4.3.

PARTICULARITĂŢILE CICLURILOR ESTRALE

4.3.1. CICLUL ESTRAL LA VACĂ

Taurinele sunt specii poliestrice, care manifestă ciclurile estrale pe

tot parcursul anului. Primăvara şi toamna, căldurile se manifestă mai
intens. La vaci, durata ciclului estral este în medie de 21 de zile, cu variaţii
între 18-24 de zile, iar la viţele este în medie de 20 de zile.
Referitor la durata stadiilor ciclului estral, proestrul durează 3-4 zile,
iar estrul are o durată medie de 18 ore la vaci (la viţele 15-16 ore), cu
limite între 4 și 30 de ore. Durata metestrului este de 4-5 zile, iar diestrul
are o durată de cca 12 zile. Ovulaţia este spontană, se produce la cca 24-
30 de ore de la debutul estrului, ceea ce înseamnă că are loc la 12-14 ore
de la terminarea căldurilor (Senger P.L.,2003).
Cunoașterea momentului ovulației este foarte importantă deoarece
fecunditatea scade rapid după terminarea căldurilor. Fecunditatea maximă
se obține atunci când monta/IA este efectuată cu 13-18 ore înainte de
ovulație. Ovocita trebuie fecundată în intervalul 8-12 ore de la ovulație,
deoarece ajunge la locul fecundației în cca 6 ore de la ovulație.
Spermatozoizii supraviețuiesc în căile genitale femele cca 24-48 de ore.
Faza foliculară a ciclului estral începe cu regresia corpului luteal şi se
termină cu ovulaţia. Faza luteală începe de la ovulaţie, până la regresia
corpului galben. Fiecare dintre aceste faze conţine două dintre cele patru
stadii ale ciclului estral. Proestrul şi estrul sunt componente ale fazei
foliculare, iar metestrul şi diestrul formează faza luteală (Senger P.L.,
2003; Perry G., 2004).
 Ziua 0 este considerată estru o
 Zilele 1-5 sunt considerate metestru
 Zilele 6-17 sunt considerate diestru
 Zilele 18-20 sunt considerate proestru Primul stadiul al ciclului
estral este proestrul.
Debutul proestrului este marcat de declinul concentrației de
progesteron datorat regresiei CL (luteoliza). Estrul este stadiul ciclului
estral cel mai uşor de recunoscut, este perioada de receptivitate sexuală a
femelei. Metestrul începe odată cu formarea corpului luteal care secretă

1
progesteron, nivelul progesteronului este scăzut, corpul luteal nu are
receptori pentru PgF2α. În timpul diestrului, corpul luteal continuă să
crească în dimensiune, iar producţia de progesteron crește până la mijlocul
fazei luteale, moment în care intră în faza de platou. Nivelul maxim al
progesteronului este atins în ziua a 8-a. La sfârșitul diestrului se produce
luteoliza, scade concentrația progesteronului, resturi ale corpului galben
mai pot fi observate pe ovar câteva zile (corpus albicans).

Stadiile ciclului estral la vacă și schimbările hormonale (Senger,

1999)
Zilele 0-1
În ziua 0 vaca este în estru (manifestarea căldurilor - standing heat),
pentru aproximativ 18 ore (cu valori cuprinse între 12 la 24 de ore). La
aproximativ 12 ore de la sfârşitul căldurilor, are loc ruperea folicului de
Graaf matur (ovulaţie), ca răspuns la pick-ul de LH.
Zilele 1 şi 2
Celulele care au făcut parte din folicul se luteinizează devenind
componente ale corpului galben. Această modificare a celulelor are loc
datorită acţiunii hormonale a LH-ului.
Zilele 2-5 Corpul luteal evoluează rapid atât în funcţie, cât şi în
dimensiune.
În această etapă, pe ovar, pot fi observaţi numeroşi foliculi, dar în
ziua a 5-a încep să regreseze.
Zilele 5-16
Corpul luteal continuă dezvoltarea şi ajunge la maximum de creştere
şi funcţionare (ziua 10). CL secretă progesteron, care inhibă (blochează)
eliberarea LH-ului de către hipofiză. In timpul acestei perioade, ovarele
sunt relativ inactive, cu excepţia funcţiei corpului galben. Nici un folicul nu
ajunge la maturitate şi nu ovulează datorită nivelelor ridicate de
progesteron.
Zilele 16-18
Corpul luteal regresează rapid datorită activităţii luteolitice a uterului.
Dovezile arată că aceasta este datorată prostaglandinelor F2 alfa.
Zilele 18-20
Corpul luteal este aproape nefuncţional şi are loc îndepărtarea
blocajului exercitat de progesteron. Dintre foliculii porniţi în dezvoltare,
unul va devenii mai proeminent şi va avea o creştere rapidă. Pe măsură ce
2
foliculul dominant creşte, acesta secretă o cantitate din ce în ce mai mare
de estrogeni. Restul foliculilor intră în atrezie.
Zilele 21-0
Odată cu creşterea cantităţii de estrogeni eliberaţi de foliculul de
Graaf şi cu scăderea a cantităţii de progesteron, datorită regresiei corpului
galben, are loc debutul estrului (ciclul a ajuns în ziua 0). Nivelul
estrogenilor din sânge determină o eliberare masivă de LH (peack) spre
sfârşitul perioadei de călduri. După peack-ul de LH, are loc ruperea
folicului matur, eliberarea ovocitei, iar din resturile foliculului se formează
corpul luteal (zilele 1 şi 2). Progesteronul devine hormonul dominant.
La vacă, sunt variaţii sezoniere în ceea ce priveşte durata ciclului
estral şi intensitatea manifestării estrului. Se consideră că toamna este
sezonul cel mai favorabil reproducerii acestei specii.
Ciclurile scurte (15-17 zile) reprezintă o situaţie normală la vaci după
parturiţie şi la viţele în timpul primăverii şi verii. După parturiţie, primele
cicluri de călduri sunt mai scurte cu 4-5 zile.
Ciclurile lungi (mai mari de 24 de zile) sunt adesea rezultatul
resorbţiilor embrionare, datorate anomaliilor de fecundaţie. Semnalul
embrionar insuficient a permis întârzierea luteolizei, fără să o împiedice,
ceea ce amână cu câteva zile revenirea în călduri.
Atunci când se constată cicluri estrale foarte lungi, dublul sau triplul
lui 21 de zile, acestea pot fi explicate fie prin neobservarea manifestării
uneia sau a două călduri, fie prin absenţa manifestării căldurilor (călduri
liniştite).
În cursul proestrului, vulva începe să se congestioneze, labiile
vulvare sunt mai ușor de îndepărtat una de alta. Între labiile vuvare apare
un mucus filant, transparent sau se elimină cu ocazia palpării transrectale
a căilor genitale. În această perioadă se observă o creștere semnificativă,
nu numai a activității femelei, dar și un comportament agresiv față de
celelalte femele. Femela stă mai mult timp în picioare (acest semn este
identificabil mai mult în stabulație legată, decât liberă) și caută prezența
altor femele. Femelele consumă mai puțină hrană, sunt însetate și scade
producție de lapte, acesta îşi schimbă caracterele organoleptice şi
coagulează la fierbere. Se observă o creștere a numărului de micțiuni și
frecvența mugetelor. Ca o consecință, apar reacții de adulmecare a
regiunilor vulvare ale altor femele. Urmare a acestei activități, femela poate
ține gâtul încordat, capul orientat în sus și ridică, în același timp, buza
superioară (atitudinea de „flehmen”).
3
 Femela în stadiul de excitare sexuală pune și freacă bărbia pe crupa
unui partener (această manifestare permite indirect unei femele să testeze
stadiul de receptivitate al altei femele). Acest ultim tip de comportament
constituie adesea un preludiu la comportamentul de călărit al altor femele,
căruia îi urmează comportamentul de acceptare a călăritului de către alte
femele, singurul semn caracteristic stadiului de estru. Perioada în care o
femelă călărește alte femele este de două ori mai lungă decât perioada în
care aceasta se lasă călărită. În timpul estrului, o vacă acceptă 20-55 de
călăriri. În timpul estrului, în funcție de intensitatea și durata de acceptare a
călăritului, se poate observa zburlirea părului de pe crupă, de la baza cozii
și tuberozitățile ischiatice, chiar eroziuni cutanate. Crupa și flancurile
acestor femele sunt adesea murdărite.
În adăpost, femelele în călduri sunt atente la cele mai mici zgomote,
întorc capul la intrarea persoanelor, încetează rumegatul, defecă şi
urinează des.
La păşune sau în padoc, vacile în călduri sunt în permanentă
mişcare, ling şira spinării, partea inferioară a gâtului şi vulva altor vaci, sar
pe alte vaci şi acceptă să fie sărite (stadiul de imobilitate). În prezenţa
taurului, îndepărtează coada şi acceptă monta. Femelele active sexual au
tendința să se regrupeze independent de restul cirezii. Punerea în
evidență a acestor grupări constituie prima etapă în depistarea individuală
a estrului.
Vulva femelelor în călduri este uşor edemaţiată, iar pe la comisura
inferioară a vulvei se scurge un mucus filant, transparent. La unele femele,
datorită congestiei puternice a căilor genitale, se produc rupturi ale vaselor
de sânge (mici hemoragii) care imprimă mucusului de călduri o culoare
roşietică. Acest aspect se întâlneşte mai frecvent la tineret (hemoragii
estrale).
Intensitatea cu care se manifestă căldurile depinde de modul de
hrănire şi întreţinere, de starea de sănătate a animalelor, de anotimp şi de
individ. Vara, la păşune, căldurile se manifestă mai intens decât iarna, în
grajd.
Căldurile la vacă au particularitatea că sunt scurte. La cca 30% dintre
vaci, durata căldurilor este mai mică de 8 ore. La aproximativ două treimi
dintre vaci, căldurile apar noaptea şi pot trece neobservate între mulsul de
seară şi cel de dimineaţă (tabelul 7). De aceea, se impune o foarte mare
atenţie pentru depistarea vacilor în călduri, deoarece un ciclu neobservat

4
duce la pierderea a 3 săptămâni şi nu se mai poate obţine o fătare pe an,
aşa cum este de dorit.
Atunci când femela nu a rămas gestantă, căldurile se repetă la
intervale de 18-24 de zile, în medie din 21, în 21 de zile. La vacile care au
fătat normal şi sunt în stare bună de întreţinere, căldurile pot să apară la 3-
8 săptămâni după fătare.

Evenimentele endocrine ale ciclului estral la vacă

Începutul ciclului estral (ziua 0) corespunde picului preovulator de

LH. Acest pic are loc la cca 10 ore de la debutul estrului, durează 6-7 ore,
declanșează ovulația și coincide cu picul preovulator de FSH. După
ovulație, are loc a doua creștere a concentrațiilor plasmatice de FSH.
Secreția hormonilor gonadotropi este pulsatilă. La începutul fazei
foliculare, frecvența pulsurilor de LH este redusă (1 puls la 3-4 ore), după
care frecvența crește la 1 puls/oră. În momentul secreției preovulatorii de
LH, frecvența pulsurilor crește foarte mult, încât este estompată secreția
pulsatilă. În faza luteală, frecvența pulsurilor de LH este scăzută (1 puls la
6 ore), dar pulsurile au o amplitudine ridicată.
La începutul fazei foliculare a ciclului, concentrațiile plasmatice ale
estradiolului sunt scăzute. Odată cu creșterea frecvenței pulsurilor de LH,
cresc și concentrațiile plasmatice de estradiol, care induc libidoul și dau
semnalul de inițiere a ovulațiilor. Atunci când concentrațiile plasmatice ale
estradiolului ating un anumit nivel, estradiolul declanșează, prin
retrocontrol pozitiv, picul preovulator de LH și FSH, care induce ovulația
după 24 de ore. În această perioadă, impregnarea estrogenică a căilor
genitale favorizează contracțiile uterine care au rol important în transportul
spermatozoizilor în uter.
După ovulație, celulele granuloasei și tecii interne sunt luteinizate,
formează corpul galben, care secretă progesteron, sub influența LH. Odată
cu formarea corpului galben, crește secreția de progesteron, însoțită de
scăderea secreției de estrogeni. Progesteronul, prin retrocontrol negativ,
diminuă numărul pulsurilor de LH. Concentrațiile ridicate de progesteron,
din faza luteală, inhibă contracțiile uterine și favorizează implantarea
embrionului (Gayrard, V. 2007).

4.3.2. CICLUL ESTRAL LA BIVOLIŢĂ

5
 Bivoliţa este un animal poliestric sezonier, ciclurile estrale se
manifestă mai evident în anumite perioade ale anului. În zonele de munte,
sezonul de reproducere este în lunile iunie-iulie, iar în zonele de deal şi
câmpie, în lunile aprilie şi septembrie.
Ciclul estral are o durată medie de 21 de zile, cu limite de
variabilitate între 18 şi 26 de zile. Durata medie a estrului este de 21 de
ore, cu variații între 12 și 30 de ore. Ovulaţia se produce la cca 11 - 17 ore
de la terminarea căldurilor.
Bivoliţa în călduri este agitată, parcurge distanţe mari în căutarea
masculului, urinează des. Mucusul de călduri este redus cantitativ şi nu
constituie un semn concludent de călduri. Nici saltul pe alte femele nu este
un semn caracteristic bivoliţelor în călduri. La bivolițe sunt frecvente
„căldurile silențioase”.
După fătare, căldurile apar în medie la 75 de zile, cu variații de 35-
185 de zile.

4.3.3. CICLUL ESTRAL LA OAIE

Ovinele sunt specii poliestrice sezoniere. La majoritatea raselor de oi

din emisfera nordică, sezonul de reproducere este toamna (septembrie-
decembrie), cu un apogeu în luna octombrie, când durata zilei lumină este
în scădere. La oile din rasele ameliorate, ciclurile estrale se pot manifesta
pe tot timpul anului.
Durata ciclului estral este în medie de 17 zile, cu variaţii între 14 şi 19
zile. La mioare, durata ciclului estral este mai redusă. Faza foliculară are o
durată de 3-4 zile, iar faza luteală 13-14 zile. Proestrul durează 3 zile,
estrul 1-1,5 zile (24-36 de ore), metestrul 3-4 zile şi diestrul 10-11 zile.
Ovulaţia se produce la 30 (18-36) de ore de la debutul estrului. Durata
estrului este mai scurtă cu 3-6 ore la începutul și la sfârșitul sezonului de
reproducere.
În general, căldurile sunt liniştite, oile în călduri sunt mai agitate,
vulva este edemațiată, refuză hrana, se apropie de berbec şi acceptă
monta. Oile în călduri se depistează dimineaţa şi seara, cu “berbeci
încercători”. În sezonul de reproducere, proporţia „ovulaţiilor silenţioase”
este destul de ridicată (cca 50%).
În timpul unui ciclu estral, se maturează şi ovulează mai mulţi foliculi.
Numărul de miei fătaţi este variabil, în funcţie de rasă: 1,1 miei la Ţurcană,
1,6 miei la rasa Ile de France şi 3 miei la rasele Romanov şi Booroola.
6
 Anestrul sezonier de primăvară-vară este caracteristic raselor de oi
din emisfera nordică.
Durata anestrului depinde de:
- vârsta femelei – la oile adulte anestrul este mai scurt (150 de
zile), comparativ cu mioarele (220 de zile);
- rasă – durata anestrului sezonier este de cca 115 zile la rasa
Prealpe, 160 de zile la Romanov, 180 de zile la Ile de France.

4.3.4. CICLUL ESTRAL LA CAPRĂ

Caprele sunt animale poliestrice sezoniere. Sezonul de reproducere

începe la jumătatea lunii septembrie şi durează până la jumătatea lunii
decembrie, cu un apogeu în luna noiembrie.
Durata ciclului estral este de 19-21 de zile, cu variații în funcție de
rasă și sezon. La începutul sezonului de reproducere durata ciclului estral
este mai scurtă. Proestrul are o durată de 3 zile, estrul durează 30-40 de
ore, metestrul 3-4 zile, iar diestrul 12 zile (faza foliculară 3-4 zile, iar faza
luteală 16 zile). Ovulaţia se produce la sfârşitul estrului (30-36 de ore de la
debutul căldurilor) fiind însoţită de o uşoară hemoragie. Numărul ovulaţiilor
este variabil, de la 1 la 5. Monta sau însămânţarea, efectuată în a doua zi
de călduri, este urmată de cele mai ridicate procente de fecunditate.
Estrul se manifestă prin inapetenţă şi agitaţie, behăit tremurător,
mişcări rapide ale cozii, sărituri pe alte capre, acceptă adulmecatul şi saltul
masculului. Secreţiile uterine sunt reduse cantitativ, albicioase, uneori
filante. Vulva este edemaţiată, iar glanda mamară turgescentă.

4.3.5. CICLUL ESTRAL LA IAPĂ

Ecvinele sunt specii poliestrice sezoniere. Sezonul de reproducere

este primăvara (februarie-iunie). În timpul sezonului de reproducere se
manifestă 3-5 cicluri estrale. În condiţii bune de întreţinere şi alimentaţie,
ciclurile estrale se pot repeta tot timpul anului. Iepele care nu au rămas
gestante în sezonul de primăvară se pot da la montă toamna (septembrie-
octombrie).
Durata ciclului estral este în medie de 21 de zile, cu variaţii (18-24 de
zile). Variaţiile duratei ciclului estral sunt mai mari la începutul şi la sfârşitul
sezonului de reproducere. Proestrul are o durată de 4 zile, estrul are o
durată medie de 6 zile (2-10 zile), metestrul 2-5 zile şi diestrul 9-10 zile.
7
Ovulaţia, în 90% dintre cazuri, se produce noaptea, cu 24-48 de ore
înainte de terminarea căldurilor.
Iepele în călduri sunt neliniştite, ciulesc urechile, ţin coada ridicată,
adoptă poziţii caracteristice pentru montă, urinează des, elimină cantităţi
mici de urină amestecată cu mucus, deschid şi închid ritmic comisura
inferioară a vulvei, evidenţiind clitorisul turgescent. Vulva este edemaţiată,
cu mucoasa congestionată. Glanda mamară este turgescentă, iar
caracterele organoleptice ale laptelui se modifică.
După fătare, căldurile apar la 8-14 zile şi au o durată mai scurtă (1-
3 zile), fiind numite ”căldurile mânzului”. La unele iepe căldurile apar la 67
săptămâni de la fătare și pot fi silențioase. Căldurile manifestate după
fătare sunt călduri adevărate, sunt fecunde. Iepele trebuie montate la
primele călduri manifestate și repetate montele după 48 de ore.
În herghelii, pentru a preveni accidentele, depistarea iepelor în
călduri se face cu ajutorul armăsarilor încercători, la “bara de încercare”.
Iepele care nu sunt în călduri, în prezenţa armăsarului, lovesc cu copitele,
apleacă urechile în spate, cabrează, nechează.

4.3.6. CICLUL ESTRAL LA MĂGĂRIŢĂ

Măgăriţa este un animal poliestric. În Emisfera nordică, sezonul de

reproducere este situat între lunile aprilie și octombrie, dar măgărițele pot
manifesta călduri și în afara acetui sezon. Repausul sexual complet este în
perioada decembrie-februarie. Durata ciclului estral este în medie de 24 de
zile (21-28 de zile). Estrul durează 2-6 zile. Ovulaţia se produce cu 12-24
de ore înainte de terminarea căldurilor. Comportamentul femelelor în
călduri este mai puţin evident, comparativ cu iepele. După fătare căldurile
reapar la 17-18 zile. Pubertatea la măgărițe apare la vârsta de cca 1 an,
primele cicluri fiind adesa anovulatorii.

4.3.7. CICLUL ESTRAL LA SCROAFĂ

Scroafele sunt animale poliestrice, ciclurile estrale se succed tot

timpul anului. Primăvara şi toamna, funcţia de reproducere se manifestă
mai pregnant. Procentele de fecunditate cele mai ridicate se înregistrează
în lunile octombrie şi noiembrie, scad din ianuarie până în martie, după

8
care cresc din nou primăvara. Cele mai slabe rezultate se constată în
lunile iulie, august şi septembrie, datorită căldurilor excesive.
Durata ciclului estral este în medie de 21 de zile (18-24 de zile). Faza
foliculară cu durata de 4-6 zile (proestru și estru) și faza luteală cu durata
de 13-15 zile (metestru și diestru) Proestru durează 3 zile, estrul 2-3 zile,
metestrul 3-4 zile, diestrul 10-12 zile. Ovulaţiile se produc la cca 30-40 de
ore de la începutul căldurilor, sunt spontane şi eşalonate pe un interval de
cca 6 ore. Momentul optim pentru montă sau însămânţare artificială este
cu cca 10-15 ore înainte de ovulaţie.
Numărul mediu al ovulaţiilor este de 14-16 şi variază în funcţie de:
rasă (la rasele perfecţionate numărul ovulaţiilor este mai mare), vârstă (mai
multe ovulaţii la multipare, decât la scrofiţe) şi nivelul alimentar (flashingul
de 9 zile este urmat de cca 16 ovulaţii, comparativ cu numai 11 ovulaţii la
scroafele care nu sunt furajate suplimentar).
În timpul estrului, scroafele sunt agitate, nu consumă hrana, au un
guiţat strident, sar pe alte scroafe şi pe pereţii boxei, îşi mişcă urechile.
Vulva este congestionată, edemaţiată. Atunci când sunt apăsate în zona
şalelor rămân nemişcate (reflexul de imobilitate la om). Grohăitul și mirosul
de vier stimulează apariția reflexului de imobilitate. În crescătoriile mari de
porci, depistarea scroafelor în călduri se efectuează cu vierii încercători.
După înţărcarea purceilor, căldurile apar la 4-7 zile.

4.3.8. CICLUL ESTRAL LA CĂŢEA

Căţeaua este considerată femelă diestrică sezonieră, deoarece cca

65% dintre femele au două cicluri/an, cu două perioade de reproducere,
una primăvara (februarie-martie) şi una toamna (august-septembrie). Cca
8% dintre cățele manifestă trei cicluri estrale pe an, iar restul un ciclu
estral. În timpul fiecărei perioade, se manifestă un singur ciclu estral.
Durata ciclului estral este de 6-7 luni (4 luni la Rottveiler și 10 luni la
Labrador). Proestrul durează 9-15 zile (uneori 22 de zile). Femela este
neliniştită, se observă un început de edem al vulvei și mucoasei vaginale,
însoţit de o scurgere sero-sangvinolentă, care poate dura câteva zile.
Căţeaua atrage masculii, dar nu acceptă monta, manifestându-se agresiv
sau prin fugă.
Estrul are o durată medie de 9 zile (4-15 zile), începe cu 1-2 zile
înainte de terminarea scurgerilor sangvinolente, care încetează în acest
stadiu. Epiteliul vaginal este deshidratat, iar frotiul vaginal conține celule
9
cheratinizate. Căţeaua este foarte agitată, iar secreţiile vulvare atrag
masculi. În timpul estrului, femela pierde acuitatea mirosului. Secreția
preovulatorie de LH are loc la 24-48 de ore de la debutul estrului.
Ovulațiile sunt spontane, se produc la 24-48 de ore după picul de LH
și se eșalonează pe cca 24 de ore (se produc la 2-5 zile după primele
împerecheri). Numărul ovulaţiilor este variabil, în funcţie de rasă: la
femelele din rasele de talie mică şi talie mare, numărul ovulaţiilor este mai
mic decât la rasele de talie mijlocie. În timpul căldurilor, căţeaua se
împerechează cu mai mulţi masculi. În căile genitale femele,
spermatozoizii păstrează capacitatea fecundantă cca 5 zile. Fecunditatea
maximă se înregistrează între 3 și 6 zile după picul de LH.
Metestrul durează cca 75 de zile (60-90 de zile) atât la femelele
montate, cât și la cele nemontate. Începutul metestrului coincide cu prima
zi în care femela refuză împerecherea. În cazul ciclurilor infecunde, corpii
galbeni formaţi involuează la sfârşitul metestrului (60-90 de zile).
Diestrul (anestrul) are o durată de 3-7 luni și este stadiul de repaus al
ciclului estral.
Pubertatea la căţelele de talie mică apare la vârsta de 6 luni, iar la
cele de talie mare la 1-2 ani.

4.3.9. CICLUL ESTRAL LA PISICĂ

Pisica este o femelă poliestrică sezonieră, cu două perioade de

reproducere, una la sfârşitul iernii şi începutul primăverii (februarie-martie)
şi alta la sfârşitul verii şi începutul toamnei. În timpul fiecărei perioade de
reproducere, se manifestă 2-3 cicluri estrale. La pisicile de rasă Siameză,
ciclurile estrale se pot manifesta în cea mai mare parte a anului.
Durata ciclului estral este de 15-21 de zile şi nu este prezentă decât
faza foliculară (proestru şi estru), deoarece ovulaţiile sunt provocate de
împerechere. Estrul are o durată de 4-6 zile şi se poate prelungi până la 12
zile dacă femele nu se împerechează. Ovulaţiile sunt provocate şi se
produc la cca 24 de ore de la împerechere sau stimuli vaginali. Sunt
necesare 3-4 împerecheri pentru a induce picul de LH și ovulația. Numărul
ovulațiilor este de 2-11 ovocite. Dacă ovulaţiile nu sunt urmate de
fecundaţie, urmează o fază luteală lungă: metestrul 10-20 de zile şi
diestrul 20-30 de zile.
Pisica în călduri este prietenoasă, nu consumă hrana, se freacă cu
capul şi gâtul de obiectele din jur, adoptă un decubit dorsal, se freacă cu
10
trenul posterior de pardosea, emite sunete caracteristice şi pleacă în
cătarea masculului.

4.3.10. CICLUL ESTRAL LA IEPUROAICĂ

Iepuroaica domestică este o femelă poliestrică, manifestă ciclurile

estrale tot timpul anului, dar cu o perioadă de repaus la sfârşitul verii. La
iepuroaicele sălbatice, sezonul de reproducere este primăvara (februarie-
mai).
În ovarele iepuroaicei, sunt prezenţi în permanenţă foliculi maturi.
Ciclul estral este blocat în faza foliculară, care are o durată de cca. 10 zile
(proestrul 5-6 zile şi estrul 3-5 zile). Ovulaţiile sunt provocate şi se produc
la 10-12 ore de la împerechere. Dacă femela nu se împerechează, foliculii
maturi regresează după o perioadă de timp. În situaţia în care după
împerechere nu a avut loc fecundaţia, se formează corpi galbeni care sunt
activi cca 1 lună (pseudogestaţie).
După fătare, iepuroaica manifestă călduri la 1-3 zile. Iepuroaicele în
călduri sunt agitate, răscolesc aşternutul din cuşcă. Mucoasa vulvo-
vestibulară este congestionată şi se observă o secreţie sero-mucoasă,
mameloanele sunt turgescente. Dacă se introduc în cuşca masculului
acceptă monta. Iepuroaicele care nu sunt în călduri, refuză masculul, ţin
coada lipită de corp, aleargă prin cuşcă şi scot ţipete stridente.
Se poate aprecia că o femelă care are vulva de culoare roșie și
acceptă monta este în estru. Femelele în călduri adoptă poziția de lordoză,
cu crupa ridicată, acceptând prezența masculului. Femelele în diestru se
retrag într-un colț al cuștii, în poziție ghemuită sau încearcă să atace
masculul.

4.3.11. CICLUL ESTRAL LA NUTRIE

Nutria este un animal poliestric, cu două sau mai multe cicluri estrale
pe an, care nu sunt condiţionate de sezon.
Durata ciclului estral este în medie de 28 de zile, cu variaţii între 24-
38 de zile. Căldurile durează 4-6 zile, după care urmează o fază luteală de
12-18 zile. Ovulaţiile sunt spontane. După fătare, căldurile reapar la 1-3
zile. Cele mai multe femele (74%) manifestă călduri după 24 de ore de la
fătare.

11
 Femelele în călduri sunt neliniştite, se mişcă mult, urinează des,
vulva este edemaţiată, labiile vulvare au o culoare roşu-închis.

12