Zamolxe Si Kogaionul

Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. bazat. neapãrat. întemeietorul confuc ianismului. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. dupã care s-a retras. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i.. cert fiind vorba de mese rituale. 94.h. Gugu. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. 2. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M.d.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. de uz personal. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic.h. care ar exclude ideea de sup ranatural. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în . cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. care nu putea fi decât un munte. poate destul de rar. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. punându-i sã "benchetuiascã". parte redactate în sec. cu complexul sãu de sanctuare. Fenomenul.479 i. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. 7/1972). . fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. De-a lungul timpului. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. sau cine sti e cum si în ce. Hero ot specificã. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d. Giurescu si Dinu C. C oghen. Or.Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . La asa-numitii geti. VI i. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942.h. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. în mai tot lantul Carpatilor. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme. deveni tã simbolul cetãtii Eterne. Sadoveanu) sau Vf. ): "Într-adevãr. "petrecându-si viata într-o pesterã. "un munte ascuns". urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. asa cum pretind vechile traditii. real. indicele de refractie. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. Gu gu.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã.. a fost descris: ". Români a pitoreascã nr. "Lupoaica". care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru"."("Biblioteca istorica" 1. din Muntii Orãstiei. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). cu densitãti diferite. care se cred nemuritori.h. ca si cum munte le ar fi strãveziu. Omul (N. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. C. Kogaionon. . ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii. întemeietorul budismului. în condi tii de calm atmosferic local. Densusianu). . ). poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local". implicit. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon. ) Dupã întoarcerea acasã. un asemenea fenomen. )...Trãia Sakya-muni. de o deosebitã complexitate. care modificã densitatea stratului de aer si.d. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el.d. devenit o zonã sacrã.muntele sfânt. Gugu poate fi învãluit în ceatã. Gogaionul). El se datoreazã straturilor de aer. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului. Istorici de seamã ca C.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. .. atât pentru munte. dar nu într-o banalã ceatã. învãtându-i cã su nemuritori. în pri ncipal. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia.aniene. care se produce în anumite conditii meteo. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf.

în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. istoric al gotilor. la o orã si jumãtate. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus."(Herodot. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. desi fântânarii se feresc sã o spunã. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. Referitor la aceste cunostiinte. care a fost modificatã. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. Locuinta subpãmânteanã. în zona paralelei 45. fãcea prorociri. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. în sec VI i. Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate.h. se pot avansa urmãtoarele: . astãzi.. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. A trãit acolo trei ani. coborând în locuinta lui de sub pãmânt.d. este frecvent cer senin. În situatia datã. iar Iordanes (sec.. In al patrulea an. 95).h.Zamolxis a cãutat un loc. de unde.aibã. cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. lãtime 2 m. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. Tracii doreau mult sã. 160 grade. In aceste conditii. Accesul nu este deloc facil. jelindu -l ca pe un mort. In ce pr iveste "observatorul". 1942). era "o locuintã subpãmânteanã". muntele putând fi abordat dinspre vest. atrage aten tia cã geto-dacii. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. Este ceva. 150 m. Trebuie subliniat cã la o încercare. Pe versantul vestic. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". pe directa de la NE la S. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. unde. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. pe baza miscãril or ghetarului Fernau). IV. ". dimensiu nile fiind: lungime 10m. Timisoara. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. . pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. cum creste si scade orbita Lunii . care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. unde se gãsesc si astãzi stânele.În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". permite observarea cerului pe o deschidere de cca. ca apoi sã aparã iar în comunitate. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. ). altitudinea fiind de de 2. deasupra orizontului. În plus.. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. Acest loc a fost gãsit. mai ales deasupra versantului rãsãritean. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. eclipsele solare . fenomenul determinã precipitatii. ar apãrea probleme majore. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate". . înãltime 2-3 m. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. pentru cã. Cracul Gugului. sã poatã observa nestingherit cerul. dar mai ales dinspre est. considerat de o deosebitã importantã. Terenul ales. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. în ciuda conditiilor neprielnice. rotatia cerului. 500 de ani trecuti. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis.albia pârâului Branului. datoritã orografiei locului . se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã. . care acum douã milenii si ju . 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. VI d. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti. tot deasupra orizontului sudic. dupã reaparitie. Între orbitele celor douã constelatii.Dupã ce lucrarea a fost terminatã.

. Rãsturnat în car cu rune. îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. subintitulatã mit pãgân. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. . zâmbitoare.o credintã intensã.Cracul Pesterii . posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. fiind spectaculos. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. pe creste. În poemul Memento mori. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. în care abordeazã problema naºterii religiilo r. Înveºmântat cu hlamidã albã.. pentru cã. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. de altfel. portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. zeul getic. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. stânga-i ºade luna sfioasã. Împletit cu stele albastre. Tot ca zeu suprem. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. cu uraganul cel bãtrân. Considerat zeu. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. Între timp. reformator al religiei sau profet. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. Îi comandã o statuie. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. intrarea amintind de o poartã megaliticã.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". . Vale a Jiului sau Valea Cernei. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. ideile lui se rãspândesc în cetate. lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. În final. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc.. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. Piscul secundar al vârfului Gugu . dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. care nu puteau avea decât o m otivatie . însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe.

cind. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. i-a dat tot sprijinul. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. numit Zamolxe. bogat. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. s-ar fi intors. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. cu averea cistigata. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Zamolxe si-a ales o anume pestera. Dar in al patrulea an. VII. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. Intors in patrie. Istorii. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. intru-cit traise pri ntre eleni. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. ii invata ca nici el. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. Geografia. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. Intrucit il priveste pe Zamolxe. fiul lui Mnesachos. eroul. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. vor avea parte de toate bunatatile. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. nici oaspetii sa i. cetatenilor de vaza. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. intilnindu-se rar cu oamenii. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. a fost transformat in zeu. dupa disparitia sa. si acolo isi petrecea viata. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. Zamolxe. Dar. zeu mesianic. in timpul ospetelor. 3. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. pe care ar trebui sa-l . ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. zeul suprem al daco-geti lor. printre ai sai. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. nici urmasii lor. nici nu le cred insa prea mult. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. ca Zamolxe a fost un erou national. L-am invatat acolo. dupa aceea libertate. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. indeosebi in preajma lui Pitagora. acest Zamolxe.Putine referinte antice descriu. Cind locuinta a fost gata. aceasta cinste o tinea Deceneu. ci numai se vor muta intr-un loc unde . cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. ca si locuinta lui de sub pamin t. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor.dupa datina. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. care e rege le nostru. nu intotdeauna la fel. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. Regele. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. omul cel mai intelept al Helladei . Dobindind. dovedeste. ar fi strins multa bogatie si astfel. afara de rege si de dregatorii lui. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . cu minima incertitudine. inarmata. a fost sclavul lui Pitagora. a adaugat el. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. il para sesc" (Herodot. arat indu-ne deci o divinitate totala. ca un zeu ce este. nu vor muri vreodata. unde a stat ascuns trei ani. inaccesibila tuturor celorlalti. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. Numele lui este Kogaionon. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. In tot acest rastimp. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. IV. el a disparut dintre traci. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. traind de-a pururi.

. Vulcãnesc u). Aceiasi traci. Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). divinitate iniþiaticã (T. Iordanes). zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. Daca strapuns de sulite---acesta moare. getii socot ca zeul le este binevoitor. Densuºianu. dupa invinuirile aduse . tras la sorti. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. I ata cum il trimit pe sol. nu poate sa-i mearga bine nici partii. Eliade). Vulcãnescu ). Istorii. socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Strabon.morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. divinitate femininã (Suidas). Celsus. 213).vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . cind tuna si fulgera. Florescu). R. Iordanes). Busuioceanu). Iordanes. spre cer. H erseni). profet htonic. Charmides. Russu). zeul carpatic al nemuririi (Al. O rigene(Contra Celsum. V. Dodds). Clement Alexandrinul(Stromateis. LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). iar altii. PROFET(Strabon). filosof sav ant (Iordanes). Popescu). astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot).ingrijeasca. mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). au nevoie. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite.cunoasterea astrelor(Iordanes). reformator religios cultural ºi politic (Herodot . ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. Zeul-Moº (N. Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). Iamblichos. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. " (Platon. Iulian Apostat ul. de Enea din Gaza. IV. G. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. profet (Strabon). Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. trag cu sagetile in sus. zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). Origene) înþelept iniþiat (Strabon.asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. INITIAT(Strabon. MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. Daicoviciu). Pârvan). înþelept prepita goreic (Herodot). Vulcanescu). de fiecare data. ZEU TOTEMIC URS(R. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. Busuioceanu). Porphirius (232-304). V. Sa man (E. ZEUL-MOS (N. trimit pe altul. zeu uranian (M. 40) In plus. zeu totemic întruchipând ursul (R. Herodot). R. erou civilizator zeificat (Herodot. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. 54). Iordanes. de Lucian din Samosata. MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. Iordanes (Getica. Hesychios din Alexandria. caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Strabon). aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. un zeu care reapare periodic (Al. "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. III.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). I. personaj mort ºi înviat (Celsus). cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. zeu htonic (I. Iar daca nu moare . 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. care soli. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol.

nici unul din urmasii acestora n u vor muri. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. barbati. unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. Crestinismul ortodox a preluat. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . mai ales la caste ktistailor. mitul unitãþii spirit-tru p. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini.d. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine. în linii mari. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Matei. magia psihomedicalã. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. chiar de va muri va trai. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. 683 î. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. 25. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. Doctrina zamolxianã avea. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox.h) Cam la amurg. II. ci vor merge intr-un loc anume. femei. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. prin sistemul de mistere iniþiatice.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. Caloianul) dar dintre toate cultele antice.

sufletul e nemu ritor. 5. Pentru daci. Mintind din pricina mea. Fericiti veti fi voi. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. ca a lor este cerul. Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica . 30 en. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. Fericiti cei blinzi. ) Vazind multimile.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. Evanghelia dupa Matei cap. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . Isus S-a suit in munte si asezindu-se. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. 1 12 (scrisa aprox. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Noul testament.. Prin ascezã ºi monoteism. Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . carnea. femeile sunt o murdãrire a sufletului. O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. Ucenicii lui au venit la el.. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. poftele lui nu trebuie ascultate. vinul.

este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . / rãspunse vorbelor mele astfel. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. Ovidiu. cel al trãirii telurice. vertical. Mihai.un bãtrân. tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. rãzboit. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. timpul nostru contemporan. Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. cunoaºtem numele prieteni ei. trãmoºilor neamului românesc. în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. / noi care locuim departe de voi. În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic. considerând timpul iudeo-creºtin. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. Horea. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. De la daci. care întâmplãtor se aflã în re.. Daco-românii s-au apãrat. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . Iatã versunile din Tristele . rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. sculptorul român al universalitãþii. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. mitul. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Avram Iancu. unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. rãsculat. me tafizice . Pentru români.dao s . Antonescu. co lectivitãþi unite în individualitate. Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. dacii: au glas aspru/chip tic. ªtefan. spiralã. sub semnul lupului. Lup . / ªi noi. Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice.lui zalmoxist. bunule oaspe. rãzvr . Cuminþenia Pãmântului . federative. la Pont ºi la Istru . Astfel.. Gelu. ramura nordicã a tracilor. Peste ei. buna vecinãtate. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. în spaþiul mioritic. Decebal. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . urmaºii dacilor. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. personaje tragice prin destinul lor: Burebista. românii au cultivat bunul s enia. într-o simbiozã indestructibilã.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. Constantin Brâncuºi. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . Românii au creat propriul lor timp. în special ale lui Nicolae Miule . dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. exilatul do la Tomis. Mircea. credinþa în Zalmoxis. chtonice ancestrale. de la începutul vieþii umane. uar al zeilor. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce .Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. haiducesc.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. Tudor. mitic al eterne i reîntoarcei.

macedonenii.. Dacii . Strabon. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci. al rãzboiuIui.. il preiau de la daci. Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor..ajungând în fruntea nea mului sãu.) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani . rege. care era istovit de rãzboaie dese. cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . (. Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care. armatã.)..) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã. înca din timpuri imemorabile. ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii..în semnul lupului . Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I. un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . celþii sau romanii. ce înseamnã lup . legenda rãzboaielor Troiei. Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos . Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii.. epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi. persanii. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica. În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora. pe car e o numim balticã . Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. Ramura nordicã. Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. cei ce seamanã cu lupii . Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi.daca .ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului. Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. Aºa cum grecii au prin Homer. Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista . Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic. Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. ce înseamnã lup. dacii se numeau daoi . Criºan.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean.. era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni).scu prin cartea Dacia . care le aduna în ap ele ei curgãtoare. Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t .. Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi. Criºan . Dupã Strabon.Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri. aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã. La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. Lupul în antichitate era mbolul fugarului . H.masurianã (. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. H. purtãtori de sabie. ramura de sud.. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare. Grupul carpato-dunãrean.dupã I. . o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (.toate cu profunde caractere miceniene . dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (.dupã o ipotezã a lui I. Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe .. armä specificã a geto-daci lor. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani .. H. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi. pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis . vechi greci. Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii. confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade). legendar e. numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii..

Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. Spirit rãzboinic. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire.conducãtor suprem a l armatei. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. Ovidiu îl surprinde în Tristele. Tudor. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. cel care l-a învins pe regele macedonian. Mihai. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. cu numele regelui dac Zalmodegekos. vechile rituri tradiþion ale. adica anzi ºi nu simpli oameni. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. lumea de dincolo. iar din Marele Preot. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. Dacii. Încã pe vremea lui Dromichaites . dacii "îl adora ca pe Heracles". Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. un patriarh înainte de patriarhie. de sorginte zalmoxistã. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. puternici. dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. Odatã cu epoca lui Burebista. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. care devine un fel de patriarh al dacilor . Poporul român. Horea. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. nu ca pe un creator de religie. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. monogam precum ºi credinþa în nemurire. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. În jurul anului 80.dacice epitetul lor ritual de lupi. nemurire. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. înainte de Hristos. Zalmoxis. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. asceticã. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . Cu douã secole înainte de Burebista. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. unificatoare. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã. urmaºul dacilor. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. capabili sã îndure foametea ºi setea. creatoare de religie ºi stat. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. Mircea. oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj.zeu . Aceastã credinþã naºte tipul de rege . precum ºi a influenþei celþ lor. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista.

un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. .nã. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc. Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate. revoltã ºi neatârnare creºtinã .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful