Comportamentul sexual la pasari

Maturitatea sexuala este legata in general , de dimensiunile pasarilor,cele mici

ajungand mai repede in faza de reproducere decat cele mari.
Pasarilemici,vrabii,ciocarlii,perusii,sticletii,se reproduce la varsta de 9-10 luni .
Soimul ,sorecarul,ciuful pitic ,ciuful de padure,cucuveaua,ating maturitatea
sexuala la varsta de 2 ani .
Cormoranii,cocorii,berzele,pescarusii mari se reproduce la 3 ani,acvilele
mici,dropiile la 4-5 aniiar vulturii,acvilele mari ating maturitatea sexuala la 5-6 ani .
Momentul maturitatii sexuale nu este legat numai de marimea taliei,ci si de alte
particularitati ale speciei,in mod deosebit de felul si posibilitatile de procrare a hranei.
Albatrosul regal, de exemplu, care nu-si poate dobandi hrana ,este obligat sa se
departeze de cuib sute de km in largul oceanului,ceea ce presupune un corp bine
dezvoltat si antrenat,se reproduce la varsta de 10 ani.
Comportamentul sexual al pasarilor recunoaste 3 modalitati de manifestare si
anume :
- reproducerea monogama ,cand masculul si femela formeaza un cuplu
care participa impreuna la instalarea si construirea cuibului,clocirea
oualor si cresterea puilor,asa cum se intalneste la ciori
,turturele,cotofane etc.
- reproducerea poligama care consta din imperecherea unui mascul cu
mai multe female ,acest tip se intalneste la cocosul de munte ,fazan
- reproducerea poliandra se caracterizeaza prin faptul ca femelele aleg
partenerii
Dintre pasarile domestice ,gaina,curca,rata sunt poligame,in timp ce gasca si
mai ales porumbelul sunt monogame.
Comportamentul pasarilor in perioada imperecherii este deosebit de
interesant,atat sub aspectul celor 2 parteneri,cat si al ingatisarii lor.In perioada
premergatoare imperecherii ,pasarile ce apartin sexului activ isi modifica mult
infatisarea print-un penaj variat,viu colorat,prin aparitia unor excrescente
cornoase ,ca si prin coloritul puternic al ciocului si picioarelor.Dansurile
nuptiale executate de cei 2 parteneri sau numai de unul dintre acestia sunt
adevarate ritualuri ,parade de mare virtuozitate ,prin care indivizii se curteaza
reciproc ,etalandu-si tandretea si miscarile specifice de mare spectaculozitate.
Dimorfismul sexual sub raportul dimensiunilor corporale ,ale coloritului si al
combativitatii este net in favoarea sexului active .La speciile monogame si
poligame ,masculii au talia mai mare decat femelele,penajul mai viu colorat si
sunt mai putini agresivi ,in timp ce la pasarile poliandre ,femelele sunt mai
puternice ,au talia mai mare,sunt mai frumos impodobite si mai combative
,antrenand dispute de revalitate.
La pasarile salbatice,dar si la cele domestice ,se intalnesc 2 modalitati de
reproducere:
- nidicola: cuiburile sunt complicate ,construite cu migdala si chiar cu
maiestrie,in locuri greu acesibile.Puii la ecloziune sunt lipsiti de pene,cu
ochii si orificiile urechilor lipite.In aceasta perioada ,parintii sunt foarte
grijulii,ii hranesc cu mult devotement si mentin curatenia cuibului
,indepartand excrementele si materialul murdarit.In acest mod se
comporta vrabiile,pitigoii,ciocarliile,ciorile,cotofanele etc.
- nidifuga:cuibul este de regula rudimentar si amplasat la suprafata
solului sau la mica inaltime .Puii sunt acoperiti de puf si,dupa uscarea
acestuia sunt capabili sa se deplaseze si in mers,fuga,inot,orientandu-se
in spatiu datorita organelor de simt destul de bine dezvoltate.Ei se pot
hrani singuri ,parintii care-i insotesc ii ajuta in gasirea si alegerea
hranei,ferindu-i totodata si de dusmani.
In acest mod se reproduce corcodelul,cocosul de munte,potarnichea
,gaina ,rata,gasca.

Aproape toate pasarile monogame apartin speciilor cu reproducere nidicola,in

timp ce speciile poligame si poliandre fac parte din categoria pasarilor cu
dezvoltare si reproducere nidifuga.
La galinaceele,si mai putin la palmipedele domestice,dimorfismul sexual este
foarte slab exprimat.Masculii au,in general,dimensiuni mai mari,invelisul
plumifer mai compact,penele sunt mai frumoase,cu luciu stralucitor si etaleaza
un veritabil pastel coloristic .
Cocosul este mult mai potent decat curcanul,dar frecventa actelor copulatorii
difera mult de rasa.
La rasele usoare ,cocosul poate efectua 30-50 cuplari pe zi ,iar la rasele grele
numarul acestora este doar de 5-10.Cocosul executa actul sexual dupa un
anumit ceremonial,ce include mai multe faze.
Initial ,cocosul atrage femela ,mai correct o apeleaza print-un carait
caracteristic,oferindu-i diferite sortimente de hrana.Apoi ,el adopta o atitudine
de curtare, cu ridicarea penelor din regiunea cervicala si lasarea unei aripi in
jos,penele larg rasfirate.In aceasta atitudine impunatoare,cocosul se deplaseaza
intru-un pas caracteristic in jurul gainii,ajungand astfel in spatele ei,pozitiie din
care o abordeaza pentru executarea actului copulator.
Curcanul este mai putin potent decat cocosul, si afiseaza parka un aer distant si
foarte pretios.Initiativa in desfasurarea actului sexual,apreciat in special prin
insistenta,apartine femelei.Aceasta se apropie de mascul,ii cauta
compania,intarziind in preajma lui ,ciugulind furaje imaginare sau pur si
simplu,se aseaza pe pamant,asteptand si acceptan sa fie ,,calcata,, de curcan.
Pentru asigurarea unei fecunditati normale a oualor,femelele nu trebuie calcate
in fiecare zi ,ci la un interval de cateva zile,intrucat spermatozoizii,depusi de
mascul in cloaca ,gasesc conditii in care le asigura supravietuirea in acest
interval de timp.Modalitatile de depunere a pontei depinde de specie ,de rasa ,
de conditiile de crestere si intretinere.
Ratele sunt putin pretentioase ,ele pot improviza un cuib,dar ,de cele mai multe
ori abandoneaza oul direct pe sol sin u intodeauna intr-un loc anume.
Curca si gasca etaleaza o recunoscuta si nedisimulata modestie,ele depunand
,aproape in fiecare zi,cate 1 ou intr-un loc retras,unde si-au amenajat un cuib si
unde se deplaseaza de fiecare data in liniste si totala discretie .
Gaina crecuta in sistem gospodaresc creeaza,atat inainte,dar mai ales dupa
depunerea fiecarui ou, un adevarat spectacol.Ea isi allege cu grija un loc ascuns,
ferit de actiunea directa a razelor solare, unde isi construieste un cuib destul de
confortabil inainte de ouat ,gaina devene nelinistita,se deplaseaza
agitate,cautand parca ceva, pentru ca in cele din urma sa se aseze in cuib , unde
va depune oul.Incheierea acestei activitati comportamentale este anuntata cu
mult zgomot de catra gaina ,print-un cotcodacit caracteristic,la care se asociaza
uneori si cocosul .

Comportamentul pasarilor a fost studiat si in cazul introducerii in hala a unor

abiecte sau personae straine .La asezarea obiectelor in comportamnent puii au
fugit speriati,pentru ca dupa 8-10 minute, se apropie prudent de
acestea,formand un cerc larg in jurul lor. Dupa 48 ore pasarile sau obisnui cu
obiectele nou introduce,pe care le-au asimilat ca facad parte din habitatul lor
obisnuit.
La intrarea persoanelor straine,reactia pasarilor depinde de distanta parcursa de
persoana in hala,de imbracamintea acesteia,de zgomotul pe care il face,in cazul
in care persoana este imbracata in halat alb puicutele de imlocuire,darn u si puii
de carne,reactioneaza violent ,refugiindu-se in coltul cel mai indepartat al
comportimentului.Daca persoana este imbracata in salopeta sau intr-un halat
albastru intensitatea reactiei de stres a pasarilor este mica,ele se sperie numai
daca persoana respective intentioneaza sa intre in compartiment.
Aceste reactii diferite ale pasarilor isi gasesc explicatia in fenomenul de
,imprinting, care inseamna invatarea de catre pui a unei reactii filiale fata de un
obiect sau o fiinta , diferita de mama lor.Bobocii de rata crescuti din primele
zile in compania unui anumit obiect, il urmeaza cu fidelitate.Dupa o luna de
zile,cand ratele au putut sa aleaga intre obiectul respective si mama lor
adevarata,ele au ales obiectul cu care se obisnuisera de la inceput si pe care il
asimilau drept mama.
Aceste notiuni de etiologie prezinta importanta practica ,deoarece, ele
aplicate,pot contribui la intocmirea unei tehnologii corecte de exploatare a
animalelor.Astfel, tinand seama de faptul ca acestea se obisnuiec cu ingrijitorii
inca din primele zile de viata,este recomandabil ca ei san u fie inlocuiti pe
parcursul ciclului de productie si daca este posibil,sa se poarte acelasi
echipament de protectie.Este interzisa deasemenea,intrarea in ferme sau in
adaposturile de animale a persoanelor straine sau care nu poarta un echipament
adecvat de preventie.Se va asigura animalelor un spatiu sufficient de odihna si
hranaire,precum si o densitate optima pe unitatea de suprafata si volum.