Zamolxe ºi Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforicã, ci o reali tate a cãrei acceptare si întelegere îl ancoreazã într-un spatiu geografic determinat în con textul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu -Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatu l, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitãtii si politicului ge to-dacilor, dar si a ceea ce avea sã fie Dacia Felix, dupã cucerirea de catre imperi u. Personajul Zalmoxis (denumire datã de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii") sau Zamolxis (dupã Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se regãsi sub ace astã denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spiritualã la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunãrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al cãrui num e l-au împrumutat. Herodot, pãrintele istoriei, îl plaseazã pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenã, adaugã: "...mi se pare, însã, cã el a trãit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent ru cã el, prin învãtãturile pe care le propovãduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d e puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adicã de a conduce, a sfãtui. În baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umanã- cã "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se pot formula câteva idei: - Cunoscând cã Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fãcut cãlãtorii de studii în Iudeea, Persi a, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare cã l-ar fi întâlnit pe acel epopt în za lmoxianism în cãlãtoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte as tronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptu l în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sã se fi apropiat ca dascãl-învãtãcel si nu n eapãrat ca stãpân-sclav. Trebuie subliniat cã si la epoptii în zalmoxianism cãlãtoriile de st dii erau relativ curente, dacã se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în "S citul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figurã legendarã- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pânã la anul 531 i.d.h., când Pitagora emigreazã în Italia meridio nalã, la Crotona, unde fundeazã o comunitate religioasã si politicã, datoritã cãreia cetatea obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si racuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sã se fi "îmbogãtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dupã aceea "...sã se întoarcã în tria lui, unde a clãdit o casã pentru adunarea bãrbatilor, în care îi punea sã benchetuiascã e fruntasii tãrii, învãtându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia celor doi, este faptul cã getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice învãtate în Egipt si la Samos, la care se adaugã initierea fãcutã de Pitagora în matematicã si filozo fie. Herodot subliniazã: "Zalmoxis avuse legãturi cu grecii si cu Pitagora, un însemna t gânditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premierã pentru lume a sa - realitatea cã matematica este o stiintã demonstrativã, iar numerele, principiul , rãdãcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numãrului 10, ca re apãrea sub forma unui triunghi, cu laturile alcãtuite din patru unitãti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi transmis cã numãrul avea un rol esential, el constit uind partea rationalã a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pãstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spir itualã a geto-dacilor nord-dunãreni, ca formã de gândire si conceptie, independent de el ementele filozofice si stiintifice, a fost o profundã religiozitate. Trebuie menti onat cã în acea perioadã istoricã, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburãt or, în întreaga lume anticã se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitãt ii: - La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 i.d.h. ) zigg uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", în mod cert si cu rol de observa tor astronomic. - Trãia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului . - Trãia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei ir

care se cred nemuritori. Români a pitoreascã nr. dupã care s-a retras. El se datoreazã straturilor de aer. pe existenta unei pesteri situatã aproape de vârf.. cu densitãti diferite. care se "pliazã" pe versantii estici ai muntilor din zonã. . dar uneori mu ntele Gugu se ascunde. poate fi exp licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local". poate destul de rar. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz itãtii (ceatã. sau cine sti e cum si în ce. fãcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d e zeu. învãtându-i cã su nemuritori. atât pentru munte. Aceastã "casã" trebuie sã se fi aflat într-o zonã accesibilã si frecventatã.479 i. în condi tii de calm atmosferic local. La asa-numitii geti. Sadoveanu) sau Vf. Nu se întâmplã totdeauna aceasta. din Muntii Orãstiei.acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. ).aniene. deveni tã simbolul cetãtii Eterne. ) Dupã întoarcerea acasã. care ar exclude ideea de sup ranatural. În l egãturã cu localizarea Kogaionului (Cogaenum. Istorici de seamã ca C. Gogaionul).În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscã. care a însemnat prorociri pe bazã de semne ceresti. neapãrat. cum ar fi Muntii Cãlimani ( M.Trãia Sakya-muni. care nu putea fi decât un munte. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme. nori) de pe versantul estic al celor douã vârfuri sub forma unui condens în . bazat. Zamolxis sustine si el cã a intr at în legãturi cu zeita Hestia. legat de casa în care marele preot fãcea cunoscute învãtãturile sale în "adunar a bãrbatilor". ZAMOLXE avea sã construiascã amintita "casã" în care-i aduna pe puter icii tãrii. ). sustin idee a cã muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grãdistei). Densusianu). . trebuie subliniat cã este vorba de un fenomen optic de totalã refractie a lumini i.h. Dacã vii din Retezat spre apus si e s enin si soarele strãluceste în sens avantajos. adicã Gauthama Buddha (555-486 i. din textele lui Herodot si Strabon se constatã cã a existat o perioadã de locuire de trei ani într-o locuintã sub pãmânteanã. ceea ce ne poate duce la c oncluzia cã acea locuintã ar fi putut fi un observator astronomic. Fenomenul. . implicit.Trãia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tzî (551 . adusã în atentie de naturalis tul Alexandru Borza în anul 1942. Gugu poate fi învãluit în ceatã. De-a lungul timpului. C oghen.muntele sfânt. un asemenea fenomen. au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legãturã cu "zona sacrã" sau "muntele sacru". indicele de refractie. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis". "petrecându-si viata într-o pesterã. în pri ncipal." Între perioada de loc uire în acel centru unde era "casa bãrbatilor" si retragere. întemeietorul confuc ianismului. VI i. Hero ot specificã. trebuie amintit cã majoritatea istoricilor. "Lupoaica". Giurescu par a admite cã Cogheonul ar fi actualul munte Gugu. "un munte ascuns". se povestest e la arieni cã Zarathustra a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a dat legile întocmite de el. Omul (N. devenit o zonã sacrã. de uz personal. parte redactate în sec. în mai tot lantul Carpatilor.. .. Kogaionon. real. de o deosebitã complexitate.s-au ridicat obiectii legate de faptul cã muntele în c auzã trebuia sã fie.Se scriau cele mai vechi pãrti ale Bibliei. a r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d. dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon. construit undeva în tr-o zonã favorabilã observãrii mersului astrelor si planetelor.h.d.d.d. o însusire a muntelui sacru trebuia sã fie acee a de a se ascunde privirilor. punându-i sã "benchetuiascã". a fost descris: ". cã era o constructie cu caracter public si aminteste cã noul Zamolxis a poruncit sã i se construiascã apoi si o locuintã subpãmânteanâ. generat de prezenta a douã cãldãri glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu si a vârfului Cra cul Pesterii.h.."("Biblioteca istorica" 1. 2. 7/1972). iar la iudei Moise cu divinitatea cãreia îi spune Iahve. care modificã densitatea stratului de aer si. urmând pe Constantin si Hadrian Daicoviciu. fiindcã pentru vedere apar numai cerul si orizontul. ca si cum munte le ar fi strãveziu. 94. cât si pentru apa care curge în preajma lui (amintitã de Strabon) Conform vechilor traditii. care se produce în anumite conditii meteo. asa cum pretind vechile traditii. întemeietorul budismului. Gugu. cert fiind vorba de mese rituale. în care avea sã trãiascã timp de trei ani.. Giurescu si Dinu C. . C. dar nu într-o banalã ceatã. cu complexul sãu de sanctuare. Înainte de a da o explicatie acceptului de egalitate între "muntele sacru" si Vf. Împotriva acestor variante de amplasar e a Kogaionului. Or. Gu gu. ): "Într-adevãr.h.

Scopul autoizolãrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc. care alimenteazã pârâul Izvorul Gugului. Între orbitele celor douã constelatii.albia pârâului Branului. dupã reaparitie. pentru a obtine un cor idor din care se putea observa cerul într-o anumitã dechidere unghiularã. de unde. în fapt o crevasã naturalã în apropierea vârfului muntelui. în timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu. unde se gãsesc si astãzi stânele. ele erau extrem de avansat e pentru acea epocã. mai ales deasupra versantului rãsãritean. care acum douã milenii si ju . ar fi putut sã fi fost incinta sacrã. ar apãrea probleme majore. sub ce nume si sub c e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la râsârit la apus.d. 95). Cracul Gugului. Referitor la aceste cunostiinte. In al patrulea an. ca apoi sã aparã iar în comunitate. jelindu -l ca pe un mort. astãzi. tot deasupra orizontului sudic. Locuinta subpãmânteanã. Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana. 150 m. la o orã si jumãtate. care prin orbita ei culmineazã deasupra orizontului de sud. acesta este o crevasã amenajatã în Vf. 28 de grade fatã de constelatiile zodiacale. fãcea prorociri. Ceru l nocturn din solstitiul de varã permitea observarea culminatiei Constelatiei Sãgetãto rului. coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordicã si 22 42' 44'' longitudine esticã. ea având orbita cea mai joasã dintre toate co nstelatiile zodiacului. de a se reconstitui "cerul" observat de Z amolxis. În plus.h. pe baza miscãril or ghetarului Fernau). înãltime 2-3 m. deasupra orizontului. se stie cã din fundul fântânilor adânci se vedea si ziua licãrirea stelelor. Trebuie subliniat cã la o încercare. Accesul nu este deloc facil. datoritã orografiei locului . unde. 160 grade. atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelatiile zodiacului se perindã una dupã alta. A trãit acolo trei ani. 1942). Tracii doreau mult sã. datoritã procesiei echinoctiilor în timpul celor p este 2. în zona paralelei 45. dar mai ales dinspre est. semnalat pentru prima datã de Alexandru Borza ( "Sanctuarul Dacilor". în sec VI i. rotatia cerului. fenomenul determinã precipitatii. rezultând si o nebulozitate accentuatã si de lungã duratã. ceea c e ridica probleme în privinta amplasãrii unui observator astronomic. este frecvent cer senin. Pe versantul vestic. nu? Amplasarea "ob servatorului astronomic" din Gugu. Caracteristicile mentionate conferã locului o trãsãtu rã de "sacralitate".. . care a fost modificatã. iar Iordanes (sec. Este ceva. se înscriu orbitele cel orlalte constelatii zodiacale. IV. 500 de ani trecuti. altitudinea fiind de de 2.aibã. cunosteau "teoria celor douãsprezece semne ale zodiacului. Desi vreme de trei ani a lãsat sã se creadã cã este mort. ca un obser vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmãrirea astrelor si ziua. coborând în locuinta lui de sub pãmânt. în perioada solstitiului de iarnã se putea observa Con stelatia Gemenii. clima Eu ropei se rãcise considerabil (dovadã studiile de climatologie istoricã. VI d. dacã lumina soarelui n-ar "estompa" în timpul z ilei cerul. Timisoara. se pare cã Zamolxis nu a urmãrit o "reînviere" care sã întãreascã învãtãturile lui despre nem ci cu totul altceva. atrage aten tia cã geto-dacii. permite observarea cerului pe o deschidere de cca. Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor. considerat de o deosebitã importantã.h. . în ciuda conditiilor neprielnice. cum creste si scade orbita Lunii . cu cât globul de foc al Soarelui întrece mãsura globului pãmântesc. regulile prestabilite ale astrelor care se grãbesc sã atingã regiun ea orientalã si sunt duse înapoi în regiunea occidentalã". dar mai ales versantului estic îi oferã conditii ce permit observ area cerului. se asista la "reveniril e" zeului si de unde acesta îsi fãcea cunoscute învãtãturile si prorocirile pe baza observ atiilor astronomice. Vârful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" îs i primeste astfel încã o legitimitate. sã poatã observa nestingherit cerul. ). pe directa de la NE la S. datoritã reflexiei razelor de luminã sub un anumit unghi de incidentã în mediul dat. eclipsele solare . În situatia datã. . era "o locuintã subpãmânteanã". muntele putând fi abordat dinspre vest. Acest loc a fost gãsit. In aceste conditii. în care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl asat în sens retrograd cu cca. In ce pr iveste "observatorul". pentru cã. dimensiu nile fiind: lungime 10m.În perioada în ca re Zamolxis "îi învãta pe fruntasii tãrii"."(Herodot. un "amfiteatru" cu "amplificare" naturalã. lãtime 2 m. el le-a apãrut si astfel Zamolxis fãcu vrednice de crezare învãtãturile lui.. spre a se apropia sau depãrta de polul ceresc. se pot avansa urmãtoarele: .Zamolxis a cãutat un loc.Dupã ce lucrarea a fost terminatã. istoric al gotilor. ". desi fântânarii se feresc sã o spunã. Terenul ales. Conexând cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legatã de faptul cã Zamolxis "întemeia t pe semne ceresti..

. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri. Piscul secundar al vârfului Gugu . capabilã sã mobilizeze energii spirituale si materiale la un înalt nivel. prin drum de nouri Miºcã caii lui de fulger ºi-a lui car. fiind spectaculos. ar când profetul se reântoarce în postura de strãin sãlbãticit gãseºte lumea adunatã la templ tru a-i înãlþa statuia. timp de ºapte ani trãieºte într-o peºterã l pãdurii. . zâmbitoare. ideile lui se rãspândesc în cetate. îºi distruge statuia stârnind revolta mulþimii care îl ucide cu bucãþi din statuie. Tot ca zeu suprem. Între timp. "pestera" sugereazã o muncã titanicã d e amenajare.es te alcãtuit din blocuri de granit dezagregate. portretul sãu realizat în replicã la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui fluturã-n soare. însoþit de lunã ºi soare: capul mesei ºade Zamolxe. În poemul Memento mori. reformator al religiei sau profet. a acelor strãmoºi aproape mitici învinºi de romani. stânga-i ºade luna sfioasã. de figurã auroralã a spaþiului mitic românesc. cum ar fi tringhiul dreptunghic forma t de cele trei vârfuri. scrierea sa îl prezintã pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat e pentru cã propãvãduieºte credinþa în Marele Orb. intrarea amintind de o poartã megaliticã. marele mag al dacilor hotãrãºte sã-l transforme pe Zamolxe în zeu. Magul îi explicã acest demers: Poporul se rãzbunã fãrã sã vrea fãrã sã ºtie. în care abordeazã problema naºterii religiilo r. Blaga sugereazã discret cã înstituirea unei o rdini religioase are nevoie de o jertfã. de altfel.mãtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". zeul getic. care nu puteau avea decât o m otivatie .o credintã intensã. Zamolxe conduce oºtirea dacã împotriva romanilor. În afarã de acel "confort astronomic" necesar. Ai încercat sã-l scapi de zei ºi azi îþi ai ºi tu un chip de piatrã printre ei! Furios pe manevra preotului. cu uraganul cel bãtrân. Cu toatã i naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor. Lucian Blaga scrie o dramã întitulatã Zamolxe. Eminescu îl prezintã în ipostaza de zeu rãzboinic: ªi Zamolxe. Literatura îi atribuie sensuri simbolice. În poemul Gemenii În Ce În În apare ca zeu al armoniei. Zalmoxis întrupeazã geniul religi os al daco-geþilor. Considerat zeu. realizarea constructiei subpãmânt ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi. lumea recunoaºte în cel mort pe Zamolxe ºi realizeazã cã pri oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Colþuroasa lui coroanã e ca fulger împietrit. În final. pe creste. locul trebuia sã mai c ontinã si unele simboluri ale marelui preot. Simþindu-se ameninþat de noua reli ie. Îi comandã o statuie. Vale a Jiului sau Valea Cernei. pentru cã. Pletele-n furtunã-nflate albe ard ca o ninsoare... capabil sã readucã viaþa în trupul îngheþat de moarte este înfãþiºat ºi în igoii. în singurãtatea peºterii sale Zamolx e primeºte mai multe semne care îi vestesc sacrificiul. subintitulatã mit pãgân. dreapta lui sub vãlul de ceaþã mândrul soare. peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prãvãlite de climatul aspru de altitudine. Rãsturnat în car cu rune. Înveºmântat cu hlamidã albã. în ultimã instanþã el reprezintã spiritualitatea autohtonilor. lesne urcã lumea cu umãru-i atletic. posibile elemente de triangulatie pentru mãsurãtori ceresti. dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg. .Cracul Pesterii . Împletit cu stele albastre. Cu-a lui mânã aratã drumul la oºtirile-i bãtrâne ªi de dor de bãtãlie crunt e ochiul strãlucit.

fiul lui Mnesachos. Regele. Zamolxe a dobindit respectul cir muitorilor si pe al poporului. invatator si judeca tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor.dupa datina. nici urmasii lor. il para sesc" (Herodot. Intors in patrie. ca Zamolxe a fost un erou national. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat. Geografia. la fel ca al riului care cuege pe linga e l. cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c auta sa tamaduim sufletul . in timpul ospetelor. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista. inarmata. Zamolxe si-a ales o anume pestera. Zamolxe. 95 96) "La fel este si acum cu descintecul nostru. cetatenilor de vaza. Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa te deduce. inaccesibila tuturor celorlalti. ca un zeu ce este. fie personificind ce rul sau prin cumul de atribute erou civilizator. s-ar fi intors. i-a dat tot sprijinul. Dar. Istorii. VII. ceea ce se intim pla de obicei in epoca de formarea miturilor. intru-cit traise pri ntre eleni. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. printre ai sai. a fost sclavul lui Pitagora. cind. L-am invatat acolo. ca talmacitor al fenomenelor ceresti. dovedeste. bogat. a adaugat el. ii invata ca nici el. unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati. ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor. 3. iar apoi l-au proclamat zeu p e el insusi. care e rege le nostru. unde a stat ascuns trei ani. ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul. 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont. C red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte. Dobindind.Putine referinte antice descriu. impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie. indeosebi in preajma lui Pitagora. despre care se spune ca ii fac pe oame ni nemuritori. a fost transformat in zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra. afara de rege si de dregatorii lui. Ia r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da ta de Zamolxe" (Strabon. acest Zamolxe. traind de-a pururi. Intrucit il priveste pe Zamolxe. cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia. ca si locuinta lui de sub pamin t. Numele lui este Kogaionon. facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. in timpu l peregrinarii sale in Egipt. nici oaspetii sa i. eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor. ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. a aparut iarasi dinaintea tr acilor. dupa disparitia sa. de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup. Dar in al patrulea an. pe care ar trebui sa-l . zeul suprem al daco-geti lor. IV. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. ar fi strins multa bogatie si astfel. intilnindu-se rar cu oamenii. nu vor muri vreodata. zeu mesianic. a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete. coborind in adi ncimea incaperilor subterane. cu minima incertitudine. si acolo isi petrecea viata. nici nu le cred insa prea mult. eroul. cu averea cistigata. Cind locuinta a fost gata. cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel. arat indu-ne deci o divinitate totala. numit Zamolxe. Dar de nu va fi fost Zamo lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei. In tot acest rastimp. ca ac est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora. ci numai se vor muta intr-un loc unde . vor avea parte de toate bunatatile. iar la geti acest o m era chiar numit zeu. aceasta cinste o tinea Deceneu. Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica. omul cel mai intelept al Helladei . Deoarece tracii traiau in cum plita saracie si erau lipsiti de invatatura. c are a fost invatator si judecator al poporului sãu. pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get. el a disparut dintre traci. poruncise sa i se faca o locuinta s ubterana. me reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui. dupa aceea libertate. nu intotdeauna la fel.

