25.

Familia Sunt intru totul de acord cu ceea ce afirma scriitorul Tudor Musatescu despre familie, pornind de la citatul dat: Ce poate fi mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita Sustin aceasta idee deoarece in opinia mea omul nu este nicaieri mai fericit decat in sanul familiei sale. n primul rand, familia ofera stabilitate, confort si si!uranta. "ricine se simte prote#at, linistit cand stie ca are alaturi persoane care ii doresc binele,care sunt !ata sa il spri#ine in mod neconditionat atunci cand are probleme. n alta ordine de idei, in familie, fiecare se poate bucura cu adevarat de reali$ari, de impliniri, poate comunica sincer cu ceilalti, se poate ba$a pe sfaturile lor, pe spri#inul si daruirea lor totala. "mul nu poate !asi intele!erea deplina decat in mi#locul familiei, adica in prea#ma celor ce%i doresc doar binele. n conclu$ie, omul este cu adevarat fericit in mi#locul familiei, cu care imparte bucuriile si tristetile, implinirile si esecurile, visurile si de$ilu$iile. 2&. 'ternitatea Consider afirmatia lui Marin (oiculescu perfect valabila, intrucat eternitatea este un ideal intan!ibil pana acum. Sustin ideea ca eternitatea e un vis pentru toti si o realitate pentru putini, deoarece nimic nu a fost demonstrat inca a fi etern, inafara Fiintei divine. deile, parerile, visele si c)iar viata noastra nu pot face fata timpului necrutator care trece si di$olva tot in urma sa, totul devenind sc)imbator si irevocabil. *e de alta parte, fara sc)imbare nu ar mai e+ista evolutia, iar eternitatea oricat de bine ar suna ar deveni in cele din urma o simpla banalitate si o repetare ambi!ua a faptelor. n conclu$ie, eternitatea este buna de pastrat precum un ideal, nu si pentru o concreti$are a sa. 2,. 'roismul n opinia mea, afirmatia lui -imitrie .usti si anume: 'roismul este o atitudine morala alcatuita din aceeasi plamada ca si sacrificiul de sine, este cat se poate de adevarata, deoarece o fapta eroica este demna de a primi aprecierea binemeritata. n primul rand, constiinta este cea care dictea$a in mare parte actiunile omului, de aceea fara atitudinea morala, eroismul nu poate lua fiinta. *e de alta parte, o persoana se sacrfica pentru a le reda o ra$a de speranta celorlalti prin actiunile sale. Trebuie sa fii de la inceput constinent de consecintele faptelor ce urmea$a a se desfasura. n conclu$ie, eroismul este o stare de fapt, dictata de constiinta pentru a reali$a un vis sau un ideal al uneia sau mai multor persoane.

/. 0-'(12 3 45umea nu se 6n!r7m7de8te dec9t 6n #urul ne!ustorilor de ilu$ii :'mil Cioran;. 'ste foarte !reu s7 spui adev7rul 6n multe situa<ii. *entru c7 el poate fi dureros pentru mul<i oameni sau sunt persoane care nu vor s7%l aud7. *e de o parte, adev7rul necesit7 asumarea responsabilit7<ii propriilor ac<iuni 8i a consecin<elor acestora. =nseamn7 c7 fiecare cuv9nt rostit sau fiecare !est poate declan8a o reac<ie de care este responsabil 6n 6ntre!ime cel 6n cau$7. =nseamn7 c7 atunci c9nd suntem r7i, e!oi8ti 8i dificili, dac7 declan87m suferin<7 prin comportamentul nostru, s7 ne%o asum7m 6n 6ntre!ime 8i s7 o recunoa8tem. *e de alt7 parte, adev7rul 6nseamn7 s7 fim cinsti<i cu cei din #urul nostru, c)iar 8i 6n problemele dificile 8i nu foarte confortabile. C)iar 8i atunci c9nd declan87m lacrimi persoanelor dra!i, este bine s7 spunem adev7rul, atunci c9nd dorim s7 fim one8ti cu noi 8i cu ceilal<i. C)iar dac7 provoc7m o durere pentru scurt timp spun9nd adev7rul, este preferabil7 unei suferin<e ascunse, de lun!7 durat7, atunci c9nd 6l ascundem. =n conclu$ie, multe persoane ascund adev7rul fie 6n spatele unei minciuni, fie 6n spatele unei omisiuni, fie 6n spatele unor ilu$ii frumos colorate. C)iar dac7 toate acestea ne fac s7 ne sim<im mai bine, nici una nu poate re$olva situa<iile cu puterea 8i intensitatea adev7rului. >neori mincino8ii adun7 6n #urul lor !r7me$i de admiratori, dar atunci c9nd adev7rul iese la suprafa<7, 6n8el7torul se tre$e8te totdeauna sin!ur. 2. M'? 2'0 02T ST>5> 3 40rtistul de$v7luie omenirii calea spre armonie, care e fericire 8i pace :'nescu; 5umea 6n care tr7im este o crea<ie minunat7 din culorile ?aturii, sunetele *7m9ntului 8i 5umina Soarelui. 0rti8tii sunt cei care percep cei mai bine, prin sim<urilor lor mai de$voltate 6ntrea!a func<ionare armonioas7 a 5umii 8i 6ncearc7 s7 o pre$inte celorlal<i oameni prin intermediul crea<iilor lor. *e de o parte, ei sunt cei care creea$7 prin 6nsu8irile lor opere de art7 ce 6nc9nt7 vederea, au$ul sau alte sim<uri. 0rti8tii reu8esc s7 e+prime 6n crea<iile lor sentimentele de uimire 8i e+ta$ pe care orice om le 6ncearc7 atunci c9nd se simte o parte din ?atura 6ncon#ur7toare. *e de alt7 parte, arti8tii reu8esc s7%8i transmit7 propriile tr7iri celorlal<i oameni care tr7iesc ceva asem7n7tor. "ricine este sensibil la frumos, la vibra<ia unei culori sau a unui sunet, va putea recepta operele de art7 drept fra!mente din 5ume 8i din sufletele pictorului, sculptorului, mu$icianului sau poetului care s%au inspirat de acolo. *entru c7 6ntrea!a natur7 este or!ani$at7 6n armonie 8i ec)ilibru interior, acesta este mesa#ul ma#orit7<ii crea<iilor arti8tilor. Fericirea 8i pacea 5umii se re!7sesc 6n vibra<ia culorilor, sunetelor 8i cuvintelor operelor arti8tilor. ,. 0('2' 3 40cei care cred numai 6n bani nu sunt prea cinsti<i :Cilibi Moise; @anii repre$int7 un instrument de sc)imb al lumii materiale. Sunt intermediari 6ntre dorin<ele oamenilor 8i obiectele materiale ale dorin<elor

lor. Cu bani po<i cump7ra foarte multe 6n lumea 6n care tr7im, dar ei nu repre$int7 una dintre cele mai importante valori 6n care s7 cread7 o fiin<7 uman7. =n primul r9nd, pentru c7 banii pot produce multe st7ri emo<ionale ne!ative 3 precum l7comia, invidia, nevoia de a avea mai mult sau teama de a nu pierde ce ai ori teama de s7r7cie. Toate aceste st7ri transform7 orice om obi8nuit 6ntr%un mare 6n8el7tor 8i manipulator, care face orice numai s7 nu%8i piard7 banii sau s7%i 6nmul<easc7. =n al doilea r9nd, e+ist7 elemente foarte importante pentru om, care nu pot fi cump7rate cu bani. Cel mai bun e+emplu este lini8tea interioar7. -ac7 tot timpul ai !ri#i c7 po<i pierde banii sau nu ai destui, !ri#ile interioare pot duce la o stare de tensiune care cu si!uran<7 produce 6n timp tulbur7ri de s7n7tate. =n consecin<7 o persoan7 onest7 cu sine 8i cu ceilal<i recunoa8te c7 are nevoie de valori precum lini8tea interioar7, iubirea 8i respectul de sine pentru a se sim<i confortabil cu propria persoan7. Ai nici una dintre acestea nu se pot cump7ra cu bani. Ci se pot dob9ndi prin e+perien<a vie<ii. &. @1T2B?'C' 3 4=n fond, pre<uim tinere<ea pentru c7 8tim c7 6ntr%o $i va a#un!e la b7tr9ne<e :Mircea 'liade; Timpul trece destul de repede pentru o fiin<7 uman7 ocupat7 cu via<a de $i cu $i. Tinere<ea pare c7 <ine o ve8nicie 8i ne dorim s7 treac7 mai repede atunci c9nd avem multe obli!a<ii de 6ndeplinit, mai ales cele 8colare sau familiale. =n primul r9nd, pentru c7 multe dintre activit7<ile pe care le facem devin rutine 8i repeti<ii, e+act o caracteristic7 a b7tr9ne<ii. -e#a facem multe lucruri 6n acela8i fel, ne a8e$7m pe acelea8i scaune la 8coal7 sau 6n autobu$, avem drumuri preferate 8i )aine preferate. =mb7tr9nim cu fiecare nou7 rutin7 pe care o dob9ndim. =n al doilea r9nd, pentru c7 6n fiecare $i suntem un pic mai b7tr9ni ca ieri. =n clasa a D te sim<it at9t de b7tr9n fa<7 de cei din clasa a D%aE -e8i fa<7 de p7rin<ii t7i tot un copil te sim<i, totu8i ai al<i cole!i fa<7 de care te sim<i mult mai b7tr9n. *re<uim fiecare minut de tinere<e 8i vi!oare, mai ales c9nd sim<im c7 fiecare $i consum7 c9te ceva din ea. Compara<ia $ilnic7 cu ceilal<i din #ur ne face s7 apreciem $ilnic darurile noastre.

0 C @0C 2FFG

,/ 2eferindu%se la notiunea de !lorie,cunoscutul om de cultura Tudor Musatescu afirma ca .loria nu este efemera.'femeri sunt numai cei care o au,apreciere cu care sunt in totalitate de acord. n primul rand,!loria prin definitie este o onoare adusa unei persoane sau un renume obtinut de cineva pentru faptele ori insusirile sale e+ceptionale,de e+emplu !loria lui Stefan cel Mare,!loria lui Mi)ai

'minescu,!loria ?adiei Comaneci,s.a. *e de alta parte,unei persoane i se recunoaste !loria decat dupa ce aceasta trece in nefiinta,scriindu%se post%mortem ceea ce a reali$at si continuand sa%si pastre$e locul in lumea aceasta.0stfel,c)iar daca vremurile se sc)imba sau oamenii se sc)imba,!loria odata recunoscuta dainuie si influentea$a definitiv soarta omenirii. n conclu$ie,autorul Tudor Musatescu are perfecta dreptate in afirmatia asupra efemeritatii persoanelor !lorioase. ,2. 2eferindu%se la notiunea despre rolul !uvernarii, cunoscutul om de cultura (ictor 'ftimiu afirma ca "mul de stat trebuie sa%si intreaca poporul. Cel ce e+alta numai virtutile neamului sau e un dema!o!, nu un bun parinte. ?u poate !uverna cu folos decat cel ce cunoaste scaderile natiunii si cauta sa i le indrepte, apreciere cu care sunt in totalitate de acord. n primul rand, cuvantul presedinte provine din latinescul praesedens si inseamna a sta in frunte. *entru a fi ascultat si a%i fi recunoscut rolul de conducator el trebuie sa%si depaseasca poporul pe care il conduce prin faptele sale, prin !andirea sa. *e de alta parte un bun om de stat nu isi demonstrea$a calitatile daca priveste doar virtutiile poporului sau si le lauda. 'l trebuie sa fie corect si sa recunoasca si partea ne!ativa a celor pe care ii conduce, de pilda, sa%i intelea!a, sa caute motivele care au dus la provocarea de$astrului si sa !aseasca solutii in momentele mai putin favorabile. 0sa isi atra!e recunostinta poporului sau si se va putea bucura de momentele cu adevarat bune ale !uvernarii sale. ,, 2eferindu%se la notiunea despre ideal,cunoscutul om de cultura,*anait strati afirma caSpune%mi ce sacrifici pentru idealul tau si%ti voi spune daca%l iubesti sau nu,apreciere cu care sunt in totalitate de acord. n primul rand,ideea de sacrificiu se refera la tot ceea ce poate oferi o persoana din punct de vedere material,spiritual sau emotional pentru a a#un!e la telul propus,deoarece in viata se lucrea$a dupa modelul cerere% oferta,de pilda pentru a a#un!e un instrumentist profesionist in adevaratul sens al cuvantului sunt necesare e+trem de multe ore de studiu ce%ti rapesc timpul de #oaca:in copilarie;sau iesirile in oras cu prietenii. *e de alta parte,fiecare om isi propune un ideal macar o data in viata pentru care e dispus sa sacrifice mai mult sau mai putin,de e+emplu unii oameni sunt in stare sa%si dea si viata pentru a%si indeplini scopul,ei traind intr%o lume a lor ce nu poate fi distrusa dar pentru altii limita sacrificiului suprem inseamna mai putin de atat. Sacrificiul pe care este dispus fiecare om sa%l faca este direct proportional cu mi$a idealului propus,de aceea poti sa #udeci cat de mult il iubesti cantarind sacrificiul depus. n conclu$ie,autorul *anait strati are perfecta dreptate in afirmatia asupra sacrificiilor facute pentru un ideal. (arianta H5 2eferindu%se la notiunea de prietenie, 5a 2oc)efoucauld afirma: I*rieteniile

reinoite cer mai multa !ri#a decat cele care n%au fost rupte niciodataJ, apreciere cu care sunt in totalitate de acord. n primul rand, prietenia este perceputa diferit de fiecare om in parte. -e e+emplu, sunt persoane care isi fac prieteni doar atunci cand au nevoie de ceva de la cineva iar pentru alti prietenia inseamna mai mult decat viata insasi. nsa prieteniile adevarate nu cred ca se pot rupe vreodata, fiind ba$ate binenteles pe incredere si sinceritate. ar cele reinoite, intradevar !reu mai sunt ca la inceput. 'ste normal sa intervina o anumita teama, teama de a nu !resi iar !enul asta de relatii trebuiesc tratate cu mai multa atentie. *e de alta parte, oamenii sunt liberi sa si alea!a prietenii si sa ii tina aproape de%a lun!ul timpului doar pe cei care vor stii sa fie cu adevarat prieteni, sa ofere un spri#in sau un sfat. n conclu$ie, 5a 2oc)efoucauld are perfecta dreptate in afirmatia asupra prieteniilor reinoite. (arianta HK 2eferindu%se la notiunea de !lorie, (ictor 'ftimiu afirma ca: I?u te culca pe lauri. .loria incetea$a in momentul in care ai uitat ca esti un permanent debutantJ. n primul rand, !loria este un lucru la care orice om visea$a. 'ste acel ceva la care oricine isi doreste sa a#un!a cel putin o data in viata, unii pur si simplu pentru satistfactia personala, altii deoarece isi doresc sa fie va$uti bine de ceilalti. -e e+emplu, sunt persoane care se bucura atat de mult de o !lorie incat nu mai incearca sa triumfe$e si a doua oara. *e de alta parte, unele !lorii sunt atat de !reu de atins incat unii oameni renunta c)iar de la inceput. nsa cei care reusesc sa treaca de aceste temeri, uita ca orice om este permanent un debutant si ca orice alta reusita este ca un nou inceput. n conclu$ie, (ictor 'ftimiu are perfecta dreptate in afirmatia asupra !loriei. (arianta HH 2eferindu%se la notiunea de educatie Loratius afirma ca: I?imeni nu este atat de rau incat sa nu poata fii educatJ. n primul rand, educatia este un lucru pe care orice om ar trebui sa o aibe, doarece aceasta este necesara indiferent de po$itie sociala, varsta sau se+. 'ducatia de ba$a a unui om este facuta de parinti in primii ani de viata ai copilului, deoarece in acea perioada incepe formarea lui. -e pilda, unii oameni primesc o educatie mai aspra, altii mai putini iar altii c)iar deloc. -e%a lun!ul vietii oamenii vor avea oca$ia sau sansa de a fii educati de mai multe persoane incepand cu parintii, educatorii, profesorii, bunicii si c)iar sefi. *e de alta parte sunt si oameni care, cu toate ca nu au avut parte de o educatie foarte buna, se comporta mai civili$at decat cei care o primesc. nsa cu a#utorul unor te)nici si modalitati, cum ar fii rabdarea si tactul, pt

fi educate si persoanele mai IreleJ. n conclu$ie, Loratius are perfecta dreptate in afirmatia asupra educatiei. ,2. 2olul !uvernarii: MM "mul de stat trebuie sa%si intreaca poporul. Cel ce e+alta numai virtutile neamului sau e un dema!o!, nu e un bun parinte. ?u poate !uverna cu folos decat cel ce cunoaste scaderile unei natiuni si cauta sa i le indrepte.NN :(ictor 'ftimiu; Consider ca omul de stat trebuie sa%si intreaca intr%adevar poporul, deoarece statul #oaca un rol foarte important in societate, iar cel care se afla la !uvernare trebuie sa cunoasca foarte bine scaderile, necesitatile poporului sau ca sa poata re$olva pana la urma problemele, lipsurile acestuia. n primul rand, !uvernatorul statului trebuie trebuie sa incerce sa%si forme$e un stat bine or!ani$at. Statul trebuie sa tina cont, pe de o parte, de oameni, de dorintele, de cerintele acestora, iar pe de alta parte, de activitatile de care are absoluta nevoie societatea. -e aceea, poporul are nevoie de un om de stat care sa stie cum sa actione$e acolo unde este nevoie. *e de alta parte, daca la conducerea poporului s%ar afla un om care reuseste sa e+alte numai virtutile neamului sau ar fi un dema!o!, statul nu ar mai fi un stat or!ani$at si s%ar cauta numai dobandirea , acapararea puterii, ceea ce pana la urma poate duce si spre declin. n conclu$ie, sunt de acord cu cele spuse de catre scriitorul (ictor 'ftimiu in ceea ce priveste rolul !uvernarii, a omului de stat. ,,. deal: MM Spune%mi ce sacrifici pentru idealul tau si%ti voi spune daca% l iubesti sau nu. NN :*anait strati; 2eferindu%se la notiunea de ideal, cunoscutul om de cultura *anait strati afirma ca dupa modul in care faci sacrificii pentru idealul tau, cei din #ur isi pot da seama daca intr%adevar il iubesti sau nu, lucru cu care sunt de acord. n primul rand, atunci cand stii ca ai un ideal in viata si vrei sa%l reali$e$i, trebuie sa faci multe sacrificii daca intr%adevar doresti ca acesta sa se reali$e$e asa cum ti%ai propus, deoarece, in viata nu poti obtine ceea ce vrei daca nu faci sacrificii. *e de alta parte, unii oameni considera ca iti poti atin!e idealul si fara prea multe sacrificii, eforturi, fiind de a#uns sa%ti doresti si totul se va re$olva de la sine. Sunt de acord cu faptul ca iti poti da seama de idealul unui om dupa sacrificiile pe care acesta le face pentru a obtine ceea ce%si doreste, de%asi atin!e scopul. n conclu$ie, sunt de acord cu cele spuse de catre scriitorul *anait strati si consider ca este perfect adevarat. ,&. dee: MM >n poet al neamului romanesc a $is ca viata omului se lea!a de idei ca si iedera de arbori. edera, care de altfel s%ar tara pe pamant, se a!ata si se lea!a de arbori, pentru ca sa se sustina si sa se inalte, caci fara de idei inaltatoare, viata ar deveni un nonsens si s%ar tara totdeauna

pe locurile cele mai #oase. NN :@.St. -elavrancea; Consider ca afirmatia din citatul de mai sus, privind rolul ideilor in viata omului si asemanarea acestora cu iedera este adevarata. 'ste adevarat ca ideile sunt o parte foarte importanta din viata unui om, viata si ideile acestuia aflandu%se intr%o stransa le!atura. n primul rand, daca stam sa anali$am aceasta stransa le!atura dintre cele doua, sunt de parere ca am a#un!e la conclu$ia ca omul se inalta in viata si isi atin!e scopul tocmai prin ideile sale, care la inceput sunt mici, dar pe parcurs acestea prind viata, devin din ce in ce mai mari si%l a#uta in final sa se inalte, sa reali$e$e ceea ce si%a dorit. *e de alta parte, daca nu ar e+ista ideile viata omului ar deveni plictisitoare, monotona si fara sens, e+act asa cum spune si citatul de mai sus. n conclu$ie, eu personal sunt perfect de acord cu asemanarea dintre cele doua, dintre iedera si idOeP iedera se inalta cu a#utorul arborelui, ea se lea!a si se a!ata de acesta, in timp ce viata omului se lea!a de idei, ideile a#utandu%l pe om sa se inalte si intr%un final sa obtina ceea ce si%a dorit% atin!erea unui scop in viata sa. &. @atranete: MM n fond, pretuim tineretea pentru ca stim ca intr%o $i va a#un!e la batranete. NN :M. 'liade; Consider ca afirmatia de mai sus este adevarata, deoarece omul pretuieste tineretea stiind ca mai devreme sau mai tar$iu va veni si timpul batranetii. "mul doreste ca in timpul tineretii sa reali$e$e multe lucruri si sa profite de faptul ca este tanar, pentru ca mai tar$iu poate re!reta faptul ca nu a facut ce trebuia la momentul oportun. *e de%o parte, sa fii tanar este un lucru foarte frumos pe care trebuie sa%l pretuim, deoarece anii tineretii odata trecuti nu es vor mai intoarce. *e de alta parte si batranetea poate fi un lucru frumos, o etapa frumoasa din viata unui om, deoarece cand a#un!i la batranete ai mai multa e+perienta, intelepciune. n conclu$ie, anii tineretii trebuie pretuiti, deoarece ii avem o sin!ura data in viata, dar si cei ai batranetii te fac de asemenea sa sa%ti amintesti cu placere de anii tineretii. 2eferindu%se la notiunea de necesitate a culturii cunoscutul om de cultura (asile @ancila afirma ca 0$i civili$atia si cultura sunt ca doua trenurii ce mer! pe linii paralele,dar in directii opuse:pe masura ce civili$atia creste,cultura scadeapreciere cu care sunt in totalitate de accord. n primul rand cele 2 trenurii repre$inta nivelul de cultura si de civili$atie al oamenilor.Civili$atia repre$inta arta trairii in orase si multiplicarea fara limite a nevoilor umane,in timp ce cultura inseamna lar!irea mintii si a sufletului fiind o necesitate deoarece ea repre$inta de e+emplu inflorirea adevaratei educatii fiind educarea !usturilor si a manierelor. *e de alta parte, civili$atia pro!resand mai rapid,tot atat de repede va muri pentru a lasa alta civili$atie sa se de$volte in locul ei,insa oamenii se

lasa acaparati de noutatii nestiind ca si cultura are partile ei frumoase ,ce i%ar putea a#uta astfel sa cunoasca multe lucrurii noi. Cultura nu a distrus niciodata civili$atia,dar civili$atia poate fi moartea culturii. n conclu$ie, autorul (asile @ancila are perfecta dreptate in afirmatia asupra necesitatii culturale. 2eferindu%se la notiune de cura#, cunoscutul om de cultura 5ivius Ciocarlie afirma 0m sentimentul de a fi ratat ceva essential ori de cate ori nu am mers pana la capatul situatiilor care pareau !ata sa ma tranteasca la pamant apreciere cu care sunt in totalitate de accord. n primul rand acele situatii care par !ata sa il doboare de e+emplu uneorii daca reuseste sa treaca de ele pot constitui lucrurii de mare folos deoarece doar asa dobandesti cura# si incredere in el ce il vor a#uta sa treaca si peste alte situatii dificile. *e de alta parte daca ar avea cura#ul sa lupte contra acestei situatii,ar trebuii insa, sa se asi!ure ca metodele care le va folosi sunt eficiente su nu il vor afecta mai tar$iu statutul. 0stfel multi dintre noi se lasa a#utati in stiuatii de acest !en, fara a se mai !andi daca acest a#utor vine cu un scop bine determinat sau doar pentru a%l a#uta lipsindu%le cura#ul de a incerca sa treaca sin!uri peste. n conclu$ie autorul 5ivius Ciocarlie are perfecta dreptate in afirmatia sa asupra cura#ului de a duce situatiile !rele la bun sfarsit. 2eferindu%se la notiunea de destin, cunoscutul om de cultura 0ndrei *lesu afirma ca 0 sustine ca nu e+ista destin e totuna cu a sustine ca individul e nesemnificativ si ca viata omului e o intamplare fara rost apreciere cu care sunt in totalitate de accord. n primul rand, afirmatia acestuia ne convin!e ca fara destin omul nu ar fi nesemnificativ si ca totul ar fi o intamplare fara rost deoarece nimc nu ar mai avea sens.Se mai spune de e+emplu ca omul isi mai face destinul si cu mana lui, acesta afirmatie nefiind adevarata .-e pilda,multii oamneii si% ar face un destin care sa ii faca sa fie fericitii sa nu duca lipsa de nimic. *e de alta parte viata omlui nu este o inatmplare fiindca acesta si%o poate face mai buna sau mai rea depinde de cat efort depune in favoarea unei vietii bune.0stfel viata omului nu este o intamplare si de cele mai multe ori isi urmea$a cursul destinului. n conclu$ie, autorul 0ndrei *lesu are perfecta dreptate in afirmatia sa despre faptul ca omul are destin. &. n fond, pretuim tineretea pentru ca stim ca intr%o $i va a#un!e la batranete :Mircea 'liade; 2eferindu%se la notiunea de batranete, scriitorul Mircea 'liade afirma ca pretuim tineretea pentru ca stim ca intr%o $i va a#un!e la batranete, afrimatie cu care sunt de acord in totalitate. *e de o parte, tineretea repre$inta perioada de inflorire a omului, o perioada ce are un rol initiatic deoarece acum individul va cunoaste viata cu adevarat si va cauta sa%si !aseasca scopul pe aceasta lume, drumul pe care il va urma in viata. Tineretea este pretuita atat de mult deoarece

repre$inta cei mai frumosi ani din viata, cand se lea!a prietenii si omul va simti sentimente profunde pe care nu le%a e+perimentat niciodata. -e e+emplu: sentimente precum dra!ostea. Tineretea este perioada care va ramane profund intimparita in minte datorita momentelor frumoase retraite in aceasta perioada. *e de alta parte, batranetea este acea perioada in care omul a acumulat e+perientele de%a lun!ul vietii devenind astfel mai intelept,. "data cu trecerea timpului tineretea se va transforma in perioada in care omul va afla adevaratul sens al vietii, in care ratiunea lui se va coace asemeni unui fruct ce parcur!e un drum pentru ca , la sfarsit, sa fie cules. n conclu$ie, Mircea 'liade are perfecta dreptate in afirmatia asupra batranetei. 5. @inele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveste cu firea omeneasca : oan Slavici; 2eferindu%se la notiunea de bine, omul de cultura oan Slavici afirma ca @inele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveste cu firea omoneasca, afirmatie pe care o sustin in totalitate. n primul rand, binele este o conceptie potrivit careia intre oameni trebuie sa e+iste pace si armonie iar puterea de a face bine se re!aseste in toti oamenii. Conceptia de bine este introdusa inca din copilarie. -e e+emplu copiilor li se e+plica ce este bine sa faca si ce nu. 5a !radinita si la scoala copilul este educat sa faca lucruri corecte, sa a#ute oamenii la nevoie iar actiunile sale sa nu%i afecte$e in mod ne!ativ pe cei din #ur. *e de alta parte, societatea umana a definit binele pornind de la normele morale pe care se ba$ea$a. 0stfel, una dintre cele mai importante institutii care promovea$a binele si sanctionea$a fapte ne!ative este Curtea Qudecatoreasca deoarece prin le!ile pe care le sustine, aceasta indeamna individul sa faca fapte bune si sa le ocoleasca pe cele rele. n cele din urma, autorul acestei afirmatii are perfecta dreptate asupra conceptiei de bine si asupra insemnatatii binelui pentru educatia individului.