P. 1
Zamolxe Si Kogaionul

Zamolxe Si Kogaionul

|Views: 3|Likes:
Published by Oana Dinu
Zamolxe Si Kogaionul
Zamolxe Si Kogaionul

More info:

Published by: Oana Dinu on Dec 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2014

pdf

text

original

Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

C. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon.h. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. dar nu într-o banalã ceatã. din Muntii Orãstiei. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii.. implicit. De-a lungul timpului. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru".d. învãtându-i cã su nemuritori. urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". La asa-numitii geti. . care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local"." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. ) Dupã întoarcerea acasã. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. Fenomenul. "Lupoaica".h.muntele sfânt. cert fiind vorba de mese rituale. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. a fost descris: ". Gu gu. Giurescu si Dinu C. neapãrat. ). O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme.479 i. dupã care s-a retras. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. sau cine sti e cum si în ce. Gugu poate fi învãluit în ceatã.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie. un asemenea fenomen. Gogaionul). 7/1972). în mai tot lantul Carpatilor. Gugu. asa cum pretind vechile traditii. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. poate destul de rar. care se produce în anumite conditii meteo. întemeietorul confuc ianismului.h. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic. sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în . trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i. în pri ncipal. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ.d. atât pentru munte. "un munte ascuns". Istorici de seamã ca C. se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el.h. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d. adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii. Hero ot specificã. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. Omul (N. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. în condi tii de calm atmosferic local. .. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. parte redactate în sec.Trãia Sakya-muni. întemeietorul budismului. punându-i sã "benchetuiascã". în care avea sã trãiascã timp de trei ani. de o deosebitã complexitate. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului.. . o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. 94. bazat. Or. C oghen. care se cred nemuritori. Densusianu). care nu putea fi decât un munte. . legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor".aniene.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. ca si cum munte le ar fi strãveziu. care ar exclude ideea de sup ranatural.d. indicele de refractie."("Biblioteca istorica" 1. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul.. cu densitãti diferite. VI i. Români a pitoreascã nr. ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii. cu complexul sãu de sanctuare. 2. Kogaionon.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã. real. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. de uz personal. ). devenit o zonã sacrã. deveni tã simbolul cetãtii Eterne. care modificã densitatea stratului de aer si. .Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . El se datoreazã straturilor de aer. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. "petrecându-si viata într-o pesterã. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M.. ): "Într-adevãr. Sadoveanu) sau Vf.

care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. istoric al gotilor. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. dupã reaparitie. Acest loc a fost gãsit. muntele putând fi abordat dinspre vest. pe directa de la NE la S.aibã. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. 95). IV. eclipsele solare . . se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. In aceste conditii. 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. fenomenul determinã precipitatii. cum creste si scade orbita Lunii . Terenul ales. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate".. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor.. Referitor la aceste cunostiinte.h. iar Iordanes (sec. în zona paralelei 45. deasupra orizontului. ". nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. ca apoi sã aparã iar în comunitate. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. pe baza miscãril or ghetarului Fernau). jelindu -l ca pe un mort. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. desi fântânarii se feresc sã o spunã. de unde. dimensiu nile fiind: lungime 10m. astãzi. In ce pr iveste "observatorul". ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic.albia pârâului Branului. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. Locuinta subpãmânteanã. A trãit acolo trei ani. Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului. care a fost modificatã."(Herodot.. Trebuie subliniat cã la o încercare. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor.d. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. Tracii doreau mult sã. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. .În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. în sec VI i. dar mai ales dinspre est. datoritã orografiei locului . în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. era "o locuintã subpãmânteanã". ). datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti. care acum douã milenii si ju . pentru cã. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. Între orbitele celor douã constelatii. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. unde se gãsesc si astãzi stânele.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". 1942). lãtime 2 m. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. altitudinea fiind de de 2. Pe versantul vestic. Timisoara. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. În plus. In al patrulea an. Cracul Gugului. VI d. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. la o orã si jumãtate. tot deasupra orizontului sudic. în ciuda conditiilor neprielnice.h. În situatia datã. Accesul nu este deloc facil. este frecvent cer senin. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. 150 m. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã. înãltime 2-3 m. fãcea prorociri. 500 de ani trecuti. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. se pot avansa urmãtoarele: . în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana.Zamolxis a cãutat un loc. Este ceva. atrage aten tia cã geto-dacii. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. mai ales deasupra versantului rãsãritean. sã poatã observa nestingherit cerul. considerat de o deosebitã importantã. 160 grade. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. unde. ar apãrea probleme majore. . rotatia cerului.

Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. Înveºmântat cu hlamidã albã. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. subintitulatã mit pãgân. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. Considerat zeu. . zâmbitoare... Împletit cu stele albastre. pentru cã.Cracul Pesterii . Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. reformator al religiei sau profet. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. Între timp. Îi comandã o statuie. fiind spectaculos. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. pe creste. cu uraganul cel bãtrân. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. lesne urcã lumea cu umãru-i atletic.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. de altfel. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit. care nu puteau avea decât o m otivatie . în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". ideile lui se rãspândesc în cetate. Rãsturnat în car cu rune. însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. Tot ca zeu suprem. În poemul Memento mori. Vale a Jiului sau Valea Cernei.o credintã intensã. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. intrarea amintind de o poartã megaliticã. stânga-i ºade luna sfioasã. îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. . zeul getic. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel.. Piscul secundar al vârfului Gugu . portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. În final. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. în care abordeazã problema naºterii religiilo r.

Putine referinte antice descriu. i-a dat tot sprijinul. pe care ar trebui sa-l . In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. dovedeste. a fost transformat in zeu. nici urmasii lor. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. zeul suprem al daco-geti lor. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. dupa aceea libertate. zeu mesianic. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. cetatenilor de vaza. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. cind. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. ii invata ca nici el. Geografia. Zamolxe. aceasta cinste o tinea Deceneu. intru-cit traise pri ntre eleni. In tot acest rastimp. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. numit Zamolxe. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. Dobindind. si acolo isi petrecea viata. ca Zamolxe a fost un erou national. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Intors in patrie. traind de-a pururi. arat indu-ne deci o divinitate totala. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. dupa disparitia sa. inarmata. il para sesc" (Herodot. IV. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. a fost sclavul lui Pitagora. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. vor avea parte de toate bunatatile. unde a stat ascuns trei ani. nu intotdeauna la fel. el a disparut dintre traci. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. afara de rege si de dregatorii lui. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. nu vor muri vreodata. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. Numele lui este Kogaionon. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. ca si locuinta lui de sub pamin t. intilnindu-se rar cu oamenii. VII. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui.dupa datina. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. eroul. s-ar fi intors. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. 3. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. fiul lui Mnesachos. Dar. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. Zamolxe si-a ales o anume pestera. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. omul cel mai intelept al Helladei . ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. care e rege le nostru. cu minima incertitudine. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. printre ai sai. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. a adaugat el. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. Dar in al patrulea an. Istorii. acest Zamolxe. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. Cind locuinta a fost gata. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. bogat. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. ar fi strins multa bogatie si astfel. Intrucit il priveste pe Zamolxe. Regele. indeosebi in preajma lui Pitagora. cu averea cistigata. in timpul ospetelor. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. nici nu le cred insa prea mult. nici oaspetii sa i. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. inaccesibila tuturor celorlalti. de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. ci numai se vor muta intr-un loc unde . L-am invatat acolo. ca un zeu ce este.

R. zeu uranian (M. profet (Strabon). divinitate femininã (Suidas). Dodds). MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon).morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. de Enea din Gaza. Charmides. Pârvan).asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. au nevoie. Florescu). Busuioceanu). naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. dupa invinuirile aduse . ZEUL-MOS (N. care soli. Iordanes (Getica. Popescu). LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). zeul carpatic al nemuririi (Al. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. Herodot). înþelept prepita goreic (Herodot). Vulcãnesc u). ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. reformator religios cultural ºi politic (Herodot . Iordanes). PROFET(Strabon). Celsus. Aceiasi traci. I. Iar daca nu moare . erou civilizator zeificat (Herodot.vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . ZEU TOTEMIC URS(R. trimit pe altul. apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. Iordanes. nu poate sa-i mearga bine nici partii. getii socot ca zeul le este binevoitor. tras la sorti. Strabon. Iamblichos. Eliade). V. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. Vulcãnescu ). trag cu sagetile in sus. Daicoviciu). Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). personaj mort ºi înviat (Celsus). zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H.cunoasterea astrelor(Iordanes). aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. Russu). zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. Vulcanescu). cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. Sa man (E. INITIAT(Strabon. Iulian Apostat ul. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. filosof sav ant (Iordanes). R. 54).ingrijeasca. socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Origene) înþelept iniþiat (Strabon. Busuioceanu). V. " (Platon. I ata cum il trimit pe sol. MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. . zeu htonic (I. Istorii. iar altii. mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). cind tuna si fulgera. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. Hesychios din Alexandria. zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). Clement Alexandrinul(Stromateis. de Lucian din Samosata. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. de fiecare data. aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. Iordanes). divinitate iniþiaticã (T. O rigene(Contra Celsum. 213). Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). 40) In plus. Daca strapuns de sulite---acesta moare. un zeu care reapare periodic (Al. Densuºianu. Strabon). Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. zeu totemic întruchipând ursul (R.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). profet htonic. Iordanes. G. Porphirius (232-304). H erseni). spre cer. IV. Zeul-Moº (N. III. "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius.

46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. femei. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. chiar de va muri va trai. magia psihomedicalã.d. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. nici unul din urmasii acestora n u vor muri. 683 î. Caloianul) dar dintre toate cultele antice. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. II. 25. mitul unitãþii spirit-tru p. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . în linii mari. mai ales la caste ktistailor. Doctrina zamolxianã avea. prin sistemul de mistere iniþiatice. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. Crestinismul ortodox a preluat. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic.h) Cam la amurg. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. Matei. barbati. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. ci vor merge intr-un loc anume.

ca a lor este cerul. Mintind din pricina mea.sufletul e nemu ritor. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . 5. Fericiti cei blinzi. Ucenicii lui au venit la el. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. 30 en. Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . carnea. Fericiti veti fi voi. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica . Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. Isus S-a suit in munte si asezindu-se. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. 1 12 (scrisa aprox. Evanghelia dupa Matei cap.. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. Noul testament. Prin ascezã ºi monoteism. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. Pentru daci.. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . femeile sunt o murdãrire a sufletului. ) Vazind multimile. poftele lui nu trebuie ascultate. Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. vinul.

unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. Gelu. sculptorul român al universalitãþii. în spaþiul mioritic. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic.. sub semnul lupului. / rãspunse vorbelor mele astfel.un bãtrân. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic. urmaºii dacilor. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . Peste ei. Antonescu. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). ramura nordicã a tracilor. rãzvr .dao s . moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. de la începutul vieþii umane. Tudor. Mihai. Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu. bunule oaspe. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. personaje tragice prin destinul lor: Burebista.este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . Lup . rãzboit. putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. care întâmplãtor se aflã în re. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce .lui zalmoxist. mitul. Ovidiu. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . / noi care locuim departe de voi. dacii: au glas aspru/chip tic. în special ale lui Nicolae Miule . Constantin Brâncuºi. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. Pentru români. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. uar al zeilor. / ªi noi. considerând timpul iudeo-creºtin. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). Daco-românii s-au apãrat. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . De la daci. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. cunoaºtem numele prieteni ei. mitic al eterne i reîntoarcei. federative. la Pont ºi la Istru . haiducesc.. Mircea. Cuminþenia Pãmântului . Horea.Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. trãmoºilor neamului românesc. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. exilatul do la Tomis. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. Românii au creat propriul lor timp. într-o simbiozã indestructibilã. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. chtonice ancestrale. co lectivitãþi unite în individualitate. spiralã. Avram Iancu. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. me tafizice . ªtefan.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. credinþa în Zalmoxis. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. cel al trãirii telurice. vertical. a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . Decebal. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. timpul nostru contemporan. Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. rãsculat. românii au cultivat bunul s enia.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. Iatã versunile din Tristele . Astfel. Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice. în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. buna vecinãtate.

care era istovit de rãzboaie dese.. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani . Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. Dacii . care le aduna în ap ele ei curgãtoare. il preiau de la daci. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi. înca din timpuri imemorabile. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. Grupul carpato-dunãrean... purtãtori de sabie. legenda rãzboaielor Troiei. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare. (. un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. celþii sau romanii. Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. Ramura nordicã. Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii.toate cu profunde caractere miceniene . Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi. Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista .masurianã (. o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (.dupã I.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. vechi greci. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani .în semnul lupului . Lupul în antichitate era mbolul fugarului . dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu).. persanii.) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . rege. dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. H. Dupã Strabon. Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care. H. Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi. . În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora. Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii.). H. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului.dupã o ipotezã a lui I.Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. ce înseamnã lup. La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã.. confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade). Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica... pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis . Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. armä specificã a geto-daci lor.daca . numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii. cei ce seamanã cu lupii . Criºan . Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic. legendar e. Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. Strabon. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci.. al rãzboiuIui. Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos .. Criºan. era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). ramura de sud. Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t .ajungând în fruntea nea mului sãu. ce înseamnã lup . aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine.. Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean. pe car e o numim balticã . Dacii s-au nãscut sub semnul lupului.. macedonenii. armatã.scu prin cartea Dacia . Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe . Aºa cum grecii au prin Homer. dacii se numeau daoi . epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi.) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã..

Mihai. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. asceticã. oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. Zalmoxis. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. capabili sã îndure foametea ºi setea. Spirit rãzboinic. Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. Încã pe vremea lui Dromichaites .zeu . adica anzi ºi nu simpli oameni. Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). Horea.conducãtor suprem a l armatei. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. nemurire. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis. un patriarh înainte de patriarhie. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. Tudor. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. Cu douã secole înainte de Burebista. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. lumea de dincolo. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. Odatã cu epoca lui Burebista. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. creatoare de religie ºi stat. nu ca pe un creator de religie. monogam precum ºi credinþa în nemurire. Poporul român. În jurul anului 80. dacii "îl adora ca pe Heracles". unificatoare. Dacii. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. cel care l-a învins pe regele macedonian. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. iar din Marele Preot. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. cu numele regelui dac Zalmodegekos. Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. urmaºul dacilor. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. care devine un fel de patriarh al dacilor . personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. de sorginte zalmoxistã. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Mircea. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. vechile rituri tradiþion ale.dacice epitetul lor ritual de lupi. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. Ovidiu îl surprinde în Tristele. puternici. înainte de Hristos. Aceastã credinþã naºte tipul de rege . precum ºi a influenþei celþ lor. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit.

. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc.un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. revoltã ºi neatârnare creºtinã .nã. Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->