Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

) Dupã întoarcerea acasã. întemeietorul budismului. sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. real.. ). trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. care modificã densitatea stratului de aer si. Gu gu. Gugu. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii.h. De-a lungul timpului. cu complexul sãu de sanctuare. asa cum pretind vechile traditii. Istorici de seamã ca C.h. trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local". de o deosebitã complexitate. El se datoreazã straturilor de aer. . în mai tot lantul Carpatilor.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. învãtându-i cã su nemuritori. indicele de refractie. punându-i sã "benchetuiascã". cum ar fi Muntii Cãlimani ( M. în pri ncipal. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu.. La asa-numitii geti. Giurescu si Dinu C. VI i. 94. un asemenea fenomen.. cert fiind vorba de mese rituale. care nu putea fi decât un munte. Fenomenul. ca si cum munte le ar fi strãveziu. urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. implicit.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã. devenit o zonã sacrã. 7/1972). Densusianu). . poate destul de rar. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor.. întemeietorul confuc ianismului. ): "Într-adevãr. Sadoveanu) sau Vf. Gogaionul).Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . care ar exclude ideea de sup ranatural.muntele sfânt. deveni tã simbolul cetãtii Eterne. de uz personal. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. Or. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. dupã care s-a retras.Trãia Sakya-muni. dar nu într-o banalã ceatã. bazat. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. Hero ot specificã. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". "Lupoaica". legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. parte redactate în sec. . cu densitãti diferite.h. se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el."("Biblioteca istorica" 1.479 i. . care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. a fost descris: ". adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942. Români a pitoreascã nr. . 2. neapãrat.d.. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon. atât pentru munte. Omul (N. ). din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.aniene. sau cine sti e cum si în ce.h.d. "petrecându-si viata într-o pesterã. Kogaionon. care se produce în anumite conditii meteo. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. din Muntii Orãstiei. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului.d. Gugu poate fi învãluit în ceatã. care se cred nemuritori. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". "un munte ascuns". C. C oghen." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. în condi tii de calm atmosferic local. nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în . ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme.

rotatia cerului. cum creste si scade orbita Lunii . altitudinea fiind de de 2. eclipsele solare . dupã reaparitie. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. jelindu -l ca pe un mort. care a fost modificatã. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. dar mai ales dinspre est. tot deasupra orizontului sudic. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. mai ales deasupra versantului rãsãritean. Tracii doreau mult sã. În plus. pe baza miscãril or ghetarului Fernau). înãltime 2-3 m.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. pe directa de la NE la S. Accesul nu este deloc facil. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. . sã poatã observa nestingherit cerul. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. Între orbitele celor douã constelatii. se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. Terenul ales. Cracul Gugului. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. . În situatia datã. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã.. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. atrage aten tia cã geto-dacii. In ce pr iveste "observatorul". considerat de o deosebitã importantã. VI d. 95). el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. A trãit acolo trei ani. 500 de ani trecuti. era "o locuintã subpãmânteanã". ca apoi sã aparã iar în comunitate. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. desi fântânarii se feresc sã o spunã. dimensiu nile fiind: lungime 10m. în ciuda conditiilor neprielnice. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui."(Herodot. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva.Zamolxis a cãutat un loc. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. Locuinta subpãmânteanã. deasupra orizontului. In al patrulea an. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor".În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". în sec VI i. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud.h. Trebuie subliniat cã la o încercare.d. Pe versantul vestic.aibã. Referitor la aceste cunostiinte. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. de unde. Acest loc a fost gãsit. . 1942). Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului. fenomenul determinã precipitatii. 150 m. în zona paralelei 45. 160 grade. istoric al gotilor. iar Iordanes (sec.h. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. IV. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate". datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. fãcea prorociri. ar apãrea probleme majore.. pentru cã. Este ceva. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. datoritã orografiei locului . In aceste conditii. care acum douã milenii si ju .. ). 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale.albia pârâului Branului. Timisoara. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. unde se gãsesc si astãzi stânele. astãzi. la o orã si jumãtate. muntele putând fi abordat dinspre vest. lãtime 2 m. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti. unde. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. ". se pot avansa urmãtoarele: . cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. este frecvent cer senin. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort.

în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. fiind spectaculos. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. Considerat zeu. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. Rãsturnat în car cu rune. pentru cã. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. Tot ca zeu suprem. reformator al religiei sau profet. Între timp. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. zeul getic. stânga-i ºade luna sfioasã. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. În poemul Memento mori.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". . Împletit cu stele albastre. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare.Cracul Pesterii .. zâmbitoare. cu uraganul cel bãtrân. subintitulatã mit pãgân. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. în care abordeazã problema naºterii religiilo r.. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. Vale a Jiului sau Valea Cernei. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. În final. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. Piscul secundar al vârfului Gugu . însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. ideile lui se rãspândesc în cetate. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. . posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. intrarea amintind de o poartã megaliticã. Înveºmântat cu hlamidã albã. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe.o credintã intensã. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. Îi comandã o statuie. lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. care nu puteau avea decât o m otivatie . îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare.. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã. pe creste. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. de altfel.

i-a dat tot sprijinul. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. printre ai sai. Intors in patrie. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor.Putine referinte antice descriu. ii invata ca nici el. cu minima incertitudine. unde a stat ascuns trei ani. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. VII. nici urmasii lor. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. nici oaspetii sa i. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . dupa aceea libertate. Numele lui este Kogaionon. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. Zamolxe si-a ales o anume pestera. eroul. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. acest Zamolxe. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. a fost transformat in zeu. nu intotdeauna la fel. Regele. dupa disparitia sa. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. care e rege le nostru. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. ca Zamolxe a fost un erou national. aceasta cinste o tinea Deceneu. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. fiul lui Mnesachos. inaccesibila tuturor celorlalti. ca un zeu ce este. cetatenilor de vaza. dovedeste. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. zeu mesianic. traind de-a pururi. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. Intrucit il priveste pe Zamolxe. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. indeosebi in preajma lui Pitagora. IV. Dobindind. in timpul ospetelor. cu averea cistigata. ca si locuinta lui de sub pamin t. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. 3. zeul suprem al daco-geti lor. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. pe care ar trebui sa-l . de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. Istorii. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. numit Zamolxe. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. omul cel mai intelept al Helladei . a fost sclavul lui Pitagora. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. intilnindu-se rar cu oamenii. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. Geografia. Dar. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Cind locuinta a fost gata. bogat. vor avea parte de toate bunatatile. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. nici nu le cred insa prea mult. ci numai se vor muta intr-un loc unde . ar fi strins multa bogatie si astfel. a adaugat el. Dar in al patrulea an. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. In tot acest rastimp. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. L-am invatat acolo. nu vor muri vreodata. inarmata. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. si acolo isi petrecea viata. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. Zamolxe.dupa datina. afara de rege si de dregatorii lui. intru-cit traise pri ntre eleni. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. s-ar fi intors. arat indu-ne deci o divinitate totala. il para sesc" (Herodot. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. el a disparut dintre traci. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. cind.

ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. trag cu sagetile in sus. astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). erou civilizator zeificat (Herodot. . Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. PROFET(Strabon). înþelept prepita goreic (Herodot). Busuioceanu). Vulcãnesc u). ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. Sa man (E. "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. divinitate iniþiaticã (T. tras la sorti. apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. au nevoie. Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. de fiecare data. Iordanes. Herodot). Dodds).vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). ZEUL-MOS (N. filosof sav ant (Iordanes). zeu uranian (M. nu poate sa-i mearga bine nici partii. Pârvan). Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. Vulcanescu). Iordanes). zeul carpatic al nemuririi (Al. Iordanes (Getica. cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. getii socot ca zeul le este binevoitor. MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). Eliade). Densuºianu. Busuioceanu). mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). G. V. " (Platon. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. Celsus. Aceiasi traci. H erseni). caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata.cunoasterea astrelor(Iordanes). zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). Hesychios din Alexandria. Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). 213). Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. personaj mort ºi înviat (Celsus). 40) In plus. dupa invinuirile aduse . naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). 54).asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. spre cer. profet (Strabon). zeu htonic (I. Daca strapuns de sulite---acesta moare. zeu totemic întruchipând ursul (R. trimit pe altul. care soli. cind tuna si fulgera. Porphirius (232-304). de Lucian din Samosata. Strabon. zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. I. profet htonic.morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. Zeul-Moº (N. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). Iordanes). Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . Iamblichos. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. Florescu). Strabon). socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. IV. iar altii. Istorii. O rigene(Contra Celsum. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. Iulian Apostat ul. Charmides. Iordanes. Popescu). ZEU TOTEMIC URS(R. LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). reformator religios cultural ºi politic (Herodot . I ata cum il trimit pe sol. Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. de Enea din Gaza. un zeu care reapare periodic (Al. Iar daca nu moare . divinitate femininã (Suidas). R. R. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . Clement Alexandrinul(Stromateis. MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. III.ingrijeasca. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. INITIAT(Strabon. Vulcãnescu ). zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. Russu). Origene) înþelept iniþiat (Strabon. Daicoviciu). V.

46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. Matei. unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. prin sistemul de mistere iniþiatice. Crestinismul ortodox a preluat. Doctrina zamolxianã avea. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Caloianul) dar dintre toate cultele antice.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. mai ales la caste ktistailor. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). 683 î. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. II. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine. femei.h) Cam la amurg. chiar de va muri va trai. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. 25. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. în linii mari. barbati. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai.d. nici unul din urmasii acestora n u vor muri. O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. magia psihomedicalã. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. mitul unitãþii spirit-tru p. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . ci vor merge intr-un loc anume.

