&ate 'ir'u*stanCele 7i 8n &ri'e situaCie '&n'ret+9 >eri'&lul *aO&r este &ri7i'u* altundeva, 8n s1e'ial, 8n inter1retarea (re7it+ a 'ara'terului 5nelu*es': al Biseri'ii9 Este ?&arte instru'tiv s+ '&*1ar+* 'ele d&u+ d&'u*ente re'ente 'are e*an+ din Biseri'ile &rt&d&6e 7i 'are a*Ind&u+ *ai *ult sau *ai 1uCin au un 'ara'ter in?&r*al9 >ri*a este & 'arte, 1u%li'at+ re'ent de din 1artea 5Uniunii 're7tine a &a*enil&r 1r&?esi&nali ai Gre'iei,: 5 s!re o civiliza#ie cre)ti % GAtena, ".< H9 Este & '3e*are 'uraO&as+ 7i v&r%it&are 1rin sine la a'Ciune 're7tin+ 8n t&ate 'I*1urile 'ivili4aCiei9 Este & s'3e*+ ad*ira%il+ a unui 're7tinis* a'tiv 7i 58ndru*+t&r: 7i a unui 're7tinis* 5'&nte*1&rani4at9: Cre7tinii tre%uie 86

s+ de-a & Oude'at+ 8n t&ate 'I*1urile vieCii 7i *ai 8ntIi de &ri'e asu1ra e7e'ului l&r 1r&1riu de a r+4%ii e?i'ent 8ntr-& situaCie de4n+d+Oduit+9 E6ist+ un du3 li%er 7i 'reativ 'are r+4%ate 1rin 1a(inile a'estei '+rCi9 Este dease*enea & a'Ciune adev+rat+ la a'Ciune 're7tin+9 Cre7tinii sunt '3e*aCiX nu nu*ai aut&rit+Cile 7i 'lerul9 Se 1resu1une '+ 're7tinis*ul are & aut&ritate asu1ra s?erei s&'iale9 A'est *ani?est& are un 'ara'ter in?&r*ativ 7i 1rivat9 Este v&'ea 're7tinil&r, tru1ul %iseri'ii9 Cel+lalt d&'u*ent vine din Uniunea S&vieti'+9 Este un ra1&rt asu1ra 8ntre(ii 1r&%le*e e'u*eni'e, 1re(+tit de >+rintele Ra4&u*&vFi, un 1re&t din M&s'&va, 1entru '&n?erinCa 'It&rva Biseri'i &rt&d&6e din M&s'&va, 'are a avut l&' 8n Iulie "./$9 Este in'lus+ 8n *inutele '&n?erinCei 1u%li'ate a'u* 8n rus+ Gv&l9 II, M&s'&va, "./.H9 Sunte* 1re&'u1aCi a'u* 'u se'Cia de 8n'3eiere a ra1&rtului9 >rin'i1alul 1un't din a'est ra1&rt este se1araCia t&tal+ 8n 1r&%le*e %iseri'e7ti 8ntre stat 7i %iseri'+) 8ntre 5su?let: 7i 5tru19: Se 'itea4+ & ?ra4+ din ra1&rtul O6?&rd din ".,#) 51entru un 're7tin nu e6ist+ & aut&ritate *ai 8nalt+ de'It @u*ne4eu:Q 7i se *ai adau(+ & 'ali?i'are 'ara'teristi'+) 5da, dar nu*ai 8n d&*eniul su?letului 7i al du3ului, nu 7i 8n s?era *aterial+, e6ist+ & suveranitate '&*1let+ a statului, 'are d+ r+s1uns 8n ?aCa lui @u*ne4eu: G19 "##H9 A'easta ar ?i & re*ar'+ 'iudat+ da'+ lu+* 8n '&nsideraCie '+ 5statul 8n dis'uCie este un stat li1sit de @u*ne4eu:9 GIndul este 8ns+ destul de 'lar) 1rin'i1iile 're7tine nu au ni'i un ?el de a1li'ate 8n s?era *aterial+9: Mai *ult sunte* in?&r*aCi 8n 1a(inile ur*+t&are '+ 1rin'i1iile OustiCiei, e(alit+Cii 7i al li%ert+Cii nu sunt 're7tine9 Ele a1arCin unei s?ere se'ulare inde1endente s'&ase '3iar din Oude'ata *&ral+ a %iseri'ii9 Biseri'a nu are ni*i' de a ?a'e 'u t&at+ aria 1r&%le*el&r s&'iale 7i '&le'tive9 Se a''entuea4+ un 1un't 1arti'ular) se ad*ite '+ Hrist&s 7i-a tri*is u'eni'ii s+ 8nveCe nu*ai 51&1&arele,: nu 7i 5'&ndu'+t&rii: G19 "##H9 Mai de1arte, Hrist&s a su(erat '+ ur*+t&rii S+i ar tre%ui s+ evite un '&nta't i*ediat 'u r+ul9 5@a'+ nedre1tatea s&'ial+ este rea S ?iind'+ lu*ea 4a'e 8n r+u S este deOa un se*n '+ el nu a1arCine s?erei n&astre: G19 "."H9 A'east+ ?ra4+ eni(*ati'+ nu 8nsea*n+ a1arent '+ 're7tinii nu ar tre%ui s+ se lu1te 'u r+ul, 'i s+ ?a'+ nu*ai %inele9 S-a su(erat '+ 8*%un+t+Cirile s&'iale 7i se'uritatea e'&n&*i'+ au & val&are du%l+ dintr-un 1un't de vedere *&ral) 5ar *ai e6ista l&' 1entru iu%irea sa'ri?i'ial+, 'are este 1&run'it+ de Hrist&s9: @e ai'i nu *ai e6ist+ ni'i & nev&ie de a de1+7ii invidia 7i l+'&*ia G19 "$.H9 >rin'i1ala susCinere a d&'u*entului este evident+) %iseri'a se retra(e din lu*e, 8n 'are ea nu are ni*i' de ?+'utX ea nu are ni'i un ?el de *isiune s&'ial+ 7i tre%uie s+ evite &ri'e 5'&nta't: 'u lu*ea ?iind'+ a'easta 54a'e 8n r+u9: Tre%uie s+ uit+* &are *i4eria 7i su?erinCa lu*iiT Nu, t&ate a'estea a1arCin '&*1etenCei statului 7i %iseri'a de*isi&nea4+ din res1&nsa%ilitatea ei din 5s?era *aterial+9: Este nu*ai & 'antitate de 5li%ertate reli(i&as+: 'are este sustras+ %iseri'il&r de un stat ateist 7i 1r&%a%il 8n a'&rd de1lin 'u 1rin'i1iile evan(3eli'e9 >&ate &are Biseri'a s+ a''e1te & 5re'&n'iliere: sau & t&leranC+ 'u a'est '&st ?+r+ s+-7i tr+de4e Evan(3elia dre1t+Cii 7i tradiCia ei 'are durea4+ de vea'uriT O ast?el de 5li1s+ de lu*es': a Biseri'ii nu are 1entru sine ni'i un ?el de (aranCie 8n tradiCia Biseri'ii esti'e9 Ea nu se (+se7te 8n tradiCia S?Intului Vasile sau a S?Intului I&an Hris&st&*9 Nu *ai este ne'esar s+ ad+u(+* '+ de ?a1t nu e6ist+ & se1araCie 8ntre s?erele '&*1etenCei 1ur 7i si*1lu ?iind'+ Biseri'a 8n Uniunea S&vieti'+ 1er*ite, din n&u 7i din n&u, 8n de'laraCiile ei & natur+ s&'ial+ sau 1&liti'+ des'3is+, 'Ind, %ine8nCeles, este invitat+ s+ ?a'+ a'est lu'ru de stat9 % 87

Biseri'a 8ntradev+r 5nu a1arCine a'estei lu*i,: dar are t&tu7i & *isiune i*1&rtant+ 7i evident+ 58n a'east+ lu*e: t&'*ai ?iind'+ ea 54a'e 8n r+u9: Ln &ri'e 'a4, nu 1ute* evita 'el 1uCin un dia(n&sti'9 Este ad*is de t&at+ lu*ea '+ de se'&le 1rin'i1ala v&'aCie a Biseri'ii este s+ ad*inistre4e dre1tatea 7i *il&stenia9 Biseri'a a ?&st atIt 8n est 'It 7i 8n vest un 8nv+C+t&r su1re* a tutur&r val&ril&r esti'e9 T&ate val&rile eti'e din 'ivili4aCia n&astr+ 1re4ent+ 1&t ?i trasate 8na1&i la surse 're7tine 7i *ai 1resus de &ri'e 8na1&i la Evan(3elia lui Hrist&s9 @in n&u, Biseri'a este & s&'ietate 'are 1retinde t&t &*ul 1entru sluOirea lui @u*ne4eu 7i ea asi(ur+ vinde'are 7i 8ns+n+t&7ire 8ntre(ului &* 7i nu nu*ai 5du3ului: s+u9 @a'+ Biseri'a, 'a 7i instituCie nu 1&ate ad&1ta 'alea unei a'Ciuni s&'iale des'3ise, 're7tinii nu se 1&t dis1ensa de dat&riile l&r 'ivi'e 1entru '+ l&r le revine & '&ntri%uCie en&r*+ de a se '&*1&rta 58n s?era *aterial+,: t&'*ai ca )i 're7tini9

88

CAPITOLUL %II

Patriar+ul Iere&ia II i pre$"i&ea luteran

S'ris&rile dintre 1atriar3ul e'u*eni' Iere*ia II 7i un (ru1 de te&l&(i luterani din Tb%in(en, 8n ulti*ul s?ert al se'&lului al KVI-lea sunt d&'u*ente e'u*eni'e de un interes 7i & i*1&rtanC+ *are9 A ?&st sin(ura s'3i*%are siste*ati'+ a vi4iunil&r te&l&(i'e 8ntre Orientul &rt&d&6 7i n&ul O''ident 1r&testant9 Au ?&st 1rivate 7i ne&?i'iale9 A'easta nu 8nsea*n+ '+ nu au ?&st se*ni?i'ative9 Oa*eni e*inenCi au luat 1arte la a'east+ '&res1&ndenC+9 Lnsu7i 1atriar3ul a ?&st un &* 'u '&nvin(eri 1uterni'e 7i 'u & *are e61erienC+, un &* %iseri'es' ?er* 7i un &* de stat9 El a s'ris 5individual,: nu 5sin&dal,: avInd dis1&ni%ile s?atul 7i '&&1erarea 'el&r *ai %uni '+rturari (re'i, in'lu4Ind 1e I&an 7i Te&d&sie ]2(&*alas 7i 1r&%a%il 1e Ga%riel Severus, *itr&1&litul titular de Filadel?ia9 Re1li'ile sale au ?&st 1re(+tite 7i trasate 'u (riO+9 @e 1artea luteran+, a ?&st 1re4ent+ & '&*1anie ilustr+ de 1r&?es&ri universitari) Ja'&% Andreae, Lu'as Osiander, J&3n Bren4, Ja'&% Heere%rand 7i alCii 7i 8n s1e'ial Martin Cruisus, 'are se 1are '+ a ?&st 1r&*&t&rul real al 'au4ei9 Ave* t&ate *&tivele s+ 'rede* '+ un 'er' *ult *ai lar( de sluOit&ri luterani au ?&st interesaCi de ne(&'ieri9 Re4ultatul i*ediat al a'estui '&nta't e1ist&lar, &ri7i'u*, a ?&st de?initiv ne(ativ9 Nu s-a aOuns la ni'i un a'&rd 7i au *ai r+*as 1uCine 7anse de re'&n'iliere9 Tensiunea 8ntre 'ele d&u+ '&*unit+Ci *ai *ult a s'+4ut9 A e6istat & de4ilu4ie 7i & de4a*+(ire evident+ de a*%ele 1+rCi 7i '3iar a*+r+'iune 7i resenti*ent9 Este 8nd&ielni' da'+ t&ate ne(&'ierile au ?&st deslu7ite, da'+ nu ar ?i intervenit un al treilea 7i neinvitat 1artener 8n+untru9 R&*an&-'at&li'ii au 1rivit 'u atenCie *+rit+ 7i nu ?+r+ nelini7te a'este deli%er+ri ne&%i7nuite al S'aunului E'u*eni' 'u di4idenCii e'u*eni'i9 Ei au detestat 'eea 'e 8n &1inia l&r a ?&st un 5a1el: ne'uviin'i&s al O''identului '+tre Orient9 O '&1ie a 1ri*ei re1li'i 1atriar3ale , dintr-& ne(liOenC+ sau & indis'reCie, a'estea au aOuns 8n *Iinile 1re&tului 1&l&ne4 Stanislaus S&'&l&vius 7i au ?&st 1u%li'ate, 'u '&*entariile sale su% &?ensivul titlu de) Ce sura Orie talis Ecclesiae* de !raeci!ius ostri saeculi 3aereticorul do&mati'us et' G@illian(e "<$!X '?9 Ad otatio es de a'ela7i s'riit&r, KraF&via "<$!H9 Cartea a avut & 'ir'ulaCie lar(+ 7i ediCia a ?&st reti1+rit+ i*ediat la K\ln 7i >aris G"<$/H9 O tradu'ere (er*an+ s-a ?+'ut la GIn(&lstat "<$<H9 Unii 1&le*i7ti r&*ani au intervenit G'a de e6e*1lu =9 Lindanus, e1is'&1 de R&ere*&nd) Co cordia discors Protesta sium et'9, K\ln "<$,H9 Lnsu7i 1a1a GGri(&rie KIIIH, 1rintr-un *esa(er s1e'ial l-a ?eli'itat 1e 1atriar3 du1+ reas&'ierea n&%il+ 'u s'3is*ati'ii) 1atriar3ul 1utea s+-l asi(ure 1e S?Intul >+rinte '+ nu era 1re(+tit s+ ?a'+ ni'i un ?el de '&n'esiune 8n 1r&%le*e de 'redinC+9 A'east+ 1u%li'itate nea7te1tat+ 7i ned&rit+ i-a &%li(at 1e luterani s+-7i Ousti?i'e 'au4a l&r 7i s+ 1u%li'e t&ate d&'u*entele, re1li'ile (re'e7ti 7i 1r&1riile l&r s'ris&ri 8ntre(i9 Cartea a a1+rut 8n =itten%er(, 8n "<$/, 8n d&u+

89

li*%i, (rea'+ 7i latin+, 'u & 1re?aC+ e61li'ativ+ 7i a1+r+t&are a lui Cruisus) Acta et scri!ta t3eolo&orul 2irtem'er&e sium et !atriaec3e Co sta ti o!olita i +$ Hieremiae, :ue:ue utri:ue a' a o 4+L--,I us:ue ad a um 4+L---I de Au&usta a Co fessio e i ter se misereru t$ A ?&st '&*entat+ i*ediat de 'at&li'i Gde a'ela7i S&'&l&vius 7i alCiiH9 O a%&rdare ireni'+ s-a d&vedit & '3e*are la %+t+lie9 T&tu7i, 8n 'iuda a'estei 8n'ur'+turi ne?eri'ite, a e6istat un 'I7ti( evident) s-a ?+'ut un 1as i*1&rtant, t+'erea a ?&st ru1t+9 IniCiativa 8n a'east+ '&res1&ndenC+ a ?&st luat+ de 1r&testanCi9 Bte?an Gerla'3, un tIn+r te&l&( din Tb%in(en *er(ea 8n "<#, la C&nstantin&1&l 1entru & 7edere 1relun(it+, 'a 7i n&ul a*%asad&r i*1erial 8n Tur'ia, %ar&nul @avid Un(and v&n S&nne(F9 El 1urta 'u sine d&u+ s'ris&ri '+tre 1atriar3, de la Martin Crusius 7i Ia'&% Andreae, 'an'elarul Universit+Cii din Tb%in(en9 S-ar 1+rea '+ Crusius nu avea &ri(inal ni'i un interes e''lesial) el era interesat *ai *ult 8n a (+si anu*ite in?&r*aCii 'u 1rivire la stadiul 1re4ent al Biseri'ii 7i naCiunii (re'e7ti, su% st+1Inire tur'eas'+9 A'easta a ?&st 8ns+ *ai *ult & de(3i4are di1l&*ati'+9 >r&%a%il 8n'+ de la 8n'e1ut Ger3ard a avut la ?el de %ine 7i alte 'ereri9 Ln &ri'e 'a4, '3iar 7i 8n 1ri*ele s'ris&ri a ?&st *enCi&nat+ unitatea 7i 1rietenia de 'redinC+9 Nu*ai 'Iteva luni *ai tIr4iu, a s&sit & n&u+ s'ris&are de la Tb%in(en, su% se*n+tura lui Cruisius 7i Andreae, '+reia i s-a *ai ad+u(at & '&1ie de la M+rturisirea de la Au(s%ur( 8n (rea'+9 Gerla'3 a ?&st (ata s+ i-& &?ere 1atriar3ului 1entru '&*entariile 7i '&nsideraCiile lui9 S-a n+s'ut & s1eranC+ '+ 1atriar3ul ar ?i 1utut (+si '+ a e6istat un a'&rd 1ri*ar 8n d&'trin+, 8n 'iuda anu*it&r diver(enCe 8ntre ritualuri, din *&*ent 'e 1r&testanCii nu au e?e'tuat ni'i un ?el de in&vaCie, 'i au 1+strat l&ialitate ?aC+ de *&7tenirea s?Int+ a Biseri'ii 1ri*are, du1+ 'u* a ?&st ?&r*ulat+ a'easta 1e %a4e s'ri1turisti'e de 'ele 7a1te sin&ade e'u*eni'e9 La C&nstantin&1&l Gerla'3 a sta%ilit '&nta'te 1ers&nale 'u nu*er&7i de*nitari ai Biseri'ii 7i 'Iteva interviuri 'u 1atriar3ul9 Ln 'ele din ur*+ el a reu7it s+ &%Cin+ nu nu*ai & 8n'redinCare 1&liti'&as+, 'i 7i & re1li'+ te&l&(i'+ 1&trivit+9 A'easta era 1rieten&as+ dar de4a*+(it&are9 Luteranii 1ersistau 8n '&nvin(erile l&r9 C&res1&ndenCa a *ai durat 'ICiva ani a1&i s-a &1rit9 Ln ulti*a sa re1li'+ '+tre Tb%in(en 1atriar3ul a res1ins &ri'e alt+ 8n'er'are de dis'uCie a d&'trinei9 T&tu7i, el era 1re(+tit s+ '&res1&nde4e 8n 1rietenie9 @e ?a1t el a r+*as '&nta'tat 'u Tb%in(enul du1+ ter*inarea ?&r*al+ a deli%er+ril&r te&l&(i'e9 Care a ?&st 1rin'i1alul *&tiv 1entru a%&rdarea luteran+ a estului &rt&d&6T Su%ie'tul este '&*1le69 @&u+ 1un'te 1rin'i1ale ar tre%ui a?ir*ate9 4ai 1 t/i de &ri'e, 1ri*ii re?&r*at&ri nu aveau ni'i & intenCie de a 5in&va: 8n d&'trin+9 @in '&ntr+, ei se lu1tau s+ 'ur+Ceas'+ t&at+ Biseri'a de t&ate a'ele 5in&vaCii: 7i a'reditaCii 'are, 8n &1inia l&r au ?&st a'u*ulate 1e 1ar'ursul vea'uril&r, 8n s1e'ial 8n est9 Ei au tre%uit s+ ?a'+ a1el la TradiCie, la *+rturia tradiCiei %iseri'ii 1ri*are9 Ar(u*entul din anti'3itatea tradiCiei a ?&st ?&l&sit '&ntant 8n C&ntr&versa 'u R&*a 8n'+ de la 8n'e1ut, 8n'+ de la ?ai*&asa @is1ut+ de la Lei14i( 'u Lut3er, 8n "<".9 A ?&st *ai *ult de'It & re?erinC+ la tre'ut9 A ?&st & rea*intire '+ 're7tinis*ul a ?&st *ai lar( de'It estul r&*ani4at9 O'a4i&nal Lut3er 1utea ?i irelevant 7i 'riti' ?aC+ de 1+rinCi, dar el nu a res1ins 8n 8ntre(i*e *+rturia l&r 7i ar(u*entul tradiCiei avea un l&' i*1&rtant 8n s'rierile sale9 A ?&st destul de natural, '+ la & s'ar+ *ai lar(+, un co se sus :ui :uesaecularis tre%uia su(erat 'a 7i un 'riteriu 7i & %a4+ a a?ir*aCil&r d&'trinare, di*1reun+ 'u s'ri1turile9 Nu este de *irare '+ re?erinCele din <ormula Co cordiae la TradiCie au ?&st nu*er&ase 7i evidente 9 Ist&ria e''lesial+, 'a 7i & dis'i1lin+ distin't+, a ?&st s'&as+ din 'uriu*ul universit+Cii t&'*ai 8n ti*1ul '&ntr&versei, *ai 8ntIi de 1r&testanCi 7i t&'*ai 1entru s'&1uri 1&le*i'e9 A'u*, Biseri'a 90

estului era n&t&riu Biseri'a TradiCiei9 A ?&st ?&arte natural s+ ?ie 8ntre%at da'+ un 're7tin esti' 1utea ?i un aliat sau un &7tean 8n lu1ta 8*1&triva in&vaCil&r r&*aneT Re4istenCa de vea'uri a estului ?aC+ de 1retenCiile ist&ri'e 1a1ale 1+reau s+ Ousti?i'e a'este a7te1t+ri9 5TradiCi&nalis*ul: esti', 8n a'east+ situaCie '&n'ret+, 1&ate ?i inter1retat *ai *ult 'a 7i & 1r&*isiune sau un *&del, 'a 7i un i*1edi*ent9 Ln a'est ?el, luteranii din Tb%in(en au 1re4entat '&n?esiunea de la Au(s%ur( 1atriar3ului9 M+rturia estului avea & (reutate en&r*+ 8n dis1uta &''idental+9 >entru a'est *&tiv, r&*anii ar ?i insistat 1e a'&rdul des+vIr7it GS!er!etua co se sio0H a estului 7i vestului 'u 1rivire la t&ate d&'trinele 1ri*are 7i la ritualuri 7i 1entru a 'ita 1entru a'est *&tiv Sin&dul de la Fl&renCa9 @in '&ntr+, 1r&testanCii, 1entru 'Iteva (eneraCii, &%i7nuiau s+ a''entue4e ire'&n'ilia%ilitatea ulti*+ a estului 'u R&*a9 M+rturia Biseri'ii 1ri*are, atIt 'e anti'+ 'It 7i 'ea *&dern+ a ?&st e61l&atat+ e6tensiv 1e *&tive 1&le*i'e atIt de 'at&li'i 'It 7i de 1r&testanCi9 A e6istat un *&tiv s1e'ial 1entru intervenCia unui te&l&( 1&l&ne4 8n dis'uCia &rt&d&6luteran+9 Tre%uie s+ ne rea*inti* de situaCia e''lesial+ a >&l&niei 8n a'el ti*19 E61ansiunea re?&r*ei 8n estul slav a ?&st unul dintre interesele vitale ale re?&r*at&ril&r (er*ani S 8nsu7i Melan'3&t&n a ?&st adIn' interesat de a'est su%ie't9 T&tu7i, 8n a'el ti*1, Re?&r*a din >&l&nia, du1+ un s'urt su''es era 1e 1un'tul '&la1sului9 Mai e6ista 8n'+ & *in&ritate 1r&testant+ 8n Car+ 7i '&ndu'+t&rii 1r&testanCi erau 8ntr-un '&nta't 1rietenes' 'u &rt&d&'7i9 Ei tre%uiau s+ se '&n?runte 'u un 1eri'&l &%i7nuit) 1r&1a(anda r&*an+9 Un 1lan 1entru 5'&n?ederaCia: 1r&testant-&rt&d&6+ de a1+rare nu era 8n'+ dis1&ni%il9 >e de alt+ 1arte, 8n a'ela7i ti*1, Unirea 'u R&*a a ?&st ne(&'iat+ de e1is'&1ii >&l&nei 8n >&l&nia9 A'easta s-a 8ntI*1lat 8n 'ele din ur*+ 8n "<.<, 'u un su''es 1arCial 7i 1re'ar, din *&*ent 'e ran(urile 7i d&sarele 'leri'il&r 7i lai'il&r &rt&d&'7i au re4istat vi(ur&s 1le'+rii 8n ?aCa R&*ei9 Ln a'este 'ir'u*stanCe, v&'ea 1atriar3ului e'u*eni' a ?&st e6tre* de i*1&rtant+, a'easta ?iind'+ Biseri'a din >&l&nia era 8n a'el ti*1 su% aut&ritatea 7i Ourisdi'Cia sa dire't+9 A'easta ne adu'e la al doilea 1un't9 Nu 1ute* i(n&ra 5?a't&rii n&n-te&l&(i'i: ai 1r&%le*ei e'u*eni'e9 Re?&r*a 8n'+ de la 8n'e1ut a avut anu*ite i*1li'aCii 1&liti'e 7i internaCi&nale9 Unitatea Eur&1ei 're7tine a ?&st seri&s a*eninCat+9 Eur&1a avea s+ se 8*1art+ 8n d&u+ ta%ere &stile, t&'*ai din *&tive reli(i&ase9 SituaCia 1&liti'+, 8n *are *+sur+ a ?&st 'reat+ de disensiunile reli(i&ase9 AlianCele 1&liti'e 7i unirile 1&liti'e au ?&st inti* le(ate9 >r&%le*a era '&n'&*itent reli(i&as+ 7i 1&liti'+, atIt internaCi&nal+ 'It 7i 5e'u*eni'+9: Nu ar ?i & e6a(erare s+ s1une* '+ 8n se'&lul al KVI-lea 1rin'i1ala 1r&%le*+ a 1&liti'ii eur&1ene internaCi&nale a ?&st t&'*ai 51r&%le*a esti'+9: A'easta avea un as1e't reli(i&s evident9 >uterile 'at&li'e 7i 'ele 1r&testante se lu1tau 8n a'el ti*1 1entru su1re*aCie 8n Orientul MiOl&'iu9 Era & 1r&%le*+ ur(ent+) tre%uia s+ ia estul 're7tin 1artea 'at&li'il&r sau a 1r&testanCil&rT >atriar3ul e'u*eni' nu era nu*ai 'a1ul Biseri'ii 'i 7i liderul naCiuni (re'e7ti9 @i1l&*aCii eur&1eni din C&nstantin&1&l erau seri&s 1re&'u1aCi de a'east+ atitudine9 @e ?a1t, t&ate '&nta'tele eur&1ene 'u >atriar3atul 8n se'&lul al KVI-lea erau a*este'ate 'u intri(i 1&liti'e9 Gre'ii '+utau 8n'+ aOut&r din O''ident, 8*1&triva invadat&ril&r tur'i9 Ei 1uteau invada 7i 1e de 'ealalt+ 1arte a C+rii) de la R&*a sau din ?ederaCia 1r&testant+9 @in n&u, e6ista un 51eri'&l tur'es' i*inent9: Un 're7tinis* &''idental divi4at 1utea ?&arte u7&r s+ devin+ 1rad+ a(res&ril&r &rientali9 Se'uritatea 1&liti'+ se %a4a 1e reuniunea 're7tin+9 T&'*ai 8n a'est '&nte6t 1&liti' Melan'3t&n a 8n'er'at 1entru 1ri*a dat+ s+ se intre 8n le(+tur+ 'u 1atriar3ul 8n "<<.9 El a ?&st adIn' *i7'at de su?erinCa 're7tinil&r 'are se a?lau su% '&ndu'erea tur'+9 Era 1entru el un se*n es3at&l&(i'9 El nu se 1utea s+ se 91

a%Cin+ s+ 'read+ '+ 8n ulti*ele 4ile 8nsu7i Hrist&s v-a reunii t&at+ Biseri'a9 El a s'ris 8n a'est sens 1entru a se vedea 'u 1atriar3ul I&asa? 7i i-a &%li(at s+ 'read+ '+ luteranii erau l&iali 8nv+C+turii S'ri1turil&r 7i >+rinCil&r9 A'east+ s'ris&are nu a ?&st ni'i&dat+ luat+ 8n '&nsiderare 7i ni'i nu a 1ri*it r+s1uns9 >r&%a%il a ?&st 8n*Inat+ 'u & 8ntIr4iere destul de *are, deOa du1+ *&artea lui Melan'3t&n9 Ceea 'e a ?&st ?&arte interesant este '+ di*1reun+ 'u *esaOul 1ers&nal, Melan'3t&n i-a tri*is 1atriar3ului & '&1ie a M+rturisirii de la Au(s%ur( 8n ela%&rat+ 8n (rea'+, evident 'a & d&vad+ a &rt&d&6iei d&'trinare a '&*unit+Cii luterane9 A'east+ tradu'ere a ?&st 1u%li'at+ 8n Basel, "<<., su% nu*ele lui >aul @&ls'ius Greti1+rit+ din n&u 8n =itten%er(, "<$#H9 >r&?es&rul E9 Ben4 a d&vedit re'ent '+ a'east+ tradu'ere nu a ?&st 'lar+ 'u1rin4Ind te6tul ?inal 7i &?i'ial al Au(ustanei, un d&'u*ent 'u un 'ara'ter 1arti'ular9 Mai 8ntIi de &ri'e, te6tul ?&l&sit 1entru tradu'ere a ?&st & versiune s1e'ial+ a d&'u*entului Variata din "<," 7i nu versiunea a'estuia din ur*+9 Ori'It de 'iudat ar 1+rea a'est ?a1t a ?&st '&*1let tre'ut 'u vederea de a*%ii '&nte*1&rani 7i de '+rturarii de *ai tIr4iu Gnu*ai Le%edev a &%servat '+ a ?&st & versiune *ai ti*1urie, 'u*va a*1li?i'at+H9 Ln al d&ilea rInd, a ?&st & 5inter1retare: li%er+ sau *ai %ine s1us & re1re4entare literal+9 A ?&st & trans1&4iCie 8nde*Inati'+ a M+rturisirii de la Au(s%ur( 8n idi&*ul tradiCi&nal al Orientului9 Ea tr+dea4+ ?a*iliaritatea inti*+ a inter1retat&rului 'u ?ra4e&l&(ia 1atristi'+ 7i litur(i'+ (rea'+9 Este destul de i*1r&%a%il '+ @&l'ius a ?+'ut-&9 Este 8nd&ielni' '+ Melan'3t&n a ?&st res1&nsa%il 1entru a'east+ *un'+9 @ar '3iar 7i un ast?el de '+rturar e61ert 8n (rea'+ nu ar ?i 1utut s+ & ?a'+ atIt de e?e'tiv 7i '&nsistent ?+r+ aOut&rul alt'uiva '+ruia idi&*ul esti' i se 1&trivea natural9 @e*etri&s, un dia'&n al Biseri'ii (re'e7ti st+tea de v&r%+ 'u Melan'3t&n t&'*ai 8n ti*1ul 'Ind tradu'erea a ?&st ?+'ut+ 7i ave* t&ate *&tivele s+ 'rede* '+ 1artea sa 8n *un'+ a ?&st '&nsidera%il+9 @e*etri&s era & 1ers&an+ eni(*ati'+9 Se 1are '+ el a ?&st tri*is 8n Ger*ania de 1atriar3 1entru ni7te a?a'eri9 Se 1are '+ el si*1ati4a adIn' Re?&r*a 7i a ?&st a'tiv 8n e61ansiunea 1r&testantis*ului 8n Un(aria 7i M&ld&va9 El a ?&st 8*1uterni'it de Melan'3t&n s+-7i dea s'ris&area 7i & '&1ie a versiunii 8n (rea'+ 1atriar3ului9 Evident, Au(ustana Grea'+ a ?&st intenCi&nat+ *ai 8ntIi de &ri'e 1entru (re'i9 Nu era intenCi&nat+ 1entru (re'i9 Nu era intenCi&nat+ 1entru 'ir'ulaCia d&*esti'+ 7i Melan'3&t&n a ?&st ui*it de 1u%li'area ei, din 'Ite *+rturisea el, ?+r+ s?atul 7i a1r&%area lui G Ssi e meo co silio0H9 >e de-a 8ntre(ul, vi4iunea a ?&st & i*1&rtant+ 8*1linire e'u*eni'+9 @e ?a1t, a ?&st 8n'er'are de a 1re4enta 1rin'i1alele d&'trine ale luteranil&r 8n li*%aOul 1+rinCil&r (re'i 7i a litur(3iei9 A ?&st a'easta d&ar & de(3i4are di1l&*ati'+ sau & ada1tare la ?&l&sirea (re'eas'+T A ?&st t&at+ aventurarea ins1irat+ de & '&nvin(ere adIn'+ '+, 1ri*ar 7i esenCial, M+rturisirea de la Au(s%ur( a ?&st 8n a'&rd 'u tradiCia 1atristi'+T Melan'3t&n a ?&st un %un '+rturar 1atristi' 7i res1e'tul s+u 1entru s?inCii 1+rinCi era (enuin9 El 1utea 'rede sin'er '+ Au(ustana 1utea ?i a''e1ta%il+ 1atriar3ului9 @e ?a1t, '3iar 7i '&1ia sa s1e'ial+ (rea'+ s-a d&vedit nea''e1ta%il+9 >r&%le*a r+*Ine, &ri7i'u*, da'+ a'east+ versiune era ade'vat+ 7i & 1re4entare autenti'+ a 8nv+C+turii luterane &?i'iale9 Ln &ri'e 'a4, 1re&Cii de la Tb%in(en nu au e4itat s+ tri*it+ d&'u*entul 1atriar3ului9 Crusius era (ata s+-l ti1+reas'+ 8n'+ din vre*ea 'Ind era di?i'il s+ &%Cii '&1ii9 Versiunea (rea'+ nu a ?&st %la*at+ de 1artea luteran+9 Este 1&si%il 'a ea s+ ?i ?&st uitat+9 Tre%uie Cinut 8n *inte, 1e de 'ealalt+ 1arte, '+ ea a ?&st 1ur 7i si*1lu uitat+9 Tre%uie Cinut 8n *inte '+ ni'i & d&'trin+ 5luteran+: nu a ?&st a1r&%at+ de t&at+ lu*ea 8n a'east+ 1eri&ad+ ti*1urie S este 8n'+ & 1eri&ad+ de tran4iCie 7i '&ntr&vers+, *ai e6ista 8n'+ destul l&' 1entru & inter1retare 92

li%er+9 HaideCi s+ ne rea*inti* '+ <ormula Co cordiae, 'u 8n'er'area ei de a re'&n'ilia &1iniile variate 7i diver(ente, a1arCine t&'*ai ti*1ului 'Ind ne(&'ierile 8ntre Tb%in(en 7i C&nstantin&1&l erau 8n 1r&(res9 >rin'i1ala tendinC+ a versiunii (re'e7ti a Au(ustanei era s+ evite ?&l&sirea ?ra4e&l&(iei s'&lasti'e, 'are era str+in+ estului 7i s+ 'al*e4e a''entul &''idental 1e as1e'tul de 'ul1+ a d&'trinei *Intuirii9 A''entul s-a *utat de Lndre1t+Cire 7i Iertare 1e ViaCa ve7ni'+, Rena7tere sau Re(enerare 7i Lnviere9 A ?&st & su%stituCie a idi&*ului i&nian 1e 'el 1aulin9 @in n&u, 8nse7i d&(*a era tratat+ din 1un'tul de vedere al ad&r+rii, de'It 1ur 7i si*1lu 'a & sin(ur+ 1ies+ de d&'trin+ s'&lasti'+9 >ri*a re1li'+ 1atriar3al+ a ?&st se*nat+ 8n "< *ai "<#D 7i a ?&st i*ediat tri*is+ 8n Tb%in(en9 A ?&st ?+r+ 8nd&ial+ & lu'rare '&r1&rat+ 7i Te&d&sie ]2(&*alas a ?&st a1arent 1rin'i1alul '&ntri%uit&r9 Lu'rare ?inal+ a ?&st revi4uit+ 'u (riO+ de 1atriar39 @&'u*entul nu era 8n ni'i un 'a4 & '&*1&4iCie &ri(inal+, ni'i nu 1retindea ni'i un ?el de &ri(inalitate9 @in '&ntr+, &ri'e n&utate era stri't evitat+9 A ?&st & '&*1ilaCie deli%erat+ din sursele tradiCi&nale9 Nu a ?&st atIt & anali4+ a Au(ustanei 'It & e61&4iCie 1aralel+ a d&'trinei &rt&d&6e9 S-a su(erat '+ 1rin'i1ala val&are a d&'u*entului st+ t&'*ai 8n li1sa lui de &ri(inalitate9 A ?&st ulti*a a?ir*aCie d&'trinal+ 8n est, 8n a're ni'i & in?luenC+ a tradiCiei &''identale nu se 1&ate dete'ta, '3iar 8n ter*in&l&(ie9 Era, 8ntr-un anu*e sens, un e1il&( al te&l&(iei %i4antine9 Sursele a'estui d&'u*ent au ?&st veri?i'ate 'u (riO+ de '+rturarii *&derni Gde Fili1 Ma2er *ai *ult de'It &ri'ine 7i &%ervaCiile lui au ?&st a''e1tate de t&at+ lu*eaH9 >rin'i1alele aut&rit+Ci au ?&st) Ni'&lae Ca%asila, Si*e&n al Tesal&ni'ului, I&si? Br2eni&s 7i din 1+rinCii ti*1urii 8n s1e'ial S?Intul Vasile 7i S?Intul I&an Hris&st&*9 A'elea7i aut&rit+Ci au ?&st ?&l&site 8n re1li'ile din ur*+ ale 1atriar3ului9 El a 1us *are a''ent 1e l&ialitate ?aC+ de tradiCie9 A'easta a '&nstituit 1r&%a%il 'e *ai *are di?i'ultate 1entru luterani 'u a''entul l&r 1e =ola =cri!tura9 >e dea 8ntre(ul, 1atriar3ul a ?&st 'It se 1&ate de '&n'iliant 7i e'3ili%rat 8n '&*entariile 7i 'riti'is*ele lui9 Ln s'ris&area sa de 8n'e1ut el 7i-a e61ri*at n+deOdea '+ 5a*%ele Biseri'i: 1uteau ?i reunite9 A'east+ unitate, &ri7i'u*, 1utea ?i sta%ilit+ nu*ai 1e %a4ele unei 8nCele(eri d&'trinare de1line, 1e a''e1tarea de1lin+ a S?intei TradiCii9 Au e6istat 'Iteva 1un'te s1e'iale 'u 'are 1atriar3ul nu a 1utut ?i de a'&rd 'u 8nv+C+tura luteran+9 Bine8nCeles el a &%ie'tat 'lau4ei lui <ilio:ue9 T&tu7i 8n a'esta nu e6istat ni*i' s1e'ial luteran9 El 1utea ?i de a'&rd 'u '&n'e1Cia luteran+ a 1+'atului &ri(inal, dar el a a''entuat 8n'+ li%ertatea u*an+ Gel 'itea4+ 8n a'est *&*ent 1e Hris&st&* e6tensivH9 Ni*i' nu 1&ate ?i ?+'ut ?+r+ v&inCa lui @u*ne4eu9 T&tu7i, 3arul lui @u*ne4eu este 1ri*it li%er S nu e6ist+ ni'i & &%li(aCie 8n a'Ciunea sa9 >rin ur*are, 'redinCa 7i ?a1tele %une nu 1&t ?i se1arate, ni'i un ar tre%ui s+ se &1un+ una alteia sau '&ntrastate9 Ln &ri'e 'a4, iertarea a'tual+ de1inde de 1&'+inC+9 @in n&u, 8n 'a1it&lul des1re taine, 1atriar3ul 1re4int+ 8nv+C+tura &rt&d&6+) e6ist+ )a!te taine 7i el insist+ 1e lar( 1e ?ie'are dintre ele9 Ln a'est 'a1it&l tre%uie s+ ad*ite* anu*ite in?luenCe &''identale) nu nu*ai ?iind'+ nu*+rul de 57a1te: a ?&st ?i6at 8n &''ident Gla & dat+ '&*1arativ tIr4ie S >etru L&*%ardulH 7i a''e1tate nu*ai (radual 8n est G8n anu*ite d&'u*ente din se'&lul al KIV-lea 7i '3iar se'&lul al KV-lea *ai ave* 8n'+ alte liste ale titluril&rH, dar dease*enea, 1r&%a%il '+ 1entru 1ri*a dat+ 8n &rient, & distin'Cie s'&lasti'+ 8ntre 5?&r*+: 7i 5*aterie: este *enCi&nat+ Gtre%uie s+ atri%ui* a'east+ turnur+ ter*in&l&(i'+ lui Ga%riel Severus, 'are a ?&l&sit a'east+ ?ra4e&l&(ie s'&lasti'+ 8n tratatul s+u 5@es1re Taine,: 1u%li'at 8n "D H9 >atriar3ul nu 1utea a''e1ta d&'trina S?intei Eu3aristii, du1+ 'u* era ea e61us+ 8n M+rturisirea de la Au(s%ur(9 F+r+ s+ intre 8ntr-un 93

'riti'is* detaliat, el ?a'e & a?ir*aCie des'3is+ des1re 8nv+C+tura &rt&d&6+9 O 5'&nvertire: a ele*entel&r 8n tru1ul 7i sIn(ele lui Hrist&s se e?e'tuea4+ 1rin '&nsa'rare GefghijkkflmH9 El nu ?&l&se7te 5transsu%stanCiere,: 'are a ?&st ad&1tat de anu*iCi te&l&(i &rt&d&'7i de *ai tIr4iu9 Eu3aristia nu este nu*ai & tain+, 'i un sa'ri?i'iu9 >atriar3ul a''entuea4+ i*1&rtanCa tainei 1&'+inCei, atIt din 1un't de vedere sa'ra*ental 'It 7i dintr-unul *&ral9 El de4a1r&%+ t&ate a%u4urile 'are au 1+truns 8n taina 1&'+inCei, insistInd 1uterni' 1e e6er'iCiile 1enitenCiale, un re*ediu de aOut&r 1entru 1+'+t&7i9 @estul de 'iudat el a ?&st *ulCu*it 'u a?ir*aCia au(ustan+ a s?intel&r &rdine, '+ ni*eni nu 1&ate ad*inistra Tainele 7i s+ 1redi'e 'uvIntul lui @u*ne4eu 1u%li', isi sit rite vocatus et ordi atus ad 3a c fu ctiorem$ Este & a?ir*aCie va(+ 7i a*%i(u+ 7i 1&ate ?i inter1retat+ variat9 Evident, inter1retarea &rt&d&6+ nu a ?&st a'eia7i 'a 7i 'ea luteran+9 S-au s1us ?&arte 1uCine des1re Biseri'+9 Nu se s1une ni*i' s1e'ial de ovissimis$ >atriar3ul insist+ 1e lar( 'u 1rivire la anu*ite 1un'te '&ntr&versiale de 1ra'ti'+) inv&'area s?inCil&r 7i v&turile *&na3ale9 @&'u*entul era evident ireni'9 >r&%a%il 1entru a'est *&tiv nu a ?&st '&nvin(+t&r9 Un 'itit&r *&dern este tentat s+ 8l stile4e 'a 7i eva4iv 7i n&n-dedi'ativ9 @e ?a1t, se 1&ate si*Cii 'u* t&ate 1un'tele i*1&rtante de diver(enC+ au ?&st atinse 'u u7urinC+) d&'trina %iseri'ii 7i sluOirii 7i '3iar d&'trina 8ndre1t+Cirii9 T&tu7i, 8nsu7i 1atriar3ul era de & alt+ 1+rere) s'&1ul s+u nu era s+ 'riti'e, 'i s+ e61un+ & d&'trin+ s+n+t&as+9 El ter*in+ *esaOul s+u '+tre luterani 'u & 1r&1unere '&n'ret+) da'+ ei 1&t adera 'u t&at+ ini*a la d&'trina l&r tradiCi&nal+, el i-ar ?i 1ri*it 'u %u'urie 8n '&*uniune 7i ast?el 'ele 5d&u+ %iseri'i: v&r ?i ?+'ute una9 El nu avea de (Ind s+ ?a'+ ni'i & '&n'esie9 Tre%uie s+ 7ti* '+ 8n C&nstantin&1&l nu se 7tiau 1rea *ulte des1re Re?&r*+9 @in 'Ite 1ute* s+ ne d+* sea*a din Jurnalele lui Gerla'3 7i su''es&rul s+u Sal&*&n S'3Aei((er, &rt&d&'7ii erau 1uCin in?&r*aCi, *aO&ritatea a'est&r in?&r*aCii venind 1rin 'anale &'a4i&nale 7i adesea tendenCi&ase, 8n s1e'ial de la r&*an&-'at&li'i9 E6istau anu*ite *&tive 8n a si*1ati4a 'u *i7'area re?&r*ei, 1ur 7i si*1lu ?iind'+ a ?&st & *i7'are Los vo Rom$ Cun&7tinCele des1re d&'trina re?&r*ei erau destul de li*itate 8n a'east+ dat+ 1ri*ar+9 Lnsu7i Iere*ia avea ni7te idei des1re *i7'are, din 'Ite 1ute* Oude'a din 8ntre%+rile 1use lui Gerla'3, 8n '&nversaCiile l&r 1ers&nale9 Nu 7ti* 'It de e6tensiv+ a ?&st a'east+ in?&r*aCie9 @in n&u, M+rturisirea de la Au(s%ur( 1&ate ?i 8nCeleas+ nu*ai 8ntr-un a7e4+*Int ist&ri' *ai lar(9 >&si%il, 1atriar3ul era interesat nu*ai de un lu'ru) 1In+ la 'e nivel era 1&si%il s+ a7te1t+* 'a se'tanCii &''identali s+ intre 8n %iseri'a &rt&d&6+9 >entru el era sin(urul *&d de a%&rdare natural ?aC+ de 1r&%le*a unit+Cii 7i 1r&%a%ila ?&st sin(urul *&d de a%&rdare dis1&ni%il 8n se'&lul al KVI-lea9 Estul a ?&st se1arat 7i 8nstr+inat de se'&le de vest, *&tivul 1rin'i1al ?iind 1retenCiile r&*ane9 A'u* e6ista & alt+ *i7'are anti-r&*an+ 8n &''ident9 Nu era a'easta & re8nt&ar'ere la TradiCie du1+ 'u* a stat atIt de 1ersistent &rientulT Nu 1ute* s+ ne a7te1t+* la ni'i & evaluare '&*1re3ensiv+ a d&'trinei luterane de la Iere*ia9 El era 1re&'u1at nu*ai 'u 1r&%le*a da'+ 1r&testanCii erau 1re(+tiCi s+ 8*tr+Ci7e4e d&'trina s+n+t&as+ , 'are a ?&st 1+strat+ de %iseri'a &rt&d&6+ de vea'uri9 >e de alt+ 1arte, luteranii din Tb%in(en erau interesaCi t&'*ai 'u a'est lu'ru, dintr-un 1un't de vedere &1us) era estul &rt&d&6 1re(+tit s+ a''e1te & 5d&'trin+ s+n+t&as+,: du1+ 'u* era ea a?ir*at+ 8n M+rturisirea de la Au(s%ur(9 C&*entariile 1atriar3ale des1re Au(ustana a re1re4entat & de4a*+(ire trist+ 1entru ei9 Ei s-au si*Cit &%li(aCi s+ &?ere anu*ite e61li'aCii9 A'est n&u *esaO 1entru 1atriar3 a ?&st se*nat de Cruisus 7i Lu'as Osiander9 A ?&st 8n *are & a!olo&ie$ Ei au ?&st 94

&?ensaCi de alu4ia 1atriar3ului '+ ur*au 8n7el+'iuni &*ene7ti9 @in '&ntr+, ei erau si(uri '+ st+teau 1e un teren *ai s&lid de'It el, - era v&r%a de CuvIntul lui @u*ne4eu9 E6ista de ?a1t, un '&n?li't 8ntre d&u+ 1rin'i1ii d&'trinaleX 1rin'i1iul tradiCiei, de 1artea &rt&d&6+ 7i 1rin'i1iul s'ri1turisti', de 1artea re?&r*ei9 Luteranii erau, 8n a'el ti*1, de1lin '&n7tienCi de a'east+ 'i&'nire ulti* 8ntre 1rin'i1ii9 T&tu7i, se 1are '+ *+sura 8nCele(erii era destul de '&nsidera%il+9 Iat+ 1un'tele ne8nCele(erii9 Care era aut&ritatea 8n *aterie de d&'trin+9 Bine8nCeles <ilio:ue$ @in n&u, t&at+ d&'trina Lndre1t+Cirii 7i Li%ert+Cii nu*ai 1rin CredinC+9 E6istau nu*ai d&u+ taine9 Nu se '+dea s+ ne ru(+* 1entru 'ei 1le'aCi de la n&i9 Eu3aristia tre%uia 1rivit+ 'a 7i un sa'ri?i'iu9 Ln 'ele din ur*+ atIt '3e*area 8n aOut&r s?inCil&r 'It 7i *&na3is*ul erau nea''e1ta%ile9 >atriar3ul avea 1uCine de ad+u(at la a?ir*aCie de *ai 8nainte9 Luteranii i-au tri*is de a'east+ dat+ ni7te *aterial 1r&as1+t 'u 1rivire la 8nv+C+turile l&r, *ai e6a't Com!e dium t3eolo&iae de Ia'&% Heere%rand9 A ?&st tradus 8n (rea'+ de Cruistus G1u%li'at 8n =itte*%er(, "<$!H9 Ln 1re(+tirea 'elei de a d&ua re1li'i 1atriar3ale au luat 1arte ni7te n&i e61erCi) Metr&?anes Mitr&1&lit al Berr3&ea, Met&die Mitr&1&lit de Mel&niFe, ier&*&na3ul Matei 7i 'a 7i *ai 8nainte Te&d&sie ]2(&*alas9 Nu era ni*i' n&u 8n a'el de al d&ilea *esaO, 'u e6'e1Cia a''e1t+rii t&tale a 8ntre(ului 8nv+C+turii &rt&d&6e9 T&tu7i, nu a'esta era s?Ir7itul9 Luteranii i-au *ai s'ris &dat+ 1atriar3ului, a1+rIndu-7i 1&4iCia9 >atriar3ul s-a si*Cit &%li(at s+ a1ere a'este deli%eraCii 'are nu 1r&*iteau ni*i'9 El a su(erat un ?inal al dis1utei te&l&(i'e 'are nu *ai avea s?Ir7it, dar d&rea s+ '&nstiue '&nta'tele 1rietene7ti9 Luteranii au *ai s'ris 8n'+ &dat+ 8n'er'Ind s+-7i e61ri*e n+deOdea l&r 8n viit&r '+ & 8nCele(ere *utual+ *ai %un+ 7i & unitate *ai strIns+ v-&r ?i 1&si%ile9 C&res1&ndenCa ti*1urile 8ntre =itten%er( 7i C&nstantin&1&l nu au avut ni'i & '&nse'inC+ 1ra'ti'+9 Ea a ?&st de1+7it+ de *ai *ulte ale de4v&lt+ri, 'are din ne?eri'ire au dus la & deteri&rare seri&as+ a relaCiei9 La 8n'e1ut a e6istat *ai *ult+ seri&4itate 7i des'3idere9 Un studiu e6tensiv 'u 1rivire la a'est s'3i*% de '&nvin(eri 8ntre Biseri'a Oriental+ 7i lu*ea 'e se n+7tea a Re?&r*ei ne ridi'+ *ai *ult de'It & 'uri&4itate ist&ri'+9 Nu a e6istat ni'i & 8n'er'are s+ se des'&1ere un teren '&*un 7i de a se ad&1ta un idi&* '&*un9 Versiunea (rea'+ a lui Melan'3t&n a Au(ustanei *erit+ *ai *ult+ atenCie din 1artea te&l&(il&r e'u*eni'i *&derni9 Ln'er'area sa de a inter1reta *esaOul Re?&r*ei 8n '&nte6tul *ai lar( al TradiCei e'u*eni'e 'are 8*%r+Ci7ea4+ estul 7i vestul tre%uie s+ ?ie re1etate9 T&ate 1un'tele '&ntr&versare, divi4Ind estul de vestul ne-r&*an tre%uie anali4ate din n&u 8n 1ers1e'tiva *ai lar(+ a tradiCiei 1atristi'e9

CAPITOLUL %III

95

%ersiunea ,reac a Mrturisirii !e la Au-s)ur-

>ri*a tradu'ere (rea'+ a M+rturisirii de la Au(s%ur( a ?&st 1u%li'at+ 8n "<<. 8n Basel9 A'east+ ediCie a intr&dus nu*ai te6tul (re'9 Nu*ele tradu'+t&rului a ?&st dat 1e titlul 1a(inii) Graece reddita a Paulo +olscio Plaue si$ @&ls'ius a s'ris 1re?aCa la a'east+ tradu'ere, 8n latin+9 Ln "<$/ te6tul lui @&ls'ius a ?&st reti1+rit 8n 'ele%rul v&lu* Acta et =cri!ta (3eolo&orum 2irtem'er&e iusm 'are a ?&st un ra1&rt '&*1let des1re '&res1&ndenCa 8ntre un (ru1 de te&l&(i luterani 8n Tb%in(en 7i 1atriar3ul Iere*ia al II-lea al C&nstantin&1&lului9 Ln a'est ti*1 a ?&st &?erit te6tul latin, 8ntr-& '&lu*n+ 1aralel+ 'u 'el (re'9 A'east+ 1ri*+ ediCie a avut a1arent & 'ir'ulaCie li*itat+ 7i nu*ai 'Iteva '&1ii au ?&st 1u%li'ate9 @eOa 8n "<#/ Martin Cruisus a avut di?i'ult+Ci 8n a &%Cine & '&1ie9 . Se 1are '+ ea nu a avut & 'ir'ulaCie r+s1Indit+ 8n Eur&1a O''idental+9 Lntradev+r, 'ara'terul 1rivat al ediCiei lui @&ls'ius a s'+1at atenCiei '+rturaril&r9 >r&?es&rul Ernst Ben4 de la Mar%ur( a ?&st 1ri*ul 'are a 'erut atenCie ?aC+ de a'est d&'u*ent 'uri&s9 ." Nu se 1&t ad+u(a 1rea *ulte la a'east+ anali4+ te*eini'+, de7i ea nu a re4&lvat de?initiv t&ate 1r&%le*ele 1e 'are le ridi'+ d&'u*entul9 Ln a'est s'urt eseu a7 1utea su*ari4a 1un'tele esenCiale9 Mai 8ntIi de &ri'e, aut&rul tradu'erii este ne'lar 7i &%s'ur9 >aul @&ls'ius a ?&st un '+rturar (re' '&*1etent 7i un u*anist '&nvin(+t&r9 Ln 1re?aC+ la tradu'erea sa el a a''entuat i*1&rtanCa li*%aOului %i%li' 1entru & 8nCele(ere ade'vat+ a 'redinCei 're7tine9 >re?aCa a ?&st dedi'at+ unui anu*it dr9 Mel'3i&s Klin(, un Ourist renu*it din a'ele vre*uri9 A'u* se 1are '+ a'est lu'ru este & de(3i4are, da'+ nu '3iar & *isti?i'are deli%erat+9 @&ls'ius a insistat 7i el 1e & a'urateCe stri't+ a a'estei tradu'eri) i3il de suo adde s$ @e ?a1t, tradu'erea (rea'+ di?er+ 'u *ult de 'ea &ri(inal+9 E6ist+ *&tive 1uterni'e s+ 'rede* '+ iniCiativa a'tual+ a a1arCinut lui Melan'3t&n9 @eOa Cruisius era '&n7tient de a'est ?a1t) omo e +olscii editum, sed a P3ili!!o com!ositum9.! Ln &ri'e 'a4, 8n anul 1ri*ei 1u%li'aCii a versiunii (re'e7ti, Melan'3t&n 7i-a tri*is '&1ia sa 1atriar3ului de atun'i al C&nstantin&1&lului, I&asa?, 'u & s'ris&are de a'&1erire 8n 'are su(era '+ *i7'area luteran+ era ?&arte a1r&a1e de Ort&d&6ie9 A1arent s'ris&area nu a ?&st ni'i&dat+ 8n*Inat+9 Ln lu*ina 1r&1riei sale uverturi ?aC+ de est, 'ara'terul 1rivat al versiunii (re'i devine de 8nCeles) era *ai 8ntIi de t&ate intenCi&nat+ de (re'i9 Nu s-a anti'i1at ni'i & 'ir'ulaCie li%er+ 8n &''ident9 Interesul a1ri( al lui Melan'3t&n ?aC+ de Biseri'a (rea'+ este %ine'un&s'ut 7i datea4+ 8n'+ din 1ri*ii s+i ani9 Ln anii R< a avut vi4itat&rii (re'i 8n Ger*ania9 Unul dintre ei, @e*etri&s, a stat '3iar 'u el 8n ti*1ul a'el&r

5Versiunea (rea'+ a M+rturisirii de la Au(s%ur(: a a1+rut 8n Lumea lutera %, V&l9 VI, N&9 ! G".<.H, 119 "<,-"<<9 Reti1+rit 'u 1er*isiunea aut&rului9 90 (urco&raecia, Tb%in(en, "<$/, 19 /$$9 >r&?9 Ben4 a ?&st 'a1a%il s+ l&'ali4e4e '&1ii ale a'estei ediCii 8n Tb%in(en, Stutt(art 7i =itten%er(9 A* la dis1&4iCie 1e *i'r&?il* '&1ia Universit+Cii din Lei14i(9 C&1ia din Lei14i( di?er+ de 'ele 'un&s'ute lui Ben4) el indi'+ nu*+rul de 1a(ini 'a #, din $ X '&1ia din Lei14i( are "", de 1a(ini9 91 Ernst Ben4, 5@ie (ries'3i'3te n%erset4un( der C&n?essi& Au(ustana aus de* Ja3re "<<.,: 8n 7;ros, V&l9 V, N&9 "-!, "$/ -"./", 119 !<-D<X reti1+rit 8n 2itte 'er& u d B;za z* Gur Be&e& u & u d Ausei a3dersetzu & der Reformatio u d der ]stlic3Bort3odo8e 7irc3e GMar%ur(-La3n) ElAert-Grc?e und Un4er Verla(, "./.H, 119 ./-"!$9 92 (urco&raecia, 19 !D/9

96

ani9., Este 1r&%a%il 'a @e*erit&s s+ ?i 1arti'i1at la tradu'ere9 >e de alt+ 1arte, r&lul lui @&ls'ius este &%s'ur9 Ln al d&ilea rInd te6tul 1entru tradu'ere este destul de s1e'ial9 Nu el era te6tul &?i'ial 8n "<, 9 Te6tul latin in'lus 8n Acta et scri!ta este si*ilar 'u ,ariata din "<,", dar di?er+ din el9 >r&?es&rul Ben4 8l des'rie a1t 8n ,ariatissima lui Melan'3t&n9 Ne r+*Ine s+ & situ+* 'u a'urateCe 8n le(+tur+ 'u t&ate 'elelalte 8n'er'+ri de *+rturisire a lui Melan'3t&n9 Ln studiul s+u Melan'3t&n ne &?er+ nu*ai 'Iteva alu4ii 8n a'east+ dire'Cie9 @estul de 'iudat, edit&rii lui Acta )i =cri!ta nu au *enCi&nat del&' '+ te6tul latin al ediCiei l&r a ?&st & versiune s1e'ial+ a M+rturisirii de la Au(s%ur(9 >r&%le*a este *ult 1rea te3ni'+ 1entru a ?i dis'utat+ 8n a'est eseu9 Ln al treilea rInd, tradu'erea (rea'+ din "<<. di?er+ destul de *ult de a'est te6t 1arti'ular latin9 A ?&st *ai *ult & ada1tare de'It & tradu'ere9 O anali4+ detaliat+ este din'&l& de s'&1ul a'estui eseu9 O ast?el de anali4+ ar 'ere & e6a*inare de1lin+ a anu*it&r ter*eni te&l&(i'i variaCi, 8n latin+ 7i 8n (rea'+9 >e de-a 8ntre(ul, 1r&?es&rul Ben4 are dre1tate atun'i 'Ind su(erea4+ '+ tradu'+t&rii au 'al*at intenCi&nat t&nul Ouridi' sau 'ri*inalisti' al d&'trinei au(ustine a R+s'u*1+r+rii9 Lntradev+r, 8n *ulte as1e'te tradu'+t&rul nu 1&ate (+si 8n t&rentul v&'a%ularului te&l&(i' (re' e'3ivalenCi 1entru ter*enii latini9 @e ai'i re4ult+ '+ li1sa de a'urateCe a ?&st 'It se 1&ate de inevita%il+9 Mai sunt 7i alte lu'ruri9 A e6istat & d&rinC+ evident+ de a aOusta e61&4iCia '&nvin(eril&r tradiCi&nale ale Biseri'ii (re'e7ti9 @in 'Ite a su(erat Ben4, t&at+ e61&4iCia se trans1&rt+ din di*ensiunea lui Rec3tferti&u &resli&io 1e di*eniusnea lui Erl]su &sreli&io $ Ln l&' de '&n'e1tul 8ndre1t+Cirii, idea d&*inant+ a versiunii (re'e7ti este 'ea a vinde'+rii9 Se 1une 8ntre%area, 8n 'e *+sur+ a ?&st a'east+ inter1retare (rea'+ a *+rturisirii '&n(enital+ 'u interesul &ri(inal al au(ustaneiT Lntradev+r, versiunea (rea'+ din "<<. a ?&st sin(urul te6t al M+rturisirii Au(s%ur( 'are st+ la dis1&4iCia aut&rit+Cil&r 7i a te&l&(il&r (re'i, atun'i 'Ind (ru1ul te&l&(il&r din Tb%in(en l-au a%&rdat 1e 1atriar3ul C&nstantin&1&lului 8n "<#/ 'u 'ererea de a studia 7i evalua 1&4iCia l&r d&'trinar+9 >atriar3ul nu a ?&st in?&r*at de statutul a'tual al te6tului tri*is e6a*in+rii9 Ce se a?la 8n s1atele a'estei *i7'+riT Este 'It se 1&ate de 1&si%il 'a Martin Cruisius 7i 1rietenii s+i s+ tri*it+ la C&nstantin&1&l versiunea din "<<. t&'*ai ?iind'+ era sin(urul te6t e6istent9 Mai interesant este ?a1tul '+ & a d&ua ediCie a a'estui te6t a a1+rut 8n "<$#, 8n =itten%er( din n&u, nu*ai te6tul (re'9 >entru 'ine era a'east+ n&u+ ediCie intenCi&nat+T Nu a* e6a*inat a'este d&u+ ediCii 1ers&nal9 @ar este evident 'iudat '+ a ?&st e*is+ du1+ aut&ri4aCia ?inal+ a 1rin'i1alului te6t din "<, 1rin in'luderea ei 8n 'artea C&n'&rdului9 Se 1are '+ a'east+ n&u+ ediCie era intenCi&nat+ '+tre 'itit&rii (re'i9 R+s1unsul ne?av&ra%il al 1atriar3ului a des'uraOat &ri'e n&i ne(&'ieri 8ntre luterani 7i &rt&d&'7i9 Cel *ai 'iudat lu'ru este '+ Ga'est lu'ru nu a ?&st *enCi&nat e61li'it de 1r&?es&rul Ben4H 1arti'ularitatea versiunii (re'i a ?&st tre'ut+ 'u vederea de 1&le*i7tii r&*an& 'at&li'i ai ti*1ului, 'are ar ?i 1utut e61l&ata a'est ?a1t 1entru s'&1urile l&r S 8nstr+inarea &rt&d&'7il&r de luterani9 Adev+rat, ediCia &ri(inal+ din "<<. ar ?i 1ut ?i rar+, dar a'ela7i te6t a ?&st reti1+rit 8n Acta et =cri!ta$ Nu este e6'lus '+ te&l&(ii de la Tb%in(en erau 1re(+tiCi s+ se dedi'e a'elei inter1ret+ri 1arti'ulare a M+rturisirii de la Au(s%ur( 'are a ?&st 8ntru1ar+ 8n versiunea (rea'+9 Este ne'esar *ai *ult studiu 8nainte 'a un r+s1uns ade'vat s+ 1&at+ ?i &?erit9
A se vedea E9 Ben4, 5Melan'3t&n und der Ser%e @e*etri&s,: 8n 7;rios, v&l9 IV, N&9 ,-/, ".,.-"./ , 119 !!!-!D" 7i 8n 2itte 'er& u d B;za z, 119 <.-.,9
93

97

Ln &ri'e 'a4, versiunea (rea'+ a au(ustanei a ?&st un e61eri*ent te&l&(i' se*ni?i'ativ9 A* 1utea 8ntre%a 8n '&n'lu4ie 8n 'e *+sur+ 1rin'i1alele d&'trine ale M+rturisirii de la Au(s%ur( 1&t ?i e61ri*ate ade'vat 8n 'ate(&riile tradiCiei 1atristi'e G7i litur(i'eH (re'e7tiT Ln 4ilele n&astre, %ine8nCeles, a'east+ 8ntre%are nu are a'ela7i 8nCeles 'a 7i 8n 4ilele lui Melan'3t&n 7i Martin Cruisius9

CAPITOLUL I. Bisericile Ort$!$*e i &icarea ecu&enic nainte !e I @e *ulte se'&le, Biseri'ile &''identale 7i 'ele esti'e au tr+it 8ntr-& se1araCie a1r&a1e des+vIr7it+ una de alta9 T&tu7i, a'east+ se1araCie tre%uie 8nCeleas+ a1r&a1e 8nt&tdeauna 8n lu*ina adev+rului '&*1le*entar '+ a'este %l&'uri di?erite de intr&s1e'Cie 7i '&nvin(eri au 'res'ut din 'eea 'e a ?&st &ri(inal & (Indire '&*un+9 O''identul 7i &rientul s-ar 8ntIlnit 7i s-ar (+sit unul 1e altul nu*ai da'+ 7i-ar rea*intii le(+tura 7i unitatea tre'utului l&r '&*un9 Unitatea 're7tin+ nu a ?&st *enCinut+ 1rea *ult sau 'el 1uCin nu a ?&st de1lin reali4at+9 T&tu7i, e6ist+ & Ousti?i'are 1entru a v&r%ii de & Biseri'+ nedivi4at+ 8n 1ri*ul *ileniu9 Ln t&at+ a'east+ 1eri&ad+, a e6istat un sens lar( de 8nCele(ere a 'redinCei, & (Indire '&*un+ 'a a'easta nu a e6istat la & dat+ *ai ti*1urie9 Oa*enii au ?&st '&nvin7i '+ (ru1urile '&n?li'tuale a1arCineau 8n'+ a'eleia7i Biseri'i 7i '+ a'el '&n?li't nu a ?&st ni*i' *ai *ult de'It & 8nstr+inare 'au4at+ de & ne8nCele(ere (rav+9 Ru1erea Biseri'ii a ?&st detestat+ de t&Ci 'ei a?laCi 8n '3estiune 7i divi4iunea, atun'i 'Ind a venit a ?&st a''e1tat+ 'u tristeCe 7i relu'tanC+9 Se1araCia 1er*anent+ 8ntre est 7i vest a ?&st 1re'edat+ de de'+derea (Indirii '&*une 7i de sensul res1&nsa%ilit+Cii *utuale din a'ela7i tru19 CInd unitatea a ?&st 8n 'ele din ur*+ ru1t+, a'easta nu a re1re4enta atIt de *ult '+ 8nCele(erea nu 1utea 98 / 0

aOun(e la anu*ite su%ie'tele d&'trinare, 'i ?iind'+ universul dis'ursului a ?&st deOa ?rInt9 Estul 7i vestul au ?&st 8nt&tdeauna di?eriCi, dar a'este di?erenCe nu l-au 8*1iedi'at 1e Ier&ni* de a se si*Cii 8n >alestina 'a a'as+ sau 1e Atanasie 8n e6ilul s+u &''idental9 Gradual s-a aOuns 8n 1un'tul 8n 'are a*intirile tre'utului '&*un au ?&st uitate 7i de1+7ite 7i 're7tinii au aOuns s+ tr+ias'+ *ulCu*iCi 8n lu*ile l&r 1rivate 7i 1arCiale, luIndu-le 'a 7i un 8ntre( 'at&li'9 A'east+ se1araCie a ?&st 1arCial (e&(ra?i'+, & 1r&%le*+ a estului 7i a vestului9 Era 8n 1arte 7i & 1r&%le*+ de li*%aO9 Grea'a a ?&st li*%a universal+ a lu*ii *editeraneene, & li*%+ '&*un+ a 'ivili4aCiei, la ?el de %ine 'a 7i a e61resie 7i a (Indirii 're7tine9 A'est ?a't&r al unit+Cii a sl+%it 7i (rea'a a aOuns s+ ?ie 8n (eneral uitat+ 8n &''ident9 C3iar Au(ustin & 7tia destul de 1uCin9 Tradu'erile 'lasi'il&r 're7tini (re'i 8n latin+ erau rare, iar a 'lasi'il&r 8n (rea'+ 7i *ai rare9 Atun'i 'Ind n&ile naCiuni %ar%are au ie7it 8n s'en+, ele au ?&st in'a1a%ile s+ asi*ile4e *ai *ult de'It & *i'+ 1arte a tradiCiei 8n tre'utul 'lasi'9 Atun'i 'Ind re'u1erarea 'ultural+ a &''identului a venit 8n 'ele din ur*+, s-a salvat 1uCin din *&7tenirea (rea'+ 7i '&ntinuitatea vie 'u tre'utul '&*un a ?&st ru1t+9 A'u* e6istau d&u+ lu*i, a1r&a1e 8n'3ise una alteia9 @ivi4iunea a i*1li'at un '&n?li't 8ntre ve'3i 7i n&u9 Bi4anCul a '&ntinuat 1e '+ile ve'3i9 O''identul, du1+ 'e 7i-a re'u1erat vi(&area intele'tual+, a de4v&ltat & n&u+ *et&d+ 7i n&u+ te3ni'+ de (IndireX su% in?luenCa *arii de4v&lt+ri ?il&s&?i'e din se'&lul al KIII-lea, d&'trina 're7tin+ &''idental+ 7i-a 1ri*it ?&r*a de?initiv+9 Lntre a%&rd+rile ve'3i 1atristi'e 7i 'ele n&i s'&lasti'e s-a ?i6at & *are des1+rCitur+9 Esti'il&r, unirea li s-a 1+rut 'a 7i & i*1unere a %i4antinis*ului 8n &''identX &''identalil&r latini4area estului9 Fie'are lu*e a 1re?erat s+ *ear(+ 1e 'alea 'ara'teristi'+X &''identalii au ne(liOat tradiCia 1atristi'+ (rea'+, 'are a ?&st din 'e 8n 'e *ai *ult uitat+, avInd 8n vedere '+ (re'ii nu au luat 8n seri&s ni*i' din 'eea 'e s-a 1etre'ut 8n O''ident de la se1araCie9 Ln t&ate '&nversaCiile e'u*eni'e de ast+4i, 'ea *ai *are di?i'ultate dintre t&ate este re'u1erarea universului '&*un al dis'ursului9 >retenCiile 1a1ale a1ar a ?i 1rin'i1ala 'au4+ a se1araCiei 7i 8ntradev+r ele 1re4int+ un &%sta'&l '&ntinuu 8n ?aCa &ri'+rei a!ro!ieri$ A'este 1retenCii nu ar tre%ui '&nsiderate a?ar+ din relaCia 'u ?a't&rii 1&liti'i9 T&tu7i 're7tinii sunt de a'&rd '+ tre%uie s+ e6iste un sin(ur ?&r '&ndu'+t&r universal 're7tin9 Este natural s+ identi?i'+* tru1ul 5du3&vni'es': 'u '&**&nAealt3-ul e6istent 51e t&at+ su1ra?aCa lu*ii:, I*1eriul R&*an9 Sin(ura 1r&%le*+ era unde 1utea ?i (+sit 'entrul dire'Ciei a'estui '&**&nAealt39 C&nstantin i-a trans?erat 'entrul 8n Bi4anCX O''identul 1retinde '+ 1e la anul $ du1+ Hrist&s, &dat+ 'u 8n'&r&narea lui Car&l 'el Mare, a e6istat & n&u+ tra slatio im!eriiEK 7i '+ din n&u t&at+ lu*ea ar ?i tre%uit '&ndus+ de la R&*a9 A ?&st t&'*ai a'east+ e6tensiune a s'3is*ei de la te&l&(i' la s&'ial 7i la d&*eniul 1&liti' 'are a ?+'ut 'lar 'It de adIn'+ 7i de ire*edia%il+ a devenit9 I*1eriul Bi4antin a sl+%it 7i 8n 'ele din ur*+ a dis1+rutX O''identul a 8n?l&rit 7i a 'res'ut destul de 1uterni'9 @in 'au4a 1uterii sale, O''identul a tins s+ 1riveas'+ 're7tinis*ul s+u 'a 1e un 're7tinis* n&r*al 7i s+ se uite la tradiCia 1atristi'+ 'lasi'+ a estului 'a 7i la & 're7tere a%erant+ sau e6&ti'+9 Bi4anCul a ?&st ta'it i(n&rat sau ne(at9 A'east+ Oude'at+ nu a ?&st li1sit+ de 1lau4i%ilitate9 Se'&lele de 'a1tivitate tur'+ au '&ntra'arat 4adarni' de4v&ltarea 're7tinis*ului esti'9 Cinstirea tradiCiei se 1&ate de4v&lta 8ntr-un ar3ais* su1in9 Bi4anCul a d&r*it de *ulte &ri9 Bi4anCul este 8n'+ viu 8n
94

Trans?erarea s'aunului I*1eriului9

99

lu'rurile du3ului, re1re4entatul unei tradiCii 're7tine autenti'e, le(at de & '&ntinuitate neru1t+ 'u (Indirea e1&'ii a1&st&li'e9 Re'u1erarea unei unit+Ci e'u*eni'e (enuine v-a ?i 1&si%il+ nu*ai 1rin redes'&1erirea *utual+ a estului 7i a vestului 8ntr-& sinte4+ *ai lar(+, du1+ 'u* a s-a 8n'er'at de *ulte &ri dar nu s-a reu7it ni'i&dat+9 C3iar 7i du1+ Re?&r*+, ?a't&rul 1&liti' a Ou'at un r&l i*1&rtant 7i se*ni?i'ativ9 >un'tul de diver(enC+ este 8n'+ 'entralitatea O''identului9 >arti'i1anCii (Indeau 8n ter*enii un&r %l&'uri 'are se &1uneau unul altuiaX era *ult 1rea *ult din du3ul unei 5'&nvertiri: 7i din i*1unerea unui sin(ur siste* de (Indire asu1ra 'eleilalte lu*i9 @is'uCiile aveau l&' de &%i'ei 1e 1un'te 1arti'ulare 7i nu 1e su%ie'te 1ri*are9 Se'&lul al KIK-lea a ?+'ut 1&si%il+ & 8nCele(ere *ai %un+ a ist&riei, 1rintr-& a!ro!iere *ai si*1ateti'+9 Su%ie'tele te&l&(i'e (enuine au ?&st aduse 8n 1ri* 1lan 7i s-a reali4at '+ 1r&%le*a unit+Cii 're7tine este *ai 8ntIi de &ri'e & 1r&%le*+ de d&'trin+ a Biseri'ii9 @e7i nu s-a (+sit ni'i & 'ale de s&luCi&nare 1ra'ti'+, 'el 1uCin liniile au ?&st a7e4ate ast?el 8n'It s+ se ?a'+ 8ntIlnirea *ai ?ru'tu&as+ 7i dis'uCia e'u*eni'+ & 1r&*isiune a 8*1linirii e'u*eni'e9 II BOEMIENII BI BI]ANTINII Cu (reu a e6istat & 1eri&ad+ 8n 'are ne(&'ierile de un ?el sau altul s+ nu ?ie 8n 1r&(res 8ntre Bieri'iile &rt&d&6e 7i &''ident, dar a1r&a1e t&ate a'este ne(&'ieri erau le(ate de u*%ra (rea a &1&rtunis*ului 1&liti'9 E7e'ul '&*1let al unei unirii 1eti'ite 8ntre est 7i vest la Fl&renCa G"/,.H .< a ar+tat '+ 8n a?ar+ de a'east+ 'ale nu e6ist+ & 'ale adev+rat+ a?ar+ din divi4iune, '+ adev+ratele s&luCii se 1uteau (+sii nu*ai 1rintr-& 8nCele(ere te&l&(i'+ des'+tu7at+ 7i '+ a'easta 1utea ?i 8*1linit+ 1rin *arile sin&ade ale Biseri'ii9 >e t&t 1ar'ursul se'&lului al KV-lea idea unui sin&d (eneral era '&nstant 8n ?aCa &'3il&r &a*enil&r9 >+rinCii de la Sin&dul din Basle au d&rit 1arti'i1area (re'il&r 7i '3iar au tri*is un *esaO s1e'ial la C&nstantin&1&l 1entru a invita 1re4enCa unei dele(aCii S din ne?eri'ire, din *&*ent 'e >a1a Eu(eniu IV a ?&st 'a1a%il s+ se1are (re'ii 7i s+-i adu'+ de Sind&ul s+u de la Ferrara, *ai tIr4iu la Fl&renCa9 Cel *ai 'lar a1el la 8ntrea(a 're7tin+tate a ?&st ?+'ut de un (ru1 &''idental 'are i-au anti'i1at 1e re?&r*at&rii se'&lului al KVI-lea, nu nu*ai 8n nu*+rul '&nvin(eril&r l&r 'i 7i 8n n+deOdea '+ se v&r (+si aliaCi 8ntre (re'i 8*1&triva 1uterii a1r&1iate r&*ane9 La Basle 8n "/,/ 3usiCii au 'erut 'au4a s1re a ?i tri*is+ unui sin&d 1lenar, 8n 'are (re'ii, in'lusiv 1atriar3ul C&nstantin&1&lului 7i ar*enii s+ ?ie 1re4enCi9.D M+sura 8n 'are I&an Hus a ?&st in?luenCat de tradiCia esti'+ este 8n'+ & 1r&%le*+ des'3is+9 E6ist+ & e6a(erare evident+ 7i & 1reOude'at+ 8n a?ir*aCia un&r anu*iCi ist&ri'i 1ri*ari,.# '+ t&at+ *i7'area 3usit+ a ?&st & 8nt&ar'ere deli%erat+ la tradiCia esti'+, 'are a ?&st sta%ilit+ &dat+ 1entru t&tdeauna 8n M&ravia de S?Intul C3iril 7i Met&die9 Lnsu7i Hus este 'u (reu 1r&%a%il '+ a ?&st ?a*iliari4at 'u Biseri'a Ort&d&6+ din *&*ent 'e el 7i-a derivat 8nv+C+turile 8n s1e'ial de la =2'li??9 >e de alt+ 1arte, este interesant de &%servat '+ =2'li?? a inv&'at 'u anu*ite &'a4ii aut&ritatea (re'il&r, d&ar 1entru si*1lu ?a1t '+ se &1uneau R&*ei9 Este si(ur '+ nu t&ate *e*&riile ritualului slav&n au ?&st date uit+rii 8n
95 96 97

A se vedea Intr&du'ere, 119 "$ 8n O istorie a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9 Mansi, Co cilia, KKVII, 119 $< ?9 E9 G9 StransFi, 8n lu'rarea sa Re!u'lica Bo3emiae, Lud(9 Batav9, "D,/9

100

B&e*ia9 A* 1utea *er(e atIt de de1arte 8n'It s+ s1une* '+ anu*iCi HusiCi erau interesaCi 8n Biseri'a (rea'+ 8n 1rin'i1al ?iind'+ ei 1uteau (+si un ar(u*ent e6teri&r 8n ?av&area '&*uniunii de a*%ele ?eluri.$ 'are 1entru ei re1re4enta & Ar'+ a Le(+*Intului9 La & s'ar+ *ai lar(+ de de4v&ltare, atun'i 'Ind a devenit 'lar '+ nu e6ist+ & alt+ 1&si%ilitate de 8*1+'are 'u R&*a, a e6istat un *&tiv e6tre* de 1uterni' 1entru un a1el ?aC+ de est, 8n n+deOdea se'uri4+rii re'un&a7terii 1atriar3il&r 7i ast?el de a avea a ?a'e 'u 1r&%le*a su''esiunii &%i7nuite a 1re&Ciei sluOit&are9 >r&%a%il '+ 8n a'est '&nte6t tre%uie s+ 8nCele(e* 8n'er'area re*ar'a%il+ ?+'ut+ i*ediat du1+ '+derea C&nstantin&1&lului de a sta%ilii & '&*uniune 8ntre %ran7a ultraduist+ a *i7'+rii 3usite 7i Biseri'a C&nstantin&1&lului9 @e7i un nu*+r de d&'u*ente &?i'iale 7i de *+rturii ale un&r s'riit&ri '&nte*1&rani au su1ravieCuit este ?&arte (reu s+ tras+* & 1&vestire 'lar+ a 'eea 'e s-a 8ntI*1lat9 Ln 1arti'ular, nu se 7tie 'are a ?&st 1artea 'are a luat iniCiativa9 O surs+ 'e3+, Historia Persecutio um Ecclesiae Bo3emicae,EE a?ir*+ des'3is '+ iniCiativa a ?&st luat+ de R&F24ana, ar3ie1is'&1ul 'alistin ales din >ra(a, '+ un a1el a ?&st ?+'ut de Biseri'a (rea'+ 8n "/< 7i '+ s-a 1ri*it & re1li'+ *ulCu*it&are9 Anu*iCi '+rturari se 8nd&ies' da'+ a'east+ evidenC+ este de 8n'redere 7i *ai *ult un ?el de *+rturie di?erit+ este dat+ sursel&r (re'e7ti9 >rin'i1alele ?a1te, &ri7i'u* 1ar s+ ?ie %ine sta%ilite9 Ln "/<! un anu*it >latris An(liF&s, 5un s*erit 1re&t al lui Hrist&s: a s&sit 8n C&nstantin&1&l 7i a 1re4entat de 1artea 'e3il&r & 5'arte a 'redinCei,: & *+rturisire des1re 1uterea 'u 'are ea a ?&st 1ri*it+ ?av&ra%il de (re'i9 Ln a'east+ *+rturisire C&nstantin se re?er+ la s'3i*%area de 'redinC+ 8ntr-un sin&d re'ent, evident sin&dul de la Fl&renCa9 El de'lar+ '+ a ?&st 8nsu7i 1erse'utat de 1a1ista7i 7i a tre%uit s+ *ear(+ din &ra7 8n &ra7 1In+ 'Ind 8n 'ele din ur*+ a aOuns la &ra7ul 5adev+ratei 1re&Cii9: El a res1ins 8n 8ntre(i*e 1retenCiile 1a1ei9 Cu s'&1ul de a testa *+sura 'redinCei sale 'u d&'trina &rt&d&6+, (re'ii i-au 'erut s+ r+s1und+ la un nu*+r de 8ntre%+riX a'estea au ?&st trase de G3enadie B'&larul, viit&rul 1atriar3 al C&nstantin&1&lului, unul dintre 'ei *ai %uni '+rturari (re'i ai 4ilei, 'are a ?&st dease*enea destul de ?a*iliari4at 'u d&'trina &''idental+9 Se 1are '+ (re'ii au ?&st *ulCu*iCi de ?a1tul '+ C&nstantin a Cinut adev+rata 'redinC+ 7i a e61ri*at ideile adev+rate 8n t&ate 1un'tele d&'trinei sale, 8n taine 7i 8n &rdine9 @u1+ 1le'area sa i s-a dat & e?tesis Ga?ir*aCieH de CredinC+, se*nat+ de un nu*+r de e1is'&1i 7i te&l&(i (re'i9 @&'u*entele e6ist+ 8n'+ 8n (rea'+9" Cine era C&nstantin An(liF&sT El se nu*e7te 1e sine 5C&nstantin >latris sau 'e3ul An(liF&s, un 1re&t s*erit 7i nevredni' al lui Hrist&s9: Nu se 'un&a7te ni'i & 1ers&an+ 'u a'est nu*e din alte d&'u*ente9 Este 'lar '+ era un str+in S alt'u*va nu ar e6ista ni'i un *&tiv 1entru a7i e6a*ina Celurile 7i 'redinCele9 @e 'e se nu*ea atun'i An(liF&sT Era &are en(le4 sau 'el 1uCin 8n le(+tur+ 'u An(liaT Ln &ri'e 'a4, 'e avea el de ?+'ut 'u 'e3iiT S-a su(erat '+ de ?a1t nu era ni*eni altul de'It ?ai*&sul >etru >aine, 'are a ?&st la un *&*ent dat st+1Inul Halei S?Intul Ed*und, O6?&rd, un A2'li?it ?ervent, 'are era adIn' i*1li'at 8n *i7'area 3usit+9 A'east+ identi?i'are tre%uie Oude'at+ 'a ?iind ?&arte i*1r&%a%il+9 T&t 'eea 'e 7ti* de >etru >aine este '+ as&'ierile lui erau 'u Ta%&riCii, 'ei
=u' utra:ue, de ai'i titlul de ultradui7ti du1+ 'u* erau 'un&s'uCi anu*iCi 3usiCi9 EdiCia din "D/$, 'a19 KVIII, 19 D 9 100 Ele au ?&st 1u%li'ate de >atriar3ul @&site&s 8n (omos A&a!es, Ia7i "D.$9 C '&1ie a a'estei lu'r+ri a ?&st tri*is+ 8n "#!< de 1atriar3ul Crisant&s al Ierusali*ului ar3ie1is'&1ului =aFe 'are a 1us-& 8n Bi%il&te'a B&dleian 8n O6?&rd9
98 99

101

*ai radi'ali dintre 3usiCi 7i este (reu de i*a(inat un e*isar *ai ne1&trivit sau *ai '&nservat&r din 1artidul Biseri'ii Gre'iei9 >etru >aine era 'un&s'ut 8n B&e*ia 'a 7i 5>etru An(liF&s: sau 1ur 7i si*1lu 'a 7i 5An(liF&s,: dar nu este ne'esar s+ '&n'lude* '+ el *&n&1&li4a a'est titlu9 Ln re1li'a (re'il&r ?aC+ de 5*+rturisit&rii adev+ratei 'redinCe 8n Iisus Hrist&s,: este a?ir*at, %a4aCi 1e evidenCa lui 5An(liF&s: '+ e6istau *ulCi &a*eni 'u a'elea7i '&nvin(eri 8n di?erite C+ri S M&ld&va, B&e*ia 7i 8ntre (raniCele teut&ni'e 7i un(are S 7i '+ '3iar 8n An(lia 8ntre e*i(ranCii dintre a'este C+ri e6ista un nu*+r '&nsidera%il de 'redin'i&7i 8n'linaCi 8n s1re 'redinCa &rt&d&6+9 Ur*ea4+ & e61&4iCie s'urt+ a &rt&d&6iei9 Ln '&n'lu4ie, este a?ir*at '+ & *+rturisire de1lin+ a adev+ratei 'redinCe nu este su?i'ent+ 7i '+ este ne'esar s+ ?i* 8n '&*uniune 'u adev+rata Biseri'+, 'u 'ele 1atru 1atriar3ate &rientale9 Ce3ii sunt invitaCi s+ se al+ture (re'il&r9 V&r ?i tri*i7i 1re&Ci s+-i instruias'+ 7i anu*ite aOust+ri 8n 1r&%le*e de ritual nu sunt i*1&si%ile9 AtIt 'It 1ute* Oude'a din re1li'a tri*is+ de 'e3i (re'il&r, a'est *esaO a ?&st 1ri*it ?av&ra%il de C&nsist&rul HusiCil&r din >ra(a din se'Cia 'alistin+9" " Cine sunt (re'ii 'u 'are ne(&'ia C&nstantinT Se*n+turile de 1e d&'u*entul (re' sunt relevante9 Fie'are se*n+tur+, in'lusiv G3enadie, a1arCine unui (ru1 de &1&nenCi ire'&n'ilia%ili ai a(re*entului unirii de la Sind&ul din Fl&renCa9 @u7*anii intransi(enCi ai unirii au un interes s1e'ial 8n ne(&'ierile 'u 'e3ii 'are se &1uneau 'u a*ar R&*ei 7i 'are au ?&st e6'&*uni'aCi de a'ela7i sin&d 'are a reu7it 8n ane6area estului9 A* indi'at deOa *&tivele 'are i-au '&ndus 1e utradui7ti s+ 'aute !riete ie 'u (re'ii9 A7a a ?&st 'a4ul 'u d&u+ (ru1uri 'are au aOuns unul 1e altul 'u s'&1ul de a de1+7ii i4&larea de 'are su?ereau ?ie'are9 C&n?u4ia este arun'at+ 8n aren+ de sin(ura surs+ (rea'+ 8n 'are este *enCi&nat e1is&dul S %ine'un&s'utul C3ro ico Ecclesiae Graecae a lui Fili1 C21rius9" ! Ai'i se su(erea4+ '+ 1ri*ul 1as 8n ne(&'ieri a ?&st luat 8n C&nstantin&1&l9 Atun'i 'Ind 'uvIntul i-a aOuns 1e (re'i, n&%ilului e?&rt al %&e*ienil&r de a re?&r*a Biseri'a, ei au ?&st 1lini de n+deOde 7i 8n'redere '+ 8*1+rt+7irea 1utea s+ se sta%ileas'+ 8ntre ei, a'easta ?iind *ult *ai 1re?erat+ de'It '&*uniunea 'u italienii de la 'are au 8nv+Cat *ai *ulte la sin&dul din Fl&renCa9 >rin ur*are ei au tri*is un 1re&t, C&nstantin An(liF&s, la >ra(a 1entru a-i 8ntre%a des1re a'east+ 1r&%le*+9 Ra1&rtul a'estui dele(at (re' ?iind satis?+'+t&r a ?&st tri*is din n&u 8n B&e*ia 'u & 1r&1unere ?&r*al+9 Ln anul ur*+t&r, "/<,, ne(&'ierile au ?&st ter*inate 1e la '+derea C&nstantin&1&lului9 Este (reu de re'&n'iliat a'este d&u+ versiuni ale 1&ve7tiX t&tu7i e1is&dul este adIn' revelat&r9 El arat+ '+ deOa la a'east+ dat+ estul a devenit i*1li'at 8n a'Ciunile 7i rea'Ciile 1&liCel&r e''lesiale eur&1ene9 StInd an'&raCi dre1t 8n 1r&1ria tradiCie, se 1&t (+si deOa 1un'te de '&nta't 'u 'ei din &''ident 'are se (+seau 8n &1&4iCie 'u R&*a9 C&nversiv, estul s-a 1re4entat 1e sine 'a 7i un aliat %inevenit 1entru t&Ci 're7tinii ner&*ani din O''ident9 E1is&dul lui C&nstantin An(liF&s nu a avut ni'i un re4ultat9 >artidul 'alistin a sl+%it 7i & de4v&ltare *ai 1uterni'+ a *i7'+rii 3usite a luat ale dire'Cii9 T&tu7i, este interesant de &%servat '+ 8n "/." dele(aCii ?raCil&r 'e3i au ?&st tri*i7i 8n est 8n '+utarea unei tradiCii 'urate 7i a unei 'redinCe vii9 @in ne?eri'ire se 7tiu 1uCine des1re re4ultatele a'estei
Ln Fre(er, Rerum 'o3emicarum =cri!tores, Han&viae, "D !9 Tradu'ere latin+ de Blan'ardus, Lei14i( 7i FranF?&rt, "D$#9 Tre%uie s1us '+ a?ir*aCiile lui Fili1 C21rus ne &?er+ & i*1resie *ai sla%+ a rea%ilitaCii de'It sursele 'e3e9
101 102

102

*isiuni, de7i 1are 1r&%a%il '+ 'el 1uCin unul dintre dele(aCi a aOuns 8n M&s'&va9 Mai re*ar'a%il este ?a1tul '+ 8n "<.., la 8ntIlnirea &rt&d&'7il&r din =ilna &dat+ 'u vederea la redes'3iderea ne(&'ieril&r, Si*&n Turn&vFi, unul din liderii ?raCil&r din Lituania, s-a re?erit 8n 1r&1unerile sale la ne(&'ierile 8ntre1rinse de C&nstantin An(liF&s 'u a1r&6i*ativ & sut+ 7i 'in'i4e'i de ani *ai 8nainte9" , III RELA`ILE ESTULUI BI VESTULUI @E LA REFORMo >pNo LN SECOLUL AL NOUS>oRECELEA Re?&r*a a re1re4entat & 'ri4+ 8n Biseri'a O''idental+ 7i nu a a?e'tat dire't Biseri'a 8n est9 Cu *ult 8nainte 'a re?&r*a s+ se r+s1Indeas'+ 8n alte C+ri 'u & *are 1&1ulaCie &rt&d&6+, &rt&d&'7ii erau &%li(aCi s+ se '&n?runte 'u i*1li'aCiile n&ii situaCii reli(i&ase 8n &''ident9 >&l&nia a ?&st e6tre* de i*1&rtant+ 8n a'est sens9 Ort&d&'7ii 7i 8n s1e'ial (re'ii au ?&st interesaCii vital de s'3i*%+rile 1&liti'e aduse de 'ri4a reli(i&as+ din &''ident9 Ei nutreau 8n'+ n+deOdea eli%er+rii 7i 8n'+ n+d+Oduiau '+ un anu*it aOut&r *ai 1utea venii din 1artea 1uteril&r &''identale9 A'u* situaCia a ?&st *ar'ant s'3i*%at+9 O''identul 8nsu7i era divi4at9 >rin'i1ala '&nse'inC+ 1&liti'+ a Re?&r*ei a ?&st '+ Eur&1a era 8*1+rCit+ 8n d&u+ 'I*1uri &stileX divi4iunile reli(i&ase s-au 8nt+rit (radual 8n d&u+ alianCe 1&liti'e 1rin'i1ale 'are se lu1tau 1entru vi't&ria R+4%&iului de Trei4e'i de Ani G"D"$-/$H9 Gre'ii tre%uiau a'u* s+ de'id+ 'u 'are dintre 'ele d&u+ %l&'uri de 1utere era 'el *ai 8nCele1t s+-7i as&'ie4e n+deOdile l&r de li%ertate9 A'este 1uteri &''identale erau interesate 8n susCinerea *&ral+ a &rt&d&'7il&r 'are se a?lau 8n a'el ti*1 su% d&*inaCie tur'+9 >ute* trasa 1rin se'&le interesul strIns luat de a*%asadele str+ine la C&nstantin&1&l 8n t&ate dis'uCiile 8ntre >atriar3ia E'u*eni'+ 7i di?erite Biseri'i eur&1ene9 T&ate '&nversaCiile e'u*eni'e au ?&st din ne?eri'ire '&*1li'ate de intri(i di1l&*ati'e 7i 'al'ulaCii 1&liti'e9 Fa1tul inevita%il a ?&st '+ 8n a'ea 1eri&ad+ ni'i & alianC+ 1&liti'+ 'u ni'i una dintre 1uterile eur&1ene Sr&*an& 'at&li'+ sau 1r&testant+ S era 1&si%il+ ?+r+ anu*ite re(le*ent+ri ale relaCiil&r 8n d&*eniul reli(i&s 'a 7i 8n 'I*1ul 1&liti'9 Ast?el, *ulte dintre a'este '&nversaCii e'u*eni'e au ?&st iniCiate, nu atIt de *ult din 'au4a unui interes te&l&(i' i*ediat 'It din *area 1resiune di1l&*ati'+ 'e se ridi'a din situaCia internaCi&nal+ (eneral+9 Mai e6ista un alt as1e't al a'estei situaCii (enerale 'are nu tre%uie tre'ut 'u vederea9 A*%ele (ru1uri reli(i&ase din &''ident erau interesate 8n *+rturia Biseri'ii Ort&d&6e 'are era 1rivit+ de t&Ci 'a 7i & re1re4entare 'redin'i&as+ a unei tradiCii anti'e9 Unul dintre su%ie'tele de4%aterii 8ntre R&*a 7i Re?&r*at&ri a ?&st a'esta) a ?&st &are R&*a l&ial+ tradiCiei anti'e sau se ?+'ea vin&vat+ de *ulte in&vaCii 7i a'u*ul+ri ned&riteT C&nversiv, a ?&st &are Re?&r*a & re8nt&ar'ere la d&'trina 7i 1ra'ti'a %iseri'ii 1ri*are sau a ?&st & deviere de la eaT Ln a'east+ de4%atere *+rturia Biseri'ii 1ri*are avea & i*1&rtanC+ 1ri*ar+9 La ?el 'a 7i *arile sin&ade re?&r*at&are 7i 'a 7i =2'li?? de dinaintea l&r, &'a4i&nal Lut3er inv&'a *+rturia (rea'+ 8*1&triva ?a1tului deviaCil&r r&*ane de la tradiCia 'redinCei9 Ln se'&lele al KVI-lea 7i al KVII-lea (+si* *+rturia Biseri'ii 1ri*are 'itat+ '&nstant din tradiCia 'redinCei de a*%ele 1artide i*1li'ate 8n '&ntr&versa 1r&testant&-r&*an+9 A1&l&(i7tii r&*ani insistau 1e 8nCele(erea '&*1let+ 8ntre R&*a 7i est, '&ns&lidate re'ent de Unirea de la Fl&renCa9 Ei insistau 1e unitatea ne?rInt+ a
Re(env&ls'ius, =;stema HistoricoBc3ro olo&icum Ecclesiarum =lavo icarum, TraOe'ti ad R3enu*, ".<!, 19 /.<9
103

103

d&'trinei 8ntre 'ele d&u+ '&*uniuni 'at&li'e 1e 1ar'ursul vea'uril&r, 8n 'iuda 5s'3is*ei9: >e de alt+ 1arte, di?eriCi s'riit&ri 1r&testanCi 7i 8n s1e'ial luteranii (er*ani 8n'er'au s+ d&vedeas'+ ?a1tul '+ estul a ?&st de ?a1t in'a1a%il s+ se re'&n'ilie4e 'u R&*a9 Ei atenCi&nau '+ 8nse7i ?a1tul se1araCiei ?&st & d&vad+ '+ 'ele d&u+ Biseri'i nu erau 8n a'&rd9 >r&testanCii erau 8nt&tdeauna interesaCi 8n viaCa 7i destinul estului 're7tin9 >e de alt+ 1arte, ei erau interesaCi de se'uri4area de1lin+ 7i de 'un&a7terea de 1ri*+ *In+ a I*1eriului Ot&*an 7i 8n s1e'ial al 1&1ulaCiei 're7tine 8n a'este arii 'u'erite, 1entru 'are 're7tinii &''identali nu 1uteau s+ nu si*t+ si*1atie9 >e de alt+ 1arte, Rusia devenea 8n'et, 8n'et un ?a't&r de'isiv 8n ?&r*area (eneral+ a 1&liCel&r eur&1ene, 8n s1e'ial 8n est9 Multe '+rCi, de di?erite ti1uri 7i de nivele di?erite de '&*1etenC+ au ?&st s'rise 8n 1eri&ada de du1+ Re?&r*a vieCii, d&'trinei 7i et&sului Biseri'il&r esti'e, 1arCial de '+l+t&ri, 1arCial de 'a1elani str+ini 7i di1l&*aCi 'are l&'uiau 8n est, 1arCial de '+rturari 'are 1uteau ?&l&sii nu nu*ai *aterialul s'ris sau ti1+rit, 'i 7i in?&r*aCia &%Cinut+ de la e6ilaCi (re'i sau vi4itat&ri &'a4i&nali9 Nu e6ist+ ni'i un studiu '&*1re3ensiv 'u 1rivire la a'east+ literatur+X t&tu7i, a re1re4entat & i*1&rtanC+ de'isiv+ 8n ?&r*area &1iniei 1u%li'e eur&1ene 'u 1rivire la a?a'erile &rientale9 Este di?i'il s+ su*ari4+* i*1resiile 1e 'are 'itit&rii &''identali le 1uteau aduna din a'este surse variate9 E6ista de &%i'ei & tensiune 8ntre ele d&u+ i*1resii (enerale9 >e de & 1arte, vi4itat&rii &''identali erau de *ulte &ri '&nsternaCi de standardele O&ase a vieCii 'are 1revala 8ntre &rt&d&'7i, 8n 1rin'i1al '&nse'inCa a se'&le de 'a1tivitate 7i de 'ara'terul ne?a*ilial al vieCii din &rientul a1r&1iat 7i '3iar 8n Rusia9 Unii au '&n'lu4i&nat '+ a'est est nu a1arCinea de &%i'ei Eur&1ei, 'i unei alte lu*i str+ine, *ult *ai le(at+ de Asia9 >r&testanCii tindeau s+ ?ie i*1resi&naCi ?av&ra%il de 'ara'terul ritualist al Biseri'ii, 1e 'are 8l des'riau 'a 7i su1erstiCi&s 7i '3iar id&latru9 Anu*iCi r&*an& 'at&li'i 8*1+rt+7eau a'east+ &1inie din di?erite *&tive 7i d&reau s+ 1l+nuias'+ & evan(3eli4are 1r&as1+t+ a estului %ar%ar 7i s'3is*ati'9 >e de 'ealalt+ 1arte, adev+raCii '+rturari 1uteau dete'ta 'u u7urinC+, din'&l& de a'east+ su1ra?aC+ su1er?i'ial+, & adIn'+ viaC+ du3&vni'eas'+ 7i & *&7tenire *+reaC+ a Biseri'ii 1ri*are9 Ei erau 8n'linaCi s+ su(ere4e '+ a'east+ *&7tenire tre%uia des?+'ut+ de a7e4+*Intul ei %ar%ar 7i su1erstiCi&s, adi'+, ?a1tul '+ Biseri'a &rt&d&6+ tre%uia s+ su?ere de 1r&1ria re?&r*+ 7i s+ se eli%ere4e de *&7tenirile a Evului Mediu9 Ar ?i 'eva 'are s-ar a1r&1ia ?&arte *ult de lu*ea 1r&testant+9 CICiva 1r&testanCi '&ntinentali au si*Cit '+ nu au ni*i' de 8nv+Cat de la &rientali9 An(li'anii, din '&ntr+, erau 8n'linaCi s+ 'read+ '+ '&ntri%uCia 1r&te'tiv+ a Biseri'ii 1ri*are 1utea ?i '&nsidera%il+, 1ur 7i si*1lu ?iind'+ 8n Biseri'a (rea'+ '&ntinuitatea 'u Biseri'a nedivi4at+ a 1ri*el&r se'&le a ?&st ?rInt+9 L*1&triva a'estui tre'ut '&*1li'at tre%uie s+ lu+* 8n '&nsiderare di?eritele '&nta'te e'u*eni'e 8ntre est 7i vest9 Ln "<<# & dele(aCie suede4+ s1e'ial+ a vi4itat M&s'&va9 @&i li%eri %iseri'e7ti 1r&e*inenCi se a?lau 8ntre dele(aCi S LaurenCiu >etri, 1ri*ul ar3ie1is'&1 luteran din U11sala 7i Mi3ail A(ri'&la, re?&r*at&rul ?inlande49 @ele(aCii s-au 8ntIlnit 'u Mitr&1&litul M&s'&vei GMa'arieH, %ine8nCeles la iniCiativa Carului Ivan 'el Gr&a4ni'9 >rin'i1alele su%ie'te de dis'uCie au ?&st venerarea i'&anel&r 7i 1&stul9 Li*%a de '&nversaCia a ?&st

104

(rea'a, iar tradu'+t&rii ru7i nu & 7tiau 8ndeaOuns9 E1is&dul este interesant 'a 7i & d&vad+ a interesului a*%el&r 1+rCi 8n as1e'tul reli(i&s al relaCiei 8ntre 'ele d&u+ naCiuni9 " / Ln anul "<#, un n&u a*%asad&r i*1erial a ?&st nu*it 8n C&nstantin&1&l, %ar&nul @avid Un(nad v&n S&nne(F9 El a luat 'u sine 1e 'a1elanul luteran, Bte?an Gerla'3, un a%s&lvent al Universit+Cii din Tb%in(en 7i su%se'vent 1r&?es&r la a'eia7i universitate, 'are a 1urtat s'ris&ri 1ers&nale '+tre 1atriar3ul e'u*eni' de la Martin Cruistus, un '+rturar elin 1r&e*inent al ti*1ului 7i Ia'&% Andreae, 'an'elarul Universit+Cii9 Se 1are '+ Cruistus nu a avut ni'i un interes e''lesialX el era interesat *ai *ult 8n &%Cinerea in?&r*aCil&r de 1ri*+ *In+ des1re starea '&nte*1&ran+ a naCiunii (re'e7ti a?late su% '&ndu'ere tur'eas'+9 T&tu7i, '3iar 7i 8n a'este 1ri*e s'ris&ri unitatea 7i ?r+Cietatea 8n 'redinC+ au ?&st *enCi&nate 1uterni'9 CIteva luni *ai tIr4iu s-a des'&1erit & s'ris&are de la Tb%in(en su% nu*ele lui Cruisus 7i Andreae, '+reia i-a ?&st al+turat+ & '&1ie 8n (rea'+ a M+rturisirii de la Au(s%ur(9 Gerla'3 a ?&st (ata s+ & tri*it+ 1atriar3ului 7i s+ &%Cin+ de la el & re1li'+ 7i ni7te '&*entarii9 S-a su(erat '+ >atriar3ul ar ?i 1utut s+ str+vad+ & 8nCele(ere 1ri*ar+ 8n d&'trin+ 8ntre &rt&d&'7i 7i luterani, 8n 'iuda unei diver(enCe evidente 8n 1ra'ti'a de ritual a 'el&r d&u+ Biseri'i9 Re1li'a 1atriar3ului Iere*ia II a ?&st 1rieten&as+ dar de4a*+(it&are din 1un'tul de vedere luteran9 >atriar3ul a su(erat '+ luteranii ar tre%ui s+ se al+ture Biseri'ii &rt&d&6e 7i s+-i a''e1te 8nv+C+tura tradiCi&nal+9 El a s'ris 8n nu*ele s+u 'a 7i individ 7i nu 'u aut&ritate sin&dal+, dar natural el a avut 1arte de s?atul 7i '&&1erarea alt&r ierar3i 7i '+rturari (re'i9 Se 1are '+ Te&d&sie ]2(&*alas a ?&st 1rin'i1alul '&ntri%uit&r, dar s'3iCa ?inal+ a ?&st revi4uit+ de 8nsu7i Iere*ia9 @&'u*entul nu a ?&st 8n ni'i un 'a4 & '&*1&4iCie &ri(inal+, ni'i nu 1retindea &ri(inalitate9 A ?&st '&*1ilat+ deli%erat din surse tradiCi&nale9 >rin'i1alele surse au ?&st Ni'&lae Ca%asila, Si*i&n al Tesal&ni'ului 7i I&si? Br2enni&s, 'u t&Cii ni7te te&l&(i %i4antini renu*iCi ai se'&lel&r al 1ais1re4e'elea 7i al 'in'is1re4e'elea 7i dintre 1+rinCii Biseri'ii, 8n s1e'ial S?Intul Vasile 7i S?Intul I&an Gur+ de Aur9 Un *are a''ent a ?&st 1us 1e l&ialitate ?aC+ de tradiCie9 A'easta a ?&st 1r&%a%il 1rin'i1ala di?i'ultate 1entru luterani, 'u a''entul l&r 1e 5S&la S'ri1tura9: Au e6istat anu*ite 1un'te s1e'iale 'u 'are 1atriar3ul nu a 1utut s+ ?ie de a'&rd 'u 8nv+C+tura luteran+9 El a ?&st de a'&rd, 8n (eneral 'u &1inia luteran+ des1re 1+'atul &ri(inal, dar a v&it s+ a''entue4e la ?el de %ine li%ertatea u*an+9 Ni*i' nu s-ar 1utea ?a'e ?+r+ iniCiativa du*ne4eias'+ 7i t&tu7i 3arul lui @u*ne4eu este 1ri*it li%er 7i 1rin ur*are 'redinCa 7i ?a1tele %une nu 1&t ?i se1arate, ni'i n-ar tre%ui &1use unul altuia sau 1r&?und '&ntrastate9 Ln 'a1it&lul des1re taine, 1atriar3ul a insistat '+ e6ist+ 7a1te taine9 El nu a 1utut a''e1ta d&'trina eu3aristiei du1+ 'u* era ea 1re4entat+ 8n M+rturisirea de la Au(s%ur(X eu3aristia nu este nu*ai & tain+, 'i 7i un sa'ri?i'iu9 >atriar3ul a a''entuat i*1&rtanCa tainei 1&'+inCei, atIt din 1un't de vedere te&l&(i' 'It 7i *&ral9 El a res1ins t&ate a%u4urile 'are au 1+truns 8n a'easte 1ra'ti'i 1enitenCiale, insistInd 1uterni' 1e e6er'iCiile 1enitenCiale 'a 7i un *edi'a*ent de aOut&r 1entru 1+'+t&7i9 Ln '&n'lu4ie, 1atriar3ul a tratat 1e lar( anu*ite 1un'te '&ntr&versiale de 1ra'ti'+ S '3e*area s?inCil&r 7i v&turile *&na3ale9
O des'riere destul de 1it&reas'+ a 8ntIlnirii este &?erit+ 8n ve'3ea %i&(ra?ie a lui Olaus 7i LaurenCiu >etri) J&3an G\stu? Hall*an, (3e tFe e Br]der oc3 eri?s3oer, som t3e Eva &elis?a LYra I f]rde uti 9orla der , t3e Aldre mest$ Olaff Petri P3ase, <]rtsa Eva &elica 7;rrio3erde OsFer =toc?olms =tad, t3e ^ &re 4est$ Lars Petri 3i &amle, <]rsta Eva &elica Er?ie'is3o! uti U!!sala, (il LefFer e oc3 2a del, St&'F&l*, "#!D, 119 ""$-!"9
104

105

@estul de 'iudat, 1atriar3ul a v&r%it 'u (reu 'eva des1re d&'trina Biseri'ii 7i ni*i' des1re es3at&l&(ie9 Se 1are '+ a ?&st *ulCu*it 'u a?ir*aCia des1re ierar3ia Biseri'ii din M+rturisirea de la Au(s%ur(, '+ ni'i un &* nu 1&ate ad*inistra tainele sau 1redi'a CuvIntul lui @u*ne4eu de'It da'+ a ?&st '3e*at la ti*1 7i 3ir&t&nit 8n a'east+ ?un'Cie9 A'easta a ?&st & a?ir*aCie va(+ 7i 1&ate ?i inter1retat+ 8n *ai *ult ?eluri9 Este 'lar '+ inter1retarea &rt&d&6+ nu a ?&st a'eia7i 'a 7i 'ea luteran+9 >atriar3ul a 8n'3eiat a'est *esaO 'u & 1r&1unere '&n'ret+9 @a'+ luteranii erau 1re(+tiCi 'u t&at+ ini*a s+ adere la d&'trina &rt&d&6+ du1+ 'u* a ?&st ea ?&r*at+ 8n re1li'a sa, el era 1re(+tit s+-i 1ri*eas'+ 8n '&*uniune 7i 8n a'est ?el 'ele d&u+ Biseri'i 1uteau s+ devin+ una9 T&t d&'u*entul are un t&n ireni' 7i 1r&%a%il 1entru a'est *&tiv a e7uat 8n a ?i '&nvin(+t&r9 Nu a ?&st atIt de *ult & anali4+ sau un 'riti'is* al M+rturisirii de la Au(s%ur( 'It & e61&4iCie 1aralel+ a d&'trinei &rt&d&6e9 A'easta este ulti*a a?ir*aCie d&'trinar+ a estului, 8n 'are se 1&ate dete'ta 1uCin+ in?luenC+ &''idental+9 A ?&st, 8ntr-un anu*e sens, un e1it&* al unui dial&( 'u te&l&(ia %i4antin+9 Este 'lar '+ 1atriar3ul era interesat 8n n&ua *i7'are din O''ident de1arte de R&*a 7i 1r&%a%il '+ se 8ntre%a 1e sine 8n 'e *+sur+ era 1&si%il 'a s+ se a7te1te 'a se'tanCii &''identali s+ se al+ture Biseri'ii Ort&d&6e9 >entru el a'easta a ?&st sin(ura 'ale 'are natural+ de a a%&rda 1r&%le*a unit+Cii 7i 1r&%a%il era sin(ura *&dalitate de a%&rdare 1&si%il+ 8n se'&lul al KVI-lea9 Estul a ?&st de se'&le 8nstr+inat de vest 7i 'ru'ea se1ar+rii era 1retenCia de su1re*aCie 1a1al+9 A'u* e6ista & n&u+ *i7'are anti r&*an+ 8n &''ident9 S-ar ?i 1utut a'easta s+ se de4v&lte 'a 7i & re8nt&ar'ere la tradiCia 1ri*ar+, 'are a ?&st de vea'uri *enCinut+ '&nstant de estT Luteranii de la Tb%in(en erau interesaCi 8n t&'*ai de a'eia7i 1r&%le*+, dar dintr-un 1un't de vedere &1us9 Erau estul &rt&d&6 1re(+tit s+ a''e1te s+n+t&asa d&'trin+ 'are, du1+ 'u* susCineau ei, a ?&st ?&r*ulat+ 8n M+rturisirea de la Au(s%ur(T C&*entariile 1atriar3ului au ?&st & de4a*+(ire9 Te&l&(ii de la Tb%in(en sau si*Cit s+ &?ere e61li'aCii 7i s+-i 1lase4e 1atriar3ului ni7te *ateriale 1r&as1ete9 C&res1&ndenCa a '&ntinuat 8n'+ 'ICiva ani, dar s-a 8n'3eiat 8n 'ele din ur*+ 'u re?u4ul 1atriar3ului de a *ai 1urta '&nversaCii des1re d&'trin+9 El era 1re(+tit s+-7i '&ntinue relaCiile 1rietene7ti 7i de ?a1t 'ICiva ani *ai tIr4iu au *ai ?&st s'3i*%ate ni7te serii de s'ris&ri 8ntre Iere*ia 7i '&res1&ndenCii s+i de la Tb%in(enX 8n a'estea su%ie'tele d&'trinale nu au ?&st de4%+tute9 @&u+ 1un'te r+*In de a ?i su1use '&nsider+rii9 Mai 8ntIi, tradu'erea (re'eas'+ a *+rturisirii de la Au(s%ur( 'are a ?&st tri*is+ la C&nstantin&1&l a ?&st 8n sine un d&'u*ent re*ar'a%il9 Tradu'erea a ?&st 1u%li'at+ 8n Basle 8n "<<. su% nu*ele lui >aul @&ls'ius 7i a ?&st reti1+rit+ 8n =itten%er( 8n "<$#9 Este 'It se 1&ate de 8nd&ielni' ?a1tul '+ tradu'erea a ?&st ?+'ut+ de ?a1t de '3iar Melan't&n, 'u aOut&rul unui anu*e @e*etri&s, un dia'&n al Biseri'ii (re'e7ti, 'are se a?la 8n *isiune 8n Ger*ania 7i st+tea 'u Melan't&n 8n ti*1ul 8n 'are tradu'erea era ?+'ut+9 Te6tul ?&l&sit nu a ?&st versiunea &?i'ial+, 'i & versiune s1e'ial+ a lu'r+rii Variata "<,"X tradu'erea a ?&st *ai *ult & inter1retare li%er+ a te6tului, de'It & redare literar+9 Nu este ni'i & 8nd&ial+ '+ a'east+ tradu'ere (rea'+ era intenCi&nat+ 1entru (re'i 7i nu 1entru 'ir'ulaCia d&*esti'+) Melan't&n a ?&st e6tre* de ui*it de 1u%li'area ei, 'are a ?&st reali4at+ ?+r+ '&nsi*C+*Intul 7i 7tiinCa sa9 A ?&st a'easta d&ar & *as'+ di1l&*ati'+ sau & ada1tare la ?&l&sirea (rea'+T Sau a ?&st t&at+ aventura ins1irat+ de & '&nvin(ere adIn'+ '+ 1ri*ar 7i esenCial d&'trina luteran+ se a?la 8n 1r&?und a'&rd 'u tradiCia 1atristi'+T Melan't&n a ?&st un %un '+rturar 1atristi' 7i res1e'tul s+u 1entru >+rinCii (re'i a ?&st (enuin9 El 1utea 'rede sin'er '+ *+rturisirea luteran+ 1utea ?i a''e1ta%il+ (re'il&r9 Ln "<<. el a tri*is & 106

'&1ie, 'u & s'ris&are 1ers&nal+ 1atriar3ului I&asa?9 S'ris&area sa, &ri7i'u*, nu a aOuns ni'i&dat+ la 1atriar39 Nu se 1are '+ te&l&(ii de la Tb%in(en 87i intenCi&nau '&res1&ndenCa l&r 'u >atriar3ul Iere*ia 1entru 1u%li'are9 Ei au ?&st &%li(aCi s+ 1u%li'e din 'au4a unei ne?eri'ite ru1eri a relaCiil&r de 8n'redere din 1artea (re'il&r9 O '&1ie a 1ri*ei re1li'i a 1atriar3ului, 1rin inadvertenC+ sau 1rintr-& indis'reCie deli%erat+, a aOuns 8n *Iinile 1re&tului 1&l&ne4, Stanislaus S&'l&vius, 'are era 'a1elanul Re(elui >&l&niei, Bte?an Bat&ri 7i a 1u%li'at-& 8n latin+, 'u unele '&*entarii 1r&1rii, su% &?ensivul titlu de) Tudecata Bisericii Orie tale* des!re !rti ci!alele doctri e ale ereticilor secolului ostru G"<$!H9 Cartea a avut & lar(+ 'ir'ulaCie i*ediat 7i a ?&st tradus+ 8n (er*an+9 >a1a Gri(&rie KIII, 1rintr-un tri*is s1e'ial, l-a ?eli'itat 1e 1atriar3 du1+ n&%ila sa 8*1+'are 'u 5s'3is*ati'ii9: A'east+ 1u%li'itate nea7te1tat+ 7i 1re*atur+ i-a &%li(at 1e luterani s+ 1u%li'e t&ate d&'u*entele G"<$/H9 A'east+ 1u%li'aCie a 1r&v&'at & %u'urie r&*an& 'at&li'il&r9 O 'ale ireni'+ a 1r&v&'at '3e*area la %+t+lie9 A'east+ intervenCie de un 1re&t 1&l&ne4 devine i*ediat inteli(i%il+ 8n lu*ina situaCiei reli(i&ase din >&l&nia din a'el ti*19 " < Re?&r*a s-a r+s1Indit i*ediat 8n >&l&nia 7i 'u un *are su''es9 Nu*er&7i luterani 7i '&*unit+Ci 'alvine au ?&st sta%ilite, 8n s1e'ial 8n Lituania9 Atitudinea e1is'&1atului 7i 'leri'il&r r&*an& 'at&li'i a ?&st e4itant+ 7i 1asiv+9 Re?&r*a avea susCinerea 'urCii re(ale9 >&l&nia, 8n 1ri*a Ou*+tate a se'&lului al KVI-lea, a 1utut ?i des'ris+ de '&nte*1&rani 'a 7i un 51aradis al ereti'il&r9: A luat *ult ti*1 1In+ 'e r&*an& 'at&li'ii s+-7i 1&at+ *&%ili4a ?&rCele9 InvitaCia e*is+ de ie4uiCi Gdu1+ invitaCia 'ardinalului Stanislaus H&sius, unul dintre liderii Sin&dului de la TrentH a de'is lu1ta9 Ln a'ela7i ti*1 a e6istat & s'3i*%are de dinastie 8n >&l&nia 7i n&ul re(e a ?&st 8n 8ntre(i*e de 1artea r&*an& 'at&li'il&r9 E6ist+ *ult+ 1&1ulaCie 8n Car+ 8n'+ &rt&d&6+9 >r&1a(anda r&*an+ a ?&st inter?erenC+ nu nu*ai de su1resiunea 5ere4iei 1r&testante: 'i 7i 'u a%&lirea 5s'3is*ei esti'e9: Ln '&n?li'tele 'are au re4ultat a devenit e6tre* de i*1&rtant da'+ &rt&d&'7ii s-au ata7at de 1artea r&*an+ sau de 'ea 1r&testant+9 Ln 'ele din ur*+ a e6istat & ru1ere 8ntre &rt&d&'7i9 Cei din 'lerul su1eri&r au ?&st de 1artea ?av&ra%il+ R&*ei 7i la s?Ir7it 8n 'ele din ur*+ a1r&a1e t&Ci e1is'&1ii, res1in(Ind aut&ritatea C&nstantin&1&lului, au *ers dire't la R&*aX ast?el, Biseri'a Uniat+ a ?&st inau(urat+ 8n >&l&nia de a7a nu*ita Unire de la Brest G"<.DH9" D A'east+ se'esiune a e1is'&1il&r &rt&d&'7i a 'reat & situaCie 8n'&rdat+ 7i di?i'il+ 1entru &rt&d&'7i9 Guvernul 1&l&ne4, a'u* a1arent 1r&-r&*an, a a?ir*at '+ a'Ciunea e1is'&1il&r a ?&st &%li(at&rie 1entru &a*eni, '+ din 1un't de vedere le(al, Biseri'a &rt&d&6+ nu a *ai e6ista 8n >&l&nia 7i '+ a'ei &rt&d&'7i 'are au re?u4at s+ ur*e4e e1is'&1il&r l&r nu erau de'It s'3is*ati'i, re%eli 7i 1r&s'ri7i9 Nu*ai 'ICiva dintre 'leri'i 7i laitate erau (at+ s+ ur*e4e e1is'&1ii9 @in a'east+ 'au4+ s-a 'reat & *Inie 7i & lu1t+ vi(ur&as+ 8ntre &rt&d&'7i 7i uniaCi, 'are nu a ?&st li1sit+ de v+rsare de sIn(e 7i ?&l&sirea vi&lenCei9 A e6istat un e?&rt '&ntinuu, 8n nu*ele li%ert+Cii reli(i&ase de a asi(ura re'un&a7terea le(al+ a Biseri'ii Ort&d&6e9 >entru &rt&d&'7i a devenit 'eva neutru a '+uta aOut&rul ?raCil&r 1r&testanCi, 'are erau, 'el 1uCin dintr-un 1un't de vedere le(al, 8n a'eia7i situaCie9
@es1re a'tivit+Cile e'u*eni'e *ai 1ri*are 8n >&l&nia, a se vedea 'a1it&lul i, 119 D ?? 8n O istorie a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9 106 A se vedea 'a19 KV, 119 D#$ ?? 8ntr-& Istorie a 4i)c%rii Ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9
105

107

Ln "<## un ie4uit 1&l&ne4, >etru SFar(a, a 1u%li'at & 'arte des1re U itatea Bisericii )i a!ostazia &reac%$ A'easta a ?&st ur*at+ *ai tIr4iu de & alt+ 'arte 8n a1+rarea Biseri'ii Uniate din >&l&nia G"<.DH9 Ort&d&'7ii au 1u%li'at & re1li'+, A!o?risis G"<.#H S su% 1seud&ni*ul lui C3rist3&13er >3iliates9 A'easta a ?&st 1rin'i1ala a1&l&(ie din 1artea &rt&d&6+9 A'easta a ?&st lar( distri%uit+ 7i reti1+rit+ '3iar 8n se'&lul al n&u+s1re4e'elea 'a 7i & a?ir*aCie (enuin+ a 'redinCei &rt&d&6e9 Ln realitate a ?&st '&*1ilat+ de un 1r&testant9 Un lai' 'alvin, Martin Br&nFi, un di1l&*at 1&l&ne4 distins, 'are a ?&st aut&rul a'estui v&lu* 1r&-&rt&d&69 Se %a4a 8n s1e'ial 1e lu'rarea I stitutes a lui Calvin 7i 1e literatura 1&le*i'+ 'alvin+ anti-r&*an+, un ?a1t 'are nu 1utea s'+1a dete'Ciei ie4uiCil&r9 Mult *ai i*1&rtant+ de'It '&ntr&versa te&l&(i'+ a ?&st '&&1erarea strIns+ 8ntre &rt&d&'7i 7i 1r&testanCi 8n lu1ta l&r '&*un+ 1entru li%ertate9 Sin&dul s-a 8ntrunit la Brest 8n "<<D 1entru 1r&*ul(area &?i'ial+ a Unirii 'u R&*a ?rInt+ de lai'ii &rt&d&'7i9 A'e7tia au ?&st aOutaCi de dele(aCii 1atriar3ului e'u*eni', dintre 'are unul, Ni'3i?&r a ?&st arestat 7i e6e'utat de (uvernul 1&l&n 'a 7i s1i&n 7i re%el 1&liti'9 Sin&dul a ?&st ru1t 8n d&u+ 8ntIlniri se1arate S *in&ritatea uniat+ 'u t&Ci e1is'&1ii 7i *aO&ritatea 'leri'il&r 7i lait+Cii9 A'esta din ur*+ a reda'tat un 1r&test vi(ur&s 8*1&triva vi&l+rii li%ert+Cii 7i 'redinCei reli(i&ase9 Anti1atia &rt&d&'7il&r ?aC+ de unire a ?&st evident+, dar 1r&%le*a l&r a r+*as nere4&lvat+9 Ort&d&'7ii nu aveau ni'i un ?el de statut le(al 7i ni'i un e1is'&1 8n >&l&nia9 Can&ni', Biseri'a &rt&d&6+ din >&l&nia 7i Lituania se a?lau su% Ourisdi'Cia C&nstantin&1&lului 7i ast?el C&ntsantin&1&lul a devenit interesat vital 8n re4ultatul lu1tei9 Ln 1lan 1&liti' *ult a de1ins de 1artea luat+ de >&l&nia 8n '&n?li'tul eur&1ean (eneral, 1rin re4ultatul '+ruia s&luCia 1r&%le*ei esti'e avea s+ ?ie deter*inat+9 >&l&nia era deOa 8n '&n?li't 'u Suedia 7i Un(aria 'are erau as&'iaCi 'u 'au4a 1r&testant+9 @in n&u, atitudinea M&s'&vei avea & i*1&rtanC+ (rav+9 @e la s?Ir7itul se'&lului al KV-lea, S?Intul S'aun a ?&st adIn' interesat de atitudinea M&s'&vei 7i a ?+'ut nu*er&ase 8n'er'+ri de a7i asi(ura susCinerea 1&liti'+9 Ln a'este 8n'er'+ri 1r&%le*ele 1&liti'e 7i 'ele e''lesiale sau a*este'at9 Ln ulti*a 1arte a se'&lului al 7ais1re4e'elea, R&*a a ?&st dis1erat de interesat+ de 1r&%le*a relaCiil&r dintre >&l&nia 7i M&s'&va9 Unul dintre 'ei *ai *ari di1l&*aCii r&*ani, 'are a ?&st 7i un te&l&( e61ert, Ant&ni& >&ssevin&, a ?&st tri*is la M&s'&va 8n 4ilele Carului Ivan IV G4is 7i 'el Gr&a4ni'H9 Misiunea sa 1&liti'+ a ?&st de a asi(ura ade4iunea M&s'&vei ?aC+ de li(a eur&1ean+ 1r&-r&*an+ 7i dease*enea a ?&st de a asi(ura &?ensiva 8*1&triva tur'il&r, 8n 'are &rt&d&'7i 'e se a?lau su% '&ndu'ere tur'+ erau interesaCi vital9 Ln a'est ti*1, >&ssevin& a ?&st unul din 1r&*&t&rii Biseri'ii Uniate 8n >&l&nia9 La un anu*it *&*ent Ivan IV a ?&st 1rivit 'a 7i 'andidat la tr&nul 1&l&ne4 7i 8n 'a*1ania ele't&ral+ el a avut susCinerea 1r&testanCil&r 7i al &rt&d&'7il&r, dar a avut 1uterni'e &1&4iCii din 1artea 'at&li'il&r r&*ani9 Ln a'east+ 1ers1e'tiv+ '&n?u4+ tre%uie s+ inter1ret+* vi4ita nea7te1tat+ a 1atriar3ului e'u*eni' Ga'ela7i Iere*ia II 'are a '&res1&ndat 'u Cruisius 7i 1rietenii s+i de la Tb%in(enH la M&s'&va, 'u 'ICiva ani 8nainte de sin&dul de la Brest9 Evident el avea *&tive 1r&1rii 1entru a 8ntre1rinde a'east+ '+l+t&rie di?i'il+ 7i 1eri'ul&as+9 L*1+ratul din M&s'&va a ?&st 8n a'el *&*ent sin(urul '&ndu'+t&r &rt&d&6 'u se*ni?i'aCie internaCi&nal+9 Re4ultatul vi4itei 1atriar3ului a ?&st nea7te1tat9 Biseri'a din Rusia a ?&st ridi'at+ la statutul de un n&u 1atriar3at G"<$.HX 8n anul ur*+t&r a'esta a ?&st re'un&s'ut &?i'ial de t&Ci 1atriar3ii 8n est, dar a ?&st res1ins 'u a*ar 8n >&l&nia9 Ca 7i lider al (re'il&r din Tur'ia, 1atriar3ul a ?&st interesat 8n susCinerea '&ndu'+t&rului &rt&d&6 al Rusiei 7i si*1atia naCiunil&r 1r&testante9 >entru a'est *&tiv el a d&rit s+ '&ntinue '&nta'tele 108

1rietene7ti 'u te&l&(ii 1r&testanCi9 El a s'ris la Tb%in(en din n&u 8n ti*1ul 7ederii la M&s'&va9 T&Ci a'e7ti ?a't&ri n&n-te&l&(i'i au 'Int+rit en&r* 8n deli%er+rile e'u*eni'e ale ti*1ului9 Ln a'est *&*ent tre%uie a*intite d&u+ e1is&ade9 >ri*ul a ?&st *ult *ai 1re'aut de'It i*1&rtant9 Ln "<# & *isiune di1l&*ati'+ 1&l&ne4+ a *ers 8n M&s'&va9 Unul dintre dele(aCi I&an Kr&t&vFi, era *e*%rul Biseri'ii Fr+Ciet+Cii Ce3e 7i dease*enea un 1r&testant '&nvins9 El a ?&st 8ns&Cit de un te&l&( al Biseri'ii, I&an R&Fita, un Seni&r 1r&e*inent al '&*unit+Cii din L2t&*isil9 Ei n+d+Oduiau s+-l '&nverteas'+ 1e Car la 'redinCa l&r9 A'est lu'ru avea & i*1&rtanC+ *+rit+, avInd 8n vedere '+ ei erau 1re(+tiCi s+-l susCin+ 1e Ivan 'a 7i 'andidat 1e tr&nul >&l&niei 7i al Lituaniei9 C3iar Carul era interesat 8n te&l&(ie 7i ?&arte %ine instruit 8n literatura 1atristi'+9 El a aranOat & dis1ut+ 1u%li'+ 'u 1rivire la 'redinCa 'are tre%uia susCinut+9 `arul a 're4ut '+ R&F4ta era luteran 7i a tratat 1r&testanti*ul 8n (eneral 8n re1li'ile sale9 R&F2ta 7i-a 1re4entat a?ir*aCiile iar Ivan a r+s1uns 1rintr-un tratat te&l&(i' a*1lu 'are res1in(ea ere4iile luterane, & '&1ie revenindu-i lui R&F2ta9" # Ln ni'i un 'a4 a'easta nu era & &1er+ &ri(inal+, dar ar(u*entul 1e 'are se %a4a se a6a 1e un nivel 8n 8ntre(i*e &ri(inal9 @&'u*entele au ?&st 1u%li'ate 8n latin+ la s'urt ti*1 du1+ 'e a avut l&' 8ntIlnirea9 Lntre ti*1, 1&4iCia le(al+ a &rt&d&'7il&r din >&l&nia a r+*as ne*ulCu*it&are9 C&nstantin&1&lul era interesat 8n situaCie9 Este interesant 'a *enCiune '+ vre*e de 'ICiva ani un re1re4entat &?i'ial al 1atriar3ului era 8n >&l&nia, aOutInd re4istenCa &rt&d&6+9 A'esta era C3iril L&uFaris, viit&rul 1atriar3 al Ale6andriei 7i al C&nstantin&1&lului 7i aut&rul ?ai*&asei M+rturisirii 1r&-'alvine9 Se 1are '+ el 7i-a ?+'ut 1ri*ele '&nta'te 'u 1r&testanCii 8n ti*1ul 7ederii 8n >&l&nia 7i '+ e61erienCa lui a'&l& a deter*inat 8n *are 1&4iCia a'estuia din ur*+ 8n situaCia inter'&n?esi&nal+9 Ln "<.. a avut l&' & '&n?erinC+ i*1&rtant+ 8n =ilna9 Un *i' (ru1 de sluOit&ri 1r&testanCi in'lusiv luterani, 'alvini 7i alCi ?raCi s-au 8ntIlnit 'u re1re4entanCii lai'il&r 7i 'leri'il&r &rt&d&'7i9 Liderul &rt&d&6 a ?&st 1rinCul C&nstantin Ostr&(sFi, unul dintre 'ei *ai *ari *a(naCi 'are se a?lau su% '&r&ana 1&l&ne4+ 7i un lider 1r&e*inent 8n d&*eniul edu'aCiei 7i literaturii9 La iniCiativa sa 7i 'u aOut&rul s+u s-a ti1+rit 1ri*a Bi%lie slav+, 8n &ra7ul Ostr&( 8n V&l3inia 8n "<$ 9 Lntr-un anu*e sens, el 1&ate ?i des'ris 'a unul dintre 1ri*ii susCin+t&ri 8n Biseri'a Ort&d&6+ a ideii e'u*eni'e9 El a ?&st adIn' 1re&'u1at de unitatea &rt&d&6+ 7i *ai 1resus de &ri'e el a d&rit s+ vad+ 're7tinii din >&l&nia uniCi9 >entru a'est *&tiv el era interesat 8n a'ela7i ti*1 8ntr-& a1r&1iere dintre &rt&d&'7i 7i r&*an& 'at&li'i 7i 8ntr-& 1&si%il+ '&n?ederaCie a &rt&d&'7il&r 'u 1r&testanCii9 El a ?&st *ai *ult un &* de stat de'It un &* al %iseri'ii 7i e6ista & &are'are a*%i(uitate 8n vi4iunea sa 'u 1rivire la unitatea 're7tin+9 T&tu7i el a ?+'ut en&r* de *ulte 'a s+-7i 8nt+reas'+ Biseri'a sa9 S'&1ul i*ediat al 8ntIlnirii de la =ilna din "<.. a ?&st s+ a1r&%e 1&liCa 'are ur*a s+ ?ie ur*at+ 8n lu1ta 1entru li%ertate reli(i&as+9 S-a sta%ilit un anu*e ?el de '&n?ederaCie 7i *ai a1&i 1r&%le*a 'are tre%uia ridi'at+ *ai de1arte era unitatea9 IniCiativa a ?&st luat+ de 1re7edintele Biseri'ii FraCil&r din >&l&nia, Si*&n Turn&vFi, 'are a su(erat '+ & 8n'er'are de a d&%Indii unitate reli(i&as+ '&*1let+ tre%uia e?e'tuat+9 Re1re4entanCii &rt&d&'7i de la 8ntIlnire au ?&st eva4ivi, s+ nu s1une* '3iar &stili9 Anu*ite 1r&%le*e de dis'uCie *ai lar(+ au ?&st s'3iCate 7i tri*ise la C&nstantin&1&l, su%
Se 1are '+ a'u* a'east+ '&1ie se a?l+ 8n *Iinile Statel&r Unite S & '&1ie ?&t&stat este dis1&ni%il+ 8n Bi%li&te'a >u%li'+ din NeA P&rF9
107

109

se*n+tura 'lar+ a lideril&r 1r&testanCi9 S'ris&area a ?&st 8n7tiinCat+ de L&'u* Tenens al 1atriar3atului, viit&rul 1atriar3 al Ale6andriei, Meleti&s >i(as9 Re1li'a ?&st ?+r+ dre1t de a1el, din *&*ent 'e Meleti&s era ner+%d+t&r s+ evite 8n a'el *&*ent un '&n?li't des'3is 'u (uvernul 1&l&ne49 Nu s-a *ai luat ni'i un ?el de a'Ciune9 IniCiativa luat+ de Biseri'a FraCil&r indi'a & d&rinC+ sin'er+ de unitate9 T&tu7i, e6ista & ar&*+ ut&1i'+ 'u 1rivire la t&at+ de4%aterea, din *&*ent 'e aut&rii 1r&1unerii nu erau '&n7tienCi de adIn'i*ea di?erenCel&r 8ntre ei 8ns+7i 7i Biseri'a (rea'+9 @e la '+derea C&nstantin&1&lului, Biseri'a (rea'+ a tre%uit s+ se '&n?runte 'u & 1r&%le*+ (rav+9 Un nu*+r 'res'Ind de (re'i *er(eau s+ studie4e 8n universit+Cile &''identale, 8n s1e'ial 8n Italia9 C3iar 7i 'ei 'are au 1+strat 'redinCa 1+rinCil&r l&r au ?&st 8n 1eri'&lul de ?i latini4aCi 7i &''identali4aCi l+untri'9 Ln "<## ?ai*&sul C&le(iu al S?Intului Atanasie a ?&st sta%ilit la R&*a, 8n s1e'ial 1entru studenCii (re'i9 >r&1a(anda r&*an+ dintre (re'i 're7tea '&nstant 7i a ?&st susCinut+ de &%i'ei de anu*ite 1uteri &''identale9 Sin(ura alternativ+ dis1&ni%il+ era de a tri*ite studenCi 8n universit+Cile 1r&testante din Ger*naia, Olanda sau ElveCia9 Adev+rata 1a(u%+ ?+'ut+ de a'east+ edu'aCie &''idental+ nu era '+ anu*ite idei ne&rt&d&6e au ?&st ad&1tate de &rt&d&'7i, din *&*ent 'e ei se a?lau 8n 1eri'&lul de a-7i 1ierde *entalitatea esti'+ sau &rt&d&6+ 7i 1rin ur*are 8nstr+indInu-se de adev+rata tradiCie9 Ln a'ela7i ti*1 Biseri'a &rt&d&6+ era &%li(at+ s+-7i 'lari?i'e 1&4iCia 'u 1rivire la '&n?li'tul 8ntre R&*a 7i Re?&r*+9 A devenit un &%i'ei 8n a'ele vre*uri s+ se ?&l&seas'+ ar(u*ente r&*ane 8*1&triva 1r&testanCil&r, ?+r+ s+ se veri?i'e 'u (riO+ 8n lu*ina tradiCiei esti'e9 A'easta a ?&st r+d+'ina 51seud&*&r?&4ei: (Indirii &rt&d&6e9 A'est ter*en a ?&st ?&l&sit de OsAald S1en(ler 51entru a dese*na a'ele 'a4uri 8n 'are & 'ultur+ str+in+ *ai ve'3e st+ atIt de *asiv 1este 1+*Int ast?el 8n'It & 'ultur+ *ai tIn+r+, n+s'ut+ 8n a'est 1+*Int nu *ai 1&ate res1ira 7i (re7e7te 8n des'&1erirea anu*it&r e61resii-?&r*e 1ure 7i s1e'i?i'e, 'i '3iar s+ de4v&lte de1lin 1r&1ria '&n7tiinC+ de sine9: >ute* ?&l&sii a'est ter*en 8ntr-& 1ers1e'tiv+ *ai lar(+9 5>seud&*&r?&4a: 1&ate devenii un ?el de s'3is*+ a su?letului, 8n 'a4urile unde un li*%aO sau si*%&lis* str+in, 1entru anu*ite *&tive i*1erative este ad&1tat 'a 7i un *iOl&' de e61resie de sine9 5Ast?el,: 1entru a '&ntinua 'it+rile din S1en(ler, 5se ridi'+ anu*ite ?&r*e dist&rsi&nate, 'ristale ale '+r&r ?&r*+ l+untri'+ '&ntra4i'e ?&r*a e6tern+, 1ietre de un anu*it ti1 1re4entInd a1arenCa 1ietrel&r de un alt ?el9: Multe *&tive au '&ndus te&l&(ia &rt&d&6+ din a'ele vea'uri s+ v&r%eas'+ 8n idi&*ul lu*il&r 1r&testante sau r&*ane9 Mai 8ntIi, in?luenCa a ?&st as'uns+ *et&dei 7i v&'a%ularului te&l&(i'9 Ter*enul 5transsu%stanCiere,: ne'un&s'ut elinei 1atristi'e, a ?&st *ai 8ntIi ad&1tat ?+r+ ni'i & d&rinC+ de a in&va d&'trina9 Ur*+t&rul 1as a ?&st de a 8*1ru*uta ter*in&l&(ia s'&lasti'+ 1lin+ 1entru a e61ri*a d&'trina tainel&r9 >e de alt+ 1arte, era is1itit&r ?&l&sirea ter*in&l&(iei 1r&testante, 'u* ar ?i d&'trina 1+'atului &ri(inal, 'are nu a ?&st ni'i&dat+ ?&r*ulat+ ade'vat 8n e1&'a 1+rinCil&r sau 8n te&l&(ia Bi4antin+9 Mai de1arte, nu tre%uie s+ uit+* 1resiunea '&ntinu+ a ?a't&ril&r n&n-te&l&(i'i9 Guvernul tur' &%i7nuit s+ intervin+ ?re'vent 8n ale(erea 1atriar3il&r a a'&rdat & atenCie s1e'ial+ &rient+rii 1&liti'e a 'andidaCil&r9 >atriar3ii, 8n s1e'ial 'ei din C&nstantin&1&l, au ?&st de *ulte &ri de1u7i, alte&ri reale7i din n&u9 Lun(a list+ de 1atriar3i din s?Ir7itul se'&lului al KVI 7i 8n'e1utul se'&lului al KVII-lea ne &?er+ i*1resia '+ de &%i'ei un 'andidat 1r&-r&*an a ?&st ur*at de unul 1r&-1r&testant 7i vi'e versa9 110

Ln le(+tur+ 'u a'easta tre%uie s+ 8nCele(e* 'ariera tra(i'+ 7i 'iudat+ a lui C3iril Lu'aris9 A'est &* re*ar'a%il a ?&st n+s'ut 8n Creta 8n "<#! 7i du1+ & 1eri&ad+ de studii 8n Italia a ?&st tri*is 8n >&l&nia 1entru a sluOii 'a 7i 'a*1i&n al 'redinCei &rt&d&6e9 Ln "D !, la vIrsta ti*1urie de trei4e'i de ani a devenit 1atriar3ul Ale6andriei deCinInd a'east+ 1&4iCie ti*1 de d&u+4e'i de ani9 A ?&st trans?erat atun'i 8n C&nstantin&1&l 'a 7i 1atriar3 e'u*eni'9 Ai'i a stat 1e s'aunul 1atriar3al a1r&6i*ativ &1tIs1r+4e'e ani *ar'aCi de 1r&'ese nes?Ir7ite 7i de 8nt&ar'eri de s&art+9 Ln'+ din ti*1ul sluOirii lui 8n >&l&nia, el a ?&st un &1&nent '&nstant al Biseri'ii r&*an& 'at&li'e, 'are, susCinut+ de FranCa 7i-a 1le'at t&ate ener(iile 8n s1re a-7i ?a'e 1&4iCia d&*inant+ 8n i*1eriul &t&*an9 R&*an& 'at&li'ii au retaliat ?&l&sind 8*1&triva lui L&uFaris t&ate ar*ele 1&si%ile de 'al&*nie, intri(+ 7i '3iar vi&lenC+9 A ?&st de1us de 1atru &ri din &?i'iu 7i reinstalat de 1atru &ri9 Ln 'ele din ur*+ du7*anii s+i au reu7it 8n distru(erea sa) 1e data de # iulie "D,$ el a ?&st e6e'utat din &rdinele sultanului Murad, tru1ul s+u ?iind arun'at 8n Marea Mar*ara9 L&uFaris a ?&st un &* e6tre* de lu*inat 'u & d&rinC+ adIn'+ de a re?&r*a viaCa Biseri'il&r Ort&d&6e 7i de a restaura viaCa (re'il&r as1ru &1ri*aCi9 C&*1le6it+Cile 1&liti'e ale ti*1ului s+u l-au s'&s a?ar+ din 'adrul dat&riil&r lui reli(i&ase 1e 'alea alune'&as+ a 1&liti'ii9 >entru a'est *&tiv viaCa sa ?&st *ar'at+ de in'ertitudinea un&r 1rin'i1ii 7i de in'&nsistenC+ 8n a'Ciune9 El 5nu a reu7it s+ re'&n'ilie4e dat&ria sa 'a 7i 1ri*at al Biseri'ii &rt&d&6e 'u e6i(enCele 1&liti'ii 8nalte 7i 'u Celurile sale 'a 7i lider du3&vni'es' al naCiunii sale9:" $ T&tu7i, el ias+ 8n relie? 'a 7i 'ea *ai re*ar'a%il+ ?i(ur+ 8n ist&ria Biseri'il&r &rt&d&6e de la 'a1turarea C&nstantin&1&lului de tur'i G"/<,H 7i este lar( venerat 8n Gre'ia 7i 8n Creta, insula sa natal+, 'a 7i un *are lider 7i *artir naCi&nal9 Biseri'ile (re'e7ti, de su% den&*inaCia tru'+ aveau & nev&ie dis1erat+ de aOut&r &''idental9 Ln'+ de la & dat+ ti*1urie L&uFaris a ?&st '&nvins '+ r&*an& 'at&li'ii nu erau del&' de 8n'redere 7i '+ un ast?el de aOut&r du1+ 'u* era de d&rit 1utea ?i &%Cinut nu*ai de la 1uterile 1r&testante9 Ln C&nstantin&1&l era 8n le(+tur+ 'u a*%asadele tutur&r naCiunil&r 1r&testante 7i '&res1&ndent 'u re(ele Gustav Ad&l?us al Suediei 7i ?ai*&sul s+u 'an'elar A6el O6enstierna 7i 1rinCul transilv+nean Bet3en Ga%&r, 'a*1i&nul 1r&testantis*ului 8n Un(aria9 Ln'+ din "D !, L&uFaris a devenit &%i7nuit 'u di1l&*atul dane4 C&rnelius Ha(a, 'are a devenit *ai tIr4iu sluOit&r dane4 8n C&nstantin&1&l 7i 'u te&l&(ul 'alvin U2ten%&(aert9 Natura e6a't+ a relaCiil&r lui L&uFaris 'u 1r&testanCii 7i 1r&testantis*ul era 8n'+ & 1r&%le*+ de '&ntr&vers+X dar este 'lar '+ din ti*1ul s+u 8nainte el a devenit 1r&?und interesat de te&l&(ia 1r&testant+ 7i a tins s+ '&*%ine anu*ite ele*ente 'alvine 'u '&nvin(erile &rt&d&6e9 Mai tIr4iu L&uFaris a intrat 8n relaCii 'u an(li'anii 1rin *edierea a*%asad&rului %ritani' la C&nstantin&1&l, Sir T3&*as R&e, un &* 'u & lar(+ vi4iune e'u*eni'+, 1rieten 7i s?+tuit&r al lui I&an @ur29 >rin R&e, el a intrat 8n '&nta't 'u stareCul ar3ie1is'&1 de Canten%ur2 '+ruia i-a &?erit un '&de6 anti' al >entateu3ului 8n ara%+9 El a ?&st 'el 'are i-a 1re4entat Re(elui Ja*es I ?ai*&sul Code8 Ale8a dri us al Bi%liei9" .An(li'anii sau a'3itat darul 'u n&u+ *a7ini de 1res+ adi'+ 'u & ti1&(ra?ie 1e 'are s-au ti1+rit un nu*+r de
A'east+ Oude'at+ a ?&st e61ri*at+ de re(retatul Ar3ie1is'&1 Ger*an&s al Tiatirei, 7;rillos Lou?aris, 19 ,"9 109 A'est dar 1reCi&s a s&sit 8n An(lia du1+ *&artea lui Ja*es I9
108

111

lu'r+ri te&l&(i'e 8nainte de a '+dea vi'ti*+ ?uriei ie4uiCil&r9 @u1+ un anu*it *art&r, "" s-a intenCi&nat s+ se dedi'e 4%rturisirea Credi #ei lui C3arles I al An(liei9 C3iar 7i 8n 4ilele lui 8n Ale6andria L&uFaris a 8n'e1ut s+ intre 8n '&nta't 'u Biseri'a An(liei9 Nu a ?&st un a''ident '+ 8n "D"# el 7i-a tri*is 1r&t&sin(3elul s+u, *itr&1&litul Krit&1ul&s, s+ studie4e la O6?&rd9 Nu 7ti* e6a't 'e indi'aCii i s-au &?erit lui Krit&1&ul&sX dar 8n dru* 8na1&i s1re Gre'ia du1+ ter*inarea studiil&r sale la O6?&rd 7i Hel*stedt, el sa &1rit la Geneva 7i 8n *&d si(ur a intrat 8n dis'uCie 'u 1ast&rii 7i 1r&?es&rii de a'&l& des1re 1&si%ilitatea un&r relaCii 8ntre a'este dis'uCii 8ntre &rt&d&'7i 7i 1r&testanCi9 Ca 7i re4ultat al a'est&r '&nversaCii Biseri'a din Geneva a e61ediat un re1re4entativ la C&nstantin&1&l, >ied*&ntese Ant&nie Le(er, un 'alvinist '&nvins 'are a Ou'at un r&l ?&arte i*1&rtant 8n ist&ria su%se'vent+ a lui L&uFaris9 Ln "D!. Le(er a 1u%li'at la Geneva, 8n latin+, & lu'rare intitulat+ 4%rturisirea credi #ei Prea Curec icului Revere d Lord C3iril, !atriar3 al Co sta ti o!olului, 1 umele )i cu acordul !atriar3ului Ale8a driei )i Ierusalimului )i al#i ca!i ai altor Biserici estice$ Tradu'eri ?ran'e4e, (er*ane 7i en(le4e au ur*at a1r&a1e i*ediat de7i se 1are '+ te6tul (re' '&*1let nu a ?&st ti1+rit 1In+ 8n "D,,9 Sen4aCia a ?&st i*ens+9 Ai'i se a?la unul dintre 'ei *ai *ari 1atriar3i ai Biseri'il&r Ort&d&6e a Estului e61ri*Indu-7i 'redinCa 8n ter*enii autenti'i ai 'alvinis*ului9 E61erCii ar tre%ui s+ re'un&as'+ 8n 'ele &1tIs1r+4e'e arti'&le ale M+rturisirii in?luenCa s'rieril&r lui Calvin 7i Co fesiso Bel&ia$ S-a ?&l&sit i*ediat *+rturisirea de a*%ele 1+rCi ale '&ntr&versei R&*an& 'at&li'e 'u >r&testanCii S 1r&testanCii d&vedindu-7i unitatea des'3is+ a 'redinCei l&r 'u 'ea a Biseri'il&r esti'e, de r&*an& 'at&li'i s+ d&vedeas'+ a1&sta4ia (re'il&r9 Nu 'u *ult du1+ a'easta s-au ?+'ut e?&rturi de a se d&vedii '+ M+rturisirea a ?&st un ?als9 A'est lu'ru nu 1&ate ?i susCinut9 R&lul &ri(inal al *+rturisirii este 1+strat 8n Bi%li&te'a >u%li'+ din Geneva9 Manus'risele, alu4iile din s'ris&rile lui L&uFaris 7i *+rturiile '&nte*1&ranil&r '&*%inate d&vedes' din'&l& de u*%ra 8nd&ielni' '+ *+rturisirea era 'u adev+rat *un'a lui9 A'est lu'ru nu 1&ate ?i 1rivit 'a 7i sur1rin4+t&r9 Este 1uCin 1r&%a%il 'a 1resiunea 1&liti'+ 7i 'ea e*&Ci&nal+ s+ ?ie e6er'i4atate de Ler(er 8n trea'+t 1rin a''entul 'alvin de 1e M+rturisireX L&uFaris a ?&st adIn' in?luenCat de '&nta'tele 'u &''identul 7i nu este ni'i & 8nd&ial+ '+ el a aOuns s+ a''e1te anu*ite 1un'te de susCinere identi?i'a%il luterane9 @u1+ 'u* a '&*entat Hu(& Gr&tius, 8n a'east+ 1r&%le*+ L&uFaris a ?&st *&tivat *ai *ult de *&tive 1&liti'e de'It de 'ele te&l&(i'e9 A?ir*aCia '+ M+rturisirea ?&st un a't e'u*eni', intenCi&nat s+ ?a'ilite4e a!ro!ierea 8ntre &rt&d&'7i 7i 1r&testanCi 1e 'are L&uFaris a Oude'at a ?i ne'esar+ 7i de a se'uri4a susCinerea 1r&testanCil&r 8n '&n?li'tele 1e 'are el le-a v+4ut a ?i inevita%ile9 T&tu7i, a'east+ 1r&'edur+ a ?&st destul de 1eri'ul&as+9 Un ele*ent de ?alsitate a ?&st intr&dus 8n relaCiile intra e''lesiale 7i rea'Ciile din Biseri'a &rt&d&6+ au ?+'ut i*1&si%il lu'rul d&rit de L&uFaris9 L&uFaris a ?&st ?+r+ 8nd&ial+ & 1ers&nalitate re*ar'a%il+9 T&tu7i, 'ei 'are l-au ur*at 8n Biseri'a sa erau '&*1arativ 1uCini 7i 1&4iCia sa 'a 7i 1atriar3 nu i-au '&n?erit ni'i un dre1t s+ v&r%eas'+ 1entru t&at+ Biseri'a9 La s'urt ti*1 du1+ *&artea sa, *+rturisirea a ?&st '&nda*nat+ de d&u+ sin&ade 7i a'esta nu ?iind'+ su''es&rul lui L&uFaris, C3iril Berea era 8n'linat s+ susCin+ 'au4a r&*an& 'at&li'+X '&nda*n+rile au re1re4entat rea'Cia &rt&d&6+ ?aC+ de situaCia 1r&v&'at+9 Nu a ?&st destul 'a L&uFaris s+ ?ie '&nda*natX
110

T3&*as S*it3, 8n 9arratio$

112

nen&r&'irea, din 1un'tul de vedere &rt&d&6, 1utea ?i re?+'ut+ nu*ai de su%stituCia &?i'ial+ 1entru *+rturisirea ne&rt&d&6+ 'u & alt+ *+rturisire, esti'+ 7i &rt&d&6+ la nivel (enuin9 Vi&lenCa '&ntr&versel&r 'are au d&*nit 8n se'&lul al 7a1tes1re4e'elea, 1re'u* 7i e?&rturile re1etate de a-l res1in(e 1e L&uFris *+rturises' (ravitatea situaCiei9 >ri*a res1in(ere te&l&(i'+ a lui L&uFaris a venit de la Kiev9 A ?&st 'ele%ra M+rturisire Ort&d&6+, 7tiut+ 8nde&%7te du1+ nu*ele aut&rului 7i edit&rului, >etru M&vil+, un *&ld&vean din na7tere, de edu'aCie 7i ?&r*aCie 1&l&ne4+ 7i *itr&1&lit al Kievului9 Lu'rarea a ?&st un ?el de 'ate3is* 7i nu*ele de L&uFaris nu a ?&st del&' *enCi&nat9 S'riit&ri '&nte*1&rani au 1rivit d&'u*entul unani* 'a 7i & re1li'+ sau & reunire 8*1&triva *+rturisirii ereti'e a lui L&uFaris9 Este di?i'il s+ s1une* 8n 'e *+sur+ M&vil+ a ?&st aut&rul 'ate3is*uluiX 1r&%a%il este v&r%a de & lu'rare '&le'tiv+9 Ori(inal a ?&st s'ris 8n latin+ 7i te6tul &ri(inal a ?&st 1u%li'at 7i s'ris re'ent9 F+r+ 8nd&ial+ 'artea a ?&st s'ris+ nu*ai su% in?luenCele latine 'i 7i 1e %a4a sursel&r r&*ane, de e6e*1lul 'ate3is*ul lui >eter Canisius9 I s-au ridi'at &%ie'Cii seri&ase 8*1&triva s'3iCei &ri(inale de '+tre te&l&(ii (re'i, 8n s1e'ial de Meleti&s S2ri(&s I, 8n ti*1ul '&nsult+rii d&'u*entului 8n Ia7i 8n "D/! 7i au ?&st e?e'tuate anu*ite s'3i*%+ri 8n te6t9 Meleti&s a tradus d&'u*entul 8n (rea'+, editInd 7i 8*%un+t+Cind te6tul 7i 1ri*ind a1&%area 1atriar3ului e'u*eni' >artenie 8n "D/,9 A ?&st ti1+rit 8n Olanda 8n "DD# 7i a ?&st ?&l&sit i*ediat de r&*an& 'at&li'i 1entru s'&1uri 1&le*i'e9 >etru M&vil+ 1&ate ?i 1rivit a1r&a1e 'a 7i un 'a4 e6tre* de 1seud&*&r?&4+ des1re 'are a* v&r%it deOa9 El a ?&st 'el 'are a &r(ani4at 8n Kiev 1ri*a 7'&al+ te&l&(i'+ 1entru Biseri'a din re(iune9 >entru & *ulti1li'itate de *&tive, a'east+ 7'&al+ a ?&st &r(ani4at+ du1+ un *&del r&*an& 'at&li'9 Era & 7'&al+ latin+, 8n sensul '+ t&ate *ateriile de studiu, in'lusiv te&l&(ia erau 1redate 8n latin+9 Ln Kiev la 8n'e1utul se'&lului al KVII-lea, a'east+ *et&d+ 1&ate ?i '&nsiderat+ n&r*al+, din *&*ent 'e 8n >&l&nia latina era li*%a &?i'ial+ a edu'aCiei 7i '3iar a tri%unalel&r9 Atun'i 'Ind, &7i'u*, siste*ul a ?&st e6tins 8n *area Rusie, situaCia a devenit an&r*al+9 Iat+ 'e s-a 8ntI*1lat9 T&ate 7'&lile te&l&(i'e au ?&st sta%ilite du1+ *&delul din Kiev 7i 1In+ 8n se'&lul al KIK-lea t&at+ edu'aCia reli(i&as+ era &?erit+ 8n latin+, 'are nu era ni'i li*%a 'ultului 1u%li' ni'i li*%a v&r%it+ a 'redin'i&7il&r9 Ast?el te&l&(ia a devenit deta7at+ de viaCa &%i7nuit+ a Biseri'ii, 8n ti*1 'e 7'&lile &rt&d&6e au devenit ?&arte le(ate de 7'&lile te&l&(i'e ale &''identului, 8n 'are, ?ie '+ erau 1r&testante sau 'at&li'e, latina era li*%a de instru'Cie9 Ln Kiev 8n se'&lul al KVII-lea, identi?i'area a *ers atIt de de1arte 8n'It 8n 7'&lile te&l&(i'e se ?&l&seau *anuale r&*an& 'at&li'e9 Ln se'&lul al KVIII-lea, 1resud&*&r?&4a '&ntrar+ a avut l&'9 Te&?an >r&F&1&vi'3 G"D$"-"#,DH a studiat 8ntr-un '&le(iu ie4uit din R&*a 7i a devenit de ?a1t un r&*an& 'at&li'9 Ori7i'u*, du1+ 8nt&ar'erea 8n Kiev 8n "# /, el 7i-a reasu*at &rt&d&6ia 7i a devenit 1r&?es&r de te&l&(ie 7i re't&r la a'ade*ia te&l&(i'+ din a'el l&'9 Ln "#"$ a ?&st nu*it e1is'&1 de >F&v de >entru 'el Mare9 >rin rea'Cia 8*1&triva r&*an& 'at&li'is*ului, el a intr&dus un nu*+r de *anuale te&l&(i'e 1r&testante 8n ta%la de *aterii 7i '3iar 1r&1riul siste* de te&l&(ie, s'ris 8n latin+ %a4at 8n 1rin'i1al 1e =; ta&ma lui Ar*and >&lanus, un te&l&( re?&r*at din Basle9 Su''es&rii lui >r&F&1&vi'3 au ur*at a'east+ linie9""" Ar ?i i*1&rtant s+ nu e6a(er+* e?e'tele a'est&r '&nta'te 8n ni'i & dire'Cie9 Anu*iCi '+rturari au ?&st in?luenCaCi de idei te&l&(i'e esti'e 7i a'east+ in?luenC+ a ?+'ut *ai u7&r
111

Ve4i 119 "$., ".< 8n O istorie a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9

113

un nu*+r de '&nta'te e'u*eni'e (enuine9 @e7i a luat *ult 1In+ 'e te&l&(ia &rt&d&6+ 7ia re'u1erat inde1endenCa nativ+, 'ei 'are au tre'ut 1rin a'este in?luenCe e6terne nu a ?&st ni'i&dat+ re1re4entaCi veridi'i ai tradiCiei &rt&d&6e 7i au ?&st 8nt&tdeauna un ele*ent de ilu4ie 8n '&nta'tele de n+deOde %a4ate 1e 1re4entarea l&r 8n 'redinCa esti'+9 La 8n'e1utul se'&lului al KVII-lea a avut l&' 8n M&s'&va un s'3i*% interesant de &1inii 8ntre te&l&(ii ru7i 7i luterani9 N&ul Car al Rusiei, Mi3ail R&*an&v 1l+nuia s+ se '+s+t&reas'+ 'u ?ii'a unui 1rinC dane4, Valde*ar, 'are era luteran9 Ln 'ale e6istau di?i'ult+Ci9 Ru7ii nu au ?&st de a'&rd 'u '+s+t&ria 1rinCesei 'u un 1rinC 'are nu era &rt&d&69 SituaCia nu s-a 8*%un+t+Cit ni'i du1+ de'i4ia sin&dului %iseri'ii Cinut 8n M&s'&va 8n "D! de a nu re'un&a7te ni'i un alt ?el de %&te4 de'It 'el al Biseri'ii &rt&d&6e9 >rinCul Valde*ar a re?u4at natural s+ ?ie 5%&te4at: 7i a r+*as surd la t&ate 8n'er'+rile ru7il&r de al '&nvin(e9 O vre*e destul de '&nsidera%il+ a '&ntinuat dis'uCia 8ntre 'a1elanul 1rinCului, 1ast&rul Faul3a%er 7i un (ru1 de 'leri'i &rt&d&'7i9 A'esta nu a ?&st atIt de *ult un s'3i*% de idei e'u*eni'e 'It & dis1ut+ '&n?esi&nal+X t&tu7i a '&n?erit 1&si%ilitatea unei dis'uCii ?ran' a a'&rduril&r 7i de4a'&rduril&r 8ntre 'ele d&u+ Biseri'i, &rt&d&6+ 7i luteran+9 La ?inal, 1r&1unerea de '+s+t&rie a '+4ut 7i 1rinCul Valde*ar a 1le'at a'as+9 R&*an& 'at&li'ii au ?&st &%i7nuiCi s+ inv&'e *+rturia Biseri'ii Eline9 Cel *ai interesant e6e*1lu al a'estei ?&l&siri 1&ate ?i (+sit 8n ne(&'ierile 8ntre a*asad&rul ?ran'e4 la C&nstantin&1&l, *ar'3i4ul N&intel 7i e1is'&1ii (re'i din ulti*ul s?ert de se'&l al KVII-lea9 A'estea se le(au de 'ele%ra '&ntr&vers+ ?ran'e4+ 'u 1rivire la eu3aristie 8ntre (ru1ul 1&rt-r&ial, Arnauld, Ni'&le 7i alCii, in'lusiv Renaud&t litur(i&l&(istul 7i te&l&(ii 'alvini, 8n s1e'ial Claude, sluOit&rul 3u(uen&t de C3aret&n9 ""! Una din 1ri'i1alele 1r&%le*e dis'utate de '&ntr&versiali7ti a ?&st 'redinCa eu3aristi'+ 7i d&'trina Biseri'ii anti'e 7i 8n le(+tur+ 'u a'estea s-a '+utat 7i s'rutini4at *+rturia Biseri'ii &rientale9 Un studiu atent al litur(3iil&r anti'e ale estului devine ne'esar 7i *arile 1u%li'aCii litu&r(i&l&(i'e a lui E9 Renaud&t au ?&st le(ate dire't de dis1ut+9 Re?erinCe la 're4ul 7i 1ra'ti'a esti'+ a ?&st unul din ar(u*entele 1ri'i1ale a a*%el&r 1+rCi, dar *+rturia esti'+ a ?&st inter1retat+ di?erit9 C&ntr&versa &''idental+ s-a 'entrat natural 1e ter*enul 5transsu%stanCiere,: *&delul 1artidului r&*an 7i a ?&st esenCial s+ se deter*ine 8nteCelesul ata7at de &rt&d&'7i a'estei ter*in&l&(ii 1arti'ule9 Cer'etarea a ?&st 1urtat+ de-a lun(ul a d&u+ linii9 Mai 8ntIi, *+rturiile >+rinCil&r Gre'i, in'lusiv a te6tel&r litur(i'e 1ri*are, au ?&st 1use la 8n'er'areX 8n al d&ilea rInd, a?ir*aCia aut&ritativ+ 7i inter1retarea a ?&st '+utat+ din Biseri'a '&nte*1&ran+ esti'+9 Calvini7tii &%i7nuiau s+ inv&'e de &%i'ei M+rturisirea lui L&uFaris, 8n ti*1 1e r&*anii erau ner+%d+t&ri s+ dis'redite4e 7i renunCe la a'est d&'u*ent9 N-ar ?&l&sii la ni*i' dis'reditarea lui L&uFaris 'are 8n 'ele din ur*+ a deCinut de *ulCi ani 'ele d&u+ s'aune 1atriar3ale 8n est, 'u e6'e1Cia unui d&'u*ent &?i'ial de aut&ritate 'el 1uCin e(al 'u a'esta9 R&*an& 'at&li'ii '+utau *+rturie 1retutindeni, ?&l&sind aOut&rul &?i'ialil&r di1l&*ati'i 7i '&nsulari ?ran'e4i din di?erite 'entre &rt&d&6e9 @e N&intel ?&st 'a1a%il s+ &%Cin+ & serie de a?ir*aCii de la individuali 7i de la (ru1uri ierar3i'eX dar 'ea *ai *are re'&*1ens+ a 4elului s+u i-a &?erit-& ?a1tul '+ a reu7it se'uri4area 5a?ir*aCiei: de '&n'iliere, se*nat+ de 1atriar3ii esti'i 7i de alCi 1relaCi, 'ele%rul de'ret al Sin&dului de la
@&'u*entele r&*an& 'at&li'e 7i tratatele 'e stau 8n le(+tur+ 'u a'east+ '&ntr&vers+ au ?&st '&le'Ci&nate 8n *area 'arte) Per!etuitA de la foi de l>_&lise cat3oli:ue sur l>Euc3aristie GEdiCie n&u+ de Mi(ne, 8n 1atru v&lu*e, >aris, "$/"H9
112

114

Ierusali* din "D#!9 Este si(ur '+ & '&1ie a @e'retului a ?&st tri*is lui de N&intel &?i'ial 7i dire't de 1atriar3ul @i&nisie al C&nstantin&1&lului 7i '+ A*%asad&rul a ?&st 8ntre%at de 1r&du'erea unei 8n7tiinC+ri &?i'iale a d&'u*entului9 Este di?i'il s+ s1une* 8n 'e *+sur+ el a e6er'itat & 1resiune dire't+9 Se 1are '+ el 8i &%li(a 1e &rt&d&'7i s+ se destra*e, 'It *ai 'urInd 'u 1utinC+, de tendinCa 1r&-1r&testant+ ar+tat+ 8n M+rturisirea lui L&uFaris9 Nu tre%uie s+ identi?i'+* tendinCele 5r&*ani4at&are: din te&l&(ia &rt&d&6+ a se'&lului al KVII-lea 'u & tInOire 8n s1re unire 'u R&*a9 @estul de 'iudat, 8n *area *aO&ritate a 'a4uril&r a'est&r te&l&(i 5r&*ani4at&ri: erau des'3is 5anti-r&*ani9: C3iar >etru M&vil+, 8n 'iuda unei de1endenCe a1r&1iate de sursele r&*ane 8n 1u%li'aCiile lui te&l&(i'e 7i 8n 'ele litur(i'e, a ?&st 'a1ul Biseri'ii &rt&d&6e din >&l&nia, a '+rui s'&1 7i Cel a ?&st s+ s?ide4e Biseri'a Uniat+ din a'ea Car+9 @&sitei, 1atriar3ul Ierusali*ului, 'are a ?&st 8n 1rin'i1ala res1&nsa%ilitate a Sind&ul de la "D#! a ?&st un 5anti-r&*an: 1r&e*inent Hsau 5anti-latin,: du1+ 'u* a ?&st des'ris el 8n ti*1ul s+u, un a1+r+t&r ardent al tradiCiei, un lu1t+t&r vi(ur&s 8*1&triva 1r&1a(andei r&*ane 7i a 1r&4elitis*ului din est9 Mai tIr4iu, el a ?&st 'el 'are l-a '&nvins 1ersistent 1e >entru 'el Mare de a ?&l&sii 8n Rusia a%s&lvenCii '&le(iului din Kiev sau alCi 5str+ini,: re?erindu-se 1r&%a%il la (re'ii edu'aCi 8n Italia, 1e 'are i-a sus1e'tat de & tendinC+ 5latini4ant+9: T&at+ situaCia a avut & se*ni?i'aCie e'u*eni'+ de?init+9 >entru *&tive ist&ri'e, &rt&d&'7ii au tre%uit s+ rea?ir*e tradiCia l&r 'u re?erire dire't+ la '&n?li'tul 7i la tensiunea r&*an&-1r&testant+9 Ln a'el ti*1, 1rin'i1ala 1r&%le*+ a ?&st 'ea a 'redinCei 7i d&'trinei, 'u a''ent s1e'ial 1e te&l&(ia sa'ra*ental+9 >r&%le*a RInduielil&r a ?&st atins+ &'a4i&nal 7i 1uCin9 Cea *ai interesant+ tr+s+tur+ din a'east+ ?a4+ u7&ar+ a '&nta'tel&r e'u*eni'e &rt&d&6e a ?&st '+ a devenit re'un&s'ut+, 8n 1ra'ti'+ 7i i*1li'it, '+ estul 're7tin a a1arCinut &r(ani' lu*ii 're7tine 7i '+ *+rturia 7i atitudinea sa erau ?&arte relevante vieCii 7i destinului 're7tinis*ului 8n *are9 A'easta a ?&st 8n sine & 8*1linire e'u*eni'+) nu *ai era 1&si%il estului 7i vestului s+ se i(n&re unul 1e altul9 >etru 'el Mare G"D#!-"#!<H a ?&st 1re&'u1at seri&s de a?a'erile e'lesiale9 Ln ti*1ul 1ri*ei sale vi4ite 8n Olanda, An(lia 7i alte C+ri 8n "D.., el a ?&st interesat nu nu*ai 8n te3ni'ile Eur&1ei &''identale , 'i 7i 8n 1r&%le*e de &r(ani4are e'lesial+9 Ln L&ndra el a 1urtat '&nversaCii 'u Ar3ie1is'&1ul Tensi&n de Caneter%ur2 7i 'u e1is'&1ul Brunet de Salis%ur2, des1re 'are a s'ris) 5A* 1etre'ut *ult+ vre*e 'u el9 Luni a* ?&st a1r&6i*ativ 1atru &re a'&l&999 Nu a Cinut sea*a de ni*i' din 'eea i-a* s1us *ai 'u sea*+ atun'i 'Ind i-a* e61li'at ?a1tului '+ 8*1+raCii 're7tini 7i-au asu*at aut&ritate 8n 1r&%le*e de reli(ie 7i 8n su1re*aCia re(il&r n&7ti9 L-a* '&nvins '+ 1r&%le*a 1r&'esiunii @u3ului S?Int a ?&st & su%tilitate 'are nu se 'uvenea s+ e?e'tue4e & s'3is*+ 8n Biseri'+9 El a a?ir*at '+ s?inCii nu se 'ade a ?i '3e*aCi 8n ru(+'iuni 'are se 'uvin nu*ai 1entru 1+strarea '3i1ului lui Hrist&s 7i '+ ei se 'uvine s+ ?ie & a*intire 7i nu un &%ie't de 'ult9 A* insistat *ult s+ 8i ar+t *arile 1lanuri ale 're7tinis*ului 8n s'3i*%area ini*il&r 7i vieCil&r &a*enil&r de 'are *-a asi(urat '+ 7i el le v-a 1une 8n 1ra'ti'+ 1entru sine9"", Interesul ar+tat de >etru a ?&st 8n linie 'u 'eea 'e se 7tie des1re a'east+ 1ers1e'tiv+ 8n ti*1urile sale9 Se 1are '+ el era deOa ?&arte %ine ?a*iliari4at 'u 1r&%le*ele Re?&r*ei, 8n s1e'ial 8n as1e'tul 1&liti'9 El 1utea ?i ?&arte %ine intr&dus 8n su%ie't de a'ei str+ini din 5a7e4+*Intul (er*an: din M&s'&va, 'u 'are era e6tre* de inti*9 Ln L&ndra el a avut '&nta'te 'u duaFerii9 A1arent interesul s+u 8n 1r&%le*e e''lesiale a ?&st lar( 'un&s'utX da'+ este a7a, 1ute* 8nCele(e de 'e 8n'+ din "# .,
113

S'ris&are ne1u%li'at+ '+tre @r9 Fall, >re'ent&rul Catedralei P&rF, 8n Bi%li&te'a B&dleian, MS9 Add9 @9 !,9

115

Lei%in4 l-a sele'tat 1e el 'a 7i 'ea *ai 1&trivit+ 1ers&an+ 1entru ?&r*area unui Sin&d E'u*eni'9 E6ista un senti*ent (eneral 8ntre 1r&testanCii (er*ani din a'ele vre*uri '+ & 1m!%care 8ntre ei 7i Biseri'a Rusiei era destul de 1&si%il+9 S-a si*Cit '+ aOust+rile ne'esare 8n 'redinC+ 7i d&'trin+ 1uteau ?i u7&r ?+'ute9 Nu*ai Biseri'a din Rusia tre%uia &are'u* 5re?&r*at+9: Ceea 'e de &%i'ei a ?&st nu*it 5& re?&r*+ e''lesial+: a lui >etru a ?&st de ?a1t *ai *ult & re?&r*+ 1&liti'+, 'u & 1r&'la*aCie des'3is+ a atitudinii ulti*e a L*1+ratului 8n a?a'eri du3&vni'e7ti 7i 8n 'ele te*1&rale, & ne1+sare t&tal+ 1entru @re1tul 'an&ni' al estului9 Fa1tul '+ 1atriar3ii esti'i au ?&st de a'&rd s+ s'3i*%e 7i s+ re'un&as'+ n&ul aranOa*ent nu &%s'uri4ea4+ adev+ratul 8nCeles al Re?&r*ei9 Cea 'e a ?&st *ai i*1&rtant a ?&st '+, 8n n&ile 7'&li te&l&(i'e &r(ani4ate, s-a sta%ilit un ?el de 5&rt&d&6ie luterani4at+: 'a 7i 8nv+C+tur+ n&r*al+9 Cel *ai *are re1re4entat al a'estei 5&rt&d&6ii luterani4ate: a ?&st Te&?an >r&F&1&vi'3, un &* ?&arte edu'at, 1rin'i1alul s?+tuit&r e''lesial al lui >etru 'el Mare9 ""/ >r&F&1&vi'3 a ?&st 8ntr-un inter'urs 1er*anent 'u '+rturarii str+ini9 A e6istat un (ru1 de '+rturari str+ini 8n N&ua A'ade*ie de BtiinCe de la SanF >eters%ur( 7i unul dintre *e*%rii s+i a 1u%li'at 8n ".!, un 1a*?let interesant su% titlul 1r&v&'ativ de) Ecclesia &reaca Lut3era iza s9""< Anu*ite le(+turi s1e'iale e6istau 8ntre Rusia 7i 'ele%rul 'entru 1ietist din Halle9 Interesele e'u*eni'e ale 1ieti7til&r din Halle aveau 8nt&tdeauna & '&n&taCie *isi&nar+ 'It 7i una e'u*eni'+9 >u%li'aCiile slav&ne ale 'entrului Halle arat+ '+ a e6istat & 8n'er'are de a 1r&1a(a ideile luterane 8n Rusia9 ""D Ln le(+tur+ 'u '+s+t&ria ?iului lui >etru Ale6ius 'u & 1rinCes+ (er*an+, A'ade*ia din Berlin, du1+ 1r&1unerea lui Hein''ius, aut&rul unei interesante '+rCi des1re Biseri'a &riental+, ""# a luat 8n 'al'ul un 1lan 1entru 5evan(3eli4area: Rusiei 7i a '+utat s?atul lui Lei%in49 A e6istat un student rus Gsau u'raineanH 8n Halle, Si*&n T&d&rsFi, un student s'li1it&r 8n li*%i &rientale 'are a ?&st *ai tIr4iu e1is'&1 de >sF&v 7i a instruit-& 1e E'aterina II 8n 'redinC+9 E'aterina II s1unea des1re el, '+ 8n &1inia ei nu a e6istat ni'i & di?erenC+ real+ 8ntre d&'trina luteran+ 7i 'ea a Biseri'ii &rientale9 Su% a'este 1resu1uneri, & a!ro!iere 8ntre 'ele d&u+ Biseri'i 1utea ?i u7&r d&%Indit+9 >entru a'est *&tiv nu a ?&st adus+ ni'i & 1r&1unere 8n ?aCa 1+rCii &rt&d&6e9 Sin(urul re4ultat a ?&st '+ '&n'e1tul de Biseri'a a devenit e6tre* de va( 8n te&l&(ia rus+9 @&u+ e1is&ade din 8n'e1utul se'&lului al KVIII-lea ne 'er & atenCie s1&rit+) 8n'er'area d&'t&ril&r de la S&r%&na de a ne(&'ia reuniunea 'u Biseri'a Rusiei 7i 1r&1unerea unui '&n'&rdat ?+'ut+ de e1is'&1ii %ritani'i n&n-Our&ri ?aC+ de Biseri'ile &rt&d&6e din Rusia 7i Orientul A1r&1iat9 Ln a*%ele 'a4uri iniCiativa a ?&st luat+ de un (ru1 *in&ritar 'are a d&rit s+ s'a1e din i4&larea ist&ri'+9 Ln ti*1ul 7ederii 8n >aris 8n "#"# >etru 'el Mare a ?&st 1ri*it 8ntr-& sesiune s&le*n+ la S&r%&na unde s-a ridi'at 1r&%le*a unirii Biseri'ii Orientale 7i a 'elei O''identale9 Biseri'a ?ran'e4+ din a'el ti*1 a ?&st 1uterni' a(itat+ de de4%ateri des1re ?ai*&asa Bul+ U i&e itus, 'are a ?&st 1r&*ul(ar+ de 1a1a Cle*ent KI 8n "#",9 ""$ I*ediat du1+
A se vedea 1a(ina "$., ".< 8n O istorie a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9 A se vedea Bi%li&(ra?ia GK3&liusH9 116 A se vedea 'a1it&lul ii, 119 " ? 8n O istorie a 4i)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9 117 I&an Mi3ail Heine''ius G"D#/-"#!!H, Ei&e tlic3 u d Fa3rffti&e A''idu & der alte u d eue Gries3isc3e 7irc3e, Lei14i(, "#""9 118 U i&e itus a '&nda*nat " " 1r&1&4iCii sus1e'tate de ?i (+site 8n s'rierile Oanseni7til&r9 Bula a ?&st &?i'ial 1ri*it+ 1In+ 8n "#! , dat&rInd en&r* de *ult+ t+rie &1&4iCiei ridi'ate 8n Biseri'a ?ran'e4+9
114 115

116

1u%li'area Bulei, S&r%&na a a''e1tat-&, dar 'u relu'tanC+, su% a*eninC+rile 7i 1resiunea statului9 @u1+ *&artea lui L&uis KIV d&'t&rii 7i-au revi4uit de'i4ia l&r 7i au v&tat unani* 8n ?av&area unui a1el la un sin&d (eneral9 A1elanCii, du1+ 'u* au ?&st eti'3etaCi au d&rit s+-7i 8nt+reas'+ 1&4iCia 1rintr-& alianC+ 'u alte %iseri'i9 Ei nu au avut din 'Ite se 1are ni'i un interes s1e'ial 8n tradiCia esti'+, des1re 'are au avut 1r&%a%il nu*ai & naCiune va(+ 7i ni'i & si*1atie 1arti'ular+ ?aC+ de et&sul esti'9 Ei au ?&st interesaCi 8n aliaCii 1r&s1e'tivi 8*1&triva 1alit+Cii 7i ?+r+ 8nd&ial+ au ?&st i*1resi&naCi de 1resti(iul 7i in?luenCa 'res'Ind+ a lui >etru 'el Mare 8n 'I*1ul internaCi&nal9 >etru a re?u4at s+ a'Ci&ne4e, dar a su(erat '+ & a%&rdare dire't+ 1utea ?i ?+'ut+ e1is'&1il&r ru7i9 S-a s'3iCat un *e*&randu*, se*nat de &1tIs1r+4e'e d&'t&ri 7i 8nre(istrat la %ir&ul e1is'&1ului9 A ?&st & 1r&1unere 5uniat+: ti1i'+, 'u e6'e1Cia ?a1tului '+ 1a1a a ?&st e61li'at 8ntr-un du3 (ali'an9 @i?erenCa 8n rit 7i d&'trin+ a ?&st ad*is+9 @es1re 'au4a lui <ilio:ue sa s1us '+ a*%ele inter1ret+ri, esti'+ 7i vesti'+, au ?&st esenCial 'u a'ela7i e?e't9 Me*&randu*ul s-a s?Ir7it 'u un a1el 1ateti' '+tre Car, 'are, 'a 7i un n&u Cirus, 1utea d&%Indii 1a'ea 7i unitatea 8n %iseri'ile se1arate9 @&'u*entul a ?&st tri*is 8n Rusia 7i & re1li'+ ne&%li(at&rie a ?&st '&*uni'at+ A1elanCil&r 1rin 'analele &?i'iale9 S-a s'&s 8n evidenC+ '+ Biseri'a din Rusia nu era '&*1etent+ s+ a'Ci&ne4e du1+ 1r&1ria aut&ritate, ?iind d&ar & 1arte din '&*uniunea &rt&d&6+9 Sa su(erat '+ a'ea '&res1&ndenC+ 1utea s+ des'3id+ 8ntre te&l&(i d&u+ (ru1uri9 A'east+ re1li'+ a ?&st s'3iCat+ de >r&F&1&vi'3, 'are nu avea ni'i & si*1atie ?aC+ de Biseri'a r&*an& 'at&li'+, '3iar 7i su% & *as'+ (ali'an+9 O alt+ re1li'+, '&*1ilat+ de Bte?an Jav&rsFi Gd9 "#!!H a ?&st 8ntre ti*1 1u%li'at+ 8n Ger*ania, 'u se*n+turile 'It&rva e1is'&1i9 A avut a'ela7i e?e't, de7i a ?&st s'3iCat+ de un &* 'u tendinCe 5r&*ani4at&are9: >r&1unerea din S&r%&na a ?&st 8n a'ela7i ti*1 ata7at+ de 1artea 1r&testant+ de J&3ann Fran4 Buddus, 8n interesantul s+u 1a*?let Reco cilierea 1 tre Bisericile Roma )i Ruse este im!os'il%$"". Buddeus a ?&st un '&res1&ndent inti* 'u >r&'&1&vi'3 de la 'are a &%Cinut & in?&r*aCie t&tal+9 A d&ua *&dalitate de a%&rdare '+tre >etru 'el Mare a ?&st ?+'ut+ de n&n-Our&rii %ritani'i9"! >&4iCia 'an&ni'+ a (ru1ului n&n-Our&ril&r a ?&st 1re'ar+X e1is'&1ul l&r nu avut re'un&s'ut ni'i un ?el de titlu 7i ?iind '&nsiderat & tur*+ 8*1r+7tiat+9 Anu*iCi lideri ai (ru1ului au 1reluat idea '+ ei ar 1utea re(ulari4a 1&4iCia l&r 1rintr-un '&n'&rdat 'u Biseri'ile estului9 N&n-Our&rii au *enCinut 8n te&l&(ie tradiCia *aril&r 1re&Ci 'ar&lini, 'are au ?&st 8nt&tdeauna interesaCi de tradiCia esti'+ 7i 1+rinCii (re'i9 Biseri'a (rea'+ a 1r&testat 1uterni' 8*1&triva e6e'uCiei lui C3arles IX (uvernul rus a a'Ci&nat 'a atare 'u a'east+ &'a4ie anulInd 1rivile(iile '&*er'ianCil&r 8n Rusia9 Lntre n&n-Our&rii &ri(inali a ?&st 7i e1is'&1ul Fra*1t&n 'are 7i-a 1etre'aut *ulCi ani 8n est 7i avea & *are '&nsideraCie ?aC+ de Biseri'a esti'+9 Ar3ie1is'&1ul San'r&?t a ?&st 8ntr-& le(+tur+ strIns+ 'u Biseri'a esti'+ 'u *ult 8nainte9 Au e6istat *ulte *&tive 1entru 'are n&n-Our&rii tre%uiau s+ 1riveas'+ s1re est9 Ln "#"! s-a a'&dat & &1&rtunitate de a sta%ilii le(+turi 'u Biseri'ile esti'e 1rintr-& 'l+t&rie a e1is'&1ului (re' Arsenie, Mitr&1&lit al Te%ei 8n >atrir3atul Ale6andriei 'are avenit 8n An(lia 'u & s'ris&are de la n&ul ales 1atriar3 Si*i&n Ca1s&ules '+tre re(ina Ana9 Unii dintre n&n-Our&ri au (+sit &1&rtunitatea de a 'er'eta anu*ite 1un'te de d&'trin+, 8n s1e'ial d&'trina eu3aristi'+, atIt de a1ri( dis'utat+ 8n le(+tur+ 'u
119 120

Ecclesia Roma a cum Rut3e ica irreco cilia'ilis, Jena, "."#9 A se vedea Ca1it&lul9 Iii, 119 "/# ? 8n O ist&rie a Mi7'+rii e'u*eni'e GL&ndra) S>CK, ".</H9

117

'&ntr&versa dintre Claude 7i Arnauld9 Ln 'ele din ur*+, ei l-au dese*nat 1e Arsenie 'are *er(ea a'u* 8n Rusia 'a s+ 1re4inte *e*&randu*ul lui >etru 'el Mare9 O alt+ '&1ie a ?&st 1redat+ si*ultan estului de Arsenie >r&t&sin(3elul, Ar3i*andritului I&si?9 Cei 'are au se*nat tratatul s-au 1rivit 1e sine 'a 7i 5r+*+7iCa 'at&li'+: a Britaniei 7i au 1us un 'andidat la re'un&a7tere 7i inter'&*uniune9 IntenCia l&r a ?&st de a d&%Indii 5dis'i1lina anti'+ du*ne4eias'+ a Biseri'ii: 7i ei au *+rturisit '+ ei au 8n'e1ut deOa s+ ?a'+ a'easta9 Fra4a 1r&%a%il se re?erea la re?&r*a litur(i'+ sau la revi4uirea 'u 'are a'ela7i (ru1 a ?&st an(aOat 8n a'el ti*19 O n&u+ '&*uniune a %ir&ului a ?&st luat+ 1arCial din litur(3iile 1ri*are 7i 1arCial din 1ri*a 5Carte de Ru(+'iuni En(le4+ Re?&r*at+,: 1u%li'at+ 8n "#"$9 Ea a ?&st si*ultan tradus+ 8n (rea'+ 7i latin+ 7i anu*ite '&1ii au ?&st 8n*Inate &rt&d&'7il&r9 C&*1ilat&rii au 're4ut '+ a'est n&u %ir&u a ?&st ?&r*at deli%erat du1+ un *&del anti' 7i esti' G7i 8n s1e'ial al litur(3iei 'le*entine, a Co stitu#ilor A!ostoliceH, ?iind 'ea *ai %un+ d&vad+ 7i re'&*andare a d&'trinei &rt&d&6e 8n &'3ii &a*enil&r esti'i9 Gre'ii nu au ?&st i*1resi&naCi ?av&ra%il de idea de a '&*1une un n&u ritual '&*un 7i au insistat 1e ?&l&sirea litur(3iei esti'e tradiCi&nale9 Anu*ite 1un'te d&'trinare 'ereau 8n &1inia a1li'aCil&r, & re4erv+ (riOulie9 Clau4a filio:ue a ?&st e61li'at+ 'a re?erindu-se la *isiunea ate*1&ral+ a FiuluiX s'riit&rii erau 1re(+tiCi s+ & &*it+, da'+ reuniunea era 1re(+tir+ de reiterarea ei9 >ur(at&riul tre%uie res1ins, dar 5anu*ite s+la7uri in?eri&are: tre%uiau ad*ise 'a 7i l&' de l&'uit 1entru 'ei 1le'aCi de ai'i9 Can&anele sin&adel&r anti'e tre%uie 8*1linite, dar a'este 'an&ane nu tre%uie 1rivite 'a ?iind de a'eia7i aut&ritate 'u 5te6tul sa'ru: 7i 1rin ur*are ne 1ute* dis1ensa de ele9 Ni'i & inv&'aCie a s?inCil&r nu tre%uie 1er*is+, 'i tre%uie 1er*is+ & '&*uniune 'u ei avInd 8n vedere *il&stenia l&r des+vIr7it+9 Ln 'eea 'e 1rive7te eu3aristia, s-a a?ir*at '+ ni'i & 5e61li'aCie: a tainei nu 1&ate ?i ?+'ut+ &%li(at&riu, ast?el 8n'It t&at+ lu*ea s+ 1ri*eas'+ taina 8n 'redinC+ 7i s+-l ad&re 1e Hrist&s 8n @u3, 5?+r+ s+ ?ie &%li(aCi s+ ad&re si*%&lurile s?inte ale 1re4enCei Sale9: Ln 'ele din ur*+, s-au 8nre(istrat (re7eli seri&ase 'u 1rivire la ?&l&sirea i*a(inil&r 8n 'ult9 @estul de 'iudat, 1r&%le*a rInduielii nu a ?&st *+'ar 1uCin *enCi&nat+9 Cei 'are au a''e1tat tratatul 7i-au e61ri*at n+deOdea '+ un '&n'&rdat 1utea ?i a''e1tat 7i '+ s-ar 1utea '&nstrui & %iseri'+ 8n L&ndra 7i 8n alte l&'uri 1entru a '&*e*&ra 8*1linirea, 5se '3e*a C&n'&rdia: su% Ourisdi'Cia Ale6andriei, 8n 'are sluO%ele 1uteau ?i dire'Ci&nate du1+ ritualul esti' 7i 8n '&n?&r*itate 'u ritul 5'at&li'il&r %ritani'i uniCi9: @&'u*entul n&n-Our&ril&r a ?&st se*nat 8n L&ndra 1e "$ au(ust "#"D9 Cererea a ?&st 1ri*it+ ?av&ra%il de Car 7i 8n*Inat+ 1atriar3il&r esti'i9 Au *ai tre'ut 8n'+ d&i ani 1In+ 'e & re1li'+ sin&dal+, datat+ 1e "! a1rilie "#"$ a ?&st (ata9 Re1li'a a ?&st s'3iCat+ 8n s1e'ial de Hrisant&s N&taras, >atriar3ul Ierusali*ului, dar se*nat+ si de alCi ierar3i9 Sa d&vedit a ?i 1e de-a 8ntre(ul des'uraOat&are9 S-a a?ir*at des'3is ?a1tul 5'+ 'redinCa n&astr+ &riental+ este sin(ura 'redinC+ adev+rat+9: Ln'er'area 5'alvin&-luteranil&r: de a & inter1reta (re7it 1rin 1u%li'area unei M+rturisiri ereti'e su% nu*ele 8nv+Catului 1atriar3 L&uFaris, a ?&st de1lin de4*inCit+9 A1&i a ur*at & anali4+ detaliat+ a a'estei 1r&1uneri9 Nu e6ist+ l&' 1entru aOust+ri sau re1artiCie 8n 1r&%le*e de d&'trin+ S a''e1tarea de1lin+ a Ort&d&6iei este a%s&lut indis1ensa%il+9 >e lIn(+ a'easta, Can&anele 'el&r 7a1te sin&ade e'u*eni'e s-ar 'uvenii s+ ?ie a''e1tate la ?el 'u* sunt a''e1tate S?intele S'ri1turi9 S-au &?erit e61li'aCii la t&ate 1un'tele ridi'ate de n&n-Our&ri9 O distin'Cie 'lar+ a ?&st ?+'ut+ 8ntre latreia, doulia, 7i 3;!erdoulia,"!" 'u s'&1ul de a ?a'e dre1te i*1li'aCiile
121

Trei nivele de di?erite de venerare 7i ad&rare9

118

d&'trinare ale inv&'+rii s?inCil&r9 I'&anele sunt & ist&rie t+'ut+, 8n ti*1 'e s'ri1turile sunt & i*a(ine (r+it&are9 @&'trina eu3aristi'+, 1r&?esat+ de N&n-Our&ri, a ?&st res1ins+ a1ri( 'a 7i 5%las?e*ie:X nu este destul s+ 'rede* '+ 5un anu*it 3ar: este unit 'u taina S alt'u*va ar e6ista & '&*uniune 8n 3ar 7i nu 8n Tru1ul lui Hrist&s S ele*entele sunt 'u adev+rat s'3i*%ate, '&nvertite 7i transu%stanCiate sau 5s'3i*%ate: 1entru a devenii una 'u tru1ul lui Hrist&s din 'eruri9 @istri%uirile sunt dis1&ni%ile 58n t&ate de'retele te*1&rare,: dar nu*ai du1+ 'er'etarea e6a't+ 7i de & aut&ritate sin&dal+9 Ln l&' s+ ?ie 1er*ise in&vaCii litur(i'e, s'riit&rii a7tea1t+ *&*ent 'Ind litur(3ia s?Intului I&an Hris&st&* v-a ?i 'Intat+ 8n Catedrala S?Intul >avel din L&ndra9 T&ate 1r&%le*ele 1ra'ti'e 1&t ?i sta%ilite *ai tIr4iuX unitatea 8n 'redinC+ tre%uie s+ ?ie 8n'e1utul a t&ate9 @in n&u nu se ?a'e ni'i & *enCiune 'u 1rivire la 1r&%le*a rInduielil&r9 Este di?i'il s+ s1une* 8n 'e *+sur+ ierar3ii esti'i au 8nCeles 1&4iCia real+ a '&res1&ndenCil&r l&r Britani'i, a a'elei 5r+*+7iCe 'redin'i&ase a 'redinCei 1ri*are: 8n Marea Britanie9 Nu s-a s1us ni*i' des1re Biseri'a sta%ilit+ 7i nu s-a &?erit ni'i & e61li'aCie a situaCiei ist&ri'e9 Ar ?i (reu s+ ne i*a(in+* '+ ierar3ii esti'i nu s-au 8ntre%at 'ine sunt a'ei &a*eni din Britania9 Ln &ri'e 'a4, ei se a?lau 8ntr-& sus1i'iune adIn'+X 5'+'i a ?i 'res'ut 7i edu'at du1+ 1ri'i1iile luter&-'alvinil&r 7i st+1IniCi de 1reOudi'iul l&r, ei au aderat la a'easta 'u tena'itate 'a 7i & ieder+ de '&1a'9: Mai de1arte d&u+ d&'u*ente au ?&st al+turate re1li'ii esti'e) G"H un r+s1uns sin&dal G8n s1e'ial 'u 1rivire la taineH, 5tri*ise iu%it&ril&r Biseri'ii Gre'e7ti din Britania: 8n "D#! 7i G!H & alt+ a?ir*aCie sin&dal+ des1re S?Inta Eu3aristie datat+ din "D."9 Este evident '+ 'ei d&i 1arteneri din '&nversaCie au v&r%it di?erite idi&*e9 T&tu7i, '&nversaCia nu s-a 8n'3eiat9 Ln "#!, N&n-Our&rii au tri*is estului al d&ilea l&r *e*&randu*9 Ei nu 7iau 1ierdut n+deOdea, 1r&%a%il din 'au4a 58n'uraO+rii (ener&ase: dat+ de >etru 'el Mare9 @e ?a1t, Sin&dul Rus, sta%ilit 8n "#!" a ?&st (ata s+ dis'ute 1r&1unerea, ?+r+ s+ se dedi'e 8n avans &ri'+rui ?el de 1reOude'at+ 7i a su(erat '+ 1entru a'est s'&1 d&i dele(aCi %ritani'i ar 1utea ?i tri*i7i 8n Rusia, 1entru 5& '&n?erinC+ 1rieteneas'+ 8n nu*ele 7i 8n du3ul lui Hrist&s,: di*1reun+ 'u d&i dele(aCi ai Biseri'ii Ruse9 @ele(aCii au ?&st dese*naCi, dar 1le'area l&r a ?&st 8ntIr4iat+9 Ne(&'ierile 'u %iseri'a rus+ s-a ter*inat &dat+ 'u *&artea lui >etru 'el Mare 8n "#!<9 Lntre ti*1 (re'ii au tri*is 8n re1li'+ n&n-OuraCil&r & '&1ie a di?eritel&r de'rete ale sin&dului din Ierusali* din "D#!9 Atitudinea di?erit+ a Biseri'il&r (re'e7ti 7i a 'elei ruse ?aC+ de 1r&1unerea n&n-Our&ril&r 1&ate ?i e61li'at+ 'u u7urinC+, da'+ este s+ ne a*inti* '+ 8n a'ele ti*1uri Te&?an >r&'&1&vi'3 d&*ina n&ul 8n n&ul Sin&d rus ?&r*at, 8n ti*1 'e (re'ii Cineau stri't ri(ida linie 1reluat+ de la Ierusali* su% '&ndu'erea lui @&site&s9 Tre%uie ad+u(at '+ >entru 'el Mare, 1entru *&tive 1&liti'e a 8n'linat s+ si*1ati4e4e 'u 'au4a ia'&%it+9 T&at+ aventura s-a ter*inat 1rin intervenCia Ar3ie1is'&1ului =aFe, 'are a s'ris 8n Se1te*%rie "#!< 1atriar3ului C3risant3&s al Ierusali*ului 1entru a ?a'e 'lar 'ara'terul s'3is*ati' al 5r+*+7iCei 'at&li'e din Britania,: 1r&%a%il 'a 7i re1li'+ la 'ererile ?+'ute de &rt&d&'7i 1rin 'a1elanul an(li'an din C&nstantin&1&l9 >e de-a 8ntre(ul, '&*ent+rile ?+'ute de =illia* >al*er des1re ne(&'ieri este valid) 5atIt Sin&dul Rus 'It 7i e1is'&1ii %ritani'i 1+reau s+ trate4e 1a'ea 1rin 'alea *utual+ a '&n'esiei ?+r+ s+ a%and&ne4e unitatea 7i '&ntinuitatea adev+ratei 'redinCe 8n adev+rata Biseri'+9: El adau(+ ?a1tul '+ (re'ii au ?&st li%eri de a'east+ s'3i*%are, din *&*ent 'e nu au v&r%it des'3is des1re 5'&nvertire9: Ln alte 'uvinte, t&at+ str+duinCele e'u*eni'e erau vi'iate de & li1s+ 'lar+ de 8nCele(ere 'u 1rivire la d&'trina Biseri'ii9 A'easta nu a 119

?&st & &*isiune a''idental+9 Ne 8ntIlni* 'u a'eia7i &*isiune din n&u 7i din n&u, de la '&res1&ndenCa lui Iere*ia 'u luteranii 1In+ 8n *iOl&'ul se'&lului al KIK-lea, 'Ind 1entru 1ri*a dat+ d&'trina %iseri'ii a ?&st adus+ ?&rului ne(&'ieril&r e'u*eni'e9 Este re*ar'a%il '+ 8n vre*ea n&n-Our&ril&r 1r&%le*a RInduielii An(li'ane nu a ?&st ridi'at+ de '&res1&ndenCii &rt&d&'7i9 IV LNCE>UTUL SECOLULUI AL KIK-LEA >ri*ele de'ade ale se'&lului al KIK-lea au ?&st *ar'ate de li1sa de &di3n+ du3&vni'eas'+ a Eur&1ei9 Ln at*&s?era tur%ulent+ a a'el&r ani ?urtun&7i , *ulCi au ?&st '&ndu7i s1re '&nvin(erea '+ t&at+ viaCa 1&liti'+ 7i s&'ial+ ale di?eritel&r C+ri tre%uiau re'&nstuite radi'al 1e ni7te te*elii stri't 're7tine9 Multe 1lanuri ut&1i'e s-au ?&r*at dintre 'are 'ea *ai evident+ a ?&st 'ele%ra AlianC+ S?Int+ G"$"<H9 C&ntra'tat de trei *&nar3i, dintre 'are unul a ?&st r&*an& 'at&li' GAustriaH, altul luteran G>rusiaH 7i al treilea &rt&d&6 're7tin GRusiaH, a'esta a ?&st un a't de e'u*enist ut&1ianist, 8n 'are s'3e*ele 1&liti'e 7i visele a1&'ali1ti'e au ?&st a*este'ate a*eninC+t&r9 A ?&st & 8n'er'are de a re'rea unitatea 're7tinis*ului9 E6ist+ nu*ai & naCiune 're7tin+, naCiunile ?iind %ran7ele l&r 7i adev+ratul Suveran al tutur&r &a*enil&r 're7tini ?iind 8nsu7i Iisus Hrist&s, 5'+ruia 8i a1arCine t&at+ 1uterea9: Ca 7i & aventur+ 1&liti'+, S?Inta AlianC+ a ?&st un e7e' '&*1let, & ?i'Ciune vis+t&are sau '3iar 7i & ?raud+9 T&tu7i a ?&st & aventur+ si*1t&*ati'+9 A ?&st & s'3e*+ a unit+Cii 're7tine9 Este v&r%a de & 5unitate ?+r+ unire,: nu atIt & reuniune a %iseri'il&r 'It & ?ederaCie a tutur&r 're7tinil&r 8ntr-& 5naCiune s?Int+,: di*1reun+ 'u (raniCele den&*inaCi&nale, indi?erent de 1re?erinCele '&n?esi&nale9 IniCiativa din S?Inta alianC+ a ?&st luat+ de L*1+ratul rus Ale6ander I, 'are a ?&st &rt&d&6 dar tr+ia su% ins1iraCia 'er'uril&r *isti'e 7i 1ietiste GJun(, Stillin(, Baader, Mada*e de KrunderH9 Un Minister s1e'ial a ?&st 'reat 8n "$"#, Ministerul A?a'eril&r @u3&vni'e7ti 7i al Instru'Ciei naCi&nale 7i su% '&ndu'erea 1rinCului Ale6ander Galit4in, a devenit &?i'iul 'entral al 1r&1a(andei ut&1i'e9 Un alt 'entru al a'estui e'u*enis* ut&1i' a ?&st S&'ietatea %i%li'+ Rus+, inau(urat+ de & s'riere i*1erial+ 8n de'e*%rie "$"! 7i a ?&st re&r(ani4at+ 8n 'ele din ur*+ la s'ar+ naCi&nal+ 8n "$"/9 S&'ietatea rus+ a ?&st & '&&1erare &%i7nuit+ 'u S&'ietatea Bi%liei Str+ine Britani'e 7i anu*iCi re1re4entativi ai S&'iet+Cii %ritani'e au ?&st 8nt&tdeauna 8n '&*itetul %ritani'9 O%ie'tul i*ediat al S&'iet+Cii a ?&st de a 1u%li'a 7i distri%ui tradu'erile Bi%liei 8n t&ate li*%ile v&r%ite 8n I*1eriul Ruses', in'lusiv 8n Rusia *&dern+9 Ln 1ri*ii 4e'e ani 1este # 9 de '&1ii au ?&st distri%uite 8n 1atru4e'i7itrei de li*%i 7i diale'te9 Re4ultatele 1&4itive ale a'estei sIr(uinCe nu tre%uie tre'ute 'u vedereaX 8n s1e'ial i*1&rtant+ a ?&st tradu'erea Bi%liei 8n rusa *&dern+, 8ns+r'inare atri%uit+ de S&'ietate 'u '&nsi*C+*Intul ?&r*al al S?Intului Sin&d9 @in ne?eri'ire n&ua ide&l&(ie a ?&st adesea ?&rCat+ asu1ra 'redin'i&7il&r 1rin 1resiune ad*inistrativ+ 7i nu s-a 1er*is ni'i un ?el de 'riti'is* a d&'trinei 5're7tinis*ului l+untri'9: A'east+ 1&liC+ nu 1utea (re7ii s+ 1r&v&a'e & re4istenC+ vi(ur&as+9 MulCi au susCinut+ '+ S&'ietatea Bi%li'+ 1r&1a(a & n&u+ 'redinC+ 7i tindea 8n a devenii & 5n&u+ Biseri'+,: deasu1ra 7i 1este liniile Biseri'il&r e6istente9 Ln 'ele din ur*+, S&'ietatea Rus+ a ?&st s'&as+ din rInduial+ 1rin &rdinul (uvernului din "$!D 7i a'tivit+Cile lui au ?&st 8n 'ele din ur*+ ter*inate9 Tradu'erea rus+

120

a Bi%liei a ?&st '&*1letat+ nu*ai 'u 'in'i4e'i de ani *ai tIr4iu 7i de a'east+ dat+ 1rin aut&ritatea Biseri'ii9 T&at+ e1ist&la a ?&st un i*1&rtant eseu de e'u*enis*9 @in ne?eri'ire, 1r&%le*a a ?&st 1re4ent+ r+u9 Ln l&' s+ se '&n?runte 'u di?erenCele e6istente 7i s+ dis'ute 1un'tele '&ntr&versate, &a*enii au ?&st invitaCi s+ le 1riveas'+ 'u reCinere 7i s+ 'aute '&*uniune 8n e6er'iCiile *isti'e9 A'easta a ?&st & 5tre4ire evident+ a ini*ii: a'elui ti*1, dar nu a ?&st 7i 5& tre4ire a *inCii9: Ln lu'rarea Co versa#ia u ui c%ut%tor )i a u ui credi cios cu !rivire la Biserica GrecoBrus% estic% G"$,!H, de Filaret, Mitr&1&litul M&s'&vei, se 1&ate (+sii &1inia 'are *erit+ a ?i luat+ 8n '&nsiderare a 8ntre%+rii e'u*eni'e 1ri*are a unuia 'are a tre'ut 1rin e61erienCele e1&'ii rena7terii 7i a ?&st adIn' 8nr+d+'inat 8n tradiCia 'at&li'+9 S'&1ul i*ediat al a'estui dial&( a ?&st de a &?erii (3idaO a'el&r ru7i 'are erau 8n a'ele vre*uri 1r&%le*ati4aCi de 1r&1a(anda r&*an&-'at&li'+9 Filaret '+uta *ai 8nainte de &ri'e 1r&%le*a unit+Cii 're7tine 8n t&at+ adIn'i*ea ei9 El 8n'e1e de?iniCia %iseri'ii 'a 7i tru1 al lui Hrist&s9 M+sura de1lin+ 7i '&*1&4iCia l+untri'+ a tru1ului este 'un&s'ut+ nu*ai de Hrist&s, 'are este 'a1ul9 Biseri'a nev+4ut+, Biseri'a ist&riei este nu*ai *ani?estarea e6tern+ a *+reCei Biseri'i nev+4ute, 'are nu 1&ate ?i 5v+4ut+: distin't 'i nu*ai dis'ernut+ 7i 8n7tiinCat+ 1rin 'redinC+9 Biseri'a v+4ut+ in'lude 1e t&Ci *e*%rii sla%i9 >rin'i1alul 'riteriu este 're4ul 3rist&l&(i') 5ar ?i 'a4ul s+ &%servaCi '+ eu nu 1resu1un s+ nu*es' ?als &ri'e ?el de Biseri'+ 'are 'rede '+ Iisus este Hrist&s9 Biseri'a 're7tin+ 1&ate ?i nu*ai adev+rat+, *+rturisind 8nv+C+tura adev+rat+ 7i *Intuit&are ?+r+ ni'i un ?el de a*este'+turi ?alse li 1ier4+t&are ale &1iniil&r &a*enil&r9: Cre7tinis*ul este vi4i%il divi4at9 Aut&ritatea din Biseri'+ a1arCine si*Cului '&*un al Biseri'ii Universale, %a4at+ 1e CuvIntul lui @u*ne4eu9 Se1araCi 8n 'ele din ur*+ de Biseri'+ sunt 'ei 'are nu *+rturises' '+ Iisus este Fiul lui @u*ne4eu, @u*ne4eu 8ntru1at 7i R+s'u*1+r+t&rul9 Biseri'a esti'+ a ?&st 8nt&tdeauna 'redin'i&as+ de1&4itului ?inal al 'redinCei, a'easta a 1+strat adev+rata d&'trin+9 Lntr-un anu*e sens este sin(ura Biseri'+ adev+rat+9 Filaret nu ar ?i tre%uit s+ 5Oude'e: sau s+ 5'&nda*ne: alte tru1uri 're7tine9 C3iar 7i Biseri'ile 5ne'urate: a1arCin 'u*va tainei unit+Cii 're7tine9 Jude'ata ulti*+ a1arCine Ca1ului Biseri'ii9 @estinul 're7tinis*ului este nu*ai unul 7i 8n ist&ria s'3is*el&r 7i divi4iunil&r 1ute* re'un&a7te a'Ciune se'ret+ a 1r&videnCei du*ne4eie7ti, 'are vinde'+ r+nile 7i a'li*ati4ea4+ deviaCiile, 'a 8n 'ele din ur*+ s+ 1&at+ adu'e *+reCul tru1 al lui Hrist&s 8n unitate 7i des+vIr7ire9 Filaret a ?&st 'u *ult 8naintea ti*1ului s+u, nu nu*ai 8n est, dar 8ntr-& &are'are *+sur+ ideile lui au sluOit 'a 7i %a4e 1entru re8nt&ar'erea &rt&d&6iei la unitatea din Rusia vesti'+ G"$,.H9 T&tu7i, a'east+ evidenCiere a 1r&%le*ei a ?&st evident ne'lar+9 El a v&r%it nu*ai des1re un sin(ur al unit+Cii, 8n s1e'ial & unitate 8n d&'trin+9 Nu a v&r%it *ulte des1re rInduiala Biseri'ii9 >r&%a%il Vladi*ir S&l&vi&v a avut dre1tate 8n re*ar'ile lui 'riti'e) 5natura 1r&?und+ 7i '&n'iliant+ a a'estui 1un't de vedere nu-i 1&ate as'unde de de?e'tele esenCiale9 >rin'i1iul unit+Cii 7i universalit+Cii din Biseri'+ e6tinde din 'Ite se 1are, terenul '&*un al 'redinCei 're7tine, 8n s1e'ial d&(*a 8ntru1+rii999 Biseri'a universal+ se redu'e la un '&n'e1t l&(i'9 >+rCile lui sunt reale, dar 8ntre(ul nu este ni*i' alt'eva de'It & a%stra'Cie su%ie'tiv+9: A'easta nu este & e6a(erare9 >entru Filaret, Biseri'a universal+ nu era 1entru un '&n'e1t l&(i', 'i & tain+, tru1ul lui Hrist&s 8n *ani?estarea ist&ri'+9 T&tu7i, este adev+rat '+ as1e'tul sa'ra*ental al Biseri'ii nu a ?&st

121

a''entuat su?i'ent 7i 1entru a'est *&tiv relaCia 8ntre unitatea invi4i%il+ a Biseri'ii 7i stadiul din 1re4ent, 5Biseri'a 8n '&ndiCia sa ?ra(*entar+ 7i divi4at+,: a ?&st e61li'at+ 'lar9 Filaret a ?&st 1r&%a%il 'el *ai *are te&l&( al Biseri'ii Ruse din ti*1urile *&derne9 El a ?&st & le(+tur+ vie 8ntre 'Iteva (eneraCii) n+s'ut 8n "#$!, el a devenit *itr&1&lit al M&s'&vei 8n "$!" 7i a *urit 8n "$D#, vi(ur&s 7i a'tiv 1In+ 8n 4iua *&rCii sale9 A ?&st ?&arte 'itit 8n literatura *isiti'+ a tutur&r ti*1uril&r 7i a tutur&r '&n?esiunil&r 7i a ?&st 8nt&tdeauna i*1resi&nat de 5evlavia 'lad+: &riunde ar ?i des'&1erit-&9 Filaret a ?&st un student 8n ti*1ul 'Ind 7'&lile te&l&(i'e ruse erau d&*inate de te6te *anual 1r&testante 7i in?luenCa te&l&(iei 1r&testante 1&ate ?i re'un&s'ut+ u7&r 8n s'rierile sale9 T&ate a'este in?luenCe iau l+r(it vi4iunea te&l&(i'+9 El a ?&st '&n7tient de unitatea e6istent+ a 're7tinis*ului 7i destinului s+u9 T&tu7i, 8n a'ela7i ti*1 el a ?&st adIn' 8nr+d+'inat 8n *arile tradiCii ale Biseri'il&r Ort&d&6e 7i adev+raCii *ae7trii ai (Indirii sale au ?&st >+rinCii Biseri'ii9"!! Al d&ilea s?ert din se'&lul al KIK-lea a ?&st un ti*1 de rena7tere te&l&(i'+ 8n *ulte C+ri9 A re1re4entat & redes'&1erire a Biseri'ii 'a 7i & realitate &r(ani'+ 7i '&n'ret+, 'u a''ent s1e'ial 1e '&ntinuitatea ist&ri'+, 1er1etuitate 7i unitate esenCial+9 Cele%ra 'arte a lui I&3an Ada* M&e3ler G"#.D-"$,$H, 1r&?es&r de ist&ria Biseri'ii 8n ?a'ultatea 'at&li'+ din Tb%in(en G7i *ai tIr4iu 8n Mbn'3enH, U itatea 1 Biseric% sau !ri ci!iul catolicismului G"$!<H, tre%uie *enCi&nat+ 8n a'east+ le(+tur+9 C&n'e1Cia lui M&e3ler des1re %iseri'+ a 8nse*nat & *i7'are de la & inter1retare stati'+ la una dina*i'+ sau '3iar 1r&?eti'+9 Biseri'a sa d&vedit a ?i nu atIt de *ult & instituCie a unui &r(anis* viu 7i as1e't ei instituCi&nal a ?&st des'ris 'a 7i & *ani?estare s1&ntan+ a ?iinCei sale l+untri'e9 Lnse7i tradiCia a ?&st inter1retat+ 'a 7i un ?a't&r al 're7terii 7i al vieCii, iar a1elul lui M&e3ler la anti'3itatea 're7tin+ nu a ?&st 8n ni'i un ?el d&ar & 1re&'u1are ar3e&l&(i'+9 Tre'utul era 8n'+ 8n viaC+ 'a 7i 1l+*ada du3&vni'eas'+ 7i 1uterea vital+, 'a 7i 5adIn'i*ea 1re4entului9:"!, Ln Rusia, Ale6is S9 H&*iaF&v G"$ /-D H a ?&st ?&arte a1r&a1e de M&e3ler 8n d&'trina sa des1re Biseri'+ 7i a ?&st 1r&%a%il ?&arte %ine ?a*iliari4at 'u s'rierile sale, de7i a aOuns la '&n'lu4iile sale 1rintr-un studiu inde1endent al >+rinCil&r9 "!/ Ln t&ate a'este 'a4uri a e6istat un interes re8nn&it 8n anti'3itatea 're7tin+, 1rivita *ai *ult 'a 7i surs+ de ins1iraCie de'It 'a 7i un *&del (ata ?+'ut '+ruia Biseri'a tre%uia s+ i se '&n?&r*e4e9 Identitatea 're4ului 're7tin tre%uie s+ ?ie (arantat+ 1rintr-una a'&rd universal 1rin t&ate e1&'ile9 A'easta nu a *ai ?&st '&nsiderat+ 1ur 7i si*1lu & identitate ?&r*al+ a d&'trinei, luate 'a 7i un set de 1r&1&4iCii, 'i *ai *ult 'a 7i & e61erienC+ 1ers&nal+ 8nn&it+ a Biseri'ii 'elei vii, 'are 1r&?esea4+ 'redinCa 7i 8nvaC+ d&'trina 1rin e61erienCa 7i vi4iunea sa nes'3i*%a%il+9 Biseri'a a devenit a'u* 1rin'i1alul su%ie't al studiului te&l&(i'9 V LNTRE BISERICI

@es1re Filaret a se vedea Bi%li&(ra?ia GSt&urd4a 7i 8n s1e'ial Fl&r&vsFi, C%ile teolo&iei ruse, et'9, 119 "DD$/H9 @ease*enea a se vedea A9 >9 Stanle2, Co feri #e des!re istoria Bisericii Orie tale GEver2*an ed9H, 19 ,## 7i 1entru i*1resii 1ers&nale Ami tirile lui "tefa Grellet, I, 119 ,.< ?9, /"/, /"!9 123 @es1re M&e3eler, a se vedea Bi%li&(ra?ia de *ai de1arte 8n O istorie a 4i)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9 124 >entru studiile re'ente din (Indirea lui H&*iaF&v a se vedea Bi%li&(ra?ia din O istoria a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9
122

122

Unul dintre 'ele *ai re*ar'a%ile as1e'te ale a'estui rena7teri (enerale de interes 8n Biseri'+ a ?&st *i7'area de la O6?&rd 8n An(lia 7i 8n Biseri'ile An(li'ane9 Biseri'a An(liei, a ?&st 7i este *enCinut+ de aut&rit+Cile An(li'ane, este %iseri'a 'at&li'+ 8n An(lia9 @a'+ este a7a 'are este relaCia a'estui '&r1 'at&li' 'u 'elelalte Biseri'i 'at&li'e de altundeva9 >ri*a te&ria a ?&st &?erit+ de te&ria 5%ran7el&r: a Biseri'ii9 @u1+ 'u* s-a e61ri*at su''int J9 H9 NeA*an) n&i sunte* en(le4ii 'at&li'iX din'&l& de (raniCe sunt r&*an& 'at&li'ii, dintre 'are sunt 7i unii 1rintre n&iX altundeva sunt (re'& 'at&li'ii9:"!< @in *&*ent 'e '&e6istenCa a *ai *ult de'It unul din Biseri'a 'at&li'+ dintrun l&' i*1li'+ s'3is*a,: 'at&li'ii: 'Ind sunt 8n An(lia ar tre%ui s+ ?ie an(li'ani, 'Ind sunt 8n R&*a r&*ani 7i 'Ind sunt 8n M&s'&va &rt&d&'7i9 "!D Te&ria a 1er*is '&n&taCia '+ da'+, stri't v&r%ind, Biseri'a nu a ?&st divi4at+ del&' 7i '+ sin(ura '&*uni'are sau '&*uniune vi4i%il+ a ?&st ?rInt+X 1r&%le*a reuniunii 1rin ur*are '&nsista 8n restaurarea inter'&*uniunii sus1endate sau 8n re'un&a7terea *utual+ a %ran7el&r se1arate ale Biseri'ii 'at&li'e9 A'est 1un't de vedere a ?&st a1+sat 'u 1utere 7i 1ersistent de =ilia* >al*er de la C&le(iul =&r'ester, O6?&rd, "!# 8n 'artea 'are 1&ate ?i 1rivit+ 'a 1ri*a 1re4entare siste*ati'+ a d&'trinei tra'tariane) U tratat des!re Biserica lui Hristos* desem at 1 s!ecial !e tru folosi #a stude #ilor teolo&i G"$,$H9 Ln &1inia aut&rului, '&*uniunea e6tern+ nu a1arCinea esenCei Biseri'ii 7i 1rin ur*are Biseri'a era 8n'+ una, de7i unitatea vi4i%il+ a tru1ului a ?&st 1ierdut+9 Tre%uie s+ *ai a*inti* din n&u '+ 8n '&n?&r*itate 'u a'east+ te&rie sau inter1retare, & varietate *are de 1un'te de vedere d&'trinale 7i de 1ra'ti'i au ?&st '&*1ati%ile 'u unitatea esenCial+9 Ln alt 'uvinte, 1rin'i1alul a''ent a stat 1e realitatea Biseri'ii 7i nu atIt de *ult 1e d&'trin+9 Ln a'est *&*ent s-a ridi'at & ne8nCele(ere *aO&r+ 8ntre Biseri'ile an(li'ane 7i 'ele &rt&d&6e9 @e7i &rt&d&'7i nu au '3esti&nat ?&r*al 7i des'3is 1resu1unerea iniCial+ a an(li'anil&r, a devenit inevita%il '+ ei tre%uiau s+ insiste 1e identitatea d&'trinei 7i s+ ?a'+ realitatea Biseri'ii de1endent+ de 1uritatea 7i 1lin+tatea 'redinCei9 O%sta'&lul 1ri*ar '+tre a!ro!ierea 8ntre an(li'ani 7i %iseri'ile estului st+ t&'*ai 8n a'easta9 Te&l&(ii esti'i au d&rit s+ insiste 1e ?a1tul '+ Biseri'a &rt&d&6+ este sin(ura %iseri'+ 7i t&ate 'elelalte Biseri'i sunt s'3is*e, '+ unitatea esenCial+ a 're7tinis*ului a ?&st ru1t+9 A'east+ 1retenCie 1&ate ?i ?ra4at+ 7i 'ali?i'at+ variat, dar 8ntr-& ?&r*+ sau alta tre%uie ?+'ut+ ?+r+ ni'i & e4itate9 >ri*ii tra'tarieni nu au ?&st adIn' interesaCi de Biseri'ile esti'e sau de 1&si%ilitatea '&nta'tului 'u ele9 O lu*e a i(n&ranCei 1reOudi'iil&r 7i ne8nCele(erii e6ista 8n'+ 8ntre Biseri'i9 Gradual a avut l&' & s'3i*%are9 Ln'+ din "$/" (+si* 8n s'rierile lui E9B9 >use2) 5 de 'e ar tre%ui n&i999 s+ ne 8ndre1t+* &'3ii '+tre Biseri'a &''idental+, 'are da'+ este unit+ 8n sine ar r+*Ine t&tu7i esenCial trist+ 7i ?&arte t+iat+ de Unitatea 1e 'are a avut-& 8n 'ele *ai %une 4ile, da'+ ea '&ntinu+ 8n'+ s+ ?ie s1erat+ de Biseri'a esti'+T: "!$ Este
>redi'+ la 5>le'are 8n ?aCa aut&rit+Cii Biseri'ii,: !. n&ie*%rie "$!., 8n Predici !aro3iale )i directe, III, ed9 @in "$$<, 119 "." ?9 Unde 7i 'Ind a ?&st 'reat+ 1entru 1ri*a dat+ te&ria 5%ran7ei: este nesi(ur, dar 'eva ase*+n+t&r se (+se7te 8n ru(+'iunea e1is'&1ului Lan'el&t AndreAs 1entru 5Biseri'a 'at&li'+ S %ritani'ii esti'i 7i &''identali9: 126 A se vedea J9 H9 NeA*an, 5N&t+ 1reli*inar+: '+tre =9 >ale*er, 9ote des!re o vizit% 1 Biserica Rus%, 119 v-vii9 127 =9 >al*er de la C&le(iul =&r'ester tre%uie s+ ?ier distins 'lar de 5dia'&nul: =9 >al*er de la C&le(iul Ma(dalen ale '+rui vi4ite 8n Rusia v&r ?i des'rise *ai tIr4iu9 128 A se vedea =crisoare c%tre revered ul R$ 4$ Telf, @9@9, O6?&rd, "$/", 119 "$/ ?9
125

123

si(ur ?a1tul '+ >use2 a ?&st interesat 7i '&ntrariat de n&ile '&nta'te 'are au 8n'e1ut s+ 1rind+ e?e't la 1uCin ti*1 du1+ 'e a s'ris a'este 'uvinte9 Ln "$,. Reverendul Ge&r(e T&*ils&n, 1e a'ele vre*uri Se'retar la S9>9C9K9, 7i 1ri*ul e1is'&1 8n Gi%raltar G"$/!H a ?&st tri*is 8n est, *ai 8ntIi de &ri'e 1entru a '&nstata nev&ile Biseri'i (re'i 8n 'I*1ul literaturii reli(i&ase9 Lui i s-au 8n*Inat s'ris&ri '&res1un4+t&are, s'rise 8n (rea'a 'lasi'+ 7i adresate 5e1is'&1il&r S?intei Biseri'i esti'e,: de ar3ie1is'&1ul de Canten%ur2 7i e1is'&1ul de L&ndra9 El l-a '3e*at 1e 1atriar3ul C&nstantin&1&lului 7i i-a e61li'at 'ara'terul Biseri'ii En(le4e, a''entuInd 'ara'terul 'at&li' 7i dis1&4iCia 1rieten&as+ 58n s1re Ma*a Biseri'+ a estului9: El a e61li'at '+ Biseri'a An(liei nu a avut ni'i un &%ie'tiv *isi&nar 8n Levant 'i era interesat+ nu*ai 8n inter'ursul ?ratern 'u Biseri'a esti'+9"!. A'eia7i atitudine a ?&st luat+ de re1re4entatul a*eri'an e1is'&1al la C&nstantin&1&l, Reveredul H&rati& G*ai tIr4iu e1is'&1ulH S&ut3(ate, 'a1ul de a'tivitate al 5*isiunii9: Biseri'ii e1is'&1ale a estului9 El a ?&st ur*at ?&arte de a1r&1a de instru'Cia &?i'ial+ dat+ lui de e1is'&1ul 1re7edinte, Ale6nader V9 GrinsA&ld) 5*area d&rinC+ este a 8n'e1e 7i de a 1r&*&va un inter'urs 1rietenes' 8ntre 'ele d&u+ %ran7e ale Biseri'ii una a1&st&li'e 7i 'at&li'e9: E1is'&1ul GrinsA&ld a ?&st un &* 'u 1uterni'e '&nvin(eri evan(3eli'e, dar dire'tivele sale au ?&st '&l&rate de & '&n'e1Cie 'ara'teristi' an(li'an+ a relaCiil&r e'u*eni'e9", >use2 se 1are '+ a ?&st Ousti?i'at 8n '&n'lu4iile lui9 5A'easta a redes'3is inter'ursul 'u estul,: el a s'ris Ar3ie1is'&1ului,: este & 'ri4+ in ist&ria Biseri'ii9 Este un val 'are ne-ar 1utea du'e 8nainte sau da'+ 8l 1ierde* ar 1utea s+ ne 4(Irie 7i s+ 'ad+ este n&i 8n l&' s+ ne 1un+ 1e *al9 Unirea 7i disunirea Biseri'ii 1entru se'&le 1&ate de1inde de 8nCele1'iunea 'u 'are a'east+ des'3idere 1r&videnCial+ este an(aOat+9 "," Ln a'east+ 1ers1e'tiv+, 5e1is&dul >al*er: a1are *ai *ult 'a un ?el de aventur+ 1ers&nal+ e6'entri'+, '&l&rat+ adIn' de 'ara'terul individual al &*ului 8n '&nvin(erile 7i *anierele lui 1rivate9 =ilia* >al*er G"$""-"$#.H a ?&st des'ris de unul din 1rietenii s+i 'a 7i un 5@&n aui6&te e''lesial9: El era un &* de 'a1a'it+Ci ne&%i7nuite) ?&arte 8nv+Cat, un intele't 1uterni', st+ruinC+ 8n s'&1, sin'eritate '&ntinu+, dar t&tu7i ?le6i%il 7i &%sitant9 >rin'i1ala sa sl+%i'iune era 5ina%ilitatea sa de a se re'&n'ilia 'u '&ndiCiile unei u*anit+Ci i*1er?e'te 7i 'u instituCiile u*ane9: Ln "$/ >al*er a de'is s+ vi4ite4e Rusia9 El a *ers 8n'uraOat de & s'ris&are latin+ de la 1re7edintele '&le(iului Ma(dalen, venera%ilul @r9 Rut39 S'ris&area a a?ir*at '+ >al*er *er(ea 8n Rusia 'u s'&1ul de a 8nv+Ca d&'trinele 7i ritualurile Biseri'ii 7i s+ 8nveCe rus+9 A ur*at a1&i & a?ir*aCie nea7te1tat+) 5Mai de1arte, v+ 8ntre% 7i '3iar v+ i*1l&r 8n nu*ele lui Hrist&s , 'a t&Ci ar3ie1is'&1ii 7i e1is'&1ii s?inCi 7i 8n s1e'ial sin&dul 'a ei s+-i e6a*ine4e &rt&d&6ia 'redinCei sale 'u & *inte (riOulie 7i da'+ ei v&r (+si 8n ele t&ate 'ele ne'esare inte(rit+Cii adev+ratei 'redinCe *Intuit&are , atun'i s+-l 1ri*eas'+ la 8*1+rt+7ire 'u tainele9:

Ge&r(e T&*lis&n, Ra!ort cu !rivire la o c%l%torie 1 Leva t$ A se vedea >9 E9 S3aA, Co tactele america e, 119 ,< ??9X 7i 1entru & *isiune 5a*eri'an+: *ai 1ri*ar+ a @r9 Hill9 A se vedea @9 @enis&n, O istorie a Lucr%rii 4isio are di Biserica E!isco!al% !rotesta t%, I, NeA ]&rF, "$#", 119 "/! ??9 131 E9 B9 >use2, O scrisoare c%tre Prea =fi #ia sa Ar3ie!isco!ul de Ca tem'ur;, des!re a umite circumsta #e le&ate de criza !reze t% di Biserica e &lez%, O6?&rd, "$/!, 19 ""$9
129 130

124

@u1+ 'u* era de a7te1tat, n+deOdea lui >al*er a ?&st ?rustrat+9 >retenCia sa de a ?i un *e*%ru al %iseri'ii 'at&li'e a ?&st 1ri*it+ 'u ui*ire9 Nu era &are Biseri'a An(liei, 8n 'ele din ur*+ un '&r1 1r&testantT Ln "$,$ 7i "$,. >al*er a s'ris 8n latin+ Intr&du'erea 'el&r trei4e'i 7i n&u+ de arti'&le, 1e 'are s-a str+duit s+ le inter1rete4e 8ntr-un sens 5'at&li'9: >e a'estea le-a &?erit aut&rit+Cil&r ruse7ti 'a 7i & %a4+ 1entru dis'uCiile e'u*eni'e9 Ceea 'e nu t&ate 'ele din a7te1t+rile lui >al*er a ?&st *ulCu*it&r ru7il&r9 Ei au insistat 1e '&n?&r*itatea de1lin+ 8n t&ate d&'trinele 7i nu au '&nsi*Cit s+ as'und+ ?&st de a'&rd s+ as'und+ 8nCelesul a'el&r d&'trine 'are au ?&st a?ir*ate ?&r*al 8n 1eri&ada de se1araCie 8ntre est 7i vest9 >rin'i1alul interl&'ut&r al lui >al*er a ?&st ar3i1re&tul Vasile K&untevi'3, 'are era 7i *e*%ru 8n s?Intul sin&d9 El era (ata s+ ad*it+ '+ di?erenCele d&'trinare 8ntre Biseri'ile &rt&d&6e 7i 'ele an(li'ane, da'+ sun inter1retate 'u* se 'uvine au ?&st in '&nsidera%ile9 T&tu7i, 8n &1inia sa, Biseri'a an(li'an+ a ?&st & '&*unitate se1arat+9 Biseri'a &riental+ a ?&st sin(ura Biseri'+ adev+rat+ 7i &rt&d&6+ 7i t&ate 'elelalte '&*uniuni a deviat de la adev+r9 T&tu7i, din *&*ent 'e 5Hrist&s este 'entrul a t&ate,: & viaC+ 're7tin+ a ?&st 1&si%il+ 8n tru1urile se1arate9 Evident '+ ru7ii au ?&st 8n*+r*uriCi, du1+ 'u* a a?ir*at >al*er,: la idea unei Biseri'i vi4i%ile e?e'tuate din trei '&*uniuni, di?erite 8n d&'trin+ 7i ritualuri 7i ti*1 8n 'e d&u+ dintre ele '&nda*nau 7i anate*ati4au 1e 'eilalCi9 Ln &1inia lui >al*er, te&l&(ii 7i 1relaCii ru7i nu erau del&' si(uri 'u 1rivire la de?iniCia Biseri'ii 'at&li'e vi4i%ile,: dar erau va( li%erali 7i ?&arte 8n(ust (re'i9: >al*er a 8ntIlnit *ulCi &a*eni 'u 'are 1utea dis'uta 1r&%le*ele 1e 'are le 1utea a%&rda a'as+, 8n O6?&rd 7i 8n alte l&'uri9 Ln 'ele din ur*+, el a &?erit un interviu *itr&1&litului Filaret9 A'esta din ur*+ nu 1utea a''e1ta 1resu1&4iCia iniCial+ a lui 1al*er '+ unitatea Biseri'ii 1utea ?i 1+strat+ atun'i 'Ind nu *ai e6ista & unitate de d&'trin+9 5Biseri'a tre%uie s+ ?ie una 8n d&'trin+,: a?ir*a Filaret9 @istin'Cia 8ntre d&(*ele esenCiale 7i &1niile se'undare i se 1are 1re'ar+ 7i ?&arte di?i'il de trasat9 5Li*%aOul v&stru,: i-a s1us Filaret lui >al*er, 5se 1&trive7te se'&lului al 1atrulea999 dar este a?ar+ din '&nte6t 8n stadiul a'tual al lu*ii999 a'u* *ai *ult de'It &ri'Ind este v&r%a de divi4iune9: >rin ur*are a ?&st i*1&si%il s+ a'Ci&n+* 8ntr-un 'a4 individual 8naintea 8ntre%+rii 8ntre relaCia dintre 'ele d&u+ Biseri'i, 'ea An(li'an+ 7i 'ea &rt&d&6+, 'are ?&st deOa se*nalat+ 8n ter*eni (enerali9 Mai *ult, nu a ?&st 8n ni'i un ?el 'lar 8n 'e *+sur+ >al*er 1utea ?i 1rivit 'a 7i un inter1retat&r autenti' al 8nv+C+turii &?i'iale 7i '&n'&*itent s+ stea 8n Biseri'a an(li'an+9 >e s'urt, aut&rit+Cile ruse au re?u4at s+-l 1viveas'+ 1e >al*er 'a 7i *e*%ru al Biseri'ii An(liei 'a 7i *&tiv su?i'ent 1entru a 1retinde t&tul '&*uni'ativ al Biseri'ii Ort&d&6e avInd 8n vedere '+ nu se 1utea ne(&'ia reuniunea 'u un individ 1rivat9 T&tu7i, 1re(+tirea de 1artea rus+ a inau(urat au anu*e ?el de ne(&'ieri9 >al*er s-a 8nt&rs 8n Rusia 8n "$/! 'u ni7te 'redeCiale ?&arte 1uCin 8nt+rite9 Sin&dul rus a re?u4at 8n'+ &dat+ se ne(&'ie4e 8n a'e7ti ter*eni, dar a 1ri*it 'u %u'urie d&rinCa sa de a intra 8n '&*uniune 'u Biseri'a &rt&d&6+9 Identitatea 8n 'redinC+ a ?&st a''entuat+ 'a 7i & 1rere'3i4it+ indis1ensa%il+ a '&*uniunii 7i s-a ?+'ut re?erire la r+s1unsul &?erit de 1atriar3ii esti'i n&n-Our&ril&r 8n "#!,9 >al*er a 1ersistat 7i a 1re4entat & n&u+ 'erere Sin&dului, 8ntre%Ind da'+ un du3&vni' ar tre%ui nu*it 1entru a e6a*ina 're4urile lui 7i a-i ar+ta (re7elile9 >+rintele K&untevi'3 a ?&st nu*it 7i a evidenCiat '+ 8n &1inia sa, anu*ite 'a1it&le din 'ele trei4e'i7i'in'i de arti'&le au ?&st evident &1use d&'trinei &rt&d&6e9 Ln re1li'+, >al*er 7i-a &?erit 1r&1ria e61li'aCie '&n'iliar+ arti'&lel&r 8n 'au4+9 >utea el 125

d&vedii '+ 1+rerile sale 1uteau ?i 1use 8n a'Ciune de aut&rit+Cile res1&nsa%ile ale Biseri'ii '+reia i-a a1arCinutT Ulti*a dat&rie a lui >al*er, 1rin ur*are a ?&st de a a1+ra 1un'tele sale de vedere 'a ni7te 1un'te 'are nu 8i a1arCin nu*ai lui, 'i & e61&4iCie le(iti*+ a d&'trinei An(li'ane 7i s+ asi(ure un anu*e ?el de a1r&%are &?i'ial+9 Met&da sa a ?&st de a re1u%li'a 4arele cate3ism rusesc al lui Filaret 8n li*%a en(le4+, di*1reun+ 'u un a1endi'e lun(, 'are '&nsta 8n s1e'ial din ?ra(*ente din d&'u*entele &?i'iale an(li'ane 7i din lu'r+rile 1re&Cil&r '&ndu'+t&ri, 8ndre1taCi 8n s1re de*&nstrarea e6istenCei din an(li'anis* a unei tradiCii a d&'trinei 'a1a%ile de a se re'&n'ilia 'u 'ererile &rt&d&'7il&r9 Lntre(ul v&lu* a ?&st 1u%li'at an&ni* 8n A%erdeen 8n "$/D su% titlul de O armo izare a doctri ei a &lica e cu doctri a catolic% )i Biserica a!ostolic% a estului$ ",! >al*er 'are era a'u* 'u*va s'e1ti' 'u 1rivire la de de1arte era Biseri'a An(liei s+ ?ie atras+ de ideile lui, sa dus s1re Biseri'a e1is'&1al+, 8n n+deOdea '+ ar 1utea a?ir*a sin&dal & ast?el de d&'trin+ 1e 'are a a?ir*at-& ru7il&r9 Cartea lui >al*er 7i a1elul s+u s-au 8ntIlnit 'u un anu*e r+s1uns din 1artea e1is'&1alienil&r s'&Cieni, dar a ?&st 8n 8ntre(i*e nerealist s+ 1resu1ui '+ Biseri'a 1utea s+-7i 1eri'lite4e relaCiile 'u 8ntre(ul restului C&*unit+Cii An(li'ane venind 8n ?av&area tru1eas'+ a d&'trinel&r 'are nu erau susCinute de *aO&ritatea e1is'&1il&r 7i *e*%ril&r 'redin'i&7i ai Biseri'ii9",, Atitudinea ne(ativ+ a e1is'&1il&r s'&Cieni a venit 'a 7i un *are 7&' '+tre >al*erX du1+ un ti*1 de inde'i4ie (rav+, el a de'is s+ 'aute ad*iterea 8n Biseri'a Ort&d&6+9 O di?i'ultate nea7te1tat+ i-a ?+'ut 1lanurile '&n?u4e9 Validitatea %&te4ului s+u a ?&st 1r&%le*ati4at+ de (re'i, ti*1 8n 'are 8n Rusia a ?&st re'un&s'ut+ ?&r*al9 El nu se 1utea re'&n'ilia 'u & ast?el de disensiune ?la(rant+ 8n a'eia7i '&*uniune 'a 7i & 1r&%le*+ de i*1&rtanC+ 1ri*ar+9 >e de alt+ 1arte, el nu *ai 1utea '&ntinua a?ar+ din 'eea 'e el a 1rivit 'a 7i & '&*uniune vi4i%il+ a Biseri'ii 'at&li'e9 Ln 'ele din ur*+, el s-a al+turat Biseri'ii R&*ei9",/ Ln '&nversaCiile sale 'u aut&rit+Cile e''lesiale ruse >al*er a ?&st 1re&'u1at 8n 1rin'i1al 'u a'ele 1un'te 1arti'ulare ale d&'trinei 'u 'are ne*ulCu*ire a ?&st 1re?erat+ de a e6ista 8ntre d&u+ Biseri'i9 >r&%le*a ulti*+, &ri7i'u*, se re?erea la natura 7i 'ara'terul C&*uniunii A(li'ane 8nse7i9 >entru >al*er a ?&st & 5%ran7+: a Biseri'ii Cat&li'e9 >entru &rt&d&'7i a'east+ 1retenCie a ?&st nea''e1ta%il+ din d&u+ *&tive9 Mai 8ntIi, >al*er 1utea d&vedii '+ anu*iCi indivi4i din Biseri'ile an(li'ane nu Cineau la 5're4urile &rt&d&6e,: 'i '+ a'easta a ?&st 'redinCa 8ntre(ii '&*uniuni9 Ln al d&ilea rInd, &rt&d&'7ii nu erau de a'&rd 'u statutul '&*unit+Cil&r n&n-&rt&d&6e9 @is'uCia s-a 'entrat t&'*ai 1e a'est 1un't 8n '&res1&ndenCa dintre >al*er 7i H&*iaF&v 8n anii "$//-"$</9 H&*iaF&v era lai' 7i nu avea ni'i & 1&4iCie &?i'ial+ 8n Biseri'+9 T&tu7i, in?luenCa lui 're7tea9 S'&1ul s+u era de a adu'e 8na1&i 8nv+C+tura &rt&d&6+ la standardul 1+rinCil&r 7i la e61erienCa Biseri'i vii9 Unitatea Biseri'ii era sursa vi4iunii sale te&l&(i'e9 C3iar Biseri'a era unitate, 5& unitate a 3arului lui @u*ne4eu, tr+ind 8n *ultitudinea 'reaturil&r
O tradu'ere (rea'+ a a'estei '+rCi a ?&st 1u%li'at+ 8n Atena 8n "$<"9 E1is'&1ul Trr&2 de S?Intul Andrei, @unFeld 7i @un%lane au '&nsi*Cit s+ s'rie un 5avertis*ent: 1entru a1elul lui >al*er9 J9 M9 Neales, re(retInd '+ nu se al&'+ *ai *ult+ atenCie '+rCii lui >al*er, a e61ri*at Oude'ata '+ 5ea v-a sta 1r&%a%il 8n ist&ria *ai tIr4ie a Biseri'il&r n&astre, 'a 7i 'el *ai re*ar'a%il eveni*ent 'are a avut l&' de la disru1Cia n&n-Our&ril&r9 ,ia#a )i vreumrile lui Patric? (rro;, +$+$, "$<D, 19 !!/9 134 @es1re e1is&dul re?erit&r la >al*er a se vedea Bi%li&(ra?ia, 8n s1e'ial 'ea 'u nu*ele de >al*er S3aA din O istorie a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9
132 133

126

raCi&nale, 1le'Indu-se i*ediat 3arului9: A'easta este & tain+9 Taina este 8ntru1at+ de1lin 8n Biseri'a vi4i%il+, ist&ri'+9 C&n'e1Cia lui H&*iaF&v era *ai *ult sa'ra*ental+ de'It *isti'+9 Realitatea sa'ra*entel&r, 8n '&n'e1Cia sa, de1indea de 'ur+Cia 'redinCei 7i 1rin ur*are el a e4itat s+ ad*it+ validitatea sau realitatea tainel&r 8n a'ele tru1uri 're7tine 'are se a?lau 8n s'3is*+ 7i er&are9 5Biseri'a uni'+: era 1entru H&*iaF&v identi'+ 'u Biseri'a &rt&d&6+ a estului9 T&'*ai ?iind'+ unitatea Biseri'ii a ?&st 'reat+ de @u3ul 7i nu de & &r(ani4aCie, & s'3is*+, 8n &1inia lui H&*iaF&v ar tr+ia inevita%il unitatea l+untri'+ a Biseri'ii9 Anu*ite le(+turi 8n'+ *ai e6istau , dar ele aveau un ast?el de 'ara'ter '+ nu era 1&si%il+ ni'i & ?&r*ulaCii te&l&(i'+) 5le(at+ de le(+turile 1e 'are @u*ne4eu nu a v&it s+ le des'&1ere ei9: Biseri'a de 1e 1+*Int nu 1&ate atri%ui & Oude'at+ ulti*+ asu1ra 'el&r 'are nu a1arCin a'estui Car'9 Este i*1&si%il de a?ir*at 8n 'e *+sur+ (re7elile au li1sit &a*enii de *Intuire9 >r&%le*a real+ st+ 8n le(+tur+ 'u identitatea Biseri'ii 8nse7i9 Ceea 'e este esenCial ai'i, *ai 8ntIi de t&ate este & 1r&%le*+ de ar*&nie '&*1let+ sau 5& unitate de d&'trin+ des+vIr7it+9: >entru H&*iaF&v, a'esta nu a ?&st 1ur 7i si*1lu un a'&rd intele'tual 'i *ai *ult & unaniti*ate l+untri'+, & 5viaC+ '&*un+: 8n adev+rul 'at&li'9 5Unirile: sunt i*1&si%ile 8n Biseri'a &rt&d&6+ S nu 1&ate e6ista de'It & 5unitate9: A'east+ 5unitate: a ?&st de ?a1t ?rInt+) &''identul s-a se1arate 1e sine de unitate9 Unitatea 1&ate ?i restaurat+ nu*ai 1rintr-& re8nt&ar'ere a 'el&r 'are *ers 1e dru*ul l&r 1r&1riu 8n l&' de la l&'ui 8ntr-& unitate9 5Biseri'a nu 1&ate ?i & ar*&nie a dis'&rdel&rX nu 1&ate ?i & su*+ nu*eri'+ de &rt&d&'7i, latini, 1r&testanCi9 Ea nu este ni*i' de'It da'+ nu este & ar*&nie l+untri'+ a 're4uril&r 7i & ar*&nie e6tern+ a e61resiei9: H&*iaF&v a 're4ut '+ 5tainele au ?&st s+vIr7ite nu*ai 8n sInul Biseri'ii: 7i nu 1uteau ?i se1arate de unitatea de 'redinC+ 7i de 3ar 'are era, 8n inter1retarea sa, 8nse7i ?iinCa Biseri'ii9 VariaCii 8n *aniera 8n 'are Biseri'a Ort&d&6+ a 1ri*it 1e 'ei 1e 'are s-au de'is s+ se al+ture nu re1re4int+ 'u adev+rat & di?erenC+ real+9 Riturile 1&t varia9 Ritualurile 1&t varia, dar 8n &ri'e 'a4 & anu*it+ 5ren&vare: a ritualuril&r '&n?erite a?ar+ din Biseri'a &rt&d&6+ 5au ?&st virtual '&nCinute 8n ritul sau ?a1tul re'&n'ilierii9: A'easta a ?&st s'ris+ 8n 8nainte 'a >al*er s+ se '&n?runte 'u ?a1tul re'&n'ilierii 8n 1r&1riul s+u 'a49 CInd s-a 8ntI*1lat a'est lu'ru, H&*iaF&v 7i-a e61ri*at indi(narea 'u 1ra'ti'a (rea'+, dar a re?u4at s+ ata7e4e & *are i*1&rtanC+ a'estei di?erenCe9 Ln &ri'e 'a4, tre%uia s+ e6iste un anu*e 'a4 de 1ri*+ inter1retare 8n Biseri'+9 >entru H&*iaF&v Biseri'a era real+ t&'*ai 'a 7i & '&*uniune a'tual+ 8n adev+r 7i 3ar, 'are a1arCin inse1ara%il unul altuia9 Cei 'are nu 8*1+rt+7es' a'est lu'ru nu sunt 8n Biseri'+9 Realitatea Biseri'ii este indivi4i%il+9 T&'*ai 8n a'est 1un't 1ri*ul edit&r al s'ris&ril&r lui >al*er G8n rus+H, >+rintele Ale6ander M9 Ivant4&v->lat&n&v, 1r&?es&r de Ist&ria Biseri'ii la Universitatea din M&s'&va a (+sit de 'uviinC+ s+ adau(e & n&t+ de su%s&l 'riti'+9 >e de-a 8ntre(ul, el a 8*1+rt+7it inter1retarea lui H&*iaF&v ?aC+ de Biseri'+, dar nu era 1re(+tit s+ ne(e 1re4enCa 3arului sa'ra*ental 8n '&*uniunile se1arate9 Ivant4&v a studiat la A'ade*ia din M&s'&va 7i a ?&st 1r&%a%il in?luenCat de ideile lui Filaret9 A e6istat & di?erenC+ evident+ 8ntre 'ele d&u+ inter1ret+ri) '&n'e1Cia lui Filaret a ?&st *ai lar(+ 7i *ai '&*1re3ensiv+X H&*iaF&v a ?&st *ult *ai 1re'aut 7i *ai re4ervat9 A*%ele inter1ret+ri 8n'+ '&-e6ist+ 8n Biseri'a Ort&d&6+, di*1reun+ 'u re4ultatele di?erite de a%&rdare a 1rin'i1alei 1r&%le*e e'u*eni'e9",<
S'ris&rile lui H&*iaF&v '+tre >al*er au ?&st *ai 8ntIi 1u%li'ate 8n rus+, 8n Pravoslav oe O'orze ie G5Al*ana3ul &rt&d&6:H "$D., 'u n&te de >+rintele A9 M9 Ivant4&v- >lat&n&v9 Te6tul de1lin 8n en(le4+ a1are
135

127

A%&rdarea lui >al*er ?aC+ de Biseri'a rus+ a ?&st & *i7'are 1rivat+ 7i 1ers&nal+9 T&tu7i nu a e7uat s+ ridi'e interes 8n Biseri'a An(li'an+ 8ntre ru7i9 La 1ri*a 1le'are din Rusia 8n "$/! i s-a s1us de 1r&'urat&rul 7e? al S?Intului Sin&d, C&ntele >ratass&v, '+ un n&u 'a1elan a ?&st nu*it 8n Biseri'a Rus+ din L&ndra, 'are era 'a1a%il s+ 8nveCe & li*%+ 7i s+ studie4e 1re&Cia an(li'an+9 Ln "$/, Reverendul Eu(eniu >&1&v, un a%s&lvent de la A'ade*ia Te&l&(i'+ din SanF >etersur(, a ?&st trans?erat din C&1en3a(a la L&ndra 7i a '&ntinuat s+ sluOeas'+ a'&l& 1In+ la *&artea sa 8n "$#<9 >+rintele >&1&v a &%i7nuit s+ tri*it+ ra1&arte 1eri&di'e S?Intului Sin&d 'u 1rivire la a?a'erile e''lesiale din An(lia 7i s+ sta%ileas'+ le(+turi strInse 'u ni7te lideri Biseri'e7ti de 1ri* ran(, in'lusiv >use2 7i NeA*an9 @in ne?eri'ire, a'este ra1&arte au ?&st 1u%li'ate nu*ai 1arCial, la *ulCi ani du1+ *&artea aut&rului 7i nu*ai 8n rus+9 >+rintele >&1&v *ai 8ntIi a avut n+deOdi de unire, dar 7i-a s'3i*%at atitudinea 8n anii 'are au ur*at9 ",D S-a sta%ilit anu*ite le(+turi 8ntre O6?&rd 7i M&s'&va 7i 1r&?es&rii te&l&(i'i 7i studenCii din M&s'&va &%i7nuiau s+ '&n?runte *anus'risele (re'e7ti ale >+rinCil&r din Bi'lioteca P%ri #ilor$ Ai'i nu e6istau '+rCi des1re an(li'anis* ne?&l&site, aduse de >al*er 8n Rusia 7i 1re4entate de el A'ade*iei din SanF >etes%ur(9 Unul dintre studenCi a ?&st s?+tuit s+-7i s'rie te4a des1re an(li'anis* '&*1arat 'u &rt&d&6ia, a1arent 1e %a4a *aterialel&r &?erite de >al*er9 ",# Ln a*%ele C+ri au e6istat (ru1uri interesate sin'er de a!ro!ierea 8ntre Biseri'ile res1e'tive9 J&3n Mas&n Neale,9 >rin studiile sale ist&ri'e 7i 1rin tradu'erile sale a te6tel&r litur(i'e a ?+'ut *ai *ulte de'It &ri'ine alt'ineva 1entru de4v&ltarea ideil&r sale9 Ln "$<", 'Ind re1er'usiunile 'ele%rului 'a4 G&r3a* erau 1e 1un'tul 'ul*inant, s-a ?+'ut & 8n'er'are de a a%&rda Biseri'a Rusiei 'u s'&1ul de a se'uri4a re'un&a7terea unui (ru1 de an(li'ani 'are '&nte*1la retra(erea din Biseri'a sta%ilit+ deOa9 @e7i a'est lu'ru nu a ?&st 8n ni'i un ?el & *i7'are e'u*eni'+, 'Iteva 1un'te din 1r&ie't erau de interes9 Ba4a 1r&1us+ de reuniune a ?&st de a in'lude re'un&a7terea 'el&r 7a1te Sin&ade E'u*eni'e, Cate3is*ul rus 'a 7i & su%liniere a d&'trinei 7i res1in(erea 8nv+C+turil&r luterane 7i 'alvine9 Le(+turile 'u Biseri'a rus+ se a7te1tau a ?i nu*ai te*1&rare9 Ritualurile an(li'ane 7i ?&r*ulele dev&Ci&nale tre%uiau 1+strate 7i li*%a en(le4+ tre%uia ?&l&sit+9 Sin&dului i s-a 'erut s+ investi(3e4e 1r&%le*a rInduielii an(li'ane 7i 8n eventualitatea unei de'i4ii ?av&ra%ile, 'are era de a7te1tat, s+ '&n?ir*e 'lerul la & dedi'are 1ers&nal+9 S'3e*a nu a dus ni'+ieriX dar 1er*ite & &are'are evidenC+ a unui interes 'res'Ind 8n anu*ite 1+rCi 1entru & le(+tur+ *ai inti*+ 'u estul &rt&d&69 ",$ As&'iaCia 1entru >r&*&varea Unit+Cii Cre7tinis*ului a ?&st ?&ndat+ 8n "$<#, 'u intenCia de a unii 58ntr-& le(+tur+ de ru(+'iune ne8n'etat+: r&*an& 'at&li'ii, (re'ii 7i an(li'anii9",. Ln+lCarea Biseri'ii Orientale a ?&st 'reat+ 8n "$#,, la iniCiativa lui J&3n Mas&n Neale 7i a d&i 1re&Ci &rt&d&'7i 'are au ?&st 8n '&*itet 8n'+ de la 8n'e1ut S 1+rintele >&1&v 7i ar3i*andritul (re' C&nstantin Strat&ulias9 Me*%rii '&ndu'+t&ri an(li'ani au ?&st Neale, Ge&r(e =illia*s 7i H9 >9 Lidd&n9 =illia*s a 1etre'ut 'ICiva ani 8n Ierusali* 'a 7i
8n BirF%e'F, Rusia )i Biserica e &lez%$ 136 5S'ris&ri '+tre Reveredul E9 J9 >&1&v des1re Mi7'+rile Reli(i&ase din An(lia: au ?&st 1u%li'ate de L9 Br&dsFi 8n 7ristia is?oe C3te ie G5Le'turi 're7tine,:H a1rilie, *ai iunie ". / 7i iunie, Iulie, se1te*%rie ". < Gele a'&1er+ 1eri&ada dintre "$/! 1In+ 8n "$D!H '&n?&r* dease*enea 5Materialele 1rivit&are la 1r&%le*a Biseri'ii An(li'ane,: '&nsistInd din n&te 7i s'ris&rile 1+rintelui >&1&v 7i a >+rintelui Vassiliev G'a1elanul rus de la >arisH 8n "$D,-D<, din a'ela7i *a(a4in, Iulie-Au(ust "$.#9 137 Studentul a devenit *ai tIr4iu 'a1elanul rus din Stutt(art, >+rintele J9 J9 Ba4ar&v9 138 >+rintele Eu(en >&1&v '+tre 1r&'urat&rul Be?, C&ntele >ratass&v, 73ristia ?oe C3te ie, Mai Iunie, ". /9 139 A se vedea *ai de1arte 'a1it&lul vi, 119 !#$ ? din O istorie a 4i)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9

128

'a1elanul e1is'&1ului an(li'an de a'&l&9 Bine'un&s'uta sa 'arte des1re n&n-Our&ri 8n relaCiile l&r 'u estul, 8n 'are s-au 1u%li'at 8n en(le4+ 1entru 1ri*a dat+ t&ate d&'u*entele relevante, a ?&st ?+r+ 8nd&ial+ le(at+ de n&ile sIr(uinCe e'u*eni'e9 Neale nu a avut ni'i&dat+ &'a4ia de a vi4ita C+rile esti'e9 @ar Lidd&n a *ers 8n Rusia 8n "$#D a ?+'ut un s'urt interviu 'u Filaret la s'urt ti*1 du1+ *&artea sa 8n a'ela7i an 7i a ?&st adIn' i*1resi&nat de t&t 'eea 'e a v+4ut 8n Rusia9 5Si*Cul 1re4enCei lui @u*ne4eu S a su1ranaturalului S 8*i 1are '+ 1enetrea4+ viaCa ruseas'+ *ult '&*1let de'It &ri'e alt+ Car+ &''idental+9:"/ >ri*atul Biseri'ii e1is'&1ale din S'&Cia, R&%ert Eden, E1is'&1 de M&ra2, R&ss 7i Cait3eness a vi4itat Rusia 8n "$DD 7i a avut un dial&( 'u Mitr&1&litul Filaret9 Interesul s+u era 8n s1e'ial 'u 1rivire la inter'&*uniune, 'a ?iind distins+ sau '3iar &1us+ reuniunii9 A'ea inter'&*uniune tre%uia restaurat+ 'are 5e6istat 8ntre *e*%rii %iseri'il&r inde1endente 8n'+ din 1ri*ele 4ile ale 're7tinis*ului9: >reOudi'iile tre%uiau s'3i*%ate 7i & sta%ilit+ & 8nCele(ere *utual+ 8ntre e1is'&1ii di?eritel&r Biseri'i9 Nu s-a luat 8n '&nsiderare ni*i' alt'eva9"/" @&%Indirea insulel&r Aleiute 7i a Alsa'ei de la Rusia 8n "$D# de '+tre Statele Unite 7i trans?erul s'aunului e1is'&1al de la SitFa la San Fran'is'&, a adus Biseri'a e1is'&1al+ din Statele Unite 8n '&nta't dire't 'u Biseri'a din Rusia9 Este 'uri&s s+ a?l+* '+ atun'i 'Ind 8n le(+tur+ 'u (&ana du1+ aur din Cali?&rnia, un nu*+r '&nsidera%il de an(li'ani sau sta%ilit a'&l&, 8ntre%area 1&ate ?i ridi'at+ da'+ ei au a1elat la e1is'&1ul rus din a'ele l&'uri de'It la ni7te e1is'&1i an(li'ani retra7i din statele esti'e 1entru aOut&r 7i aut&ritate 7i s+ se nu*eas'+ ast?el Biseri'a din Cali?&rnia9 La C&nvenCia (eneral+ a Biseri'ii E1is'&1ale din "$D!, unul dintre de1utaCi, @r9 T3rall, a ridi'at a'east+ 1r&%le*+9 Era, a?ir*a el, de d&rit s+ n&*inali4+* un '&*itet s1e'ial de 'er'etare 7i '&res1&ndenC+, 'are tre%uia 1re4entat aut&rit+Cil&r &rt&d&6e 1retenCiile Biseri'ii E1is'&1ale >r&testante 'a 7i & 1arte din Biseri'a 'at&li'+ 7i ast?el 'ali?i'at+ s+ 87i asu*e & (riO+ de ru7ii din aria >a'i?i'ului9 O '&*isie, 5C&*itetul Rus&-(re',: a ?&st nu*it avInd & aut&ritate li*itat+, 1entru a '&nsidera e61edienCa '&*uni'+rii 'u Biseri'a rus&-(rea'+ des1re a'est su%ie't: 7i de a ra1&rta a'este lu'ruri ur*+t&arei C&nvenCii Generale9 @ele(aCii a*eri'ani s-au &1rit 8n An(lia 8n dru*ul l&r s1re est 7i au dis'utat 'u %ritani'ii9 Anu*ite '&nsultaCii s-au Cinut 'u e61erCii ru7i, >+rintele >&1&v 7i >+rintele I&si? Vassiliev, 'a1elanul rus din >aris, 'are a ?&st invitat t&'*ai 1entru a'est s'&19 >r&%le*a 8n dis'uCie a ?&st inter'&*uniune, i9 e9, re'un&a7terea *utual+ a rInduielii an(li'ane de '+tre &rt&d&'7i9 A devenit 'lar '+ Biseri'a esti'+ nu v-a intra 8n ni'i un ?el de '&*uniune ?&r*al+ 'u rInduielile an(li'ane, de'It nu*ai da'+ anu*ite s'3i*%+ri v&r ?i e?e'tuate 8n ?&r*ularele an(li'ane9 Biseri'a An(liei era 'u (reu 8n 1&4iCia de a ?a'e vre-& s'3i*%are9 Se s1era '+ a*eri'anii, *ai 1uCin le(aCi de tradiCie 7i li%eri de le(+tura Statului, v&r *er(e 8nainte 7i v&r 'erea un 1re'edent9 Unul din dele(aCia a*eri'an+, @r9 P&un( a vi4itat Rusia 8n "$D/ 7i a ?&st 1ri*it de *itr&1&liCii de SanF >etes%ur( GIsid&rH 7i M&s'&va9 Sind&ul rus nu era 1re(+tit s+ *ai ?a'+ alCi 1a7i, dar a re'&*andat un studiu *ai detaliat 'u un 'ara'ter *ai *ult in?&r*al9
I&an O'atavius J&3ns&n, ,ia#a )i scrisorile lui He r; Parr; Liddo , L&ndra, ". /, 19 " ?9 Lui =9 Bir(3t el i-a s'ris des1re sluO%e) 5e6ista & ar&*+ a se'&lului al 1atrulea 'u 1rivire la t&t 'e era a'&l&9: 141 Ve4i 1re?aCa e1s'&1ului la tradu'erea en(le4+ a lui @9 A9 T&lst&i, Rom/ ismul 1 Rusia* u studiu istoric, L&ndra, "$#/, I, 119 viii ?9, 7i R9 Eden, Im!resii di trBo vizit% rece t% 1 Rusia$ O scrisoare des!re i tercomu iu ea cu Biserica ortodo8% estic%, L&ndra, "$D#9
140

129

Filaret a ?&st dis1us ?av&ra%il dar a anti'i1at ne8nCele(erile dintre lai'iX e1is'&1ii 7i 'ei 8nv+CaCi au 8nCeles 1r&%le*a, dar, du1+ 'u* a 8nre(istrat P&un( 'uvintele sale, 5di?i'ultatea v-a ?i 'u &a*enii9: A ?&st & re*ar'+ 1ertinent+X 8n &1inia lui Filaret, evident, reunirea sau 1m!%carea nu 1utea ?i 8nCeleas+ nu*ai 'a 7i un a't al iera3iei, 'i 1resu1unea un anu*it ti1 de anti'i1are a tru1ului (eneral al 'redin'i&7il&r9 El a avut unele di?i'ult+Ci 'u 1rivire la validitatea RInduielil&r An(li'ane9 Ln 'ele din ur*+, el a su(erat 'in'i 1un'te 1entru un stadiu *ai detaliat) G"H 'ele Trei4e'i7in&u+ de arti'&le 7i 1&4iCia l&r d&'trinar+X G!H 'lau4a <ilio:ue 7i l&'ul ei din 're4X G,H su''esiunea a1&st&li'+X G/H S?Inta TradiCieX G<H d&'trina tainel&r, 8n s1e'ial d&'trina eu3aristi'+9 S-a de'is '+ un s'3i*% de *e*&randu*uri te&l&(i'e tre%uia aranOat 8ntre '&*isiile ruse 7i an(li'ane9 C&n'&*itent, interese '&*une 8ntre Rusia 7i A*eri'a 8n aria 1a'i?i'+ au ?&st a''entuate, in'lusiv sIr(uinCele *isi&nare ale a*%el&r naCiuni9 @ele(aCii a*eri'ani au ?av&ri4at 1lanul de a sta%ilii & e1is'&1ie rus+ 8n San Fran'is'& 7i dease*enea & 1ar&3ie rus+ 8n NeA P&rF9 "/! Un ra1&rt lun( des1re a'este ne(&'ieri a ?&st 1re4entat de C&*itetul Rus&-(re' C&nvenCiei Generale 8n "$D<9 S-a de'is s+ i se e6tind+ *isiunea 7i s+ ?ie 8*1uterni'it s+ '&res1und+ 'u aut&rit+Cile tutur&r Biseri'il&r Esti'e 7i de a se'uri4a 8nr&laCiile de *ai tIr4iu9 A devenit 'lar '+ Biseri'a nu era 1re(+tit+ de ni'i un alt ?el de ne(&'ieri9 "/, Ln ur*+t&rii trei ani s-au dis'utat 1e lar( di?erite 8ntre%+ri 8n s1e'ial 'ea 'u 1rivire la Cre4ul de la Ni'ea9 Un ra1&rt '&*1re3ensiv des1re ne(&'ieri a ?&st 1re4entat C&nvenCiei Generale a Biseri'ii E1is'&1ale 8n "$D$9 1r&s1e'tele 1+reau a ?i ?av&ra%ile 7i nu s-a des'&1erit ni'i un ?el de %arier+ insu1&rta%il+9 >rin'i1ala 1r&%le*+ r+*Inea 'ea a &rdinel&r9 S-a su(erat '+ sin&dul rus v&ia s+ tri*it+ dele(aCi s+ investi(3e4e 1r&%le*a9 Inter'&*uniunea tre%uia inter1retat+ du1+ 'u* s-a a?ir*at 8n '&*isia te&l&(i'+ a C&nv&'+rii de la Canten%ur2 8n "$D#, 'a 7i & 58n'un&7tinCare *utual+ '+ Biseri'ile 'are sunt una 8n 1&sesiunea adev+ratului e1is'&1at, una 8n taine 7i una 8n 're4, sunt, 1rin a'east+ uniune 8n @&*nul n&stru al tutur&r, le(ate s+ 1ri*eas'+ una 1e alta la '&*uniune de1lin+ 8n ru(+'iune 7i taine 'a 7i *e*%rii ai a'eia7i Fr+Ciet+Ci a 'redinCei9 "// Un an *ai tIr4iu Ar3ie1is'&1ul de Canten%ur2 GTaitH l-a a%&rdat 1e >atriar3ul E'u*eni', 'erIndu-i 8n '&n?&r*itate 'u re'&*and+rile '&*itetului de inter'&*uniune a C&nv&'+rii de la Canten%ur2, s+ 1er*it+ an(li'anil&r 'are *&r 8n est s+ ?ie 8n*&r*IntaCi 8n 'i*itirele &rt&d&6e 7i s+ li se '&n?ere & 8n*&r*Intare 'leri'il&r &rt&d&'7i9 O '&1ie a C+rCii de Ru(+'iune C&*un+ 8n Grea'+ a ?&st ad+u(at+ la s'ris&are9 Cererea ar3ie1i's&1ului ?&st &?erit+ de 1atriar3, Gri(&rie VI, 'are 8n a'ela7i ti*1 a ridi'at anu*ite di?i'ult+Ci 'u 1rivire la 'ele Trei4e'i7in&u+ de Arti'&le9 "/< Cel *ai interesant e1is&d din ne(&'ierile a'el&r vre*uri a ?&st vi4ita ar3ie1is'&1ului de Ci'lade, Ale6andru LiFur(&s 8n An(lia 8n "$D. 7i "$# 9 El a venit 8n An(lia 'u s'&1ul de a s?inCii n&ua Biseri'+ (rea'+ din Liver1&&l9 Ge&r(e =illia*s a
A'easta a ?&st sta%ilit+ *ai tIr4iu 8n "$# , dar s-a 8n'3is 8n "$$,9 Materialul rus 'u 1rivire la a'est e1is&d) s'ris&ri a di?eritel&r 1ers&ane '+tre Filaret, 8n =crisorile !erso alo clerice )i laice c%tre mitro!olitul <ilaret al 4oscovei DPDWBDP\M, ed9 A9 L9 Lv&v, SanF >eters%ur(, ". $, 119 ".! ?9, ,/!?9, ,/.?9, D!,?9, Me*&randu*ul lui Filaret din Colec#ia come tariilor )i re!licilor, v, 119 <,# ??9X a?ir*aCia lui des1re &rdinele an(li'ane 8n Pravoslav oe O'oz ie, "$DD9 144 Tur alul 5 ce!erilor di DP\P, 119 "/$, "D., !<D, !<$ ?9, !D#, /!"?9, /$/ ?9 145 Tur al, et', "$#", ra!ortul comitetului u it, 119 <D/ ??9 C?9 Kar*iris, Ortodo8ia, et', 119 ,,! ?9 Re(retatul Ar3ie1is'&1 Ger*an&s a 1rivit a'east+ a'Ciune 'a 7i 51ri*ul 1as 8n s1re 1m!%carea Biseri'il&r 8n *aterii 1ur e''lesiale9: Ve4i Estul cre)ti , v&l9 K, N&9 ", ".!., 19 !,9
142 143

130

a'tivat 'a 7i (3idul 7i inter1retat&rul s+u9 >&4iCia te&l&(i'+ 1ers&nal+ a ar3ie1is'&1ului LiF&ur(&s a ?&st destul de t&lerant+, tre'utul s+u '+rtur+res' ?iind (er*an 7i 8n 1ri*ii s+i ani 'a 7i 1r&?es&r la Universitatea din Atena el s-a '&n?runtat 'u anu*ite di?i'ult+Ci din 'au4a &1iniil&r sale lar(i9 Ln ti*1ul 7ederii sale 8n An(lia s-a &r(ani4at & '&n?erinC+ 8n El2, 8n 'are t&ate 1un'tele de a'&rd 7i de4a'&rd 8ntre 'ele d&u+ '&*unit+Ci au ?&st anali4ate siste*ati'9 Sin(urul 1un't 8n 'are ni'i un ?el de re'&n'iliere 8ntre 'ele d&u+ 1&4iCii nu s-a 1utut &%Cine a ?&st 'lau4a <ilio:ue$ Ar3ie1is'&1ul a insistat 1e *utarea lui ne'&ndiCi&nal+9 Au ur*at a1&i alte t&1i'i '&ntr&versiale S nu*+rul 7i ?&r*a tainel&r, d&'trina eu3aristi'+, 1&4iCia 1re&Ciei 7i a d&ua '+s+t&rie a e1is'&1il&r, inv&'area s?inCil&r 7i ru(+'iunile 1entru 'ei 1le'aCi, ?&l&sirea i'&anel&r 7i 1r&%le*ele le(ate de aut&ritatea 'elui de al 7a1telea sin&d e'u*eni'9 O anu*it+ *+sur+ de 8nCele(ere & ?&st ne(&'iat+, dar ar3ie1is'&1ul a a1+rat 'u t+rie 1un'tul de vedere &rt&d&69 El a ?inali4at '+ 8n &1inia sa Biseri'a An(liei era & Biseri'+ 'at&li'+ s+n+t&as+, ?&arte ase*+n+t&are 'u a n&astr+: 7i '+ 1rin ni7te dis'uCii 1rieten&ase se 1utea aOun(e la & unire 8ntre 'ele d&u+ Biseri'i9: Nu a e6istat ni'i & dis'uCie 'u 1rivire la d&'trina Ci rInduiala Biseri'ii 7i nu s-a ?+'ut ni'i & 8n'er'are de a de?inii unirea 1r&s1e'tiv+ sau re'un&a7terea *utual+9 Ar3ie1is'&1ul a ra1&rtat Sin&dului Gre'iei des1re vi4ita 7i ne(&'ierile lui9 "/D C&nvenCia A*eri'an+ General+ din "$#" a luat 'un&7tinC+ de a'este n&i de4v&lt+ri 7i a de'is s+ '&ntinue a'tivit+Cile C&*itetului Rus&-(re'9 Se1araCia unui (ru1 '&nsidera%il de veter& 'at&li'i de R&*a 8n 1r&testul 8*1&triva de'retel&r Sin&dului de la Vati'an au 1r&v&'at Biseri'ile Ort&d&6e s+ ?&r*e4e & &1inie 'u 1rivire la statutul e''lesial al n&ului tru1 7i 'a atitudinea s+ ?ie luat+ 'u 1rivire la a'east+ *in&ritate 'at&li'+ ne'&n?&r*at+ 8n vest9 Ln le(+tur+ 'u a'est lu'ru nu*ele lui Fran4 Baader tre%uie s+ ?ie *enCi&nat 8n'+ &dat+9 Interesul s+u 8n Biseri'a Oriental+ a datat din ni7te ti*1uri *ai re'ente9 Ln anii "$, el a tre%uit s+ '&nsidere t&at+ 1r&%le*a 8n'+ &dat+, 8n '&nte6tul unei re4istenCe 'res'Inde a tendinCei ultra*&ntan+ a (Indirii 7i a 1ra'ti'ii9 5Cat&li'is*ul: a ?&st ?rInt 8n'+ de la se1araCia estului de vest 7i 8n est ?&st Cinut+ 7i '&ntinuat+ adev+rata 1&4iCie 'at&li'+9 Biseri'a esti'+ a avut *ulte de '&ntri%uit la reinte(rarea 1r&s1e'tiv+ a vieCii Biseri'ii9 Baader 7i-a su*ari4at ideile 8n 'artea Catolicismul estic )i cel vestic 1u%li'at+ 8n "$/"9"/# a'east+ 'arte a ?&st des'ris+ re'ent Gde @r9 Ernst Ben4H 'a 7i 'ea *ai *are s'riere e'u*eni'+ a se'&lului al KIK-lea9 Ar ?i di?i'il s+ a?l+* 8n 'e *+sur+ a e6er'itat & in?luenC+ dire't+ asu1ra 'er'uril&r *ai lar(i9 Ln anii i*ediat ur*+t&ri ai Sin&dului de la Vati'an a e6istat & nelini7te 'res'Ind+ 8ntre 'leri'i r&*an& 'at&li'i, 8n s1e'ial 8n FranCa9 Ln "$D" un 1re&t ?ran'e4 8nv+Cat, A%atele Guett[e, a '+rui Istoria Bisericii Ortodo8e di <ra #a a ?&st ad+u(at+ la inde6, s-a al+tura Biseri'ii Ort&d&6e din >aris 7i a devenit ata7at al 'a1elei a*%asadei ruse9 Ln '&&1erare 'u 'a1elanul rus, >+rintele I&si? Vasiliev, Guett[e a ?&ndat *a(a4inul dedi'at 'au4ei re?&r*ei 7i reuniunii, U irea cre)ti % 'are a avut *ult+ vre*e & 'ir'ulaCie a*1l+ 8n O''ident9 Mai 8ntIi Gutt[e a ?&st interesat de '&&1erarea 'u an(li'anii, dar *ai trI4iu a devenit a*arni' &stil l&r9 El a 1rivit & re8nt&ar'ere la 'redinC+ 7i la 1ra'ti'a Biseri'ii
G9 =illia*s, O colec#ie de docume te 1 !ri ci!al cu !rivire la vizita lui Ale8a dru, Ar3ie!isco! de =aros )i (e os, 1 A &lia 1 DPMO, L&ndra, "$#DX @9 Balan&s, 5Ar3ie1is'&1ul A9 LiF&ur(&s,: 8n (3eolo&ia, v&l9 ", ".!, 119 "$ -./9 147 >entru titlul de1lin (er*an al '+rCii 7i din alte *ateriale a se vedea Bi%li&(ra?ia din O istorie a 4i)c%rii Ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9
146

131

1ri*are 7i reuniunea 'u estul 'a 7i sin(ura 'ale de s'+1are din i*1asul r&*an9 Lntr-un anu*it sens, a'est 1un't de vedere a ?&st & anti'i1are a *i7'+rii 'at&li'e de *ai tIr4iu9 Un alt nu*e 'are *erit+ s+ ?ie *enCi&nat 8n le(+tur+ 'u a'est lu'ru este 'el al lui I&si? J9 Over%e'F, 'are a 1u%li'at 8n anii "$D un nu*+r de %r&7uri 7i 1a*?lete 8n (er*an+, latin+ 7i en(le4+, a1+rInd nu nu*ai & 8nt&ar'ere la Ort&d&6ie, 'i 7i & resta%ilire a Biseri'ii Ort&d&6e 8n O''ident9 Over%e'F G"$!"-". <H a ?&st &ri(inal 1re&t R&*an&'at&li' 8n'+ din ti*1ul ?a'ult+Cii de te&l&(ie din B&nn9 El a 1+r+sit Biseri'a r&*an&'at&li'+ 7i a *i(rat 8n An(lia, unde a r+*as 1In+ la s?Ir7itul 4ilel&r9 Ln "$D< el s-a al+turat '&*uniunii ruse7ti din L&ndra 'a 7i lai'9 @ar era un 1lan *ai lar( 8n *intea sa9 El se a7te1ta la & se'esiune a unui (ru1 '&nsidera%il de 1re&Ci 7i lai'i din as'ultarea r&*an+ 8n viit&rul a1r&1iat 7i era 1re&'u1at sin'er 'u 1r&%le*a restaur+rii unui 'at&li'is* &rt&d&6 8n vest9 Reunirea 'u estul a ?&st 1rivit+ 'a sin(ura s&luCie 1&si%il+ dar a d&rit s+ 1+stre4e ritualul &''idental, t&ate &%i'eiurile 7i tradiCiile &''identale 'are 1uteau ?i '&*1ati%ile 'u 'redinCa 7i 'an&anele estului &rt&d&69 El 7i-a ?&r*at un 1lan a*%iCi&s 1entru & &rt&d&6ie a unui rit &''idental, &are'u* 1aralel 'u ritul GuniatH esti' 'at&li'9 Un a1el ?&r*al a ?&st 1re4entat Sin&dului rus G7i 1r&%a%il 1atriar3atului e'u*eni'H 8n "$D. 7i 8n "$# 7i 8n "$#" Over%e'F a vi4itat Rusia9 O s'3iC+ 1r&vi4i&nal+ a ritului 1r&1us a ?&st 1re(+tit de Over%e'F, a6at 8n s1e'ial 1e ritualul *&4ara%i'9 Ln 1rin'i1iu, S?Intul Sin&d a ?&st 1re(+tit s+ a1r&%e s'3e*a, dar de'i4ia ?inal+ a ?&st a*Inat+ 8n le(+tur+ 'u de4v&lt+rile ulteri&are a ve'3ii *i7'+ri 'at&li'e9 Sin&dul a ?&st ner+%d+t&r s+ de?ineas'+ da'+ e6istau un nu*+r su?i'ent de &a*eni 8n &''ident 1re(+tiCi s+ se al+ture dis'uCiei 8n 'au4+9 S'3e*a a ?&st 8n*Inat+ 1atriar3ului e'u*eni' 8n a'ela7i an Gsau 8n "$#!H, dar nu*ai 8n "$$" G7i du1+ vi4ita 1ers&nal+ a lui Over%e'F 8n ?anarH a ?&st dus+ la 8nde1linire a'Ciunea9 A ?&st nu*it un '&*itet 'are s+ e6a*ine4e 1r&ie'tul9 El a ra1&rtat ?av&ra%il 8n "$$! 7i 1atriar3ul 7i-a dat a1r&%area sa 're4Ind '+ 7i 'elelalte Biseri'i au ?&st de a'&rd9 Se 1are '+ Sind&ul Biseri'ii Gre'iei a 1r&testat9 T&at+ s'3e*a s-a ales 'u ni*i' 7i a ?&st a%and&nat+ ?&r*al 8n "$$/ de sin&dul rus, la s?atul n&ului 'a1elan rus >+rintele >&1&v9 A e6istat un evident ele*ent ut&1i' 8n s'3e*+ 'are a e7uat s+ ralie4e un nu*+r '&nsidera%il de aderenCi9 T&tu7i, nu era d&ar un vis ?antasti'9 >r&%le*a ridi'at+ de Over%e'F a ?&st 1ertinent+, '3iar da'+ 1r&1riul r+s1uns a ?&st '&n?u49 Vi4iunea sa a ?&st 'ea a unui 'at&li'is* &ri(inal 1ri*itiv restaurat 8n est 'u aOut&rul 7i 8n '&*uniune 'u Biseri'ile &rt&d&6e ale estului, 'are nu au ?&st ni'i&dat+ 8n i*1li'ate 8n variaCiile estului9 A ?&st denunCat+ 'a 7i 5un 1r&'edeu s'3is*ati' 7i 'a 7i si*1l+ '&1ie a a(resiunil&r ne'at&li'e 7i ne'an&ni'e ale Biseri'ii R&*ei9: A ?&st des'ris 'a & 8n'er'are de a sta%ilii 5& n&u+ Biseri'+,: 'u &%ie'tul e61res de a 'rea 1r&4eliCi, 58n Ourisdi'Cia e1is'&1atului an(li'an9: >e de alt+ 1arte, Over%e'F a ?&st sus1e'tat de 'ei 'are nu 87i 1uteau i*a(ina &rt&d&6ia 'at&li'+ 8n '&*1ania unui rit vesti'9 A'easta a ?&st atitudinea unui *i' (ru1 de &rt&d&'7i en(le4i '&ndu7i de 1+rintele Ti*&t2 Hat3erl29 A'est &* a ?&st 1ri*it 8n Biseri'a &rt&d&6+ din L&ndra 8n "$<D 1rin 5re%&te4are: 7i a ?&st 3ir&t&nit 1re&t &rt&d&6 8n "$<D la C&nstantin&1&l 8n "$#"9 El avea & *i'+ '&*unitate 8n =&lver3a*1t&n9 ]elul s+u *isi&nar a ?&st denunCat 1atriar3ului de la C&nstantin&1&l 7i i-a ?&st inter4is ?&r*al de '+tre 1atriar3at 5s+ 'ree4e un sin(ur *e*%ru al Biseri'ii an(li'ane,: avInd 8n vedere '+ & ast?el de a'Ciune avea s+ su%*ine4e & s'3e*+ *ai lar(+ de reunirii e''lesiale9 Se 1are '+ a'east+ inter4i'ere a intenCiil&r lui Hat3erl2 a ?&st 'au4a 1entru 'are s-a al+turat 132

Biseri'ii ruse9 El nu avea ni'i un ?el de si*1atie ?aC+ de 1lanul lui Over%e'F9 El d&rea 1ur 7i si*1lu nu*ai &rt&d&6ia esti'+, 1r&%a%il 'u ?&l&sirea en(le4ei 'a 7i li*%+ de 'ult9 Ln Rusia 1r&ie'tul lui Over%e'F a ?&st susCinut 'u 1utere de >r&'urat&rul 1rin'i1al al S?Intului Sin&d, C&ntele @*itr2 A9 T&lst&i, un &1&nent ?er* al 1retenCiil&r r&*ane 7i aut&rul '+rCii des1re Roma ismul 1 Rusia$"/$ Interesul 7i si*1atia lui T&lst&i au ?&st 1r&%a%il deter*inate de '&nsideraCii n&n-te&l&(i'e9 T&at+ s'3e*a 1&ate ?i 8nCeleas+ de1lin nu*ai 8n '&nte6tul intri(atei situaCii ist&ri'e din Eur&1a din anii 'are au ur*at Sin&dului de la Vati'an9 >r&%le*ele e''lesiasti'e nu 1uteau ?i se1arate de 1&liti' 7i d&(*a de la Vati'an avea evidente i*1li'aCii 51&liti'e9:"/. N+deOdea de reunire a ?&ste e61ri*at+ 'lar de Mani?estul de la Mbni'3 al (ru1ului (er*an veter& 'at&li' 8n iunie "$#" 8n ti*1 'e reunirea 'u Biseri'a &riental+ (rea'+ 7i rus+ a ?&st *enCi&nat+ 8n 1r&(ra*ul 1ri*ului C&n(res ve'3i 'at&li', Ci nut 8n Mbni'3 8n Se1te*%rie al a'eluia7i an9 S'&1ul 7i 1rin'i1iul 'are (3ida n&ua *i7'are a ?&st re?&r*a Biseri'ii 8n du3ul Biseri'ii 1ri*are9 Un vi4itat&r &rt&d&6 a ?&st 1re4ent la '&n(res, 1r&?es&rul J9 Ossin de la A'ade*ia Te&l&(i'+ din SanF >eters%ur( 'are a Ou'at un r&l 1r&e*inent 8n ne(&'ierile de la tIr4iu 8ntre &rt&d&'7i 7i veter& 'at&li'i9 Vi4itat&rii &rt&d&'7i au 1arti'i1at 7i ei *ai tIr4iu la '&n(rese, 8ntre ei ?iind 7i 1+rintele I&an Jani7ev 'are era 8n a'ele vre*uri re't&rul A'ade*iei Te&l&(i'e din SanF >eters%ur(, '&l&nelul G*ai tIr4iu devenit (eneralH Ale6ander Kireev 7i din Gre'ia 1r&?es&rul ]iF&s R3&ssis din Atena un re1re4entant se*i-&?i'ial al s?Intului sin&d al Biseri'ii (re'e7ti9 Ln Rusia 'au4a ve'3il&r 'at&li'i a ?&st s1&ns&ri4at+ 7i 1r&*&vat+ de un (ru1 de 'leri'i 7i intele'tuali uniCi 8n S&'ietatea 1rietenil&r 1entru Instru'Cie Reli(i&as+9 Vi4itat&rii ru7i de la '&n?erinCele veter& 'at&li'e au ?&st *e*%rii 7i dele(aCi ai a'estei s&'iet+Ci 7i nu re1re4entanCi &?i'iali ai Biseri'ii9 O C&*isie s1e'ial+ a ?&st dese*nat+ 1entru a 1urta ne(&'ierile 'u &rt&d&'7i la C&n(resul Veter& 'at&li'il&r din C&nstanCa, su% '&ndu'erea 1r&?es&rului J9 Lan(en9 A'east+ '&*isie a sta%ilit un '&nta't ?&arte stInd 'u un (ru1 rus9 >rin'i1ala 1r&%le*+ 8n dis'uCie a 8nCele(erea ?&r*al+9 O e61&4iCie a 1rin'i1alel&r di?erenCe 8n d&(*+ 7i litur(3ie 'are se1ar+ Biseri'a estului &rt&d&6 de vestul 'at&li' a ?&st 1re(+tit+ de S&'ietate rus+ 7i tri*is+ '&*isiei veter& 'at&li'e 8n 1ri*+vara anului "$#/9 a ?&st a'tiv dis'utat+ 1rin '&res1&ndenC+9 Ln 'ele din ur*+, & Reunire a C&n(re(aCiei a ?&st '&nvenit+ la B&nn 8n Se1te*%rie "$/#9 A ?&st & '&n?erinC+ a te&l&(il&r 7i nu & 8ntIlnire ?&r*al+ a dele(aCil&r &?i'iali9 Se*ni?i'aCia sa ist&ri'+ a '&nstat 8n ?a1tul '+ 1entru 1ri*a dat+ te&l&(i din 'ele d&u+ tradiCii te&l&(i'e s-au 8ntIlnit 7i au dis'utat des'3is 1un'tele de vedere ale 'redinCei 'at&li'e9 >ri*ul 1un't de diver(enC+ a ?&st 'au4a lui <ilio:ue$ @u1+ & lun(+ 7i a*1l+ de4%atere s-a '&nsi*Cit '+ a'est 1un't a ?&st inserat nere(ulat 7i '+ era de d&rit s+ se (+seas'+ un *&d 1rin a're ?&r*a &ri(inal+ a 're4ului s+ ?ie restaurat+ ?+r+ s+ se '&*1r&*it+ adev+rul esenCial e61ri*at 8n arti'&l9 A d&ua '&n?erinC+ s-a Cinut din n&u 8n B&nn 8n "$#<9 Au ?&st en&r* de *ulCi *e*%rii9 Gru1ul &rt&d&6 a ?&st *ult *ai lar( 7i *ai re1re4entativ, in'lu4Ind dele(aCi nu*iCi &?i'ial de 1atriar3ul e'u*eni', Biseri'a R&*In+, Biseri'a Gre'iei, Mitr&1&litul din Bel(rad 7i alCii9 >rin'i1ala 1r&%le*+ a ?&st re'&n'ilierea d&'trinel&r esti'e 7i vesti'e 'u 1rivire la @u3ul S?Int9 @u1+ & 8ndelun(at+ 7i l+r(it+ de4%atere, C&n?erinCa a '+4ut la
EdiCia en(le4+, 'u 1re?aC+ de e1is'&1ul de M&ra2, et'9, ! v&lu*e9, L&ndra, "$#/9 >entru literatura des1re Over%e'F a se vedea Bi%li&(ra?ia din O istorier a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9
148 149

133

a'&rd 1e & 8nCele(ere '&*un+ %a4at+ 1e 8nv+C+turile S?Intului I&an @a*as'3in 'are 1utea ?i 1rivit+ 'a 7i un su*ar &nest a d&'trinei Cinute de est 7i vest 8n e1&'a sin&adel&r e'u*eni'e9 @ele(aCii &rt&d&'7i au e4itat s+ se dedi'e &ri'+rui ?el de a?ir*aCie a validit+Cii RInduielil&r An(li'ane9 >e de alt+ 1arte, ei nu 1uteau ?i de a'&rd '+ inv&'area s?inCil&r tre%uia 1rivit+ 'a 7i & 1ra'ti'+ &1Ci&nal+ 7i l+sat+ la dis'reCia 1rivat+ a 'redin'i&7il&r sau a '&*unit+Cil&r individuale9 Senti*entul (eneral a ?&st '+ '&n?erinCa a reu7it s+ '&n?ere & %a4+ de a'&rd 'u 1rivire la d&'trina @u3ului S?Int, un senti*ent 'are din ne?eri'ire s-a d&vedit a ?i %a4at 1e un &1ti*is* ned&rit9"< Anu*iCi &rt&d&'7i erau 1re(+tiCi s+ ?av&ri4e4e re'un&a7terea i*ediat+ 7i Inter'&*uniunea 'u Veter& 'at&li'ii 'a 7i un '&nstituent al r+*+7iCei &rt&d&6e din O''ident de7i au ?&st i*1li'aCi te*1&rar 8n s'3is*a r&*an+9 T&ate a'estea erau ne'esare 1entru 'a unitatea e6istent+ s+ ?ie 8n'un&7tinCat+ 7i atestat+ ?+r+ ni'i un ?el s1e'ial de unire9 A'est 1un't de vedere a ?&st re1re4entat 8ntre ru7i de A9 A9 Kireev, >+rintele Jani7ev 7i 1r&?es&rul Ossinin9 >e de alt+ 1arte, se 1&ate ar(u*enta '+ du1+ se'esiunea de Vati'an, veter& 'at&li'ii erau 8n'+ s'3is*ati'i, din *&*ent 'e R&*a a ?&st 8n s'3is*+ de se'&le 7i se1ararea de R&*a 8n se'&lul al KIK-lea nu a re1re4entat ne'esar & adev+rat+ 8nt&ar'ere la Biseri'a nedivi4at+ a 1ri*el&r vea'uri9 @in ne?eri'ire, d&'trina Biseri'ii nu a ?&st ni'i&dat+ dis'utat+ 8n a'east+ 1eri&ad+ de ne(&'ieri 7i 8nCelesul reunirii nu a ?&st de?init ade'vat9"<" C&nta'tele 8ntre &rt&d&'7i 7i veter& 'at&li'i au 8n'etat 1entru & 1eri&ad+ 7i au ?&st re8nn&ite nu*ai du1+ ?&r*area Uniunii veter& 'at&li'e G"$$.H 7i A d&ilea C&n(res Veter& 'at&li' la Lu'erna G"$.!H9 Ln "$.! Sin&dul rus a nu*it un C&*itete S1e'ial su% '&ndu'erea lui Ant&nie GVadF&vsFiH 8n a'ele vre*uuri ar3ie1is'&1 de Finlanda G*ai tIr4iu *itr&1&lit de SanF >eters%ur( 7i *e*%ru 1re7edinte al Sin&duluiH9 >e la s?Ir7itul anului a'est C&*itet a ?&st (ata s+ 8nt&'*eas'+ ra1&rtul 'are a ?&st a1r&%at de Sin&d 7i '&*uni'at >atriar3il&r esti'i9 C&n'lu4iile au ?&st 8n (eneral 8n ?av&area re'un&a7terii9 A'esta a ?&st 7i 1un'tul de susCinere al '+rCii ,ec3iului catolicism 1u%li'at+ 8n "$./ de V9 KerensFi, 1r&?es&rul de *ai tIr4iu la A'ade*ia Te&l&(i'+ din Ka4an9 Ln Gre'ia au e6istat &1inii divi4ateX Ar3ie1is'&1ul Ni'3i?&r Kal&(eras al >atrei 7i 1r&?es&rul @i&*ides K2riaF&s de la universitatea din Atena au a1+rat 'au4a veter& 'at&li'+, 8n ti*1 'e d&i 1r&?es&ri, ]iF&s R3&ssis 7i Mes&l&ras i s-au &1us vi&lent9 >atriar3ul Ant3i*&s al C&nstantin&1&lului a dat & re1li'+ Reuniunii en'i'li'e a lui Le&n KIII, Praeclarea &ratulatio is, 8n "$.<, 'itat de veter& 'at&li'i 'a 7i a1+r+t&ri ai adev+ratei 'redinCe 8n vest9 Lntre ti*1, al treilea C&n(res InternaCi&nal al veter& 'at&li'il&r din R&terda* 8n "$./ 7i nu*it 1r&1ria '&*isie 1entru a e6a*ina ra1&rtul rus9 Au ?&st se*nali4ate nu*ai trei 1unte de studiu) 'lau4a lui <ilio:ue, d&'trina transsu%stanCierii 7i validitatea rInduielil&r &lande4e9
>r&?es&rul La(en a su*ari4a t&at+ dis'uCia 8n 'artea sa +ie (ri itarisc3e La3rdiffere z zFisc3e der a'e lY disc3e u d mor&e lY sid3e 7irc3e, B&nn, "$#D9 de 1artea rus+, a?ir*aCii si*ilare au ?&st ?+'ute de S9 K&F3&*sFi, 5 v%#%tura Bisericii !rimare des!re !urcederea +u3ului =f/ t, SanF >eters%ur(, "$#< 7i N9 M9 B&(&r&dsFi, 5 v%#%tura =f/ tului Ioa +amasc3i des!re Purcederea +u3ului =f/ t, SanF >eters%ur(, "$#.9 151 O s'urt+ anali4+ 7i tre'ere 8n revist+) @r9 Ott& SteinAa'3s, 5@ie Uni&n%est%un(en i* AlFat3&li4*us,: 8n I ter atio ale 7irc3lic3e Gietsc3rift, "."", 119 "D.-$D, /"#-..9 1entru & 1eri&ad+ *ai ti*1urie a *i7'+rii a se '&nsulta *inutele C&n(resel&r 7i Beric3t C'er die U io sB7o fere ze , ed9 @r9 H9 Reus'3, B&nn, "$#/, "$#<X tradu'erea en(le4+ S Reu irea Co feri #ei de la Bo , DPMK, L&ndra, "$#/X Ra!ortul U iu ii Co feri #elor$$$, NeA P&rF, "$#D9
150

134

@e a'east+ dat+ a e6istat & divi4iune 8ntre te&l&(ii ru7i, d&i 1r&?es&ri de la Ka4an, GuseA 7i KernesFi au (+sit ve'3ea inter1retare 'at&li'+ a 1un'tel&r 8n dis'uCie eva4iv+ 7i dis'&rdant+ 'u 1&4iCia &rt&d&6+X Jani7ev 7i Kirreev, din '&ntr+, au ?&st de1lin *ulCu*iCi 'u ea s-a is'at & '&ntr&vers+ vi(ur&as+9 Cea *ai i*1&rtant+ '&ntri%uCie adus+ 8n dis'uCie a ?&st une eseu de 1r&?es&rul V9 V9 B&l&t&v de la A'ade*ia din SanF >eters%ur(, (3ese C'er das S<ilio:ue$0DNW B&l&t&v a su(erat & distin'Cie stri't+ 8ntre G"H d&(*e, G!H t3eolo&ume e 7i G,H &1inii te&l&(i'e9 El a de?init teolo&ume ul 'a 7i &1inie te&l&(i'+ Cinut+ de a'ei 8nv+C+t&ri anti'i 'are au re'un&s'ut aut&ritatea Biseri'ii nedivi4ate 7i sunt s&'&tiCi 'a 7i d&'t&ri ai Biseri'ii9 T&ate teolo&ume ele tre%uie 1rivite 'a 7i 1er*isi%ile9 AtIta vre*e 'It ni'i & aut&ritate d&(*ati'+ &%li(at&are este 1retins+9 C&nse'vent, filio:ue 1entru 'are 1&ate ?i 'itat+ aut&ritatea ?eri'itului Au(ustin este & &1inie te&l&(i'+ 1er*isi%il+ 'are nu este 1rivit+ 'a 7i 'eva 'are nu e61ri*+ & &1inie te&l&(i'+ 'are tre%uie 1rivit+ 'a 7i un arti'&l ne'esar al 'redinCei9 >e de alt+ 1arte, B&l&t&v a a?ir*at '+ <ilio:ue nu a ?&st 1rin'i1alul *&tiv 1entru se1araCia 8ntre est 7i vest9 El a ?inali4at '+ <ilio:ue 'a 7i & &1inie te&l&(i'+ 1rivat+ nu tre%uie 1rivit 'a 7i un im!e dium dirime s ?aC+ de restaurarea inter'&*uniunii 8ntre Biseri'ile &rt&d&6e 7i 'ele veter& 'at&li'e9 Tre%uie ad+u(at ?a1tul '+ a'east+ 'lau4+ a ?&st &*is+ de veter& 'at&li'i 8n Olanda 7i ElveCia 7i 1us+ 8n 1arante4e 8n '+rCile litur(i'e 8n Ger*ania 7i Austria unde 8n 'ele din ur*+ a ?&st de1lin &*is+9 A'easta 8nsea*n+ '+ a ?&st e61us+ din 1r&?esiunea ?&*al+ de 'redinC+9 Ln a'est *&*ent 8n ne(&'ierile din d&'trina Biseri'ii s-a *enCi&nat 1entru 1ri*a dat+, 8n 'a4ul 8n 'are *i7'area Veter& 'at&li'+ tre%uia 1rivit+ 'a 7i s'3is*+ 7i 1utea ?i 1ri*it+ 8n '&*uniune 'u Biseri'a &rt&d&6+ nu*ai 1e %a4a unei e61erienCe ?&r*ale a siste*ului te&l&(i' de1lin al %iseri'ii '&nte*1&rane9 A'east+ te4+ a ?&st susCinut+ *ai 8ntIi de &ri'e de >+rintele Ale6is Malt4ev, 'a1elanul rus din Berlin 7i dease*enea un litur(i&l&(ist distins, 8n "$.$ 7i a1&i de4v&ltat+ de e1is'&1ul Ser(3ei GStra(&r&dsFiH, 8n a'ele vre*uri re't&rul A'ade*iei Te&l&(i'e din SanF >etersur( G*ai tIr4iu al d&ilea >atriar3 al M&s'&vei du1+ Rev&luCieH9 A'estei a?ir*aCii i s-a &1us 1uterni' un al te&l&( rus, >+rintele >aul Svetl&v, 1r&?es&r de reli(ie 8n universitatea din Kiev9 Ln &1inia lui Svetl&v, Biseri'a este 5& unitate du3&vni'eas'+ indivi4i%il+ a 'redin'i&7il&r, 8*1r+7tiaCi 8n t&ate %iseri'ile 're7tine,: 8n 'ele din ur*+ 8*%r+Ci7Ind 1e t&Ci 'ei 'are se 1uteau des'rie 1e sine 'a 7i 're7tini9 Biseri'a &rt&d&6+ nu este ni*i' alt'eva de'It & 1arte din Biseri'a universal+, din 'are Ve'3ea Biseri'+ 'at&li'+ 8n dre1tul s+u nu este ni*i' alt'eva de'It & alt+ 1arte9 A'est radi'alis* nu 1&ate ?i '&*entat 8n sine aut&rit+Cil&r e''lesiale9 T&tu7i, '&nversaCiile te&l&(i'e au '&ntinuat 1In+ la i4%u'nirea 1ri*ului r+4%&i *&ndial, vi4itat&rii 7i &%servat&rii &rt&d&'7i au 1arti'i1at la C&n(resul Veter& 'at&li'9 Nu sa 8ntre1rins ni'i & a'Ciune &?i'ial+9"<, VI LN S>RE SECOLUL @OUo]ECI
>u%li'at+ 8n tradu'ere (er*an+ de Kireev, ?+r+ nu*ele aut&rului, 8n Revue I ter a#io ale, "$.$, 119 D$"#"!9 153 Un s'urt su*ar al arti'&lel&r lui SteinAa'3s Ga se vedea n&ta de *ai 8nainteH9 Cursul ne(&'ieril&r 7i dis'uCiil&r 1&ate ?i ur*at 8n arti'&lele 7i 'r&ni'ile lui Revue I ter a#io ale G"$, -"." H 7i I ter a#io ale 7irc3lic3e Geitsc3rift Gdin ".""H9 Su*arul lui KerensFi de Kireev, III, "$.<, , e1is'&1ul Ser(3ei, 5auRest-'e dui n&us s[1are des an'ienes-'at3&lidues,: i%id9, KII, I, !, ,, ". <X '&n?&r* '+rCii ruse7ti, +octri a cre)ti %, I, Kiev, "." , 119 ! $ ??9 @es1re Kireev, Ol(a N&viF&??, Le GA Aral Ale8a dre 7irAef et l>a cie B cat3olicisme, Berna, ".""9
152

135

C&nta'te 1rietene7ti au ?&st sta%ilite 8ntre ierar3ii &rt&d&'7i esti'i 7i indivi4i, 8n s1e'ial 8n est au ?&st *ulCi 8n anii "$# 7i "$$ dar de &%i'ei ele erau a'te de 'urte4i e''lesial+ 7i nu au 1r&*&vat 'au4a reuniunii sau 1m!%c%rii$ Ln "$$$ a treia C&n?erinC+ La*%et3 a ad&1tat & re4&luCie i*1&rtant+) 5a'east+ '&n?erinC+, %u'urIndu-se 8n '&*uni'aCiile 1rietene7ti 'are au avut l&' 8ntre Ar3ie1is'&1ul de Canten%ur2 7i alCii e1is'&1i an(li'ani 7i 1atriar3ii C&nstantin&1&lului 1re'u* 7i alCi >atriar3i esti'i 7i e1is'&1i, 'are d&reau s+-7i e61ri*e n+deOdile 'a %arierele '+tre & '&*uniune *ai de1lin+ 1uteau ?i, 8n 'ursul ti*1ului, *i7'ate de inter'ursuri *ai de1arte 7i e6tinse 'a 7i ilu*inare9: T&tu7i, se 1are '+ 5%arierele: s-au si*Cit '+ au ?&st ?&r*ida%ile, da'+ nu '3iar invin'i%ile9 5Ar ?i di?i'il 1entru n&i s+ intr+* 8n relaCii *ai inti*e 'u 'ea atIta vre*e 'It Biseri'a 87i reCine ?&l&sirea i'&anel&r, '3e*area s?inCil&r 7i venerarea ?e'i&arei Maria,: '3iar da'+ 1retenCiile (re'e7ti '&nda*n+ 1+'atul id&latriei9 Ln a'ela7i an, 8n le(+tur+ 'u 'ele%rarea 'elei de a . -a aniversare a C&nvertirii Rusiei, Ar3ie1is'&1ul de Canten%ur2 GBens&nH a de'is s+ tri*it+ & s'ris&are des'3is+ de ?eli'it+ri 7i d&rinCe de %ine Mitr&1&litului din Kiev9 Ln s'ris&are el se re?erea la du7*anii '&*uni ai Biseri'il&r an(li'ane 7i ruse, re?erindu-se 'u 1re'+dere la R&*a 7i la unitatea l&r de 'redinC+ a Evan(3eliei du1+ 'u* a ?&st ea e61us+ de Sin&adele E'u*eni'e a Biseri'ii individuale9 Ln re1li'a sa, *itr&1&litul >lat&n a ridi'at nea7te1tat 1r&%le*a unei reuniuni ?&r*ale9 5@a'+ tu dease*enea, din 'Ite se 1are din s'ris&area ta, d&re7ti s+ ?i* una 'u tine 8n le(+turile Evan(3eliei, te r&( s+-*i '&*uni'i distin't 7i de?initiv '&ndiCiile 1rin 'are '&nsideri '+ unirea Biseri'ii tale 7i a n&astr+ ar ?i 1&si%il+9: Ar3ie1is'&1ul Bens&n a re1li'at 8n nu*ele e1is'&1il&r din An(lia 7i a ridi'at d&u+ 1un'te) 5Mai 8ntIi 7i *ai 1resus de &ri'e, unirea 'el&r d&u+ ini*i a indivi4il&r '&*1u7i din d&u+ Biseri'i 'are au e7uat 8n a ?i una9: Ln al d&ilea rInd & a''e1tare *ai *ult sau *ai 1uCin ?&*al+ a 1&4iCiei ?ie'+ruia 'u t&lerarea &ri'+r&r 1un'te de di?erenC+) n&n-inter?erenCa ?ie'+ruia 'u ast?el de 1un'te9: >ri*ul 1un't a 1er*is aut&ri4area inter'&*uniunii 1e 'are Bens&n a 1rivit-& 'a 7i & reunire 1reli*inar+ de'It 'a 7i s'&1 7i 8n al d&ilea rInd a ?&st i*1li'at+ re'un&a7terea rInduielil&r an(li'ane9 Biseri'a Rus+ nu a luat ni'i un ?el de a'Ciune ?aC+ de a'east+ 1r&1unere9:"</ T&tu7i, 8n ur*+t&area de'ad+ '&nta'tele &?i'iale 8ntre Biseri'a An(liei 7i 'ea a Rusiei au ?&st 8nt+rite 7i *ulti1li'ate9 E1is'&1ul Crei(3t&n de >eter%&r&u(3 G*ai tIr4iu de L&ndraH a ?&st 1re4ent la 8n'&r&narea L*1+ratului Ni'&lae II 8n "$.D, 'a 7i un 8*1uterni'it &?i'ial al Biseri'ii An(liei 7i Ar3ie1is'&1ul Ma'la(an de P&rF a vi4itat Rusia 8n anul ur*+t&r9 Ln "$.# Ar3ie1is'&1ul Ant&nie GVadF&vFsiH de Finlanda a *ers 8n An(lia 1entru a 1re4enta Biseri'a rus+ la Ju%ileul de @ia*ant al re(inei Vi't&ria9 A'este vi4ite au a1arCinut *ai *ult ist&riei 8n'er'+ril&r de a 1r&*&va 1rietenie 8ntre naCiuni 1rin Biseri'i de'It ist&riei reuniunil&r 're7tine9"<< A e6istat &ri7i'u* & tr+s+tur+ 8n situaCia (eneral+ 'are nu 1utea e7ua s+ tra(+ %iseri'a An(liei 7i Biseri'ile &rt&d&6e 8*1reun+9 @is'uCia rInduielil&r an(li'ane 8n R&*a 8n *iOl&'ul anil&r "$. 7i res1in(erea ?inal+ a validit+Cii l&r de '+tre 1a1+ 8n "$.D au ?&st
T&at+ 1&vestea este s1us+ de =9 BirF%e'F, Bir'ec? )i Biserica rus%, L&ndra 7i NeA P&rF, "."#, 119 "-"D9 a se vedea 7i ,ia#a lui EdFard 23ite Be so , c/ dva ar3ie!isco! de Ca tem'ur;, de ?iul s+u, A9 C9 Bens&n, II, L&ndra, "$..9 155 A se vedea Bir'ec? )i Biserica rus% 7i ,ia#a )i scrierile lui 4e del Crei&to , de s&Cia sa, ! v&lu*e, L&ndra, ". <9
154

136

ur*+rite 8n Rusia 'u ?&arte *ult interes iar a'el Res!o sio al ar3ie1is'&1il&r en(le4i a ?&st a''e1tat+ 'u satis?a'Cie9 C&1iile a'estui d&'u*ent au ?&st &?i'ial '&*uni'ate tutur&r e1is'&1il&r ru7i 7i 1r&%a%il tutur&r e1is'&1il&r &rt&d&'7i 8n di?erite C+ri ale estului9 Este interesant s+ &%serv+* '+ re1li'a e1is'&1il&r r&*an& 'at&li'i din An(lia '+tre Ar3ie1is'&1ii an(li'ani a ?&st 8n*Inat+ &?i'ial tutur&r e1is'&1il&r &rt&d&'7i de 'ardinalul Vau(3an di*1reun+ 'u & s'ris&are de a'&1erire, 8n 'are 'ardinalul 87i e61ri*a ?a1tul '+ este '&n7tient '+ &rt&d&'7ii au ?&st 8n(riO&raCi de 1+strarea adev+ratei d&'trine a 1re&Ciei 7i tainel&r 'a 7i Biseri'a R&*ei9 A ?&st natural 'a 8n a'est *&*ent & 'er'etare a validit+Cii &rdinel&r an(li'ane s+ ?ie iniCiat+ 8n Rusia, de7i 8ntr-un ?el ne&?i'ial9 >r&?es&rul V9 A9 S&F&l&v de la A'ade*ia Te&l&(i'+ din M&s'&va a 1u%li'at 8n rus+ O cercetare 1 ierar3ia Bisericii a &lica e e!isco!ale$ A'easta in'ludea & anali4+ 'riti'+ a Bulei 1a1ale 7i aut&rul a ?inali4at '+ su(estia RInduielil&r An(li'ane 1utea ?i re'un&s'ut+ de &rt&d&'7i9 la a'eia7i '&n'lu4ie a aOuns un alt '+rturar rus , 1r&?es&rul Atanasie Bul(aF&v de la A'ade*ia te&l&(i'+ din Kiev9 A*%ele tratate au ?&st traduse 8n en(le4+ 7i 1u%li'ate de S&'ietatea ist&ri'+ a Biseri'ii9"<D Ln "$.$ e1is'&1ul J&3n =&rdsA&rt3 de Salis%ur2 a ?+'ut & vi4it+ 8n est 7i a vi4itat 1atriar3ul e'u*eni' GC&nstantin VH9 O 5relaCie 1rieteneas'+: 8ntre 'ele d&u+ '&*unit+Ci a ?&st iniCiat+ 8n C&nstantin&1&l 'u s'&1ul de a tre'e 8n revist+ 1&4iCia d&'trinal+ a Biseri'ii an(li'ane 7i a re1re4entantului an(li'an, Ar3idia'&nul @&Alin( 'are a ?&st invitat s+ 1arti'i1e9 Un 1a*?let e61li'at&r a ?&st 1u%li'at 8n ". de e1is'&1ul =&rdsA&rt3, 'u a1r&%area Ar3ie1is'&1ului de Canten%ur2 7i tradus+ i*ediat 8n rus+ 7i (rea'+) a umite !u cte di 1 v%#%tura Bisericii A &liei, au fost scoase 1 evide #% !e tru i formarea cre)ti ilor ortodoc)i ai estului 1 forma r%s!u surilor )i a 1 tre'%rilor$ "<# A'easta ?&st & a?ir*aCie se*i-&?i'ial+9 Ln ". ! n&ul 1atriar3 e'u*eni', I&a'3i* III, a invitat ?&r*al t&ate Biseri'ile aut&'e?ale s+-7i e61ri*e &1inia l&r 'u 1rivire la relaCiile 'u alte tru1uri %iseri'e7ti9 Sind&ul rus a r+s1uns 1rintr-& e1ist&l+ ela%&rat+9 Sind&ul a 8n'linat s+ '&nsidere %&te4ul &?erit a?ar+ de Biseri'a &rt&d&6+ 'a 7i valid, res1e'tInd sin'eritatea 're4ului 8n S?Inta Trei*eX 7i su''esiunea a1&st&li'+ 8n Biseri'a latin+ 'a ?iind 1+strat+ &%i7nuit9 Ln 'eea 'e 1rive7te Biseri'ile an(li'ane, sin&dul a si*Cit '+, *ai 8ntIi de &ri'e d&rinCa de unire 'u Biseri'a Ort&d&6+ esti'+ tre%uia s+ devin+ d&rinCa sin'er+ nu nu*ai a unei anu*ite se'Ciuni a Biseri'ii an(li'ane, 'i a 8ntre(ii '&*unit+Ci an(li'ane, '+ 'el+lalt 999 'urent 'alvin 99 tre%uia a%s&r%it 8n 'urentul 1ur *enCi&nat *ai sus 7i ar tre%ui s+-7i 1iard+ in?luenCa 1er'e1ti%il+, 'are ar 1utea s1une era e6'lusiv+ 999 du1+ t&at+ viaCa Biseri'ii 'are a* 1utea s1une era 8n 1rin'i1al & s'utire de la du7*+nia ?aC+ de n&i9: T&at+ 'aritatea tre%uia e6tins+ la an(li'ani 7i tre%uia *enCinut+ 5 '&n'&*itet & 1r&?esiune ?er*+ a adev+rului Biseri'ii n&astre e'u*eni'e 'a 7i un 1+str+t&r al *&7tenirii lui Hrist&s 7i 'a 7i sin(ura ar'+ *Intuit&are a 3arului du*ne4eies'9: Ln a'ela7i an C3res&s Andruts&s, 1r&?es&r de @&(*ati'+ la Universitatea din Atena 7i 1u%li'at *arele s+u eseu des1re ,aliditatea Hiroto irilor E &leze)ti, di trBu !u ct de
Titlurile en(le4e) U ca!itol di I cursiu e 1 ierar3ia Bisericii a &lica e e!isco!ale, de S&F&l&vX Pro'lema R/ duielilor A &lica e, cu !rivire la S6ustificarea0 deciziei !a!ale, de A9 Bul(aF&??, L&ndra, "$..9 157 L&ndra, ". X a d&ua ediCie, 8n (rea'+ 7i en(le4+, ". " 7i a se vedea E9 =9 =ats&n, ,ia#a e!isco!ului To3 2ordsFort3, L&ndra, "."<, 119 !"# ??9, ,,. ??9, 7i =9 C9 E*3art, Co tacte istorice ale Bisericii Ortodo8e estice )i a Bisericii a &lica e, NeA P&rF, ".! 9
156

137

vedere Ortodo8 catolic$ El a ridi'at d&u+ 1un'te 1reli*inare9 Mai 8ntIi, Inter'&*uniunea nu 1&ate ?i se1arat+ de unirea d&(*ati'+9 Ln al d&ilea rInd, este i*1&si%il de dis'utat validitatea rInduielil&r &ri'+rui tru1 se1arat de adev+rata Biseri'+ 7i nu s 1&ate ?a'e ni'i & a?ir*aCie 'u 1rivire la ele9 C&nse'vent sin(ura 1r&%le*+ dis'utat+ 1r&?ita%il de te&l&(ii &rt&d&'7i era una 1ra'ti'+ S 'e ?el de atitudine tre%uia s+ ad&1te Biseri'a Ort&d&6+ 8n 'a4ul 1ri*irii 'leri'il&r an(li'ani individuali 8n Biseri'+T As1e'tul ritual e6tern al 3ir&t&niil&r an(li'ane 1utea ?i 1rivit 'a 7i ade'vat9 T&tu7i, e6ista & anu*it+ nesi(uranC+ 'u 1rivire la s'&1ul a'est&r ritualuri, din *&*ent 'e a d&'trina an(li'an+ a sluOirii 1+rea s+ ?ie a*%i(u+ da'+ era s+ ?ie Oude'at+ de standardele &rt&d&6e9 T&tu7i, din 'au4a a'estei a*%i(uit+Ci 1rintr-& de'laraCie ?&r*al+ a Biseri'ii, ar ?i 1&si%il s+ a''e1t+* 'a 7i valide rIndurile a'el&r 1re&Ci an(li'ani 'are d&reau s+ se al+ture Biseri'ii &rt&d&6e9 A'esta a ?&st un d&'u*ent de & i*1&rtanC+ *aO&r+9 A devenit dintr-& dat+ 7i este 8n'+ %a4a 1&liCel&r e'u*eni'e a Biseri'ii (re'e7ti9"<$ >r&%le*a s-a *utat din d&*eniul te&l&(iei 1e 'ea a dre1tului 'an&ni' sau dis'reCia 1ast&ral+9 >entru 1ri*a dat+ s-a 1us 8n a1li'aCie '&n'e1tul de 5e'&n&*ie: relaCiil&r e'u*eni'e9 A'est '&n'e1t nu a ?&st ni'i&dat+ de?init sau ela%&rat 'lar9 T&tu7i, 8nCelesul lui era inteli(i%il) 1entru & s&luCie %a4at+ 1e 1rin'i1ii te&l&(i'e anu*ite aranOa*ente &'a4i&nale 1ra'ti'e au ?&st su%stituite9 S-a 1resu1us '+ Biseri'a Ort&d&6+ nu 1utea s1une ni*i' des1re statutul e''lesial al tre'uturiil&r se1arate, din *&*ent 'e nu aveau ni'i unul9 Ln a'est *&*ent a a1+rut & di?erenC+ evident+ 8ntre a%&rdarea (rea'+ 7i 'ea a Biseri'ii ruse9 Te&l&(ii ru7i nu s-au *ulCu*it de 1r&%le*a te&l&(i'+ sau e''lesi&l&(i'+ 'are era &ri7i'u* di?i'il+ 7i 8n 'ele din ur*+ indi?erent 'It de antin&*i'+ 1utea ?i a'easta9 >r&%le*a unit+Cii era 1entru ei esenCial te&l&(i'+ 7i 8n s1e'ial nu nu*ai & 1r&%le*+ 'an&ni'+9 Ln ". / Ar3ie1is'&1ul Ti3&n al A*eri'ii de N&rd, *ai tIr4iu 1ri*ul 1atriar3 al M&s'&vei du1+ restaurarea din "."#, a 'erut ?&r*al 'a S?Intul Sin&d s+ ?a'+ & a?ir*aCie &?i'ial+ 'u 1rivire la 1r&'edura ?&l&sit+ 8n 'a4ul 1ri*irii 1re&Ci*ii an(li'ane 8n Biseri'a &rt&d&6+9 Ln 1arti'ular, el a d&rit s+ 7tie da'+ era 1er*isi%il s+ li se 1er*it+ s+ '&ntinue s+ ?&l&seas'+ Cartea de Ru(+'iune C&*un+ 1entru sluO%e9 O C&*isie s1e'ial+ a ?&st nu*it+ de S?Intul Sin&d 7i a ?&st 1re4entat un ra1&rt detaliat, anali4Ind ?&l&sirea C+rCii de Ru(+'iune9 C&n'lu4ia a ?&st '+ ?&l&sit&rii erau 5inde?iniCi 7i li1siCi de 'ul&are: 'u 1rivire la '&nCinutul d&'trinar 7i 1rin ur*are da'+ ei tre%uiau ?&l&siCi 58n 1ar&3iile &rt&d&6e, al'+tuite din ?&7ti an(li'ani,: tre%uiau ?+'ute anu*ite '&re'Cii 7i ad+u(+ri 8n te6t, 'u s'&1ul de ai adu'e 8n '&n?&r*itate 'u d&'trina &rt&d&6+9 Cu 1rivire la 1ri*irea 'lerului an(li'an, '&*isia a re'&*andat 5?erirea unei Oude'+Ci ?inale: a Biseri'ii, 5& n&u+ 3ir&t&nie '&ndiCi&nal+9:"<. A 'in'ia '&n?erinC+ La*%et3 G". $H a 'erut ar3ie1is'&1ului de Cante*%ur2 s+ nu*eas'+ un C&*itete >er*anent 'are s+ ai%+ de a ?a'e 'u relaCiile C&*uniunii An(li'ane 'u estul Ort&d&6 7i a su(erat '+ anu*ite ?&r*e de inter-'&*uniune 1uteau ?i ?&l&site 'u t&ate Gi9 (9 Ln 'a4uri de ur(enC+H9 Ln "."! & S&'ietate rus+ a >rietenil&r Biseri'ii an(li'ane a ?&st inau(urat+ 8n SanF >eters%ur(9 >ri*ul 1re7edinte a ?&st Eul&(ius, 'are 8n a'ele vre*uri era ar3ie1is'&1 de V&l32nia 7i *e*%ru (uverna*ental @u*a, *ai
J9 A9 @u(las, Rela#iile Bisericilor a &lica e cu Orodo8ia estic%, cu !rec%dere a ordi elor a &lica e, L&ndra ".!", 19 "#9 159 Ra1&rtul a ?&st 1u%li'at 8n Tratatele Clu%ului Alduin, de =9 J9 Barnes 7i din n&u 8n =umarul catolic Ortodo8, v&l9 I, N&9 D, Iunie ".!#9
158

138

tIr4iu *itr&1&lit al Biseri'ii Ruse7ti din Eur&1a O''idental+ 7i e6ar3 al 1atriar3ului e'u*eni'9 El a ?&st ur*at de Ser(3ei, Ar3ie1is'&1 de Finlanda, *ai tIr4iu 1atriar3 al M&s'&vei9 RInduielile S&'iet+Cii au ?&st a1r&%ate de S?Intul Sin&d9 O ra*ur+ a s&'iet+Cii a ?&st &r(ani4at+ 8n Statele Unite9 La invitaCia a'estei s&'iet+Ci un (ru1 de e1is'&1i 7i 1re&Ci an(li'ani s-au al+turat dele(aCiei 1arla*entare a *arii %ritanii 8n Rusia 8n "."!9 O serie de '&n?erinCe au ?&st &r(ani4ate 8n SanF >eters%ur( 7i M&s'&va 7i susCinute de @r9 =alter H9 Frere, C9R9, des1re viaCa Biseri'ii An(li'ane 7i de >+rintele F9 =9 >uller, S9S9 J9 E9 C&n?erinCele 1+rintelui >uller au ?&st 1u%li'ate G8n rus+ 7i 8n en(le4+H 'a 7i Co ti uitatea Bisericii A &liei$"D Ele au ?&r*at & Ousti?i'are i*1resi&nant+ a 1etenCil&r 'at&li'e ?aC+ de C&*unitatea An(li'an+9 Ln ti*1ul vi4itei sale, >+rintele >uller a 1urtat 'Iteva '&nversaCii te&l&(i'e i*1&rtante 'u &rt&d&'7ii des1re 'are v&r%e7te 8n 1re?aCa '+rCii sale9 >r&%le*a lui <ilio:ue a ?&st tre'ut+ 8n revist+ 8n'+ &dat+, ast?el 8n'It nu s-a aOuns la ni'i & ne8nCele(ere 8ntre 'ele d&u+ Biseri'i9 >uller a atri%uit a'east+ 5s'3i*%are de atitudine: a 1+rCii ruse7ti 5dat&rit+ in?luenCei *arelui te&l&( rus B&l&t&v9: R+4%&iul *&ndial a 8ntreru1t lu'r+rile s&'iet+Cii9 Tre%uie ad+u(at '+ *arele Sin&d al Biseri'ii Ruse din "."#-"."$, la ulti*a sa 8ntIlnire G1e date de ! se1te*%rie "."$H a rati?i'at ur*+t&area re4&luCie, du1+ 1r&1unerea Se'Ciunii Uniunii Biseri'il&r 're7tine9 5S?Intul Sin&d al Biseri'ii Ort&d&6e Ruse, '+utInd 'u %u'urie la sin'erele e?&rturi ale an(li'anil&r 7i veter& 'at&li'il&r s1re unirea 'u Biseri'a Ort&d&6+ 1e ?unda*entele d&'trinei 7i tradiCiei Biseri'ii 'at&li'e anti'e 87i a'&rd+ %ine'uvIntarea 1e lu'r+rile 7i e?&rturile 'el&r 'are 'aut+ '+i s1re unire 'u Biseri'ile 1rietene de *ai sus9 Sind&ul aut&ri4ea4+ &r(ani4area unei '&*isii 1er*anente 'u de1arta*ente 8n Rusia 7i 8n a?ar+ 1entru un studiu *ai detaliat al di?i'ult+Cil&r veter& 'at&li'e 7i an(li'ane 8n s1re a'elea ale unirii 7i s1re d&%Indirea (ra%ni'+ a Celului ?inal9: Ni'i & '&*isie nu a 1utut ?i &r(ani4at+ 8n Rusia a'el&r vre*uri, dar lu'r+rile te&l&(il&r ru7i din Eur&1a &''idental+ 8n 'I*1ul e'u*eni' erau 1e linie 'u d&rinCa 7i '&nda*narea Sin&dului9:"D" Ne(&'ierile 'u an(li'anii 7i veter& 'at&li'ii au des'&1erit & diver(enC+ seri&as+ de &1inii 8ntre te&l&(iei &rt&d&'7i 7i a'este 1&le*i'i interne au ?&st une&ri urIte9 Unitatea 're7tin+ i*1li'+ d&u+ lu'ruri) unitate 8n 'redinC+ 7i 8n d&'trin+, unitate 8n viaCa Biseri'ii, 8n taine 7i 8n 'ult9 Ln 1ri*a 1eri&ad+ a '&nversaCil&r e'u*eni'e 8ntre este 7i vest 1rin'i1ala atenCie a ?&st a'&rdat+ 1ri*ului as1e't9 >ri*a des'&1erire a ?&st & de4a*+(ire) e6ista t&tu7i & diver(enC+ 7i & di?erenC+ de un 'ara'ter 8n'It s+ se ?a'+ se*narea unui a'&rd 'It *ai (reu 1&si%il9 <ilio:ue, d&'trina eu3aristiei, inv&'area s?inCil&r, *ari&l&(ia, ru(+'iuni 1entru 'ei ad&r*iCi 8ntru @&*nul S 'u 1rivire la t&ate a'este 1un'te nu s-a ?+'ut ni'i & '&n'esie de '+tre &rt&d&'7i, de7i & distin'Cie 'lar+ 1utea ?i e?e'tuat+ 8ntre & d&'trin+ &%li(at&are 7i inter1retarea te&l&(i'+9 Ln ulti*a 1eri&ad+ a dis'uCiei, t&at+ 1r&%le*a d&'trinei Biseri'ii a ?&st adus+ 8n 'entrul atenCiei9 >rin'i1alul su%ie't a ?&st) 'e este Biseri'a universal+T Bi 8n 'e *+sur+ ?a'Ciunile s'3is*ati'e *ai a1arCin tru1ului Biseri'ii anu*iCi te&l&(i &rt&d&'7i au susCinut '+ '&r1urile se1arate nu a1arCineau Biseri'ii del&' 7i 1rin ur*are nu era nu*ai ist&ri' 'i 7i du3&vni'e7te a?ar+ din ele, alCii '+ ei erau 8n'+ 8ntr-un anu*e sens su% '&ndiCii s1e'iale, le(ate de Biseri'+ e6istenCial9 Cu 1rivire la a'est 1un't de vedere ulti*, tainele n&n-&rt&d&'7il&r nu erau ne'esar re1etate la devenirea l&' 'a 7i &rt&d&'7i, avIndu-se 8n
160 161

L&ndra, "."!9 Bisericile a &lica e )i cele estice$ O 1 re&istrare istoric%, DEDKBDEWD, L&ndra, ".!", 8n s1e'ial 119 !# ??9

139

vedere '+ ele aveau un anu*it 'ara'ter sa'ra*ental '3iar 7i ?+r+ de li*itele 'an&ni'e stri'te ale Biseri'ii9 A'est a deter*inat 1ra'ti'a '&*un+ a Biseri'ii Ruse7ti din se'&lul al KIK-lea 7i se'&lul al KK-lea9 Ln alt 8nCeles, a'east+ 1ra'ti'+ 1&ate ?i 8nCeleas+ 8n lu*ina te&riei e'&n&*iei 'are este 'ara'teristi'+ te&l&(iei (re'e7ti *&derneX 8n a'est 'a4, ?a1tul ne-re1etiCiei tainel&r nu i*1li'+ nu*ai re'un&a7terea a'est&r sluOiri n&n-&rt&d&6e 7i tre%uie inter1retate si*1lu 'a 7i re1artiCii 1ast&rale9 Cest 1un't de vedere a ?&st re1re4entat 8n Rusia de H&*iaF&v 7i 8n ti*1urile re'ente a ?&st ela%&rat 'u un radi'alis* 8ndr+4neC de re(retatul *itr&1&lit Ant&nie GK3ra1&vits'3iH9 Ant&nie, 8n 'ele vre*uri Ar3ie1is'&1 de K3raF&v 7i un *e*%ru 1er*anent al S?Intului Sin&d a &?erit & re1li'+ invitaCiei de a 1arti'i1a la C&n?erinCa CredinC+ 7i Ordine 1rintr-& s'ris&are lun(+, 8n 'are 7i-a a?ir*at ?ran' 1un'tul de vedere9 Nu e6ista ni'i & realitate du3&vni'eas'+, 5ni'i un 3ar,: a?ar+ din Biseri'a &rt&d&6+9 T&at+ dis'uCia des1re 5validitate: nu este ni*i' *ai *ult de'It 5& s&?isti'are tal*udi'+9: Ceea 'e este ?+r+ din Biseri'a &rt&d&6+ este 5din a'east+ lu*e, str+in+ de r+s'u*1+rarea lui Hrist&s 7i 1&sedat de diav&l9: Ant&nie a ar(u*entat '+ nu este ni'i & di?erenC+ 'u 1rivire la ?a1tul da'+ n&n-&rt&d'7i au sau nu au 5adev+ratele 're4uri9: Cur+Cia d&'trinei nu-i v-a in'&r1&ra 8n Biseri'+9 Ceea 'e este 'el *ai i*1&rtant este a1artenenCa a'tual+ 8n Biseri'a &rt&d&6+ 'are nu este '&*1r&*is+ de i(n&ranCa d&'trinar+ sau de sl+%i'iunea *&ral+9 Ln 'iuda a'estei e6'luderi 'ate(&ri'e al tuutr&r n&n-&rt&d&'7il&r ?aC+ de 're7tinis*, Ant&nie a ?&st 8n 8ntre(i*e 8n ?av&area 1arti'i1+rii &rt&d&6e la 1r&1unerea C&n?erinCei CredinC+ 7i Ordine9 5Cu adev+rat, n&i v&* '&n'ele%ra a'&l&, dar v-a tre%ui s+ '+ut+* 8*1reun+ & 8nv+C+tur+ adev+rat+ des1re 1un'tele de 'redinC+ '&ntr&versate9: "D! A'east+ tre'ere 8n revist+ ar ?i in'&*1let+ da'+ a* &*ite nu*ele lui Vladi*ir S&l&vi&v G"$<,-". H9 S&l&vi&v nu a ?&st ni'i&dat+ interesat de 1r&%le*a e'u*eni'+, 8n 'eea 'e 1rive7te '+utarea unit+Cii 8ntre &rt&d&6ie 7i lu*ea Re?&r*ei9 Atitudinea sa ?aC+ de Re?&r*+ 7i >r&testantis* a tins 8nt&tdeauna s+ ?ie ne(ativ+, de7i 8n anii de *ai tIr4iu el a v&r%it de &%i'ei unui 're7tinis* 5su1ra-'&n?esi&nal: 7i '3iar de & reli(ie a @u3ului S?Int9 T&tu7i, '&ntri%uCia la unitatea 're7tin+ a ?&st *&n&t&n+9 5Unitatea ?rInt+: a 're7tinis*ului, 5Marea C&ntr&vers+,: se1araCia Biseri'il&r erau 8n &1inia sa 1rin'i1alul ?a1t al tra(ediei lu*ii 're7tine9 Reunirea 're7tin+t+Cii era 1entru el nu nu*ai & 1r&%le*+ s1e'ial+ 7i 1arti'ular+ de te&l&(ie 7i a'Ciune 're7tin+, 'i 1r&%le*a 'entral+ a ist&riei 7i vieCii 're7tine9 S&l&vi&v era 1re&'u1at 8n s1e'ial 'u 1r&%le*a re'&n'ilierii 8ntre est 7i R&*a 7i 8ntr-un anu*e sens el 1leda 1entru un anu*it ti1 de U ia$ @e ?a1t, el nu a re4ultat 1ur 7i si*1lu '+ Biseri'ile au ?&st se1arate9 A e6istat & 8nstr+inare ist&ri'+, & 1au4+ e6tern+, dar 8n sensul ulti* G*isti' e6ista & sin(ur+ Biseri'+ Cat&li'+ nedivi4at+H9 El a avut dre1tate 8n vi4iunea sa 1ri*ar+) Biseri'a este esenCial una 7i 1rin ur*are nu 1&ate ?i divi4at+9 Fie '+ R&*a nu este ni'i un ?el de Biseri'+ sau R&*a 7i estul sunt 8ntru 'Itva nu*ai & Biseri'+ 7i se1araCia e6ist+ la su1ra?aCa ist&ri'+9 A'east+ te4+ 1&ate ?i li*itat+ 8ntr-un sens restrIns, in'lusiv n&r*a 7i &rt&d&6ia esti'+9 Ea 1&ate ?i reinter1retat+ 8ntr-un sens *ai lar( 7i 8n a'est sens ar 1utea ?i 1re4entat+ & 1led&arie 'u adev+rat e'u*eni'+9 Meritul lui S&l&vi&v a ?&st '+ el a 8n'er'at s+ 'lari?i'e 1resu1&4iCiile 'are susCin d&'trina 'at&li'+ a Biseri'ii9 Vi4iunea sa e'u*eni'+ ulti*+, atIt de vivid 1re4entat+ 8n Povestea lui A ti3rist a in'lus t&tul 're7tinis*ului 7i a 1lin+t+Cii tradiCiei
5C&res1&ndenCa Ar3ie1is'&1ului Ant&nie 'u re1re4entanCii Biseri'ii e1is'&1ale din A*eri'a,: 8n ,era i razoum G5CredinC+ 7i raCiune:H, "."< 7i "."D, 8n tradu'ere rus+ din ?ran'e4+9
162

140

're7tine S intr&s1e'Cia du3&vni'eas'+ a estului &rt&d&6, aut&ritatea R&*ei 7i &nestitatea intele'tual+ a 1r&testantis*ului9 A'east+ unitate trans'ede ist&ria9"D, Adev+rata *&7tenire a lui S&l&vi&v nu este ni'i 5r&*anis*ul: ni'i visul te&'rati' ut&1i', 'i si*Cul a'ut al unit+Cii 're7tine, al ist&riei '&*une 7i a destinului 're7tinis*ului, '&nvin(erea sa ?er*+ '+ 're7tinis*ul este Biseri'a9 A'easta a ?&st 1r&v&'area9 O 8n'er'are sin'er+ a reinte(r+rii 'at&li'e ar ?i r+s1unsul9 Ne-ar du'e din'&l& de s'3e*a 8nCele(erii9 Su%ie'tele din n&u 7i din n&u re1re4int+ ni7te ne(&'ieri e'u*eni'e av&rtate din se'&lele anteri&are 'are sunt 8n'+ ar4+t&are9 Este ne'esar s+ reali4+* natura 7i s'&1ul a'est&r 8ntre%+ri 1e 'are &rt&d&'7ii tre%uie s+ le 8ntre%e din n&u 7i din n&u, 'u s'&1ul de a 8nCele(e 7i inter1reta 8nCelesul 8ntIlnirii e'u*eni'e 8ntre estul &rt&d&6 7i vest 8n 1lin+tatea sa9

S&l&vi&v, La Russie et l>e&lise u iverselle, >aris, "$$.X tradu'erea en(le4+, Rusia )i Biserica U iversal%, Lo dra, DEKP, 1entru alte lu'r+ri de S&l&vi&v a se vedea Bi%li&(ra?ia 8n O istorie a mi)c%rii ecume ice GL&ndra) S>CK, ".</H9
163

141