Curs 1: 1.Obiectul de construcie: 1.1 Noiuni introductive: Obiectul construc. reprez.

orice construcie distincta delimitata spaial si caracterizata printr-o destinaie funcionala bine determinata. Conform normativelor in vigoare, obiectele de construcii se clasifica d.p.d.v al destinaiei funcionale in mai multe grupe:C-ii civile, industriale, agrozootehnice, drumuri, poduri, etc. Realizarea unui obiect de construcie cuprinde mai multe categorii de lucrri: lucrri de C-ii propriu-zise, lucrrile de instalaii interioare, electrice, sanitare, etc. ctivitatea de realizare a obiectului de construcie si de montare a instalaiilor tehnologice poarta denumirea de producie de construcii monta!. ceasta activ. se desf"oar in principal in cadrul "antierelor de C-ii cuprinz#nd de asemenea si producia secundara industriala si semifabricate precum si e$ploatarea si %ntreinerea utila!elor si echipamentelor necesare. &ucrrile necesare realizrii unui obiectiv de construcie sunt alctuite din procese tehnologice care pot fi simple sau compuse, care se pot desf"ura concomitent sau intr-o succesiune bine determinata. 'rocesul tehnologic reprezint activitatea de transformare a obiectului muncii (material) sub aciunea directa a forei de munca (proces tehnologic manual) sau sub aciunea indirecta cu a!utorul unor mi!loace mecanizate (proces tehnic mecanizat). Operaia tehnologica reprezint o parte a procesului tehnologic care se realizeaz intr-un interval de timp de ctre un e$ecutant la un anumit loc de munca prevzut cu mi!loace de munca specifice. *oluia tehnologica de e$ecuie si mi!l. de munca adoptate in cadrul unui proces tehnic definesc noiunea de procedeu tehnologic de e$ecuie a procesului respectiv. +iecare element de construcie poate fi realizat printr-un numr mare de procedee tehnologice (tehnologii de e$ecuie), fiecare dintre ele intr-un caz dat asigur#nd o anumita eficienta tehnico-economica. legerea unei tehnologii de e$ecuie din mulimea tehnologiilor competitive implica un aspect de decizie, elabor#ndu-se in acest sens tehnici "tiinifice de opiune numite optimizri. 'roducia de construcii-monta! prezint o serie de caracteristici specifice: a) ,n cadrul lucrrilor de C-ii monta! produsul de construcie este fi$, iar materialele, forele de munca si mi!loacele de munca sunt mobile deplas#ndu-se de la un obiect de C-ie la altul. pare astfel necesitatea unor cheltuieli suplimentare de organizare pentru fiecare obiect de construcie precum si utilizarea unor mi!loace care sa prezinte o deplasare relativ u"oara de la un obiect la altul. b) -esfasurarea principalelor procese tehnologice are loc d regula in aer liber, sub influenta agenilor atmosferici. cest lucru impune luarea unor masuri de protecie care sa creeze un microclimat favorabil desf"urrii normale a proceselor tehnologice precum si o planificare si organizare !udicioasa a acestora. c) &ucrrile de construcii monta! reprezint un caracter de unicat rezultat din particularitile amplasamentului individual pentru fiecare obiect de construcie. cesta genereaz cheltuieli specifice diferite de la un obiect la altul. d) &ucrrile se desf"oar pe obiecte de construcii ce prezint o mare diversitate d.p.d.v al concepiei si al caracteristicilor tehnice. ceasta diversitate poate crea dificulti in privina asimilrii procedeelor tehnologice, in realizarea pregtirii personalului de specialitate precum si in aprovizionarea cu materiale necesare. e) -urata de realizare a obiectului de construcie este mare fiind consecina volumului de munca, al numrului de operaii ce trebuie e$ecutate intr-o succesiune tehnologica dar si din cauza %ntreruperilor si a"teptrilor impuse de anumite procese tehnologice. 1.2. Fazele de execuie ale unui obiect de construcie: +aza este un interval de timp in care se e$ecuta unul sau mai multe subansamble ale construciei av#nd caracteristici asemntoare d.p.d.v al manipulrii si transportului materialelor.

,n procesul de e$ecuie un obiect de construcie trece printr-o succesiune de faze: 1) +aza de e$ecuie infrastructur- caracterizata prin: - .olume mari de lucrri(spturi,betoane,armaturi,etc.) a cror realizare implica transportul si manipularea unor cantiti mari de materiale, semifabricate si prefabricate. - 'rocesele de lucru se desf"oar in spatii deschise fiind posibila manevrarea utila!elor de transport combinat. /) +aza de e$ecuie a structurii de rezistenta (la care se poate aduga subansamblul elementelor de %nchidere,atunci c#nd acestea sunt realizate din elemente prefabricate) *e caracterizeaz prin : o .olum mare de lucrri care implica transportul si manipularea unor cantiti mari de materiale o &ucrrile se e$ecuta deasupra cotei terenului fapt ce impune utilizarea mi!loacelor pentru ridicat o 'rocesele de lucru se desf"oar in spatii deschise fiind posibila manevrarea utila!elor de transport combinat 0) +aza de lucrri interioare - se poate divide in doua sub faze: a) 1nchideri, compartimentri si finisa!e de ordinul 1- caracterizate prin: .olume medii de lucrri care implica transport si manipularea unor cantiti medii de materiale

- &ucrrile se e$ecuta in spatii %nchise ceea ce conduce la limitarea manevrelor, mi!loacelor de transport loco-obiect. b) +inisa!e de ordinul ,, si ,,, (zugrveli, vopsitorii, pardoseli, etc.)- caracterizate prin: - .olume medii si mari de lucrri care implica transportul si manipularea unor cantiti mici de materiale - &ucrrile se e$ecuta in spatii %nchise, fapt ce nu permite utilizarea mi!loacelor de transport combinat. 2) +aza de lucrri e$terioare(faade, izolarea acoperi"urilor,etc.)- caracterizate prin: - volume mici si medii de lucrri care implica transportul si manipularea unor cantiti mici si medii de materiale. - 'rocesele de lucru se desf"oar in spatii deschise fiind posibila manevrarea oricrui tip de utila! pentru transport loco-obiect. ,n practica e$ista o suprapunere in timp la realizarea diferitelor faze de e$ecuie. Curs 2: 2.Alegerea celor mai eficiente soluii tehnologice: /.1.Criterii de alegere a celor mai bune utila!e: &a alegerea celor mai eficiente soluii de utila!e in cadrul proceselor tehnologice mecanizate intervin: - criterii de natura tehnica - criterii economice

Criterii de natura tehnica reprezint o prima etapa de selectare a utila!elor necesare, in funcie de caracteristicile tehnice constructive si de condiiile de lucru locale la obiectul de construcie. Criteriile economice constituie a doua etapa de selectare, in funcie de costurile de producie care intervin in urma e$ploatrii utila!ului. . Criterii de natura tehnica: .1. factori tehnici care influeneaz alegerea mi!loacelor de manipulare a materialelor a) felul materialului si modul de ambalare (containerizare) b)cantitatea de material ce trebuie manipulata intr-un schimb de lucru c)greutatea3volumul materialelor, prefabricatelor sau a containerelor d)caracteristica operaiei:%ncrcare sau descrcare e)asigurarea condiiei de continuitate f)caracteristica pachetului sau a containerului sub aspectul echipamentului de lucru si a dispozitivului de manipulare utilizat g)specificul frontului de lucru unde se desf"oar operaia de %ncrcare3descrcare a materialului ./. factori tehnici care influeneaz alegerea mi!loacelor de transport a materialelor ./.1. factori tehnici generali a)felul materialului si modul de ambalare b)greutatea3volumul materialelor sau a containerelor c)cantitatea de material prevzuta a fi transportat intr-un schimb de lucru d)pstrarea calitii materialelor pe durata transportului ././. factori tehnici specifici transportului pe orizontala a)distanta de transport b)calitatea caii de circulaie c)posibilitatea de manevra la obiect d)posibilitatea de acces sub aspectul gabaritului ./.0. factori tehnici specifici transportului pe verticala a)%nlimea la care trebuie ridicat materialul b)posibilitatea de instalare,manevra si deplasare a mi!locului de transport c)forma construciei d)faza construciei - accesibilitatea directa sau nu la locul de punere in opera 4. Criterii economice 4.1. costul unitar de producie

'entru evaluarea costului unitar de producie a unui proces tehnologic mecanizat se poate utiliza relaia cm5cf6cv unde, cf 7 costuri unitare fi$e, cum sunt:chiria orara a utila!ului(in cazul utila!elor %nchiriate) sau costul de amortisment (utila!e proprii), cheltuieli cu combustibili si energie electrica, etc.8 cv- costuri unitare variabile cum sunt: cheltuieli legate de montarea, demontarea si transportul utila!ului, precum si cheltuieli privind transportul utila!ului, precum si cheltuieli privind amena!ri tehnologice necesare in cadrul procesului tehnologic mecanizat. 4./. productivitatea muncii 'roductivitatea muncii e$prima eficienta cu care se cheltuie"te munca in procesul de producie. ,n cadrul lucrrilor de construcie - monta! se utilizeaz - 'roductivitate fizica - care se poate e$prima prin:volum de munca - definit ca fiind consumul de manopera pe unitate de timp, producie-cantitatea de produs realizata de un muncitor in unitatea de timp - 'roductivitatea valoric - reprezint valoarea produsului realizat de un muncitor intr-o unitate de timp 2.2. ndicii de analiza a eficientei soluiilor tehnologice: *electarea celei mai avanta!oase soluii tehnologice de e$ecuie sau de alctuire constructive a obiectului de constructive din mai multe variante se face pe baza indicilor de analiza a eficientei. ce"ti indici trebuie sa reflecte: - 9anopera %nglobata in lucrare Consumul de materiale si energie 'reul de cost -urata de e$ecuie a lucrrii

2.2.1. !ano"era 9anopera se define"te prin consumul total de munca necesar realizrii unui anumit volum de lucrri. d.p.d.v a modului de e$primare, manopera poate fi: - 9anopera normata (9n)- reprezint consumul total de munca necesar pentru realizarea volumului de lucrri, conform prevederilor normelor - 9anopera planificata (9p)- manopera normata raportata la indicele de realizare a normei planificat (ip- definit prin raportul dintre volum de ore munca normat si volum de ore munca efectiv prestat pentru realizarea unitii de produs) - 9anopera efectiva (9e)- consumul efectiv de ore munca pentru realizarea volumului de lucrri (:) 9anopera specifica (9sp)- este definite prin raportul dintre 9p si cantitatea de lucru :

2.2.2. Consumurile s"ecific de material si energie Cuprind cantitile efective de material si energie care intra intr-o lucrare, pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare, precum si cele cauzate de manipulare, transport si depozitarea materialelor de la furnizori pana la locul depunere in opera. *e evalueaz in funcie de natura mi!loacelor folosite:- utila!e de construcii(escavatorul)8- mi!loc de transport. /./.0. 'reul de cost ;ficienta unei soluii tehnologice poate fi e$primata sintetic prin indicatorul pre de cost definit prin suma tuturor cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului de constructive. &a nivelul proceselor tehnologice simple sau compuse se utilizeaz indicatorul pre de cost definit prin totalitatea cheltuielilor efective eferente e$ecutrii unitii de produs.

;$primarea generala a preului de cost unic indiferent de natura procesului tehnologic manual sau mecanizat are forma Cu5Ct3: <lei3u.m.=, unde: Ct- cheltuieli totale, :- volumul total de lucru efectuat. /./.2. -urata de e$ecuie Reprezint perioada de timp necesara realizrii volumului total de lucrri. ,ntre factorii cu influenta determinant asupra cre"terii eficientei unei soluii tehnologice precum si reducerii costurilor aferente acesteia un loc important %l ocupa scurtarea duratei de e$ecuie date fiind importantele fonduri financiare si materiale imobilizate pe parcursul acestei durate. 'rincipalele masuri prin care pot fi scurtate duratele de e$ecuie menin#nd totodat calitatea lucrrilor sunt: doptarea unor soluii tehnologice de e$ecuie modern prin cre"terea gradului de mecanizare si industrializare a lucrrilor. Calificarea si policalificarea muncitorilor

- Organizarea raionala a activitii pe "antier, folosirea cat mai buna a timpilor de lucru si %ntrirea disciplinei de munca prin respectarea normelor de protective a muncii Curs #. #.!ecanizarea lucr$rilor de construcii #.1.!ica mecanizare% marea mecanizare% automatizarea "roceselor tehnologice: in fc-tie de caracteristicile tehnico-econ. ale utila!elor:capacitatea constructive,randamentul de e$ploatare,valoarea de %nlocuire,se disting:mica,marea mecanizare si automatizarea proceselor tehnologice. A. !ica mecanizare:conduce la reducerea efortului fizic al muncitorilor si la cre"terea productivitii muncii prin folosirea ma"inilor de mica mecanizare cu acionare mecanica, hidraulica sau pneumatica. cest tip de mecanizare este apreciabil categoriilor de lucrri care implica un consum mare de manopera, cum sunt: finisa!ele, izolaiile, instalaiile. ;$:ma"ina de finisat beton,tiat rosturi,de tencuit. 4. 9area mecanizare: conduce la eliminarea completa a proceselor de lucru manuale prin folosirea utila!elor comple$e de mare capacitate (e$cavatoare, buldozere, %ncrctoare, macarale tun). ceasta mecanizare e indicat in cazul categoriilor de lucrri ce implica un volum mare de materiale grele, cum sunt:lucrrile de terasamente,monta! prefabricate. C. utomatizarea proceselor tehnologice are in vedere utilizarea unor mi!loace de munca comple$e,automate,unde muncitorului ii revine sarcina de supraveghere si control a ma"inilor si utila!elor in timpul lucrului. ;$:ma"ina automata de fasonat etrieri,centrale de betoane. #.2.Calculul nr.necesar de utilae "e baza normelor de tim" ale utila&elor: >OR9 -; ?,9' @?,& A@&@,(>?@)repr. Consumul specific mediu de utila! al unei lucrri in condiii de e$ecuie si msurtoare precizate. >R -; @?,& A;(>u) care urmeaz a se anticipa pt e$ecutarea unui volum de lucrri in cadrul procesului tehnologic mecanizat,se det cu relaia:>u5:sB>?@3ts ,unde :s5volum de lucrri pe schimb,ts5nr. de ore dintr-un schimb. 0.0.Calculul nr. >ecesar de utilaa!e pe baza elementelor inscrise in crile tehnice ale utila!elor: d.p.d.v al modului de funcionare se disting / grupe de utila!e: a)utila!e cu funcionare ciclica(periodica):e$cavatoare,macarale etc. b)utila!e cu funcionare continua:%ncrctoare cu cupe,benzi transportoare. #.#.1.Calculul nr necesar de utila&e cu unctionare ciclica: a) Caract. ?ehnice ale utila!elor: -urata de ciclu(t):e$prima perioada de timp dintre %nceputul unui ciclu si terminarea sa. >r. -e cicluri pe ora(n):cate cicluri e$ecuta utila!ul in timp de o ora. n5CD3t Capacitatea utila!ului(E):volumul de lucrri ce poate fi realizat de utila! intr-un ciclu. *e distig: - cap. nominala(En)- pt. utila!e care prezint o singura capacitate de lucru(e$cavatorul, betoniera) - cap. medie(Em)- pt. utila!e a cror capacitate variaz in funcie de alte caracteristici tehnice,cum sunt:raza de aciune,%nlimea de ridicare(macaralele) - raza medie de aciune(r)- distanta pe orizontala de la a$a de rotire a utila!ului.

- %nlimea de lucru(,)- dist. pe verticala pana la care a!unge utila!ul in condiii de lucru .;a variaz invers proporional cu raza de aciune a utila!ului. b)+actorii de e$ploatare ai utila!elor cu funcionare ciclica: Coef. 'e utilizare a ca"acitaii ()c): - indica gradul de utilizare a capacitaii utila!ului, valoarea sa ma$ima fiind51,respective FcG518 Fc5Eef3E Coef de utilizare a tim"ului de lucru()t*:indica nivelul de folosire a timpului activ al utila!ului, valoarea sa ma$ima fiind 1.Ft5ore active3ore %nchiriate. cest coeficient se calculeaz in general ca o medie pt. durate de timp cat mai lungi(decade sau luni) +andamentul: cantitatea de produs realizata de un utila! in decurs de o ora. ,n funcie de factorii de e$ploatare Fc si Ft, luai in considerare,se disting: - randamentul teoretic(Rt):serve"te la aprecierea calitilor constructive ale ma"inii, indic#nd producia realizata de respectivul utila! in timpul unei ore de funcionare continua.(Ft51), condiiile folosirii complete a capacitaii utila!ului(Fc51). Rt5nBE5CDBE3t - randamentul tehnic(R?):producia realizata de un utila! in timpul unei ore de funcionare continua(Ft51),in#ndu-se seama de condiiile concrete de lucru la obiect, de caracteristicile reale ale materialului prelucrat, manipulate sau transportat(FcG1). R?5RtBFc5nBEBFc cest randament este %nscris in cartea tehnica a utila!ului si se nume"te productivitate medie('m)sau indice de productivitate. - randamentul de e$ploatare(Re) sau capacitatea de producie orara-este producia realizata de utila in timp de o ora,in#ndu-se seama de tehnologia concreta de lucru(FtG1) si de caract. Reale ale materialului de prelucrat,manipulate sau transportat(FcG1) Re5nBEBFcBFt C. Calculul general al nr. 'e utila&e cu funcionare ciclica >r.de utila!e:necesare pt e$ecutarea unui volum de lucrri pe schimb(Fs) pe durata unui schimb(ts) se det. Cu relatia: >u5:s3tsBRpe 8 Cunosc#nd rel. dintre caract. utila!ului: Ep5EmcBFcp 8np5CD3tp 8 >c5CD3tc8unde,Ep5capacitatea planificata pe ciclu8Emc5cap. medie de catalog8Fcp5coef. de utilizare a cap. planificat8np5nr de cicluri pe ora de catalog8tp5durata de ciclu planificata8tc5durata de ciclu de catalog. *e obine randamentul de e$ploatare planificat(Rpe):Rpe5np3neBEp3(EmeBHc)BFtpB'm Rpe5tc3tpB(FcpBFtp)3HcB'm3,unde Ftp-coef de util. a timpului planificat8Fcp-coef de util. a cap. planificat 8Fccoef. -e util. a capacitaii8 FtpG18FcpG18FcG18 'rintr-un calcul apro$imativ,tp5(D.IJK1./J)Btc '.Calculul nr de utila&e de mota&: ,n cazul proceselor tehn. de monta!, volumul de lucrri pe schimb(:s) se e$prima in uniti prefabricate manipulate pe schimb. stfel, nr. de utila!e de monta! se stabile"te prin rel.:>u5:s3(tsBnpBFtp) pt ts5Lore si np5CD3tp >u5(:sBtp)3(2LDBFtp) ,n situaia in care se monteaz simultan MmN elemente prefabricate pe ciclu, nr de utila!e de monta! se det cu rel:>u5:s3(tsBnpBmBFtp),respective >u5(:sBtp)3(2LDBmBFtp) #.2.Calculul nr necesar de utila&e cu funcionare continua : se utilizeaz aceea"i formula generala ca si in cazul utila!elor cu funcionare ciclica. >u5:s3(tsBRep) Randamentul de e$ploatare planificata se det in#nd seama de caract de funcionare ale acestor tipuri de utila!e:Rep5(FcpBFtp)3HcB'm ,n e$ploatarea utila!elor trebuie asigurate codiii pt. ca at#t Fcp,cat si Ftp sa aib valori ridicate,apropiate de val ma$ima unitara. Curs , ,.-ehnologia lucr$rilor de trans"ort si mani"ulare a mater. de constr. ,.1.Caracteristicile generale ale trans" in contr.: +lu$ de transport 7 cuprinde mai multe procese elementare: 1. %ncrcarea materialelor8 /.transportul propriu-zis(pe orizontala3verticala)8 0. descrcarea8 2. transbordri intermediare si depozitari Obiectele operaiilor de transp.: 1.mater, semifabr, prefabr /. mi!loace de munca 0. fora de munca *copul transp.: 1. de aprovizionare - de la fabr producat pana la depozitul situat langa ob. de construc. /. de evacuare - de la ob de constr pana la un depozit(e$: evac mater rezultate in urma unei

demolri)8 0. tehnologic, loco-obiect - de la depoz de lucru situat langa ob de construcie pana la locul de punere in practica *ensul ?ransportului: "e orizontala% la dist. mare(O1DDDm)-transp de aprov si evacuare, "e orizntala la dist mica (G1DDm)- la niv solului sau al eta!ului in cadrul transp tehnologic, loco-obiect , "e verticala. in cadrul transp loco obiect(cu macarale) Clasif mater: A*mater pulverulente(ciment, ipsos), /)mater granulare(nisip, balast, pam), C* mater in bucati mici de forma neregulata(piatra *parta, moloz) sau regulate(crmizi, bidoane cu vopsea), '*mater in buc mari(prefabr din bet armat) 0* mater lichide sau semilichide(bet si mortar proaspat) ,.#.Clasificarea "rocedeelor si a containerelor utilizate: ,.#.11rocedee utilizate la trans"ortul materialelor 1. ?ransportul in vrac: operaii: %ncarc directa a mater de constr in mi!l de transp si descarc directa de tip gravitat sau pneumatic /. ?ransp in ambala!e: transp unui vol mic de mater in saci, cutii sau bidoane 0. ?ransp in pachete, containere mici si transcontainere: alctuirea unor unit de %ncrctura cu mater ambalate in prealabil sau nu, a cror forma rm#ne neschimbata pe %ntregul flu$ de transp ,.#.2 Nivele de containerizare: in fctie de mom( etapa flu$ului de transp) in care se formeaz unitile de %ncrctura se deosebesc mai multe niv de containerizare: a)Containerizare totala: unit de incrcatura sunt formate la fabr de mater de ctii de unde a!ung sub aceia"i forma la locul de punere in opera(saci de ciment) b)Containerizare "artiala: unit de %ncrctura sunt formate intr-un depozit intermediar de pe flu$ul de transp de unde a!ung la locul de punere in opera. c)Containerizare locala: mater a!ung la ob de constr sub o forma oarecare, acolo urm#nd a se forma unit de incarcatur in vederea asig transp tehnologic in cond avanta!oase(introducerea bet proaspat in bena) ,.#.#Clasificarea containerelor: A. -upa forma si alcatuire: A1 1achete sau legaturi: sunt unit de incarc alc din mater identice sau asemnat legate in diferite moduri8 legatura se pot realiza din mater nerecuperabile sau mat recuperaile. -ispozitivele de manipulare sunt de tip traversa sau cle"ti8 pachetele sunt preluate de dispozitive cu furca sau clesti A2 1aletele: sunt suporturi de lemn,metal, mase plastice cu a!ut crora se realizeaz o unit de %ncrctur a c#rei forma rm#ne neschimbata pe %ntreg flu$ul de transp. 'aleta cu montani sau cu geamuri. A# /ox."alete: sunt cutii metalice cu perei fic"i sau rabatabili confecionai din plase de sarma sau tabla care se spri!in pe 2 picioare sau pe / tlpi. A, Containere mici: sunt accesorii de transp formate din cutii, lzi, rame %nchise3deschise cu dimens standardizate. *e construiesc intr-o mare varietate de tipuri, volumul lor interior fiind de 1-0 mc A2 -ranscontainerele: sunt containere de mare capacit cu volume intre 0D-CDmc si o %ncrctura utila de LD-/LD F>. +ormarea transcontain: cu pachete8 - de otel beton in colaci8 -cu mater pulverulente 4. -upa posib de deplas si manipulare: 41 Containere cu posib propi de deplas(containere pe roti), 4/ Containere fara posib propri de deplas dar care pot fi deplas cu a!ut unui mi!l de mica mecanizare(containere cargo), 40Containere de mare capac care pot fi incarc si transp numai cu a!ut unor mi!l mecanice specializate(transcontainere) Curs 2 2.-rans"ortul si mani"ularea materialelor de la "roducator la obiectul de constructie -atorita volumelor mari si a diversitii materialelor care se transporta pentru e$ecutarea lucrrilor de C-ii s-a a!uns la o larga diversificare a mi!loacelor de manipulare si transport. legerea celui mai potrivit mi!loc pt o situaie data presupune cunoa"terea in detaliu ca tipuri si performante tehnice a mi!loacelor e$istente. Clasificarea generala a mi&loacelor de trans"ort: ,n funcie de sensul transportului mi!locele de transport pot fi clasificate astfel: - mi!loace de transport pe orizontala la distanta mare - mi!loace de transport pe orizontala la distanta mica(in cadrul "antierului) - mi!loace de transport pe verticala - mi!loace de transport combinat(pe verticala si limitat pe orizontala) 9i!loacele folosite pt transportul materialelor sau pt operaia de %ncrcare-descrcare mai pot fi clasificate in: - mi!loace universale: utilizate pt transp si manipularea diverselor tipuri de materiale prin procedee diferite

- mi!loace specializate: specifice unui anumit procedeu de transport sau manipulare sau unei anumite categorii de materiale 2.1!i&loace de trans"ort "e orizontala la distanta mare *pecific operaiei de aprovizionare sau evacuare. ,n funcie de capacitatea de deplasare mi!loacele de transport pot fi: autopropulsate sau tractate de c#tre un alt mi!loc. -in punct de vedere al caii pe care se deplaseaz mi!loacele de transport se deosebesc urmtoarele categorii:1.transp rutier, /.transp feroviar, 0.transp naval, 2.transp aerian 2.1.1-rans"ortul rutier utovehiculele se caracterizeaz prin capacitai variate de transport si acces relative u"or la orice punct de lucru. 'rincipalele tipuri de vehicule utilizate in domeniul c-tiilor: 1.Autocamioane cu "latforma fixa *unt prevzute cu obloane rabatabile(lateral si in spate) si se folosesc pt transp materialelor in buci, pachetizate, paletizate sau containerizate8 %ncrcarea "i descrcarea se face mecanizat 2.Autobasculantele *e caracterizeaz prin faptul ca platforma se poate inclina in spate sau lateral permi#nd in acest fel descrcarea gravitaionala a mat. ?rans. #.'um"erele utovehicule specifice lucrrilor de transport in condiii de "antier pe cai de circulaie semiamena!ate sau neamena!ate. 'ot fi prevzute cu bene basculante sau cu platforme fi$e. -umperele cu bena av#nd capacitate de pana la 1mc se numesc dumpere pitice iar cele cu bena av#nd capacitatea intre / si C mc se numesc dumpere mari. ,.Autoagitatoarele 9i!loace specializate pt transp betonului si mortarului de la staia de preparare pana la obiectul de c-tie. ;lemente componente: "asiu, toba rotativa, motor, p#lnie de %ncrcare, !gheab de golire, rezevor cu apa. ?oba rotativa are capacitatea intre 0-1D mc (1/ mc). ,n interiorul tobei este sudata o banda metalica elicoidala. 1ncrcarea cu beton sau mortar se face prin intermediul unei p#lnii plasata la partea superioara spate. ,n timpul transp toba se rote"te %ncet asigur#nd o buna mala$are a materialului pstr#ndu-l omogen si evit#nd apariia fenomenului de segregare. -esc tobei se face gravitaional la partea inferioara spate prin intermediul unui !gheab ata"at. -istanta de transport este limitata in timp de viteza de priza a cimentului din care s-a preparat materialul. 2.Autobetoniera lt mi!loc specializat pt transp betonului asemntor ca aspect cu autoagitatorul. Realizata prin montarea unui mala$or special pe "asiul autocamionului. &a staia de preparare a betonului in autobetoniera se %ncarc componeni uscai(agregate6ciment) gata dozai. *e efectueaz transp iar cu 0-J min %nainte de sosirea la destinaie amestecului uscat i se aduga apa necesara dintr-un rezervor propriu. *e realizeaz mala$area obin#ndu-se astfel betonul proaspt. ,n acest fel este asigurat transp betonului la orice distanta. utobetoniera poate fi folosita si ca autoagitator. 3.Autotractoarele 9i!loace de traciune prevzute cu motoare de mare putere si cu dispozitive de tip sa care permit cuplarea si rotirea necesara a semiremorcilor. 4.-ractoarele 'e pneuri si pe senile sunt mi!loace de traciune care pot antrena remorci de diferite tipuri. ,n c-tii se folosesc pt transp la distante medii si mici pe cai semiamena!ate sau neamena!ate. &a aceea"i putere a motorului dezvolta o fora de traciune mult mai mare dec#t autotractoarele. 5.+emorcile 9i!loace fr posib proprii de antrenare fiind alctuite din / sau mai multe osii ce susin o platforma fi$a sau basculanta. ,n cazul transp de materiale lungi care pot prelua eforturile ce apar in timpul transp (e$:grinzi prefabricate) se folosesc remorci cu o singura osie numite peridoc. 't. a permite %nscrierea in curbe spri!inirea se face pe dispozitive de tip sa care asigura rotirea necesara. P.*emiremorcile *e utilizeaz in cazul transp unor materiale lungi dar care nu pot prelua eforturile care apar la transport. cestea transmit autotractorului o parte din greutatea proprie si din sarcina utila prin intermediul dispozitivului de tip sa. 16.+emorcile cu "latforma &oasa(treilere*

*e folosesc pt transp elementelor prefabricate de dimensiuni mari (e$:panouri prefabricate pt perei) sau utila!e care nu se pot deplasa singure de la un "antier la altul. Capacitatea acestora difer in funcie de nr. de osii si de nr. de pneuri pe o osie. 11.Autocisternele "t trans"ort ciment in vrac *unt formate din autotractor si o semiremorca pe a crei platforma sunt amplasai 1-0 recipiente metalici cu perei gro"i in care se transp cimentul. 12.Autocisternele *unt folosite la transp materialelor lichide. 1#.Autocamioanele cu brat macara 't auto%ncrcarea, transportul si autodescrcarea materialelor. 1,.Autoutilitarele 'ermit deplasarea simultana de materiale, echipamente si de fora de munca. *unt vehicule rezistente si adaptabile. Curs 3 2.1.2 -rans"ortul feroviar: - se realizeaz pa cai ferate cu ecartament normal (de 120Jmm)sau pe cai ferate %nguste (cu ecartament de JDD,CDD, IJD sau ICD mm) -traseele de cale ferate cu ecartament normal se realiz a.i. sa nu se dep"easc o declivitate de 0Q, iar razele de curbura sa nu scad sub 1LDm - trasnp pe cale ferata %ngusta se utilize. doar in cazul transp. tehnologiei proprii !i&loacele de antrenare sunt locomotivele de diferite "uteri. - ca material rulant se utilizeaz o gama larga de vagoane speciale, cum sunt cele prezentate in continuare: 1).agoane acoperite /).agoane cu perei %nali si cu descrcare automata prin gravitaie 0).agoane descoperite de tip platforma cu perei sau cu epu"e 2).agoane speciale pt transportul cimentului si a altor mat. pulverulente J).agoane cisterna pt mat lichide C)vagoane platforma speciale 2.1.#.-rans"ortul naval: - s-a dezvoltat datorita avanta!elor pe care le prezint: cai de transport naturale, posibilitatea de comunicare cu toate continentele etc - navele cargo se caracterizeaz printr-o mare capacitate de %ncrcare si posibilitatea de parcurgere a unor dist. foarte mari, insa in comparative cu celelalte modaliti de transp. au viteza de deplasare relative redusa 2.1.,-rans"ortul aerian - pune la dispozitia celor interesati, oricand si oriunde sunt amena!ate puncte terminale, cele mai moderne mi!l. de transport 2.2.Calculul mi&l de trans". 1e orizontala la dinstanta mare J./.1.-eterminarea duratei unui ciclu de transport: tp5?i6?p6?d6?g6/?m8 ?i 7 timpul de %ncrcare al vehiculului ?p 7 timpul de transport al vehiculului %ncrcat ?d 7 timpul de descrcare al vehiculului ?g- timpul de transp al vehiculului gol ?m 7 timpul de manevra si a"teptare la capetele curselor ?impii care formeaz durate unui ciclu de transport se stabilesc astfel: ?i- timpul de %ncrcare al vehiculului ?i5<E(indice ef, la v)3E(indice p,la i)=Bt(indice p, la i) E(ef,v)-cant ef de mat din vehicul E(p,i) 7 cant de mat care se %ncrca in vehicul intr-un ciclu de %ncrcare (cupa de e$cavator) t(p,i) 7 durata planificata (in min) a unui ciclu de %ncrcare ?d-timpul de descarcare al vehiculului ?d5<E(ef,v)3E(p,d)=Bt(p,d) E(p,d) 7 cant de mat care se descrca din veh intr-un ciclu de descrcare t(p,d) 7 durata planificata (in min) a unui ciclu de desc - in general raporturile E(ef,v)3E(p,i), resp E(ef,v)3E(p,d) va fi un nr intreg care reprez nr de cicluri de %ncrcare, resp de descrcare

- daca %ncrcarea sau desc se e$ecuta prin alte sisteme (utila!e cu funcionare continua sau gravitaionala) a valorile timpilor de inc si resp desc se det in fctie de randamentul utila!elor cu funcionare continua, iar in cazul inc resp desc gravitaionale se apreciaza la (0..J)min ?p- timpul de transport cand vehiculul este incrcat ?p5&13.1<h=,resp ?p5(CDB&1)3v1<min= ?g- timpul de transport cand vehiculul este gol ?g5&/3./<h=, ?g5(CDB&/)3./<min= - in general vehiculele circula pe acela"i traseu dus si %ntors. stfel putem aprecia ca &15&/5& - pt simplificare se accepta o viteza de circulaie medie .m 5(v16v/)3/ ?p5?g5CD&3.m ?m - timpul de manevra si a"teptare la capetele curselor, se apreciaz la (1..0)min 2.2.2. Calculul nr necesar de vehicule "t trans" mat intr.un schimb - mi!l de transp pe oriz sunt mi!l cu functionare ciclica - randamentul tehnic al unui mi!l de transport pe or este: Re5nBEBFcBFt n- nr de cicluri pe ora, n5CD3t t- durata de ciclu E - capacitatea utila!ului Fc - coef de utilizare a capacitate FcG1 Ft - coef de utilizare a timpului de lucru FtG1, nr necesar de vehicule pt transp mat intr-un schimb se calculeaz (utiliz#nd caracteristicile tehnice aferente)astfel: - durata de lucru t5:3(tsBR(e,p)B>v) pt t51 schimb : -O :s 5O >v5:s3LR(e,p)8 ts5Lore - randamentul de e$ploatare planificat R(e,p)5npBE(n,v)BFcpBFtp np-nr planificat de cicluri de transp pe ora E(n,v)-cap nominala a vehiculului Fcp- coef de utilizare a capacitatii planificat Ftp- coef de utilizare a timpului planificat - nr planificat de cicluri de transport pe ora (np): np5CD3tp 5OR(e,p)5(CD3tp)BE(n,v)BFcpBFtp - nr necesar de vehicule: >v5 (:sBtp)3(LBCDBE(n,v)BFcpBFtp )unde in practica FtpG18 FcpG1 2.2.# Conditia de continuitate - pt ca vehiculele sa fie utilizate raional trebuie asigurata o cond de continuitate in lucrul acestora evit#nduse astfel staionrile la %ncrcare sau la descrcare - c#nd un vehicul din coloana de (>v) vehicul se afla la %ncrcare toate celelalte sunt pe parcurs. Rezulta ca in timpul pe care %l parcurge un vehicul oarecare din coloana din momentul %ncrcrii si pana la %napoierea lui toate celelalte vehicule din coloana trebuie sa fie la r#ndul lor %ncrcate - deci timpul de %ncrcare a celorlalte vehicule trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu durata de ciclu (tp) a unui vehicul din coloana de (>v) vehicule - acest timp se nume"te timp de %ncrcare condiionat ( t(i,cond) >vBt(i,cond)5tp, >v5tp3t(i,cond) 8 tp5?i6?p6?d6?g6/?m - in conditii reale de lucru: FcpG18 HtpG18 >v5tp3(t(i,cond)BFcpBFtp) - cond de continuitate pt cazul in care autovehiculele se %ncrca respective se descrca cu un singur utila! sau gravitaional este tiG5t(,,cond)- pt inc8 ?dG5t(d,cond)-pt descrcare - daca aceasta cond nu este satisfcuta %nseamn ca mi!l de inc resp de desc nu asigura ritmul de lucru necesar a.i. pe durata schimbului de lucru sa fie manipulate %ntreaga cantitate de material - e$ista urmtoarele situaii: a)daca ?iOt(i,cond), ?dOt(d,cond) cu cel mult /DQ b)daca ?iOOt(i,cond), ?dOOt(d,cond) 'osibiliti de acionare: a)se poate alege un alt utila! %ncrctor resp descrctor cu un randament mai mare in vederea asigurrii cond de continuitate b)se pot prevedea mai multe mi!l de inc, desc, pt respective cant de materiale - nr. acestor utila!e va fi: >u5?i3t(i,cond) pt inc8 >u5?d3t(d,cond) pt desc - rezultatul va fi un nr %ntreg rotun!it superior - in cazul particular c#nd mi!l de traciune lucreaz cu remorci sau semiremorci de schimb , nr de remorci necesare (>g) se determina din cond ca pe durata ciclului unei garnituri, utila!ul de baza sa nu aib stagnri: >gB?i5tp 5O >g5tp3?i

Curs I 3. -rans"ortul si mani"ularea materialelor de construcii in cadrul in cadrul 7antierului ?ransportul tehnologic al materialelor de la depozitul de lucru situat ranga obiectul de corespondenta si pana la locul punerii ,n opera, se poate desf"ura dup una din variantele prezentate in schema gen. de transp loco-obiect -esen 1transp. de aprovizionare /transp local la nivelul solului 0transport pe verticala 2transport orizontal la nivelul eta!ului Jtransport combinat 't. efectuarea acestor tipuri de transport e$ista o gama diversa de mi!loace tehnice mi!loace de inventar de mica mecanizare si ma"ini de mica mecanizare mi!loace pe verticala e$clusive mi!loace de transport combinat 3.1 !i&loace de inventar de mica mecanizare si masini de mica mecanizare - sunt utilizate la lucrrile de transport tehnologic din cadrul "antierului in situaiile c#nd transportul mecanic al materialului nu se poate efectua sau nu este rentabil. 'ot fi clasificate in 0 subgrupe, astfel: 7 pt. transport pe orizontala 4 7 pt transport pe verticala C 7 pt manipulri locale Cele mai uzuale ti"uri sunt "rezentate in continuare: 7 pt. transport pe orizontala 1. Roabe metalice pe pneuri 7 utilizate la transport local pe distante scurte de 1D..JD m, in condiiile unor cantiti reduse de material care urmeaz a fi puse in opera sau evacuate. u capacitate cuprinse intre CD1/D l /. ?omberoane cu bena basculanta 7 pt transport local pe dist de /D..JD m a materialelor in vrac, buci mici sau semilichide , au capacitate cuprinse intre 1JD-/DD l 0.Carucioare 7pt transportul diferitelor sortimente de materiale, sunt foarte diversificate ca forma iar capacitatea nominala este cuprinsa de obicei intre 2DD..1/DDda>. 2. ;lectrocare 7 sunt acionate de un motor electric alimentat la o baterie de acumulatori, si au capacitai cuprinse intre /JD../DDDda> /. 1t trans"ortul "e verticala 41. *cripetele 7 cel mai simplu mecanism pt ridicarea pe verticala a sarcinilor relativ mici8 este alctuit dintrun disc prevzut cu "an periferic si care se poate roti in !urul a$ei . ,n funcie de modul cum este folosit, scripetele poate fi fi$ sau mobil. a) *cripetele fi$ 7 fora active f este egala in modul cu fora rezistenta (greutatea ridicata, R) +5R. &ungimea firului tras este egala cuinaltimea la care este urcat corpul b) *cripetel mobil 7 fora activ f este egala in modul cu !umtatea din fora rezintent R. +5R3/. &ungimea firului este egala cu dublul %nlimii la care este urcat corpul 'rin combinarea mai multor scripeti mobile cu scripeti ficsi se poate reduce fora + necesara tragerii. 4/. 9ufla si palanul 7 reprezint combinaii de mai muli scripei fic"i si mobile care se folosesc la ridicarea greutilor mari. diferena dintre mufla si palan este urmtoarea: la mufla fiecare scripete are un a$ diferit , pe c#nd la palan toi scripeii fic"i au un a$ comun si toi scripeii mobili au un alt a$ comun 40. ?roliul manual 7 demultiplica fora activ + printr-un sistem de roti dinate. *e fi$eaz pe o fundaie, iar cablul de tragere se %nf"oar pe un tambur. 't a %mpiedica rotirea tamburului in sens invers, tamburul este prevzut cu un sistem de fr#nare cu saboi cu clichet de blocare, care permite rotirea numai intr-un singur sens. 42. ?roliul electromecanic 7 acionarea tamburului pe care se %nf"oar cablul prin intermediul unui motor electric si a a unui redactor.

4J. paratul de ridicat si tractat (trifor) 7 permite at#t ridicarea pe verticala cat si traciunea pe orizontala a materialelor. ;ste alctuit dintr-un mecanism de rulare a unui cablu active care se termina printr-un c#rlig. 'rin acionarea manetei se foreaz trecerea cablului active prin aparat. 4C. Cricul 7 dispozitiv folosit pt ridicat greuti mari la %nlimi mici. 4I. ;lectropalanul 7 ma"ina comple$a de ridica pe verticala si transportat pe orizontala a materialelor. ;ste alctuit prin asamblarea intr-un mecanism a unui troliu reversibil electromecanic, si a unui motor ce asigura deplasarea pe orizontala, pe o "ina sau pe un profil. C. 1t mani"ul$ri locale. C1. 4enele 7 sunt containere metalice, robuste, utilizate in principal pt transportul pe verticala a betonului si mortarului cu a!utorul macaralelor. 1ncrcarea benelor se realizeaz direct, gravitaional, iar descrcarea are loc tot gravitaional, prin deschiderea clapetei de la partea inferioara a benei. -e obicei se utilizeaz bene av#nd capacitatea de D,J../.D mc. C/. &zile 7 sunt utilizate pt depozitarea provizorie a materialelor, sunt de construcie metalica si pot fi manipulate mecanizat. u capacitai cuprinse intre 1,J..C,D mc. C0. 4uncrele 7 sunt mi!loace care asigura transbordarea unor materiale in vrac sau semilichide. 'ot fi fi$e sau basculante, prin acionare hidraulica Curs 5 3.2.!i&loace de trans"ort "e verticala A*Ascensorul de 7antier : este o instalaie comple$a pt ridicarea materialelor si persoanelor. *e monteaz la e$teriorul construciei fiind ancorat din loc in loc pentru a se prevenii rsturnarea turnului. Capacitatule de ridicare variaz intre JK1JF>, iar %nlimile de ridicare pot a!unge pana la 1DDm /*0levatorul catarg (mobil): are aceea"i domenii de utilizare ca si ascensorul . lctuirea sa este mai simpla , se monteaz mai u"or dar are capacitate de ridicare , viteza de lucru si %nlime de ridicare mai mici. Capacitile de ridicare variaz intre 0..CH>,iar %nlimile pot a!unge pana la 1Jm neancorat si 2D m ancorat C*!acara rotitoare staionara: este un utila! u"or care poate e$ecuta mi"carea de ridicare "i transport orizontal prin rotirea braului. Raza de aciune orizontala este pana la 0 m .;ste folosita pt ridicarea materialelor necesare in fazele de finisa!. '*0levatorul cu cu"e :este un utila! cu funcionare continua folosit pt ridicare pe verticala a unor materiale necoezive , livrate in vrac la %nlimi care nu dep"esc /JK0D m. 9aterialul este introdus la partea inferioara unde se produce %ncrcarea cupelor , apoi cu a!utorul mecanismelor de antrenare este ridicat pana la partea superioara unde se realizeaz descrcarea cupelor prin gravitaie. 3.#.!i&loace de trans"ort combinat 3.#.1.1om"e: sunt ma"ini care transforma energia mecanica provenita de la o sursa de antrenare de energie hidraulica A*1om"e "t lichide: sunt destinate transportului de lichide la distante si nivele diferire fiind utilizate in diferite procese tehnologice : alimentare cu apa , la staiile de splare a agregatelor , la evacuarea apelor din incinta spturilor etc 1 instalaia de pompare / pompa submersibila hidraulica /*1om"e "t mortar si beton: realizarea operaiei de pompe implica necesitatea asigurrii unor condiii speciale in ceea ce prive"te compoziia mortarului3betonului. 41) 9a"ina de tencuit: este o pompa folosita pt transportul si aplicarea pe suport a mortarului. (-esenul masinii): cuprinde : autoagitator %n poziia de descrcare, buncr basculant, ma"in de tencuit 4/)'ompa de beton: asigura transportul betonului at#t pe orizontala cat si pe verticala. ;ste recomandata pt punerea in opera a unor volume mari de beton la %nlimi relative mari .'ompa este fi$ata pe amplasament , iar legtura cu locul de punere in opera se face printr-un traseu de conducte fi$e cu diametrul de 1DD K 1/J.. mm 40) utopompa de beton : este formata dintr-o pompa de beton si un bra distribuitor mobil. cest ansamblu este montat pe "asiul unui autocamion. 42) utoagitatorul cu pompa de beton: este format dintr-o toba de mala$are , o pompa de beton si un bra distribuitor mobil ansamblul fiind montat pe "asiul unui autocamion. 3.#.2.!acarale *unt realizate dintr-o gama foarte larga de tipuri si capacitate. 'rincipalele tipuri sunt: - macarale mobile - macarale capra - macarale turn(9?)

1*macarale mobile: sunt mi!loace cu funcionare cilindrica utilizate la lucrrile de incarcare-descarcare a materialelor pachetizate ,containerizate,sau a elementelor prefabricate. 1a) 9acarale pe pneuri 7se folosesc pe trasee fr denivelri care le-ar putea periclita stabilitatea. 1b) utomacarale 7alctuite din platforma de rotire a utila!ului de ridicat montata pe "asiul unui autocamion. 1c) 9acarale pe senile :- se folosesc la manevrarea materialelor de c-tii cu greutate mare , iar terenurile pe care se deplaseaz sunt neamena!ate. 2*!acarale "ortal (ca"re) sunt specifice operaiilor de incarcare-descarcare in depozite de materiale pe rampe de descrcare si mai rar la manevrarea elementelor prefabricate. Rrinda principala reazem pe / picioare(capre) av#nd la partea inferioara cate un crucior prevzut cu roti pt deplasare. #*!acarale turn (!-*. pot aciona din poziie fi$a sau sa fie mobile prin deplasarea pe sine. Calea de rulare a macaralei se e$ecuta in funcie de tipul macaralei si de durata in care macaraua va funciona in poziia respectiva. .ariantele curente de cai de rulare pt macaralele turn sunt :- pe traverse de lemn sau prefabricate din beton armat - pe lon!eroane metalice sau prefabricate din 4 &a montarea caii de rulare se va lsa un spaiu de sigurana de /,J K2 m intre "ina interioara si frontal construciei pt a permite rotirea macaralei . -aca lucreaz la %nlimi de peste 2D ..JD m macaralele turn se ancoreaz de construcia in curs de realizare in scopul asigurrii stabilitii. ,n acest caz ele reazem pe blocuri de fundare din 4 si lucreaz ca macaralele rotitoare staionare.(6 desene de macarale cu turn) Curs 8 4.-ehnologia execut$rii lucr$rilor de terasamente 4.1 1reg$tirea terenului 1nainte de %nceperea lucrrilor , terenurile respective si cele din imediata apropiere se asaneaz cu a!utorul reelelor de danturi de scurgere sau drumuri, care vor evacua apele in aval de zona lucrrilor. ,n vederea e$ecutrii lucr. de terasamente este necesar sa se realizeze unele lucrri pregtitoare constituite din urmtoarele procese : eliberarea amplasamentului de obstacole8 defri"area terenului8 sparea si %ndeprtarea stratului vegetal8 af#narea mecanizata8 scarificarea terenului8 nivelarea8 trasarea a$elor construciei si implementarea sist. de cote de referina8 trasarea spturilor 1rinci"alele ti"uri de utila&e folosite la aceste lucrari sunt: 1. /uldozere 7 sunt alc dintr-un tractor cu senile sau pneuri, pe care este montat echipamentul de lucru: un cadru ce susine o lama ce se termina la partea inferioara cu un cuit. Operaiile efectuate de buldozer sunt: sparea, transportul si distribuirea sau depozitarea pm#ntului spat. /. Autogredere 7 se folosesc la lucrri de profilare a taluzurilor , la nivelarea platformelor, sparea si %ndeprtarea stratului vegetal precum si la %mpr"tierea materialelor descrcate din alte mi!l de transport. 0. Autoscre"ere si scre"ere tractate 7 sunt ma"ini ce cumuleaz procesele de lucru : spare sub forma de brazde succesive cu a!utorul cuitului si de transport al pm#ntului in cupa proprie (nu se descrca pm#ntul in autovehicule) 4.2 9$"$tur$ mecanizata a terenului ;$cavatoarele sunt mi!l de munca specializate pt lucrrile de pm#nt, ele e$ecuta sparea si transportul la mica distanta a pm#ntului, pt a-l descrca in mi!l de transport sau in depozite apropiate. -.p.d.v. al modului de funcionare, e$cavatoarele se %mpart in 0 grupe: 7 e$cavatoare cu o singura cupa, av#nd funct ciclica 4 - e$cavatoare cu mai multe cupe, av#nd fuct continua -excavatoare cu o singura cu"a - *unt utila!ele terasiere cel mai des folosite cu a!utorul crora se e$ecuta 2J- CJQ din vol. total al lucrrilor de pm#nt. - ;chipamente uzuale de lucru: - cupa (lingura) dreapta - cupa (lingura) inversa - cupa draglina - cupa graifer - ,n funcie de capacitatea cupei, e$cavatoarele se %mpart in: - e$cavatoare de cap mica (OD.J mc) - e$cavatoare de cap medie (D.J 7 1 mc) - e$cavatoare de cap mare (peste 1 mc)

- *istemul de deplasare al e$cavatoarelor poate fi: pe roti, pe senile, pe cai rutiere, p"itoare - Caracteristicile principale ale e$cavatoarelor cu o singura cupa sunt: - capacitatea cupei E(n,c) 7 volumul de pm#nt proiectat sa %ncap in cupa e$cavatorului - raza de spare R(s) 7 dist pe orizontala de la a$a de rotire a e$cavatorului pana la v#rful dinilor cupei, indic#nd dist ma$ima de spare a terenului dintr-o singura poziie a e$cavatorului - %nlimea de spare S(s) 7 dist pe verticala intre cota platformei pe care circula e$cavatorul si captul dinilor cupei atunci c#nd e$cavatorul sapa sub cota pe care se circula , aceasta distanta se nume"te ad#ncime de spare @(s) - raza de descrcare R(d) 7 dist pe orizontala intre a$a de rotire a e$cavatorului pana la centrul de greutate al cupei - %nlimea de descrcare S(d) 7 dist pe verticala de la nivelul pe care circula e$cavatorul pana la marginea inferioara a cupei deschise B ($) 5 indice 1rinci"alele ti"uri de excavatoare: 1. 0xcavatorul ocu"at cu lingura (cu"a* drea"ta 7 sapa deasupra nivelului de staionare (registru pozitiv). -omeniu de folosire: sparea terenurilor pm#ntoase si %ncrcarea in vehicule a materialului rezultat din derocarea tuturor categoriilor de roci st#ncoase. -ificultatea de spare creste de la o categorie de teren la alta, necesit#nd utilizarea unor cupe cu capacitai din ce in ce mai mari. 2. 0xcavatorul echi"at cu lingura (cu"a* inversa 7 sapa sub nivelul de staionare (registru negativ). ;ste utilizat in deosebi pt e$ecutarea debleelor, a gropilor de fundaie, a danturilor pt conducte, a canalelor etc. #. 0xcavatorul echi"at cu draglina 7 sapa sub nivelul de staionare . -raglina sapa in teren uscat sau sub apa. 'rezint avanta!ul unei lungimi mari a braului, corespunztoare unei raze de spare si de descrcare mare. ,. 0xcavatorul echi"at cu graifer 7 sapa sub aciunea greutii proprii si a socului produs la cderea cupei cu flcile deschise. ;ste indicat pt sparea gropilor de ad#ncime mare si suprafaa relativ redusa, pt a"ezarea amantului in straturi la lucrrile de umplutura etc. /. 0xcavatoarele cu rotor "ort.cu"e 'ot fi utilizate in abata!e care se afla sub nivelul platformei de staionare sau aflate la o cota superioara caii e$cavatorului, &ucr#nd %mpreuna cu instalaiile benzii transportoare, alc unui agregat cu funcionare continua de mare eficienta economica pt mecanizarea comple$a a e$ecuiei apaturii unor volume mari de pm#nt. Curs 16 4.#.-rans"ortul 1$m:ntului a)?ransportul pm#ntului cu autovehicule(autobasculante,dumpere,remorci si semiremorci basculare) b)?ransportul pm#ntului cu autovehicule cu benzi transportoare operaii:%ncrcarea pm#ntului in mi!locul de transport transportul propriu-zis(evacuarea pamatului rezultat din sptura sau aducerea pamantului pentru umpluturi) descrcarea gravitaionala a pamantului c) ?ransportul hidraulic al pamantului folosind instalaii de pompare(pamantul e$cavat este amestecat cu apa de transport form#nd un nmol care poate fi pompat pe conducte cu viteze de 1....Jm3s la distante de 0...J m. ;nc$rcare "$m:ntului in mi&locul de trans"ort @tila!e folosite: 1);scavatorul:- poate %ncrca pamantul direct din sptura in mi!locul de transport /) 1ncrctor cu cupa-pe l#ng funcia principala de %ncrcare,utila!ul poate asigura si transportul pamantului pe distante scurte 0)?ransportorul mobil cu banda:- este un utila! cu funcionare continua folosit la %ncrcarea pamantului in mi!loacele de transport -rans"ortul si desc$rcare "amantului ?ransportul propriu-zis(evacuarea pamantului din sptura sau aducerea pamantului pentru umplutura):- cu autovehicule - cu benzi transportoare -escrcarea:gravitaional 4.,.0xecutarea um"luturilor de "amant Umpluturile de pamant se realizeaz: - in !urul fundaiilor

- la e$ecutarea digurilor - la infrastructura cailor ferate si rutiere - la lucrri de sistematizare pe verticala - pt. ridicarea cotei terenului natural Lucrrile de umplutura cuprind urmtoarele activitatea tehnologice : - aducerea pamantului - imprastierea pamantului in straturi uniforme - compactarea terasamentelor 1) ducerea pamantului pentru umplutura - se face din sapaturi, depozite apropiate,depozite %ndeprtate, gropi de %mprumut ,n funcie de distanta de aprovizionare &(m) pamantul este adus cu urmtoarele mi!loace:- incarcator cu cupa, benzi transportoare mobile daca &G0Dm - dumpere mici,autobasculante daca &G1Dm - autobasculante,dumpere mari,baze transportoare fi$e daca &O1Dm /),mprastierea pamantului in straturi uniforme - se poate e$ecuta manual(in spatii %nguste, c#nd volumul de umplutura G1DDm0)si mecanizat(pe spatii largi si in spatii %nguste c#nd volumul de umplutura este mare)cu buldozere,gredere, screpere. Rrosimea totala a umpluturii rezulta din mai multe straturi a"ternute uniform,nivelate si compactate fiecare in parte,av#nd grosimea de 1J..1DD cm) Com"actarea terasamentelor ?erasamentele se compacteaz cu scopul de a mic"ora volumul golurilor si volumul ocupat de scheletul mineral al pamantului 'rin compactare se realizeaz simultan urmtoarele efecte:eliminarea sau reducerea accentuata a tasrilor ulterioare a terasamentelor,sporirea masei volumice cu cre"terea corespunztoare caracteristicilor mecanice,diminuarea influentei apei, scderea umiditatiii, reducerea permeabilitii si a sensibilitii la umezire. Controlul compactrii terasamentelor se face prin gradul de compactare -,calculat cu relaia -5Tde3Td ma$ unde: Tde - greutatea volumca a pamantului de lucrare in stare uscata efectiv realizata <F>3m/= Td ma$ - greutatea volumica ma$ima a pamantului in stare uscata<F>3m0=determinat in laborator prin diagrama 'roctor - - depinde de tipul utila!ului de compactare, de natura si umiditatea pamantului,de grosimea stratului supus compactrii de numrul de treceri ale utila!ului pe stratul respectiv si de deformabilitatea suportului Metode de compactare: )Cilindrare sau rulare(compactare statica)- realizeaz presiuni relative mari asupra pamantului: se recomanda pt. pamanturi slab coezive si coezive(argila),mi!loace folosite:tvlugi si cilindri compactori netezi sau cu compresoare(picior de oaie) 4).ibrare(compactare dinamica)- se bazeaz pe vibraiile transmise pamantului de o masa vibranta,se recomanda pt. pamanturi necoezive(balast, pietri",nisip):mi!loace folosite:cilindri compactori vibrani,cilindri vibrocompactori,placi vibrocompactoare. C)4atere(compactare dinamica)- metoda se bazeaz pe socul pe care %l e$ercita o masa grea care love"te ritmic pamantul. se recomanda:pentru pamanturi necoezive sau st#ncoase ,blocuri de piatra,bolovani mi!loace folosite:maiuri mecanice ,compactori cu talpa rotunda sau placi grele compactoare. 1.<0= 9<A- A !>NC >oiuni generale:'rotecia muncii constituie un ansamblu de activitati instituionalizate care au ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfasurarea procesului de munca, precum si aprarea vieii,a integritii corporale si a sanatatii persoanelor participante la procesul de munca. ctele normative privind protecia muncii sunt: -&egea nr.PD din /0.DI.1PPC,este actul normativ in baza cruia se desfasoara %ntreaga activitate de protecie a muncii in Rom#nia si reprezint un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participanilor la procesul de munca. - >ormele metodologice de aplicare a legii privind:va)autorizarea funcionarii unitarilor economice, b)certificarea calitii echipamentelor individuale de protecie, c)avizarea documentelor cu caracter tehnic de informare si instruire. 7>orme generale de protecie a muncii(/DD/): cuprind principiile generale de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si direciile generale de aplicare a acestora. >ormele de protecie a muncii stabilesc: a)masuri generale de protecie a muncii pt prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale,

aplicabile tuturor anga!ailor, b)masuri de protecie a muncii, specifice pt anumite profesii sau anumite activitati, c)masuri de protecie specifice,aplicabile anumitor categorii de personale, d)dispoziii referitoare la organizarea si funcionarea unor organisme speciale de asigurare a securitii si sanatatii in munca .->ormele departamentale specifice activitii de constructii-monta!. -,nstructiuni proprii de aplicare a normelor de protecie a muncii,in funcie de particularitile proceselor de munca. ->orme obligatorii privind igiena muncii elaborate de 9inisterul *anatatii. 2.O+=AN ?A+0A 9AN- 0+><> /.1.9i!loace colective de protecie a muncii Organizarea oricrui "antier se va face respect#nd toate prevederile de securiste a muncii si cele igienicosanitare necesare bunei desfasurari a activitilor si proceselor de munca. &a baza organizrii de "antier va sta un proiect ,care va cuprinde in mod obligatoriu masurile generale si concrete legate de specificul "antierului, privind asigurarea desfasurarii activitilor in condiii de deplina sigurana. *e interzice e$ecutarea lucrrilor de constructii-monta! ale cror proiecte nu prevd masuri de tehnica securitii muncii. ;ste obligatorie : -delimitarea "antierului : stabilirea limitelor !uridice a "antierului, - semnalizarea lucrrilor:cu banda pt delimitarea lucrrilor si semnalizare,banda reflectorizanta si cu con pt semnalizare8 -afisarea indicatoarelor de securitate:sunt de mai multe categorii: indicatoare combinate de informare generala,indicatoare de avertizare,indicatoare de interzicere,indicatoare de obligativitate,indicatoare de paza si stingerea incendiilor,indicatoare de prim a!utor. /./.9i!loace individuale de protecie a muncii +iecare participant la procesul de munca va fi dotat cu mi!loace de protecie %mpotriva factorilor de risc. ceste mi!loace alctuiesc echipamentul individual de protecie a muncii,care este compus din:casca de protecie,costum salopeta termorezistenta, viziera de protecie,ochelari de protecie,scurta impermeabila reflectorizanta,vesta semnalizare,centuri comple$e,centuri poziionale,bocanci pt protecie si stabilitate,bocanci cu talpa electoizolanta, m#nu"i de protecie, m#nu"i electroizolante,cizme de cauciuc,cizme pantalon de protecie,antifoane e$terne si interne,semimasti si masti pt protecie.