Betia de cuvinte ( Studiu de patologie literara) Darwin ne spune ca multe soiuri de maimute au aplecare spre bautura ceaiului, a cafelei

si a spirtoaselor; ele sunt in stare, zice el, sa fumeze si tutun cu multa placere, precum insumi am vazut. Brehm povesteste ca locuitorii din frica de miazanoapte prind pavianii cei salbatici, puindu!le la locurile unde se aduna, vase pline cu bere de care se imbata. "l a vazut mai multe maimute in aceasta stare si ne da o descriere foare hazlie despre despre purtarea lor si despre grimasele ciudate ce le faceau. doua zi erau foarte rau dispuse si mahmure, de durere isi tineau capul cu amandoua mainile si infatisau o privire din cele mai duioase. Daca li se oferea bere sau vin, se departau cu dezgust, dar le placea mult zeama de lamaie. # maimuta americana, un ateles, dupa ce se imbatase o data cu rachiu, n!a mai vrut sa!l mai bea si a fost, prin urmare, mai cuminte decat multi oameni.$ (%h. Darwin, Descendenta omului si selectiunea se&uala) 'a sa zica placerea noastra pentru ameteala artificiala, produsa prin plante si preparatele lor, este intemeiata pe o prepozitie stramoseasca, comuna noua cu cu celelalte rudenii de aproape, cu maimutele de e&emplu, din al caror neam ne coboram. (u ne vom mira dar de latirea cea mai mare a acelui obicei si de feluritele mi)loace pentru multumirea lui. %anepa, macul, vita de vin, tutunul etc, sunt producte ale naturei cu care omul isi nutreste pasiunea lui pentru ameteala. "&ista insa un fel de betie deosebita intre toate prin mi)locul cel e&traordinar al producerii ei, care se arata a fi privilegiul e&clusiv al omului in ciuda celorlalte animale* este betia de cuvinte. %uvantul, ca si alte mi)loace de betie, e pana la un grad oarecare un stimulant al inteligentei. %onsumat insa in cantitati prea mari si mai ales preparat astfel incat sa se prea eterizeze si sa!si piada cu totul cuprinsul intuitiv al realitatii, el devine un mi)loc puternic pentru ametirea inteligentei. "fectele caracteristice ale oricarii betii sunt atunci si efectele lui, la debilite des fonctions intelectuelles et le penchant a la violence

( diminuarea functiilor intelectuale si inclinarea spre violenta), cum ne arata %abanis in memoarul + din ,apports du phisi-ue et du moral de l.homme ( raportul intre fizic si moral la om). Simptomele patologice ale ametelei produse prin intrebuintarea nefireasca a cuvintelor ni se infatiseaza treptat dupa intensitetea imbolnavirii. /rimul simptom este o cantitate nepotrivita a vorbelor in comparare cu spiritul caruia vor sa!i serveasca de imbracaminte. 0n curand se arata al doilea simptom in departarea oricarui spirit si in intrebuintarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor si consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg intr!o confuzie naiva si creierii sunt turburati numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. 'ine apoi slabirea manifesta a inteligentei* pierderea oricarui sir logic, contrazicerea gandirilor puse langaolalta, violenta nemotivata a limbagiului. r da poate un caracter prea pedant acestei neinsemnate cercetari literare daca am voi sa asezam e&emplele practice pentru teoria mai sus e&pusa dupa chiar gradele aratate* ne marginim a le cita in total, lasand binevoitorului cetitor sarcina de a le clasa in ordine, de va voi. /entru alegerea e&emplelor ne!a fost un singur semn patologic hotarator* intrebuinatrea cuvintelor pentru placerea sonului lor si fara nici un respect pentru acea parte a naturei omenesti care se numeste inteligenta. 0n Bucuresti a aparut la 1 martie a anului 1+23 o gazeta lunara sub numele de ,evista contimporana. 4itere! rte!Stiinte. Se spune ca vreo 56 sau 36, altii zic chiar 76, de redactori! colaboratori insufletesc tineretea acestei plapande fiinte. (oi deocamdata ne indeplinim datoria de a!i multumi pentru imbelsugata culegere de e&emple ce ne ofera in primele sale numere in folosul si spre ilustrarea tratatului de fata asupra betiei de cuvinte in toate fazele ei, si nu ne indoim ca, de va merge mai departe pe aceeasi cale, va deveni una din cele mai importante intreprinderi pentru acest scop. 0n primele doua numere ale ,evistei contimporane ne atrage mai intai suvenirea d!lui Sion despre poetul %onachi. Bietul %onachi8 (u stim prin ce nefericita impartire a materiei s!a intamplat ca in intregul

numar de la 1 martie, desi cuprinde vreo 19 pagine despre el, nu i se citeaza decat 5 e&emple* #da la :oruzzi, %ea mai sarbada si cea mai prozaica$, dupa chiar parerea d!lui Sion, si urmatoarele versuri* (a, voua banilor8 (a, tie %onachi8 Bravo tie, :ihalachi8 /as acum si te mai indoieste de incantatoarea frumusete a muzei lui %onachi8 #da sus ;citata in lauda domnului le&andru :oruzi incepe asa* Dupa ce cu!ndestulare Din mila, cu bunatate, duci ape curgatoare 0n orasele!nsetate; si aici d. Sion ne lamureste ca in adevar :oruzi a adus apa la :onastirea <olia din 0asi, de unde, varsandu!se prin o gura de leu, se impartea pe la mai multe cismele$, si apoi continua $am citat aceasta pentru ca sa arat ca inspiratiunea lui %onachi nu era adulatiune, ci e&ploziunea unui entuziasm nobil pentru imbunatatirile ce poetul vedea ca se fac in tara. %um= %ateva cuvinte rimate asupra unor tevi de apa aduse de printul :oruzi se si numesc de d. Sion e&ploziunea unui entuziasm nobil$ din partea poetului= Desi aceasta este deocamdata un abuz inca neinsemnator, poate chiar neobservat pentru cetitorii mai putin deprinsi, totus, el constituie primul simptom al suferintei de care este cuprins d. Sion. %ele urmatoare vor fi mai tari. 4a pagina 19 ni se citeaza cateva versuri din /saltirea lui Dositei, d.e.* 4imbele sa se salte %u cantece inalte, Sa strige!n tarie <las de bucurie. Simpla citare a acestor versuri este foarte nevinovata, desi versurile sunt urate, dar nevinovatia inceteaza din momentul in care d. Sion cu ele se amesteca in prozodie* d!sa isi permite a numi aceste

trohee ale lui Dositei > he&ametre8 'ersurile de la pagina 12* sculta!mi ruga, Dumnezeu sfinte, Si nu ma trece, ci!mi ia aminte d. Sion le numeste > pentametre8 "&tras din D0( %,0?0%"$ ; ?itu :aiorescu ; ed. ?ineretului, Bucuresti 1@A2.