IV. Iar daca nu moare . filosof sav ant (Iordanes). Pârvan). naturist ºi iniþiatic al unui zeu suprem (R. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire ] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic. Densusianu) In lin ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza) . Busuioceanu). V.asce tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana. Iordanes. Aceiasi traci. Dodds). MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot. Vulcãnesc u). Iordanes). socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic. Sa man (E. înþelept prepita goreic (Herodot). " (Platon. Porphirius (232-304). 213). Daicoviciu). astfel Zamolx e a fost : DAIMON GETIC(Herodot). cind tuna si fulgera. LEGISLATOR(Diodor din Sicilia). I. Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot. Florescu). ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A l. tras la sorti. au nevoie. 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician. si ameninta divinitate a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot. Hiperboreu (Clemet Alexandrinul). Zeul-Moº (N. erou civilizator zeificat (Herodot. zeu htonic (I. de ritualul funerar(inc inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua lul trimiterii solului la Zamolxe. Hesychios din Alexandria. aruncati fiind in sus ca sa cada i n sulite. reformator religios cultural ºi politic (Herodot . Celsus.morala dreptatii si a cinste i(Herodot) Dupã unii scriitori. de Lucian din Samosata. III. Clement Alexandrinul(Stromateis. ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol. nu poate sa-i mearga bine nici partii. care soli. Strabon) mag ºi medic psihot erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia). Popescu). apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Herodot). profet (Strabon). mare preot al divinitãþii daco-getice supreme (Strabon). trag cu sagetile in sus. Iordanes). ZEU TOTEMIC URS(R. zeul carpatic al nemuririi (Al. PROFET(Strabon). Busuioceanu). zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion). Eliade).cunoasterea astrelor(Iordanes). G. R. zeu uranian (M. 40) In plus. I ata cum il trimit pe sol. R. de Enea din Gaza. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus). . getii socot ca zeul le este binevoitor. ZEUL-MOS (N. iar altii. Russu). Tocilescu) zeu celes t ºi atmosferic (V. Iamblichos. si de asemenea cu trimi terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice . trimit pe altul. Istorii. divinitate femininã (Suidas). "Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius. Strabon).vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon). 54). zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. Vulcãnescu ). Densuºianu. Iordanes. V.predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon). un zeu care reapare periodic (Al. iar daca acestui intreg nu-i merge bine. spre cer. aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si. Iordanes (Getica. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple le dacice. zeu totemic întruchipând ursul (R. Origene) înþelept iniþiat (Strabon. profet htonic. Daca strapuns de sulite---acesta moare. H erseni). Iulian Apostat ul. Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris. cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care. O rigene(Contra Celsum. de fiecare data. Strabon. INITIAT(Strabon.ingrijeasca. Vulcanescu). Charmides. zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G. divinitate iniþiaticã (T. se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an. MEDIC PSI HOTERAPEUT(Platon). caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. dupa invinuirile aduse . personaj mort ºi înviat (Celsus).

copii Vegheaza in mila cerului Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling. femei.h) Cam la amurg. în linii mari. mitul unitãþii spirit-tru p. ci vor merge intr-un loc anume. respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritualã a solului în cer) . Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi. 25. ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. 683 î. magia psihomedicalã. O datã la 4(5) an i se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. unde vor trai pururi si vor avea par te de toate bunataturile lumii" (Fontes. Dacã solul nu murea era învinuit ºi se trimitea alt sol. iniþiati între Zamolxe ei ajun g nemuritori cu adevãrat). prin sistemul de mistere iniþiatice. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta.d. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai. Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina . urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). chiar de va muri va trai. Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc ( Mosii. Caloianul) dar dintre toate cultele antice. mai ales la caste ktistailor. odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãþii ºi a cinstei Conturul personalitãþii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic europ ean. aceste s-a pretat cel mai mul t la creºtinare. 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului.Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celþi. Crestinismul ortodox a preluat. mitul unitãþii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca ºi absenta t otalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã. Doctrina zamolxianã avea. 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr ede in mine. nici unul din urmasii acestora n u vor muri. II. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi oase. in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini. barbati. Matei.

Aceastã credinþã în nãdejdea existenþei rãzboinice vine din adâncul unui crez deosebit de te popoare ale timpului. ca a lor este cerul. Noul testament. ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor. Vasile Pârvan îl surprinde esenþial în Getica .sufletul e nemu ritor. femeile sunt o murdãrire a sufletului. daco-geþii îl adorã ca pe Heracles . carnea. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e l nu are nici un preþ. Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui. Isus S-a suit in munte si asezindu-se. Fericiti cei blinzi. vinul. Ucenicii lui au venit la el. Ni se dezvalule astfel ºi un alt aspect al principiu . odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zalmoxist.Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate. la rãzboi el trebuie judeca t fãrã pãrere de rãu. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curãþându-se de orice fel de pat . Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra. daci i respectau precepte creºtine înainte de creºtinism. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri.. Mintind din pricina mea. poftele lui nu trebuie ascultate.. Prin ascezã ºi monoteism. Evanghelia dupa Matei cap. ) Vazind multimile. 5. 1 12 (scrisa aprox. Pentru daci. Fericiti veti fi voi. sec 3en) Niciodatã adoratorii lui Zalmoxis n-au înþeles sã cedeze fãrã luptã afirma un istoric contem an. 30 en. initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secretã PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. O viz iune a modelelor exemplare confirmatã de Porphirios atunci când relateazã cã pe Zalmoxis . Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia. ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate.