O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . poftele lui nu trebuie ascultate.sufletul e nemu ritor. 30 en. Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . Fericiti veti fi voi.. vinul. femeile sunt o murdãrire a sufletului. Noul testament. Evanghelia dupa Matei cap. ) Vazind multimile. carnea. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. Isus S-a suit in munte si asezindu-se. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. Pentru daci. ca a lor este cerul. Mintind din pricina mea. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica . Ucenicii lui au venit la el.. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. Fericiti cei blinzi. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. Prin ascezã ºi monoteism. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . 5. Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. 1 12 (scrisa aprox. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui.

tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. în special ale lui Nicolae Miule .Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. Tudor. trãmoºilor neamului românesc. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. Lup . haiducesc. exilatul do la Tomis. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã.. Pentru români. Peste ei. me tafizice . Gelu. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. Horea. putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. Mircea. co lectivitãþi unite în individualitate. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. uar al zeilor. ªtefan. În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. timpul nostru contemporan. mitul. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. românii au cultivat bunul s enia.este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . considerând timpul iudeo-creºtin. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. cel al trãirii telurice. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Constantin Brâncuºi. De la daci. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. la Pont ºi la Istru . / rãspunse vorbelor mele astfel. într-o simbiozã indestructibilã. Cuminþenia Pãmântului . a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . Românii au creat propriul lor timp. cunoaºtem numele prieteni ei. în spaþiul mioritic. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. care întâmplãtor se aflã în re. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi .un bãtrân. Iatã versunile din Tristele . Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. Astfel. Antonescu. / noi care locuim departe de voi. unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . de la începutul vieþii umane. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. sculptorul român al universalitãþii. chtonice ancestrale. mitic al eterne i reîntoarcei.lui zalmoxist. urmaºii dacilor. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. sub semnul lupului. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. Mihai. rãsculat. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. Daco-românii s-au apãrat. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. federative. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce . Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. Avram Iancu. spiralã.. buna vecinãtate. personaje tragice prin destinul lor: Burebista. rãzboit. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. credinþa în Zalmoxis. / ªi noi.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. Ovidiu. Decebal. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite.dao s . Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. ramura nordicã a tracilor. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . dacii: au glas aspru/chip tic. vertical. rãzvr . bunule oaspe.

persanii... Criºan. Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t .daca . macedonenii.. getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii. cei ce seamanã cu lupii . Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor..) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã.Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului.. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I. H... Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe . purtãtori de sabie.în semnul lupului . rege. dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). legendar e. ce înseamnã lup . Dacii . Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi. Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi..pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean. armatã. dacii se numeau daoi . era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii.). Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic. Dupã Strabon. ce înseamnã lup. pe car e o numim balticã . care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos .scu prin cartea Dacia . H. epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi. legenda rãzboaielor Troiei. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. înca din timpuri imemorabile. numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii. pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis .toate cu profunde caractere miceniene . un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. Ramura nordicã. Grupul carpato-dunãrean. Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi.dupã I. celþii sau romanii.ajungând în fruntea nea mului sãu. H.. cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. care era istovit de rãzboaie dese. Strabon. . vechi greci. (. Aºa cum grecii au prin Homer. Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade). al rãzboiuIui. armä specificã a geto-daci lor. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica. care le aduna în ap ele ei curgãtoare.masurianã (.dupã o ipotezã a lui I. În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora.. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare.) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . Lupul în antichitate era mbolul fugarului . abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci. Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani .. o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani .. aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã. Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista . il preiau de la daci. Criºan . Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. ramura de sud.

un patriarh înainte de patriarhie. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. Dacii. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. iar din Marele Preot. Poporul român. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. Încã pe vremea lui Dromichaites . care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis. Ovidiu îl surprinde în Tristele. vechile rituri tradiþion ale. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. care devine un fel de patriarh al dacilor . din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. dacii "îl adora ca pe Heracles". Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. puternici.zeu . Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. de sorginte zalmoxistã. adica anzi ºi nu simpli oameni. Zalmoxis. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. urmaºul dacilor. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. cu numele regelui dac Zalmodegekos. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. Odatã cu epoca lui Burebista. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. Spirit rãzboinic. capabili sã îndure foametea ºi setea.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Mircea. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . precum ºi a influenþei celþ lor. cel care l-a învins pe regele macedonian. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. lumea de dincolo. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac.dacice epitetul lor ritual de lupi. Mihai. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos.conducãtor suprem a l armatei. Horea. dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. Tudor. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. Aceastã credinþã naºte tipul de rege . nu ca pe un creator de religie. nemurire. creatoare de religie ºi stat. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . În jurul anului 80. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. monogam precum ºi credinþa în nemurire. unificatoare. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. înainte de Hristos. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. Cu douã secole înainte de Burebista. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. asceticã. Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace.

nã.un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. . Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc. revoltã ºi neatârnare creºtinã .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful