Sunteți pe pagina 1din 6

ALGEBRA CLS aXIIa

LEGI DE COMPOZITIE
Definitie :Fie A o multime se numeste lege de compozitie pe A o regula prin
care la oricare doua elemente
, x y A
asociem un element tot din A numit x
compus cu y si notat in diverse moduri
xoy
,
x y
,
x y e
e.t.c.
PARTE STABILA
Definitie:Fie A o multime si ,,o o lege pe multimea A. BA spunem ca B e
parte stabila a lui A in raport cu legea,,o daca
, x y B
atunci
xoy B
Exemple: Pe R definim legea xoy=xy!x!y"#
1) $a se demonstreze ca
%!, &
e parte sta'ila a lui R in raport cu legea ,,o

%!, &
e parte sta'ila daca
, %!, & x y
atunci
%!, & xoy
Fie
, %!, & x y
adica x, y(! sa demonstam ca xoy(!
xoy(!

xy!x!y"#(!

xy!x!y")(*

x%y!&!%y!&(*

%x!&%y!&(*
dar x(! si y(! rezulta %x!&%y!&(* deci
%!, &
e parte sta'ila
2) $a se demonstreze ca R+,!- e parte sta'ila a lui R in raport cu legea ,,o
R+,!-e parte sta'ila daca
, + ,!- x y R
atunci
+ ,!- xoy R
Fie
, + ,!- x y R
adica x, y

! sa demonstam ca xoy

!
Presupun xoy=!

xy!x!y"#=!

xy!x!y")=*

x%y!&!%y!&=*

%x!&
%y!&=* dar x

! si y

! rezulta %x!&%y!&

* deci R+,!- e parte sta'ila a lui


R in raport cu legea ,,o
3) $a se demonstreze ca multimea .=%/,0& e parte sta'ila a lui R in raport cu
legea ,,o
. e parte sta'ila daca
, x y H
atunci
xoy H
x H
/1x10

/1x!1/

2x!21/
Fie
, x y H

2x!21/ si 2y!21/ tre'uie demonstrat ca 2xoy !21/


2xoy !21/

2xy!x!y"#!21/

2%x!&%y!&21/

2x!22y!21/
ceea ce e adevarat tinand seama de faptul ca 2x!21/ si 2y!21/
4) fie
* /
% & * * * 3
/ *
x x
M A x x R
x x
_


' ;

,
sa se demonstreze ca 4 e parte sta'ila a
lui 4
0
%R& in raport cu inmultirea matricelor
4 e parte sta'ila daca
% &, % & A x A y M
atunci si
% & % & A x A y M
* / * / / ! * !
% & % & * * * * * * * * * %/ ! &
/ * / * ! * / !
x x y y x y xy x y xy
A x A y A x y xy
x x y y x y xy x y xy
+ + _ _ _

+


+ +
, , ,
rezulta
% & % & A x A y M

TABLA LEGII DE COMPOZITIE se poate face doar daca multimea pe care e
definita legea e multime finita
5 a
/
a
!
a
0
a
)
a
/
a
/
5a
/
a
/
5a
!
a
/
5a
0
a
/
5a
)
a
!
a
!
5a
/
a
!
5a
!
a
!
5a
0
a
!
5a
)
a
0
a
0
5a
/
a
0
5a
!
a
0
5a
0
a
0
5a
)
a
)
a
)
5a
/
a
)
5a
!
a
)
5a
0
a
)
5a
)

PROPRIETATI:
ASCIATIVITATE : Fie A o multime si ,,o o lege pe A .$punem ca legea e
asociativa daca %xoy&oz=xo%yoz&
, , x y z A
COMTATIVITATE :Fie A o multime si ,,o o lege pe A .$punem ca legea
e comutativa daca xoy=yox
, x y A
E!EME"T "ETR : Fie A o multime si ,,o o lege pe A .$punem ca
legea are element neutru daca exista
e A
astfel incat xoe=eox=x
x A
Teorema: 6lementul neutru daca exista e unic
Obser#atie: in general pentru legile definite pe multime de numere egalitatea
avand loc
x A
identificam coeficientii lui x din cei doi mem'rii
E!EME"TE SIMETRI$ABI!E : Fie A o multime si ,,o o lege pe A care
are element neutru . $punem ca
x A
e simetriza'il daca
7 x A
astfel incat
xox8=x8ox=e in acest caz x8 se numeste simetricul lui x
Teorema: 9aca x e simetriza'il simetricul lui x8 e unic
Obser#atie : Pentru legile definite pe multimi de numere prcedez astfel :
plec de la xox8=e
scot pe x8 in functie de x
pentru expresia gasita pun conditia sa existe si sa faca parte din
multimea pe care e definita legea
Exempl%:&&Pe R definim legea xoy=xy!x!y"# . $a se determine elementele
simetriza'ile
Rezol#are : 6lementul neutru: xoe=eox=x x R
xe!x!e"#=x x R identificand coeficientiilui x o'tinem e=0
x R e simetriza'il daca 7 x R astfel incat xox8=x8ox=0
xx8!x!x8"#=0 x8%x!&=!x0
! 0
7
!
x
x
x

punand condita sa existe rezulta


! x
cum
! 0
!
x
R
x

rezulta ca orice element


! x
e simetriza'il , simetricul
lui e
! 0
7
!
x
x
x

Exempl%:'(Pe : def legea xoy=xy!x!y"# . $a se determine elementele


simetriza'ile.
Rezol#are :elementul neutru: xoe=eox=x x $
xe!x!e"#=x x $ identificand coeficientiilui x o'tinem e=0
x $ e simetriza'il daca 7 x $ astfel incat xox8=x8ox=0
xx8!x!x8"#=0 x8%x!&=!x0
! 0
7
!
x
x
x

punand condita sa existe rezulta


! x
punem conditia ca si
! 0
!
x
$
x


/
!
!
$
x
+

deci x! divide pe /
rezulta x!=/ sau x!=/ deci elementele simetriza'ile sunt 0 si /
OBSERVATIE:pentru legile definite pe multimi finite la care se poate construi
ta'la legii de compozitie proprietatile se pot vedea din ta'la astfel:
comutativitate:daca ta'la e simetrica fata de diagonala principala
elementul neutru : e elementul pe linia caruia se regasesc elementele
multimi nesc;im'ate
elementele simetriza'ile :sunt elementele pe linia carora gaseste
elementul neutru
MONOIZI,GRUPURI )
Definitie:Fie 4 o multime si ,,o o lege de compozitie pe 4 spunem ca %4,o&
are structura alge'rica de monoi* daca legea ,,o
e asociativa
are element neutru
Definitie:Fie 4 o multime si ,,o o lege de compozitie pe 4 spunem ca %4,o&
are structura alge'rica de monoi* +om%tati# daca legea ,,o
e asociativa
are element neutru
comutativa
Definitie:Fie < o multime si ,,o o lege de compozitie pe < spunem ca %<,o&
are structura alge'rica de ,r%p daca legea ,,o
e asociativa
are element neutru
orice element e
simetriza'il
Definitie:Fie < o multime si ,,o o lege de compozitie pe < spunem ca %<,o&
are structura alge'rica de ,r%p +om%tati# -abelian & daca legea ,,o
e asociativa
are element neutru
orice element e
simetriza'il
comutativa
Definitie:Fie %<,o&un grup a . se numeste or*in%l lui a si se noteaza ord%a& cel
mai mic numar natural n cu proprietatea ca
.....
*e n ori
a a a a e o o o
1 442 4 43
unde e e elementul
neutru.9aca nu exista n cu aceasta proprietate atunci a are ordinul infinit
Definitie:Fie %<,o&un grup 4< spunem ca %4,o& e s%b,r%p al lui %<,o& daca:
4 e parte sta'ila a lui < in raport cu legea ,,o
x M simetricul lui 7 x M
Teorema: daca %4,o& e su'grup al lui %<,o& atunci 4 cu legea indusa are
structura de grup
Definitie:Fie %<,o& si % .,& doua grupuri se numeste morfism intre cele doua
grupuri o functie
: f . H
cu proprietatea
% & % & % & f xoy f x f y

, x y .
Definitie:Fie %<,o& si % .,& doua grupuri se numeste izomorfism intre cele
doua grupuri o functie
: f . H
cu proprietatile
/&
% & % & % & f xoy f x f y

, x y .
!& f e 'i=ectiva
/ropritate :
: f . H
izomorfism intre %<,o& si % .,& atunci f%e
/
&= e
!
unde e
/

este elementul neutru al lui %<,o& si e
!
e elementul neutru al lui % .,&
INELE,CORPURI
Definitie:- A,",

&are structura de inel daca :


/& %A,"& grup a'elian
!& %A,

& monoid
0& inmultirea e distri'utiva fata de adunare adica
x

%y"z&=x

y"x

z si %y"z&

x=y

x"z

x x,y,z

A
Definitie :9aca in plus inmultirea e si comutativa se numeste inel +om%tati#
Definitie :6lementul neutru de la " se numeste zero%l inel%l%i -
*
(
Definitie :6lementul neutru de la a doua lege este element%l %nitate al inel%l%i
/
Definitie :6lementele simetriza'ile in raport cu a doua lege de compozitie se
numesc elemente in#ersabile in inel sa% %nitatile inel%l%i
Definitie: x,y

A se numesc *i#izori ai l%i zero in inel daca x,y

*
astfel
incat x

y=
*
Definitie: un inel fara divizori ai lui zero se numeste inel inte,r%
Definitie: un inel comutativ fara divizori ai lui zero se numeste *omeni% *e
inte,ritate
Definitie: un inel in care
/


*
si x

A x

*
e invesa'il %adica simetriza'il
in raport cu a doua lege de compozitie &se numeste +orp
Obser#atie : un corp nu are divizori ai lui zero
Definitie:Fie %A,",

& %B,5, o& doua inele se numeste morfism *e inele o


functie f:A

B cu proprietatile :
/& f%x"y&=f%x&5f%y& x,y

A
!& f%x

y&=f%x&of%y& x,y

A
0& f%/&=f%/8& unde / este unitatea primului inel si /8este unitate celui deal
doilea inel
Definitie: un morfism de inele se numeste izomorfism daca in plus fuctia e si
'i=ectiva
Analog pentru morfism si izomorfism *e +orp%ri
INELUL CLASELOR DE RESTURI MODULO n Z
n

Fie n

>5 n ! un numar natural fixat definim


?
*
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul * %clasa lui *&
?
/
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul / %clasa lui /&
?
!
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul ! %clasa lui !&
@@@@@..

/ n
=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul n/ %clasa lui n/&
4ultimea acestor clase de resturi o notam cu :
n
=,
?
*
,
?
/
,
?
!
,@,

/ n
- numita
multimea claselor de resturi modulo n
Pe aceasta multime definim doua legi de compozitie :
Adunarea:
? ? x y +
restul impartirii lui x"y la n
Anmultirea B
? ? x y
restul impartirii lui x

y la n
Proprietatile adunarii:
asociativitate
comutativitate
element neutru
?
*
orice element e simetriza'il fata de " adica are un
opus

a n a

Proprietatile inmultirii:
asociativitate
comutativitate
element neutru
?
/
nu orice element e simetrza'il singurele elemente
inversa'ile in :
n
sunt numerele prime cu n
%:
n
, ",

&are structura de inel numit inel%l +laselor *e rest%ri mo*%lo n


Obser#atie:
daca n e numar prim %:
n
, ",

& are structura de corp


pentru un sistem cu coeficienti in :
n
se poate aplica regula lui Cramer
doar daca determinantul sistemului e numar prim cu n
pentru o matrice coeficienti in :
n
exista inversa ei doar doar daca
determinantul matricei e numar prim cu n A
/
=%detA&
/

A5
pentru polinoame cu coeficienti in :
n
doar daca n e numar prim se
poate face impartirea

S-ar putea să vă placă și