sub semnul lupului. în spaþiul mioritic. care întâmplãtor se aflã în re. Cuminþenia Pãmântului .este numele de origine indo-europeanã a dacilor ca temelie a Cuminþeniei Pãmântului . Viaþa pe aceste meleaguri gurã de rai a fost supusã permanentei incursiuni barbaro-satan ice. / noi care locuim departe de voi. devenind temelia înþelegerii ºi trãirii fireºti a sensurilor No ului Testament. Avram Iancu. Pentru români. sculptorul român al universalitãþii. Prin aceastã moºtenire ancestralã zalmoxistã românii s-au ridicat întotdeauna la luptã. În Scrisori din Pont Ovidiu spunea: . co lectivitãþi unite în individualitate. ªtefan. haiducesc. O sintezã unicã de culturã ºi civilizaþie originarã. în special ale lui Nicolae Miule . a se f ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam enilor cavernelor precum ºi de unul al grecilor ca un timp ciclic. Rãdãcina ancestralã zalmoxistã este un izvor spiritual ce dãruieºte viaþa per etuã spiritualitãþii noastre ortodoxe. o trãsãturã ingenuã de bun simþ încarnat din spir nostru. Din traci s-au nãscut românii spunea Mihai Eminescu intuind esenþa etnicã a poporului român Românii au moºtenit de la daci.Timpul transcendenþei ce leagã pe Pãmânt ºi în Ceruri omul ºi neamul cu Dumnezeu î -o trinitate a veºniciei. Lup . rãzboit. / rãspunse vorbelor mele astfel. unitã prin forþa esenþialã a iubirii creºtine avem a con topire a împlinirii individului ºi neamului într-o unitate inseparabilã. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaþiul european ºi universal. Horea. urmaºii dacilor. tipul ºi trãsãturile de suflet în ru Zamolxis. rãzvr . Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Din aceas tã experienþã milenarã s-a nãscut înþelepciunea Cuminþenia Pãmântului . exilatul do la Tomis. într-o simbiozã indestructibilã. Ei au ramas aici ca o piatrã din muntele Kogaionullu i. pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Decebal. Tudor. / ªi noi. rãzboi de câte ori fiinþa lor a fost agresatã de factori externi. timpul nostru contemporan. Mircea. ne le ca o creaþie fireascã divinã veºnicã opuse contopirii cosmopolite. Istoriografia a dat numeroase va enþe timpului: ciclic.cum numea Pliniu cel Tânãr pe strãmoºii noºtri. trãmoºilor neamului românesc. rãsculat. spiralã. me tafizice . ramura nordicã a tracilor. Iisus ne-a relevat cã neamurile se înfãþiºeazã în faþa Domnului. Daco-românii s-au apãrat. au fost iguranþã cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci (Herodot). mitul. cel al trãirii telurice.un bãtrân. federative. Ei sunt dupã Nicolae Densuºianu obârºia panthenonului grec. Ovidiu. moºtenit a însufleþit într-o binecu tã sculpturã a sa. Originea lor a nãscut multe c ntroverse. personaje tragice prin destinul lor: Burebista. Pierre Chaunu în lucrarea sa Istorie ºi decadenþã creioneazã un timp al verti calitãþii. Constantin Brâncuºi. românii au cultivat bunul s enia. care duce la existenþa unui cult al eroismului la cele mai rãzboinice populaþii . pe altarul credinþei lui Zalmoxis (fapt conse mnat de Herodot) pentru victoria în rãzboi . cunoaºtem numele prieteni ei. Popor cu adânci rãdãcini þãrãneºti. Sunt n umai suflete din ºirul lung aI eroilor neamului. Urmând linia individ-neam-Dumnezeu. dar datoritã cercetãrilor din ultimii ani. putem descoperi cãi nebãnuite ale sufletului strãmoºilor noºtri. din adâncul metafizic at trãirii româneºti s-au nãscut simboluri naþionale unice. De la daci. credinþa în Zalmoxis. numai atunci când a ajuns cuþitul la os . dacii: au glas aspru/chip tic. de la începutul vieþii umane. Pentru neam sacrificiul eroului reprez intã mântuirea sufletului colectiv. Pornind de la aceastã adorare a lui Zalmoxis de cãtre vechii daci.Fiinþa Omului pentru perenitatea fiinþei Ne amului. Mihai. considerând timpul iudeo-creºtin. a intuit aceastã trãire spiritualã în cele douã poeme din Tristele ºi Scrisori din Pont . În acest fel se explicã sacriflciul individual al ce lui mai bun ºi frumos fiu al neamului. la Pont ºi la Istru . mitic al eterne i reîntoarcei. Învierea ºi misiona rismul individului au conþinut numai atunci când omul se jertfeºte pentru mântuirea sufl etului neamului sãu. Românii au creat propriul lor timp. ºi sunt cea mai adevãratã întruchipare a lui Marte/ Pãrul ºi barba lor n-au fost tunse niciodatã/ Mãna lor dreaptã e totdeauna gata sã înfingã cuþitul / pe care îl are legat la ºol ce barbar.. Astfel. românii au moºtenit aceastã sintezã între cuminþenia pãmântului ºi spiritul trã ce . uar al zeilor. de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba rbare din spaþiul euro-asiatic. O altã faþetã a spiritului nostru o gãsim în acel weltanschaung rãzboinic.dao s . în a te face nemuritor se subs ituie Vechiului Testament. vertical. Antonescu. Aceastã trãinicie teluricã izvorãºte din originea milenarã. Iatã versunile din Tristele .lui zalmoxist. chtonice ancestrale. Gelu. Dacii cum îºi spun ei înºiºi ºi cum le zic ºi romanii (Dio Cassius).. Peste ei. bunule oaspe. buna vecinãtate.

