Laborator nr.

Criterii de apreciere a bunstrii cinilor de ras prin evaluarea comportamentelor: sexual, maternal i agonistic
COMPO !"M#$!%L &#'%"L La canide, maturitatea sexual se instaleaz la 6-9 luni (peste 9 luni la rasele mari). Adolescenii nu particip activ la reproducere dect dup 1 -!6 de luni, dup instalarea maturitii sociale. (emelele sunt diestrice, avnd dou perioade de clduri pe an, primvara "i toamna. #n ciclu estral dureaz $1 de zile. %elele intr &n clduri &ncepnd cu vrsta de 6 ' 1$ luni, acest prim ciclu de multe ori poate trece neo(servat, deoarece la nivelul vulvei nu se produc modi)icri semni)icative &n volum, iar scur*erile san*vinolente de multe ori pot )i )oarte reduse. +n cazul celelor de talie mic sau medie, din cate*oria raselor (ra,ice)alice (-uldo* )rancez, -uldo* en*lez etc.) este (ine ca acestea s se dea la mont la primul sau cel trziu la al $-lea ciclu estral, pentru ca parturiia s se produc &nainte de &nc,eierea osi)icrii pelvisului. .e"i este s-a &nrdcinat concepia, con)orm creia o )emel tre(uie s ai( pui mcar o dat &nainte de a )i castrat, acest lucru este eronat, ne)iind &n )olosul celei, ci doar a stpnului, care va (ene)icia de un set de pui de la animalul pre)erat. %onsumul meta(olic care implic *estaia "i alptarea, urmate de castrare duce, de re*ul, la o(ezitate. Animalele castrate &nainte de maturitatea sexual nu se &n*ra" "i rmn /ucu"e, mai prietenoase "i mult mai socia(ile cu alte animale. 0emela accept monta doar &n perioada de rut. +n primele 1-2 zile, )emela devine nelini"tit, mai puin preocupat de alimente sau de /oac. 3ste destul de socia(il )a de masculi, dar &nc nu accept monta "i poate deveni c,iar a*resiv, dac masculii sunt insisteni. 4ulva se tume)iaz pro*resiv, )emela urineaz )recvent "i &n cantiti mici, marcnd teritoriul. +ncepnd cu a -a zi, )emela prezint o con*estie puternic a mucoaselor *enitale, mucus )ilant, uneori san*uinolent, )oarte (o*at &n )eromoni. 0eromonii eliminai &n perioada estral optim sunt ve,iculai de curenii de aer "i pot )i depistai de masculi de la mari distane (c,iar "i 1 5m), motiv pentru care cinii a)lai li(eri &n arealul respectiv mi*reaz "i se *rupeaz &n locul unde se *se"te )emela &n clduri. +ntre zilele 9-16 ale estrului, )emela caut, provoac "i accept masculul. +mperec,erea are loc pe teritoriul masculului. 7pre s)r"itul perioadei de clduri, )emela devine iar"i a*resiv )a de masculi. La masculi, secreia spermatic este permanent, ace"tia )iind pre*tii pentru e)ectuarea montei pe tot parcursul anului. %omportamentul sexual &ncepe s se mani)este de la vrsta de 6- sptmni, dar masculii devin api pentru reproducere de la vrsta de 18-1$ luni, &n )uncie de ras "i de condiiile de cre"tere. %inii crescui &n apartamente sunt adu"i la )emele &n perioada de clduri a acestora. Actele precoitale includ9 mirosirea vulvei, a (otului "i a urec,ilor )emelei "i a*itarea propriei cozi. :ani)estrile precoitale sunt acompaniate adesea "i de mani)estri

speci)ice comportamentului a*onistic, consecin (iolo*ic a supremaiei competiionale pentru posedarea )emelei "i descura/area masculilor concureni. ;u orice intromisiune acompaniat de mi"cri ener*ice "i )recvente de pistonare este urmat o(li*atoriu de e/aculare. Adesea, aceste perioade se repet datorit )ie )emelei care este &nc a*itat "i se esc,iveaz )inalizrii actului sexual, )ie a*resivitii celorlali masculi a)lai &n /urul cuplului, ce &"i revendic accesul la actul copulator. 3/acularea survine relativ trziu (comparativ cu celelalte specii de animale) dup &nceperea actului copulator ($8-18 de minute, &n )uncie de vrsta masculului, re*imul montelor, ras, a(sena )actorilor stresani am(ientali), sperma )iind depus la nivelul va*inului. +n timpul e/aculrii, se produce o <cuplare= datorat musculaturii vulvova*inale, care se contract &napoia (ul(ului penian, stare ce se menine 18-!8 de minute dup e/aculare, )cnd imposi(il separarea partenerilor, c,iar dac masculul &ncearc retra*erea penisului. .up e/aculare, masculul trece un mem(ru posterior peste trenul posterior al )emelei, ast)el c animalele rmn cuplate crup la crup. La canide, masculul particip la cre"terea puilor, &ns nu are voie s intre &n cui(. Atenia masculului Alp,a este orientat ctre )emela Alp,a, dar, cu sau )r "tirea acesteia, viziteaz zilnic vizuinele tuturor )emelelor cu pui, asi*urndu-le protecia "i suprave*,ind teritoriul. .e asemenea, acesta a/ut )emelele &n lactaie, vnnd "i re*ur*itnd &n apropierea cui(ului. COMPO !"M#$!%L M"!# $"L 3ste un comportament )oarte puternic, uneori exa*erat, diri/at de sistemul endocrin. %omportamentul maternal este dependent de secreia ,ipo)izar de L>? si implicit de cresterea receptivitatii si reactivitatii or*anismului matern la stimuli ol)activi, acustici, vizuali, corelati cu existenta puilor. @rocesele de in*ri/ire decur* in sens unic, de la mama la pui, )iind necesare pentru a asi*ura cerintele pro*eniturii pentru supravietuire. Acestea pot )i9 cerinte care se re)era la spatiu (cui(), la timp (care sa )ie su)icient de lun*, pentru ca puiul sa se dezvolte normal), cerinte nutritionale, de adapostire si de aparare, de invatare si in special de imprimare (imprintin*) de catre parinti si de alti indivizi ai speciei a anumitor deprinderi comportamentale cu rol de supravietuire. ;ou-nascutul se ataseaza din primele ore de )iinele care &l &n*ri/esc, senzatiile ol)active /ucand un rol important in cursul acestui proces. 7u( in)luenta prolactinei antero,ipo)izare, a carei secretie este maxima in perioada peripuerperala, are loc o dezvoltare a instinctului matern, exteriorizat prin mani)estarile speci)ice acestui tip de comportament. .upa instalarea *estatiei, )emelele sunt re)ractare )ata de masculi, devin mai docile si cu un apetit alimentar in crestere. %u cateva zile inainte de termen, )emela incepe sa pre*ateasca un cui(, pentru care ale*e un loc acoperit, intunecos, )erit de curenti, pre)era(il cu doua intrari, care ii inspira si*uranta. %and apare secretia lactata, )atarea este iminenta, )emela devine a*itata, nervoasa si se retra*e in cui(. .urata )atarii depinde de numarul puilorA in ma/oritatea cazurilor, cateaua )ata !-18 pui, rareori peste 18, care sunt expulzati 1a un interval de 18-68 min. .upa )atarea )iecarui pui, cateaua indeparteaza invelitorile si lin*e vi*uros puiul, )avorizand ast)el

uscarea lui. @uii sunt imediat. dusi in cui(, unde stau strans lipiti laolalta, pentru a evita pierderile de caldura. %ateii se nasc intr-o stare imatura, dar sunt prote/ati termic de catre mama, care ii in*ri/este cu mult devotament. Bn primele zile dupa )atare, ea petrece ma/oritatea timpului in cui(, lin*e puii, adopta decu(itul lateral si le o)era, la intervale scurte, mamela pentru supt, avand *ri/a sa nu se indeparteze nici un pui din cui(. 3a lin*e or*anele *enitale externe ale puilor (ceea ce le determina urinare re)lexa). %omportamentul de aparare a puilor se mani)esta prin avertizari sonore, maraituri, stare de a*itatie si muscaturi. 0emelele cu un temperament mai (land reactioneaza numai prin interpunerea corpului intre stapan si cui(, urmarind cu )oarte mare atentie tot ce se intampla, actionand cu promptitudine, in )unctie de semnalele primite din partea puilor. @uii se orienteaza spre mamela mai ales pe (aza mirosului, dar )olosesc mem(rele anterioare pentru a )ixa mamelonul in timpul suptului. Bn primele zile, cateii inre*istreaza )recventa si durata cea mai mare a supturilor. %,iar din prima zi de viata, puii emit semnale sonore (scancete) caracteristice, iar in urmatoarele zile incep sa sc,elalaie, mai ales cand le este )oame, cand i-a parasit mama sau cand au cazut din cui(. >imp de mai multe zile, puii sunt prote/ati de stimuli auditivi si vizuali proveniti din mediul extern, avand conductul auricular inc,is si un anc,ilo(le)arom natural (ilateral complet. Asemanator copilului, cateii isi petrec cea mai mare parte din primele zile de viata dormind. Bn primele saptamani are loc o rapida dezvoltare a creierului si a or*anelor de simt, implicit a capacitatii de percepere, de prelucrare a in)ormatiilor si de raspuns. Bn consecinta, puii devin tot mai activi si cerceteaza cu interes mediul in care traiesc. @rimele lectii de conduita canina le invata de la cateaua-mama, in interactiune cu ceilalti mem(ri ai *rupului, prin imitare si prin des)asurarea comportamentelor de /oaca. 7in*urele masuri care se iau impotriva lor sunt cele de cori/are si de intimidare. .upa patru saptamani, secretia de lapte a catelei nu mai satis)ace necesitatile in principii nutritivi ale puilor, iar cateaua nu mai lasa puii sa su*a atat de des. .e aeeea, cateilor tre(uie sa li se o)ere cantitati mici de ,rana suplimentara de catre proprietar. 7epararea puilor de mama se )ace de o(icei in saptamana a opta dupa )atare. COMPO !"M#$!%L ")O$*&!*C #n cine este declarat periculos pe (aza comportamentului "i nu a ereditii. #n cine periculos se de)ineete ca )iind exemplarul care amenin si*urana oamenilor "i a altor animale prin a*resiune la provocri u"oare sau &n lipsa acestora. .eintorul tre(uie s cear licen pentru cine periculos "i este responsa(il de comportamentul acestuia, putnd )i dat "i &n /udecat. >oi cinii a*resivi tre(uie sterilizai. Manifestarea agresivitii se recunoate prin urmtoarele atitudini: cinele i ncordeaz picioarele i corpul; i nal capul (tinut semea); urechile sunt lipite de cap si ndreptate spre spate; ochii se micoreaz, iar privirea este fi (pupilele pot fi foarte dilatate sau micorate); i e pune caninii, avnd horipilaie de!a lungul spatelui, n special pe ceaf i n zona umerilor, iar coada fiind ridicat" 7u( aspect )iziopatolo*ic, comportamentul a*resiv poate )i produs prin interventia sau existenta unor leziuni nervoase, prin predispozitie *enetica sau prin conditionari speciale, asa cum sunt cainii antrenati pentru lupte.

>ul(urarile comportamentale de tip a*resiv au su(stratul anatomic in sistemul lim(ic- interconexiuni complexe ale nucleilor in partile primitive cere(rale, cu arii talamice, ,ipotalamice si la nivel central. 7timularea sau distru*erea uneia dintre structurile implicate initiaza sau reduc a*resivitatea. 3ste unanim recunoscuta predispozitia *enetica in dezvoltarea comportamentului a*resiv, un ar*ument )iind a*resiunea idiopatica la unele rase de caini. :asculii sunt mult mai a*resivi decat )emelele. %astrarea inainte de pu(ertate nu releva inducerea unui comportament mai putin a*resiv, insa castrarea postpu(erala reduce a*resivitatea la /umatate din indivizi. 7e pot di)erentia mai multe tipuri de comportament a*resiv 9 - a*resivitate dominanta, - a*ersivitate teritoriala, - a*resivitate de prada, - a*resivitate maternala, - a*resivitate determinata de )rica, - a*resivitate cauzata de durere, - a*resivitate idiopatica, - a*resivitate de /oaca, - posesie a*resiva, - ,ipera*resivitatea cainilor (atrani. #n caine poate prezenta mai mult de una dintre aceste tipuri de a*resivitate. Bn aceasta clasi)icare, a*resivitatea dominanta este un exemplu de a*resivitate competitiva, iar cele determinate de )rica, de durere, precum si a*resivitatea teritoriala si cea maternala sunt exemple de a*resivitate de)ensiva. "gresivitatea ierar+ica este anormala, mani)estata de caini impotriva altor animale, in orice circumstanta. 3ste )oarte important sa se o(serve si sa se studieze secventa comportamentala a a*resivitatii, adica succesiunea ansam(lului actiunilor a*resorului. 7ecventa comportamentala a a*resivitatii este compusa, cronolo*ic, din trei )aze 9 - )aza de amenintare si de intimidare (cainele maraie, arata coltii, isi z(urleste parul, ridica urec,ile si coada), - )aza de atac (se repede asupra adversarului si vrea sa-l prinda de unde poate, pana cand acesta adopta pozitia de supunere), - )aza de asi*urare (cainele musca mai cu mila crestetul sau )ata invinsului,isi pune la(a pe spatele acestuia). Atunci cand toate )azele sunt prezente (secventa completa) se vor(este despre o a*resivitate reactionala, iar atunci cand au disparut )azele de amenintare si de asi*urare, cazul este numit a*resivitate cu secventa incomoda, ori a*resivitatea instrumentala, sau ,ipera*resivitate secundara. Acest tip de a*resivitate se intalneste in special intre masculi, su( )orma luptelor (mai ales la cei tineri). @oate )i o componenta normala (comportament a*onistic). Luptele pentru ierar,ie nu sunt mortale- instinctul interzice a*resionarea unui caine care adopta pozitia de supunere. Apare mai ales in perioada de rut sau cand or*anizarea interna este tu l(urata de introducerea unui nou mascul.

A*resivitatea intre )emele are caracter sever, soldandu-se in ma/oritatea cazurilor cu ranirea *rava sau exterminarea catelei rivale. Acest tip de comportament acuza aceleasi cauze ca si la masculi, insa la )emele este *reu de remediat. "gresivitatea teritoriala este le*ata de aparitia mani)estarilor speci)ice odata cu tendinta de invadare a spatiului a)lat in paza sau controlat de caine. Bncadrarea acestui tip de comportament in cate*oria deviatiilor comportamentale tre(uie )acuta cu mult discernamant pro)esional, deoarece aparitia lui la un caine de a*rement sau de companie /usti)ica o ast)el de incadrare (iolo*ica, la un caine de paza (dresat pentru acest serviciu) reprezantand o per)ormanta (iolo*ica, in (aza careia animalul este considerat util pentru aceasta. 7e poate mani)esta su( mai multe )orme 9 - la domiciliu- con)licte determinate de controlul asupra zonelor strate*ice, in mod o(isnuit, cainele dominat nu acorda nici o sansa unui su(ordonat in casti*area unui drept teritorial. Bnsa unele exemplare pot imparti un spatiu comun in zone distincte de dominanta (ex. )emela Alp,a sau masculul -eta pot controla zona de ,ranire, in timp celiderul controleaza restul teritoriului, inversand periodic rolurile intre ei). - in timpul plim(arilor- cand un caine urineaza insistent si in mod repetat in acelasi loc, el incearca sa se )aca cunoscut, exprimandu-si tendinta de a lua in posesie zona respectiva, ceea ce mareste posi(ilitatea declansarii unei situatii con)lictuale. Bn consecinta, cainele va )i mai putin tolerant, mai nervos si cu o disponi(ilitate crescuta de a ataca un eventual adversar. @rezenta unui caine strain in interiorul sau la peri)eria unui teritoriu stapanit de alti caini determina atacuri in ,aita. .e o(icei, con)lictul se rezuma la semnalizarea, amenintarea si escortarea cainelui strain cat timp acesta traverseaza zona limitro)a. .aca totusi cainii nu pot intercepta intrusul, care trece in proximitatea teritoriului aparat de ei, datorita unui *ard sau altui o(stacol )izic, isi pot redirectiona starea de irita(ilitate luptandu-se intre ei. .e re*ula, cainele dominant ataca sau admonesteaza unul din su(ordonatii sai, a)lat la cea mai mica distanta )ata de dansul. "gresivitatea de prada. .eclansarea acestei )orme de a*resivitate este corelata cu prezenta ,ranei animalului )ata de care acesta se comporta intr-un mod posesiv a(solut. .esi aceasta a*resivitate poate )i asociata cu a*resivitatea dominanta, un animal poate avea am(ele tul(urari, dar dezvoltarea a*resivitatii re)eritoare la alimentatieo precede, de o(icei, pe cea dominata. A*resivitatea maternala tre(uie interpretata ca o ,ipera*resiviate puerperala si nu tre(uie con)undata cu a*resivitatea )ireasca si instinctuala a )emelelor parturiente si lactante, al caror rol (iolo*ic este protectia propriilor pui contra a*resiunii altor indivizi din aceeasi specie sau din alte specii. ?ipera*resivitatea puerperala este corelata cu stresul am(iental, dar si cu anumite carente nutritive. "gresivitatea determinata de ,rica se caracterizeaza prin aparitia constanta a acceselor de a*resivitate concomitent cu semnele comportamentale ale )ricii. Bn ast)el de situatii, a*resivitatea este insotita de urinare sau de de)ecare. Acest tip de a*resivitate este mai sla( exprimat, atat calitativ cat si cantitativ, comparativ cu a*resivitatea dominanta.

"gresivitatea cau-ata de durere. Bn aparitia si dezvoltarea acestui tip de comportament este necesara sta(ilirea corelatiei directe intre dezvoltarea acestuia asociat cu producerea sau cu iminenta durerii )izice. >re(uie sa se tina seama si de a*resivitatea asociata cu )rica (produsa posttraumatic), dar corelata cu aparitia durerii, in vederea sta(iliri unui dia*nostic corect. "gresivitatea idiopatica apare intr-o maniera neprevazuta, ne)iind asociata cu nici unul din stimulii o(servati pentru orice alt tip de comportament a*resiv indus de conditii )izice sau )iziolo*ice. Acest dia*nostic tre(uie di)erentiat de orice conditie neurolo*ica. A*resivitatea idiopatica a )ost catalo*ta ca o adevarata )urie, termen ce are o conotatie nuantata la animalele de companie. .oaca agresiva de(uteaza cu o atitudine /ucausa urmata de ampli)icarea a*resiva, ce poate duce pana la paroxism con)lictual )ata de partenerii de /oaca (animale sau om). @e masura accentuarii disponi(ilitatii a*resive, se asociaza si dorinta impetuoasa a repetarii acestui ritual. Posesia agresiva este o alta )orma de exprimare a comportamentului a*resiv, le*ata de directioanrea constanta a a*resivitatii spre un individ care se apropie sau incearca sa priveze cainele de o(iectul sau de /ucaria pe care a*resorul o poseda. Bn a(senta o(iectului respectiv, animalul prezinta un comportament linistit. @entru dia*nosticul corect al posesiei a*resive tre(uie sa se tina cont de )aptul ca aceasta tul(urare este restrictiva (numai )ata de o(iectul posedat) si repetata. .ia*nosticul nu poate )i sta(ilit pe (aza unui sin*ur eveniment. Bn aprecierea si evaluarea tul(urarilor comportamentale un prim element il constituie datele anamnetice, motiv pentru care cule*erea acestor in)ormatii tre(uie sa se realizeze sistematic, insistandu-se asupra cronolo*iei aparitiei si particularitatile instalarii tul(urarilor semnalate. Bn acest sens, se recomanda identi)icarea tul(urarilor comportamentale, durata lor, momentul aparitiei, posi(ilele corelatii cu evenimente si cu actiuni cotidiene, eventual )actorii care declanseaza sau intensi)ica aceste exprimari comportamentale a(erante. >ratamentul a*resivitatii la caine este extrem de complex si se instituie numai dupa sta(ilirea unui dia*nostic cert. 7e recomanda cu strictete evitarea circumstantelor *eneratoare ale acestor tul(urari de comportament, alt)el repetarea si persistenta a*resivitatii invata cainele cum sa )ie cel mai (un in executarea ei si duce la consolidarea asocierii intre context si comportamentul a*resiv. :a/oritatea modi)icarilor comportamentale se concentreaza pe dezo(isnuire si desensi(ilizare pro*resiva, adpotandu-se un temperament (land si apelandu-se la recompense. >re(uie sa se intelea*a di)erenta dintre acest complex curativ si tendinta de a-i capacita atentia prin recompense numeroase, )ara motiv, modalitate de a(ordare a tul(urarii care va *aranta esuarea tratamentului, daca animalul nu intele*e semni)icatia recompensarii. La cainii cu a*resivitate crescuta se recomanda )olosirea z*arzilor de )orta sau a celor de tip capastru,care limiteaza mult tendintele comportamentale anormale. 3ste contraindicata aplicarea de pedepse corporale asociate cu producerea durerii )izice, care va inrautati situatia si va contri(ui la exacer(area comportamentului a*resiv.

Bn unele cazuri, daca metodele de modelare comportamentala nu au )ost e)iciente, se recomanda castrarea animalului (c,irur*icala sau c,imica- ,ormonala). ;u se recomanda castrarea in cazul a*resivitatii teritoriale, este de pre)erat le*area cainelui, utilizarea placutelor de avertizare, utilizarea lesei, plim(ari, dresa/. .e asemenea, nu se patrunde in teritoriu propriu in a(senta stapanului si nu se patrunde pe teritoriu unui caine cunoscut decat dupa avertizare. 7e impune acordarea unei atentii deose(ite si modi)icarilor de ordin *eriatric. /iperagresivitatea cainilor batrani poate )i de)inita ca o pertur(are a conduitei sociale a animalului, main)estata prin alterari co*nitive, care induc si domina ta(loul clinic. ;u sunt excluse insa si pertur(arile emotionale. La cainii in varsta de peste sapte ani se o(serva o crestere pro*resiva a conduitei a*resive, exprimata constant printr-o inversare a secventelor tipice ale atacului, constand in e)ectuarea mai intai a muscaturii rapide si apoi amenintarea, cu disparitia )azei de liniste. Actele care compun aceste secvente nu mai sunt determinate si corelate cu reactia adversarului, ci sunt *enerate de a(senta in,i(arii a*resivitatii. .ia*nosticul se (azeaza pe evidentierea unui ansam(lu de simptome 9 apare la animale in varsta de peste sapte ani, cresterea )recventei a*resivitatii corelata cu varsta anmalului, inversarea primelor doua )aze ale a*resivitatii- intati muscarea si apoi amenintarea, disparitia in,i(arii a*ersivitatii (de supunere a adversarului), prezenta (ulimiei (modi)icare intalnita la peste 28C din indivizii a)ectati). @ro*nosticul este rezervat, mai ales cand cainele este mare si constituie o sursa reala de pericol pentru antura/ si mai ales pentru copiii de varsta mica. @este 18C din cainii tratati prezinta recidive dupa sistarea tratamentului, ceea ce presupune o suprave*,ere sistematica a animalelor dupa tratament. >ratamentul este (iolo*ic si apeleaza la )olosirea de in,i(itori ai receptorilor serotoniner*ici 9 )luoxetine ($-1m*D5*Dzi, dimineata). 3ste un tratament e)icace, dar prezinta ca inconvenient pretul ridicat al produsului. 0olosirea analepticelor sistemului nervos central permit diminuarea riscurilor de recidiva. Bn scop curativ, se recomanda prescrierea exercitiilor de supunere si de a*ilitate, care pot sa duca la redo(andirea increderii in cadrul cuplului stapan-caine, mai ales dupa o perioada de tensiune declansata de comportamentul periculos al animalului. !*P% * 0# ") #&*1*!"!# ("23 0# OM %arnivorele de companie socializate pot deveni a*resive )ata de om in aceleasi circumstante si din aceleasi motive pentru care sunt a*resive si intre ele, tratand omul ca pe un animal din aceeasi specie. "gresivitatea de dominanta ,ata de om este cea mai )recventa pro(lema comportamentala a cainelui,)iind o a*resivitate directionata spre mem(rii )amiliei, exprimata prin atacuri unice sau multiple, repetate. Acest tip de a*resivitate apare in orice circumstanta in care proprietarul incearca sa interzica sau sa intrerupa un comportament dorit de caine. Bn )ormele *rave, a*resivitatea persista c,iar daca interventia omului este pasnica si nu stimuleaza cu nimic spiritul de competitie. %ainele dominant adopta o postura impunatoare, severa, pazeste teritoriul, este posesiv cu o(iectele sale pre)erate, aplica corectii su(ordonatilor sau isi exprima

suprematia prin atitudini in aparenta ino)ensive. ;u se lasa manipulat, nu accepta (otnita, impunandu-si ordinea proprie. %ainii care nu au )ost supusi dresa/ului sau cei cu anxietate de separare pot mani)esta in /urul varstei de $ ani un comportament de dominanta directionat catre o sin*ura persoana, )ata de toti mem(rii )amiliei sau atat )ata de om cat si de con*eneri. Atacurile )ata de copiii nesuprave*,eati se produc in special la primul contact copil-caine, cand animalul are tendinta de a captura si de a ucide un o(iect sau o )iinta necunoscuta a)lata in miscare. @ro)ilaxie 9 - testarea insusirilor native de dominanta la )iecare catel, - invatarea comenzilor de (aza, - ale*erea /ocurilor potrivite in perioada de socializare (eliminarea /ocurilor care incura/eaza comportamentul a*resiv), - su(ordonarea permanenta )ata de om (manipularea si man*aierea cainelui cat mai des, nu se permite cainelui sa urce in pat sau sa (loc,eze pra*ul usilor), - respectarea pro*ramului de vaccinare, - suprave*,erea, or*anizarea si a/ustarea ierar,iei in *rupul de caini. >ratament. %ori/area comportamentului de dominanta )ata de om, la un caine adult, este iluzorie, deoarece animalul nu mai accepta modi)icarea unei ierar,ii sociale care a )ost de/a sta(ilita in avanta/ul sau. 7e pot incerca 9 - prevenirea starilor con)lictuale, - evitarea pedepselor, - nu se deran/eaza cainele cand doarme sau se ,raneste, - nu se aseaza stapanul in locul pre)erat al individului Alp,a, - (locarea accesului catre camera copilului. :asuri de reducere a capacitatii de lupta 9 sc,im(area ratiei, castrarea,medicatia. Bncercari de sta(ilire a unei noi ierar,ii sociale in cadrul )amiliei 9 diminuarea comportamentului de dominanta )ata de alti caini, descura/area comportamentului de vanatoare, socuri electrice. "gersivitatea ,ata de om4 in timpul +ranirii. @rimele mani)estari de acest *en apar la varsta de cateva saptamani, mai pre*nanat la rasele de paza, ca o imitare a actiunilor o(servate la )emela-mama, care procedeaza la )el, maraind la apropierea unui concurent in timpul ,ranirii. @ro)ilaxie si tratament 9 - selectie, - dresa/ din prima luna de viata pentru o(tinerea controlului asupra *urii cainelui, - o(isnuirea cu atin*erile e)ectuate in /oaca in re*iunea (uzelor, - evitarea pedepselor, - o(isnuirea cu prezenta mainilor stapanului in vasul de alimente, - nu se apeleaza niciodata la (rutalitati in apropierea vasului cu ,rana. Antrenamentele tre(uie continuate re*ulat pana la varsta de 1 an, dupa care se repeta periodic pe tot parcursul vietii animalului. "gresivitatea teritoriala ,ata de om. @oate )i un comportament pre*nant la rasele considerate )oarte teritoriale (%io(anesc *erman, La(rador, Eetriever, .almatian,

precum si la rasele de caini cio(anesti de stana). :asculii tineri, in varsta de 1-! ani sunt mai a*resivi in teritoriul propriu, in comparatie cu )emelele. Acest comportament este puternic in)luentat de prezenta sau a(senta stapanului si poate )i modelat prin dresa/. A*resivitatea teritoriala poate persista si dupa castrare. ?ormonii masculini pot in)luenta acest comportament, mai ales in sensul exacer(arii sale, motiv pentru care )emelele pot deveni mai a*resive dupa sterilizare. 7e recomanda aplicarea unor masuri preventive si de socializare 9 le*area cainelui, placute de avertizare, plim(ari de o(isnuire treptata cu prezenta unor persoane necunoscute. "gresivitatea de posesie se re)era la protectia unor o(iecte am(ientale care nu constituie un aliment, desi reprezinta adesea o )orma de su(stituire a prazii. 7e mani)esta numai cind cineva incearca sa ia cainelui un anumit o(iect tinut in *ura sau aparat teritorial. @oate )i o parte componenta a comportamentului de dominanta, dar apare destul de )recvent si la cainii non-dominanti (de exemplu, in lactatia )alsa -cind o catea poate )i )oarte protectiva )ata de o papusa, asimilind-o cu un pui de caine ). "gresivitatea redirectionata prezinta urmatoarele caracteristici9 in momemtul in care ciinele su)era o durere sau este intrerupt in a-si mani)esta a*resivitatea )ata de tinta primara, se reorienteaza catre o a treia parte. @artea admonestata nu este an*a/ata in nici un )el in acel con)lict, sin*ura sa vina )iind aceea de a )i Fmartorul incomodF a)lat la locul si in momentul nepotrivit. Aceasta redirectionare nu este accidentala si poate )i destul de severa. "gresivitatea ,ata de copii si de persoane adulte -corelata cu instinctul de vanatoare. %aracteristici9 a*resivitate extrema, dar care decur*e discret si in liniste, lipsita de z*omote inutile, insotita de comportamente speci)ice vanatorii (urmarire, salivatie, posturi /oase ale corpului, le*anarea cozii), aparuta intr-un context care stimuleaza instinctele de pradator. Atunci cind vizeaza )iintele umane acest tip de a*resivitate este orientat in special spre copii (adesea in timpul somnului), sau spre orice persoana care exprima miscari lipsite de coordonare ((atrani, in)irmi). 3ste semnalat mai )recvent la cainii masculi cu puritate *enetica mare, antrenati pentru atacDpaza si vanatoare, carora li se o)era ocazia de a se asocia in *rupuri de mai multi indivizi. Bn primele luni de viata, indi)erent de rasa, cateii traverseaza o perioada critica, avand tendinta de a mani)esta toata paleta instinctelor ancestrale, inclusiv pe cele de vanatoare. Bn)ometarea unui catel de aceasta varsta va stimula dezvoltarea unui comportament real de vanatoare, avand drept scop procurarea ,ranei. 7e poate o(tine o modelare a instinctului de vanatoare printr-o alimentatie corecta si prin suprave*,erea comportamentelor su(stitutive mani)estate de caine in timpul /ocului. Atacarea copiilor mici in virsta de 8-! ani sunt atacuri ce pot )i interpretate ca secvente redirectionate ale comportamentului de vinatoare, existent in mod normal in eto*rama speciei, in care cainele asociaza miscarile micii )iinte umane cu oricare alta

FtintaF care tre(uie capturata si ucisa (soareci, pasari, pisici si alte mami)ere de talie mica). %ainele respectiv nu mani)esta aceeasi a*resivitate )ata de persoanele adulte. .eclansarea atacului este stimulata de miscarile, mirosul si plansetele copilului lasat nesuprave*,eat in timpul somnului. Atacurile )atale asupra neonatalilor se produc aproape in exclusivitate la domiciliul proprietarului. Anc,etele e)ectuate pentru atacurile cainilor straini, au demonstrat ca in ma/oritatea situatiilor copii respectivi cunosteau cainele a*resor de mai mult timp, )iind muscati in momentul in care i-au stimulat instinctele de vanatoare (aler*ari, plansete, stri*ate, z*omote, miscari (ruste ), au mani)estat din necunoastere *esturi de dominanta (oprirea din aler*are a unui caine care )u*e li(er, )ixarea privirii in oc,ii cainelui, atin*erea corpului in re*iunea spetelor) sau au patruns ne*li/ent pe o proprietate privata aparata de un caine dominant, teritorial, neantrenat pentru a interactiona cu copiii (la intrarea in curte, la desc,iderea usii, in automo(il). Bn *eneral, un caine este *reu predicti(il. 0iecare exemplar are propria personalitate ast)el incat, intr-o situatie noua sau (izara, reactia sa poate )i neasteptata. :a/oritatea raselor au un comportament (un si c,iar protectiv )ata de copii. %ateva sunt recunoscute in mod deose(it pentru aceste calitati9 7t.-ernard, Great .ane, Golden Eetriver, %ollie, 7eter irlandez, %oc5er 7paniel etc. %a re*ula *enerala, rasele de talie mica ataca cu mai multa usurinta, dar )ara consecinte deose(it de *rave. Easele de talie mare pot aplica insa lovituri mortale atunci cand sunt provocate. :asuri de pro)ilaxie :asurile educative de prevenire sunt in concordanta cu Fle*ile de or*anizare sociala ale caineluiF, deci sunt asimilate instinctiv si cu multa usurinta de catre caine, prezentand un *rad inalt de si*uranta daca sunt aplicate in mod corect si la timp9 - ale*erea unei rase potrivite dupa cit mai multe criterii, tinind cont si de structura )amiliei, - socializarea cainelui in perioada de crestere, )ata de toti mem(rii )amiliei, inclusiv )ata de copii, - interzicerea /ocurilor a*resive, - castrarea preventiva la virsta de 6 luni, in special la cainii din *rupa B-a de a*resivitate (@it-(ull, American 7ta))ords,ire >errier, 7ta))ords,ire -ull >errier, :asti)), >osa Bnu), - pro*rame de educatie sanitara si cursuri practice demonstrative, e)ectuate in scoli de catre dresorii pro)esionisti, re)eritoare la atitudinea copiilor )ata de cainii necunoscuti. >ratament Bn situatia in care un caine a mani)estat de/a un ast)el de comportament, sin*urele metode si*ure sunt eut,anasia sau (locarea accesului spre camera copilului. 7e poate incerca un pro*ram de reeducare specializata, ast)el9 - izolarea cainelui de spatiul destinat copiilor, controland cu vi*ilenta maxima deplasarile in am(ele sensuri, - resocializare si tratamentul dominantei prin dresa/ corectiv, - alimentatie ad li(itum, saraca in proteine si (o*ata in *rasimi, pentru micsorarea )ortei de atac. - medicatie.