Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. "petrecându-si viata într-o pesterã. întemeietorul confuc ianismului. .aniene. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. cu complexul sãu de sanctuare. bazat. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului. Fenomenul..s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M. Gu gu. nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în . deveni tã simbolul cetãtii Eterne.. . C. care nu putea fi decât un munte. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul. neapãrat. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. punându-i sã "benchetuiascã". ca si cum munte le ar fi strãveziu. trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i. întemeietorul budismului. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã. Or. învãtându-i cã su nemuritori. "Lupoaica". Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu.d. a fost descris: ". real. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon..Trãia Sakya-muni. Gogaionul). ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. La asa-numitii geti." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme. cu densitãti diferite. care ar exclude ideea de sup ranatural. Gugu.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. 7/1972). Densusianu). în mai tot lantul Carpatilor. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. ): "Într-adevãr. care modificã densitatea stratului de aer si. sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei).Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . Români a pitoreascã nr. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. devenit o zonã sacrã. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". Sadoveanu) sau Vf. asa cum pretind vechile traditii.h. poate destul de rar. El se datoreazã straturilor de aer.. care se produce în anumite conditii meteo. ."("Biblioteca istorica" 1. Gugu poate fi învãluit în ceatã. 94. din Muntii Orãstiei. ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii. Giurescu si Dinu C. în pri ncipal. .d. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. un asemenea fenomen. 2. cert fiind vorba de mese rituale. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942. implicit.h. ). De-a lungul timpului. VI i. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local".479 i.h.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor.. ) Dupã întoarcerea acasã. dupã care s-a retras. ). . de o deosebitã complexitate. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum.muntele sfânt. parte redactate în sec. dar nu într-o banalã ceatã.d. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. indicele de refractie. Kogaionon. de uz personal. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve.h. care se cred nemuritori. în condi tii de calm atmosferic local. atât pentru munte. Istorici de seamã ca C. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. C oghen. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. Omul (N. "un munte ascuns". care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. Hero ot specificã. sau cine sti e cum si în ce.

fenomenul determinã precipitatii. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. sã poatã observa nestingherit cerul. In ce pr iveste "observatorul". cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. Referitor la aceste cunostiinte. Trebuie subliniat cã la o încercare. ). Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului.. mai ales deasupra versantului rãsãritean.aibã. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. Este ceva. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. . pentru cã. dupã reaparitie. jelindu -l ca pe un mort. atrage aten tia cã geto-dacii. ". 500 de ani trecuti. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". A trãit acolo trei ani. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. considerat de o deosebitã importantã. de unde. istoric al gotilor."(Herodot. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. . acesta este o crevasã amenajatã în Vf. Accesul nu este deloc facil. Locuinta subpãmânteanã. Cracul Gugului. înãltime 2-3 m. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. care a fost modificatã. se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. eclipsele solare . cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. pe directa de la NE la S. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. Timisoara. astãzi. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. iar Iordanes (sec. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. . fãcea prorociri. unde se gãsesc si astãzi stânele. unde. În plus. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. tot deasupra orizontului sudic. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. Tracii doreau mult sã. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. care acum douã milenii si ju . Pe versantul vestic. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. ca apoi sã aparã iar în comunitate. se pot avansa urmãtoarele: . lãtime 2 m. 1942).. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". Acest loc a fost gãsit. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. desi fântânarii se feresc sã o spunã. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã.d..h. este frecvent cer senin. datoritã orografiei locului .albia pârâului Branului. IV. Între orbitele celor douã constelatii. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul.În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii".h. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. Terenul ales. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. dar mai ales dinspre est. În situatia datã. în sec VI i.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. rotatia cerului. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. 160 grade. era "o locuintã subpãmânteanã". muntele putând fi abordat dinspre vest. în ciuda conditiilor neprielnice. cum creste si scade orbita Lunii . dimensiu nile fiind: lungime 10m. la o orã si jumãtate. altitudinea fiind de de 2. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. In aceste conditii. ar apãrea probleme majore. In al patrulea an. în zona paralelei 45. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate". VI d. 150 m. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. deasupra orizontului.Zamolxis a cãutat un loc. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. 95). 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. pe baza miscãril or ghetarului Fernau).

capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. intrarea amintind de o poartã megaliticã. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. În poemul Memento mori. Vale a Jiului sau Valea Cernei. îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. Rãsturnat în car cu rune. . prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. Piscul secundar al vârfului Gugu . a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. Îi comandã o statuie. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. zeul getic. în care abordeazã problema naºterii religiilo r. subintitulatã mit pãgân. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate.o credintã intensã. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii. Înveºmântat cu hlamidã albã. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit.. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor.. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. care nu puteau avea decât o m otivatie . lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. În final.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. zâmbitoare.. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. Tot ca zeu suprem. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. Între timp. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. pentru cã. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. reformator al religiei sau profet. pe creste. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. stânga-i ºade luna sfioasã. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. fiind spectaculos. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. de altfel.Cracul Pesterii . dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. . cu uraganul cel bãtrân. Considerat zeu. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. ideile lui se rãspândesc în cetate. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. Împletit cu stele albastre. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã.

In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. nu intotdeauna la fel. a fost sclavul lui Pitagora. unde a stat ascuns trei ani.dupa datina. L-am invatat acolo. care e rege le nostru. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. cu minima incertitudine. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. a fost transformat in zeu. Cind locuinta a fost gata. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. eroul. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. vor avea parte de toate bunatatile. aceasta cinste o tinea Deceneu. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Istorii. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. dupa disparitia sa. Zamolxe. de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. el a disparut dintre traci. Dar. dovedeste. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. afara de rege si de dregatorii lui. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. in timpul ospetelor. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. arat indu-ne deci o divinitate totala. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. Intors in patrie. ii invata ca nici el. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi.Putine referinte antice descriu. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. printre ai sai. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. ca un zeu ce este. zeu mesianic. inaccesibila tuturor celorlalti. Zamolxe si-a ales o anume pestera. indeosebi in preajma lui Pitagora. a adaugat el. acest Zamolxe. zeul suprem al daco-geti lor. traind de-a pururi. Dar in al patrulea an. ar fi strins multa bogatie si astfel. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. Geografia. i-a dat tot sprijinul. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. numit Zamolxe. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. nici oaspetii sa i. Dobindind. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. nici nu le cred insa prea mult. cetatenilor de vaza. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. si acolo isi petrecea viata. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. ca si locuinta lui de sub pamin t. Numele lui este Kogaionon. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. VII. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. s-ar fi intors. ci numai se vor muta intr-un loc unde . Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. bogat. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. Intrucit il priveste pe Zamolxe. pe care ar trebui sa-l . unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. cind. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. intilnindu-se rar cu oamenii. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. IV. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. nici urmasii lor. Regele. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. omul cel mai intelept al Helladei . inarmata. il para sesc" (Herodot. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. cu averea cistigata. ca Zamolxe a fost un erou national. nu vor muri vreodata. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. dupa aceea libertate. In tot acest rastimp. intru-cit traise pri ntre eleni. 3. fiul lui Mnesachos. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti.

zeu htonic (I.cunoasterea astrelor(Iordanes). Iordanes). R. zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. Iar daca nu moare . Aceiasi traci. Daicoviciu). Iordanes). zeu totemic întruchipând ursul (R. " (Platon. Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . un zeu care reapare periodic (Al. ZEU TOTEMIC URS(R. IV. socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Herodot). Iordanes. nu poate sa-i mearga bine nici partii. Iamblichos. Hesychios din Alexandria. Russu). astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). filosof sav ant (Iordanes). erou civilizator zeificat (Herodot. Strabon). "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. O rigene(Contra Celsum. de Lucian din Samosata.asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. profet htonic. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. de fiecare data. Strabon. Popescu). PROFET(Strabon). reformator religios cultural ºi politic (Herodot . I ata cum il trimit pe sol. INITIAT(Strabon. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. . naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. V. I. zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). Vulcãnesc u). R. Iordanes (Getica. Busuioceanu). Vulcãnescu ). Charmides. Origene) înþelept iniþiat (Strabon. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. Pârvan). de Enea din Gaza. V. dupa invinuirile aduse . MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. getii socot ca zeul le este binevoitor. Iulian Apostat ul. Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). zeu uranian (M. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. zeul carpatic al nemuririi (Al. 54). Daca strapuns de sulite---acesta moare. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. Sa man (E.ingrijeasca. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. Iordanes. divinitate femininã (Suidas). de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). Celsus. care soli. Zeul-Moº (N. 40) In plus. profet (Strabon). spre cer. H erseni).predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). cind tuna si fulgera. Densuºianu. aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. divinitate iniþiaticã (T. Busuioceanu). Vulcanescu). Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). iar daca acestui intreg nu-i merge bine. trag cu sagetile in sus. înþelept prepita goreic (Herodot). G. 213). Dodds). III. Florescu). tras la sorti. ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . Porphirius (232-304).vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. au nevoie. Eliade). Istorii. iar altii.morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. Clement Alexandrinul(Stromateis. apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. personaj mort ºi înviat (Celsus). cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). ZEUL-MOS (N. trimit pe altul. 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic.

Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. în linii mari. prin sistemul de mistere iniþiatice. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. Doctrina zamolxianã avea. femei. II. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. 25. O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. mai ales la caste ktistailor. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. 683 î. mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. nici unul din urmasii acestora n u vor muri. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine.d. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) .h) Cam la amurg. barbati. chiar de va muri va trai. Matei. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. ci vor merge intr-un loc anume.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. Crestinismul ortodox a preluat. magia psihomedicalã. Caloianul) dar dintre toate cultele antice. unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. mitul unitãþii spirit-tru p. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev.

daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . Ucenicii lui au venit la el. 5. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. ca a lor este cerul. Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. Prin ascezã ºi monoteism. Pentru daci. femeile sunt o murdãrire a sufletului. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. ) Vazind multimile. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. poftele lui nu trebuie ascultate. Evanghelia dupa Matei cap. Noul testament. Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . carnea. 30 en. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. Isus S-a suit in munte si asezindu-se. Fericiti veti fi voi. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica .Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. Fericiti cei blinzi. vinul.sufletul e nemu ritor. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia.. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox.. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. 1 12 (scrisa aprox. odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. Mintind din pricina mea.

din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. mitic al eterne i reîntoarcei. unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . personaje tragice prin destinul lor: Burebista. / ªi noi. într-o simbiozã indestructibilã. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. Iatã versunile din Tristele . putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. chtonice ancestrale. la Pont ºi la Istru . Mircea. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe.. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . românii au cultivat bunul s enia. sculptorul român al universalitãþii. ªtefan. / rãspunse vorbelor mele astfel. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. timpul nostru contemporan. cunoaºtem numele prieteni ei. Tudor. Cuminþenia Pãmântului . moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu. rãzvr .un bãtrân. Horea. care întâmplãtor se aflã în re. spiralã. considerând timpul iudeo-creºtin. Pentru români.lui zalmoxist.dao s . dacii: au glas aspru/chip tic. Românii au creat propriul lor timp. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. în spaþiul mioritic. Daco-românii s-au apãrat.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. buna vecinãtate.. Peste ei. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. de la începutul vieþii umane. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic. Constantin Brâncuºi. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. Antonescu. credinþa în Zalmoxis. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. Mihai. tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). uar al zeilor. federative. a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . me tafizice .Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. / noi care locuim departe de voi. rãzboit. Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice. rãsculat. sub semnul lupului. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . ramura nordicã a tracilor. Astfel. co lectivitãþi unite în individualitate. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. în special ale lui Nicolae Miule . devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri.este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. trãmoºilor neamului românesc. vertical. Decebal. bunule oaspe. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic. mitul. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. Gelu. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce . De la daci. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. Lup . urmaºii dacilor. cel al trãirii telurice. Ovidiu. Avram Iancu. În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . haiducesc. exilatul do la Tomis.

Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi. care le aduna în ap ele ei curgãtoare. Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care. vechi greci. macedonenii. Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean. getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii. dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe .). armatã. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I.. pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis . persanii.dupã o ipotezã a lui I. Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului. ce înseamnã lup .toate cu profunde caractere miceniene .. legenda rãzboaielor Troiei. Aºa cum grecii au prin Homer. Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii. armä specificã a geto-daci lor. rege.) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã.daca . În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora.. Criºan . ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). Lupul în antichitate era mbolul fugarului .... La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. Strabon. H.. dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t . cei ce seamanã cu lupii . confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade). purtãtori de sabie. H. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani . Grupul carpato-dunãrean. Criºan.. aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã.. Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare. legendar e. pe car e o numim balticã . al rãzboiuIui.) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis .în semnul lupului . dacii se numeau daoi .ajungând în fruntea nea mului sãu.. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani . Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. ce înseamnã lup.scu prin cartea Dacia . Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista . Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii.. cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . (. H.masurianã (. înca din timpuri imemorabile. epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi.. Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. il preiau de la daci.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos . o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica. Dacii . Dupã Strabon. Ramura nordicã.dupã I. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi.Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri. . care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . care era istovit de rãzboaie dese. ramura de sud. celþii sau romanii. Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi. Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii. un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni).

Ovidiu îl surprinde în Tristele. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. În jurul anului 80. Poporul român. Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . Tudor. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. unificatoare. personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. cel care l-a învins pe regele macedonian. urmaºul dacilor. precum ºi a influenþei celþ lor. dacii "îl adora ca pe Heracles". Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. Horea. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. Zalmoxis. Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis. care devine un fel de patriarh al dacilor . monogam precum ºi credinþa în nemurire. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. cu numele regelui dac Zalmodegekos. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. Odatã cu epoca lui Burebista. de sorginte zalmoxistã. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. Aceastã credinþã naºte tipul de rege . oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. iar din Marele Preot. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis.zeu . lumea de dincolo. înainte de Hristos. Spirit rãzboinic. puternici. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. asceticã. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . adica anzi ºi nu simpli oameni. Cu douã secole înainte de Burebista. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. Mihai.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. un patriarh înainte de patriarhie.conducãtor suprem a l armatei. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. creatoare de religie ºi stat. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu.dacice epitetul lor ritual de lupi. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. capabili sã îndure foametea ºi setea. Mircea. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. Dacii. Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã. Încã pe vremea lui Dromichaites . vechile rituri tradiþion ale. dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. nu ca pe un creator de religie. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. nemurire. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate.

simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc.nã. revoltã ºi neatârnare creºtinã .un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate. .