Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor. poate destul de rar. dupã care s-a retras. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic. Fenomenul.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie. C. Giurescu si Dinu C. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. implicit.h. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. . ca si cum munte le ar fi strãveziu." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. de uz personal.. Istorici de seamã ca C.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã.. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. Sadoveanu) sau Vf. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local". Gugu. care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. cert fiind vorba de mese rituale. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. întemeietorul budismului.aniene. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. 7/1972). nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în . Gugu poate fi învãluit în ceatã. ) Dupã întoarcerea acasã. din Muntii Orãstiei. ): "Într-adevãr. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul.h. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. care ar exclude ideea de sup ranatural."("Biblioteca istorica" 1. VI i.h. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). . Gu gu.. de o deosebitã complexitate. în mai tot lantul Carpatilor. Densusianu). "Lupoaica".acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde.. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. . adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942.d. devenit o zonã sacrã.Trãia Sakya-muni. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. învãtându-i cã su nemuritori. Hero ot specificã.Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . Români a pitoreascã nr. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii. ). cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. cu complexul sãu de sanctuare. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". un asemenea fenomen. a fost descris: ".d. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. întemeietorul confuc ianismului. bazat. în condi tii de calm atmosferic local. care se cred nemuritori. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. punându-i sã "benchetuiascã". sau cine sti e cum si în ce. atât pentru munte. "petrecându-si viata într-o pesterã. La asa-numitii geti. care nu putea fi decât un munte.. în pri ncipal. trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i.479 i. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. C oghen. De-a lungul timpului. parte redactate în sec.muntele sfânt. cu densitãti diferite. care se produce în anumite conditii meteo. deveni tã simbolul cetãtii Eterne. "un munte ascuns". indicele de refractie. Or. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.d. 94. asa cum pretind vechile traditii. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme. . . dar nu într-o banalã ceatã. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. Kogaionon. Omul (N. real. Gogaionul). Nu se întâmplã totdeauna aceasta. care modificã densitatea stratului de aer si. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". El se datoreazã straturilor de aer. ). În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. neapãrat.h. ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii. 2.

In ce pr iveste "observatorul".d. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. pe directa de la NE la S. istoric al gotilor. dimensiu nile fiind: lungime 10m. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. Este ceva. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate". Pe versantul vestic. Cracul Gugului. mai ales deasupra versantului rãsãritean. astãzi. atrage aten tia cã geto-dacii. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. în ciuda conditiilor neprielnice. Locuinta subpãmânteanã. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. rotatia cerului. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. 160 grade. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. pentru cã. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. Accesul nu este deloc facil. IV.. iar Iordanes (sec. Trebuie subliniat cã la o încercare. pe baza miscãril or ghetarului Fernau). considerat de o deosebitã importantã.albia pârâului Branului. Tracii doreau mult sã. 1942). lãtime 2 m. permite observarea cerului pe o deschidere de cca.aibã. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. se pot avansa urmãtoarele: ."(Herodot. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. care acum douã milenii si ju . sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. în zona paralelei 45. 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. Referitor la aceste cunostiinte. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc.h. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. unde. fãcea prorociri. datoritã orografiei locului . ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã. . VI d. fenomenul determinã precipitatii. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. Timisoara. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. dupã reaparitie. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta.Zamolxis a cãutat un loc. . Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. 95). este frecvent cer senin. In aceste conditii. sã poatã observa nestingherit cerul. care a fost modificatã. Între orbitele celor douã constelatii. A trãit acolo trei ani. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. era "o locuintã subpãmânteanã". înãltime 2-3 m.. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". tot deasupra orizontului sudic. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. altitudinea fiind de de 2. ). la o orã si jumãtate. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. În situatia datã.. dar mai ales dinspre est.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. ". eclipsele solare . Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului.În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". În plus. unde se gãsesc si astãzi stânele.h. deasupra orizontului. cum creste si scade orbita Lunii . Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. In al patrulea an. Terenul ales. ca apoi sã aparã iar în comunitate. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". în sec VI i. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. de unde. . desi fântânarii se feresc sã o spunã. 500 de ani trecuti. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. muntele putând fi abordat dinspre vest. cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. Acest loc a fost gãsit. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. ar apãrea probleme majore. se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. 150 m. jelindu -l ca pe un mort.

o credintã intensã. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. zâmbitoare. pentru cã. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. subintitulatã mit pãgân. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. pe creste. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. . în care abordeazã problema naºterii religiilo r. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. stânga-i ºade luna sfioasã. Îi comandã o statuie. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia.. cu uraganul cel bãtrân. care nu puteau avea decât o m otivatie . În final. însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. În poemul Memento mori. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. fiind spectaculos. lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel.. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. ideile lui se rãspândesc în cetate. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. Considerat zeu. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. Tot ca zeu suprem. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit.. de altfel. Între timp. dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. reformator al religiei sau profet. zeul getic. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. . Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. Piscul secundar al vârfului Gugu . îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. Împletit cu stele albastre.Cracul Pesterii . Literatura îi atribuie sensuri simbolice. Înveºmântat cu hlamidã albã. Vale a Jiului sau Valea Cernei. Rãsturnat în car cu rune. intrarea amintind de o poartã megaliticã.

3. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. numit Zamolxe. afara de rege si de dregatorii lui. Regele. Zamolxe si-a ales o anume pestera. el a disparut dintre traci. zeu mesianic. VII. bogat. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. printre ai sai. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. cind. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. Intrucit il priveste pe Zamolxe. cu minima incertitudine. Istorii. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri.dupa datina. Zamolxe. nici urmasii lor. si acolo isi petrecea viata. zeul suprem al daco-geti lor. acest Zamolxe. nu intotdeauna la fel. s-ar fi intors. dupa aceea libertate. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. intilnindu-se rar cu oamenii. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. nu vor muri vreodata. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. omul cel mai intelept al Helladei . c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. ca un zeu ce este.Putine referinte antice descriu. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. care e rege le nostru. a adaugat el. IV. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. inarmata. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. nici nu le cred insa prea mult. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. pe care ar trebui sa-l . Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. Cind locuinta a fost gata. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. indeosebi in preajma lui Pitagora. Numele lui este Kogaionon. Dobindind. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. ca Zamolxe a fost un erou national. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. dupa disparitia sa. In tot acest rastimp. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. ca si locuinta lui de sub pamin t. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. L-am invatat acolo. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. nici oaspetii sa i. traind de-a pururi. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. dovedeste. Intors in patrie. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. unde a stat ascuns trei ani. a fost transformat in zeu. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. arat indu-ne deci o divinitate totala. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. fiul lui Mnesachos. vor avea parte de toate bunatatile. cu averea cistigata. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. a fost sclavul lui Pitagora. cetatenilor de vaza. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. ci numai se vor muta intr-un loc unde . il para sesc" (Herodot. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. ar fi strins multa bogatie si astfel. Dar. in timpul ospetelor. Dar in al patrulea an. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. eroul. inaccesibila tuturor celorlalti. aceasta cinste o tinea Deceneu. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. intru-cit traise pri ntre eleni. i-a dat tot sprijinul. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. Geografia. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. ii invata ca nici el.

au nevoie. reformator religios cultural ºi politic (Herodot . Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. Hesychios din Alexandria. Sa man (E. Origene) înþelept iniþiat (Strabon. Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. trimit pe altul. Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). Iar daca nu moare . " (Platon. Vulcanescu). Busuioceanu). Iordanes). dupa invinuirile aduse . LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). Strabon. Iordanes. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. Charmides. ZEU TOTEMIC URS(R. 54). Eliade).morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. V. H erseni). Iordanes. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. de fiecare data. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. Herodot). Densuºianu. ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. iar altii. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. filosof sav ant (Iordanes).vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). IV. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. INITIAT(Strabon. Daicoviciu). 213). PROFET(Strabon). Celsus. apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Iordanes). Iordanes (Getica. de Lucian din Samosata. getii socot ca zeul le este binevoitor. divinitate iniþiaticã (T. Aceiasi traci. divinitate femininã (Suidas). personaj mort ºi înviat (Celsus).cunoasterea astrelor(Iordanes). un zeu care reapare periodic (Al. Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. trag cu sagetile in sus. Pârvan). V. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus).predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. ZEUL-MOS (N. .ingrijeasca. Dodds). zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). R. Busuioceanu). tras la sorti. I ata cum il trimit pe sol.asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. R. Zeul-Moº (N. profet (Strabon). înþelept prepita goreic (Herodot). spre cer. O rigene(Contra Celsum. astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). Popescu). 40) In plus. zeu totemic întruchipând ursul (R. Vulcãnesc u). Daca strapuns de sulite---acesta moare. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. G. de Enea din Gaza. naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. Clement Alexandrinul(Stromateis. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. Strabon). profet htonic. Istorii. cind tuna si fulgera. I. Vulcãnescu ). Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. Florescu). nu poate sa-i mearga bine nici partii. Porphirius (232-304). zeu uranian (M. zeul carpatic al nemuririi (Al. Russu). III. Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. zeu htonic (I. Iamblichos. care soli. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. Iulian Apostat ul. mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). erou civilizator zeificat (Herodot.

ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. nici unul din urmasii acestora n u vor muri.d. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. II. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. mitul unitãþii spirit-tru p. Crestinismul ortodox a preluat. chiar de va muri va trai. prin sistemul de mistere iniþiatice. ci vor merge intr-un loc anume. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . Caloianul) dar dintre toate cultele antice. în linii mari. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii.h) Cam la amurg. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. magia psihomedicalã. 25. 683 î. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine. Doctrina zamolxianã avea. barbati. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. Matei. mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. femei. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. mai ales la caste ktistailor. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase.

Evanghelia dupa Matei cap. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . Isus S-a suit in munte si asezindu-se. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. Fericiti veti fi voi. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu.sufletul e nemu ritor. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . 5. poftele lui nu trebuie ascultate.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. Noul testament. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. carnea. Fericiti cei blinzi. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. Pentru daci. Mintind din pricina mea. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica . Prin ascezã ºi monoteism. Ucenicii lui au venit la el. O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. ca a lor este cerul. ) Vazind multimile. vinul... 1 12 (scrisa aprox. femeile sunt o murdãrire a sufletului. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui.

Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. Gelu. credinþa în Zalmoxis. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. vertical. putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . Iatã versunile din Tristele . / rãspunse vorbelor mele astfel. a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. timpul nostru contemporan. Mihai. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. în special ale lui Nicolae Miule . / ªi noi. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. buna vecinãtate. me tafizice . Originea lor a nãscut multe c ntroverse. rãzboit.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. Mircea. bunule oaspe. unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. rãzvr . sculptorul român al universalitãþii. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. considerând timpul iudeo-creºtin. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. Peste ei. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. în spaþiul mioritic. Daco-românii s-au apãrat. care întâmplãtor se aflã în re. Cuminþenia Pãmântului . Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice. cel al trãirii telurice. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. haiducesc. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . exilatul do la Tomis.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. Decebal. tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. ramura nordicã a tracilor. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. trãmoºilor neamului românesc. Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului .. la Pont ºi la Istru . Românii au creat propriul lor timp. De la daci. dacii: au glas aspru/chip tic. cunoaºtem numele prieteni ei. Pentru români. chtonice ancestrale. sub semnul lupului. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. de la începutul vieþii umane. Antonescu. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic.este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. Constantin Brâncuºi. co lectivitãþi unite în individualitate. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. mitic al eterne i reîntoarcei. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . mitul. urmaºii dacilor. ªtefan. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. federative. Astfel. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Avram Iancu.. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce . personaje tragice prin destinul lor: Burebista. Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. Lup .lui zalmoxist. uar al zeilor. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. / noi care locuim departe de voi. într-o simbiozã indestructibilã. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. românii au cultivat bunul s enia. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu.un bãtrân.dao s . de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. spiralã. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Ovidiu. Tudor. rãsculat. Horea.

toate cu profunde caractere miceniene . ce înseamnã lup. . Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t .. La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã.Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri.ajungând în fruntea nea mului sãu. aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã. ce înseamnã lup .). (.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. care era istovit de rãzboaie dese... Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii. Strabon.. un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . Grupul carpato-dunãrean. o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (. ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). Criºan.în semnul lupului .dupã o ipotezã a lui I. numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci. pe car e o numim balticã . Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista . Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. macedonenii. cei ce seamanã cu lupii . Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe . Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care. care le aduna în ap ele ei curgãtoare. înca din timpuri imemorabile. epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi. rege. Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi. care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani . Ramura nordicã.. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani . il preiau de la daci. ramura de sud.. Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic. Criºan . legenda rãzboaielor Troiei. Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. celþii sau romanii.daca . confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade). era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). purtãtori de sabie. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare.scu prin cartea Dacia . Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului. Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. dacii se numeau daoi . al rãzboiuIui. armä specificã a geto-daci lor. legendar e. Lupul în antichitate era mbolul fugarului . În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora.. H. vechi greci.) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. Dupã Strabon. Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. H..) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . armatã. Aºa cum grecii au prin Homer. Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos .. Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis . Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi.masurianã (. getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii. Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii.. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean. Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine.dupã I. H. Dacii .. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I. Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi. persanii.. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica.

nemurire. În jurul anului 80.zeu . datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. un patriarh înainte de patriarhie. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. Spirit rãzboinic. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci.conducãtor suprem a l armatei. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Horea. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. urmaºul dacilor. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. Poporul român. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. cu numele regelui dac Zalmodegekos. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. asceticã. dacii "îl adora ca pe Heracles". a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. creatoare de religie ºi stat. adica anzi ºi nu simpli oameni. personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. cel care l-a învins pe regele macedonian. Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. Zamolxis precede eroii noºtri naþionali.dacice epitetul lor ritual de lupi. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. care devine un fel de patriarh al dacilor . Tudor. precum ºi a influenþei celþ lor. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. Mircea. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. înainte de Hristos. iar din Marele Preot. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . capabili sã îndure foametea ºi setea. Aceastã credinþã naºte tipul de rege . un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. puternici. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. unificatoare. dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. lumea de dincolo. vechile rituri tradiþion ale. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. de sorginte zalmoxistã. Cu douã secole înainte de Burebista. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. Dacii. nu ca pe un creator de religie. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. Odatã cu epoca lui Burebista. Zalmoxis. Mihai. Ovidiu îl surprinde în Tristele. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. Încã pe vremea lui Dromichaites . Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . monogam precum ºi credinþa în nemurire.

un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc.nã. . revoltã ºi neatârnare creºtinã .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful