Gramatica Limbii Engleze PDF

Gramatica limbii engleze Substantivul: Genul
Genul: Genul masculin: fiintele de gen masculin fenomene cu caracter puernic, de regula negativ
Genul feminin: substantive reprezentand genul feminin Genul neutru: obiecte fara suflet Genul comun: substantive care pot fi atat masculine cat si feminine
Exemple
Genul masculin: boy, man, duke, son, Baron Mr. Death Genul feminin: mother, girl, woman, Baroness (femininul e format citeodata adaugand "ess" la forma de masculin) Genul neutru: pencil, book, umbrella, chair Genul comun: writer, student, reader
Substantivul: Pluralul
La forma de singular este adaugat: 1. "s" : regula generala; 2. "es" : daca singularul substantivelor au terminatia in ch, sh, s, ss, z, x; 3. "ies" : daca singularul are terminatia y si inaintea lui e o consoana; 4. "es" : daca singularul are terminatia o iar substantivul e intrat de mult in folosire; . "ves" : ma!oritatea substantivelor terminate in f sau fe "e#ceptii: roof$ roofs d%arf$d%arfs&;
la substantivele de origine greaca, substantivele terminate in sis, la plural sis e inlocuit de ses.
'.
Exemple
1 1 2 3 inainte de "s" avem o consoana surda "p, t, k, f, th&: cats, roofs, boats, books, cups ("-s" se pronunta "s") inainte de "s" avem altceva decat in cazul anterior: balls, days ("-s" se pronunta "z") babies, ladies, factories, spies sp(& ("-ies" se pronunta "iz") ideas, boys,
boxes, buses, dashes, prizes ("-es" se pronunta "iz") "from bab(, lad(, factor(,
tomatoes, potatoes, heroes, volcanoes "from tomato, potato, )ero, volcano& ("-es" se pronunta "z") wives, elves, loaves, lives, thieves, knives "from %ife, elf, loaf, life, t)ief, *nife& ("-ves" se pronunta "vz")
'
analyses, hypotheses, bases "plural from anal(sis, )(pot)esis, basis& (la singular "-sis" se pronunta "sis", iar la plural "-ses" se pronunta "siz")
omentarii
child (copil) ! children, man (barbat)!men, woman (femeie) ! women, die (zar) ! dice, foot (picior) ! feet, goose (gasca) ! geese, mouse (soarece) ! mice, ox (bou) ! oxen, tooth (dinte) " teeth
1. + serie de substantive au pluralul neregulat:
Substantivul: Articolul
,rticolul este partea de vorbire care constituie un mi!loc de individualizare a fiintelor, obiectelor si fenomenelor intr-un anumit conte#t. .n limba engleza sunt 2 tipuri de articole: 1& articolul hotarat : the 2& articolul nehotarat: an "in fata substantivelor care incep cu o vocala& a "in fata substantivelor care incep cu o consoana& /#ceptii: ,n inainte de un ")" mut: - an )our "o ora&, an )onor "o onoare&. , inainte de "u" sau "eu" atunci cnd se pronunta ca "(ou": - a /uropean, a universit(, a unit, a one-%a( street
Exemple de cazuri in care se folosesc articole hotarate si article nehotarate in limba engleza
-- ,rticole ne)otarate in limba engleza
a book 0 o carte a boy 0 un baiat an elephant 0 un elefant an apple 0 un mar
-- ,rticole )otarate in limba engleza the book 0 cartea the boy 0 baiatul the elephant 0 elefantul the apple 0 marul
omentarii legate de articolul nehotarat/ hotarat in limba engleza

1. ,rticolele )otarate fac referire la un anumit obiect "obiectul e specificat&. 2. ,rticolul the este pronuntat diferit in limba engleza in functie de litera cu care incepe substantivul:
- daca substantivul incepe cu o vocala, the se pronunta astfel: the elephant, the apple, the egg - daca substantivul incepe cu o consoana, the se pronunta astfel: the boy, the book, the door
3. 1rebuie mentionat faptul ca e#ista cazuri cand articolul )otarat 12/ trebuie folosit in mod obligatoriu in limba engleza:
pe langa un substantiv, atunci cand acesta este folosit in sensul sau cel mai general, ca reprezentant al unei clase. .n acest caz, articolul )otarat insoteste substantive la numarul singular: /#: The boy is )ere. Baiatul este aici. (stim despre care baiat e vorba) pe langa nume proprii, atunci cand in structura acestora intra si un ad!ectiv: The United States of America, The Thames, The Mediterranean Sea, The University of Bucharest
pe langa denumiri geografice "deoarece sunt unice&: The Danube, The Olt, The Sahara, The ar!athians, The Al!s

pe langa nume de ziare: The Times, The Guardian. "3umele de reviste nu au de obicei niciun articol: Life, ,vanta!e&. Lista situatiilor in care articolul 12/ se foloseste sau nu cu numele de tari, munti, insule, etc: se foloseste cu articolul Example THE 4ountries 3o 5rance 4ountries %)ic) are in a plural 6es 1)e 78, form 4ountries %)en limited b( time 6es 1)e 8pain of toda( .ndividual monutains 3o 9ount /verest 9ountains in t)e :ernese 6es 1)e ;ungfrau +berland 9ountain c)ains 6es 1)e 4arpati .slands 3o 8icil( Groups of islands 6es 1)e <est .ndies =ivers 6es 1)e >olga +ceans 6es 1)e ?acific 8eas 6es 1)e 9editerranean Gulfs, ba(s ans straits 6es 1)e gulf of 9e#ico 1)e ba( of :isca( La*es 3o La*e /rie 4urrent 6es 1)e Gulf 8tream
4. ,rticolul )otarat "t)e& sau ne)otarat "a, an& este acelasi pentru toate genurile "in limba engleza&: a man, a woman, an actor, an actress, a table, the boy,
the girl, the day
. ,rticolul a$ an in limba engleza e folosit si cu:

nume predicativ:
It was an earthqua e. !hell be a dancer. "e is an actor. in anumite e#presii de cantitate:
a lot of, a couple, a great many, a great deal of cu anumite numere: a hundred, a thousand, a half-holiday, a half-portion metre in e#clamatii: in e#presii legate de pret, viteza, etc.: #p a ilo, $%p a do&en, four times a day, si'ty ilometres an hour, $ a
!uch a long queue( )hat a pretty girl( a poate fi plasat inainte de 9r$9rs$9iss @ nume:
a *r. !mith inseamna a man called 8mit) si se intelege ca 9r. 8mit) ii este strain vorbitorului. *r. !mith "%it)out a & inseamna ca vorbitorul il stie pe 9r. 8mit) sau stie de e#istenta lui.
'. ,rticolele a$an$t)e nu se folosesc in limba engleza

inaintea substantivelor ce nu au plural:
<e cant use a+the sugar, a+the mil but a+the can of sugar, a+the bottle of mil . inaintea numelor de mese, cu e#ceptia celor precedate de un ad!ectiv: )e have brea fast at eight. "e gave us a good brea fast. ,tentie: A an )as no plural forms. 8o t)e plural of a dog is dogs , and of an egg is eggs.
A. ,rticolul )otarat 12/ mai este folosit in rmatoarele situatii "in limba engleza&:
before inaintea superlativelor, a pronumelor$ ad!ectivelor first, second etc. si a cuvintului only:
the first (wee ), the best (day), the only (way) cu forma de plural a unui nume de familie semnificind "familia"
the !miths 0 9r. and 9rs. 8mit) "and c)ildren& 0 familia 8mit) cu obiecte unice:
the moon, the sun
Substantivul: "ominativul
.ntr-o propozitie substantivul in nominativ este subiectul actiunii.
Exemple
8ubstantivul in nominativ este in albastru: !ark read a boo*. The tree )as a lot of flo%ers.
"ater freezes at 325 "B4&.
Substantivul: Acu#ativul
.ndica obiectul asupra caruia se rasfrange actiunea intr-un mod direct. ,cuzativul este un caz ce e#primC complementele direct, indirect Di circumstanEiale. .ntrebarile cu care se identifica: ce$ !e cine$ unde$ de unde$ !ana unde$ de cand$ !e cine$ !e ce$ cu ce$ cu cine$ de ce$ de cine$ de la cine$ cand$ !ana cand$
Exemple
8ubstantivele in acuzativ sunt marcate cu albastru:
9a# fi#ed the car# 1)e girl sells the big box. 1)e girl )ugs the boy. . eat the pizza (ou gave me. 1)e bo( gives the book.
Substantivul: Dativul
.ndica obiectul asupra caruia se rasfrange actiunea intr-un mod indirect. .dentificarea se face cu intrebarea "4ui F".
Exemple
8ubstantivele in albastru sunt in cazul Gativ.
$# % have baked !ary a cake# ",m gatit o pra!itura pentru 9ar(. ui i-am gatit pra-itura .&
&# The king gave his son his kingdom# "=egele i-a dat regatul fiului sau. ui i-a dat regele regatul sau .& '# Give the ball to !ary% "Ga-i mingia lui 9ar(. ui sa-i dau mingea .& (# Give !ary the ball# "Ga-i mingia lui 9ar(. ui sa-i dau mingea .&
omentarii
.n cazul verbelor care cer dupa ele un complement direct si unul indirect, dativul se poate construi in 2 feluri "vezi e#emplul nr. 3 si nr. 4&.
Substantivul: Genitivul
/#prima o posesie "ceva$cineva apartine cuiva&
Exemple
1. Mar&'s s)op "magazinul lui ;ames& 2. (ohn's car "masina lui ;o)n& 3. the sailors' boat "barca pescarilor& /. the chemist's guide "g)idul c)imistului& . t)e %indo% of the house "fereastra casei& '. the firms ne% pro!ect "noul proiect al firmei& A. the )ift of the )irl *ho### "darul fetei care ...&
omentarii
a& Genitivul "posesia& in limba engleza se formeaza astfel:
cand posesorul este o persoana: prin adaugarea unui )s dupa posesor "obiectul posedat se afla dupa posesor in propozitie&. >ezi e#emplele nr. 1, 2, 4;
cand posesorii sunt mai multe pesoane: prin adaugarea unui ) *apostrof+ dupa posesori "obiectul posedat se afla dupa posesori in propozitie&. >ezi e#emplul nr.3;

cand posesorul este un lucru: se foloseste constructia cu "of":
obiect posedat , of , posesor *un lucru+# >ezi e#emplul nr. ; b& .n e#emplul nr. ' ambele forme de genitiv sunt corecte deoarece posesorul este un grup de persoane. ,ceeasi regula se aplica pentru posesori precum: government, company, committee, team, party.
c& Gaca posesorul e urmat de that, *ho, etc se foloseste genitivul format cu "of". >ezi e#emplul nr. A.
Substantivul: Genul
um se identifica
Genul masculin: fiintele de gen masculin fenomene cu caracter puernic, de regula negativ Genul feminin: substantive reprezentand genul feminin Genul neutru: obiecte fara suflet Genul comun: substantive care pot fi atat masculine cat si feminine
Genul masculin: boy, man, duke, son, Baron Mr. Death Genul feminin: mother, girl, woman, Baroness (femininul e format citeodata adaugand "ess" la forma de masculin) Genul neutru: pencil, book, umbrella, chair Genul comun: writer, student, reader
Ad+ectivul alitativ
um se identifica
,d!ectivele din aceasta categorie sunt ad!ective care descriu proprietati ale obiectelor ce pot avea grade, nivele, intensitati ale acelei proprietati.
Exemple
big "mare& clever "destept& profound "profund& small "mic& dry "uscat& good "bun& activ "activ& blue "albastru&
Ad+ectivul Posesiv
um se identifica ,d!ectivele posesive sunt cele care arata o posesie; arata al cui e un obiect "al meu, al tau, etc ...&;
Exemple my book "cartea mea& your book "cartea ta, cartea voastra& his book "cartea lui& her book "cartea ei& its book "cartea lui, ei -H pentru lucruri, animale, abstractiuni& our book "cartea noastra& our books "cartile noastre& your books "cartile voastre& their book "cartea lor& their books "cartile lor&
4orespondenta pronumelor posesive cu ad!ectivele posesive:
-ersoana 1st singular 2nd 3rd "female& 3rd "male& 3rd "neuter& 1st plural 3rd plural
-ronumele posesiv mine (ours )ers )is its ours t)eirs
Ad.ectivul posesiv m( (our )er )is its our t)eir
Ad+ectivul Demonstrativ
Ad.ectivul demonstrativ are numai 4 forme:
singular
plural
closer
farther
these this (acestia/ (acesta/ aceasta) acestea)
that (acela+ aceea)
those (aceia/ acelea)
Ad.ectivul demonstrativ aratC depCrtarea sau apropierea unui obiect.
Exemple
this )ouse "aceasta casa& that )ouse "acea casa& these )ouses "aceste case& those )ouses "acele casa&
Ad+ectivul "ehotarat
,d!ectivul ne)otarat este ad!ectivul care nsoEeste substantivul fCrC sC individualizeze obiectul denumit de acesta.
Exemple
1)ere are some 4anadians )ere. <e need some %ater. 2o% much do %e need F 1)ere are a fe/ doctors in to%n. <e need some paper. 2o% much do %e need F 2o% many cigarettes do (ou smo*e a da( F
. )ave enough *no%ledge to do it.
omentarii
4ele mai intalnite ad!ective ne)otarate sunt :
0ome "0ceva, cativa, cateva0, in propozitie afirmativa& Any "0ceva, cativa, cateva0, in propozitie negativa si interogativa& !uch *0mult, multa0, pentru substantive care nu se pot numara+ !any *0multe, multi0, pentru substantive care se pot numara&
A lot of *0o multime de0+ lots of *0multimi de0+
1ittle ""putin, putine", pentru substantive care nu se pot numara& 2e/ ""putin, putine", pentru substantive care se pot numara&

Enough ""destul, destule, etc"& -lenty of "0o multime de0& 3o "pentru negarea e#istentei&
om!aratia ad+ectivelor calitative

,a!ort de inferioritate
=aportul de inferioritare in limba engleza se formeaza folosind constructiile: 34T 04 A0- ad+% - A0 - subst%. !ronume 1E00 - ad+% -THA3 - subst%. !ronume ( mai putin (de) ... decat .... )
#$E %E&'# ( ad). -H se traduce prin cea$ cel mai putin ...
Exemple
%t is less cold than it might look# E mai putin rece decat pare. 0he said it /as colder there but less /indy than 5ansas#
Ea a spus ca vremea a fost mai rece acolo, dar a batut mai putin vantul decat in Kansas. 6hinese is the least easy language# Chineza e cea mai putin usoara limba.
7esidents say this street is the least noisy in the to/n# 1ocuitorii acestei stra&i spun ca strada e cea mai putin &gomotoasa in oras. !y home/ork is not as easy as yours# 2ema mea nu e la fel de usoara ca a ta. This lesson is less interesting than the previous one# ,cest curs e mai putin interesant decat cursul anterior.
%t is not so cold as it might look# Nu e chiar asa de rece cum ar parea. 0he said it /as colder there but not so /indy as 5ansas# Ea a spus ca vremea a fost mai rece acolo, dar nu asa de vantoasa ca in Kansas. 1earning 6hinese is as difficult as you think# Invatatul Chinezei e chiar asa de dificil cum crezi. 7esidents say this street is as noisy as it /as in the /ar time# 1ocuitorii acestei stra&i spun ca strada este asa de galagioasa cum a fost in timpul ra&boiului.

,a!ort de e)alitate / ine)aliate
=aportul de egalitate in limba engleza se formeaza folosind constructia: ### as so ### as ### (... asa de/ la fel de ... ca/cum ...)
=aportul de inegalitate in limba engleza se formeaza folosind constructia:
### not as so ### as ### (... nu asa de/ nu la fel de ... ca/cum ...) Nota: ceste moduri de comparatie se numesc si !re"ulate! deoarece o re"ula se foloseste in formarea comparatiei.
Exemple
%t is not so cold as it might look# Nu e chiar asa de rece cum ar parea. 0he said it /as colder there but not so /indy as 5ansas# Ea a spus ca vremea a fost mai rece acolo, dar nu asa de vantoasa ca in Kansas. 1earning 6hinese is as difficult as you think# Invatatul Chinezei e chiar asa de dificil cum crezi. 7esidents say this street is as noisy as it /as in the /ar time# 1ocuitorii acestei stra&i spun ca strada este asa de galagioasa cum a fost in timpul ra&boiului.

,a!ort de su!erioritate
Pentru ad+ective monosilabice comparatia se face prin adaugarea de sufi#e: big 89 bigger 89 the biggest "3ota: consoana "g" se dubleaza deoarece are o
vocala in fata&
(mare -> mai mare -> cel mai mare) tall 89 taller 89 the tallest (inalt -> mai inalt -> cel mai inalt)
Pentru ad+ective ce au 0 sau mai multe silabe comparatia se face cu "more" si "t)e most": important 89 more important 89 the most important (important -> mai important -> cel mai important)
Pentru ad+ective ce au 1 silabe terminate in comparatia se face cu "more" si "the most":
ED, ING, RE, FUL, OUS
famous 89 more famous 89 the most famous (faimos -> mai faimos -> cel mai faimos)
Pentru ad+ective ce au 1 silabe terminate in face prin adaugarea de sufi#e:
ER, Y, LE, OW
comparatia se
simple 89 simpler 89 the simplest (simplu -> mai simplu -> cel mai simplu) omentariu* Adjective ca cheerful, common, cruel, !leasant, 2uiet formeaza comparativul de superioritate cu ajutorul lui "more" si "the most"

om!aratia nere)ulata
1rebuie cunoscuta forma de comparativ si superlativ a ad!ectivelor. .ata mai !os lista celor mai cunoscute ad!ectivelor cu comparatia neregulata: Ad.ectiv 6omparativ 0uperlativ *mai + *cel mai + better the best -ronuntie
good "0bun& /ell "0sanatos& bad "0rau& ill "0bolnav& far "0departe; pt. distanta metaforica, nefizica& far "0departe; pt. distanta fizica&
/orse
the /orst
further
the furthest
farther
the farthest
old "0in virsta; in familie& old "0vec)i, batran; la modul general & many "0multi, numeric& much "mult, cantitativ& little "0putin, cantitativ&
elder
the eldest
older
the oldest
more
the most
less
the least
Exemple
1)is is the best %a( to fi# t)at problem. (,ceasta este cea mai buna modalitate de a re&olva acea problema) 1)is is a better %a( to fi# t)is problem. (,ceasta este o mai buna modalitate de a re&olva acea problema) 1)is is the /orst t)ing t)at could )appen. (,cesta este cel mai rau lucru care se poate intampla)
Good si
versus
"ell 8 in limba engleza
olosirea corecta a lui +good+ si +well+ in limba engleza +good+ 0 ad!ectiv; 3ste folosit uneori cu verbe care descriu un substantiv sau !ronume 4look, sound, taste, be5% +well+ 0 adverb. 436ce!tie cand are sensul de 7healthy74sanatos5 si e folosit ca
ad+ectiv%5
Exemple
% feel very /ell# "*a simt foarte bine. "<ell" este ad!ectiv, avand sensul de "sanatos"; vezi e#ceptia de mai sus& %t looks good# ",rata bine. +biectul respectiv arata bine. "good" este ad!ectiv& % run /ell# ",lerg bine. "bine" este un adverb deci se foloseste "%ell"&
This steak tastes good# ",ceasta friptura are gust bun. "bun" are rol de ad!ectiv, deci se foloseste "good". & Tom is /ell# "2om se simte bine. "<ell" este ad!ectiv, avand sensul de "sanatos"; vezi e#ceptia de mai sus& Tom is good# "2om e bun. "bun" are rol de ad!ectiv, deci se foloseste "good". &
:ad si
versus
:adly 8 in limba engleza
olosirea corecta a lui +bad+ si +badly+ in limba engleza +bad+ 0 ad!ectiv; 3ste folosit uneori cu verbe care descriu un substantiv sau !ronume 4look, sound, taste, be5% +badly+ 0 adverb.
Exemple
% feel bad#
(*a simt rau.)
%t looks bad#
",rata rau. +biectul respectiv arata rau. "bad" este ad!ectiv&

% run badly#
",lerg rau. "badl(" este un adverb&
This steak tastes bad#
",ceasta friptura are gust rau. "rau" are rol de ad!ectiv, deci se foloseste "bad". &
This team played badly last /eek#
",ceasta echipa a -ucat rau saptamina trecuta. foloseste "badl("&
"rau" e adverb, deci se
2arther versus
si
further 8 in limba engleza
olosirea corecta a lui +farther+ si +further+ in limba engleza +farther+ +further+

in timp.
* e folosit pentru distante fizice. * e folosit pentru a arata distanta$ avansarea in grad "metaforica& sau
Exemple
% run farther than Tom# "on t)e road& The binoculars are used to see farther# "e vorba de distanta fizica& ;ou must think further# ""a gandi mai departe, mai profund", nu are sens de distanta fizica& A!< has announced further plans to innovate the x=> architecture# ""furt)er plans" semnifica "planuri mai indepartate in timp fata de prezent"&
7eferences are given for those /ho /ish to go further in their research# ""to go furt)er" semnifica "a merge mai departe" & Hubble telescope encounters further problems# ""furt)er problems" semnifica "probleme aditionale, suplimentare"&
1ittlest si
versus
1east 8 in limba engleza
olosirea corecta a lui +littlest+ si +least+ in limba engleza

4uvintul "little" are 2 semnificatii : "mic"a& in marime" sau "cantitate mica de". 5iecare semnificatie face comparatia diferit: little ""mic"a& in marime"& are urmatoarele forme cand face comparatia: - comparativ : littler sau more little - superlativ : littlest little ""cantitate mica de"& are urmatoarele forme cand face comparatia: - comparativ : less - superlativ : the least
Exemple
;o)n %as t)e littlest boy in t)e class. (baiatul e cel mai mic in marime) (este vorba de o
<)at is the least amount of mone( (ou )ave spent on a carF cantitate) ;o)n )as less money t)an )is sister. bani)
(este vorba de o cantitate de
The littlest bird sings t)e prettiest song. (este vorba de cea mai mica pasare ca marime)
Pronumele in limba en)le#a Pronumele !ersonal

um se identifica
?ronumele personal face referire la o persoana care face actiunea "cazul ,& sau asupra careia se rasfrange actiunea "cazul :&.
Exemple
. %ill go to t)e sea. (ca&ul ,) 1om %ill tell me somet)ing. (ca&ul B) 1)is idea belongs to )im. (ca&ul B) <e %ill go s)opping. (ca&ul ,) . *no% t)em. ( 0I0 3 ca&ul ,, 0them0 3 ca&ul B )
omentarii
5ormele pronumelui personal: -ronumele arata persoana care face actiunea * 6azul A + % "eu& ;ou "tu& He "el, pt. fiinte umane& 0he "ea, pt. fiinte umane& %t "el, ea pt. lucruri, animale& "e "noi& ;ou "voi& They "ei& -ronumele arata persoana asupra carei se rasfrange actiunea * 6azul : + !e "mie& ;ou "tie& Him "lui, pt. fiinte umane& Her "ei, pt. fiinte umane& %t "lui, ei, pt. lucruri, animale& ?s "noua& ;ou "voua& Them "lor&
Pronumele im!ersonal
um se identifica
/ste un pronume care nu face referire la cineva anume. ,firmatiile$ negatiile$ intrebarile sunt facute la modul general.
Exemple
8ou canIt al%a(s do %)at (ou %ant. Peo!le canIt al%a(s do %)at t)e( %ant. 9e canIt al%a(s do %)at %e %ant. One canIt al%a(s do %)at one %ants.
3ota: 1oate propozitiile se traduc la fel: ""u se !oate ca totdeauna sa faci ce doresti".
omentarii
4el mai folosit pronume impersonal este "one". 4u aceeasi semnificatie se mai foloseste: you, /e, people. ?entru a avea forma impersonala verbul folosit cu "one" este la pers. a 3-a singular: one says : se #ice, one tells : se !ovesteste, one learns : se invata, one sin)s : se canta, etc%
Pronumele intero)ativ
um se identifica
?ronumele interogativ este un pronume folosit in constructiile interogative (,tentie: pronumele este partea de vorbire fle'ibila care tine locul unui substantiv).
?rincipalele pronume interogative din limba engleza sunt:
6azul 3 ,c G G
=eferire se face la o persoana /ho @ 0 care, cine F /hom @ 0 pe care F to /hom 0 caruia, careia F /hose F 0 al, a, ale, "...& careia, caruia, "...& F
=eferire se face la un lucru, actiune /hich @ 0 care F /hich @ 0 care, pe care F to /hich @ 0 caruia, careia F /hose @ 0 al, a, ale, "...& careia, caruia, "...& F
Pronumele nehotarat
um se identifica
7n pronume ne)otarat face referire la ceva ce nu e definit, specific sau e#act. ?ronumele ne)otarate cele mai utilizate sunt: any, all, anybody, anyone, everybody, everyone, everyt!ing, nobody, some, somebody, someone.
Exemple
All are %elcome to attend t)e course. Go (ou )ave some F 3o, . donIt )ave any. Somebody %ill ta*e t)e pie. 2as anybody seen t)at movie F Some get it and some !ust refuse to open t)eir e(es J
omentarii
-ronume nehotarat Traducere toti unii someone cineva Aariante Traducere
all some
any
oricare
every each

fiecare fiecare "in parte&
somebod( somet)ing some%)ere an(one an(bod( an(t)ing an(%)ere ever(one ever(bod( ever(t)ing ever(%)ere
cineva ceva undeva cineva cineva ceva undeva fiecare toata lumea totul peste tot
5ormele lui "some" se folosesc la afirmativ, iar formele lui "any" la negativ si interogativ.
Any poate fi folosit si in propozitiile afirmative atunci cand are sensul de oricare, orice: /#: Any of you could ans*er this 2uestion% 9ai e#ista un pronume ne)otarat, cu forma afirmativa si una negativa: 3ither (afirmativ) : fiecare "either (negativ) : niciunul
8e folosesc atunci cand e vorba doar de doua persoane si sunt utilizate mai ales in propozitiile interogative si negative: /#: ;ave you seen either of them$ 1-ai va&ut pe vreunul dintre ei (doi). .n propozitiile afirmative, eit)er are sensul de oricine, oricare: /#: 3ither of you can do it% 4ricare dintre voi (doi) poate face acest lucru.
Pronumele refle6iv si de intarire

um se identifica
,ceste tipuri de pronume se folosesc in propozitii in care referirea la subiect se
face de 2 ori. ", doua oara se foloseste acest pronume refle#iv si$sau de intarire&.
5ormele pronumelui refle#iv "si$sau de intarire& sunt:

-ronume personal % you *singular+ you *plural+ he she it /e they -ronume reflexiv de intarire myself yourself yourselves himself herself itself ourselves themselves
Exemple
. )urt myself. "9-am ranit singur.& .Ill do it myself. "+ voi face eu.& 8)e did it b( herself. "/a a facut-o singura.& 2e did it b( himself. "/l a facut-o singur.&
omentarii
?ronumele de intarire "refle#iv& se foloseste de regula in 3 cazuri: 4and subiectul si obiectul asupra caruia se rasfrange actiunea e acelasi (I hurt myself. )5 4and se doreste intarirea faptului ca un anume subiect a facut actiunea si nu altul (!he did it by herself.)5 8e foloseste o prepozitie in fata unui pronume care face referire la subiect (I am tal ing to myself.).
Pronumele relativ
um se identifica
?ronumele relativ se refera la un substantiv mentionat anterior, caruia ii adauga informatii suplimentare.
?rincipalele pronume relative din limba engleza sunt:

6azul 3 ,c G G =eferire se face la o persoana /ho 0 care, cine /hom 0 pe care to /hom 0 caruia, careia /hose 0 al, a, ale, "...& careia, caruia, "...& =eferire se face la un lucru, actiune /hich 0 care /hich 0 care, pe care to /hich 0 caruia, careia /hose 0 al, a, ale, "...& careia, caruia, "...&
/ho, /hom, to /hom, /hose /hich, /hich, to /hich, /hose
Exemple
.Im tal*ing about t)e car /hich is par*ed over t)ere. . tal*ed to t)e girl /hose car is red. 1)is is t)e girl /ho comes from 2alifa#. . %rote t)is boo* for people /ho li*e )istor(. . )ave %ritten a lot about t)is place to /hich %e belong.
omentarii
1& ?ronumele relativ in ,c. poate fi inlocuit cu that. 2& ?ronumele relative /ho, /hich, that se omit in propozitiile restrictive "in limba vorbita& cand se gasesc in cazul acuzativ. /#: The )irl 4*ho5 you have +ust met is my niece% The ma)a#ine 4that5 you lent me is very interestin)%
Pronumele !osesiv
um se identifica
,ceste tipuri de pronume se folosesc in propozitii in care se doreste identificarea unui obiect prin referirea la posesor.
5ormele pronumelui posesiv sunt:

-ronume personal % you *singular+ you *plural+ he she it /e they -ronume posesiv mine "al meu& yours "al tau& yours "al vostru& his "al lui& hers "a ei& its - is, )o%ever, rarel( used ours "ale noastre& theirs "al lor&
Exemple
;o)n )as a red car. !ine is green.
1)at is (our boo*. 1)is is hers# 1)at computer is his. 1)is boo* is not mine. 1)is boo* is yours.
omentarii
4and relatia de posesie e aratata impreuna cu obiectul posedat, aveam de-a face cu un ad!ectiv posesiv.
"umeralul in limba en)le#a "umeralul cardinal

um se identifica
3umeralul cardinal este partea de vorbire care e#prima un numar de obiecte, persoane "numeralul cardinal&.
Exemple
1 one 2 t%o 3 t)ree 4 four five ' si# A seven K eig)t L nine 1B ten 11 eleven 12 t%elve 13 t)irteen 14 fourteen 1 fifteen 1' si#teen 1A seventeen 1K eig)teen 1L nineteen 2B t%ent( 21 t%ent(-one 22 t%ent(-t%o 23 t%ent(-t)ree 3B t)irt( 4B fort( B fift( 'B si#t( AB sevent( KB eig)t( LB ninet( 1BB one )undred 3 B t)ree )undred and fift( BB five )undred 1,BBB one t)ousand 2,' 2 t%o t)ousand si# )undred and fift(-t%o ,BBB five t)ousand 1,BBB,BBB one million 2,BBB,BBB t%o million
omentarii

intre numeralul zecilor si cel al unitatilor se foloseste cratima; punctul se foloseste pentru a marca zecimalele : "/#: 3.1B&; 4and sunt folosite la singular, numeralele hundred, thousand si million
sunt intotdeauna precedate de articolul ne)otarat sau de un numeral: <== one. a hundred boo&s <>< a hundred and forty? one <1== a thousand and t*o hundred <@===== a million and five hundred?thousand 4and sunt precedate de numarul unitatilor si acesta este mai mare decat 1, numeralele )undred si t)ousand nu primesc 7?s7 la plural: 0== three hundred @=== five thousand AtentieA ,ceste numerale primesc terminatia 7?s7 cand sunt folosite: a& ca substantive: Thousands have read this boo&% *ii au citit aceasta carte. b& cand sunt urmate de prepozitia +5: The number of youn) !eo!le studyin) in our schools amounts to hundreds OB thousands% 6umarul de tineri ce studia&a in scolile noastre se ridica la sute de mii.
inaintea zecilor este obligatorie con!unctia "and".
"umeralul ordinal
um se identifica
,rata ordinea; locul pe care se afla un obiect, o actiune, un eveniment, etc dintr-o multitudine de obiecte, evenimente, etc.
Exemple
3umeral 6ardinal 1 2 3 4 3umeral 4rdinal * forma % + the$st the &nd the 'rd t)e 4t) 3umeral 4rdinal * forma %% + the first the second the third t)e fourt)
' A K L 1B 11 12 13 14 1 1' 1A 1K 1L 2B 21 3B 1BB 1BBB
t)e t) t)e 't) t)e At) t)e Kt) t)e Lt) t)e 1Bt) t)e 11t) t)e 12t) t)e 13t) t)e 14t) t)e 1 t) t)e 1't) t)e 1At) t)e 1Kt) t)e 1Lt) t)e 2Bt) t)e 21st t)e 3Bt) t)e 1BBt) t)e 1BBBt)
t)e fift) t)e si#t) t)e sevent) t)e eig)t) t)e nint) t)e tent) t)e elevent) t)e t%elft) t)e t)irteent) t)e fourteent) t)e fifteent) t)e si#teent) t)e seventeent) t)e eig)teent) t)e nineteent) t)e t%entiet) t)e t%ent(-first t)e t)irtiet) t)e )undredt) t)e t)ousandt)
omentarii
"umeralul ordinal se formea#a !rin adau)area sufi6ului 7th7 la numeralul cardinal% 7'ceptii: 1& one ---H first "1st& 2& t/o ---H second "2nd& 3& three ---H third "3rd& 4& la five si nine ---H se suprima -e final: fifth " t)& si ninth "Lt)& & in cazul zecile la care ?y final se transforma in ?ie: forty ---H fortieth "4Bt)& Observatii: 1. La numeralele compuse, numai ultimul numar primeste BthB: 2A: t)e t%ent(-seventh 23': t)e t%o )undred and t)irt(-si#th
2. .n engleza, numeralul ordinal se foloseste si la e#primarea datei: ,pril 2 t) t)e 2 t) of ,pril .n e#primarea datei, numeralul ordinal poate fi asezat inainte sau dupa numele lunii. Gaca numeralul ordinal precede denumirea lunii, acesta este urmat de of: . %as born on t)e 2 t) of ,pril 1LK'. Gaca numeralul ordinal este asezat dupa denumirea lunii, of este omis: . %as born on ,pril "t)e& 2 t).
"umeralul multi!licativ
um se identifica
,rata de cite ori se repeta o actiune, eveniment, etc.
Exemple
once 0 o data t/ice 0 de doua ori three times 0 de trei ori four times 0 de patru ori five times 0 de cinci ori ten times 0 de zece ori
fifty times 0 de cincizeci de ori sixty times 0 de saizeci de ori a hundred times 0 de o suta de ori a thousand times 0 de o mie de ori
omentarii
1ot cu sensul de multiplicare se mai folosesc: double C t/ofold triple C threefold fourfold 0 impatrit " dublu & " triplu &
"umeralul iterativ
um se identifica
,rata pentru a cata ora ceva s-a intamplat "se intampla, se va intampla&.
Exemple
"for& t)e first time "for& t)e second time "for& t)e t)ird time "for& t)e fourt) time "for& t)e fift) time "for& t)e si#t) time "for& t)e sevent) time
"for& t)e eig)t) time "for& t)e nint) time "for& t)e tent) time "for& t)e elevent) time "for& t)e t%elft) time "for& t)e t)irteent) time "for& t)e fourteent) time "for& t)e si#teent) time "for& t)e eig)teent) time "for& t)e nineteent) time "for& t)e t%entiet) time "for& t)e t%ent(-first time "for& t)e t)irtiet) time
"umeralul adverbial
um se identifica
,rata "in al catelea rand" se doreste sa se precizeze, sublinieze ceva.
Exemple
first*ly+ 0 in primul rand
second*ly+ 0 in al 2-lea rand third*ly+ 0 in al 3-lea rand
fourth*ly+ 0 in al 4-lea rand fifth*ly+ sixth*ly+ 0 in al -lea rand 0 in al '-lea rand
"umeralul distributiv
um se identifica
3umeralul distributiv e#prima gruparea, repartizarea obiectelor "distributia&.
Exemple
one at a time 0 cate unul o data one by one 0 unul cate unul t/o at a time 0 cate doi o data t/o by t/o 0 doi cate doi every other minute 0 din doua in doua minute every other hour 0 din doua in doua ore 0 la fiecare doua ore every three hours 0 din trei in trei ore 0 la trei ore o data
every six hours 0 din sase in sase ore 0 la interval de sase ore
"umeralul nehotarat
um se identifica
5ace referire la un numar indefinit de obiecte.
Exemple
a number of "un numar de& a lot of "o multime de& lots of, many "multi, multe& tens of "zeci de& hundreds of "sute de& many "multi& several "cativa&
AE7:?1 Diate#a activa a verbelor

um se identifica
"ubiectul gramatical face actiunea e#primata de verb. Actiunea se rasfrange asupra altui lucru.
Exemple
. )ave seen a tree.
8ubiectul "cel care face actiunea& 0 eu ""."& ,ctiunea "se rasfrange" asupra copacului ""tree"&. 6esterda(, )e bro*e )is bic(cle. 8ubiectul "cel care face actiunea& 0 el "")e"& ,ctiunea "se rasfrange" asupra bicicletei sale "")is bic(cle"&.
Diate#a !asiva a verbelor

um se identifica
Actiune este realizata de subiectul logic " complementul de agent &.
Exemple
. )ave seen a tree. "diateza activa&. 1)e tree )as been seen b( me. "diateza pasiva&. 6esterda(, )e bro*e )is bic(cle. "diateza activa&. 6esterda(, )is bic(cle %as bro*en b( )im. "diateza pasiva&. . %ill bu( a car. "diateza activa&. 1)e car %ill be boug)t b( me. "diateza pasiva&.
Diate#a refle6iva a verbelor

um se identifica
$a diateza refle#iv% ac&iunea este realizat% 'i suportat% de subiect. Giateza refle#iva se foloseste cu verbe refle#ive.
Exemple
9ar( %as)es )erself. 9aria s-a spalat.
;en and Greg *iss eac) ot)er. ;en si Greg se saruta. 2e s)aved )imself. /l s-a barbierit.
omentarii
>erbe care au forma refle#iva: to shower, to wash, to shave, to hurry, to rest, to sit down, iss.
Timpurile verbelor la modul indicativ in engleza

1=/4717L$ ?,81 ! in limba engleza
Trecutul 0implu
*The 0imple -ast Tense+
um se formeaza
,cest timp desemnea&a o actiune care a avut loc in trecut, dar care este amintita in momentul pre&ent.
a+ AE7:,ed --H pentru verbele regulate. b+ forma a &8a a verbelor neregulate --H pentru verbele neregulate.
+bservatii: <5 consoana finala a formei de infinitive se dublea#a cand vocala care o !recede este scurta si accentuate: stop -8 stopped prefer -8 preferred 15 verbele terminate in y !recedat de consoana il schimba in i: study -8 studied 05 verbele terminate in e adau)a doar d: move -8 moved
and se foloseste , Exemple
$# actiunea e in trecutD timpul e definit cu exactitate (last (ee), last mont!, last year, t!at day, t!at (ee), t!at year, in *++,, on -!ursday, *, years ago)
. visited $ondon *, years ago.

",m vizitat Londra acum 1B ani.& &# pentru o actiune care era o obistuinta in trecut *acum nu mai e+
/e went to t!e 0lac) "ee every year.

(acum nu mai mergem in fiecare an la *area 6eagra) ",m mers la 9area 3eagra in fiecare an. $+bisnuiam sa mergem la 9area 3eagra in fiecare an&
'# in fraze ce implica utilizarea lui B-resent 6onditional *?nreal+B /!ere would you stay if you went to 0uc!arest1 "7nde ai sta daca ai merge la :ucurestiF& -om would help me (it! my !ome(or) if !e had time. "1om m-ar a!uta cu temele daca ar avea timp.& (# in fraze ce implica utilizarea lui B2uture8in8the8-astB "cand actiunile viitoare fata de actiunea trecuta sunt simultane& 2e promised me t!at (e (ould go to .taly (!en !e had time. (when arata simultaneitatea) (9i-a promis ca vom merge in .talia cand va avea timp.&
Trecutul *0implu+ 6ontinuu

*The -ast Tense 6ontinuous+
um se formeaza
/as /ere , present participle
$# pentru a exprima o actiune in progres la un anumit moment din trecut
. remember t!at yesterday at 3 4m . was watching -5.

".mi amintesc ca ieri la ora pm, ma uitam la 1v.& &# pentru a arata ca o actiune trecuta a fost intrerupta de o alta
. was playing a computer game (!en s!e called.

"9a !ucam pe calculator cand ea a sunat.&
/!ile (e were having t!e picnic, it started to rain.

".n timp ce eram la picnic, a inceput sa ploua.& '# folosind B-ast 6ontinuous TenseB pentru actiuni trecute sublinieaza ideea de paralelism, simultaneitate "se cunoaste timpul&
$ast evening at 3 4m, . was studying (!ile !e was making dinner.

"8eara trecuta, la ora pm, eu invatam in timp ce el pregatea cina.& (# pentru a exprima iritarea vis8a8vis de actiuni care se repetau in trecut
2e was constantly/ al(ays coming late to t!e 6nglis! class.

".ntotdeauna venea tarziu la ora de engleza.& E# pentru a exprima conditionalul prezent ireal continuu
/!at (ould you say if t!e boy were studying no( 1 (9iscutie
intre parinti cand se pregatesc sa intre in camera copiilor. 7i nu se asteapta ca baiatul lor sa invete acum.) "4e ai spune daca baiatul ar invata acumF&
Trecutul -erfect
*The -ast -erfect Tense+
um se formeaza
had , past participle

$# exprima o actiune anterioara altei actiuni din trecut sau anterioara unui moment din trecut
-!e little boy said t!at !e had seen a flying saucer in t!e
garden.
":aietelul a spus ca vazuse o farfurie zburatoare in gradina.&
-!e little spo)e as if !e had seen a flying saucer.

"9icutul a vorbit ca si cum vazuse o farfurie zburatoare.& &# in constructiile care folosesc 6onditional in Trecut *%real+
-om would have helped me (it! my !ome(or) if !e had had time.

(situatie ipotetica in trecut) "1om m-ar fi a!utat cu temele daca ar fi avut timp.& :entru a recapitula ;onditional in 2recut (Ireal) dati clic aici%
'# pot exprima o dorinta nerealizata
. (is! . hadn-t missed t!e buss.

".mi doresc sa nu fi pierdut autobuzul.&
. (is!ed . hadn-t missed t!e buss.

"9i-as fi dorit sa nu fi pierdut autobuzul.& (# exprima o actiune anterioara unei actiuni a carui timp e B2uture8in8the8-astB
-om said t!at !e (ould go to 6ngland after !e had learned 6nglis! a little bit.
"1om a spus ca va merge in ,nglia, dupa ce va invata putina engleza.&
Trecutul -erfect 6ontinuu

*The -ast -erfect 6ontinuous Tense+
um se formeaza
had been , present participle
$# exprima o actiune continua inainte unei actiuni situate in trecut
-!ey had been talking for over t(o !ours before -om arrived.
"/i vorbeau de peste doua ore, cand 1om a a!uns.& ,ceeasi situatie poate fi prezenta si in vorbirea indirecta:
7o!n said t!at !e had been watching -5 at + o8cloc).

";o)n a spus ca se uitase la 1> la ora L. &
?=/M/317L$ ?=/8/31 ! in limba engleza
Gramatica limbii engleze -rezentul 0implu

*0imple -resent Tense+
um se formeaza
AE7: , s es "pentru persoana a 3-a singular&

$# pentru a exprima adevaruri general valabile "nu poti sa le sc)imbi in viitor& -!e sun rises in t!e 6ast and sets in /est. "8oarele rasare in /st si apune in >est.& -!e (ater boils at *,, degrees 9. (,pa fierbe la 1BB 4.) &# pentru a exprima actiuni care se repeta in mod regulat "sau nu se repeta deloc si devin general valabile& . drin) a tea every day. (:eau ceai in fiecare zi.) . never drin) tea. "3u beau ceai niciodata.& .n acest caz repetarea actiunii se "marc)eaza" prin: every day. month. *ee&. year,
occasionally, often, usually, sometimes, seldom, t*ice a *ee&. '# in vorbirea directa pentru a marca ce a spus cineva 7o!n says: ". spea) renc!". (;o)n spune: >orbesc 5ranceza.) (# pentru a exprima actiuni planificate in viitor -!e matc! starts at ;pm on "unday. (9eciul incepe la ora 2 pm, duminica.) E# in modul conditional *6onditional -rezent 7eal+ -om !elps me (it! my !ome(or) (!en !e !as time. "1om ma a!uta cu temele cand are timp.&
># cateodata cand se povesteste o intamplare "de regula se folosesc si e#presii, cuvinte care sa accentueze surprinderea, sau rapiditatea cu care se intampla o alta actiune paralela sau imediat urmatoare actiunii de baza& . (ent into t!e !ouse and suddenly . see a misterious map. (,m intrat in casa si dintr-o data am vazut o )arta misterioasa.) . (ent into t!e !ouse 0 actiunea de ba&a .suddenly/ . see a misterious map 0 actiune paralela sau imediat urmatoare actiunii de ba&a care accentuea&a surprinderea
omentarii
a& "8es" se adauga la persoana a 3-a singular pentru verbele care se termina in s, z, sh, ch, consoana,y b& Gin punct de vedere al formei, prezentul simplu este identic cu infinitivul, la toate persoanele singular si plural, cu e#ceptia persoanei a ...- a singular, care se adauga "e& s.
Gramatica limbii engleze -rezentul *0implu+ 6ontinuu

*-resent Tense 6ontinuous+
um se formeaza
am is are , present participle

$# pentru o actiune ce are loc in prezent si e in progres "are loc c)iar acum& . am just writing my e#ercise. (1ocmai imi scriu e#ercitiul.) . am writing my e#ercise no(. (.mi scriu e#ercitiul acum.) .n acest caz, de regula, in propozitie intalnim cuvinte "care sa intareasca aceasta idee& precum: )ust, now# &# pentru o actiune ce are loc in prezent si e in progres "dar care se va termina in viitorul mai departat& . am studying renc!. "8tudiez franceza.& 4and fac afirmatia poate ca nu studiez franceza "la acea ora&, insa aceasta actiune$ activitate e inceputa in trecut si va continua si in viitor. .n acest caz nu se folosesc cuvinte de subliniere a prezentului precum just, no(.
'# pentru a exprima planuri in viitorul apropiat "are nuanta subiectiva; ?rezentul 8implu in acest caz nu are nuanta subiectiva& /!at are you doing tomorro( 1 (4e faci maineF) .n acest caz frecvent se folosesc verbe de miscare precum to come, to arrive, to go, to leave: <y friend is leaving tomorro(. (?rietenul meu pleaca maine.) (# pentru o actiune care se repeta regulat, frecvent . am constantly thanking =od for t!e opportunities t!at 2e !as given me in my life. (nu e'prima iritarea) ".i multumesc lui Gumnezeu in permanenta, pentru oportunitatile pe care mi le-a dat in viata.& Ge regula e#prima iritarea vis-a-vis de actiune: 2e is continually making noise. (/l face galagie in permanenta.) =epetarea se e#prima folosind adverbe precum: al(ays, constantly, continually, often.
omentarii
/#ista verbe care nu au forma continua. Gati clic* aici pentru a vedea lista verbelor care nu au forma continua.
-rezentul -erfect
*The -resent -erfect Tense+
um se formeaza
has have , past participle

$# pentru o actiune trecuta cand nu se precizeaza timpul exact "dar se stie ca e in trecut& . have seen t!at movie *, times. ",m vazut acel film de 1B ori.& >es, . have seen t!at movie. "Ga, am vazut acel film.& 7neori se pot folosi adverbe de frecventa sau de timp care nu precizeaza timpul cu e#actitate "ever, never, often, seldom, al(ays, sometimes&: . have never seen !im. "3u l-am vazut niciodata.& &# actiunea din trecut are repercursiuni in prezent
. have seen an interesting museum.

",m vazut un muzeu interesant.& ... in prezent imi amintesc bine acel muzeu.
A terrible accident has happened.
"7n accident teribil a avut loc.& ... inca sunt afectat de acel lucru.
'# actiunea e terminata in trecutul apropiat# .t has just rained. "1ocmai a plouat.& .n general, propozitiile contin adverbe precum #ust, recentl$, latel$,
latterl$, till no%, up to no%, so far, up to the present, last %ee&.

(# cand actiunea e inceputa in trecut, continua in prezent si se folosesc 247 sau 0%36E . have been at !ome since 34m. "8unt acasa de la ora pm.&
. have been at !ome for ; !ours. "8unt acasa de 2 ore.&

8.34/: specifica de la ce data$ ora. 5+=: specifica perioada .n cazul in care actiunea$ activitatea e facuta fara intrerupere sau se doreste accentuarea ei se va folosi 1)e ?resent ?erfect 4ontinuous E# in propozitiile care se folosesc adverbele ;ET *C%36A+ si A17EA<; *C<EFA+
$ave you learned 4olis! curses already 1

",i invatat de!a cursurile in polonezaF &
. have already learned t!e 4olis! curses.

",m invatat d! cursurile in poloneza.& ".nca nu am invatat cursurile in poloneza.& ># cand actiunea trecuta s8a desfasurat intr8o perioada care a inceput in trecut dar care nu s8a terminat . have eaten a good ca)e t!is morning. (este ora < am si dimineata nu s-a terminat) ",m mancat o pra!itura buna in aceasta dimineata.& .n acest caz se folosesc constructii ca: t!is (ee), t!is day, t!is year, t!is mont!, all day, all nig!t, today, etc.
. have not learned t!e 4olis! curses yet.
-rezentul -erfect 6ontinuu

*-resent -erfect 6ontinuous Tense+
um se formeaza
has have , been , present participle

$# cand actiunea e inceputa in trecut, continua *2A7A %3T7E7?-E7E+ in prezent si se folosesc 247 sau 0%36E
. have been working for ; !ours. "Lucrez de 2 ore.&

dar,
. !ave (or)ed in t!is factory for t(o years. "inca mai lucrez, dar la
modul general; acum poate ca sunt acasa si ma uit la 1>& "Lucrez in aceasta fabrica de 2 ani.&
&# actiunea tocmai s8a terminat *si dorim sa subliniem asta+
. have been reading all afternoon. .ve !ust finis!ed t!e novel.
",m citit toata dupa-masa. 1ocmai am terminat de citit romanul.&
omentarii
Atentie la verbele care nu au forma continua A
>..1+=7L$ 5717=/ ! in limba engleza
Aiitorul 0implu
*0imple 2uture Tense+
um se formeaza
/ill , verb
>iitorul simplu se foloseste in propo&itiile simple si in cele subordonate care incep cu verbe ce e#prima promisiunea, actiuni neplanificate, predictii. .n aceste cazuri, de regula, in propozitia principala avem verbe precum: think, assume, expect, hope, doubt, belive, suppose, be sorry, wonder, be sure pentru a e#prima opinii$ optiuni personale despre o actiune viitoare.
. suppose . will be t!ere.

"?resupun ca voi fi acolo.&
"predictia&
. will be t!ere at ? o8cloc). "promisiunea&

">oi fi acolo la ora A.&
omentarii
1& ?entru actiunile planificate in viitor nu se foloseste viitorul simplu ci "T4 :E G4%3G T4" sau 0imple -resent 6ontinuous J
Gaca actiunea e planificata in decursula a $8G zile sau e vorba de o activitate repetitiva in viitor de regula se foloseste viitorul format cu "to be going to":
. am going to see t!at movie on riday. +am going to+ are sensul de "planific sa"
".mi planific$ .ntentionez sa merg vineri la acel film.& Gaca actiunea e planificata mult mai tarziu "in viitor& de regula se foloseste prezentul simplu continuu:
<i)e is moving to @e( >or) ne#t mont!.

"9i*e se muta la 3e% 6or* luna viitoare.&
3ota: viitorul format cu "to be going to" are nuanta de viitor apropiat; cel format cu prezentul simplu continuu nu are nici o nuanta de acest fel.
&+ %n propozitiile de timp nu se foloseste viitorul H Astfel, in propozitiile introduse cu after,while, when, before, as soon as, by the
time, if nu vom avea viitor A
Aiitorul 6ontinuu
*2uture 6ontinuous Tense+
um se formeaza
/ill be , present participle
am is are , going to be , present participle "pentru "to be going to"&
$# la un anumit timp in viitor actiunea e in desfasurare "incepuse inainte de acel moment$ timp&
-onig!t at ? o8cloc), -om will be watching -5. ",cum e1 ?m si

1om va incepe sa se uite la 1> la ':3B ?m& "Geseara la ora A, 1om se va uita la 1>. ... de!a se uita de ceva vreme& &# o actiune viitoare se va intinde pe toata durata viitoare
Ann will be writing letters all day long.

",nn va scrie scrisori toata ziua.&
omentarii
$+ 4 varianta a cazului $ de folosire a lui B2uture 6ontinuous TenseB este cand se vrea sa se sublinieze faptul ca in viitor doua sau mai multe actiuni vor avea loc simultan:
-onig!t, t!ey will be watching -5, discussing t!eir vacation plans, and having a good time.
"Geseara, ei se vor uita la 1>, isi vor discuta planurile de vacanta si vor petrece o seara minunata.& &+ %n propozitiile de timp nu se foloseste viitorul H Astfel, in propozitiile introduse cu after,while, when, before, as soon as, by the time, if nu vom avea viitor A
. will be watching -5 (!en s!e arrives tonig!t.

"9a voi uita la 1> cand ea va sosi deseara.&
Aiitorul -erfect
*2uture -erfect Tense+
um se formeaza
/ill have , past participle

$# 0e foloseste pentru actiuni viitoare care se termina inaintea altei actiuni altui eveniment viitor
7erry will have worked for t!is company for ;, years (!en !e retires.
";err( va fi lucrat 2B de ani pentru aceasta companie, in momentul cand se va pensiona.&
omentarii
$+ %n propozitiile de timp nu se foloseste viitorul H Astfel, in propozitiile introduse cu after,while, when, before, as soon as, by the
time, if nu vom avea viitor A 2& "5uture ?erfect 1ense" e folosit in constructii de genul ":y next Fanuary month /eek"
'$ ne(t )anuar$, . will have received my re(ard.

"?ana in ianuarie viitor , imi voi fi primit premiul.&
Aiitorul -erfect 6ontinuu

*2uture -erfect 6ontinuous+
um se formeaza
/ill have been , present participle

$# 0e foloseste pentru actiuni viitoare care incep si 3? se termina inaintea altei actiuni altui eveniment viitor
7erry will have been working for t!is company for ;, years (!en s!e retires.
";err( va fi lucrat 2B de ani pentru aceasta companie " si va continua sa lucreze& in momentul cand ea se va pensiona.&
omentarii
$+ %n propozitiile de timp nu se foloseste viitorul H Astfel, in propozitiile introduse cu after,while, when, before, as soon as, by the
time, if nu vom avea viitor A 2& "5uture ?erfect 1ense" e folosit in constructii de genul ":y next Fanuary month /eek"
'$ ne(t )anuar$, . will have been learning a lot of t!ings related to t!is subject.
"?ana in ianuarie viitor, voi fi invatat o multime de lucruri legat de acest subiect. ... si voi continua sa invat. &
BAiitorul in TrecutB
*The 2uture8in8the8-ast+
um se formeaza
/ould , AE7: or /as /ere going to , AE7: "pentru actiuni planificate&
Exemple
$# exprima o actiune viitoare unei actiuni trecute 2e promised me t!at we would go to .taly (!en !e !ad time. (when arata simultaneitatea) "/l mi-a promis ca vom merge in .talia cand va avea timp.&
-om said t!at !e would go to 6ngland after !e !ad learned 6nglis! a little bit. (after arata anterioritatea)
"1om a spus ca va merge in ,nglia, dupa ce va invata putina engleza.&
omentarii
?ropozitiile "de timp& care incep cu before, when, while, after, as soon as, by the time, if, unless nu au verbul la viitor.
Cista verbelor nere)ulate in limba en)le#a 8 Gramatica limbii engleze 8

um se identifica verbele neregulate in engleza
8unt verbe care nu formeaza trecutul simplu prin adaugarea lui "ed" la sfarsitul formei de infinitiv. ?ractic aceste verbe neregulate trebuiesc invatate ca atare.
%ista principalelor verbe neregulate in engleza
Infinitiv
-forma 1-
Trecut
-forma 2-
Participiu Traducere trecut verb

-forma 3-
to abide
abode
abode
a astepta, a sta, a locui a se ridica a se trezi a fi a se naste a bate a deveni a icepe a zari, a vedea a indoi, a curba a implora a se naste a paria
to arise to awake to be to bear to beat to become to begin to behold
arose awoke awaked was, were bore beat became began beheld
arisen awoken awaked been born beaten become begun beheld
to bend
bent
bent
to beseech besought to bear to bet bore bet
besought born bet
to bid
bade
bidden
a oferi, a licita a lega a musca a sangera a binecu vanta a sufla a sparge a creste a aduce a transmite prin radio a arde
to bind to bite to bleed to bless
bound bit bled blest
bound bitten bled blest
to blow to break to breed to bring
blew broke bred brought
blown broken bred brought
to broadcast broadcast broad cast to burn burnt (burn ed) burst bought could burnt (burn ed) burst bought been able to cast caught
to burst to buy to can
a izbucni a cumpara a putea
to cast to catch
cast caught
a arunca a prinde
Pronuntia lui '?ed' la sfarsitul verbului

0ronuntia lui -!ed- la sfarsitul verbului
-ronunIarea Ji ortografierea terminaIiei 8ed este n funcIie de terminaIia infinitivului# ?ed se !ronunDE: a& KdL cnd verbele se terminC n vocalC sau consoanC sonorC Nb,g,l,m,n,v,z,dz,Od!OP: pla( - pla(ed NpleidP; arrived NOCOraivdP; b& KtL cnd verbele se terminC n consoanC surdC Nf,*,p,s,s),c),ODO,tODOP li*e li*ed Nlai*tP, cross - crossed N*rOoOstP; c& KidL cnd verbele se terminC n -t sau -d: %ant - %anted N%OoOntidP; nod nodded NnOoOdidP. ParticularitEDi orto)rafice ale terminaDiei ?ed: 4onsoana finalC a formei de infinitiv se dubleazC cnd vocala care o precede este scurtC Di accentuatC: stop - stopped; prefer - preferred 4onsoana finalC se dubleazC la cteva verbe, deDi silaba finalC nu este accentuatC: *idnap - *idnapped; )andicap - )andicapped; %ors)ip - %ors)ipped; iar la verbe terminate n ic, 0c se dubleazC n c*: picnic - picnic*ed. n engleza britanicC, verbele terminate n -l dubleazC aceastC consoanC, indiferent de accent: control - controlled; travel - travelled
Ferbe care nu au forma continua in limba en)le#a

1. 2erbele de perceptie
to feel, to !ear, to notice, to see, to smell, to taste
e#: . see a red car. TOTUSI, daca actiunea e una voluntara, una constienta se
poate folosi aspectul continuu: /!at are you seeing 1 (se presupune ca persoana care vede ceva reali&ea&a o actiune voluntara5 de e'emplu: se uita cu binoclu, s-a urcat pe ceva sa vada mai departe, etc) !AS!"!N!A, daca sensul verbului nu mai este cel de ba#a, iar se poate folosi forma continua: . am seeing my dentist on /ednesday. (sensul nu mai e de a vedea ci de a fi consultat, de a se duce la)
3. 2erbele care exprima activitati mentale
to agree, to believe, to distrust, to imagine, to doubt, to remember, to understand, to suppose, to recognize, to forget, to t!in), to mean
34TA: <aca se foloseste forma continua apare o modificare de sens: . am t!in)ing. (nu se spune si ce gandesc.)
4. 2erbe care exprima dorinta

to (is!, to (ant, to intend, to desire
e#: . (is! to go t!ere.
5. 2erbe care exprima sentimente, atitudini, trairi emotionale

to love, to li)e, to disli)e, to detest, to prefer, to ab!or, to adore, to !ate
e#.: . li)e it.
6. verbele modale
can, may, must, oug!t to
e#.: . can do it.
7. 2erbe care exprima posesia

to posses, to o(e, to belong to, to o(n, to )eep, to !old
e#.: . )eep it for me.
8. &lte verbe care nu pot avea forma continua

to e#pect, to suffice, to differ, to appear, to contain, to deserve
e#.: -!is movie appears to be interesting.
Gramatica limbii engleze 6onditional in -rezent *7eal+

*-resent 7eal 6onditional+
um se formeaza
%f "hen ### 0imple -resent ###, ### 0imple -resent ###
Exemple
/!en . have a day off from (or), . often go to t!e beac!. general valabila: e valabila in !re#ent) -om helps me (it! my !ome(or) (!en !e has time. general valabila: e valabila in !re#ent) (situatie
(situatie
.f t!e (eat!er is nice, . walk to my office. (situatie general valabila: e valabila in !re#ent) /!ere do you stay if you go to 0uc!arest1 (situatie general valabila: e
valabila in !re#ent)
omentarii
1& "?resent =eal 4onditional" se foloseste pentru a vorbi despre situatii care apar in mod normal in viata de zi cu zi; sint situatii generale si care se repeta frecvent sau sunt sigure "sunt reale si nu fictive&; 2& Gf e folosit in cazul actiunilor mai putin frecvente; 9hen e folosit in cazul actiunilor mai frecvente.
6onditional in -rezent *%real+

* -resent ?nreal 6onditional +
um se formeaza
%f ### 0imple -ast ###, ### /ould , verb ###
Exemple
/!at would you do if you won t!e lottery1 (situatie ipotetica ce vi&ea&a pre&entul+ viitorul) /!ere would you stay if you went to 0uc!arest1 (situatie ipotetica ce vi&ea&a pre&entul+ viitorul5 calatoria la Bucuresti in acest ca& nu e reala) .f t!e (eat!er were nice, . would walk to my office. (situatie ipotetica ce vi&ea&a pre&entul+ viitorul5 vremea nu e frumoasa) -om would help me (it! my !ome(or) if !e had time. (situatie ipotetica ce vi&ea&a pre&entul+ viitorul5 2om nu are timp deci nu ma a-uta, dar daca ar avea timp m-ar a-uta)
omentarii
1& "?resent 7nreal 4onditional" se foloseste pentru a vorbi despre situatii ipotetice.
6onditional in Trecut *7eal+

*-ast 7eal 6onditional+
um se formeaza
%f "hen ### 0imple -ast ###, ### 0imple -ast ###
Exemple
-om helped me (it! my !ome(or) (!en !e had time. (situatie general valabila in trecut) .f t!e (eat!er were nice, . walked to my office. (situatie general valabila in trecut) /!en . had a day off from (or), . often went to t!e beac!. (situatie general valabila in trecut)
omentarii
1& "?ast =eal 4onditional" face referire la un obicei trecut "nu mai e valabil in prezent&.
2& Gf e folosit in cazul actiunilor mai putin frecvente; 9hen e folosit in cazul actiunilor mai frecvente.
6onditional in Trecut *%real+
*-ast ?nreal 6onditional+

um se identifica
%f ### -ast -erfect ###, ### /ould have , past participle ###
Exemple
-om would have helped me (it! my !ome(or) if !e had had time. (situatie ipotetica in trecut) .f t!e (eat!er had been nice, . would have walked to my office. (situatie ipotetica in trecut) .f . had had a day off from (or), . would have gone to t!e beac!. (situatie ipotetica in trecut)
omentarii
1& "?ast =eal 4onditional" face referire la o situatie trecuta ipotetica.
2& ?entru situatiile imaginare "ireale& nu se foloseste "%)en" deoarece se considera ca actiunea$ evenimentul nu a avut loc.
6onditional in Aiitor *7eal+

*2uture 7eal 6onditional+
um se formeaza
%f "hen ### 0imple -resent ###, ### 0imple 2uture ###
Exemple
.f t!e (eat!er is nice, . will walk to my office. (valabila pentru o situatie particulara in viitor) -om will help me (it! my !ome(or) (!en !e has time. pentru o situatie particulara in viitor) (valabila
omentarii
1& "5uture =eal 4onditional" se foloseste pentru a spune ce se va face intr-o situatie particulara viitoare.
.f t!e (eat!er is nice, . walk to my office. "situatie generala& vezi
"?resent =eal 4onditional"

.f t!e (eat!er is nice, . will walk to my office. "situatie particulara& Giferenta dintre cele 2 mesa!e e foarte mica, practic insesizabila in vorbirea curenta.
2& Gf e folosit in cazul actiunilor mai putin frecvente; 9hen e folosit in cazul actiunilor mai frecvente.
6onditional in Aiitor *%real+

*2uture ?nreal 6onditional+
um se formeaza
Borma < %f ### /ere , present participle ###, ### /ould be , present participle ### "4u aceeasi semnificatie se poate folosi ?resent 7nreal 4onditional "Borma 1&; aceasta forma e preferata formei de ?resent 7nreal 4onditional&
Borma 0 %f ### /ere going to , verb ###, ### /ould be , present participle ### "8e traduce cu "Gaca se va intampla sa$ ca sa ..." "se pune accentul pe predictie& ... dar stiu ca nu se va intampla&
Exemple
-om would be helping me (it! my !ome(or) if !e were having time. " -om ma va ajuta cu lectiile, daca va avea timp. "dar stiu ca nu va avea& -om would be helping me (it! my !ome(or) if !e were going to have time. " -om ma va ajuta cu lectiile, daca se va intampla sa aibe timp. "dar stiu ca nu va avea&
omentarii
1& "5uture 7nreal 4onditional" face referinta la o situatie imaginara "nu e rela& in viitor. 2& ?entru situatiile imaginare "ireale& nu se foloseste "%)en" deoarece se considera ca actiunea$ evenimentul nu va avea loc. 3& 5orma 2 e cea mai folosita "in aceasta situatie& in manualele de gramatica.
0ub.onctivul
*The 0ub.unctive+
um se identifica 8ub!onctivul se foloseste cand avem : o actiune posibila in viitor o actiune nerealizata *ireala+ in trecut sau prezent o recomandare, un sfat Exemple
.t is necessary t!at t!e (or) be done. "recomandare, sfat, deci ,>/9 sub!onctiv& 2e spea)s as if !e were not from 0uc!arest. "situatie ireala in prezent, deci ,>/9 sub!onctiv& 7l vorbeste ca si cum nu ar fi din Bucuresti, dar e din Bucuresti. 2e spea)s as if !e is not from 0uc!arest. "situatie reala in prezent, deci 37 ,>/9 sub!onctiv&
7l vorbeste ca si cum nu ar fi din Bucuresti, dar nici nu e din Bucuresti. .t8s time you went to bed. "recomandare, sfat, deci ,>/9 sub!onctiv&
omentarii
8ub!onctivul in engleza se formeaza cu : a+ infinitivul scurt al verbului 1& dupa constructii ca: It is necessary, It is advisable, It is recommendable, It is possible, It is unsure, It is probable " ca si formularile de genul 0"e recommends0, 0"e advices0, 0"e requests0 &; 2& in propozitii de scop "so that ###&; e#.: 9ome earlier so that you find !im at !ome. "forma americana& 9ome earlier so that you can find !im at !ome. "forma britanica& 3& in propozitii concesive " ho/ever ### &; e#.: . go t!ere however difficult it be. 4& in e#clamatii afective: e#.: :less (ou J & .n formulas "s)ort infinitive&:
1ong live the queen. (2r=iasc= regina() !o be it. (,>a s= fie.) ome what may. (?ie ce o fi.) !uffice it to say. (7ste suficient de &is.) Be that as it may. (?ie ce o fi.) !ay what you will. (!pune ce vrei.)
b+ forma de B-ast TenseB a verbului, pentru a e#prima: 1& un regret prezent . (is! . )ne( !er address. " ... nu-i stiu adresa si regret&;
If only he was faithful to me( "GacC mi-ar fi fidelJ& If only I had nown about her mischance( "GacC aD fi Dtiut de g)inionul eiJ&
2& ceva ce e ireal in prezent "cu constructiile "as if", "as though"&; 3& preferinta "cind se folosesc constructiile "would rather+ sooner", "it is time",
0had better0, 0I@d prefer0&. Aou had better go home. "9ai bine ai merge acasC.& Id prefer if you didnt go. ",D prefera sC nu mergi.&
c+ forma de B-ast -erfecte TenseB a verbului, pentru a e#prima un regret vis-a-vis de o actiune anterioara timpului din propozitia principala: e#.: . (is!(ed) you had written to !im. (As dori/ As fi dorit ca tu sa-i fi scris lui.) d+ alte forme de imperativ:
!omebody bring me a glass of water( "4ineva sC mi aducC un pa)ar cu apCJ& ;ome on everybody, leave the room( "2aideEi, toatC lumea sC pCrCseascC ncCpereaJ&
e+ After verbs expressing a desire that someone should do something: as , advise, desire,
intend, order, recommend, request, require, suggest, urge, want5 after verbs e#pressing plans: arrange, leave word, pland; after ad!ectives e#pressing feelings: an'ious, willing, eager, pleased, glad. 2hey demanded that the meeting be held in our new conference room. ",u cerut ca ntlnirea sC se EinC n sala nouC de conferinEe.&
)e planned that they should see the room beforehand. ",m plCnuit sC vedem camera nainte.& !he was an'ious that they should see her dancing. "/ra emoEionatC cC o vor vedea dansnd.& f+ cu Bmay mightB *ay you live long( "8C trCieDti multJ& "owever tired might he be, he must come down. "+rict de obosit ar fi, trebuie sC vinC !os.&
Alte comentarii: i& 5orma de "?ast 1ense" a lui "to be" este "*ere"; ii& in constructiile cu "for @ subiect" se foloseste forma lunga a infinitivului: .t8s time for you to go to bed. iii& ?entru a vedea cum se formeaza sub!onctivul in propozitiile conditionale studiati: 4onditional in 1recut ".real& 4onditional in ?rezent ".real& 4onditional in >iitor ".real& iv& .n engleza americana, in propozitia subordonata introdusa de "that0 cand propozitia
principala e#prima o recomandare, decizie, cerere, speranta, intentie sau surprindere. 2hey recommended that he !ay more attention to class. ".-au recomandat sC fie mai atent la lecEie.& 2hey hoped that he be elected :resident. ",u sperat sC fie ales preDedinte.& 2hey suggested that our flowers be !ut into a vase. ",u sugerat ca florile noastre sC fie puse n vazC.& v& if need be inseamna if it is necessary If need be she can always tell him the truth. "La nevoie, i poate spune oricnd adevCrul.&
!odul %mperativ in limba engleza

um se identifica
>erbele din infinitiv se gasesc in propozitii e#clamative ce reprezinta ordine, sfaturi ce trebuiesc e#ecutate.
Exemple
Let )im go J
( 1asa-l sa se duca ( )
Loc* t)e door J
( Incuie usa ( )
Go t)ere J
( 9u-te acolo ( )
Let me *no% J
(9a-mi voie sa stiu ()

GonIt %orr( be )app(J
6u te ingri-ora, fii fericit(

Leave me alone J
1asa-ma in pace(
1a*e it eas( J
Bsor (
Aerbele modale: 6an

$# exprima capacitatea fizica sau intelectuala
. can spea) 6nglis!. . can s(im very (ell.
&# pentru a exprima imposibilitatea sau neincrederea
an -om ma)e suc! a mista)e 1
'# pentru a exprima permisiunea in limba+ul neoficial
an . borro( your boo) 1
"ota: ,ceasta forma de e'primare a permisiunii nu este foarte delicata si poate fi va&uta si ca o cerere politicoasa. (# pentru a exprima continuitatea verbelor de perceptie
. can see somebody near my car.
omentarii
$# -entru a exprima !ermisiunea in limba+ul oficial politicos se foloseste BMayBD &# 6ererea cu B ouldB este may politicoasa decat cea cu B anBD de aceea de regula cererile se fac cu B ouldBD '# B ouldB este folosit in unele cazuri drept trecutul lui B6anB#
Aerbele modale: !ay

$# cand se cere permisiunea in mod oficial, politicos
May . go !ome no( 1

3ota: :ermisiunea se poate cere si cu 0;an0 insa in mod neoficial, protocolar. &# exprima posibilitatea
9t may rain in t!e afternoon.

( "e poate sa ploua in dupa-amiaza ) 3ota: 9aca se foloseste 0might0 probabilitatea e mai mica decat 0may0, insa diferenta nu e foarte mare:
.t might rain in t!e afternoon.
( "-ar putea sa ploua in dupa-amiaza ) '# exprima o dorinta
May all your (is!es come true.

( ie ca ... )
omentarii
<% 7May7 in situatia in care e6!rima !osibilitatea !oate fi inlocuit cu "it is
possible" fara ca sensul sa se schimbe:
9t is possible for -om to do t!at t!ing. -om may do t!at t!ing.
Aerbele modale: !ust

$# cand se exprima o obligatie interna *subiectiva, personala+
. must go.
(-rebuie sa plec -> pentru ca asta e decizia mea) 3ota: 9aca obligatia e e'terna in loc de must se va folosi 0to have to0:
. have to go.
(-rebuie sa plec -> pentru ca cineva ma asteapta, pentru ca trebuie sa ajung undevaB nu e o decizie subiectiva, ci una obiectiva) &# pentru a exprima o deductie logica, o concluzie
7o!n al(ays at t!is !our is at !ome. @o( must be at !ome as (ell.

"logic ;o)n ar trebui sa fie acasa, dar poate nu e&.
omentarii
Gaca nu suntem foarte siguri de deductia logica folosim verbul "ma(".
Aerbele modale: 4ught to

$# B4ught toB se foloseste cu precadere pentru a exprima o recomandare:
<argaret ought to e#ercise more.

*ar"aret trebuie sa e(erseze mai mult+ este o recomandare si nu are semnificatie imperativa.
- "!all . go to t!is funeral 1 - /ell, you ought to.

Este o recomandare si nu are semnificatie imperativa+ insa e ceva ce trebuie facut caci asa e bine din punct de vedere moral. 3ota: Gaca s-ar raspunde "<ell (ou )ave to." semnificatia ar fi: "1rebuie sa te duci, nu ai de ales." "obligatia e e#terioara in acest caz&
omentarii
$+ -entru a exprima recomandari negative dispare BtoB dupa Bto haveB:
>ou ought not smo)e so muc!. /e ought not be afraid of t!e t!ese ris)s.
1otusi, sunt acceptate deasemenea si formele:
>ou ought not to smo)e so muc!. /e ought not to be afraid of t!e t!ese ris)s.
&+ B4ught notB e folosit mai mult de englezi, Americanii folosesc mai mult Bshould notB#
Aerbele modale: 0hall

$# pentru a exprima solicitarea unui sfat, o ofertM sau o sugestie "5olosit cu persoana ., interogativ& <)at s)all . doF (;e sa fac.) 8)all . listen to (ouF (!= te ascult .) 8)all %e go on a vacationF (!= mergem intr-o vacanta.)
&# pentru a exprima o promisiune, o obligaIie sau o ameninIare care provin de la cel care vorbeJte " 5olosit cu persoanele .. Di ...& 6ou s)all )ave a great surprise if (ou *eep (our promise to me. Cei avea o mare surpri&a daca iti tii promisiunea fata de mine. 2e s)all not see )is c)ildren again if )e treats t)em li*e t)at. 6u isi va mai vedea copiii daca ii tratea&a asa. 6ou s)all )ear from me againJ Cei mai au&i tu de mine() '# pentru a exprima o hotarare 1)e gates s)all not open . (Bsile nu se vor deschide.) (# pentru a exprima o interdictie in acte oficiale 1)e candidates s)all not )ave more t)an paper s)eets to %rite on, during t)e e#amination. ;andidatii+:articipantii nu vor avea mai mult de # foi in timpul e'aminarii.
omentarii
$# 5olosit cu persoana ., s)all indicC viitorul. &# 5olosit cu persoanele .. si ..., s)all poate arata o promisiune, o obligatie sau o amenintare care provin de la cel care vorbeste.
Aerbele modale: "ill

$# pentru a exprima vointa, hotarare . %ill climb t)is mountain even if its t)e last t)ing . do. Coi urca acest munte, chiar daca va fi ultimul lucru pe care il fac. &# pentru a exprima o promisiune . %ill not let (ou do%n. 6u te voi de&amagi . '# pentru a exprima o posibilitate, presupunere
1)is bo( loo*s ver( muc) li*e 1om. 2e %ill be )is brot)er. ,cest baiat seamana foarte bine cu 2om. 4 fi fratele lui. (# pentru a exprima ceva inevitabil ?olar bears %ill peris). Brsii polari vor disparea. E# pentru a inlocui prezentul simplu pentru o actiune obisnuita, repetata . al%a(s drin* coffee in t)e morning . "0 . %ill drin* coffee in t)e morning&. Intotdeauna beau cafea dimineata. Coi bea cafea dimineata. ># pentru a exprima o invitatie, cerere politicoasa <ill (ou sit do%nF Crei sa iei loc.
omentarii
1. <ill - are si intelesul de a voi. La casatorie se foloseste e#presia . %ill.
,lte verbe modale: Dare, "eed, Used to

&lte verbe modale* Dare, :eed, ;sed to
3EE< 34T 3EE< 8 este folosit pentru a exprima necesitatea sau lipsa acesteia
6ou needn)t come earl( to t)e meeting. 6u trebuie sa vii devreme la sedinta.
8)e doesn)t need to come. 6u este necesar sa vina si ea. 6ou don)t need to go t)ere tomorro%. 6u e necesar sa mergi maine acolo.
?0E< T4 8 este folosit doar la -ast Tense, pentru a exprima: $+ o actiune repetata, un obicei trecut, care nu mai este precticat in prezent
. used to s%im in t)e +lt river %)en . %as a c)ild, but . donIt do t)is an( longer. 4bisnuiam sa inot in 4lt cand eram copil, dar acum nu mai inot.
&+ o actiune repetata, un obicei trecut, care mai este practicat si in prezent
1)e( used to spend t)eir )olida(s in t)e mountains. 4bisnuiau sa isi petreaca vacantele la munte5 poate ca inca si le mai petrec.
<A7E 8 se foloseste cu sensul de Ba indrazniB, in special in propozitii interogative si negative

1)e bo( dared not tell )is fat)er %)at )e )ad done. Baiatul nu a indra&nit sa ii spuna tatalui sau ce a facut. 1)e( dared not spea* to )im ugl(. 7i nu au indra&nit sa vorbeasca urat cu el. 2o% dare (ou contradict meF ;um indra&nesti sa ma contra&ici.
omentarii
3EE< poate fi folosit si ca verb principal: 2e needs )elp. ,re nevoie de a-utor. ?0E< T4 nu are forma de prezent# ?entru a e#prima un obicei in prezent folositi prezentul simplu: . "usuall(& spend m( )olida(s in t)e mountains. 9e obicei imi petrec vacantele la munte. <A7E ca verb modal este urmat de: a& infinitivul fara to dupa forma invariabila dare "persoana a ...-a singular sau ?ast 1ense&: . %onder %)eter )e dare come. *a intreb daca va indra&ni sa vina.
2e felt t)at )e darenIt tr(. !i-a dat seama ca n-are cura-ul sa incerce. b& infinitivul cu to, dupa participial prezent sau dupa persoana a ...-a singular: 3o% )e dares to attac* meJ ,cum indra&neste sa ma atace( c& infinitivul cu sau fara to dupa forma de infinitiv a verbului, forma de ?ast 1ense dared si participiul trecut: 2e %ouldnIt dare "to& tell me t)is. 6-ar indra&ni sa imi spuna acest lucru. 2e dared "to& %rite upon t)e sub!ect. , avut cura-ul sa scrie despre acea problema. ,1/31./J >erbul dare este urmat de infinitivul cu to cand este folosit ca verb principal: 2e dared me to compete %it) )im. *-a provocat la intrecere.
on+unctia in limba en)le#a

um se identifica
4on!unctia : a& e#prima raporturi de coordonare sau de subordonare intre doua propozitii, raporturi de coordonare intre doua parti de propozitie sau intre o parte de propozitie si o propozitie; b& este nefle#ibila din punct de vedere morp)ologic; c& nu indeplineste nicio functie sintactica in propozitie dar marc)eaza raporturile de coordonare si subordonare in cadrul propozitiei ai al frazei.
Exemple
Gorina %ent to mall but s)e forgot t)e mone( at )ome. 9orina a plecat la mall, dar si-a uitat banii acasa. <ill (ou come or s)ould . comeF
Cii tu sau sa vin eu. . didnIt call (ou (esterda( because . %as bus(. 6u te-am sunat ieri pentru ca am fost ocupata.
omentarii
A% on+unctiile coordonatoare 4 oordinatin) on+unctions5 4on!unctiile coordonatoare leaga parti de propozitie cu aceeasi functie sintactica sau propozitii de acelasi fel. <% 9upa relatiile pe care le stabilesc, con-unctiile coordonatoare pot fi: a5 co!ulative: and (si), as *ell as (precum), both and (atat cat si), not only but also (nu numai dar si) b5 dis+unctive: or (sau)H eitheror (sausau), neithernor (nicinici) c5 adversative: but (dar, ci)% Either or indica doua alternative din care numai una este posibila, in propo&itii po&itive sau interogative: "e can either have a snack no/, or /e can have lunch at noon# :utem lua o gustare acum sau putem lua pran&ul la amia&a. eitheror , verb negativ sau neithernor , verb pozitiv se folosesc pentru a e'prima o negatie: % can)t travel either by air or by sea# (6u pot calatori prin aer sau pe mare.) % can travel neither by air nor by sea# (6u pot calatori nici prin aer nici pe mare.) Atentie: 4on!unctiile coordonatoare nu pot fi asezate la inceputul frazei.
B% on+unctiile subordonatoare 4Subordinatin) on+unctions5 4on!unctiile subordonatoare leaga propozitiile secundare din fraza de elementele lor regente. <% Du!a felul !ro!o#itiilor !e care le introduce, con+unctiile subordonatoare !ot fi: a5 universale: that (ca)H if, *hether (daca)H ?I ,ceste prepozitii pot introduce
mai multe tipuri de propozitii subordonate. b5 s!eciali#ate: De loc: *here (unde), *herever (oriunde)H De tim!: *hen (cand), since (de cand), till. until (pana cand), *hile.as (in timp ce), before (inainte ca), after (dupa ce) De mod: e6actly.+ust as (e'act cum) De cau#a: as, since, because (deoarece, fiindca) De sco!: so that, in order that. so 4that5 (mai formal) (pentru ca, cu scopul ca) for fear 4that5 (de teama sa), in case, lest 4formal5 (ca sa nu) onditionale: if (daca), !rovided 4that5 .on condition 4that5, as lon) as. so lon) as (cu conditia ca, atata timp cat)H unless (afara daca, numai daca nu) onsecutive: so that (incat), so (familiar) (incat), so. such 4that5 (asa+ astfelincat) oncesive: thou)h, althou)h (mai formal), *hile, *hereas (formal), even if. thou)h (desi, cu toate ca, chiar daca) om!arative: as as (la fel de ... ca ...)H as if. as thou)h (ca si cum, de parca) <)en indica: simultaneitatea a doua actiuni: "hen % am tired % go for a /alk# ;and sunt obosit fac o plimbare. "hen she rang the bell, he came to the door# ;and ea a sunat la sonerie, el a venit la usa. ---H ,ccentual este pe momentul actiunii sau succesiunea lor imediata in timp. ,s este folosit pentru actiuni paralele: 0he /ept as she spoke# :langea in timp ce vorbea. sau sinonim al lui %)ile: As % /as crossing the street, % heard somebody call my name# In timp ce+ :e cand traversam strada, am au&it pe cineva strigandu-mi numele.
8ince presupune un argument admis de interlocutor: 0ince you need this book, i)ll get it for you# 9eoarece ai nevoie de carte, am sa ti-o iau. 4and folosim con!unctia unless, verbul din propozitia conditionala este la forma pozitiva: ;ou can)t see me unless you call me first# 6u ma poti vedea decat daca ma suni inainte.
6on.ugarea verbelor in limba engleza
on)ugarea verbelor in limba engleza - <odul indicativ
Trecut -ast
Borma afirmativa a verbelor in limba engle&a (e'. verbul 0to come0)
Persoana I singular II singular III singular I singular II singular III singular
Past Simple I came You came He/She/It came We came You came They came
Past ontinuous I was coming You were coming He/She/It was coming We were coming You were coming They were coming
Past Perfect Simple I had come You had come He/She/It had come We had come You had come They had come
Past Perfect ontinuous I had been coming You had been coming He/She/It has been coming We had been coming You had been coming They had been coming
Borma ne)ativa a verbelor in limba engle&a (e'. verbul 0to come0)

Persoana I singular II singular III singular I singular II singular III singular Past Simple I did not come You did not come He/She/It did not come We did not come You did not come They did not come Past ontinuous I was not coming You were not coming He/She/It was not coming We were not coming You were not coming They were not coming Past Perfect Simple I had not come You had not come He/She/It had not come We had not come You had not come They had not come Past Perfect ontinuous I had not been coming You had not been coming He/She/It has not been coming We had not been coming You had not been coming They had not been coming
Borma intero)ativa a verbelor in limba engle&a (e'. verbul 0to come0)

Persoana I singular II singular III singular I singular II singular III singular Past Simple Did I come? Did you come? Did he/she/it come? Did we come? Did you come? Did they come? Past ontinuous Was I coming? Were you coming? Was he/she/it coming? Were we coming? Were you coming? Were they coming? Past Perfect Simple Had I come? Had you come? Had he/she/it come? Had we come? Had you come? Had they come? Past Perfect ontinuous Had I been coming? Had you been coming? Has he/she/it been coming? Had we been coming? Had you been coming? Had they been coming?
-rezent -resent
Borma afirmativa a verbelor in limba engle&a (e'. verbul 0to come0)
Direct and indirect 4re!orted5 s!eech

2orbirea directa si vorbirea indirecta in limba engleza
8unt 2 moduri in care putem reda ceea ce o persoana a spus: modul direct "vorbirea directa& si modul indirect "vorbirea indirecta&. .n direct speec), %e repeat t)e original spea*ers e#act %ords: 8 vorbirea directa "e said, 0I have lost my umbrella.0 (7l spuse: *i-am pierdut umbrela.) 2ere %)at a person sa(s appears %it)in Quotation mar*s "" ... "&. Girect speec) is found in conversations in boo*s, in pla(s and in Quotations. .n indirect speec), %e give t)e e#act meaning of a remar* or a speec), %it)out necessaril( using t)e spea*ers e#act %ords: "e said (that) he had lost his umbrella. (7l spuse c= >i-a pierdut umbrella.) 8 vorbirea indirecta
There is no comma after say in indirect speech# That can usually be omitted after say and tell , ob.ect# :ut it should be kept after other verbs: com!lain, e6!lain, ob+ect, !oint out, !rotest etc# .ndirect speec) is normall( used %)en conversation is reported verball(, alt)oug) direct speec) is sometimes used for a more dramatic effect. <)en %e turn direct speec) into indirect "reported& speec), some c)anges are usuall( necessar(. TE30E 6HA3GE0 $# %ndirect 0peech can be introduced by a verb in a present tense:
"e sais that . (7l a spus c=.) 8 vorbirea indirecta 0 reporting a conversation t)at is still going on 0 reading a letter and reporting %)at it sais 0 reading instructions and reporting t)em 0 reporting a statement t)at someone ma*es ver( often: 2om sais that he ll never get married.
2. %ndirect 0peech is usually introduced by a verb in the past tense: 8 vorbirea indirecta
<irect speech 8 vorbirea directa

8imple ?resent - Aorbirea directa 0I never eat meat0 he e'plained.
%ndirect speech 8 vorbirea indirecta

8imple past - Aorbirea indirecta 3 "e e'plained that he never ate meat.
(7u niciodat= nu m=nnc carne e'plic= el). ?resent 4ontinuous - Aorbirea directa 0I m waiting for ,nn0 he said. (4 a>tept pe ,na spuse el). ?resent ?erfect - Aorbirea directa 0I have found a flat0 she said. (,m g=sit un apartament spuse ea). ?resent ?erfect 4ontinuous - Aorbirea directa "e said 0I ve been waiting for ages0. (7l spuse: ,m a>teptat o groa&= de timp.) 8imple ?ast - Aorbirea directa 0I too it home with me0 she said. (1-am luat acas= cu mine spuse ea.) 5uture - Aorbirea directa "e said, 0I shall+will be in Dome on *onday0. (7l spuse: Coi fi n Doma luni.) 5uture 4ontinuous - Aorbirea directa 0I will+shall be using the car on the $st 0 she said. (Coi folosi ma>ina pe data de $ spuse ea) 4onditional - Aorbirea directa I said, 0I would+should li e to see it0 . (7u am spus: ,> vrea s= o v=d.)
(7l e'plic= faptul c= nu mnca niciodat= carne.) ?ast 4ontinuous - Aorbirea indirecta 0 "e said (that) he was waiting for ,nn. (!puse c= o a>tepta pe ,nn). ?ast ?erfect - Aorbirea indirecta 0 !he said (that) she had found a flat. (7a spuse c= >i g=sise un apartament). ?ast ?erfect 4ontinuous - Aorbirea indirecta 0 "e said (that)he had been waiting for ages. (7l spuse c= a>teptase o groa&= de timp). ?ast ?erfect - Aorbirea indirecta 0 !he said she had ta en it home with her. (7a spuse c= l luase acas= cu ea.) 4onditional - Aorbirea indirecta 0 he said he would be in Dome on *onday. (7l spuse c= va fi n Doma luni.) 0 4onditional 4ontinuous - Aorbirea indirecta !he said shed be using the car on the $st. (7a spuse c= va folosi ma>ina pe data de $). 4onditional - Aorbirea indirecta I said I would+should li e to see it. (7u am spus c= a> vrea s= o v=d.)
%ndirect speech 8 vorbirea indirecta
'# 3ote on % /e shall should I+ we shall normall( becomes he+she+they would in indirect speec): 0I shall be E$ tomorrow0 said Bill 0 :ill said )e %ould be 21 t)e follo%ing da(. (Coi mplini E$ ani mine. !puse Bill. 3 Bill spuse c= va mplini E$ ani n &iua urm=toare.) :ut if t)e sentence is reported b( t)e original spea*er, I+we shall can become eit)er I+we should or I+we would.
-A0T TE30E0 04!ET%!E0 7E!A%3 ?36HA3GE<
1.
%n spoken English, past tenses usually remain unchanged# "e said, 0,nn arrived on *onday0. 3 "e said ,nn (had) arrived on *onday. (7l spuse: ,nn a a-uns luni. 3 7l spuse c= ,nn a-unsese (a a-uns) luni.) "e said, 0)hen I saw them they were playing tennis0 . 3 "e said that when he saw them they were playing tennis.
(7l spuse: 0;nd i-am v=&ut eu, -ucau tenis. 3 7l spuse c= atunci cnd i-a v=&ut, -ucau tenis.) 2. A past tense used to describe a state of affairs /hich still exists /hen the speech is reported remains unchanged: !he said, 0I decided not to buy the house because it was on a main road0. 3 !he said that she had decided not to buy the house because it was on a main road. (7a spuse: *-am hot=rt s= nu cump=r casa pentru c= era pe strada principal=. 3 7a spuse c= s-a hot=rt s= nu cumpere casa pentru c= era pe strada principal=).
0?:F?36T%AE0 %3 %3<%7E6T 0-EE6H
8 vorbirea indirecta
1.
?nreal past tenses after /ish, /ould rather sooner and it is time do not change: 0It s time we began planning our holidays0 he said. 3 "e said that it was time they began planning their holidays. (7ste timpul s= ncepem s= ne planific=m concediul. !puse el. 3 7l spuse c= era timpul s= nceap= s= >i planifice concediul.) 2. G.he.she.*e.they had better remains unchanged# Aou had better can remain unc)anged or be reported b( advise @ ob!ect @ infinitive. 0Aoud better not drin the water0 she said 3 !he advised us not to drin water. (*ai bine nu ai bea ap=. !puse ea. 3 6e suger= s= nu bem ap=.)
3.
6onditional sentences remain unchanged# "If my children were older, I would emigrate0 he said. 3 "e said that if his children were older, he would emigrate. (9ac= ar fi mai mari copiii mei, a> emigra. !puse el. 3 el spuse c= dac= ar fi mai mari copiii lui, ar emigra.)
MGG;T, OUG;T TO, S;OUCD, 9OUCD, US3D TO %3 %3<%7E6T 0TATE!E3T0
1. Mi)ht remains unchanged except /hen it is used as a reNuest form: "e said, 0,nn might ring today.0 3 "e said that ,nn might ring that day. (7l spuse: !-ar putea s= sune ,nn ast=&i. 3 7l spuse c= s-ar putea s= sune ,nn n acea &i.) 2. Ou)ht to.should for obligation or assumption remains unchanged: 02hey ought to widen this road0 I said. 3 I said that they ought to widen this road. (,r trebui s= l=rgeasc= strada. !puse el. 3 7l spuse c= ar trebui s= l=rgeasc= strada.) 3. 9ould in statements does not change# 0Id be very grateful if youd eep me informed0 he said. 3 "e as ed me to eep him informed. (,> fi foarte recunosc=tor dac= m-ai Fine la curent.!puse el 3 7l m= rug= s= l Fin la current.) 4. Used to does not change#
0I now the place well because I used to live here0 he e'plained. 3 "e e'plained that he new the place well because he used to live there. (;unosc bine locul pentru c= am stat acolo. 7'plic= el. 3 7l e'plic= faptul c= >tia locul pentru c= a stat acolo.)
-7434?3 A3< A<FE6T%AE %3 %3<%7E6T 0-EE6H
?ronouns and possessive ad!ectives usuall( c)ange from first or second to t)ird person, e#cept %)en t)e spea*er is reporting )is o%n %ords: I said, 0I li e my new house0 3 I said that I li ed my new house. (,m spus: mi place casa mea nou=. 3 7l a spus c= i pl=cea casa lui nou=.) 2his used in time e#pressions usuall( becomes that. 2his, these used as pronouns can become it, they+them. "e said, 0)e will discuss them tomorrow0. 3 "e said that they will discuss it (the matter) the ne't day. (7l a spus: Com discuta (problema) mine. 3 7l a spus c= vor discuta (problema) yiua urm=toare.)
EO-7E00%430 42 T%!E A3< -1A6E %3 %3<%7E6T 0-EE6H

1oda( 6esterda( 1)e da( before (esterda( 1omorro% 1)e da( after tomorro% 3e#t %ee*$ (ear etc. Last %ee*$ (ear etc. , (ear ago
%ndirect speech 8 vorbire indirecta

1)at da( 1)e da( before 1%o da(s before 1)e ne#t da($ t)e follo%ing da( .n t%o da(s time 1)e follo%ing %ee*$ (ear etc. 1)e previous %ee*$ (ear etc. , (ear before$ t)e previous (ear
%ndirect speech 8 vorbire indirecta
SA8 A3< T3CC
1. Say and tell /ith direct speech !ay can introduce a statement or follo% it, %)ile tell reQuires t)e person addressed. .nversion of say and noun sub!ect is possible, %)en say follo%s t)e statement, but inversion %it) tell is not possible. 0Im leaving at once0 2om said. (:lec odat=. , spus 2om) 8 vorbirea directa 0Im leaving at once0 2om told me. (:lec odat=. *i-a spus 2om) 8 vorbirea directa 2. Say and tell /ith indirect speech .ndirect statements are normall( introduced b( say, or tell G ob!ect.
!ay G to G ob-ect is also possible, but muc) less usual t)an tell G ob-ect.
oncordanta tim!urilor in limba en)le#a 8 Gramatica limbii engleze 8

oncordanta timpurilor in limba engleza
/ste acordul obligatoriu al timpului verbului din subordonata cu timpul verbului din regenta sa. .n limba engleza timpul verbului din subordonata trebuie sa se subordoneze timpului verbului din regenta. 4u alte cuvinte timpurile verbelor din regente dicteaza folosirea anumitor timpuri in subordonatele lor. /#ista in acest sens trei reguli de cunoscut si aplicat. 7egula %: Gaca in regenta verbul este la ?resent 1ense sau ?resent ?erfect 1ense in subordonata se poate folosi orice timp:
7EGE3TA Ferbul este la !re#ent sens5

4?resent 1ense 8imple, ?resent 1ense 4ontinuous, ?resent ?erfect 8imple, ?resent ?erfect 4ontinuous &
0?:47<43ATA Ferbul !oate fi la orice tim! 4cerut de
"e all kno/ that 0 3oi toti stim ca
### he had gone 0 el mersese ### he /ent 0 el a mers ### he /ill go0 el va merge
7egula %%: Gaca in regenta verbul este la trecut in subordonata el trebuie sa fie la unul din cele trei timpuri trecute ale limbii engleze: 1)e ?ast ?erfect, 1)e ?ast 1ense, 1)e 5uture in t)e ?ast. 7EGE3TA Ferbul este la trecut
"?ast 1ense 8imple, ?ast 1ense 4ontinuous, ?ast ?erfect 8imple, ?ast ?erfect 4ontinuous&
0?:47<43ATA Orice alt tim! !ast7
a5 Past Tense actiune simultana Past Tense He said C /l a spus ### he /as ill 0 ca este bolnav b5 Past Tense actiune anterioara Past Perfect He said C /l a spus ### he had returned home a /eek before
0 ca se intorsese acasa cu o saptamna inainte
Atentie: 9aca intr-o fra&a e'ista doua propo&itii secundara cu actiunea anterioara celei din principala, se poate folosi Past Perfect in mod repetat. /#. 8)e said s)e )ad forgotten %)ere s)e )ad put )er glasses. "/a a spus ca uitase unde si-a pus oc)elarii.& c5 Past Tenseactiunea !osterioar Buture?in?the?Past He said C /l a spus ### he /ould leave the next day 0 ca va pleca a doua zi . Atentie: 9aca intr-o fra&a e'ista doua propo&itii secundare cu actiune !osterioara celei din principala, dintre care una este temporala sau conditionala. Buture?in? the?Past se poate folosi numai o singura data, dupa care (in temporala sau conditionala) se intrebuintea&a Past Tense (pentru simultaneitate) sau :ast :erfect (pentru anterioritate). He said C /l a spus ### he /ould buy a car if he had money 0 ca va cumpara o masina daca va avea bani 7egula %%%: Gaca verbul din regenta este la viitor in subordonatele conditionale si temporale, el trebuie sa fie la ?resent 1ense sau ?resent ?erfect 1ense, iar daca subordonata este completiva directa verbul va fi la viitor. 7EGE3TA Ferbul este la viitor 0?:47<43ATA Teoretic se !oate folosi orice tim! cerut de sens, cu e6ce!tia !ro!o#itii tem!orale sau conditionale, care nu !ot include un verb la viitor%
0ituatiile cel mai des intlnite sunt urmatoarele:
a5 Buture actiune simultana Present % /ill read this book 0 >oi citi aceasta carte avea timp /hen % have time 0cnd voi
b5Buture actiune anterioara Present Perfect % /ill go to England 0 >oi merge in ,nglia after % have received a visa0 dupa ce voi obtine viza
c5 verbul va fi la orice tim! in subordonata com!letiva directa % shall see /hat 0 /u voi vedea ce % shall do# C voi face. 3ota: In limba engle&a contemporana, se poate observa uneori o oarecare tendinta de a nu se respecta concordanta timpurilor atunci cnd verbul din propo&itia principala este la trecut. !e poate intlni, de e'emplu, o formulare de tipul: "e said he loves me0. 7ste posibil ca ceea ce apare acum ca tendinta, cu timpul, sa a-unga regula. :entru moment insa, sfatuim pe vorbitorii romni de limba engle&a sa respecte regulile de concordanta a timpurilor asa cum sunt pre&entate mai sus. EO6E-T%% *deci cazuri cand nu se aplica regulile de concordanta a timpurilor+ 1. 6and in subordonata se exprima un adevar stiintific general# /ver(bod( *ne% t)at gold is a metal. 0 1oata lumea stia ca aurul este metal. . told (ou t)at silver is gra(. 0 1i-am spus ca argintul este gri. 2. 6and subordonata este: a+ cauzala 2e %ill not go to sc)ool because )e didnIt learn )is lessons. 0 /l nu va merge la scoala pentru ca nu si-a invatat lectiile. <e s)all go on t)e trip because t)e( gave us t)e mone(. 0 >om merge in e#cursie pentru ca ei ne-au dat banii. b+ atributiva 6ou %ill see t)e man %)o %rote t)at boo*. 0 .l vei vedea pe omul care a scris cartea aceea. . sa% t)e girl %)o %ill pla( t)e piano. 0 ,m vazut fata care va canta la pian. c+ comparativ modala 1omorro% . s)all %or* more t)an . %or*ed (esterda(. 0 9aine voi munci mai mult decat am muncit ieri.
%nfinitivul si gerunziul in limba engleza Gnfinitive and Gerund

Home H Gramatica limbii engleze H Aerbul H %nfinitivul si gerunziul in limba engleza
<olosirea infinitivului si a gerunziului , Exemple

8unt verbe in limba engleza care cer infinitivul iar altele care cer gerunziul. .ata mai !os modul in care verbele limbii engleze se folosesc fie cu gerunziul, fie cu infinitivul.
*) 5erbs (!ic! may ta)e either infinitive or gerund: (5erbe care folosesc fie infinitivul fie gerunziul ) advise, agree, allo%, begin, can$could bear, cease, continue, forget, )ate, intend, li*e, love, mean, need, permit, prefer, propose, recommend, regret, remember, reQuire, start, stop, tr(, used to
verbs ta*ing infinitive or gerund %it)out c)anging meaning: "verbe care folosesc infinitivul sa gerunziul fara sa-si modifice intelesul& o begin, start, continue, cease . began %or*ing.$ . began to %or*. ",m nceput sC lucrez.& 2e continued living$ to live above t)e s)op. ", continuat sC locuiascC deasupra magazinului.&
cant bear
. cant bear %aiting.$ to %ait. "3u suport sC aDtept.& o intend . intend selling it.$ to sell it. ".ntenEionez sC l vnd.& o advise, allow, permit, recommend 1)e( dont allo% us par*ing )ere.$ to par* )ere. "3u ni se permite sC parcCm aici.& o it needs+requires+wants 1)e grass needs cutting.$ to be cut. ".arba trebuie tunsC.&
;) 5erbs (!ic! ta)e only gerund: (5erbe care folosesc numai gerunziul )
o regret, remember, forget "%)en t)e action e#pressed b( t)e gerund is t)e earlier action& I regret spending so much money. (mi pare r=u c= am cheltuit atFia bani.) I remember reading about the earthqua e in the newspapers. (mi amintesc c= am citit de cutremur n &iare.) Ill never forget waiting to find out the results. (6u o s= uit niciodat= a>teptarea re&ultatelor.)
go on, stop
"e went on to tell us about his new plans. (, continuat s= ne spun= despre planurile lui noi.) I cant stop him tal ing to the press. (6u pot s= l opresc s= nu vorbeasc= cu presa.) o admit, adore, appreciate, avoid, celebrate, commence, consider, contemplate, delay, deny, detest, disli e, dread, endure, en-oy, face, fancy, finish, go, imagine, involve, eep, lie, loathe, mention, mind, miss, practice, report. resent, resist, ris , postpone, stand, sit, suggest.
HHH %)en re)ret, remember, for)et t)emselves e#press t)e earlier action, t)e( are follo%ed b( an infinitive: I regret to say that you have failed your e'am. (mi pare r=u s= te anunF c= ai picat e'amenul.) I often forget to sign my cheques. (,desea uit s= semne& cecurile.)
C) 5erbs (!ic! ta)e only infinitive: (5erbe care folosesc numai infinitivul)
o agree (to), mean, propose, refuse (to) 2om agreed to wait a wee . (2om a fost de acord s= a>tepte o s=pt=mn=.) I mean to get to the top by sunrise. (Creau s= a-ung pn= s= r=s=r= soarele.) I propose to start tomorrow. (*i-am propus s= ncep mine.) o try, used to
2hey tried to put wire netting all round the garden. (,u ncercat s= pun= gard de srm= n -urul gr=dinii.) I used to swim all the year around. (4bi>nuiam s= not tot anul.)
o afford, aim, appear, arrange, as , attempt, beg, care, choose, consent, dare, decide, demand, deserve, e'pect, fail, fight, guarantee, happen, help, hesitate, hope, intend, learn, manage, neglect, offer, pause, plan, prepare, pretend, promise, prove, swear, tend, threaten, underta e, volunteer, vow, wait, want, refuse, seem , wish, yearn.
1impurile verbelor in orice limba sunt folosite pentru a e#prima diferite situatii legate de succesiunea evenimentelor, a actiunilor pe scara timpului. >ei observa ca timpurile verbelor in limba engleza nu corespunde in mod direct unui timp din limba romana. ,sta nu e o problema. .nvatand si e#ersind intelegerea timpurilor se poate face relativ usor. ,cademia de /ngleza va ofera o serie de articole pentru intelegerea timpurilor limbii engleze. ?rimele 3 cele mai folosite verbe in limba engleza sunt "to be" "a fi&, "to )ave" "a avea& and "to do" "a face&; de aceea noi va oferim aici formele celor 3 verbe la timpul prezent "afirmativ, negativ, interogativ&:
Aerbul BT4 :EB 8 a fi ?orma afirmativa: . am ".Im& - /u sunt 6ou are "6ouIre& - 1u esti 2e is "2eIs& - /l este 8)e is "8)eIs& - /a este .t is ".tIs& - /l$ /a este <e are "<eIre& - 3oi suntem 6ou are "6ouIre& - >oi sunteti 1)e( are "1)e(Ire& - /i$/le sunt ?orma negativa: . am not ".Im not& - /u nu sunt 6ou are not "6ou arenIt& - 1u nu esti 2e is not "2e isnIt& - /l nu este 8)e is not "8)e isnIt& - /a nu este .t is not ".t isnIt& - /l$ /a nu este <e are not "<e arenIt& - 3oi nu suntem 6ou are not "6ou arenIt& - >oi nu sunteti 1)e( are not "1)e( arenIt& - /i$/le nu sunt Aerbul BT4 HAAEB 8 a avea ?orma afirmativa: . )ave ".Ive& - /u am 6ou )ave "6ouIve& - 1u ai
2e )as "2eIs& - /l are 8)e )as "8)eIs& - /a are .t )as ".tIs& - /l$ /a are <e )ave "<eIve& - 3oi avem 6ou )ave "6ouIve& - >oi aveti 1)e( )ave "1)e(Ive& - /i$/le au ?orma interogativa: 2ave . F - ,m eu F 2ave (ou F - ,i tu F 2as )e F - ,re el F 2as s)e F - ,re ea F 2as it F - ,re el$ ea F 2ave %e F - ,vem noi F 2ave (ou F - ,veti voi F 2ave t)e( F - ,u ei$ele F ?orma negativa: . )ave not ". )avenIt& - /u nu am 6ou )ave not "6ou )avenIt& - 1u nu ai 2e )as not "2e )asnIt& - /l nu are 8)e )as not "8)e )asnIt& - /a nu are .t )as not ".t )asnIt& - /l$ /a nu are <e )ave not "<e )avenIt& - 3oi nu avem 6ou )ave not "6ou )avenIt& - >oi nu aveti 1)e( )ave not "1)e( )avenIt& - /i$/le nu au Aerbul BT4 <4B 8 a face ?orma afirmativa: . do - /u fac 6ou do - 1u faci 2e does - /l face 8)e does - /a face .t does - /l$/a face <e do - 3oi facem 6ou do - >oi faceti 1)e( do - /i$/le fac ?orma interogativa: Go . F - 5ac eu F Go (ou F - 5aci tu F Goes )e F - 5ace el F Goes s)e F - 5ace ea F Goes it F - 5ace el$ ea F Go %e F - 5acem noi F
Go (ou F - 5aceti voi F Go t)e( F - 5ac ei$ele F ?orma negativa: . do not ". donIt& - /u nu fac 6ou do not "6ou donIt& - 1u nu faci 2e does not "2e doesnIt& - /l nu face 8)e does not "8)e doesnIt& - /a nu face .t does not ".t doesnIt& - /l$/a nu face <e do not "<e donIt& - 3oi nu facem 6ou do not "6ou donIt& - >oi nu faceti 1)e( do not "1)e( donIt& - /i$ /le nu fac

Gramatica Limbii Engleze PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gramatica Limbii Engleze PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gramatica limbii engleze Substantivul: Genul

a book 0 o carte a boy 0 un baiat an elephant 0 un elefant an apple 0 un mar

omentarii legate de articolul nehotarat/ hotarat in limba engleza

. ,rticolul a$ an in limba engleza e folosit si cu:

It was an earthqua e. !hell be a dancer. "e is an actor. in anumite e#presii de cantitate:

'. ,rticolele a$an$t)e nu se folosesc in limba engleza

the moon, the sun

cand posesorul este un lucru: se foloseste constructia cu "of":

4orespondenta pronumelor posesive cu ad!ectivele posesive:

-ronumele posesiv mine (ours )ers )is its ours t)eirs

Ad.ectivul posesiv m( (our )er )is its our t)eir

these this (acestia/ (acesta/ aceasta) acestea)

that (acela+ aceea)

those (aceia/ acelea)

Ad.ectivul demonstrativ aratC depCrtarea sau apropierea unui obiect.

. )ave enough *no%ledge to do it.

A lot of *0o multime de0+ lots of *0multimi de0+

om!aratia ad+ectivelor calitative

om!aratia ad+ectivelor calitative

=aportul de inegalitate in limba engleza se formeaza folosind constructia:

om!aratia ad+ectivelor calitative

Pentru ad+ective ce au 1 silabe terminate in comparatia se face cu "more" si "the most":

ED, ING, RE, FUL, OUS

Pentru ad+ective ce au 1 silabe terminate in face prin adaugarea de sufi#e:

om!aratia ad+ectivelor calitative

"ell 8 in limba engleza

:adly 8 in limba engleza

(*a simt rau.)

",rata rau. +biectul respectiv arata rau. "bad" este ad!ectiv&

",lerg rau. "badl(" este un adverb&

This steak tastes bad#

",ceasta echipa a -ucat rau saptamina trecuta. foloseste "badl("&

"rau" e adverb, deci se

further 8 in limba engleza

olosirea corecta a lui +farther+ si +further+ in limba engleza +farther+ +further+

1east 8 in limba engleza

olosirea corecta a lui +littlest+ si +least+ in limba engleza

(este vorba de o cantitate de

Pronumele in limba en)le#a Pronumele !ersonal

?rincipalele pronume interogative din limba engleza sunt:

fiecare fiecare "in parte&

Pronumele refle6iv si de intarire

5ormele pronumelui refle#iv "si$sau de intarire& sunt:

?rincipalele pronume relative din limba engleza sunt:

/ho, /hom, to /hom, /hose /hich, /hich, to /hich, /hose

5ormele pronumelui posesiv sunt:

"umeralul in limba en)le#a "umeralul cardinal

inaintea zecilor este obligatorie con!unctia "and".

' A K L 1B 11 12 13 14 1 1' 1A 1K 1L 2B 21 3B 1BB 1BBB

,rata "in al catelea rand" se doreste sa se precizeze, sublinieze ceva.

second*ly+ 0 in al 2-lea rand third*ly+ 0 in al 3-lea rand

fourth*ly+ 0 in al 4-lea rand fifth*ly+ sixth*ly+ 0 in al -lea rand 0 in al '-lea rand

AE7:?1 Diate#a activa a verbelor

Diate#a !asiva a verbelor

Diate#a refle6iva a verbelor

Timpurile verbelor la modul indicativ in engleza

and se foloseste , Exemple

. visited $ondon *, years ago.

/e went to t!e 0lac) "ee every year.

Trecutul *0implu+ 6ontinuu

and se foloseste , Exemple

$# pentru a exprima o actiune in progres la un anumit moment din trecut

. remember t!at yesterday at 3 4m . was watching -5.

A lot of 0o multime de0+ lots of 0multimi de0+

secondly+ 0 in al 2-lea rand thirdly+ 0 in al 3-lea rand

fourthly+ 0 in al 4-lea rand fifthly+ sixth*ly+ 0 in al -lea rand 0 in al '-lea rand