Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

care modificã densitatea stratului de aer si. Giurescu si Dinu C.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie. C oghen." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon. în condi tii de calm atmosferic local. din Muntii Orãstiei. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. asa cum pretind vechile traditii. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M.Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. sau cine sti e cum si în ce. 94. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. Sadoveanu) sau Vf. în mai tot lantul Carpatilor. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. bazat. El se datoreazã straturilor de aer. "un munte ascuns". . pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã. "petrecându-si viata într-o pesterã. C. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local". real. ). . urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d. ): "Într-adevãr. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. întemeietorul budismului..h. Români a pitoreascã nr. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis".. Hero ot specificã. adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942. 7/1972). . care nu putea fi decât un munte. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". Istorici de seamã ca C. care se produce în anumite conditii meteo. a fost descris: ". devenit o zonã sacrã. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. care ar exclude ideea de sup ranatural. cert fiind vorba de mese rituale. nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în .aniene. Densusianu). care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. poate destul de rar."("Biblioteca istorica" 1. ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii. un asemenea fenomen.h.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. De-a lungul timpului.479 i. Or. întemeietorul confuc ianismului. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. de uz personal. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã. Gu gu. indicele de refractie.. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". adicã Gauthama Buddha (555-486 i. se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul.. ca si cum munte le ar fi strãveziu. care se cred nemuritori.h. neapãrat. cu complexul sãu de sanctuare. atât pentru munte.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. în pri ncipal. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. Omul (N. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. de o deosebitã complexitate. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. . parte redactate în sec. 2.muntele sfânt. La asa-numitii geti. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum.h.Trãia Sakya-muni. ) Dupã întoarcerea acasã. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). Kogaionon. trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i. .d. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului. dar nu într-o banalã ceatã. cu densitãti diferite. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve.. dupã care s-a retras. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme. Gugu poate fi învãluit în ceatã. implicit. VI i. Gogaionul).d.d. învãtându-i cã su nemuritori. Gugu. punându-i sã "benchetuiascã". "Lupoaica". deveni tã simbolul cetãtii Eterne. Fenomenul. ).

). un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. În situatia datã. unde.h. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. era "o locuintã subpãmânteanã". 95). regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". ca apoi sã aparã iar în comunitate. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. unde se gãsesc si astãzi stânele. în sec VI i.În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". fenomenul determinã precipitatii. Tracii doreau mult sã. Accesul nu este deloc facil. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. lãtime 2 m. ar apãrea probleme majore. In ce pr iveste "observatorul". ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. dupã reaparitie. datoritã orografiei locului . spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. 160 grade. In al patrulea an. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti.albia pârâului Branului. 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale.. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã."(Herodot.Zamolxis a cãutat un loc. cum creste si scade orbita Lunii . Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". fãcea prorociri. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. Locuinta subpãmânteanã. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. în ciuda conditiilor neprielnice. In aceste conditii. . tot deasupra orizontului sudic. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. dar mai ales dinspre est. altitudinea fiind de de 2. deasupra orizontului. este frecvent cer senin. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. mai ales deasupra versantului rãsãritean. IV. . coborând în locuinta lui de sub pãmânt. Este ceva. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. . se pot avansa urmãtoarele: . Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. la o orã si jumãtate. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. desi fântânarii se feresc sã o spunã. cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. jelindu -l ca pe un mort. se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice.h. 500 de ani trecuti. VI d. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. Timisoara. astãzi. care a fost modificatã. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. istoric al gotilor.d. muntele putând fi abordat dinspre vest. rotatia cerului. înãltime 2-3 m. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. Acest loc a fost gãsit. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. A trãit acolo trei ani. sã poatã observa nestingherit cerul. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. dimensiu nile fiind: lungime 10m. atrage aten tia cã geto-dacii. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. pe baza miscãril or ghetarului Fernau). coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. Cracul Gugului. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate". considerat de o deosebitã importantã. în zona paralelei 45. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. pentru cã. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. eclipsele solare .Dupã ce lucrarea a fost terminatã. Referitor la aceste cunostiinte. Între orbitele celor douã constelatii. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. Trebuie subliniat cã la o încercare. "...aibã. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. Terenul ales. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. care acum douã milenii si ju . iar Iordanes (sec. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. de unde. În plus. Pe versantul vestic. pe directa de la NE la S. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. 150 m. 1942).

Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit. În poemul Memento mori. prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. zeul getic. Împletit cu stele albastre. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor.. Considerat zeu.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã.o credintã intensã. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. . zâmbitoare.Cracul Pesterii . în care abordeazã problema naºterii religiilo r. Rãsturnat în car cu rune. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. Tot ca zeu suprem. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. ideile lui se rãspândesc în cetate. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. intrarea amintind de o poartã megaliticã.. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. Vale a Jiului sau Valea Cernei. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor. pe creste.. cu uraganul cel bãtrân. Înveºmântat cu hlamidã albã.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". care nu puteau avea decât o m otivatie . Îi comandã o statuie. . Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. Piscul secundar al vârfului Gugu . pentru cã. îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. reformator al religiei sau profet. subintitulatã mit pãgân. de altfel. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. În final. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. Între timp. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. stânga-i ºade luna sfioasã. fiind spectaculos. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii.

de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. i-a dat tot sprijinul. s-ar fi intors. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. ca Zamolxe a fost un erou national. care e rege le nostru. dupa aceea libertate. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. nici urmasii lor. intru-cit traise pri ntre eleni. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. Istorii. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. nici nu le cred insa prea mult. omul cel mai intelept al Helladei . 3. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. intilnindu-se rar cu oamenii. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista.dupa datina. aceasta cinste o tinea Deceneu. zeul suprem al daco-geti lor.Putine referinte antice descriu. a fost transformat in zeu. unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. traind de-a pururi. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. ar fi strins multa bogatie si astfel. Zamolxe. inaccesibila tuturor celorlalti. IV. Regele. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. ci numai se vor muta intr-un loc unde . a fost sclavul lui Pitagora. indeosebi in preajma lui Pitagora. il para sesc" (Herodot. nu intotdeauna la fel. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. In tot acest rastimp. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. nici oaspetii sa i. bogat. dovedeste. Geografia. Cind locuinta a fost gata. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. a adaugat el. cu minima incertitudine. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. dupa disparitia sa. inarmata. Zamolxe si-a ales o anume pestera. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. Numele lui este Kogaionon. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. eroul. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. cetatenilor de vaza. arat indu-ne deci o divinitate totala. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . si acolo isi petrecea viata. acest Zamolxe. pe care ar trebui sa-l . in timpul ospetelor. el a disparut dintre traci. Dobindind. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. Dar in al patrulea an. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. printre ai sai. zeu mesianic. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. vor avea parte de toate bunatatile. Dar. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. cind. afara de rege si de dregatorii lui. VII. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. ca si locuinta lui de sub pamin t. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. Intors in patrie. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. ca un zeu ce este. L-am invatat acolo. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. Intrucit il priveste pe Zamolxe. fiul lui Mnesachos. nu vor muri vreodata. ii invata ca nici el. cu averea cistigata. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. numit Zamolxe.

Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. . care soli. "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. filosof sav ant (Iordanes). Iordanes (Getica. Iulian Apostat ul. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. Aceiasi traci. de Enea din Gaza. Strabon. trimit pe altul. Vulcãnescu ). mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon).ingrijeasca. PROFET(Strabon). Popescu). zeul carpatic al nemuririi (Al.morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. Iordanes). nu poate sa-i mearga bine nici partii. de Lucian din Samosata. Russu). H erseni). Eliade). V. Iordanes. zeu uranian (M. Busuioceanu). de fiecare data. ZEUL-MOS (N. caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Origene) înþelept iniþiat (Strabon. Vulcãnesc u). Pârvan). se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. un zeu care reapare periodic (Al. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. Dodds). 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. Herodot). ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. înþelept prepita goreic (Herodot). Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. Daicoviciu). Daca strapuns de sulite---acesta moare. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . tras la sorti. Iar daca nu moare . Celsus. iar altii. III. INITIAT(Strabon. personaj mort ºi înviat (Celsus).asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. O rigene(Contra Celsum. " (Platon. IV. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. Iamblichos. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. 213). I. Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. zeu totemic întruchipând ursul (R. naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. Strabon). astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). spre cer. socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. ZEU TOTEMIC URS(R. Zeul-Moº (N. Vulcanescu). erou civilizator zeificat (Herodot. au nevoie. I ata cum il trimit pe sol. dupa invinuirile aduse . Hesychios din Alexandria. aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. Florescu). getii socot ca zeul le este binevoitor. zeu htonic (I. cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. 54). apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Iordanes. Clement Alexandrinul(Stromateis. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. R.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). Porphirius (232-304). Iordanes). trag cu sagetile in sus. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. profet htonic. G. zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). V. Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). Busuioceanu). divinitate femininã (Suidas).vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). cind tuna si fulgera. R. Sa man (E. zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. 40) In plus. Charmides. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus).cunoasterea astrelor(Iordanes). reformator religios cultural ºi politic (Herodot . profet (Strabon). divinitate iniþiaticã (T. Istorii. Densuºianu.

în linii mari. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. mitul unitãþii spirit-tru p. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. Doctrina zamolxianã avea. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. 25. prin sistemul de mistere iniþiatice. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. Crestinismul ortodox a preluat.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. chiar de va muri va trai. magia psihomedicalã. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. 683 î. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina .d. mai ales la caste ktistailor. Matei. ci vor merge intr-un loc anume. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. femei. II. nici unul din urmasii acestora n u vor muri. Caloianul) dar dintre toate cultele antice.h) Cam la amurg. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. barbati. 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine.

Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. Noul testament. 5. Ucenicii lui au venit la el. Isus S-a suit in munte si asezindu-se. Evanghelia dupa Matei cap.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. vinul. O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis .sufletul e nemu ritor.. femeile sunt o murdãrire a sufletului. daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . Fericiti cei blinzi. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. ca a lor este cerul. Pentru daci. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. 30 en. Prin ascezã ºi monoteism. poftele lui nu trebuie ascultate. Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi.. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica . initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. carnea. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. Fericiti veti fi voi. Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . Mintind din pricina mea. ) Vazind multimile. 1 12 (scrisa aprox.

sculptorul român al universalitãþii. de la începutul vieþii umane. buna vecinãtate. / rãspunse vorbelor mele astfel. Avram Iancu. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. Peste ei. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . exilatul do la Tomis. Tudor. bunule oaspe. Mircea. De la daci. în special ale lui Nicolae Miule . Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic. considerând timpul iudeo-creºtin. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. urmaºii dacilor. putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . timpul nostru contemporan. haiducesc. Horea. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. Antonescu. ªtefan. dacii: au glas aspru/chip tic.. Mihai. Daco-românii s-au apãrat. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). rãzvr . românii au cultivat bunul s enia.Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului.. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. cunoaºtem numele prieteni ei. în spaþiul mioritic. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi .Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. Gelu. Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice. moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. Cuminþenia Pãmântului . dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . personaje tragice prin destinul lor: Burebista. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. mitic al eterne i reîntoarcei. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. Românii au creat propriul lor timp. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. spiralã. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. Pentru români. într-o simbiozã indestructibilã. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. chtonice ancestrale. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . care întâmplãtor se aflã în re. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. / ªi noi. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. cel al trãirii telurice. / noi care locuim departe de voi. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu. Constantin Brâncuºi. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. Astfel. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce . uar al zeilor.dao s . Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. ramura nordicã a tracilor. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). me tafizice .este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . sub semnul lupului. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. trãmoºilor neamului românesc. Decebal. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. vertical. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Ovidiu. co lectivitãþi unite în individualitate. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic. Lup . Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv.lui zalmoxist. mitul. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. la Pont ºi la Istru .un bãtrân. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. rãsculat. în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. credinþa în Zalmoxis. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. rãzboit. federative. Iatã versunile din Tristele . tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis.

care le aduna în ap ele ei curgãtoare. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica..). persanii. il preiau de la daci. care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii. Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe . un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. H.în semnul lupului . epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului.) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã. H. Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I... Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani . celþii sau romanii. care era istovit de rãzboaie dese.daca . vechi greci. Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos . numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii.. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci. getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii. Ramura nordicã. Dacii .. cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista .ajungând în fruntea nea mului sãu. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. ce înseamnã lup . Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade).scu prin cartea Dacia .dupã I. legenda rãzboaielor Troiei. Criºan.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean... (. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor.. Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t .. armatã. H. aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã. Aºa cum grecii au prin Homer. pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis .. purtãtori de sabie. Dupã Strabon. macedonenii. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii.dupã o ipotezã a lui I. era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. ramura de sud. al rãzboiuIui. În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora. dacii se numeau daoi . Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic.) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . înca din timpuri imemorabile. Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. .toate cu profunde caractere miceniene . Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care.Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri. Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. pe car e o numim balticã .. Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani . o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (. ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). Lupul în antichitate era mbolul fugarului . armä specificã a geto-daci lor. Strabon. Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi.masurianã (.. Criºan . Grupul carpato-dunãrean. ce înseamnã lup. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. cei ce seamanã cu lupii . legendar e. rege.

Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. monogam precum ºi credinþa în nemurire. care devine un fel de patriarh al dacilor . Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. cel care l-a învins pe regele macedonian. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. cu numele regelui dac Zalmodegekos. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator.conducãtor suprem a l armatei. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. puternici. Tudor. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. asceticã. lumea de dincolo. Zalmoxis. capabili sã îndure foametea ºi setea. Mircea. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. înainte de Hristos. vechile rituri tradiþion ale. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. nemurire. Dacii. În jurul anului 80. iar din Marele Preot. Horea. precum ºi a influenþei celþ lor. Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. adica anzi ºi nu simpli oameni. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã.zeu . Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. Odatã cu epoca lui Burebista. dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. Aceastã credinþã naºte tipul de rege . creatoare de religie ºi stat. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. Spirit rãzboinic. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. un patriarh înainte de patriarhie. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. Cu douã secole înainte de Burebista. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . urmaºul dacilor. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. nu ca pe un creator de religie. Încã pe vremea lui Dromichaites . Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis. Ovidiu îl surprinde în Tristele. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei.dacice epitetul lor ritual de lupi. unificatoare. personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. Mihai. dacii "îl adora ca pe Heracles". Poporul român. de sorginte zalmoxistã.

revoltã ºi neatârnare creºtinã .un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. . Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc.nã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful