Iată că studiile lui Titu nu se opresc aici, după cum urmează:

“Beția de cuvinte”, din studiul apărut în anul 1868 se adresează condamnării unor aspect precum:
exprimarea bombastică, obscuritatea limbajului, prolixitatea, criticul pledând pentru respectarea
calităților stilului precum claritatea și concizia.

Va să zică plăcerea noastră pentru amețeala artificială, produsă prin plante și preparatele lor, este
întemeiată pe o predispoziție strămoșească, comună nouă cu celelalte rudenii de aproape, cu
maimuțele de exemplu, din al căror neam ne coborâm.

Acum doresc a vă oferi puțin din ceea ce Titu aici de față a fost capabil în a lui viață să creeze:

“Nu ne vom mira dar de lățirea cea mare a acelui obicei și de feluritele mijloace pentru mulțumirea
lui. Cânepa, macul, vița de vie, tutunul etc., etc. sunt producte ale naturii cu care omul își nutrește
pasiunea lui pentru amețeală.

Există însă un fel de beție deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se
arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale: este beția de cuvinte.

Cuvântul, ca și alte mijloace de beție, e, pănă la un grad oarecare, un stimulent al inteligenței.

Consumat însă în cantități prea mari și mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze și să-și
piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realității, el devine un mijloc puternic pentru amețirea inteligenței.
Efectele caracteristice ale oricărei beții sunt atunci și efectele lui, „la debilité des fonctions
intellectuelles et le penchant à la violence“, cum ne arată Cabanis în memoriul 8 din Rapports du
physique et du moral de l’homme.

Simptomele patologice ale amețelei produse prin întrebuințarea nefirească a cuvintelor ni se

înfățișază treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivită a
vorbelor în comparare cu spiritul căruia vor să-i servească de îmbrăcăminte.

În curând se arată al doilea simptom în depărtarea oricărui spirit și întrebuințarea cuvintelor seci;
atunci tonul gol al vocalelor și consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele
curg într-o confuzie naivă și creierii sunt turburați numai de necontenita vibrare a nervilor acustici.
Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenței: pierderea oricărui șir logic, contrazicerea gândurilor puse
lângăolaltă, violența nemotivată a limbajului.

Ar da poate un caracter prea pedant acestei neînsemnate cercetări literare dacă am voi să așezăm
exemplele practice pentru teoria mai sus expusă după chiar gradele arătate: ne mărginim a le cita în
total, lăsând binevoitorului cititor sarcina de a le clasa în ordine, de va voi. Pentru alegerea
exemplelor ne-a fost un singur semn patologic hotă- râtor: întrebuințarea cuvintelor pentru plăcerea
sonului lor și fără nici un respect pentru acea parte a naturii omenești care se numește inteligență.”

-spiritul oratoric : Sabina: Noi dezaprobam frazeologia goală, demagogică și am introdus un cod
oratoric exigent caracterizat prin rigurozitate

-spiritul filosofic: Sabina: înclinația și formarea filosofică a junimiștilor

-gustul clasic și academic: Sabina: încurajarea și promovarea literaturii clasice și acceptam canoanele
și modelele care au trecut testul timpului

-ironia: Sabina: presupunea atitudinea dezaprobatoare la adresa imposturii, a mediocrității în toate

compartimentele vizate

-spiritul critic: Sabina: impuneam o exigență tuturor subiectelor abordate astfel încât ideile nu erau
acceptate în afara unei argumentații temeinice

Sabina: Eu, marele Theodor Rosetti, m-am născut la 5 mai 1837 în Iași. Am fost un publicist și om
politic,prim-ministru al României în perioada 1888-1889 și membru de onoare al Academiei
Române,Societății Junimea.Am pus bazele societății de la 26 de ani și am condus revista Convorbiri
Literare timp de 28 de ani.Am primit o educație germană, am studiat la Viena și Paris, urmând ca
după absolvire să devin judecător la Iași.Am realizat și lucrări, printre care cele mai populare sunt
Mișcarea socială la noi 1885 din și Despre direcțiunea progresului nostru din 1874.

Am decedat la 17 iulie 1923 în București,la vârsta de 86 de ani.