. dacii se numeau daoi .... Herod ot remarca douã lucruri la daci dacã ar avea a singurã conducere ºi s-ar înþelege între ei a i dupã pãrerea mea de neînfrânt ºi cu mult mai puternici decât toate seminþiile pãmântului º cã stãpânesc meºteºugul de a te face nemuritor. cei ce seamanã cu lupii . Criºan îºi trag denumirea dintr-un cu t . era formatã din acea populaþie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase ºi a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunãrenii (carpato-istrieni). Dupã Mircea Eliade dacii se numeau ei înºiºi mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor. cã legãtura între numele dacilor prin l up sugereazã originea totemicã ce ar putea fi susþinutã ºi de stindardele în formã de cap de up întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramicã . celþii sau romanii. pentru a surprinde strânsa legãturã între cele trei elemente de rezistenþã ale neamului dac: Zalmoxis . o ipotezã susceptibilã de a explica numele dacilor scoate în evidenþã cap citatea de a se transforma în lupi (. abþinerea de la vin ºi ascultare faþã de porunci..dupã I.daca .în semnul lupului . care la romani sunt cunoscuþi ca haiduci ce impun societãþii .Þara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strãmoºi lor noºtri.masurianã (. al rãzboiuIui. În acest mod au preluat ºi orfismuI sau sãmânþa filosof icã a lui Pitagora. ramura de sud. Iar a tradiþie consemnatã de Hesychios ne informeazã ca daos era n umele frigian al lupului. Dupã Strabon. Denumirea de geþi a fost datã dacilor de greci care aveau obice iul sã dea denumiri diferite de numele pe care ºi-l dãdeau popoarele sieºi.. Mai degrabã existã o apropier între denumirea dacilor cu indo­-europenismul dhaukos . Ramura nordicã. H. macedonenii. Ion Horaþiu Criºan în Civilizaþia geto-dacilor vorbeºte despre influenþa micenianã asupra c eristicilor armelor de luptã dace în epoca bronzului.. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani . Grupul carpato-dunãrean. rege. s-au diferenþi at unul de celãlalt pânã au format astfel douã mari familii înrudite. Dar mergând pe linia teoreticã car e o impune Nicolae Densuºianu în Dacia preistoricã vom putea susþine cã topoarele de luptã tezaurul de la Þufãlãu sau sabia de la Periºani . Criºan . dezvoltându-se ca un prim nucleu în þara din urul munþilor (. dupã ce a adoptat viaþa de tip pastoral a început sã se simtã tot mai îngh suit între dealurile natale (Nicolae Miulescu). ce înseamnã lup . având aceleaºi rãdãcini de la omul erei glaciare. Tot dupã Eliade numele lor et nic derivã foarte probabil din iranianul dahoe . Un model al mijloacelor de luptã pe care micenienii. Strabon. il preiau de la daci. ) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunãre (Istrul). getul Burebista i-a înãlþat atât de mult prin exerciþii. Numai aceastã credinþã organicã explicã marile victorii ale dacilor în l ptele cu sciþii. Strabon face urmãtoarele referiri la Burebista . H. armatã... Ni ae Miulescu aºeazã epopeea razboinicã din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul ui rãzboinic al dacilor. ce înseamnã lup. armä specificã a geto-daci lor. Continuând putem afirma cã numele lor de daci vine de la un grup de tineri rãzboinici rãzvrãtiþi.. persanii. legendar e. Arma specificã dacilor în textele de limba latinã se numeºte sica. care le aduna în ap ele ei curgãtoare. Dacii . aducând pentru aceastã afirmaþie dovezi de asemãnare între limba dacã ºi cea sanscritã.ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbã. (. care era istovit de rãzboaie dese. un fel de Goterd amerung al dacilor susþinând o cucerire de cãtre stramoºii noºtri a subcontinentului india n. pe car e o numim balticã . vechi greci. numai cã un asemenea cuvânt nu este atestat în texte literare sau inscripþii. Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi.. Nicolae Miulescu afirmã cã populaþia continentului nostru are la bazã douã mari grupuri de europeni care.scu prin cartea Dacia . Eliade afirmã cã datoritã eroismului ºi tenacitãþii tineretului razboinic al unui trib. purtãtori de sabie..) popoarele germanice ºi cele slave ( ) cea de-a doua ramurã. încât în ultimii ani s-a fãcut u t puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. H.). La daci religia se interfera intr-o sintezã inseparabilã cu doctrina militarã. Deci aceastã asemã e justificã apropierea pe care o face I. Imitarea ritualã a lupului caracterizeazã înde osebi initierile militare ºi prin urmare ale celor Männerbunde. epit etul lor ritual lupii a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede cã epi tetul acestor tineri imigranþi victorioºi a fost acceptat de aborigenii invinºi ºi supuºi.toate cu profunde caractere miceniene . Dacii s-au nãscut sub semnul lupului. confreriile secrete de rãzboinici (Mircea Eliade).) ºi faptul cã ei nu mor ºi cã cel care e duce la Zalmoxis . înca din timpuri imemorabile.dupã o ipotezã a lui I. Aºa cum grecii au prin Homer.pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuºianu ca origin are din spaþiul carpato-­dunãrean.ajungând în fruntea nea mului sãu. Lupul în antichitate era mbolul fugarului . Sunt interesante de analizat douã texte ale unui istoric antic. Criºan. legenda rãzboaielor Troiei. .

iar ei deºi erau învingãtori au pãs trat atitudine rezervatã ºi modestã deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plãcer ilor ci de oameni robuºti. Odatã cu epoca lui Burebista. a preluat matricea de la Zalmoxis într-o treime miticã a spiritualitãþii neamului sintetizatã în ciobanul din Mioriþa. de sorginte zalmoxistã.zeu .conducãtor suprem a l armatei. Poporul român. Strab on in Geografia aratã cã Deceneu era bãrbat vrãjitor.dacice epitetul lor ritual de lupi. Ovidiu îl surprinde în Tristele. iar din Marele Preot. ªi sub cal este reprezentat un Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfântu Gheorghe. dacii "îl adora ca pe Heracles". regele pãstreazã funcþia politicã ºi militarã dar pierde din prerogativele s pirituale care trec în seama marelui preot Deceneu. creatoare de religie ºi stat. S-a dus o luptã acutã împotriva dezintegrãrii ºi disoluþiei valorilor tradiþionale dace. adica anzi ºi nu simpli oameni. care au fãcut din daci creºtini înainte de creºtinism. monogam precum ºi credinþa în nemurire. Remarcabilã este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscripþii d atând din jurul anului 300 înainte de Hristos. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual ºi credinþei în nemurire ºi vi tejie. cu numele regelui dac Zalmodegekos. puternici.funcþia spiritualã ce precede Patriarhia ortodoxã la români. Ca dovadã de cât îl ascultau geþii. Grigore Tocilescu afirmã cã în Dacia ar fi existat familia poligamã. lãsând a se crede ca îi sunt cunoscute tainele divine. Mihai. Tudor. Aceastã credinþã naºte tipul de rege . Horea. a avut loc o revigorare a spiritului razboin ic al dacilor. Zamolxis precede eroii noºtri naþionali. Dupã câtva t imp era socotit chiar zeu ( ). aºa cum ne aratã Jordanes dupã victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num it pe conducãtorii lor semizei. un principiu compatibil cu spiritul rãzboini c al oamenilor locului. Cu douã secole înainte de Burebista. Porphirios relateazã cã pe Zalmoxis. vechile rituri tradiþion ale. Spirit rãzboinic. În jurul anului 80. cel care l-a învins pe regele macedonian. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotãrâtor în formarea statului dac cent ralizat al lui Burebista. lumea de dincolo. Avram Iancu ºi bineînþeles ºi multi alþii. e ca s-au lãsat convinºi s stârpeascã viile ºi sã-ºi ducã viaþa fãrã vin . Diodor din Sicilia ne aratã cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate. sã reziste dur erilor fizice ºi sã înfrunte moartea cu neasemuit curaj. datoritã influenþelor negative ale coloniilor greceºti de la P ontul Euxin asupra moravurilor ºi credinþei dacilor se remarcã o decãdere a spiritului c ombativ din cadrul armatei dace al rãzboinicilor lupi. înainte de Hristos. Zalmoxis. A ceste nume ale regelui sintetizeazã funcþia politicpã de rege cu cea spiritualã întru Zalm oxis. Burebista cu ajutorul marelui preo t Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zalmoxis. un patriarh înainte de patriarhie. Mircea. Încã pe vremea lui Dromichaites . În acea perioadã are loc o regenerare moralã prin Z lmoxis. Numeroase sunt reprezentãrile cãlãreþului pe plãcuþele de argilã de la Letniþa. urmaºul dacilor. nemurire. nu ca pe un creator de religie. Dacii. Aceastã pervertire a credinþei tradiþionale dace s-a sfârºit odatã cu Burebista. Conducãtorul acestui grup a fost probabil un tânãr cu numele de Zalmoxis care a dãruit dacilor un principiu religios ascetic monotei st. precum ºi a influenþei celþ lor. a Meºterului Manole ce-ºi sacrificã cea mai dragã fiinþã pentru biserica creºt . Odatã cu Burebista are loc o renaºtere a credinþei tradiþionale dace. O datã cu Burebista se produc mutaþii importante privind rolul regelui în spiri tualitatea dacicã. Perioada o putem încadra cronologic între 290 ºi 80 înainte de Hristos. Pe Decen eu îl interpretãm ca pe un restaurator. Burebista ºi Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleºealã soldatul dac. Deducem din te xt cum dacii înlãturã influenþele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scãdere a combativitãþii rãzboinice. asceticã. unificatoare. În vremea lui Burebista are loc o revoluþie a fondului autohton autentic. El este îmbrã murã cu suliþa în mânã atacând un urs ce stã înaintea calului. oarecum uitate ºi datoritã rãzboaiebor intestine între daci. capabili sã îndure foametea ºi setea. Relatarea ne dovedeºte cã Zalmoxis era un pri tare de spirit. din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxis. care acceptã moartea cu seninã atea unui dac. care umblase prin Egipt ºi învãþase oa e semne de proorocire. Aceºti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului . dupa victoriile lui Dromichait es împotriva lui Lisimah. Dacii s-au creºtinat repede ºi datoritã preceptelor bui Zamolxis: monoteism. personaj c onsubstanþial a dãruit Daciei o religie compatibilã cu sufletul rãzboinic al strãmoºilor noºt i. care devine un fel de patriarh al dacilor .

.un Zalmoxis ce revine azi în sufletele noastre. revoltã ºi neatârnare creºtinã .nã. Nu în ultimul rând Zalmoxis se regãse în Toma Alimoº ca spirit de dreptate. simbol at temeliei ºi trãiniciei neamului românesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful