Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

neapãrat. Densusianu).. . care modificã densitatea stratului de aer si. întemeietorul budismului. poate destul de rar.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie.479 i. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. care nu putea fi decât un munte. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M.h.h. din Muntii Orãstiei. Istorici de seamã ca C. Hero ot specificã. în condi tii de calm atmosferic local. ) Dupã întoarcerea acasã. real.d. cu complexul sãu de sanctuare. "un munte ascuns". trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i. . în pri ncipal.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d. C oghen.muntele sfânt. adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942. punându-i sã "benchetuiascã". Gogaionul). care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. cert fiind vorba de mese rituale. în care avea sã trãiascã timp de trei ani. El se datoreazã straturilor de aer. care se produce în anumite conditii meteo. indicele de refractie. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. întemeietorul confuc ianismului.d. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã. Sadoveanu) sau Vf. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã... nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în .h. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã."("Biblioteca istorica" 1. cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. a fost descris: ". Kogaionon. de uz personal. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. "petrecându-si viata într-o pesterã. Fenomenul. ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii.Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . . 94. dar nu într-o banalã ceatã. Giurescu si Dinu C. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. ): "Într-adevãr. ). Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. bazat. implicit. Gu gu. "Lupoaica". VI i. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor.. . parte redactate în sec. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic. sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). 7/1972). Români a pitoreascã nr." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. . Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. deveni tã simbolul cetãtii Eterne. Gugu. iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. care se cred nemuritori. atât pentru munte. care ar exclude ideea de sup ranatural. Gugu poate fi învãluit în ceatã.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme.Trãia Sakya-muni. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon. ca si cum munte le ar fi strãveziu.În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã. C. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului.d. sau cine sti e cum si în ce. ). pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf. se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. Or. cu densitãti diferite. un asemenea fenomen. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local". Omul (N. Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". De-a lungul timpului..aniene. în mai tot lantul Carpatilor. devenit o zonã sacrã. de o deosebitã complexitate. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". asa cum pretind vechile traditii. dupã care s-a retras.h. învãtându-i cã su nemuritori. care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. La asa-numitii geti. urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. 2. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii.

Este ceva. rotatia cerului. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. Accesul nu este deloc facil."(Herodot. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus. dimensiu nile fiind: lungime 10m. Tracii doreau mult sã. 1942). iar Iordanes (sec.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. în zona paralelei 45. În situatia datã. sã poatã observa nestingherit cerul. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. A trãit acolo trei ani. înãltime 2-3 m. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului.În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii". IV. Referitor la aceste cunostiinte. de unde. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca.albia pârâului Branului. care acum douã milenii si ju . Pe versantul vestic. 95). Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului. altitudinea fiind de de 2. In aceste conditii. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. Trebuie subliniat cã la o încercare. este frecvent cer senin. jelindu -l ca pe un mort. In al patrulea an. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã. cum creste si scade orbita Lunii . în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. unde. la o orã si jumãtate. . VI d. astãzi. considerat de o deosebitã importantã. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat.. tot deasupra orizontului sudic. In ce pr iveste "observatorul". era "o locuintã subpãmânteanã". Între orbitele celor douã constelatii. fãcea prorociri. 500 de ani trecuti. .h. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. se pot avansa urmãtoarele: . se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale..Zamolxis a cãutat un loc. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui. dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. fenomenul determinã precipitatii.d. ).aibã. ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. istoric al gotilor. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. atrage aten tia cã geto-dacii. pentru cã. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". În plus. mai ales deasupra versantului rãsãritean. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti. deasupra orizontului. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. muntele putând fi abordat dinspre vest.h. . în ciuda conditiilor neprielnice. Locuinta subpãmânteanã. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. dupã reaparitie. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. 160 grade. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. în sec VI i. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate". coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. Terenul ales. cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. Acest loc a fost gãsit.. ca apoi sã aparã iar în comunitate. care a fost modificatã. Cracul Gugului. Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. lãtime 2 m. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. desi fântânarii se feresc sã o spunã. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. ". ar apãrea probleme majore. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". eclipsele solare . pe baza miscãril or ghetarului Fernau). datoritã orografiei locului . Timisoara. 150 m. pe directa de la NE la S. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. dar mai ales dinspre est. unde se gãsesc si astãzi stânele. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua.

prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. Între timp. capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. zâmbitoare. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. pe creste. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. stânga-i ºade luna sfioasã. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. ideile lui se rãspândesc în cetate. care nu puteau avea decât o m otivatie . Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. subintitulatã mit pãgân. În final... Rãsturnat în car cu rune. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã. Piscul secundar al vârfului Gugu . . în care abordeazã problema naºterii religiilo r. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. zeul getic. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. intrarea amintind de o poartã megaliticã. pentru cã. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. reformator al religiei sau profet.Cracul Pesterii . portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. Tot ca zeu suprem. În poemul Memento mori.. Vale a Jiului sau Valea Cernei. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. cu uraganul cel bãtrân.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Îi comandã o statuie. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul.o credintã intensã. fiind spectaculos. . lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii. de altfel. Înveºmântat cu hlamidã albã. Împletit cu stele albastre. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. Considerat zeu. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor.

zeu mesianic. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. L-am invatat acolo. Istorii. zeul suprem al daco-geti lor. nici urmasii lor. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. omul cel mai intelept al Helladei . unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. In tot acest rastimp. el a disparut dintre traci. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. Zamolxe si-a ales o anume pestera. cind. i-a dat tot sprijinul. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont.Putine referinte antice descriu. dupa disparitia sa. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. numit Zamolxe. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. bogat. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. si acolo isi petrecea viata. in timpul ospetelor. nu intotdeauna la fel. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. il para sesc" (Herodot. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. 3. a fost sclavul lui Pitagora. Zamolxe.dupa datina. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. cetatenilor de vaza. Intors in patrie. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . Dobindind. aceasta cinste o tinea Deceneu. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. cu averea cistigata. arat indu-ne deci o divinitate totala. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. acest Zamolxe. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. dupa aceea libertate. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. fiul lui Mnesachos. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. Intrucit il priveste pe Zamolxe. indeosebi in preajma lui Pitagora. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. Geografia. Numele lui este Kogaionon. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. ca un zeu ce este. ii invata ca nici el. Cind locuinta a fost gata. care e rege le nostru. nici nu le cred insa prea mult. nu vor muri vreodata. ca si locuinta lui de sub pamin t. dovedeste. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. intilnindu-se rar cu oamenii. ca Zamolxe a fost un erou national. Regele. IV. Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. pe care ar trebui sa-l . ci numai se vor muta intr-un loc unde . invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. inaccesibila tuturor celorlalti. ar fi strins multa bogatie si astfel. s-ar fi intors. traind de-a pururi. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. printre ai sai. de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. intru-cit traise pri ntre eleni. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. VII. cu minima incertitudine. eroul. inarmata. nici oaspetii sa i. Dar in al patrulea an. a fost transformat in zeu. afara de rege si de dregatorii lui. Dar. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. a adaugat el. vor avea parte de toate bunatatile.

filosof sav ant (Iordanes). reformator religios cultural ºi politic (Herodot . Busuioceanu). Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). ZEU TOTEMIC URS(R. înþelept prepita goreic (Herodot). R. dupa invinuirile aduse . erou civilizator zeificat (Herodot. Iulian Apostat ul.vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). Vulcãnescu ). aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. Strabon. Charmides. de Enea din Gaza. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe.asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. Hesychios din Alexandria. Clement Alexandrinul(Stromateis. de Lucian din Samosata. Origene) înþelept iniþiat (Strabon. au nevoie. Russu). apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. personaj mort ºi înviat (Celsus). Sa man (E. mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). IV. 40) In plus. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. Iordanes (Getica. socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Istorii. . Daicoviciu). Iamblichos. trag cu sagetile in sus. Iordanes. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). R. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. cind tuna si fulgera. V. un zeu care reapare periodic (Al. astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). Busuioceanu). Vulcanescu). Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . Porphirius (232-304). ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. Zeul-Moº (N. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. Florescu). getii socot ca zeul le este binevoitor. Strabon). " (Platon.ingrijeasca. divinitate femininã (Suidas). 213). III. O rigene(Contra Celsum. Pârvan). zeul carpatic al nemuririi (Al. Daca strapuns de sulite---acesta moare. 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. 54). de fiecare data. V. nu poate sa-i mearga bine nici partii. INITIAT(Strabon. G. naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. I ata cum il trimit pe sol. zeu totemic întruchipând ursul (R. Popescu). zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). Vulcãnesc u). Eliade). profet htonic. care soli. Herodot). "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. Aceiasi traci. Dodds). H erseni). MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. Densuºianu. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. profet (Strabon).morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. tras la sorti. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. zeu htonic (I. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. Celsus. divinitate iniþiaticã (T. Iar daca nu moare . I.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). spre cer.cunoasterea astrelor(Iordanes). Iordanes. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . ZEUL-MOS (N. MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. iar altii. LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. Iordanes). zeu uranian (M. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. PROFET(Strabon). trimit pe altul. Iordanes).

-vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului. Doctrina zamolxianã avea. mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). femei.h) Cam la amurg. unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes.d. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. chiar de va muri va trai. prin sistemul de mistere iniþiatice. 683 î. ci vor merge intr-un loc anume. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. magia psihomedicalã. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. mitul unitãþii spirit-tru p.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. Matei. mai ales la caste ktistailor. copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. Caloianul) dar dintre toate cultele antice. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. 25. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. II. în linii mari. nici unul din urmasii acestora n u vor muri. Crestinismul ortodox a preluat. barbati.

Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. 30 en. Prin ascezã ºi monoteism. Mintind din pricina mea. poftele lui nu trebuie ascultate. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. femeile sunt o murdãrire a sufletului. ca a lor este cerul. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. Ucenicii lui au venit la el. Fericiti veti fi voi. vinul. Fericiti cei blinzi. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. Pentru daci. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri. Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia.sufletul e nemu ritor. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica . odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist. ) Vazind multimile. 1 12 (scrisa aprox.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului.. Evanghelia dupa Matei cap. daco-geþii îl adorã ca pe Heracles .. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. carnea. Noul testament. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. 5. O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . Isus S-a suit in munte si asezindu-se.

în special ale lui Nicolae Miule . sculptorul român al universalitãþii. Astfel. rãsculat. a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. mitic al eterne i reîntoarcei. vertical. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. federative. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu. exilatul do la Tomis. trãmoºilor neamului românesc. credinþa în Zalmoxis. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius). Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci. Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. buna vecinãtate. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. uar al zeilor. a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . Românii au creat propriul lor timp. haiducesc. de la începutul vieþii umane. Horea. cunoaºtem numele prieteni ei. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. ramura nordicã a tracilor.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. Avram Iancu. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce . Gelu. Peste ei. care întâmplãtor se aflã în re. Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic. moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa.este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. personaje tragice prin destinul lor: Burebista. cel al trãirii telurice. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. me tafizice . sub semnul lupului.. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. timpul nostru contemporan. Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice.dao s . ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. spiralã. / ªi noi.un bãtrân. rãzboit. De la daci. pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. bunule oaspe. Ovidiu. urmaºii dacilor. Daco-românii s-au apãrat. tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. Mihai. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . numai atunci când a ajuns cuþitul la os . dacii: au glas aspru/chip tic. Cuminþenia Pãmântului .Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. / rãspunse vorbelor mele astfel. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). într-o simbiozã indestructibilã. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. românii au cultivat bunul s enia. Pentru români. / noi care locuim departe de voi. Mircea. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. Constantin Brâncuºi. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. co lectivitãþi unite în individualitate. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. ªtefan. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . în spaþiul mioritic. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. mitul. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic. în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. considerând timpul iudeo-creºtin. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci. la Pont ºi la Istru . Tudor. Lup . Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. Iatã versunile din Tristele . ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar. rãzvr .. chtonice ancestrale. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. Antonescu. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . Decebal.lui zalmoxist.

cei ce seamanã cu lupii . Criºan.. rege. Ramura nordicã.. purtãtori de sabie. Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe . Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista .daca . macedonenii. aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã. Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi.) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã. getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii. Dacii . Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos . În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului. Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I. H. (.). Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi. o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (. un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n.scu prin cartea Dacia . dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. . Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani . numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii. persanii. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica. Dupã Strabon. Strabon. Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. celþii sau romanii. La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã.. Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii. Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci. era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). H.. armatã. care era istovit de rãzboaie dese. ramura de sud.. armä specificã a geto-daci lor.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã.) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . înca din timpuri imemorabile. vechi greci. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. care le aduna în ap ele ei curgãtoare. Criºan . Grupul carpato-dunãrean. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani .dupã I. legendar e. al rãzboiuIui. epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi. ce înseamnã lup.în semnul lupului . cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã .Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri. H. care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii . Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic..toate cu profunde caractere miceniene . dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). pe car e o numim balticã . pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis .. având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare. Lupul în antichitate era mbolul fugarului .masurianã (. Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t .. Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade). Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului.dupã o ipotezã a lui I.ajungând în fruntea nea mului sãu. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. Aºa cum grecii au prin Homer. Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii.... ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). il preiau de la daci.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean. Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care. legenda rãzboaielor Troiei.. ce înseamnã lup . dacii se numeau daoi .

lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. dacii "îl adora ca pe Heracles". monogam precum ºi credinþa în nemurire. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. Horea. vechile rituri tradiþion ale. Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. unificatoare. puternici. iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. Poporul român. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. Ovidiu îl surprinde în Tristele. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. iar din Marele Preot. asceticã. Dacii. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. Mihai. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. creatoare de religie ºi stat. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice.zeu . S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. un patriarh înainte de patriarhie. personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. adica anzi ºi nu simpli oameni. Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. Încã pe vremea lui Dromichaites . Tudor. cu numele regelui dac Zalmodegekos. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã.conducãtor suprem a l armatei. cel care l-a învins pe regele macedonian. În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . Cu douã secole înainte de Burebista. aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. Mircea. Odatã cu epoca lui Burebista. Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. nemurire. Spirit rãzboinic. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. urmaºul dacilor. nu ca pe un creator de religie.dacice epitetul lor ritual de lupi. În jurul anului 80. lumea de dincolo. capabili sã îndure foametea ºi setea. înainte de Hristos. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. de sorginte zalmoxistã. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. precum ºi a influenþei celþ lor. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. care devine un fel de patriarh al dacilor . Aceastã credinþã naºte tipul de rege . Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. Zalmoxis. Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac.

un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. revoltã ºi neatârnare creºtinã .nã. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc. . Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate.