BANCHETUL

sau DESPRE AMOR (dialog etic) A. n primul rnd:Apolodor , un prieten al lui Apolodor, Glaucon B.nal doilea rnd:Socrate Aristodem, Agaton Fedru Pausanias, Eri ima!, Aristo"an, #iotima, Alci$iade.
APOLODOR I UN PRIETEN Introducere Povestitorul Aristode

AP%L%#%&' Sunt (n stare, cred, s) *) istorisesc asupra celor ce m) (ntre$a+i. C) doar mai ieri, *enind de,acas), din Faleros (nspre ora-, un cunoscut, .)rindu,m) din spate, m,a strigat de departe. Apoi, a ad)ugat cu ton de glum)' / Apolodor, "alerianule0 Hei, ce, nu te opre-ti pu+in1 2,am oprit -i l,am a-teptat. / Ce (nt3mplare, Apolodor, relu) d3nsul. Tocmai te c)utam4 *oiam -i eu s) -tiu ce*a de la osp)+ul lui Agaton, unde au "ost -i Socrate -i Alci$iade -i at3+ia al+ii. Am au.it c) s,au +inut atunci cu*3nt)ri asupra amorului4 dar *e.i, nu -tiu ce anume s,a spus. 2i,a po*estit unul c3te ce*a, (ns) *or$ea -i el... din au.ite, ce,a prins de la Feni al lui Filip. Nu era (n stare s) ne spun) lucru l)murit4 a ad)ugat (ns) c) -i tu -tii ce,a "ost acolo. S),mi po*este-ti, prin urmare, c) tu e-ti cel mai (n drept s) ne (mp)rt)-e-ti con*ingerile prietenului t)u. Spune,mi, mai (nt3i, ai "ost ori nu la acel osp)+1 5,am r)spuns' / Pe $un) dreptate +i s,a p)rut c) po*estitorul t)u n,a "ost (n stare s) spun) ce*a l)murit, de *reme ce ai r)mas de la el (ncredin+at c) 678a 79
PLAT%N

adunarea de care te interese.i a a*ut loc acum de cur3nd -i c,am participat -i eu. / A-a credeam. / #a de unde, Glaucon0 Nu -tii c) de mul+i ani Agaton n,a dat p,aici1 C) nu,s nici trei ani de c3nd am (nceput s) m) duc pe la Socrate -i m,am ")cut ucenicul lui de "iecare .i, dorind s) (n*)+ ce predic) -i "ace el1 2ai (nainte de asta um$lam -i eu la (nt3mplare, de colo,colo4 -i eram (ncredin+at c) "ac *reo ispra*). (n "apt, m) sim+eam mai ne"ericit 67:a ca oricine4 de pild), nu mai pu+in dec3t tine acum, eu, care credeam c) omul e mai $ine s) "ac) orice, dec3t s) se (ndeletniceasc) *reodat) cu "iloso"ia0 / Las) gluma, .ise el, -i spune,mi mai $ine c3nd a "ost (ntrunirea1 5,am r)spuns' / #e mult. Eram copii pe *remea c3nd a luat Agaton premiul, la cea dint3i tragedie. %sp)+ul a a*ut loc a doua .i dup) ce -i,a s)r$)torit $iruin+a -i a adus .eilor, (n mi;locul cori-tilor s)i, prinosul de ;ert"e. / Pe c3t se pare, .ise el, lucruri *ec!i de tot. #ar cine +i le,a po*estit1 Nu cum*a (nsu-i Socrate1 $ / #a de unde0 2i le,a spus tot cine i le,a istorisit -i lui Feni , ad)ugai eu. Unul mic de stat, pe nume Aristodem <=datenianul4 unul care um$la totdeauna descul+. Fusese "a+) la adunare -i era, pe c3t se pare, dintre cei mai aprin-i iu$itori ai lui Socrate. #e altminteri, l,am (ntre$at -i pe Socrate despre unele ce au.isem de la d3nsul, -i mi,a *or$it la "el. / Atunci de ce nu (ncepi po*estirea1 .ise el. 5at), drumul ce *om "ace p3n) (n ora- e potri*it unor c)l)tori ca noi, at3t spre a istorisi, c3t -i pentru a asculta. c >i ast"el, um$l3nd, am dep)nat cele petrecute la $anc!et. #e aceea am -i spus, din capul locului, c) nu m) simt incapa$il s) *i le po*estesc. Acum iat), dac),mi este (ng)duit a *) *or$i, m) supun -i,o "ac. (n ce m) pri*e-te, -i ")r) de asta simt o nespus) pl)cere c3nd se discut) "iloso"ie, ori c) am cu*3ntul eu (nsumi, ori c) ascult pe al+ii... a"ar) de "olosul ce cred c),6 trag. C3nd, dimpotri*), se (nt3mpl) s) *,aud *or$ind te miri ce, (ndeose$i c3nd *,ascult -i pe *oi discut3nd cu oamenii $oga+i -i (nc)rca+i de a"aceri, atunci o"te. din ad3nc -i *) comp)timesc ca pe ni-te prieteni ai lor, care socoti+i c) "ace+i *reo ispra*) (n *ia+), c3nd de ?@
BANCHETUL

"apt nu "ace+i nimic de seam). Poate c) -i *oi crede+i despre mine c) sunt ne"ericit. Eu c!iar (nclin s) iau drept ade*)r p)rerea *oastr), cu o d deose$ire' la mine / c3nd *) pl3ng / nu,i o simpl) p)rere, ci o -tiu sigur. P&5ETENUL LU5 AP%L%#%&' E-ti *e-nic acela-i, Apolodor0 Aor$e-ti r)u totdeauna -i de tine -i de al+ii. Pe c3t se pare, consideri ne"ericit pe orice om, (ncep3nd cu tine (nsu+i, a"ar) $ine(n+eles de Socrate0 #in care "apt) +i,a ie-it c3nd*a porecla B"uriosC, nu -tiu4 $ag seam) (ns) c) (n sus+inerile tale e-ti pururea ast"el. Te ar)+i aspru -i cu tine -i cu ceilal+i, a"ar) de Socrate. AP%L%#%&' Preascumpe, s) "ie oare a-a de sigur c), ;udec3ndu,m) ast"el pe mine (nsumi ca -i pe *oi, eu sunt cu ade*)rat "urios -i ne$un1 P&5ETENUL' Nu,i "rumos, Apolodor, s) ne !)r+uim cu ast"el de *or$e. >i nu da uit)rii ce te,am rugat. Spune,ne

cu*3nt)rile ce s,au +inut la $anc!et0 AP%L%#%&' Acele cu*3nt)ri au a*ut cam urm)torul con+inut... e dar nu0 E mai $ine s,o iau de la (nceput. S) (ncerc a *i le (mp)rt)-i ast"el 67Da cum mi le,a spus -i mie Aristodem.
Prolog Socrate la !anc"etul lui Agaton

#eci, iat). (nt3lnesc, (ncepe Aristodem, pe Socrate (ndat) ce,-i terminase $aia4 tocmai (-i lega sandalele / lucruri pe care le ")cea cam rar. (ntre$3ndu,6 unde se duce a-a g)tit, .ise' / S) iau masa la Agaton. 5eri mi,a sc)pat, la s)r$)torirea premiului s)u, mai ales c) era -i intimidat (n lumea cea mult) de,acolo. #ar i,am promis s) m) duc a.i. 5at) de ce m) *e.i g)tit' ca s) "iu "rumos c3nd *i.ite. un om "rumos0 #ar tu, .ise Socrate, tu cum te,ai sim+i dac) $ ai $ine*oi s) *ii nein*itat la mas)1 >i eu' / Cum s) m) simt1 Aoi "ace cum .ici tu. / Atunci urmea.),m), .ise. S) stric)m pro*er$ul4 s),6 sc!im$)m4 !aide s) spunem c) -i Boamenii cumsecade se duc nein*ita+i pe la mesele celor de trea$)C. Homer e acela care nu numai c,a stricat sensul ?6
PLAT%N

67Ea ade*)rat al .ic)torii, dar 6,a (ntre$uin+at -i,n $)taie de ;oc. #up) ce pre.int) pe Agamemnon ca $)r$at deose$it de *itea. (n r).$oi, iar pe 2enelau lupt)tor mole-it, c3nd cel dint3i (nc!ina ;ert"e .eilor -i era la osp)+, (l pune pe 2enelau s) *in) nepo"tit la mas)4 unul mai r)u care *enea la masa altuia mai $un0 Au.ind asta, gr)i' / Poate -i eu stric pro*er$ul, da nu cum .ici tu, Socrate, ci tot ca Homer4 adic) unul prost care se duce nein*itat la masa (n+eleptului. Toate $une, dar nu uita c) tu m) duci4 -i atunci, cum ai s) te aperi c3nd nu *oi recunoa-te c,am *enit nepo"tit, ci *oi declara c,am "ost c!emat de tine1 / 2erg3nd (mpreun), .ise Socrate, ne,om s")tui pe drum ce s) spunem. S) pornim dar. Cam astea s,au *or$it (ntre noi, .ise Aristodem, -i pe urm) ne,am dus. Socrate (ns), ad3ncit (n g3nduri, r)m3nea mereu (n urm). Eu (l tot a-teptam, p3n) c3nd odat) (mi d)du porunc) s),mi *)d de drum (nainte. C3nd am a;uns la locuin+a lui Agaton, am g)sit u-a desc!is). Acolo mi s,a (nt3mplat, .ise el, ce*a nostim. 2i,a ie-it (nainte un $)iat din,n)untru -i m,a condus unde se a"lau ceilal+i. To+i erau a-e.a+i la mas), gata s),nceap) a m3nca. Agaton, cum m) *).u, .ise' / La "rumos lucru ai *enit, Aristodem0 Po"te-te acum, te rog, la mas) cu noi. #e,ai *enit cum*a pentru o trea$), am3n,o pe mai t3r.iu, deoarece eu -i ieri te,am c)utat spre a te in*ita, (ns) nu te,am putut *edea. #ar cum de nu ne,aduci pe Socrate1 Eu mi,am (ntors atunci capul, (ns) Socrate nu mai era (n urm). / Cu el am *enit doar, -i c!iar de d3nsul am "ost po"tit la aceast) mas), .isei. / Frumos lucru... ce,ai ")cut4 dar unde,i el1 / Aenea dup) mine p3n) adineauri4 m) mir -i eu unde s) "i r)mas acum0 / B)iete, strig) Agaton4 nu *rei tu s) ni,6 cau+i pe Socrate -i s) ni,6 aduci aici1 Aristodem, tu (ntinde,te colea, l3ng) Eri ima!. B)iatul s),i stropeasc) picioarele, ca s) se poat) a-e.a. ?8
BANCHETUL

(n clipa aceea un scla* ap)ru -i ne spuse c) Socrate -edea retras (n poarta unei case *ecine. El sta nemi-cat acolo4 sta (n picioare -i nu *oia s) intre, de-i era rugat. / Ciudat lucru ne spui, .ise Agaton. N,ai *rea s),6 strigi1 2i,e team) c),6 sc)p)m. / Ba nu, r)spunse Aristodem4 l)sa+i,6, acesta,i o$iceiul lui. Se retrage a-a, c3teodat), -i st) pironit te miri unde. Sunt sigur c) *a *eni (ndat)4 tocmai de,aceea, nu,6 sting!eri+i, ci l)sa+i,6 (n pace. / Bine, s) "acem a-a, .ise Agaton, dac) g)se-ti cu cale. B)ie+i, de,acum pute+i s) ne ser*i+i4 (ncepe+i cu ce *re+i, "iindc) nimeni nu *,a dat o porunc) anumit). Eu *) m)rturisesc c) niciodat) nu port gri;a asta4 *oi (ns) considera+i,m) in*itatul *ostru, un musa"ir cum sunt ce-tialal+i, -i a*e+i gri;) de noi, ca s) *) putem l)uda. #up) aceea / istorisi mai departe Aristodem / ei (ncepur) s) m)n3nce ")r) a mai a-tepta pe Socrate. (n repetate r3nduri Agaton tot *oia s) trimit) dup) el, dar eu nu l,am l)sat. Nu trecu mult (ns) -i / ca de o$icei / iat) pe Socrate c) sose-te. Era pe la mi;locul mesei. Agaton, care din (nt3mplare se a-e.ase singur (n capul mesei, cum (l *).u, strig)' / Aici, aici, Socrate0 Stai colea, l3ng) mine4 poale m) molipsesc cu ce*a de la un (n+elept... poate tocmai cu ceea ce ai descoperit c3t ai stal (n poarta casei *ecine. Ai g)sit desigur ce,ai dorit -i e-ti acum st)p3n pe acel lucru4 altminteri, nici nu plecai poate de,acolo. Socrate, a-e.3ndu,se, gr)i' / Ce $ine ar "i, Agaton, dac) (n+elepciunea ar a*ea darul s) curg) ori de c3te ori ne atingem unii de al+ii, de la cel ce are mai mult) la cel cu mai pu+in)0 S) "ie a-a, ca apa care trece prin "itilul de l3n) din *asul mai plin spre cel mai gol0 #ac) (n+elepciunea ar "i ast"el, eu mi,a- pre+ui acum mult -ederea l3ng) tine. Cred c) (n acest moment m,a- umple de mult) -i "rumoas) (n+elepciune de la tine4 c3t pri*e-te pe aceea ce se a"l) (n mine, s) -tii,

e sla$) -i -o*)itoare ca un *is, pe c3nd a ta str)luce-te -i are o m)re+ie i.$itoare... mai ales c) e-ti -i t3n)r. La tine, ea i.$ucne-te cu at3ta putere, c) alalt)ieri c!iar +i,au m)rturisit,o peste trei.eci de mii de greci0 / (+i $a+i ;oc de mine, Socrate, .ise Agaton. #e alt"el, om discuta noi, tu -i cu mine, ce*a mai pe urm) c!estiunea (n+elepciunii noastre... -i *om lua ar$itru pe #ion=sos. #eocamdat) a-a.),te -i m)n3nc). ?:
PLATON

R#nduiala !anc"etului$ Prea %rirea a orului 67Fa Spun3nd asta, Socrate -e.u pe pat. #up) ce au m3ncat, -i el -i ceilal+i meseni, ")cur) (mpreun) li$a+ii, c3ntar) (n cinstea Geului, s)*3r-ir) dup) datin) toate cele cu*enite -i se puser) pe $)ut. Pausania lu) cu*3ntul (n acel moment -i spuse' / Bine, "ra+ilor, s,o "acem. #ar cum s) $em cu cea mai pu+in) pagu$)1 C) eu unul, dup) $e+ia de ieri, *) m)rturisesc c) m) simt r)u de tot -i am ne*oie s) mai r)su"lu pu+intel. >i dintre *oi, care a+i "ost ieri acolo, pe mul+i *) cred la "el. #e aceea, g3ndi+i,*) cum am putea s) $em mai ")r) urm)ri ast).i. $ / #a, da, .ise Aristo"an, ai spus *or$) cuminte, Pausania. Tre$uie s) ne "acem cu orice pre+ o c3t de mic) u-urare din partea $)uturii a.i4 c) -i cu (s unul din cei ce s,au $ote.ai (n *in pe .iua de ieril Eri ima! al lui AHumenos, au.ind astea, gr)i' / Bine spune+i. #ar mai e unul (ntre *oi pe care a- dori s),6 ascult4 tu cum stai, Agaton, cu $)utura1 C3t +ii tu1 c / #eloc, .ise el4 n,am nici o putere. / Pe c3t se pare, adause Eri ima!, a*em noroc de data asta cu to+ii' -i eu -i Aristodem -i Fedru -i ce-lialal+i... dac) -i *oi a+i l)sat,o domol, care sunte+i mai tari la $)utur)0 C3t despre noi... suntem pururea ni-te neputincio-i. (ncal+e pe Socrate (l -i scot din socoteal), c) el $ea -i se st)p3ne-te dup) cum i,i *oia4 e gata s) primeasc) orice !ot)r3re am lua. >i "iindc), dup) c3t se *ede, nimeni din cei de "a+) nu,i (nclinat s) $ea *in mult, iat), am s) *or$esc ce*a despre $e+ie4 de alt"el, lucruri ade*)rate, care nu cred c,au s) *) displac). C3t despre mine, din d practica medicinei mi,am ")cut con*ingerea nestr)mutat) c) $e+ia e lucru *)t)m)tor oamenilor -i n,a- consim+i s),mping $)utura prea departe4 dar nici pe altul nu,6 (ndemn, mai ales c3nd l,a- -ti (ngreuiat de *in din .iua precedent). La aceasta Fedru din 2irinos (l (ntrerupse' / #a, da0 Eu te cred pe cu*3nt de o$icei4 de data asta (ns), "iind la mi;loc tocmai o c!estiune de medicin), sunt con*ins pe deplin c) ai dreptate4 cred c) -i ceilal+i *or spune la "el, de *or ;udeca $ine. e Au.ind asta, au consim+it cu to+ii s) nu se mai "ac) $e+ie de data aceea4 "iecare s) $ea dup) plac. ?D
BANCHETUL

/ Fiindc) a+i g)sit cu cale, .ise Eri ima!, ca "iecare s) $ea c3t *rea, ")r) nici o sil), *) propun s) d)m drumul "lautistei care a sosit acum, s,o l)s)m s),-i c3nte singur), sau, de,o *rea, "emeilor din cas)4 noi s) petrecem .iua (n con*or$iri numai (ntre noi. Ba, de *re+i, *oi ar)ta -i cu ce soi de discu+ii s) ne des")t)m... To+i spuser), (ntr,un cu*3nt, c) primesc4 -i,6 rugar) s) le spun). Eri ima! lu) atunci cu*3ntul -i gr)i ast"el' / (mi (ncep *or$irea ca Melanip al lui Euripide' BPo*estea ce voi spune-o /Nu este de la mine..." ci,i a lui Fedru de,aici. #e c3te ori m) (nt3lne-te, (mi spune sup)rat' BEri ima!, nu +i se pare gro.a* c) at3tor .ei li se (nal+) imnuri -i peanuri alc)tuite de oameni inspira+i, -i c) p3n) acum, de-i se nasc poe+i at3t de mari, nimeni nu s,a oprit la Eros, un .eu *ec!i -i mare, spre a,i (nc!ina o c3ntare1 #ac), pe de alt) parte, (+i (ntorci pri*irile c)tre (n*)+)torii de (n+elepciuni, (i a"li -i pe ei / ca pe marele Prodicos / scriind (n "orma li$er) a pro.ei laude pentru Heracles sau al+ii. >i asta (nc) nu,i at3ta de mirare4 dar am citit eu (nsumi de cur3nd, (ntr,o carte, laude nes"3r-ite aduse s)rii din $ucate, pentru "olosul ce ni,6 aduce. >i ai putea *edea, cred, (nc) multe pream)riri din acestea pentru lucruri de aceea-i natur). C3t) *reme deci se pune at3ta .el (n ;urul )stui "el de o$iecte, pentru Eros nu s,a g)sit p3n) a.i (ntre oameni (ndr).ne+ul care s),i (nc!ine un c3ntec dup) cu*iin+)0 >i r)m3ne a-a, neglori"icat, un .eu at3t de mareC. Se,n+elege, Fedru are per"ect) dreptate, dup) p)rerea mea4 -i eu doresc ca personal s),i aduc prinos -i mul+)mit) o dat) cu d3nsul. >i ar "i elegant din partea noastr), cei aduna+i aici, s) pream)rim cu to+ii pe acest .eu. #ac) *) (n*oi+i -i *oi la aceasta, am putea discuta pe larg c!estiunea4 c)ci dup) socotin+a mea "iecare tre$uie s) ne spunem, c3t putem mai "rumos, cu*3ntul de laud) pentru Eros. S),ncepem de la st3nga la dreapta. S) *or$easc) mai (nt3i Fedru, c)ci el ocup) locul (nt3i4 -i,apoi, el este p)rintele ideii ce *,am dat. / Eri ima!, nimeni nu *a *ota (mpotri*a ta, .ise Socrate. (n nici un ca. eu nu m,a- putea (mpotri*i, ca unul ce declar de la (nceput c) nu cunosc nimic mai $ine dec3t arta de a iu$i. #ar nici pe Agaton -i Pausania nu,i *)d (mpotri*indu,se, ca s) nu mai *or$im de Aristo"an, a c)rui singur) preocupare este #ion=sos -i A"rodita. >i nu,i *)d, (n s"3r-it, re"u.3nd pe nici unul din cei de "a+). Cu*3nt)rile (ns) nu se *or ?E 677a
PLAT%N

des")-ura egal (n ce ne pri*e-te pe noi, care suntem a-e.a+i aici, mai la urm). Ci, dac) cei dint3i au s) *or$easc)

mult -i "rumos, *or gr)i de,a;uns -i pentru noi. >i acum, cu noroc $un0 S),nceap) Fedru a pream)ri pe Eros. Ceilal+i au (ncu*iin+at cu to+ii, $a repetar) (ndemnul ")cut de 67?a Socrate. #esigur, toate c3te "iecare le,a "ost spus nu -i le,a adus aminte Aristodem4 apoi nici eu n,am putut re+ine tot ce mi s,a p)rut *rednic de amintire. Cel (nt3i care a *or$it a "ost, cum spun, Fedru4 -i cu*3ntul lui (ncepu cam ast"el'
&uv#ntarea lui 'edru

2are -i minunat) di*initate este Amorul, nu numai la oameni, dar -i (ntre .ei. Aceasta / pentru multe -i "elurite pricini, dar mai cu seam) $ din cau.a na-terii. 2ai (nt3i, este o cinste, .ise el, c),i cea mai *ec!e di*initate. #o*ada1 Eros n,are nici spi+a neamului4 (n orice ca. ea nu,i pomenit) de nimeni, de nici un pro.ator, de nici un poet. Singur Hesiod spune c) Haosul s,ar "i n)scut cel dint3i4 dar adaug)' B... ns pe urm Largul Pmnt, un puternic sla tuturora de-a pururi! "i #eul $ros..." El spune, prin urmare, c) dup) Haos au luat "iin+) P)m3ntul -i Eros. Parmenide, *or$ind de "acerea lumii, adaug)' %Primul la care #ei&a gndi, dintre #ei, a 'ost $ros..." c Cu Hesiod se potri*e-te Acusileos4 (nc3t se recunoa-te din multe p)r+i c) Eros este dintre cele dint3i .eit)+i. #ar l)s3nd la o parte c),i cel mai *ec!i, el e pentru noi -i i.*orul celor mai mari $ine"aceri. Cel pu+in eu, despre nimic n,a- a"irma c) este pricina unei "ericiri mai de seam) dec3t poate "i iu$itorul *irtuos pentru un tinerel sau tinerii pentru un ast"el de iu$itor. C)ci ceea ce ar tre$ui s) c)l)u.easc) pe oameni (ntreaga *ia+) / "ire-te, pe aceia c;ir;I*or;>H:J tr)iasc) "rumos / nu,s leg)turile de (nrudire apropiat), nici onorurile, nici a*u+ia4 nici una din astea nu,i (n stare s,o "ac) a-a de "rumos ca
BANCHETUL

amorul. Sus+in aceasta cu t)rie, -i iat) de ce' "aptelor ur3te le urmea.) d ca sanc+iune ru-inea4 celor "rumoase, r3*na pentru cinstire. Nu,i cu putin+) ")r) acestea s) "ac), nici statul nici indi*idul, ce*a mare -i "rumos. Ei $ine, *) asigur c) $)r$atul care iu$e-te, dac),i prins s)*3r-ind o "apt) ur3t) sau (ndur3nd cu lips) de cura; o ;ignire pe care n,a r).$unat,o, nu su"er) mai mult c3nd e *).ut de tat),s)u ori de prieteni, sau de cine po"ti+i, cum su"er) (n "a+a persoanei iu$ite. Acela-i lucru,6 *edem la cel iu$it. Alt"el se ru-inea.) "a+) de cine,6 iu$e-te, e dac),ar "i prins cu o "apt) ur3t)0 S) ne (nc!ipuim numai c,ar e ista un ora- sau o ta$)r) de r).$oi cu (ndr)gosti+i -i iu$i+i4 nu *a "i cu putin+) o mai $un) r3nduial) ca acolo0 S,ar st)p3ni de la orice "apte ur3te -i "iecare s,ar (ntrece cum s) "ie mai onorat de ceilal+i. 2ult mai greu i,ar 579 a *eni unui (ndr)gostit sa "ie *).ut de iu$itul s)u cum p)r)se-te "rontul sau arunc) armele dec3t s),6 -tie armata (ntreag)4 moartea i,ar "i nes"3r-it mai $un) dec3t a-a ce*a. (ncal+e, c3nd e *or$a s),-i p)r)seasc) cine*a iu$itul ori s),6 a;ute (n prime;dii, nu e ist) pentru asta un om at3t 5 de r)u c)ruia Eros s) nu,i "i insu"lat o $)r$)+ie egal) cu a celui mai *itea. caracter. Aor$a lui Homer, care spune c) unora dintre eroi di*initatea %le insu'l cura(ul pgn"K, se potri*e-te gro.a* de $ine lui $ Eros. El !)r).e-te (ndr)gosti+ilor aceast) patim) ce purcede dintr,(nsul0 >i (nc)4 cei ce iu$esc sunt singurii care primesc s) moar) pentru al+ii... -i nu numai $)r$a+ii, ci -i "emeile. #estul) m)rturie ne d) pentru aceasta, la greci, Alcesta, copila lui Pelias4 este singura care a *rut s) moar) pentru $)r$atul ei, de-i d3nsul a*ea -i tat) -i mam). At3t de mult c i,a (ntrecut (n iu$ire din cau.a lui Eros, c) au r)mas "a+) de "iul lor ca ni-te str)ini -i numai cu numele rude. S)*3r-ind aceast) "apt) "rumoas), ea s,a ridicat at3t de sus (n oc!ii oamenilor -i c!iar ai .eilor, (nc3t, din mul+imea celor ce (ndeplinesc lucruri mari -i numeroase, prea pu+inor .eii le,au d ")cut !at3rul / ca ei / de a le rec!ema su"letul din l)ca-ul lui Hades, (nc3nta+i de purtarea Alcestei, au (ncu*iin+at s),i dea (napoi *ia+a, onor3nd (n gradul cel mai (nalt -i .elul -i *irtutea insu"late de Eros. C3t pri*e-te pe %r"eu al lui %iagru, .eii l,au (ntors din Hades (nainte s),-i "i atins +elul4 i,au ar)tat doar um$ra so+iei pentru care se co$or3se acolo4 (ns) pe ea nu i,au dat,o, "iindc) el se ar)tase cu moliciune (n su"let, ca un citared ce era0 N,a a*ut ca Alcesta t)ria s) moar) din cau.a iu$irii, ci s,a str)duit (n "el -i c!ip s,a;ung) *iu (n
6

LLLaMLa,N,D?84NA,8F8.

?F ?7
PLATON

e Hades. Pentru aceea-i pricin) .eii i,au r3nduit -i o pedeaps). #eparte de a,6 cinsti ca pe A!ile, "iul Tetidei, pe care l,au trimis (n 5nsulele Ferici+ilor, ei au ")cut ca moartea sa i se trag) de la "emei. A!ile, dup) ce a"lase de la mum),sa c) ucig3ndu,6 pe Hector *a muri -i d3nsul, iar de nu,6 *a omor( se *a,ntoarce acas) -i *a muri $)tr3n, a a*ut t)ria s) aleag) a;utorarea -i apoi r).$unarea iu$itului s)u Patroclu. A!ile, (ns), 6?@a nu numai c) a murit, dar 6,a -i urmat pe acesta (n moarte. 5at) de ce au "ost .eii a-a de (nc3nta+i -i de ce l, au onorat (n c!ip deose$it4 "iindc) A!ile -i,a pus tot su"letul pentru iu$itorul s)u0 Esc!il $ate c3mpii c3nd .ice6 mereu c) A!ile iu$ea pe Patroclu4 doar A!ile era mai "rumos nu numai dec3t Patroclu, dar, dup) cum se -tie, dec3t to+i eroii4 el, c)ruia (nc) nu,i d)duser) tuleii de $ar$)0 Era prin urmare, cum spune Homer, Bmai t3n)r dec3t mul+iC.

E "apt c) .eii onorea.) "oarte mult *irtutea ce se re"er) la Eros4 dar $ ci admir), se des"at) -i r)spl)tesc $ine mai degra$) ca.ul iu$itului pasionat dup) iu$itor dec3t pe al acestuia din urm) pentru amorurile lui. #ar iu$itorul este ce*a mai di*in dec3t iu$i+ii4 -i,n el .eul s,a ")cut st)p3n. 5at) de ce .eii, cinstindu,6 pe A!ile mai mult dec3t pe Alcesta, l,au trimis (n 5nsulele Ferici+ilor. Ast"el, eu cel pu+in, socotesc pe Eros dintre .ei drept cel mai *ec!i, cel mai pre+uit -i cel mai cu autoritate, pentru ca oamenii s) do$3ndeasc) *irtutea -i "ericirea (n cursul *ie+ii -i dup) moarte. c Cam a-a a gr)it Fedru. #up) el au mai *or$it c3+i*a, dar nu,mi aduc aminte ce, .ise Aristodem. Trec3ndu,i deci cu *ederea, el (ncepu s) ne spun) cu*3ntarea lui Pausania, care a *or$it urm)toarele' Cu*3ntarea lui Pausania Fedru, nu g)sesc potri*it modul cum ni s,a !ot)r3t su$iectul, "iind (ndemna+i a-a, ")r) *reo preci.are, s) pream)rim pe Eros. #ac) am a*ea de,a "ace cu un singur Eros, desigur, ar "i "oarte "rumos. 5at) (ns) c) nu,i unul4 -i ne"iind a-a, e mai drept s) l)murim (nt3i (n ce mod se cade a,6 prosl)*i. Aoi (ncerca s) dreg eu gre-eala, spun3nd (n primul r3nd cum d tre$uie s),6 l)ud)m. Pe urm) i,om (nc!ina laude *rednice de,o di*initate.
6

(n Mirmidonii, c". "r. 6:E, nr. 8.

??
BANGHETUL

&ei doi Eros

>tim cu to+ii c) ")r) Eros nu poate "i A"rodita. #ac) aceast) .3n) e una, e ist) ne(ndoios -i un singur Eros4 dar cum sunt dou) A"rodite, cu necesitate sunt -i doi Eros. Cum n,ar "i dou)1 Una, pe c3t se pare, este cea mai *ec!e -i,i ")r) mam). Fiind copila Cerului, o numim A"rodita Cereasc). A doua, mai e t3n)r), s,a n)scut din Geus -i #iona4 o poreclim A"rodita %$-teasc). E necesar s) lu)m aminte -i asupra lui Eros' c) tre$uie s) "ie doi, unul %$-tesc, care a;ut) pe A"rodita din urm), altul Ceresc, care e to*ar)-ul celei dint3i. S,ar cu*eni s) le l)ud)m pe toate aceste .eit)+i... Aoi (ncerca prin urmare s) ar)t soarta !)r).it) "iec)reia. %rice lucru se (n")+i-ea.) ast"el, (nc3t, luat (n el (nsu-i ca "apt s)*3r-it, nu,i nici $un, nici r)u. Ceea ce "acem de pild) acum, $3nd, 6?6a c3nt3nd, discut3nd... nici unul din aceste lucruri nu,i "rumos (n sine. Numai prin modul cum le s)*3r-im, ele pot de*eni "rumoase4 adic) proced3nd "rumos -i drept. #ac) nu, urmea.) r)ul. La "el cu amorul. Nu orice Eros e "rumos -i *rednic de laud), ci numai acela care ne (m$ie s) iu$im (n c!ip "rumos. Amoral pe care (l insu"l) A"rodita %$-teasc) este cu ade*)rat ce*a de r3nd. #intr,(nsul nu poate *eni dec3t ce, aduce (nt3mplarea, c)ci nu $ (nc)l.e-te dec3t pe cei mai $icisnici dintre oameni. >i, mai (nt3i, unii ca ace-tia se, namorea.) deopotri*) de "emei ca -i de tineri4 al doilea, ei iu$esc de dragul trupurilor mai cur3nd dec3t de,al su"letelorO (n s"3r-it, "ac tot ce pot ca iu$i+ii lor s) "ie dintre cei mai simpli oameni. G3ndul lor nu caut) altce*a dec3t cum s) petreac) mai $ine -i nesocotesc (ntre$area dac) *ia+a tre$uie tr)it) "rumos sau nu. A-a se "ace c), du-i de,nt3mplare, s)*3r-esc (n mod egal $inele sau r)ul. #esigur, la d3n-ii a r)mas ce*a de la .ei+a care, mult mai t3n)r) dec3t cealalt), s,a (mp)rt)-it ea (ns)-i la na-tere din "emeie -i $)r$at. #impotri*), A"rodita c Cereasc) (nt3i c) nu,-i trage "iin+a din "emeie. E n)scut) numai din $)r$at Pe ist) -i un Eros al tinerilorQ4 apoi, este mai (n *3rst) -i nu,i p)truns) de patimi. Urmea.) de,aici c) spre $)r$at se,ndreapt) cei (nsu"le+i+i de acest Eros, iu$ind se ul care de la natur) este mai tare -i mai inteligent. A"ar) de asta, din (ns)-i iu$irea pentru tineri, cine*a ar putea deose$i pe cei inspira+i de Eros Cerescul. C)ci ei nu se,namorea.) d de $)ie+i dec3t din clipa c3nd -i mintea acestora (ncepe a li se coace, ?9
PLAT%N

"apt care se (nt3mpl) cam pe c3nd le mi;esc tuleii de $ar$). #up) credin+a mea, cine se prinde (ntr,un ast"el de amor e preg)tit a iu$i *ia+a,ntreag) -i a tr)i (mpreun). Acela nu,-i (n-al) iu$itul, c)ci nu 6,a luat capti* ca pe un copil ")r) e perien+), nici nu,6 *a $at;ocori spre a,6 e p)r)si -i a um$la dup) altul. Ar tre$ui c!iar prin lege s) se opreasc) iu$irea copiilor, pentru a nu se mai risipi at3ta .el (n *ederea unui lucru nesigur4 c)ci la copii este nesigur dac) s"3r-itul (i conduce spre *iciu sau *irtute, spre spirit sau trup0 %amenii superiori (-i impun singuri o ast"el de lege4 este (ns) necesar s),mpiedic)m de la a-a ce*a -i pe cei ce iu$esc *ulgar, cel pu+in tot at3t pe c3t (i putem opri de la amorul pentru "emeile li$ere. #ar tocmai )-tia sunt cei care l,au co$or3t a-a de 6?8a ;os1 mc3t au dat unora prile; s) spun) c),i ru-inos pentru cine*a s) r)spund) dragostei. Ne(ndoios, la unii ca d3n-ii s,or "i g3ndit cei ce au g)sit prile;ul s) *or$easc) a-a. (i *)d (ndr)gostindu,se la timp nepotri*it, (i simt (nsu"le+i+i de spiritul nedrept)+ii... pe c3t) *reme, dac) lucrul s,ar "ace legiuit -i cu m)sur), nimic nu le,ar putea aduce *reo os3nd) meritat).
Datini (elurite

Este u-or s),n+elegem r3nduiala pe care celelalte state au pus,o (n pri*in+a amorului. Pretutindeni se !ot)r)-te neted4 numai la noi -i,n Lacedemonia o ast"el de legiuire are (n")+i-)ri "elurite. $ (n Elida, $un)oar), sau la $eo+ieni -i pe oriunde oamenii nu,s me-teri (n arta de a con*inge cu *or$a, se spune simplu. E considerat lucru "rumos ca un t3n)r s) se $ucure de iu$itori -i nu e ist) om, t3n)r sau $)tr3n, care s) ia drept o ru-ine a-a ce*a. #up) socotin+a mea, ei "ac aceasta /

ei care sunt sla$i (n arta *or$irii / spre a nu,-i mai "ace de lucru "iecare, $)t3ndu,-i capul s),nduplece pe tineri la dragoste. (n lonia -i pe,aiurea, pretutindeni unde oamenii sunt supu-i st)p3nirilor $ar$are, a-a ce*a se socote-te o ru-ine. #oar $ap$arii (nl)tur) din tiranicele lor c3rmuiri nu numai asta, ci -i "iloso"ia -i c e erci+iile de gimnastic). Pas)mite, nu,i (n interesul c3rmuitorilor de state s) (nlesneasc) "ormularea unor cuget)ri independente (n r3ndurile c3rmui+ilor4 nici s),nlesneasc) (n;g!e$area unor prietenii puternice sau s) se str3ng) to*)r)-ii omene-ti / "apte pe care Eros le insu"l) mai mult ca oricine. Aceasta, de alt"el, au (n*)+at,o din e perien+) c!iar
90
BANGHETUL

tiranii de la noi4 c)ci numai amorul lui Aristogiton -i neclintita prietenie a lui Harmodiu au pus cap)t conducerii lor. Ast"el, (n +ara unde legea consider) ru-inos a te $ucura de iu$itori, s,a a;uns aici din cau.a r)ut)+ii legiuitorilor, din cau.a patimii de st)p3nire a c3rmuitorilor -i lipsei de cura; a celor c3rmui+i. 5ar unde se !ot)r)-te c),i lucru "rumos, acolo n,a lipsit legiuitorilor o oarecare lene a spiritului. (n statul nostru, norma primit) (n aceast) pri*in+) e cu mult superioar). Numai c), precum spuneam, nu,i u-or s,o (n+elegem6. G3ndi+i,*) la ce se spune' c),i mai "rumos s) iu$e-ti pe cei distin-i -i de neam $un, c!iar dac),s mai ur3+i dec3t al+ii4 c) apro$area pe care to+i o dau cui iu$e-te se "ace, desigur, pentru pre+uirea unei "apte "rumoase -i nicidecum pentru o "apta ur3t)4 c) la noi datina "ace (nlesnirea cu*enit) pentru ac+iunea iu$irii -i laud) pe iu$itor pentru minunea ce s)*3r-e-te iu$ind. G3ndi+i,*) -i la,ncerc)rile de cucerire ale celui care iu$e-te, la (ng)duin+a cu care mora*urile pri*esc lauda "aptelor neo$i-nuite pe care le,a s)*3r-it acela0 Asemenea lucruri, dac) ar (ndr).ni cine*a s) le "ac) pentru a urm)ri oricare alt) +int) a"ar) de asta, -i ar *rea cu tot dinadinsul s) le duc) la $un s"3r-it, ar culege din partea "iloso"iei cele mai do;enitoare roade. S) .icem, (n ade*)r, c) unul urm)re-te a do$3ndi de la te miri cine $ani4 sau c) *rea s) ia asupr),-i conducerea politic), sau oricare alt) dreg)lorie. >i s) presupunem c) "ace pentru aceasta ce "ac iu$itorii pentru iu$i+i' rugi, ploconeli umilitoare, ;ur)minte rostite, a-tept)ri pe la u-), ro$ire *oit), slug)rnicii la care nici un scla* ade*)rat n,ar consim+i... Ne(ndoios, de la ast"el de purt)ri ar "i (mpiedicat -i de prieteni -i de du-mani4 ace-tia $a;ocorindu,6 pentru lingu-ire -i umilin+), ceilal+i ru-in3ndu,se (mpreun) -i c)ut3nd s),6 readuc) la m)sur). #impotri*), c3nd toate acestea le "ace unul care iu$e-te, el culege mul+umiri. #atina la noi (l scute-te de orice $at;ocur), ca pe unul care a s)*3r-it "apte deose$it de "rumoase. 5at) (ns) / lu3ndu,ne dup) credin+a poporului / ce*a -i mai gro.a*. Cine iu$e-te, c!iar dac,ar c)lca ;ur)m3ntul, este iertat de .ei. %)urmntulpentru dragoste, .ic ei, nu se &ine* #eci .ei -i oameni las) iu$itorului aceea-i li$ertate, dup) o$iceiurile noastre. >i am putea spune
6

Aici, L. &o$in, ultimul interpret platonician, notea.)' %La coutume d+,t-enes est di''icile comprendre, , cause de ses contradiction/'+. PPlaton, te te eta$li et trad. p. L. &o$in4 6989, p. 6?.Q

96 6?:a
PLAT%N

c) statul consider) la noi lucru deose$it de "rumos nu numai a iu$i, dar -i a "i amic celui ce iu$e-te. Aedem totu-i at3+ia p)rin+i tocmindu,-i copiilor educatori, spre a nu,i l)sa cum*a s) *or$easc) cu iu$itorii lor4 (i *edem d3nd (n aceast) pri*in+) porunci aspre pedagogului. #e alt) parte, prietenii -i co*3rstnicii )stor tineri (i do;enesc c3nd (i a"l) (ntr,o ast"el de situa+ie. d 5ar cei maturi nu,i +in de r)u pe do;enitori -i nu le spun c) nu "ac $ine. Fa+) de acestea oricine ar "i (ndrept)+it s) socoat) c) amorul la noi e considerat cel mai ur3t dintre lucruri. Cum s) ne e plic)m a-a ce*a1 Precum spuneam -i la,nceput, c!estiunea nu,i simpl). % "apt) nu,i (n ea (ns)-i "rumoas) ori ur3t)4 ea e ast"el dup) modul (n care se s)*3r-e-te. >i e ist) moduri ur3te, c3nd de pild) un om r)u se $ucur) ;osnic de pl)cerile amorului, precum sunt moduri "rumoase, c3nd un om $un se,namorea.) no$il de ce*a "rumos0 &)u este iu$itorul cel de o$-te4 cel ce se,ndr)goste-te de trup mai mult e ca de su"let. Se,n+elege c) nu,i nici statornic4 e ca unul care nu se (namorea.) de ce*a statornicAC)ci odat) o"ilita "loarea trupului ce a iu$it, amorul .$oar) -i dispare ca *isul, l)s3nd (n urm) cu ru-ine doar multele *or$e -i ")g)duieli ce,a ")cut. Cel care iu$e-te ceea ce e moral, tocmai "iindc) are aceast) (nsu-ire superioar), acela r)m3ne (namorat (ntreaga *ia+), ca unul care se contope-te cu ce este permanentR Legea noastr) *rea deci ca ast"el de situa+ii s) le supunem (nt3i la 6?Da o $un) -i "rumoas) pro$)4 apoi / dup) cum e ca.ul / s) ne apropiem de unele cu mul+umire -i s) "ugim de celelalte. Ba ne porunce-te c!iar s) urm)rim pe unele -i s) sc)p)m de altele, dup) cum o$ser*)m -i *eri"ic)m (n ce "el se pre.int) amorul celui care iu$e-te, (n ce "el al celui iu$it. 5at) de ce !ot)r)-te (nt3i de toate c),i ur3t s) te la-i prins degra$) (n mre;ele amorului -i c) tre$uie l)sat) *remea necesar) -i aici spre a se cerne o "rumoas) alegere, ca (n cele mai multe lucruri. 5at) de ce, (n al doilea r3nd, socoate ordinar s) "ii capti*at prin $ani sau de puterea $ politic), "ie ca ai "ace,o din team) -i sl)$iciune, "ie c) ai *rea s) do$3nde-ti $og)+ii sau situa+ii politice. Ast"el de procedee nu se (ntemeia.) pe ce*a sigur -i permanent -i nu *or na-te dec3t o iu$ire lipsit) de no$le+e.

% singur) cale (n datina noastr) r)m3ne desc!is) celui ce iu$e-te, dac) *rea s) ai$) (n mod no$il un iu$it. C)ci la noi a-a s,a ")cut regula (nc3t, precum nu li se socote-te umilin+) celor ce iu$esc -i se ro$esc de
92
BANGHETUL

*oie iu$i+ilor lor / oric3t de mult s,ar ro$i / -i nu,s +inu+i de r)u c pentru aceasta, tot ast"el mai e o singur) ro$ie de *oie pe care nimeni n,o (n"ierea.)' aceea care se "ace spre a a;unge la *irtute. Este a.i statornicit la noi c), dac) unul *rea s) ser*easc) pe altul, (ncredin+at c) la r3ndu,i *a de*eni -i el, datorit) aceluia, mai capa$il (ntr,o -tiin+) sau (ntr,o latur) a *irtu+ii, un ast"el de ser*iciu $ene*ol s) nu "ie considerat ru-inos, nici umilitor. Este necesar prin urmare, dac) ni,i aminte s) cre)m "rumosul pentru iu$itorul ce se $ucur) de un iu$it, s) apropiem -i s) contopim (ntr,una dou) legi4 de,o parte cea re"eritoare la iu$irea tinerilor, de alta aceea ce pri*e-te iu$irea de (n+elepciune sau de oricare d alt) *irtute. C3nd iu$itorul -i iu$itul se *or (nt3lni pe aceea-i linie, "iecare s),-i ")ureasc) o lege4 iu$itorul s) r)spund) aten+iilor iu$itului ")c3ndu,i ser*icii superioare4 acesta din urm) s) le recunoasc), (n+eleg3nd c),6 "ac mai (n+elept -i mai $un -i o$lig3ndu,6 pentru tot ce,i drept4 c3nd iu$itorul *a "i capa$il s),6 (n*e+e -tiin+a -i *irtutea, iar iu$itul e *a sim+i el (nsu-i ne*oia de a do$3ndi -i -tiin+a -i (n+elepciunea, numai atunci / c3nd s,or (nt3lni aceste condi+ii / "rumosul *a ie-i la i*eal) pentru iu$itorul care se $ucur) de un iu$it. Altcum, niciodat). La acest amor, c!iar (n-el)ciunea nu,i o ru-ine4 la oricare altele (ns), cu sau ")r) (n-el)ciune, ru-inea merge (mpreun). #ar dac) cine*a se $ucur) de un iu$itor "iindc),i $ogat / -i numai pentru asta4 dac) presupunem c) se 6?Ea (n-al) -i nu ia $anii spera+i, din cau.a s)r)ciei iu$itorului, cu nimic nu este mai mic) ru-inea lui. %mul s,arat) cum este' gata la orice, slug) la oricine, pentru $ani0 Asta nu se c!eam) "rumos. >i tot ast"el, dac) cine*a s,a $ucurat de un iu$itor pe care 6,a considerat om superior, "iind (ncredin+at c) prin iu$irea aceluia *a de*eni el (nsu-i un om mai *irturos, dac) presupunem c) se (n-al) -i nu (n*a+) *irtutea, din cau.) c) aceea era un r)u, asemenea am)gire r)m3ne totu-i "rumoas). (n ade*)r, $ cel ce,o su"er) arat) l)murit c) spre a do$3ndi *irtutea -i a se (n)l+a spre des)*3r-ire s,a str)duit cu r3*n) pentru orice -i "a+) de oricine. Asta,i ade*)rata "rumuse+e0 Ast"el,(n genere numai pentru do$3ndirea *irtu+ii -i atingerea "rumosului te po+i $ucura (n *oie de dragoste. Acesta,i Erosul .3nei cere-ti, Eros Cerescul, "oarte pre+ios pentru stat ca -i pentru particulari, c)ci impune o mare r3*n) pentru do$3ndirea *irtu+ii at3t celui care iu$e-te, c3t -i celui iu$it. C3t despre celelalte amoruri, toate c apar+in celeilalte .3ne, pe care o numim A"rodita %$-teasc).
PLATON

6?Fa 5at), Fedru, ce,am a*ut de spus pe nepreg)tite asupra lui Eros. Urm3ndu,-i po*estirea, Aristodem .ise' / C3nd Pausania ")cu pausa Pcum *ede+i "ac -i ;oc de cu*inte, c)ci a-a m,au (n*)+at so"i-tiiQ, tre$uia s) *or$easc) Aristo"an, "iindc) lui (i *enea r3ndul. #ar "u (mpiedicat de un sug!i+ ce i se st3rnise, "ie pentru c) m3ncase prea mult, "ie din alt) pricin). El, (ndrept3ndu,se c)tre doctorul Eri ima! Pcare -edea al)turi, ce*a mai ;osQ, .ise' / Eri ima!, ar "i drept din parte,+i sau s) m) lecuie-ti de sug!i+, sau s) *or$e-ti acum tu, p3n) ce *oi sc)pa de el. / Aoi "ace -i una -i alta, r)spunse Eri ima!. S) cu*3nte. eu (n locul t)u, iar c3nd +i,o trece, *ei lua tu cu*3ntul (n locul meu. >i (n timp ce eu *or$esc, dac) *rei, +ine,+i respira+ia c3t po+i mai mult -i sug!i+ul *a,nceta. #ac) nu se opre-te, ") gargar) cu ap)4 iar dac) -i a-a se men+ine cu t)rie, atunci ia ce*a cu care s),+i g3dili nasul, str)nut) -i / de *ei "ace asta o dat), de dou) ori / sug!i+ul *a (nceta, oric3t ar "i de (nd)r)tnic. / Ai putea s) te gr)$e-ti cu *or$irea, .ise Aristo"an4 iar eu *oi "ace cum spui. Eri ima! *or$i ast"el'
&uv#ntarea lui Eri)i a"

Mi se pare necesar s) (ncerc a,6 completa, ")c3nd eu (nc!eierea discursului +inut de Pausania4 c)ci el -i,a (nceput cu*3ntarea "rumos, dar n,a s"3r-it,o... parc) mai tre$uia ce*a. Faptul c) e ist) un du$lu Eros este o "rumoas) distinc+ie. Numai c) eu, pri*ind lucrurile din lautra medicinei, latur) care constituie preocuparea mea, g)sesc c) amorul nu s)l)-luie-te numai (n spiritele oamenilor spre a,i apropia de cei care sunt "rumo-i, ci -i (n celelalte e isten+e, $a (nc) (n *ederea multor alte scopuri4 $un)oar), (n corpurile tuturor celorlalte *ie+uitoare -i (n toate c3te cresc pe p)m3nt4 (n s"3r-it, ca s) spun *or$a, amorul s)l)-luie-te (n tot ce "iin+ea.). Ara (n*)+at din -tiin+a mea ce mare -i minunat e acest .eu, c3t de mult se (ntinde (nr3urirea lui asupra tuturor lucrurilor omene-ti -i di*ine. 9D
BANGHETUL

A orul *i

edicina

i (ncepe cu*3ntarea cu medicina, dorind s) dau acestei arte cinstea cu*enit). Natura corpurilor organi.ate con+ine (n ea am$ii Eros. (n ade*)r, s)n)tatea -i $oala sunt pentru un trup lucruri deose$ite cu totul -i se recunoa-te (n genere c) nu seam)n) una cu alta. #ar cele neasemenea sunt dornice -i iu$esc pe cele neasemenea lor. Altul e deci amorul s)n)t)+ii, altul al $olii. Ce ne,a spus adineauri Pausania, c),i "rumos s) ne $ucur)m de iu$irea oamenilor superiori -i ru-inos s) ne amestec)m c (ntre cei des"r3na+i, r)m3ne,n picioare -i pentru corpuri. SEste, desigur, -i "rumos -i necesar s) ne $ucur)m de tot ce,i .dra*)n -i s)n)tos (n "iecare organism Paceasta,i -i

c!emarea medicineiQ, dar e ru-inos s) ne apropiem de ce,i r)u -i $olna* (ntr,(nsul. >i, de *rea cine*a s) ia rolul medicului, tre$uie s) le -i com$at). C)ci, mai la urm), ce,i medicina / ca s,o spun (ntr,un cu*3nt / dec3t -tiin+a prin care se cunosc a"ec+iunile corpului re"eritoare la re"acere -i isto*ire1 5ar doctorul cel mai $un, (n direc+ia asta, este acela care pune un diagnostic sigur pentru a -ti c3nd a*em de,a "ace cu amorul superior, d c3nd cu cel ru-inos1 C3t despre cel care,i (n stare s) trans"orme amorurile, care le poate (nlocui reciproc, care,6 tre.e-te cui (i lipse-te -i,i este necesar, sau (l (nl)tur) de unde,i (nr)d)cinat, acela este ade*)ratul te!nician. C)ci el e capa$il s) de.*olte o amici+ie (ntre cele mai du-m)noase elemente ale corpului -i s) tre.easc) (n toate o atrac+ie reciproc). Ca doar care,s lucrurile cele mai du-m)noase1 Tocmai cele mai opuse, ca "rigul cu c)ldura, amarul cu dulcele, umedul cu usc)ciunea -i celelalte de acela-i "elQ Prin ast"el de puteri / c) a -tiut s) insu"le amor -i unire celor contrarii / Asclepiu, str)$unul nostru, a pus $a.ele medicinei, e a-a cum c3nt) -i ace-ti poe+i6 -i cum eu sunt (nsumi con*ins. Sus+in prin urmare c) toat) medicina,i c)l)u.it) de aceast) di*initate.
Mu+ica

#ar cred la "el pentru gimnastic) -i agricultur). C3t despre mu.ic), este (n*ederat oricui (-i d) osteneala s) cugete 6?7a un pic c) are tr)s)turi de aceea-i natur) cu celelalte arte. Poate,i tocmai
6

Arat) pe Aristo"an -i pe Agaton.

9E
PL.AT%N BANGHETUL

ceea ce o "i *rut s) arate -i Heraclit c3nd a spus / nu cu cei mai limpe.i termeni / c) %.nitatea, de#/inat ea ns i 'a& de sine, se recompune ca armonia arcului i a LireLCS . Ar "i, cred, cu totul nelogic s) se a"irme c) armonia este o de.$inare sau c) se desprinde din opo.ite ce se men+in de.$inate0 E mai pro$a$il c) Heraclit a *rut s) (n+eleag) ca,n mu.ic), adic), din note ce,au "ost la (nceput deose$ite, cum sunt sunetul gra* -i cel ascu+it, a re.ultat totu-i, ulterior, armonia datorit) unui acord ")cut de arta mu.ical). Altminteri, dac) admitem c) notele (nalte -i cele co$or3te se men+in (n de.acord, eu unul nu *)d de unde poale ie-i armonia. Nu0 Armonia este (nt3i o sim"onie, iar sim"onia sta$ile-te un acord4 dar (ntre sunete de.$inate nu poate "i (n nici un "el acord, cel pu+in c3t timp se men+in ast"el. 5at) de ce .ic c) elemente deose$ite, ce nu se pun de acord, nu,s capa$ile de a crea armonie. La "el se petrece lucrul cu ceea ce noi numim ritm... ritmul sila$ei lungi -i scurte. El se na-te din elemente di"erite la (nceput, dar care se armoni.ea.) ulterior. Armonia (ntre toate acestea, ca dincolo medicina, o "ace aici mu.ica4 -i tot ea le insu"l) amorul -i determin) acordul reciproc. C)ci ce este mu.ica1 Nimic alta dec3t -tiin+a lucrurilor amoroase raportat) la armonie -i ritm0 >i, dac) am c)uta mai ad3nc (n (ns)-i ac+iunea de (nc!egare a armoniei -i ritmului, nu,i deloc greu s) a"l)m acolo "i$rele amorului...-i nu,i acum *or$a de cei doi Eros. #ar c3nd (mpre;urarea cere s) ne "olosim de armonie -i ritm pentru a le aplica oamenilor, "ie (ntr,o ac+iune de creare Pnumit) in*en+ie mu.ical) sau melopeeQ, "ie (ntr,una de e ecutare corect) a unei melodii -i caden+e create de al+ii / "apt denumit Bpreg)tire mu.ical)C /, atunci d)m de ade*)rate greut)+i -i sim+im ne*oia unui maestru de seam). 5ar)-i *enim la *or$a c) tre$uie s) iu$im numai pe (n+elep+i, (n scopul de a,i "ace poate -i mai cump)ta+i, dac) n,au a;uns (nc) m)sura per"ect)4 -i, $ucur3ndu,ne de ei, s) le p)str)m amorul neatins, acel "rumos -i ceresc amor care este Erosul mu.ei Urania. C3t despre cel)lalt amor, cel inspirat de Pol=mnia -i numit amorul %$-tesc, pe acela s),6 "olosim numai cu luare,aminte -i (ntr,o m)sur) (n care pl)cerea ce,o produce s)
6

Heraclit, c". #iels, 0orso1r.)r. E6.

nu dea na-tere la des"r3u. Este -i,n arta noastr) o greutate destul de mare' aceea de a cump)ni po"tele re"eritoare la pl)cerile mesei -i de a gusta din aceste pl)ceri ")r) s) c)dem (n patim). >i,n mu.ic), -i,n medicin), -i,n toate celelalte (mpre;ur)ri omene-ti sau di*ine, tre$uie pe c3t cu putin+) s) +inem seama de am$ii 6??a Eros, c)ci ei sunt amesteca+i (n toate. Astrono ia 5at), sa lu)m des")-urarea anului. &3nduiala anotimpurilor este plin) de cei doi Eros. %ri de c3te ori amorul superior p)trunde (n leg)turile reciproce dintre potri*nicele de care am pomenit mai (nainte / cald, rece, uscat, umed / el le insu"l) o propor+ie cump)tat) -i o (n+eleapt) contopire. Ele *in cu $el-ug -i s)n)tate pentru oameni, pentru celelalte *ie+uitoare, ca -i pentru plante. Nici una nu (ndur) *reo su"erin+). #ar c3nd e mai tare amorul p)tima- -i $iruie or3nduiala anotimpurilor, urmea.) pr)p)dul -i toate,s lo*ite de pagu$). Atunci dau n)*al) $ucuros -i molime -i $oli... care atac) -i animale -i plante. $ Atunci -i geruri -i grindin) -i t)ciuni se +in lan+ din cau.a e cesului -i a lipsei de m)sur) ce caracteri.ea.) amorul reciproc al elementelor pomenite. Cunoa-terea acestor rela+ii st3rnite de Eros "ace o$iectul -tiin+ei care se ocup) cu e*olu+ia astrelor -i anotimpurilor, -tiin+) ce se nume-te astronomie. A(larea viitorului 2ai mult dec3t at3t. C!iar ;ert"ele -i slu;$ele religioase ")cute pentru a"larea *iitorului Pslu;$e care sta$ilesc leg)tura dintre .ei -i oameniQ nu se s)*3r-esc pentru *reun alt moti* dec3t ca Eros s) "ie +inut c (n pa.) -i, dac) e ca.ul, s) "ie t)m)duit. Hula, oricare ar "i, *ine de,acolo c) (n orice lucrare noi nu lu)m aminte s) "olosim numai amorul superior, s),6 cinstim -i s),6 respect)m numai pe el, ci ne,ndrept)m mai degra$) spre cel)lalt, at3t c3nd e *or$a de p)rin+i /

(n *ia+) sau mor+i /, c3t -i "a+) de .ei. 5at) de ce arta cunoa-terii *iitorului are c!emarea s) supra*eg!e.e amorurile -i s) le (nno$ile.e4 iat) de ce aceast) art) este, ca s) .ic a-a, ")uritoarea de d meserie a prieteniei dintre .ei -i oameni, -i de ce prietenia, pe care ea o
96 97
PLATON

sta$ile-te prin cunoa-terea "aptelor amoroase, +inte-te s) impun) oamenilor respectul legii di*ine -i cultul .eilor. Precum *ede+i, multe, nem)surate,s puterile amorului4 $a, a- a"irma c) (ntregul Eros din uni*ers dispune de toat) energia acestuia. #ar puterea cea mai mare el -i,o des")-oar) "a+) de noi sau "a+) de .ei, c3nd s)*3r-e-te $inele cu (n+elepciune -i m)sur)4 amorul ne ")ure-te atunci suprema "ericire, de,o parte sta$ilind (ntre noi comunicarea, de alta ")c3ndu,ne prieteni ai celor ce,s mai tari dec3t noi / prietenii .eilor. Poate c) trec multe cu *ederea (n aceast) (nc!inare adus) lui Eros4 e dar am ")cut,o ")r) *oie. #e altminteri, dac) mi,a sc)pat c3te ce*a, este acum sarcina ta, Aristo"an, s) m) complete.i. %ricum ar "i, c!iar dac) (n mintea ta e alt"el or3nduit) lauda .eului, "ie, pream)re-te,6 cum -tii, mai ales c)... +i,a trecut sug!i+ul. &uv#ntarea lui Aristo(an 6?9a Urm3ndu,-i *or$irea, Aristodem .icea c),n acel moment a luat cu*3ntul Aristo"an' / #a Psug!i+ulQ a (ncetat, (ns) nu mai (nainte de a,mi "i pro*ocat str)nutul. Ce m) mir) pe mine aici este c) B$una r3nduial) a organismuluiC are ne*oie totu-i de asemenea .gomote -i de g3dil)ri... cum e $un)oar) str)nutul. >i Eri ima!' / 5a aminte ce "aci, prietene Aristo"an0 E-ti imprudent dac) m) $ $at;ocore-ti tocmai acum c3nd *rei s) (ncepi a *or$i. Ai "i a*ut putin+a s) *or$e-ti (n ti!n)... acum *)d c) m) sile-ti s) te p3ndesc -i s) dau la i*eal) tot ce,i de r3s (n cu*3ntarea ce *ei +ine. Aristo"an, sur3.3nd, .ise' / Bine spui tu, Eri ima!0 &ogu,te, consider) ca nespuse *or$ele ce,am gr)it -i nu mai sta la p3nd). Ce m) tem pentru cu*3ntarea pe care o *oi +ine, nu,i c) *oi rosti -i lucruri (n*eselitoare Pa-a ce*a ar "i -i succesul -i o$iceiul mu.ei meleQ, ci este s) nu spun prostii din cele care st3rnesc r3sul. / Cre.i tu, Aristo"an, ad)ug) Eri ima!, c) tot ciocnindu,m) a-a *ei sc)pa de mine1 2ai $ine "ii cu luare, aminte -i *or$e-te cum se c cu*ine, c)ci ai s) dai seam) de tot ce roste-ti... de-i, dac) *oi g)si c) e ca.ul, s,ar putea s) te iert.
98
BANGHETUL

/ Ei $ine, .ise Aristo"an, a"l), Eri ima!, c) eu am (n minte un alt mod de a pune pro$lema, -i dec3t tine -i dec3t Pausania. 2ie,mi pare c) oamenii n,au sim+it (n genere puterea amorului. Ce1 #ac,ar "i sim+it,o, oare nu i,ar "i ridicat ei cele mai m)re+e temple -i altare1 Nu i,ar "i (nc!inat cele mai mari ;ert"e1 Altminteri, *,asigur c) Eros n,ar "i r)mas cum e a.i... lipsit de orice aten+ie / el, .eul demn de toate onorurile0 C)ci, ne(ndoios, dintre .ei el este cel mai iu$itor de oameni, el poart) de gri;) ne*oilor omenirii, el e doctorul tuturor durerilor... Aindec3ndu,le / Eros aduce neamului omenesc prinosul celei mai (nalte "ericiri. Eu am s) (ncerc a *) t)lm)ci 6 puterea lui4 la r3ndu,*), "i+i *oi (n*)+)torii celorlal+i. Sc"i !%rile "iin+ei o ene*ti Tre$uie mai (nt3i s) *) spun cum e "iin+a omeneasc) -i ce sc!im$)ri a su"erit ea. 2ai demult, natura omului nu era cum este a.i, ci cu totul alta. Trei genuri de oameni au "iin+at la (nceput, nu ca acum' $)r$at -i "emeie4 era -i,al treilea se , a*3nd c3te ce*a comun cu "iecare din celelalte dou). Ast).i, doar numele a mai r)mas dintr,(nsul4 "iin+a (ns)-i a disp)rut. Acest se se numea pe,atunci androgin, c)ci -i (n")+i-area lui con+inea, ca -i numele, c3te o parte din $)r$at -i din "emeie. Acum numele lui nu,i altce*a dec3t o porecl) aruncat) cui*a spre a,6 ;igni. A"ar) de asta, corpul (ntreg al "iec)rui androgin era de o (n")+i-are rotund)4 spatele -i coastele (n "orm) de cerc4 a*ea patru m3ini -i tot at3tea picioare. A*eau -i dou) c!ipuri, e act la "el, a-e.ate pe un g3t circular, un singur cap pe care se desenau cele dou) "e+e opuse una alteia, patru urec!i, dou) organe de procrea+ie -i, (n s"3r-it, toate celelalte pe care, prin compara+ie cu acestea, le pute+i reconstitui lesne 8. Um$lau drept, ca noi, -i se (ndreptau (n orice direc+ie ar "i dorit s,o apuce. C3nd (ns) *oiau s) iu+easc) pasul, se spri;ineau consecuti* pe cele opt mem$re -i,-i luau
6

Aliuie la teoriile "iloso"ului Empedocle, care ar)tase c) (nainte de separarea se elor noi eram alc)tuiri pl)smuite dintr,o $ucat) -i r)s)risem din p)m3nt P"r. F8, #iels -i mai ales A , D4 c". "r. F6 -i op. ci2.,0, ?:94 nota ap. 2. CroisetQ. 8 Sunt dou) idei precump)nitoare' s'ericilatea -i separarea (n dou), (n patru, a (ntregului care era la (nceput unul.

69@a

99
PLAT%N BANGHETUL

B5BL5%TECA RU% %34),0:,+i

"uga (ntr,o gr)$it) rostogolire circular), (ntocmai ca cei care "ac tum$e -i cad mereu (n picioare. 5at) acum -i cau.a pentru care aceste trei genuri de oameni se $ deose$eau (ntre ele. Se ul $)r$)tesc a "ost (nc) de la (nceput copilul Soarelui4 cel "emeiesc al P)m3ntului, iar am$igenul al Lunii, c)ci -i ea se (mp)rt)-e-te din Soare -i P)m3nt. Ace-ti androgini a*eau -i "ormele rotunde -i mi-c)rile circulare, c!iar de la p)rin+i. H)r).i+i cu o re.isten+) -i,o *irtute miraculoase, cu o cute.an+) ")r) de margini tocmai cum spune Homer despre E"ialte -i %tus, ei s,apucar) s) se suie,n cer ca s) c pun) m3na pe .ei. Atunci Geus -i ceilal+i .ei s,au s")tuit ce tre$uie s) "ac)... -i nu erau (n stare s) ia o !ot)r3re. Nu era locul, (n ade*)r, nici s),i ucid), nici / tr)snindu,i ca pe gigan+i / s) -tearg) de pe "a+a p)m3ntului neamul lor. A-a ce*a ar "i (nsemnat pentru d3n-ii s) des"iin+e.e c!iar onorurile -i daniile ce le *in din partea oamenilor. #ar nu le putea ierta nici cute.an+a. #up) oarecare g3ndire, Geus a$ia se !ot)r(, (n s"3r-it. Lu3nd deci cu*3ntul, .ise' BCred c,am g)sit mi;locul de,a sili pe oameni s),-i lase o$r).nicia. d (i *oi "ace mai sla$i. 5at), am s),i tai (n dou) pe "iecare -i,au s) se "ac) pe dat) mai neputincio-i4 $a, ne,or "i -i mai producti*i, din cau.a num)rului mai mare. >i *or um$la drept, pe dou) picioare. #ar dac) -i a-a se *or ar)ta necu*iincio-i, ne*oind s) se potoleasc), iar)-i am s),i tai (n dou) / .ise d3nsul /, ca s) um$le pe un singur picior, s)rind ca -c!iopiiC. Spun3nd asta, Geus t)ie (n dou) pe androgini, cum t)iem noi scoru-ele spre a le pune la uscat, sau cum unii despic) ou)le cu "irul de e p)r6. Pe care, cum (l ")cea (n dou), poruncea lui Apolo s),i (ntoarc) "igura -i,o ;um)tate a g3tului spre partea unde era t)ietura, pentru ca omul *).3nd,o s) de*in) mai modest. C3t pri*e-te celelalte p)r+i, .eul porunci s) se *indece. >i Apolo (i (ntoarse atunci "igura4 -i, cum str3ngi la gur) o pung), a-a adun) el toate pieli+ele peste ceea ce numim acum p3ntec. N,a l)sat dec3t o desc!i.)tur) pe care o str3nse (n mi;locul $ur+ii, (ntr,un punct ce se nume-te $uric. Nete.i -i celelalte cute, destul 696a de multe, (ntocmi pieptul, "olosindu,se de,o unealt) asemenea celeia pe
6

Loc con"u.. 5deea de c)petenie este "aptul t)ierii (n dou) a unui (ntreg, care apoi se recompune cu greu, din cauL) c) p)r+ile -i,au deL*oltat dup) t)iere o indi*idualitate proprie Pap. L. &o$inQ.

6@@ care o (ntre$uin+ea.) ci.marii spre,a (ntinr"cIi"lrn (rolll"oiiTS(H pe calapod. Nu l)s) dec3t prea pu+ine cre+uri (n prea;ma p3ntecului, l3ng)C $uric, pentru a p)stra doar amintirea *ec!ii pedepse. 5ar dup) ce natura s,a ")cut (n dou), "iecare ;um)tate dorea s) se alipeasc) celeilalte ;um)t)+i. C3nd se (nt3lneau, se prindeau (n $ra+e -i se str3ngeau at3t de tare, c),n dorul lor de contopire uitau -i de m3ncare -i de tot, -i de*eneau incapa$ile pentru oricare alt) trea$), (ntruc3t una ")r) alta nu mai *oiau s) s,apuce de nimic. C3nd una din ele murea, partea r)mas) singur) c)uta (mpreunarea cu alt) ;um)tate p)r)sit), "ie c) d)dea c!iar peste ;um)tatea unei "emei (ntregi Pceea ce noi numim ast).i Bo "emeieCQ, "ie c) era ;um)tatea unui $)r$at. &asa mergea ast"el spre stingere. Atunci Geus se milosti*i de neamul omenesc -i in*ent) alt leac. El str)mut) (n "a+) organele creatoare, c)ci p3n,aci androginii le a*eau (n partea din a"ar). Ei .)misleau -i n)-teau nu prin conlucrarea acestor organe, ci (n p)m3nt, ca greierii. 2ut3ndu,le Geus (n "a+), na-terea s,a ")cut de,acum (ncolo numai printr,(nsele' $)r$at cu "emeie. #atorit) acestei or3nduieli, dac) $)r$atul se une-te c,o "emeie, .)misle-te4 -i ast"el, neamul se p)strea.). #ar dac) $)r$atul s,ar (nt3lni tot cu $)r$at, dintr,o unire ca asta urmea.) de.gustul -i,ndat) ei ar pune cap)t (mpreun)rii -i s,ar (ntoarce spre alte "apte, ar (nclina spre o alt"el de *ia+). 5at), de atunci este (mpl3ntat (n oameni amorul unora c)tre al+ii0 Eros este cel ce (mpreunea.) "r3nturile *ec!ii naturi4 el (-i da osteneala s) "ac) din dou) "iin+e una singur)4 el (ncearc) s) *indece ne"ericirea "irii umane.
E),licarea ,asiunii a orului

TFiecare din noi este o ;um)tate de om desp)r+it) de (ntregul ei, cum ai t)ia o pl)tic), ")c3nd dou) dintr,una4 -i "iecare ;um)tate (-i caut) necontenit "r3ntura rupt) din el (nsu-i. Acei dintre $)r$a+i care sunt "r3ntur) din "iin+a am$igen), numit) odinioar) androgin, iu$esc "emeile4 din aceast) categorie de oameni pro*in cele mai multe ca.uri de adulter. La "el cu "emeile iu$itoare de $)r$a+i -i cu cele adultere' ele (-i trag "iin+a din aceea-i categorie. C3t despre cele ce,au re.ultat din t)ierea "emeii, acestea nu dau nici o aten+ie $)r$a+ilor4 (nclinarea lor este tot., c)tre "emei' !eteristriile6 sunt din aceast) categorie. #e alt) parte, cei
6

%5etairistria 67es petites amies de ces RamesUC, interpretea.) L. &o$;ni 6C iC6, V VVCV

F?:9D7,@,
.;.

W XVC.. ,CLC

"**
PLAT%N

ce pro*in din despicarea $)r$atului (nclin) c3t sunt copii (nspre se ul $)r$)tesc -i, (ntruc3t ei (n-i-i sunt p)r+i ale

acestui se , iu$esc pe $)r$a+i 698a -i,s $ucuro-i s) tr)iasc) (mpreun) -i al)turea de ace-tia. 5at) de ce,s d3n-ii cei mai destoinici dintre copii -i tineri' "iindc) prin natura lor sunt cei mai $)r$)te-ti0 A"irm) uni; c) sunt lipsi+i de ru-ine. E o nee actitate' nu din neru-inare "ac asta, ci din cura;, din $)r$)+ie -i din caracter *iril, "iind dornici de ce le este asemenea2m o do*ad) important)4 ast"el de e emplare, odat) preg)tirea terminat), sunt singurii $)r$a+i care intr) (n politic).lApoi, c3nd de*in $)r$a+i, ei iu$esc copiii -i, prin "irea lor, nu $ dau *reo aten+ie c)s)toriilor, nici procrea+iei copiilor4 sau o "ac numai sili+i de lege. Pl)cerea lor e s) r)m3n) $urlaci -i s) tr)iasc) unii cu al+ii. Ca s) spun (ntr,un cu*3nt, unul ca acesta de*ine iu$itor de copii, se "ace alint)tor al lor -i,i pururea (n c)utarea celui de,o "iin+) ca sineR4 ,WA-adar, c3nd (nt3mplarea scoate cui*a (n cale propria sa ;um)tate / "ie c),i (n ;oc un iu$itor de copii, "ie c)Yi oricare altul / atunci ca prin "armec el este "ulgerat de,o simpatie, de,o a"initate, de,o dragoste... c care,i "ace, ca s) spun a-a, incapa$ili s) se mai despart) unul de altul, nici m)car o clip)0 Ei tr)iesc apoi *ia+a (mpreun)... dar, dac) i,ai (ntre$a, nu +i,ar putea spune ce a-teapt) "iecare pentru sine, unul de la altulA Nimeni n, are impresia c) leg)tura pl)cerilor amoroase este ceea ce,i (mpinge s) se $ucure cu o ade*)rat) patim) la apropierea unuia de 6 cel)lalt. #impotri*), e *)dit c) altce*a urm)re-te su"letul lor4 ce*a care,i incapa$il s,o m)rturiseasc), ce*a care se g!ice-te numai, sau se (ntre*ede. 5at)' s) .icem c) (n timp ce stau (mpreun) li s,ar (n")+i-a deodat) He"aistos cu uneltele, -i le,ar gr)i ast"el' BCare,i,oameni $uni, dorin+a ce *re+i s) se,mplineasc) *ou) din partea unuia c)tre cel)lalt1C S) .icem c) "aurul, o$ser*3ndu,i c) preget) s) dea r)spunsul, ar lua iar)-i cu*3ntul' BNu cum*a ceea ce dori+i este s) r)m3ne+i de,a pururea (mpreun), unul al)turi de cel)lalt, -i ca nici noaptea nici .iua s) nu *) dep)rta+i unul de altul1 Ei $ine, dac) asta,i ce dori+i, a"la+i c) eu *reau ' s) *) unesc, s) *) topesc (mpreun)4 *reau s) "ac din *oi doi o singur) "iin+), ast"el, c3t *e+i tr)i, s) tr)i+i laolalt), iar c3nd *e+i muri, s) "i+i -i,n l)ca-ul lui Hades o persoan) (n loc de dou)4 s) muri+i laolalt). %$ser*a+i de nu,i aceasta dorin+a *oastr) -i spune+i,mi dac) n,a+i *rea s) *) ")uresc o ast"el de soart)C. Au.ind acestea, -tim $ine c) nici unul dintr,(n-ii n,ar t)g)dui4 nimeni n,ar spune c) *rea altce*a. #impotri*), "iecare ar crede c) a au.it apriat ceea ce dorea de mult) *reme' s) se apropie -i s) se topeasc) 6@8
BANGHETUL

(mpreun) cu persoana iu$it) de d3nsul4 din dou) se "ace o singur) "iin+). Pricina lucrului st) tocmai (n *ec!ea noastr) natur), care era ast"el, (nc3t alc)tuia un (ntreg. Ei $ine, Eros nu,i dec3t numele acestui dor, al acestei goane dup) unitate. C)ci (nainte de asta, cum am spus, eram una4 69:a pe c3nd acum, din cau.a necu*iin+ei noastre, .eul ne,a separat cum au "ost separa+i -i r)s"ira+i arca.ii de c)tre spartani. #e nu ne,om purta respectuos "a+) de .ei, team) mi,e s) nu "im t)ia+i (nc) o dat) -i s) r)m3nem ca acele "iguri sculptate pe pietrele de morm3nt, care pro"ilea.) numai o sec+iune din om, tras) de,a lungul nasului, sau s) ne "acem ca $uc)+ile ar-icelor t)iate (ntre doi prieteniS. 5at) moti*e pentru care tot omul tre$uie (ndemnat s) "ie cu e*la*ie "a+) de .ei' pe de o parte, ca s) sc)p)m de noi nenorociri, pe de alta, $ pentru a i.$uti s) re"acem unitatea spre care Eros ne c)l)u.e-te ca un su*eran. Nimeni deci s) nu s)*3r-easc) ce*a (mpotri*a lui P-i lucrea.) potri*nic cine se "ace ur3t .eilorQ. #e*enind (ns) prietenii lui -i p)str3ndu,ne leg)turile cu acest .eu, *om a"la -i ne *om (nt3lni cu iu$itul nostru, cu propria noastr) ;um)tate, ceea ce la pu+ini din cei de ast).i li,i dat s,o "ac). Aici, parc),6 *)d pe Eri ima! c),-i .ice' BZsta nu,i discurs, ci curat) comedie0C Ca -i cum *or$esc g3ndindu,m) la Pausania -i Agaton8. Nu *oi t)g)dui c),nt3mplarea "ace ca d3n-ii s) "ie tocmai din c r3ndul acelora, -i (nc) am3ndoi co$or3tori din "irea $)r$)teasc). #ar sus+in c) to+i $)r$a+ii, toate "emeile, c) (ntreg neamul omenesc ar "i "ericit numai dac) "iecare -i,ar duce la $un s"3r-it amorul s)u, -i dac) tot insul s,ar (nt3lni cu dragostea lui, re")c3ndu,-i *ec!ea natur). >i dac) o asemenea reconstituire "ace des)*3r-irea, urmea.) cu necesitate c) dintre cele pre.ente ceea ce st) cel mai aproape de reconstituire e -i cel mai (n*ecinat cu des)*3r-irea. Ei $ine, asta nu,i altce*a dec3t (nt3lnirea cu iu$itul care a "ost creat, (n spirit, la "el cu d3nsul. Fire-te, dac),i *or$a s) pream)rim di*initatea,cau.), numai lui Eros i se cu*in laude pe $un drept. Numai el ne d)' -i (n *ia+a pre.ent) d
Aceste $uc)+i de ar-ic ser*eau, (ntre prieteni, ca moti*e de reciproc) amintire4 e*entual, ca semne de recunoa-tere reciproc), dac) $ine(n+eles adaptarea celor dou) ;um)t)+i era per"ect), spre a "orma (mpreun) *ec!iul ar-ic. Alu.ie la amorul lui Pausania pentru Agaton4 ace-tia ar intra (n categoria de care se *or$e-te supn la 696e -i urm.

6@:
PLAT%N BANGHETUL

cel mai pre+ios dintre $unuri, c)l)u.indu,ne spre scopul propriu4 -i pentru *iitor ne !)r).e-te cele mai *ii speran+e (n sensul c), dac) ne purt)m e*la*ios cu .eii, ne *a (ntregi (n *ec!ea alc)tuire, ne *a *indeca -i ne *a "ace nepri!)ni+i -i "erici+i. 5at), Eri ima!, acesta,i cu*3ntul meu asupra lui Eros4 cum *e.i, e conceput alt"el dec3t al t)u. #ar, precum te,am rugat, nu "ace dintr,(nsul acum su$iect de comedie, "iindc) mai a*em -i pe al+ii de ascultat -i e tre$uie s) au.im pe "iecare ce spune4 adic), mai e act, pe "iecare din cei

doi, "iindc) numai Agaton -i Socrate au mai r)mas. / Bine, .ise Eri ima!, s) te,ascult0 2ai ales c) +i,am au.it cu pl)cere discursul. (+i spun drept c), de n,a- -ti c3t sunt de tari -i Socrate -i Agaton (n pri*in+a tre$urilor lui Eros, gro.a* m,a- teme c) n,au ce s) mai spun)... dup) multele -i "eluritele e plica+ii ce s,au dat. Totu-i, "iind *or$a de d3n-ii, am cura;. Atunci inter*eni Socrate' 69Da / Frumos te,ai luptat, Eri ima!0 S) "ii (ns) (n locul meu de acum, sau mai e act (n acela pe care (l *oi a*ea dup) ce *a *or$i "rumos -i Agaton, nu -tiu de n,ai "i mai (n"rico-at ca mine4 (n tot ca.ul, ai "i -i tu (n starea mea de acum0 / Socrate, m,ai dat gata, s)ri Agaton4 m,ai (nsp)im3ntat cu p)rerea ce *rei s,o "aci cre.ut), cum c) *oi *or$i a-a de "iumos, (nc3t s) "iu a-teptai cu mare ner)$dare, ca un "el de spectacol. $ / Agaton0 Ar tre$ui s) "iu uituc, .ise Socrate, dac,a- crede c) te,ar putea tul$ura un num)r de,aameni a-a de mic, c3+i suntem noi acum, c3nd +i,am cunoscut -i (ndr).neala -i demnitatea cu care ai p)-it pe scen) al)turi de actori -i cu care ai rostit *ersurile introducti*e, (n"runt3nd pri*eli-tea at3tor capete0 / Ce, Socrate1 Nu cum*a m) cre.i, .ise Agaton, a-a de (m$ui$at de teatru, (nc3t s) nu,mi dau seama c) pentru orice om cuminte pu+inii inteligen+i sunt mai temu+i dec3t pro-tii cei mul+i1 c / Agaton, n,ar "i "rumos din parte,mi, .ise Socrate, s) descop)r, eu, (n caracterul t)u tr)s)turi grosolane. >tiu prea $ine c), dac) te,ai (nt3lni cu te miri cine pe care (i socoti (n+elep+i, te,ai (ngri;i mai mult de d3n-ii dec3t de mul+ime. Frica mea este c) m)car nu suntem noi ace-ti (n+elep+i. #oar am "ost -i noi la teatru -i am ")cut parte din gloat)0 #ar dac) te,ai (nt3lni cu al+ii,care s) "ie (n+elep+i, sunt con*ins c),n "a+a lor

f
te,ai ru-ina, *).3ndu,te ")ptuitorul unei ac+iuni ur3te. Sau poate nu cre.i1 / Ade*)r *or$e-ti, r)spunse el. / >i cum1 Fa+) de gloat) nu,i ru-ine s) te "aci *ino*at de,o ispra*) ur3cioas)1 (n acest moment Fedru .ise, (ntrerup3nd' d / 5u$ite Agaton0 #ac) *rei s) r)spun.i lui Socrate, te asigur, el nu se *a tul$ura deloc c) lucrul nu se des")-oar) dup) cum l,am pus la cale aici, (mpreun)4 el numai s) ai$) cu cine con*or$i, -i,i mul+umit4 darmite c3nd mai are (n "a+) -i un om "rumos1 C3t despre mine, (l ascult cu pl)cere pe Socrate oric3t ar sta de *or$) cu noi... dec3t, datoria mea este s) o$ser* c) acum este timpul a pream)ri pe Eros4 (n plus, s) m) ocup de cu*3ntarea "iec)ruia dintre *oi. Numai dup) ce *e+i "i dat "iecare tri$utul cu*enit .eului, se *a putea con*or$i, ast"el, c3t po"ti+i. / #e $un) seam), Fedru, .ise Agaton, tu e primi o p)rere e cuminte, -i nimic nu m) (mpiedic) s),ncep a *or$i4 mai ales c) mai t3r.iu *oi putea sta de *or$) oric3t de des cu Socrate.
&uv#ntarea lui Agaton

#ar a- dori s) *) spun mai (nt3i un cu*3nt despre modul cum (n+eleg eu s) pun c!estiunea, pe urm) s) trec la "ondul (nsu-i4 aceasta "iindc) to+i (nainte,*or$itorii mi,au ")cut impresia nu c) pream)resc pe .eu, ci mai degra$) c) "ericesc pe oameni pentru $unuri al c)ror i.*or le este .eul acesta. #ar (n ce "el este el (nsu-i autorul !arurilor de care,i *or$a / iat) ce n,a spus,o nimeni. >i totu-i... e ist) o cale dreapt) spre 69Ea a l)uda pe cine*a pentru orice "el de merite. Este s) l)murim (nt3i natura intim) a celui pe care *oim s),6 pream)rim -i s) ar)t)m apoi roadele celui ce,a "ost l)udat ast"el. Pentru a,i "ace, prin urmare, lui Eros lauda cu*enit), tre$uie s),6 ar)t)m cum este (n sine -i apoi care sunt !arurile lui.
&u este Eros-

#ac) mi,e legiuit s,o spun ")r) a tre.i r).$unarea di*in), eu sus+in c) Eros este cel mai "ericit dintre to+i .eii care sunt "erici+i4 c) el este dintre to+i -i cel mai $un -i cel mai "rumos. E cel mai c!ipe-, (n primul 6@D 6@E
PLATON BANGHETUL

r3nd, "iindc),i -i cel mai t3n)r dintre .ei. >i c!e.)-ia cea mai sigur) a sus+inerii mele mi,o d) el (nsu-i. El "uge, "uge repede de $)tr3ne+e, care, precum se -tie, e gr)$it) totdeauna -i s,apropie de noi ce*a mai iute dec3t ar tre$ui. Prin "irea sa, Eros ur)-te $)tr3ne+ea -i nu se apropie de ea nici pe departe. #impotri*), el este pururea cu tinerii, st) cu d3n-ii, dup) cum prea $ine spune o *ec!e .ic)toare, c) totdeauna cine s-aseamn, s-adun8. 2) (n*oiesc (n multe cu Fedru4 nu pot "i (ns) de p)rerea lui, c3nd sus+ine c) Eros e mai (n *3rst) dec3t Cronos -i 5apet4 eu cred, din contr), c),i cel mai t3n)r dintre .ei -i c) r)m3ne pururi t3n)r. C3t despre *ec!ile ispr)*i pri*itoare la .ei, po*estite de Hesiod -i Parmenide... cred c) se datorea.) nu lui Eros, ci #estinului, dac) $ine(n+eles consider)m ade*)rate acele po*e-ti despre st3lciri -i reciproce leg)turi, despre nenum)ratele silnicii care nici n,ar "i a*ut loc de,ar "i "ost (ntre d3n-ii Eros. #impotri*), cu d3nsul ar "i domnit mai degra$) prietenia -i pacea, care sunt -i acum -i au "ost tot timpul de c3nd Eros c3rmuie-te peste .ei.

E t3n)r, am spus4 dar pe l3ng) tinere+e adaug c),i delicat. Ce p)cat c) n,a e istat -i pentru d3nsul un poet de seama lui Homer, care s,arate ging)-ia .eului0 Homer arat) pe Ate ca pe o .ei+) ginga-)4 -i nu,i uit) nici elegan+a picioarelor, c3nd .ice8' B... cci picioru ele ei delicate nu calc )os pe pmnt... ci pe capul /r/a&ilor pururea um/l..." #up) p)rerea mea, ging)-ia Atei pentru d3nsul s,arat) printr,o "rumoas) do*ad)' .3na nu um$l) pe drum tare, ci pe moale. S) ne "olosim deci -i noi de aceea-i do*ad) pentru Eros, cum c),i delicat. El nu um$l) pe p)m3nt, nici c!iar pe capete Pcare de alt"el nu,s tocmai moi0Q, ci um$l) -i locuie-te (n cele mai ginga-e po.i+ii ale lumii' (n mora*urile, (n su"letele .eilor -i oamenilor. Acolo -i,a cl)dit s)la-ul0 >i (nc)' nu st) de,a r3ndul, (n orice inima4 ci, dac) (n drumul lui d) peste una cu deprinderi aspre, se dep)rtea.) -i nu se opre-te dec3t (n cea $l3nd). Ast"el dar, "iind pururea (n atingere / nu numai picioarele, ci
6

%riginea acestei +iditori este (n 3diseea, NA55, 86?. #e acolo Platon a (mprumutat,o -i (n L9sis, 86D a, $. #ar sensul "iloso"ic al sentin+ei c) Bcele ce seam)n) sunt prieteneC l,au dat Empedocle -i atomi-tii. : 7liada, N5N, 98/9:. Este *or$a de .ei+a &)t)cire PAteQ, care pe nesim+ite (mpinge pe om la nenorocire.

6@F "iin+a lui (ntreag) / cu cele mai pl)p3nde lucruri dintre cele ce sunt pe lume mai ginga-e, este (n*ederat c) Eros a de*enit cu necesitate "iin+a cea mai delicat). E cel mai t3n)r -i mai ginga-, am spus. Adaug la asta c) are o (n")+i-are "luid). #e,ar a*ea o constitu+ie tare, ar putea oare s) se (nduplece la toat) (mpre;urarea, s) se "uri-e.e (nt3i (n inimi -i,apoi s) dispar) pe nesim+ite1 #e puterea lui pentru adaptare, de "luiditatea "iin+ei sale, g)sim o do*ad) puternic) (n (ns)-i gra+ia -i "rumuse+ea ce,6 caracteri.ea.) mai (n*ederat dec3t pe orice alt) ")ptur). (n ade*)r, (ntre ur3+enie -i amor r).$oiul este *e-nic. Aia+a pe care Eros o duce printre "lori dest)inuie ce*a din "rumuse+ea culorii c!ipului s)u. Eros nu st) pe ce nu,i (n"lorit sau pe ce s,a *e-te;it4 corp, su"let sau orice ar "i. El s,a-a.) -i r)m3ne numai unde,i loc par"umat -i (n"lorit. Asupra "rumuse+ii .eului, "ie de,a;uns at3t, cu toate c) au r)mas multe nespuse. Tre$uie s) *or$im dup) asta -i de *irtutea lui Eros. Cea mai (nsemnat) tr)s)tur) este c) Eros nu s)*3r-e-te nedreptatea "a+) de *reun .eu sau om, nici n,o su"er) de la *reun .eu sau om4 c) silnicia nu,i (n stare s),6 "ac) pe d3nsul a su"eri Pea nu,6 atinge pe ErosQ4 la r3ndu,i, nici el nu pricinuie-te su"erin+e prin sil) niciodat) Plui Eros i se supune oricine (n orice (mpre;urareQ. C) doar, ce,i dreptatea dec3t / cum spun Legile, crmuitoarele statului / (n+elegerea dintre o *oin+) li$er) cu alta tot at3t de li$er)1 #ar nu,i numai dreptatea. El are -i,un mare sentiment al m)surii. C)ci sop-ros9ne e tocmai puterea cui*a de a,-i st)p3ni pl)cerile -i po"tele. >i care,i pl)cerea superioar) amorului1 #ac) deci pl)ceri -i po"te (i sunt in"erioare, cum n,ar "i Eros st)p3nul lor1 Ade*)rul e c) Eros le domin) -i c), a*3ndu,le (n m3n), se arat) deose$it de cump)tat. 2ai mult. Ca s,a;ungem -i la *ite;ia lui... nimeni, nici c-iar ,res nu-8 n'runt pe $ros;! c)ci nu Ares (l are pe Eros, ci Eros pune st)p3nire pe Ares... ca s) .icem a-a, (n *ederea A"roditei. >i, oare, cel ce st)p3ne-te nu,i mai tare dec3t cel st)p3nit1 5at) cum este el cel mai puternic, "iind st)p3nitorul celui mai puternic dintre to+i0 Am *or$it de dreptatea, de cump)tarea -i puterea .eului. &)m3ne s) spunem ce*a -i de (n+elepciunea lui, c)ci tre$uie s) ne d)m osteneala, pe c3t posi$il, a nu l)sa nel)murit nici un punct.
6

Fragment dintr,o tragedie a lui So"ocle, <-9estes, "r. 8:E NaucH.

6@7 69Fa
PLAT%N

Ca s),mi cinstesc -i eu arta, cum Eri ima! -i,a cinstit,o pe,a sa, e *oi ar)ta mai (nt3i c) acest .eu este un inspirator de poe.ie a-a de mare c) poate s) (mp)rt)-easc) -i altuia din !arul s)u. >i orice om, orict de strin de mu#e ar 'i 'ost mai nainte=, de*ine creator de art) (ndat) ce Eros s,atinge de el. Tre$uie s) ne "olosim de aceast) oca.ie, spre a m)rturisi c) Eros este un poet distins (n orice ramur) inspirat) de mu.e4 doar ceea ce nu posed) cine*a -i ce nu cunoa-te, se (n+elege, nu poate da (n dar, nici nu poate preda altuia ca (n*)+)tur). 697a Acum, s) ne g3ndim numai la crea+ia *ie+uitoarelor. Poate t)g)dui care*a lui Eros aceast) (n+elepciune, datorit) c)reia toate "iin+ele *ii se .)mislesc -i se nasc1 S) pri*im, pe de alt) parte, -i spre di"eritele "eluri de arte' oare nu -tim c) oricui acest .eu i,a slu;it de (n*)+)tor a de*enit renumit -i superior, pe c3nd acela de care Eros nu s,a atins a r)mas (n (ntuneric1 #ar apoi, m3nuirea arcului, medicina, a"larea *iitorului, $ Apolo nu le,a descoperit dec3t su$ im$oldul dorin+ei -i amorului0 Ast"el (nc3t am putea spune c) Eros este -i dasc)lul acestuia, cum sunt mu.ele pentru mu.ic), He"aistos pentru lucrul ar)mii, Atena pentru +es)turi, >eus pentru crmuirea #eilor i oamenilor:. 5at), de,aici a purces r3nduiala (n "aptele .eilor din clipa c3nd (ntre d3n-ii se i*i amorul4 se (n+elege, amorul pentru "rumos, c)ci Eros n,are de,a "ace cu ur3tul0 (n ade*)r, (naintea lui, cum am spus -i la,nceput, .eii a*ur) mult de "urc)4 se spune c) au su"erit cumplit, din pricina atotputerniciei #estinului. #ar c3nd ap)ru acest .eu, au

ie-it la i*eal) toate $un)t)+ile, pentru .ei -i oameni, din iu$irea ce,o nutrea pentru lucrurile "rumoase. .arurile lui Eros c 5at), Fedru, de ce g)sesc c) Eros este (nt3i de toate cel mai "rumos -i mai $un dintre "iin+e4 (n al doilea r3nd c) -i pentru al+ii e pricinuitorul
6 8

Citat dintr,o pies) pierdut) a lui Euripide, ?t-ene/oia, "r. FF: NaucH PL. &o$inQ. Un citat a c)rui origine a r)mas necunoscut). Toate artele de care se *or$e-te mai sus sunt inspirate de Eros, (nc3t toate pro*in dintr,o lips), dintr,o necesitate, dintr,o dorin+)... (nsu-iri speciale ale .eului Eros, de la care 5e lu)m, oarecum, prin participare P2.2.Q.

6@?
BANGHETUL

acelora-i (nsu-iri. (mi *in (n minte ni-te *ersuri... *i le spun, "iindc),n ele se arat) c) Eros este .eul care =acea-ntre oameni aduce i somnului pat 'r gri(. Mrii cei mult #/uciumate-i d lini tea despre "urtuneC6. Acesta ne,alung) orice du-m)nie din su"lete, ne umple de d sentimentul apropierii sociale, "ace (nrudiri (ntre noi -i ne c)l)u.e-te la ser$)ri, la coruri -i pra.nice. El desc!ide drum pl)cerilor -i (nl)tur) orice grosol)nie4 e darnic (n $un)tate, .g3rcit (n ur)4 e milosti* -i $un. Pentru (n+elep+i, de*ine o$iect de contemplare4 pentru .ei, de minunare. &3*nit de cine nu,6 are, comoar) cui (l posed). Tat) al (ndestul)rii, al #elicate+ii, al Toropelii, al Harurilor, al #orin+ei, al Patimii aprinse, el *eg!ea.) asupra celor $uni -i nu,i pas) de r)i. La neca., la spaim), la patimi ar.)toare, la g3ndire e c3rmaci, e (nainte,merg)tor, e sus+in)tor e -i,i cel mai $un m3ntuitor. El este podoa$a tuturor .eilor -i oamenilor. Prea "rumoas), prea $un) c)l)u.), c)reia "iece $)r$at se cu*ine a,i da ascultare, a,6 pream)ri "rumos prin imnuri, -i a lua el (nsu-i parte la c3ntecul cu care Eros "armec) g3ndirea .eilor -i oamenilor0 Asta,i, Fedru, cu*3ntul meu. Asta,i (nc!inarea pe care o "ac .eului. Am dat o dreapt) m)sur) "ante.iei -i serio.it)+ii, pe c3t mi,a stat (n putere 8. Intervine Socrate C3nd Agaton s"3r-i *or$a, to+i cei de "a+), dup) spusa lui 69?a Aristodem, aplaudar) .gomotos. (n ade*)r, t3n)rul *or$ise "rumos -i pentru cinstea lui -i pentru a .eului. Atunci Socrate, arunc3ndu,-i pri*irile spre Eri ima!' / % tu, .ise, tu odrasl) a lui AHumenos, nu cum*a +i,am p)rut (nainte un "el de (n"rico-at de,o "ric)... ne(n"ricat):, mai degra$) dec3t
6

#up) %r"eu, pacea -i lini-tea erau (n gri;a A"roditei. C". @ragm. 3rp-1a NNA555, edi+ia #idotP2.2.Q. 8 #iscursul lui Agaton imit) stilul (n"lorit al retoricii lui Gorgias. Socrate se pronun+) (mpotri*a acestui mod de *or$ire P69? d p3n) la 699 aQ, unde nu ade*)rul este primul o$iecti* al cu*3nt)rii. : Se parodia.) stilul lui Agaton.

6@9
PLAT%N

un proroc care am pre*).ut c) Agaton *a *or$i a-a de minunat, (nc3t m) *a pune (n (ncurc)tur) -i pe mine1 / Prima parte, r)spunse Eri ima!, o g)sesc -i eu $un)4 da, ai gr)it ca un proroc c3nd ai spus c) Agaton *a *or$i $ine. C3t pri*e-te (ns) partea cealalt), c) te pune -i pe tine (n (ncurc)tur), asta n,o cred. / >i cum, "ericitule, .ise Socrate, cum sa nu "iu (n (ncurc)tur), -i eu -i oricare ar mai *or$i dup) o a-a de "rumoas) -i de (n"lorit) cu*3ntare1 5at)... s) trecem peste celelalte p)r+i pe unde "rumuse+ea nu era aceea-i4 dar cine n,ar r)m3ne (ncremenit ascult3nd s"3r-itul cu*3nt)rii lui Agaton, str)lucirea *or$elor -i armonia "ra.elor lui1 Eu unul (ndat) mi,am dat seama c3t de pu+in *oi "i (n stare s) *or$esc ca d3nsul, ori s) m,apropii c3t de c3t de "rumuse+ea acelei cu*3nt)ri. 2ai c),mi *enea s) m) "uri-e. de,aici -i s) plec de ru-ine, dac,a- "i a*ut pe unde0 Cu*3ntarea lui mi,adusese,n minte "igura lui Gorgias -i, nu -tiu cum, mi,a trecut deodat) prin minte cunoscutul *ers al lui Homer64 mi,a "ost team) ca Agaton, s"3r-ind *or$irea, s) nu,mi arunce (n "a+) capul lui Gorgias, groa.nicul orator, care m,ar "i (ncremenit -i m,ar "i l)sat ")r) glas0
O!serv%ri critice asu,ra discursurilor rostite

>i m,am g3ndit atunci c3t de ridicol am "ost c3nd m,am potri*it *ou) -i m,am (ncumetat s) iau parte cu *oi la pream)rirea lui Eros, a"irm3nd eu (nsumi c),s gro.a* (n c!estiunile de iu$ire, de-i (n realitate nu -tiam nimic din lucrul pe care tre$uia s),6 prosl)*esc cu orice pre+. (n prostia mea credeam c) pentru orice era de l)udat nu tre$uia s) spun dec3t ade*)rul' c) acesta,i temeiul4 c) dintre cele ade*)rate era de a;uns s) "acem cea mai "rumoas) alegere -i s,o (n")+i-)m (n c!ipul cel mai cu*iincios. >i m) $ucuram "oarte c) am s) *or$esc $ine, ca unul ce -tiam s) ridic (n sla*) ade*)rul, oricare ar "i "ost el. Pe c3t se pare (ns) nu acesta,i cel mai $un c!ip de a l)uda, ci altul. Este s) dai lucrului tot ce,+i (nc!ipui mare -i "rumos, ")r) s) te ui+i de este a-a sau nu, c!iar ")r) s) mai cau+i dac) cele ce,ai spus sunt "alse. Pe c3t se *ede, s,a con*enit
6

Alu.ie la un *ers din Homer, 3diseea, N5, F:8. Aici este -i un ;oc de cu*inte cu *or$ele asem)n)toare Gorgias, Gorgo. Aceasta din urm) era un monstru despre care se .ice c) (mpietrea pe oricine,i ie-ea (n cale. (ntreaga caracteri.are a discursului de la 69S$ ad 'ienem este o ironie la adresa retorilor.

66@
BANGHETUL

de la (nceput c) "iecare dintre noi s) par) c),6 pream)re-te pe Eros mai degra$) dec3t s),6 pream)reasc). Fire-te,

acum (n+eleg de ce pune+i (n mi-care toate mi;loacele min+ii, pentru a ridica osanale lui Eros, de ce,6 ar)ta+i ast"el, -i de ce,6 scoate+i pricina unor "apte at3t de (nsemnate... ca s) ias) cel mai "rumos -i cel mai $un / se (n+elege, (n oc!ii celor ce nu,6 cunosc, nicidecum pentru cei care,6 -tiu6. >i,n ade*)r, lauda se pre.int) "rumos -i impresionant. Cum eu nu -tiam acest mod de a l)uda, -i cum, ne-tiind, m,am potri*it totu-i *ou) -i *,am promis s),6 laud pentru partea mea, spun -i eu c) lim/a nu cugetuP- *,a ")g)duit. Adio deci cu ast"el de discursuri0 (n "elul )sta eu nu pream)resc pe nimeni, nici n,a- "i (n stare s,o "ac. #ac),mi da+i *oie, s) "im $ine (n+ele-i4 eu unul -i,n aceast) oca.ie nu *oi spune dec3t ade*)rul,potri*it o$iceiului meu, nu ca,n cu*3nt)rile *oastre, c)ci nu *reau s) m) "ac de r3s. #e aceea, Fedru, *e.i dac) mai este ne*oie de o asemenea cu*3ntare asupra lui Eros4 *e.i dac) "ace s) asculta+i asupra lui un discurs care s) spun) ade*)rul4 -i (nc) (m$r)cat (n cu*inte -i (ntr,o r3nduial) a "ra.elor ")cut) cum *a *oi s) le,aduc) (nt3mplarea.
Partea a doua/ &once,0ia (iloso(ic% a iu!irii

>i Fedru -i ceilal+i au (ncu*iin+at -i l,au (ndemnat s) *or$easc) a-a cum putea -i cum g)sea el de cu*iin+)... / >i (nc) ce*a, Fedru, ad)ug) Socrate. #),mi *oie s),6 (ntre$ pe Agaton unele am)nunte4 a*3nd ast"el -i consim+)m3ntul lui, *oi putea *or$i (n cuno-tin+). , Cum de nu, .ise Fedru, (ntrea$),60 699a
6 8

(n tot acest pasa; se "ace deose$irea (ntre punctul de. *edere "iloso"ic -i cel retoric PL. &o$in.Q Cele$ru *ers din piesa 5ipolita lui Euripide PF68Q. : Se (nc!eie prima parte a operei Banc-etul. Prin gura celor cinci *or$itori s,a rostit -coala retoric)' ei s,au luat la (ntrecere cine *a "ace cel mai 'rumos elogiu (n cinstea lui Eros. (n partea a doua, Socrate *a rosti / el singur / (n numele "iloso"iei, -i ")r) g3ndul (ntrecerii, lauda cea mai eAac&ii ce se poate aduce demonului. (n partea (nt3i s,au au.it mai mult caracteri.)ri su$iecti*e, aspecte particulare4 Socrate *a (ncerca o cercetare (n spiritul ade*)rului uni*ersal -i *e-nic, ")c3nd -i o sinte.) critic) din e punerile anterioare.

666
PLATON

8@@a #up) acestea / continu) Aristodem / Socrate (ncepu *or$a cam ast"el' / G)sesc, iu$ite Agaton, c) +i,ai (nceput "rumos discursul c3nd ai spus c) tre$uie s,ar)+i (nt3i ce "el este Eros, pe urm) "aptele lui. Nespus) pl)cere mi,a ")cut acest (nceput. #ar uite, "iindc,ai *or$it de Eros a-a de "rumos, (n toate, -i "iindc) ai ar)tat cu str)lucire cum este el, mai spune,mi una' care,i natura lui1 Este Eros amorul pentru ce*a sau pentru nimic1 Nu (ntre$ dac) este pentru mam) sau tat) Par "i ridicol) (ntre$area dac) Eros este iu$irea mamei sau a tat)luiQ, ci (ntre$ ca -i cum, cercet3nd acela-i lucru despre calitatea de tat, a- .ice' cel ce este tat), este oare tat) al cui*a sau al nim)nui1 >i, negre-it, de,ai *rea s),mi dai un r)spuns "rumos, mi,ai spune c) tat)l e tat) al unui $)iat sau al unei "ete. Sau nu1 / Tocmai, .ise Agaton. / >i despre mam), nu se poate spune acela-i lucru1 / &ecunosc -i asta. / Ca s) *e.i, .ise Socrate. &)spunde,mi numai ce*a, ca s) (n+elegi mai temeinic ce *reau. Presupune c) te (ntre$' ce este un "rate1 %are lucrul (n sine (nseamn) c) e-ti "ratele cui*a sau al nim)nui1 / Se (n+elege c) al cui*a. / %are nu al unuia care este -i el "rate sau sor)1 Apro$). , / (ncearc), ad)ug) Socrate, de,mi *or$e-te acum -i de Eros' este el iu$irea cui*a sau a nim)nui1 / Se,n+elege c),i iu$irea pentru cine*a. / Acest r)spuns, .ise Socrate, p)strea.),64 -i s) +i,aduci aminte de el. #eocainndat) mai spune,mi at3t' oare Eros dore-te lucrul de care,i (namorai sau nu1 / Se,n+elege c) da. / #ar care din dou) are loc' oare dore-te cine*a -i,i amore.at de un lucru atunci c3nd (l are de;a, ori c3nd nu,6 are1 / C3nd nu,6 are, .ise, a-a e "iresc. / Bag) de seam), "ace Socrate, dac) (n loc de Be "irescC nu,i mai potri*it s) spui Be necesarC s) doreasc) lucrul de care duce lips) -i s) nu doreasc) ce nu,i tre$uie. 2ie cel pu+in, Agaton, ce s),+i spun,gro.a* (mi apare ca o necesitate. [ie cum +i se pare1 / La "el -i mie. .ise.
BANGHETUL

/ Bine spui. #ar dac) cine*a este mare, ar mai po"ti el oare s) "ie mare1 Sau c3nd e tare ar mai *rea s) "ie tare1 / Cu neputin+)4 urmea.) doar din cele con*enite. / Se,n+elege, nimeni nu,i (n su"erin+) pentru lipsa lucrurilor pe care le are0 / Ade*)r gr)ie-ti. Socrate, relu3nd atunci *or$a' / #ar dac) unul care,i tare ar *rea s) "ie tare, unul care,i iute ar dori s) "ie iute -i unul s)n)tos ar r3*ni s) "ie s)n)tos0 Este cine*a care s) cread) a-a ce*a -i altele la "el1 Ca e ist) oameni (ntr,o ast"el de situa+ie (nc3t, de-i

au anumite (nsu-iri, doresc totu-i s) le ai$)1 Ca s) nu "im (n-ela+i, prin urmare, iat) de ce *or$esc (n acest mod. Cuget3nd la toate acestea este, Agaton, o necesitate s) admitem c) o dat) ce are cine*a (n pre.ent unele (nsu-iri este st)p3nul lor, al "iec)reia (n parte, de *rea ori de nu *rea1 S) presupunem (ns) c) unul ne,ar (n"runta ast"el' BEu, "iind acum s)n)tos, doresc s) "iu s)n)tos4 "iind $ogat, doresc s) "iu $ogat -i,s po"titor de lucruri pe care le posed c!iar.C #esigur, i,am putea da r)spunsul urm)tor' B%mule, dup) ce +i,ai do$3ndit pentru acum $og)+ia, s)n)tatea -i puterea, *rei s) le ai -i pe *iitor, c)ci pentru moment, cu sau ")r) *oia ta, le ai. C3nd .ici doresc cele ce am, ia seama dac) nu spui tocmai c) lucrurile pre.ente s) "ie pre.ente -i (n *iitor0C Ar putea s) nu cad) la (n*oial)1 / #esigur c) s,ar (n*oi, .ise Agaton. Atunci Socrate, lu3nd din nou "irul' / Bine, .ise, a iu$i nu este oare mai degra$) a dori ce nu,i (nc) sigur, ce nu st)p3nim (nc)1 Nu,i s) *edem p)strate -i pe *iitor ceea ce a*em1 >i s) ne "ie pre.ente1 / #esigur, asta,i. / >i acesta, deci -i cine mai po"te-te, oricare ar "i el, dore-te numai ce nu,i la dispo.i+ia sa, numai ce nu,i pre.ent, ce nu,i el, ce,i lipse-te4 numai unor lucruri din acestea le duce dorul -i po"ta0 / Se (n+elege. / Haide, .ise Socrate, s) ne,n+elegem asupra celor recunoscute de am3ndoi p3n) acum. Altce*a,i oare amorul, ori e (nt3i de toate iu$irea te,miri,c)ror lucruri, (n al doilea r3nd tocmai dorul dup) lucrurile a c)ror lips) o sim+im1 / #a, .ise, acesta,i amorul. 668 66:
PLATON

/ Adu,+i acum aminte, de care lucruri ai spus (n cu*3ntare c) Eros te "ace (namorat1 #ac) *rei, (+i amintesc c!iar eu. Cred c) te,ai e primat cam a-a' .eii au pus r3nduiala (n lucruri din dragostea celor "rumoase, c)ci nu e ist) un Eros al celor ur3te0 N,ai spus cam a-a1 / Am spus, (nt)ri Agaton. / A)d, prietene, c) *or$e-ti cum se cu*ine, ad)ug) Socrate. >i, dac) lucrurile stau a-a, poate "i Eros altce*a sau este tocmai iu$irea "rumosului -i nicidecum a ur3tului1 Am con*enit. / &ecunoa-tem dar c) omul iu$e-te lucrul de care,i lipsit -i pe care nu,6 are1 / #a, .ise. / Atunci Eros duce lips) -i nu are... tocmai "rumuse+ea. / Cu necesitate. / #ar ce1 Pe unul lipsit de "rumuse+e, pe unul ce nici n,a trecut *reodat) pe l3ng) ea, po+i s),6 nume-ti "rumos1 / Nu, desigur. / >i dac) lucrurile stau a-a, mai sus+ii acum c) Eros e "rumos1 >i Agaton, la r3ndu,i' / 2i,e team), Socrate, c),n acel moment nici n,am -tiut ce spun. / >i totu-i, Agaton, tu ai *or$it "rumos. #ar spune,mi (nc) ce*a' oare cele $une nu,+i par a "i -i "rumoase1 / 2i se par. / #ac) deci Eros e lipsit de cele "rumoase -i dac) lucrurile $une sunt tocmai cele "rumoase, atunci el este lipsit de cele $une. / Eu n,a- putea, .ise Agaton, s) m),mpolri*esc +ie, Socrate0 #e aceea... "ie cum .ici tu. / Nu te po+i (mpotri*i ade*)rului, .ise acesta. #ar cred, iu$ite Agaton, c) nu,i greu s) (n"un.i pe Socrate0 &e *tie Socrate de la #iotima Te las acum pe tine. Areau s) *) spun despre Eros un cu*3nt pe care l,am au.it odat) din gura unei "emei din 2antineia, numit) #iotima6, (n+eleapt) -i,n tre$urile amorului -i,n multe alte direc+ii.
6

Cine este #iotimaS.S % realitate istoric) sau un persona; "icti*1 P)rerile criticii sunt (n genere (mp)r+ite, dup) cum se acord) sau nu istoricitate operei platonice. Ta=lor 2Plato,

66D
BANCHETUL

#3nsa puse pe atenieni s) "ac) ;ert"e (nainte de a i.$ucni ciuma6, -i aduse prin asta o am3nare de .ece ani a molimei. Ea mi,a (mp)rt)-it -i mie cele re"eritoare la Eros. A*3nd deci (n *edere (n+elegerea ce am cu Agaton, *oi (ncerca s) *) spun -i *ou) cu*3ntul ei, de data asta singur, ")r) a;utor, a-a... cum *oi putea. G)sesc c) tre$uie s) des")-or lucrul ca -i tine, Agaton4 *oi ar)ta mai (nt3i cine -i ce "el este Eros, pe urm) *oi *or$i de "aptele lui. 2i se pare c),i ma4 lesne din toate s) *) istorisesc e tocmai cum s,a des")-urat con*or$irea mea cu str)ina. #e mirare c) -i eu i,am ")cut cam acelea-i (nt3mpin)ri pe care Agaton le rostea c)tre mine adineauri' c) Eros este .eu mare -i c),i amorul lucrurilor "rumoase4 iar d3nsa m,a (n"runtat cam cu acelea-i *or$e pe care eu i le,am r)spuns acestuia' c) dup) p)rerea mea Eros nu,i nici "rumos, nici $un.
Natura lui Eros este i1locie

Lu3nd cu*3ntul, am spus' / Cum g3nde-ti, #iotima1 Atunci Eros este -i ur3t -i r)u1 5ar ea r)spunse'

/ Ce, nu -tii *or$i ")r) s) !ule-ti18 Cre.i c) dac) un lucru nu,i "rumos, urmea.) cu necesitate c),i ur3t1 / F)r),ndoial) c) da. / %are tot a-a,i -i c3nd cine*a nu,i (n+elept1 Urmea.) c),i 8@8a neap)rat prost1 Nu $agi de seam) c) este -i un punct mi;lociu (ntre (n+elepciune -i prostie1 / Care,i )sta1
t-e man and -is Bor1, p. 86@ -i urmQ, de pild), o crede persona; real4 Ast., Hermann -i al+ii o socot "ic+iune. Leon &o$in, unul dintre ultimii mari platoni-ti, (n noti+a sa introducti*) la edi+ia Banc-etului Pp. NN55/NNA555Q, produce do*e.i -i sus+ine cu t)rie p)rerea c) nu pe #iotima o ascult)m aici, nici pe Socrate, ci pe Platon (nsu-i. Teoria sa general) asupra c!estiunii se re.um) (n @edon Pp. NN55Q -i (n Banc-etul Pp. NNA555Q ast"el' %...dans le BanCuet ce Cue nous avons 3 c-erc-er et etudier, c+est lapensee, non de Diotime ni meme de ?ocrate surl+amour, Bais de Platon, -ertier de Socra"e, certes, (alouA pourtant d +enric-ir 7 +-eritage Cu +ii a recu, et la pensee de Platon en opposion d+autres conceptions, relles ou possi/les, du meme su(et. 6 Alu.ie la ciuma din anul D:@, de care a murit -i Pericle dup) un an. 8 Formul) sacramental).

66E
PLATON

l
/ S) ;udeci cele drepte c!iar ")r) s) po+i ar)ta ra+iunea lucrului4 nu cre.i, .ise el, c) aceasta nu se c!eam) a -ti Pcum poate "i -tiin+) lucrul s)*3r-it ")r) o ra+iune1Q -i nu,i nici ne-tiin+) Pcum o s) "ie ne-tiin+) ceea ce atinge totu-i realitatea1Q, ci nu este dec3t o dreapt) p)rere, adic) ce*a care st) (ntre -tiin+) -i ne-tiin+)1 6 / Ade*)r gr)ie-ti, .ic eu. / Prin urmare nu c)uta s) pre.in+i cu necesitate ur3t un lucru ce nu,i "rumos, nici ca r)u pe cel care nu,i $un. La "el cu Eros. #ac) singur recuno-ti c) nu,i $un nici "rumos, nu urmea.) deloc c) tre$uie s) "ie ur3t -i r)u, ci mai e o situa+ie, .ise ea' este punctul de trecere (ntre acestea dou). / >i totu-i, spusei eu, se recunoa-te de toat) lumea c),i un mare .eu. / #e care lume *or$e-ti, .ise ea1 #e a celor ce nu -tiu nimic ori de a celor ce -tiu1 / #e toat lumea. Atunci ea .ise r3.3nd' / #ar $ine, Socrale, cum poale "i el recunoscut mare .eu de to+i cei care nici m)car nu,6 cred .eu1 / Care,s )-tia1 .ic eu. / 5at), unul e-ti tu, altul eu... 5ar eu' / Cum po+i spune a-a ce*a1 #3nsa' / Cu u-urin+), .ise. 5a spune,mi, nu socoti pe to+i .eii "erici+i -i "rumo-i1 %ri poate cute.i s) ar)+i pe unul din ei c) nu,i "rumos -i "ericit1 / Nu, pe Geus, nici nu m) g3ndesc, .isei. / Pe cine nume-ti "erici+i1 Nu pe cei care au do$3ndit cele $une -i "rumoase1 / F)r),ndoial). / #ar pe Eros l,ai recunoscut dornic al lucrurilor de care este lipsit, din lipsa celor $une -i "rumoase1
6

Este cunoscuta deose$ire pe care o "ace Platon (ntre ade*)rata -tiin+) PCTH%T5\UT5Q gra+ie c)reia lu)m cuno-tin+) de realitatea impercepti$il) sim+urilor "i.ice, "a+) de simpla p)rere PFd]aQ, ce re.ult) din di$uial) -i credin+), care sunt "a.e premerg)toare -tiin+ei. Se (n+elege, do a r)m3ne ca un punct mi;lociu (ntre -tiin+) -i ne-tiin+), U^Ta_* oocIias6 <G5

66F
BANGHETUL

/ L,am recunoscut. / >i cum poate "i .eu unul ce nu,i m)car p)rta-ul lucrurilor "rumoase -i $une1 / (n nici un "el4 a-a cred cel pu+in. / Ae.i deci, .ise ea, c) nici tu nu socoti .eu pe Eros0 / #ar ce,ar putea "i Eros atunci, (ntre$ eu,... muritor1 / #a deloc. / Ce dar1 / Cum *or$eam mai (nainte, .ise' ce*a (ntre muritor -i nemuritor. / Ce anume, #iotima1 Eros este un de on / #emon6 mare, Socrate4 c) -i este demonul o "iin+) (ntre .eu -i e muritor. / Cu ce putere, .ic eu1 / #e a t)lm)ci -i (mp)rt)-i .eilor cele ce *in de la oameni, -i oamenilor ceea ce le *ine de la .ei. Am numit' rug)ciuni -i ;ert"e din partea acelora4 porunci -i r)splat) pentru ;ert"e din partea acestora. Pe l3ng) asta demonii,

"iind la mi;loc (ntre cele dou) categorii, umplu spa+iul gol4 a-a c) uni*ersul se une-te cu sine (nsu-i (ntr,un tot. #in demon purcede -i toat) -tiin+a *iitorului4 din el slu;$a preo+ilor cu pri*ire la ;ert"e, la ini+ieri, la desc3ntece, la toat) prorocia -i la *r);i. 8@:a Geul n,are amestec cu omul, ci toat) (mp)rt)-irea se "ace prin ace-tia4 numai prin demoni se "ace con*or$irea (ntre .ei -i oameni, "ie (n starea de *eg!e, "ie (n somn. >i, cine,i (n+elept (n acest "el de lucruri se nume-te $)r$at inspirat4 iar cine,i (n+elept (n altce*a, ca de pild) (n arte sau (n di"eritele me-te-uguri, acela,i numai te!nician. >i demonii sunt mul+i -i "eluri+i4 iar unul dintr,(n-ii este c!iar Eros.
Mitul na*terii lui Eros

, #in ce tat), .ic eu, -i din ce mum) se trage1

6

Asupra acestui demon PSa(tiu*Q, care (n lim$a greac) nu (nseamn) spirit r)u, dia*ol, ci geniu mi;locitor ce une-te lumea de sus cu cea de ;os, omeneasc), d3nd uni*ersului unitatea, c". L. &o$in, <-eorie platonicienne tLe L +,mour, p. 6:6 / 6:?.

667
PLAT%N

/ Po*estea,i "oarte lung)4 am s) +i,o spun totu-i. $ C3nd s,a n)scut A"rodita, .eii se osp)tau (n $anc!et. >i erau mul+i acolo4 (ntre ei -i Poros6, "eciorul .3nei 2etis. #up) ce,au m3ncat, iat), sosi -i Penia84 *eni -i ea s) cer-easc) ce*a de la osp)+. >i -edea pe l3ng) u-i. (n *remea asta Poros se ame+i de nectar Pc)ci *inul nu e ista (nc)Q -i ie-i (n gr)dina lui Geus. Acolo, (ngreuiat cum era, adormi. Atunci Penia, (mpins) de propria sa lips), (-i puse,n g3nd s) "ac) un $)ie+el cu Poros. Se culc) deci l3ng) d3nsul -i concepu pe Eros. Fiindc) "usese c .)mislit c!iar (n .iua de na-tere a A"roditei -i "iindc) (n acela-i timp el este prin natur) (namorat de tot ce,i "rumos, -i "iindc) A"rodita era "rumoas), Eros se ")cu (nso+itorul -i admiratorul ei plecat. #ar ca "ecior al lui Poros -i,al Peniei, iat) ce soart) (l a;unse pe Eros. 2ai (nt3i, e pururea s)rac -i,i "oarte departe de a "i delicat -i "rumos cum (l socotesc mul+i. #impotri*), e aspru -i murdar, e cu d picioarele goale -i ")r) culcu-4 totdeauna se culc) pe p)m3ntul gol, pe loc tare4 doarme pe l3ng) por+i, pe drumuri, su$ cerul li$er4 (ntr,un cu*3nt, a*3nd "irea mamei, el tr)ie-te pururea cu lipsa al)turi. #e alt) parte, sem)n3nd -i cu tat)l, st) gata s) prind) cele "rumoase -i $une4 c)ci e *itea., o ia el (nainte -i,i (ncordat ne*oie mare. A3n)tor temut, ur.ind pururea te,miri,ce (n-el)ciuni4 la g3ndire p)tima- -i "ecund (n acela-i timp4 "iloso"3nd (n cursul (ntregii *ie+i, el este *raci temut, e un ")rmec)tor -i un (n*)+)tor de (n+elepciune. >i nu,i n)scut e nici ca nemuritor, nici ca muritor4 ci de multe ori (n aceea-i .i (n"lore-te -i tr)ie-te, alteori moare -i iar)-i (n*ia.) c3nd i.$ute-te la ce*a, din pricina "irii tat)lui. #ar tot prisosul agonisit se scurge ")r),ncetare, a-a c) Eros n,a;unge niciodat) la isto*ire, (ns) nici nu se (m$og)+e-te. #e alt) parte, el este la mi;locul drumului (ntre (n+elepciune -i 8@Da ne-tiin+). C)ci lucrul st) ast"el. Nimeni dintre .ei nu cuget) "iloso"ic4 nici unul nu po"te-te s) de*in) (n+elept / "iecare este de;a. #ar c!iar dac) unul e (n+elept, el nu "iloso"ea.). Tot ast"el e cu cei ne(n*)+a+i4 ei nu, -i $at capul cu "iloso"ia -i n,au nici o r3*n) s) de*in) (n+elep+i. Tocmai asta,i nenorocirea (n ne-tiin+), "iindc) te, miri,cine, ")r) s) "ie "rumos, $un, cu minte, (-i (nc!ipuie c) este pentru sine de a;uns4
6 8

Poros (nseamn) (n lim$a greac), ca termen comun, /el ug, de aceea &o$in (l -i traduce cu eApedient. Penia (nseamn) s)r)cie.

66?
BANGHETUL

de,aceea doar nu r3*ne-te lucrul de care nu se crede lipsit, pentru c) nici nu,i con*ins c) are ne*oie de acel lucru0 / Care,s atunci, #iotima, .ic eu, care +i,s studio-ii (n "iloso"ie, dac) nu,i *or$a nici de cei (n+elep+i, nici de cei pro-ti1 / Lucru,i limpede, .ise d3nsa, -i pentru un copil4 este *or$a de "iin+ele ce stau (ntre am$ele categorii, "iin+e dintre care "ace parte -i Eros. >tiin+a apar+ine desigur grupei celor mai "rumoase lucruri4 la r3ndul s)u, Eros este iu$irea pentru tot ce,i "rumos4 urmea.) cu necesitate c) Eros este iu$itorul -tiin+ei. Fiind deci "iloso", el ia loc (ntre cei ce -tiu -i cei nu -tiu nimic. Pricina pentru acestea este la d3nsul na-terea' doar se co$oar) din tat) (n+elept -i $ogat, (ns) dintr,o mam) lipsit) -i de -tiin+) -i de mi;loace. Asta,i, iu$ite Socrate, natura demonului 6. C3t pri*e-te (ns) ceea ce ai cre.ut pentru Eros, n,ai p)+it lucru mare. Pe c3t mi se pare, socotesc dup) *or$ele ce, ai rostit, ai cre.ut c) Eros este iu$it, nu iu$itor. Poate c) de aceea +i s,a p)rut c),i a-a de "rumos4 c) a-a -i este (n realitate cel iu$it' "rumos, delicat, des)*3r-it -i demn de a "i "ericit, pe c3nd iu$itorul are (n sine alt) (nsu-ire, aceea de care am *or$it.
Rolul lui Eros

>i eu am spus' / Bine, str)ino, *)d c) *or$e-ti "rumos4 dar de este Eros cum spui, ce ne*oie au oamenii de el1 / Asta m) *oi sili s),+i e plic (ndat), Socrate. #eocamdat) -tim cum este Eros -i cum s,a n)scut4 -tim c) este, cum singur ai a"irmat,o' dragostea pentru cele "rumoase. #ar dac) unul ne,ar (ntre$a' BBine, Socrate -i tu, #iotima, ce,i dragostea pentru cele "rumoase1C Sau, ca s) ne e prim)m mai limpede' BCine iu$e-te cele "rumoase, ce iu$e-te el1C

Eros ne c)l)u.e-te spre cea mai (nalt) "orm) a *ie+ii, care este contemplarea >tiin+i"ic). Prin aceasta "iecare dintre noi se sile-te s) imite pe =.eul ce admir) -i s) participe ast"el la nemurire. #emonul care ne d) prile;ul acestei particip)ri este Eros. Gra+ie lui (namoratul (-i d) osteneala s) contemple (n sine (nsu-i tipul des)*3r-irii p3n) la care dore-te s) (nal+e pe iu$itul s)u. C". @edB, 8E: c -i 8EE d. #e alt"el, genealogia lui Eros, dat) mai sus, sim$oli.ea.) situa+ia lui de mi;loc, (ntre Poros -i Penia.

669
PLATON

A- r)spunde' BArea s) "ie ale luiC. Acest r)spuns, adaug) d3nsa, st3rne-te o (ntre$are cum e de pild) aceasta' BCe de*ine unul care *a "i do$3ndit cele "rumoase1C / Nu,s deloc (n stare, i,a- spune, s) r)spund la ce m) (ntre$i' n,am acum la (ndem3n) r)spunsul. e / #ar, .ise ea, dac) ar sc!im$a cine*a cu*intele -i s,ar "olosi de *or$a B$unC (n loc de B"rumosC -i dac) ar (ntre$a' BHaide, Socrate, spune,mi' cine iu$e-te cele $une, ce iu$e-te el1C / Area s) "ie ale lui, i,a- spune. / >i ce de*ine cel care *a "i c)p)tat cele $une1 / #e data asta,i mai u-or de r)spuns, a- .ice eu, "iindc) el de*ine "ericit. 8@Ea / #eci prin do$3ndirea celor $une, .ise, se "ace c) cei "erici+i sunt "erici+i4 -i nu mai e ne*oie s) (ntre$)m de ce dore-te s) "ie "ericit cel care *rea aceasta4 r)spunsul pare a pune punct aici c!estiunilor. / Ade*)r gr)ie-ti, .isei eu. / #ar *oin+a -i dragostea aceasta le cre.i o$-te-ti1 Adic) to+i oamenii doresc s) ai$) pentru sine cele $une1 %ri cum .ici1 / Gic c),s o$-te-ti. / Atunci, Socrate, pentru ce s) nu spunem de to+i c) iu$esc, din $ moment ce to+i iu$esc totdeauna acelea-i lucruri1 #e ce spunem de unii c) iu$esc, de al+ii c) nu1 / 2) mir -i eu de ce, .isei. / Nu te mira, .ise d3nsa. (ncepem cu o "orm) anumit) a iu$irii, pe care o c!em)m Eros4 (i d)m adic) numele cu care se indic) tot amorul4 apoi ne "olosim de di"erite alte cu*inte spre a denumi -i celelalte moduri de a iu$i. / Ai putea s),mi cite.i un e emplu1 / 5at). >tii c) *or$a poesis arat) multe. Ast"el,poesis este toat) pricina ce st3rne-te un lucru ca s) treac) de la starea de ne"iin+) la aceea de e isten+). (n modul acesta, crea+iile ce se "ac prin orice te!nic) sunt c BpoesiiC6, iar creatorii lor, oricare ar "i, se numesc Bpoe+iC8. / Ade*)r gr)ie-ti.

i
SK8 #e"ini+ia te tului (nsu-i ne scute-te de a da l)muriri mai am)nun+ite c) aici poesie -i poet nu tre$uie luate numai (n sensul restr3ns, de creator (n arta literar).

68@
BANCHETUL

/ >i totu-i, .ise d3nsa, tu -tii $ine c) nu to+i poart) numele de poe+i, ci au di"erite alte denumiri4 c) din ce,i crea+ie numai mu.ica -i *ersurile au primit numele generic de poesie. Numai aceast) parte a crea+iei se nume-te poesie. -i numai cei care o posed) se numesc poe&i. / Ade*)r gr)ie-ti, .ic eu. / Tot a-a,i cu amorul. Principalul aici este o sete uni*ersal) a d celor $une... dorul dup) "ericire / iat) unde,i cel mai mare, iat) unde,i a$ilul Eros, cel s)l)-luit (n toate. (ns) unii sunt (nclina+i (n c!ip -i "el c)tre d3nsul' spre a"aceri, spre gimnastic) ori spre "iloso"ie4 ei nu se c!eam) c) iu$esc, nici c) sunt (namora+i. Al+ii (ns), care merg c)tre +inta unui anumit mod de iu$ire, unul singur, (-i (nsu-esc prin .elul ce depun numai pentru ei numele (ntregului amor, -i,i .ic' Eros, (namorare, (namora+i... / 2i,e team) c) spui ade*)rul, .ic eu. / S,a spus o *or$), .ise d3nsa, dup) care (namora+ii nu "ac altce*a dec3t (-i caut) ;um)tatea lor proprieS. P)rerea mea este c) iu$irea nu st) e nici (n ;um)tatea, nici (n (ntregul t)u (nsu+i, prietene... a"ar) dac) nu se (nt3mpl) ca aceste "r3nturi s) con+in) (n ele $inele. >i do*ada o a*em (n "aptul c) oamenii (ng)duie s) li se taie picioarele -i m3inile c3nd aceste p)r+i ale corpului apar *iciate. Nu cred deci c) oamenii iu$esc cu orice pre+ ceea ce le apar+ine, $ine(n+eles dac) nu consider)m $unul ca o proprietate personal), apar+in3nd "iec)ruia din noi, iar r)ul ca ce*a str)in0 %ricum ar "i, nu e ist) un alt lucru de care oamenii s) se simt) (namora+i dec3t $inele. Nu g)se-ti1 8@Fa / Cum s) nu g)sesc, pe Geus. / >i oare,i destul s) spunem pur -i simplu c) oamenii se (namorea.) de ceea ce,i $un1 / #a, .ic eu.

/ #ar ce1 N,ar tre$ui s) se adauge, .ise ea, c) $inele tre$uie s) le -i apar+in), tocmai lor, care (l iu$esc1 / Tre$uie. / >i c) acest $ine nu numai s),6 ai$), dar s),6 -i p)stre.e de,a pururea1 / >i aceasta.
6

Alu.ie la cu*3ntarea lui Aristo"an, 696 d, 69: c.

686
PLAT%N BANGHETUL

/ Prin urmare, (nc!eie ea, luat (n totul, Eros este dorul de a st)p3ni de,a pururea $inele6. / Foarte ade*)rat, .ic eu. / Fiindc) ast"el e (ntotdeauna amorul, .ise ea, s) $)g)m de seam) acum la cei ce,6 urm)resc -i s) *edem (n ce mod -i (n care anume ac+iune .elul -i (ncordarea lor s,ar putea numi amor1 Ce poate s) "ie lucrul acesta1 E-ti (n stare s),mi spui -i mie1 / #ac,a- "i (n stare, #iotima, nu +i,a- admira acum (n+elepciunea -i n,a- "i *enit la tine s),n*)+ asemenea lucruri0 / Atunci s),+i spun tot eu, .ise. Amorul e crea+ie (n "rumos, crea+ie (n corp -i spirit. / Am ne*oie de un g!icitor, .ic eu, ca s),mi t)lm)ceasc) ce spui, c)ci nu (n+eleg. / 5at), (+i *oi spune c!iar eu mai clar. Bagi de seam), Socrate, cum to+i oamenii .)mislesc -i prin corp -i prin su"let1 >i, c3nd a;ung la o *3rst), natura singur) ne (mpinge la procrea+ie1 Nu,i (ns) cu putin+) a crea (n ur3t, ci numai (n "rumos. (ns)-i mergerea (mpreun) a $)r$atului cu "emeia nu,i dec3t crea+ie4 -i lucrul este de ordin di*in, Socrate, c)ci, de-i se petrece (ntr,o "iin+) muritoare, el con+ine nemurirea, adic) .)mislirea -i na-terea. A-a ce*a nu are loc (n ceea ce,i nearmoni.at, -i ur3tul nu se armoni.ea.) deloc cu di*inul4 "rumosul (ns) e (n per"ect) armonie. Ast"el dar <allone8 nu,i altce*a dec3t 2oira: -i Eileit!=iaD (n *ederea procre)rii. Acesta,i -i moti*ul c) ori de c3te ori creatorul s,apropie de "rumos se dispune de $ucurie, se re*ars) (n pl)cere..., concepe -i na-te. #ar c3nd *ine aproape de ur3t, ce m3!nit, ce trist se retrage, cum se (ntoarce din drum, cum (-i re+ine puterea de concepere -i cu c3t) greutate se st)p3ne-te0 #e aici *ine, la orice *ie+uitoare ce creea.) -i,i plin) de *ia+), acea patim) ar.)toare dup) "rumos, (n scopul
6

S,a sta$ilit P8PNQ a/eQ c) o$iectul iu$irii este "ie ceea ce ne lipse-te acum, "ie ceea ce ne poate r)pi *iitorul. Aici ideea se de.*olt)' $inele este o$iectul amoruluiI$inele care ne apar+ine, $inele pe care,6 st)p3nim pentru totdeauna Acest din urm) progres de g3ndire cap)t) prin ideea de na-tere (n "rumos P8@F $Q o (ndrumare spre de"ini+ia amorului ca sete de nemurire P8@F a s``Q4 L. &o$in. 8 ,S Cu*intele (nseamn) (n lim$a greac) "rumuse+e, destin. D Gei+a na-terilor. #estinul -i Na-terea sunt di*init)+i cunoscute (n mitologie, pe c3nd <allone pare o crea+ie a lui Platon.

de a se li$era de marea durere a procre)rii, care,o st)p3ne-te. Ae.i dar, Socrate, c) amorul nu um$l) dup) "rumos, cum +i se pare. / #up) ce um$l) dar1 / #up) na-tere -i crea+ie (n "rumos. / Fie, .ic eu. / Ba,i tocmai a-a, adause d3nsa. >i de ce um$l) dup) crea+ie1 Fiindc) na-terea ne "ace s) ne (mp)rt)-im de eternitate -i "ace nemuritor tot ce,i n)scut muritor. #ar *e.i, "iindc) dup) cele con*enite mai (nainte amorul const) (n dorin+a de a "ace ca $inele s) ne apar+in) mereu, este necesar s) leg)m acum dorin+a $inelui de aceea a nemuririi. Urmea.) cu necesitate din c!iar cu*intele noastre c) amorul alearg) -i dup) nemurire. Setea de nemurire Toate acestea mi le,a spus #iotima c3nd am *or$it odat) cu d3nsa despre tre$urile amorului. >i mai spunea urm)toarele' / Ce cre.i, Socrate, care s) "ie cau.a acestui amor -i care a pasiunii ce el o insu"l)1 N,ai sim+it tu ce gro.a* p)timesc toate do$itoacele c3nd le,a$ate s) procree.e1 Aie+uitoare care um$l), *ie+uitoare care .$oar), toate su"er) ca de o $oal) a iu$irii, toate caut) mai (nt3i s) se (nt3lneasc) (mpreun), iar (n urm) s) se ocupe de !rana celui n)scut4 toate sunt gata, c!iar cele mai sla$e, s) dea lupt) cu cele mai puternice pentru ap)rarea puilor -i s) moar) pentru ei4 de multe ori ele c!iar mor de "oame -i "ac orice, numai s),-i !r)neasc) odraslele. C3t pri*e-te pe oameni, .ise ea, s,ar putea sus+ine c) "ac acestea din ra+iune. #ar pe animale... ce cau.) le pune ast"el pe goan) su$ (m$oldirea amorului1 Po+i s),mi dai un r)spuns1 / Se,n+elege / i,am spus iar)-i / c) nu m) simt (n stare. 5ar d3nsa' / N)d);duie-ti s) te "aci *reodat) st)p3n pe tainele amoroase ")r) s) cuno-ti acestea1 / #ar $ine, #iotima, cum spuneam -i mai (nainte, eu tocmai de aceea am *enit la tine, "iindc),mi dau seama c) am ne*oie de (n*)+)tori. #eci spune,mi tu cau.a acestor (nt3mpl)ri -i a celorlalte pe care le mai produce pasiunea amorului. 8@7a 688 123
PLATON

/ #ac) g)se-ti -i acum c) Eros (nseamn) de la natur) dragostea lucrului asupra c)ruia am con*enit de mai multe ori (nainte, atunci s) d nu te miri de e plica+ie4 eu -i aici pun aceea-i ra+iune ca mai (nainte4 c) "irea muritoare se str)duie-te pe c3t cu putin+) s) e iste de,a pururea, adic) s) de*in) nemuritoare. >i singurul mi;loc ce,i st) la (ndem3n) pentru aceasta este crea+ia. #atorit) ne(ncetatelor na-teri se (nlocuie-te "iin+a *ec!e prin alta nou), pe care cea *ec!e o las) (n urma ei. #e "apt, de-i despre "iecare *ie+uitoare se .ice c) tr)ie-te -i c),i pururea aceea-i, din copil)rie p3n) (m$)tr3ne-te, ea nu r)m3ne identic) sie-i nici un moment, de-i (-i p)strea.) numele 6. Se (nnoie-te necontenit, cu toate c),-i pierde mereu c3te ce*a' din p)r, din carne, din oase, din s3nge... -i, p3n) la urm), corpul (ntreg. e >i pre"acerea n,atinge numai trupul, ci -i su"letul. Se sc!im$) apuc)turile, caracterul, p)rerile, (nclin)rile, pl)cerile, m3!nirile, temerile... "iecare din acestea nu se men+ine (n clipa urm)toare, ci,n 8@?a *reme ce unele dispar, apar altele. #ar lucrul cel mai ciudat este ce se (nt3mpl) cuno-tin+elor. Nu numai c) sunt cuno-tin+e care se nasc (n noi (n *remea c3nd altele se pierd Pc)ci -i,n aceast) pri*in+) "iecare din noi nu,i niciodat) acela-iQ, dar "iecare cuno-tin+) (n parte urmea.) acela-i drum. Ceea ce se nume-te Ba meditaC 8 nu,i altce*a dec3t rec!emarea (n minte a unei cuno-tin+e care s,a pierdut. Uitarea este tocmai dispari+ia unei cuno-tin+e, iar BstudiulC, cre3nd o cuno-tin+) nou) (n locul celei care s,a dus, o continu) a-a de $ine pe cea dint3i, (nc3t ni se pare c),i $ una -i aceea-i. Ast"el se p)strea.) toat) "iin+a muritoare4 nu "iind mereu -i (n totul identic) sie-i, cum este e isten+a di*in), ci determin3nd "iin+a ce dispare ca (m$)tr3nit) s) lase (n urm),i alta nou), cum a "ost ea (ns)-i. 5at), Socrate, prin ce mi;loc un muritor are parte de nemurire (n pri*in+a corpului -i (n toate celelalte :. Nemuritorul (ns) are aceast) calitate (n c!ip deose$itD. Nu te mira deci dac) orice *ie+uitoare (-i
6 8

5dee e pus) -i (n @edon, ?7 d -i (n <imaios, D: a. Cu alte cu*inte' a men+ine, a (ntre+ine sau a re+ine o cuno-tin+) prin continu) (mprosp)tare. 6 Asupra acestei idei *e.i -i Legile, 5A, 786 $, c. L. &o$in crede c) -i Aristotel s,ar "i inspirat de aici (n #e animE, 66,D,D6E a, 8F $, 7. XV La 8@? $, r3ndul D, urm)m pe &o$in (n locu+iunea -vaiov Pnu dSii*ono*Q. BANGHETUL

pre+uie-te (n mod natural at3t de mult odrasla proprie0 Nemurirea / iat) pricina pentru care orice *ietate are (n sine aceast) gri;)... acest amor. Ascultam cu*3ntul #iotimei, m) minunam -i ast"el o (nt3mpinam' / Bine, prea(n+eleapt) #iotima, cre.i tu c) lucrurile stau (n ade*)r c!iar a-a1 5ar ea, ca "iloso"ii des)*3r-i+i' / #e asta, .ise, s) "ii sigur, Socrate. #ac), de alt"el, ai *rea s) te ui+i pu+in la am$i+ia omeneasc), te,ai minuna c3t) lips) de logic) e (ntr,(nsa "a+) de principiile pomenite de noi... a"ar) numai dac) te,ai g3ndi c3t de tare sunt oamenii st)p3ni+i de iu$irea unui nume, c)ut3nd %Florie nemuritoare s- i 'ac n vremea ce vine+=, sau dac),+i dai seama c) pentru acest moti*, mai degra$) dec3t pentru iu$irea odraslelor proprii, at3+ia au "ost gata s) (n"runte prime;dii, s) risipeasc) o a*ere, s) (ndure orice su"erin+) -i s) moar) c!iar. Cre.i tu, .ise ea, c) Alcesta ar "i murit pentru Admet, A!ile s,ar "i dus dup) Patroclu8,regele *ostru <odru: ar "i ie-it (naintea mor+ii numai ca s) asigure "iului s)u regatul, dac) nu credeau c) las) (n urm),le prin "apte o amintire nepieritoare despre *ite;ia lor, o amintire care tr)ie-te -i a.i (ntre noi1 #eparte de asta. Ci pentru *irtute, cred eu, pentru nemuritoare *ite;ie -i pentru .*onul cel (nc)rcat de glorie al ei / iat) pentru ce se dau to+i peste cap4 -i o "ac cu at3t mai mult cu c3t sunt mai ale-i... "iindc) iu$esc nemurirea. Creatorii (n corpuri, .ise ea, (-i (ndreapt) pa-ii mai cu seam) spre "emei4 prin amorul lor creea.) copii. Ast"el (-i (nc!ipuie d3n-ii c),-i agonisesc -i nemurirea -i pomenirea numelui lor -i "ericirea / pentru toat vremea ce va s vin;.
6 8

Nu se cunoa-te pro*enien+a acestui *ers. Ae.i cu*3ntarea lui FeMlru, 679 $ -i urm. : <odru, cel din urm) rege al Atenei, a primit moartea cu *oin+), pentru a m3ntui ora-ul (n r).$oiul pe care,l purta cu Sparta. Potri*it oracolului, atenienii c3-tigau lupta decisi*) dac) regele lor era ucis de inamic. A"l3nd r)spunsul oracolului, spartanii au luat m)suri ca regele s) "ie cru+at4 dar acesta, lu3nd (n")+i-area (n-el)toare a unui t)ietor de lemne, ie-i (naintea inamicului, (i c)ut) g3lcea*a -i primi moartea. Ast"el asigur) <odru *ictoria patriei sale -i li$ertatea ei. C". Pausania, 5, 694 A55, 8E4 Herodot, A, FE, 7F4 Aal.2a .,A,F. D >i aici / "ragment dintr,un *ers Pa c)rui pro*enien+) a r)mas necunoscut)Q.

124 68E
BANGHETUL PLAT%N

#ar creatorii (n spirit0 C)ci sunt oameni, .ise ea, care creea.) mai 8@9a $ucuros (n su"lete dec3t (n corpuri... opere, se (n+elege, care cad (n sarcina spiritului s) le conceap) -i s) le "ormule.e. Are+i s) -ti+i care anume1 Cele re"eritoare la g3ndire -i, nu mai pu+in, la orice alt) direc+ie spiritual) 6. #intre ace-tia, deci, "ac parte to+i poe+ii care creea.) lucruri originale4 dintre ei, te!nicienii numi+i genii in*enti*e... 5ar cea mai mare din lucr)rile min+ii lor, .ise ea, -i cea mai "nimoas) (ntre toate, pri*e-te (ntocmirile cet)+ilor -i a-e.)mintelor omene-ti, g3ndire ce se nume-te, $ (n acest ca., propor+ie -i dreptate social). >i iat)' c3nd unul dintre ace-tia poart) de t3n)r (n su"let, ca o "iin+)

di*in), s)m3n+a crea+iei -i c3nd a;unge (n "loarea *3rstei, deodat) e cuprins de dorin+a .)mislirii -i na-terii. El caut) atunci -i alearg) (ncoace -i (ncolo dup) "rumuse+ea (n care ar putea procrea... c)ci (n ur3t nu *a .)misli niciodat). >i, p)truns de crea+ie, (m$r)+i-ea.) mai $ucuros corpurile "rumoase dec3t pe cele ur3te4 dac) (nt3lne-te (n drum un su"let "rumos, no$il -i de o $un) natur), (ndat),6 st)p3ne-te dragostea pentru aceast) (ndoit) (ntrupare "rumoas). (n "a+a unei ast"el de ")pturi el de*ine (ntr,o clip) capa$il s),i dea o $ogat) (ndrumare (n *ederea oric)rei opere spirituale, (i d) s"aturi cum tre$uie s) "ie omul superior, ce preocup)ri caut) s) ai$) -i s,apuc) c c!iar s),i "ac) preg)tirea -tiin+i"ic). Ating3ndu,se ast"el de "rumos -i (mp)rt)-indu,se din el, se (n"iripea.), cred, -i ia na-tere ceea ce st) (nc) de mult (ncol+it (n su"lete. Pre.ent sau a$sent / el (-i aduce aminte de alesul s)u -i cre-te (mpreun) cu d3nsul rodul propriei sale crea+ii 8. A-a se "ace c) oamenii din aceast) categorie p)strea.) (ntre d3n-ii leg)turi mai puternice dec3t comuniunea dintre noi -i copiii no-tri -i c) amici+ia lor se arat) mai neclintit)4 doar ei se "ac una (n *ederea unor copii mai "rumo-i -i mai pu+in atin-i de moarte. >i, se (n+elege, mai $ucuros ar primi oricare om, pentru sine, s) dea na-tere unor ast"el de copii dec3t d ")pturilor omene-ti. #ar (nc), dac,ar mai pri*i la un Homer, la un Hesiod, ori la ceilal+i poe+i de seam), pe care (i pi.muie-te pentru urma-ii ce,au l)sat, urma-i (n stare s) dea p)rin+ilor creatori -i glorie -i amintire nepieritoare / "iind ei (n-i-i ")r) de moarte0 Sau dac) ar pri*i,
6

Aici cu*3ntul grecesc dptTi; Pa*irtusQ are (n+elesul cel mai larg, de oper) a spiritului, (iind ca sens un deri*at al ac+iunii con+inute (n cu*3ntul Mbcpo*irb%ic P;udecat), g3ndireQ. 8 Pentru deplina (n+elegere a locului, trimitem la paragra"ele introducerii pri*itoare la t-eoria greac) -i la amurul 'iloso'ic.

68F adause ea, spre copiii pe care Licurg i,a l)sat (n Lacedemonia ca s) "ie m3ntuitorii statului spartan -i / ca s) spun *or$a / m3ntuitorii (ntregii Elade c!iar0S. Tot a-a de onorat este la noi Solon, ")uritorul cunoscutelor legi, -i mul+i al+ii de pretutindeni, de la greci -i de la e str)ini, $)r$a+i care au adus la lumina .ilei multe -i "rumoase lucr)ri, crea+ii originale (n orice direc+ie a spiritului. Pentru d3n-ii se (nal+) a.i nenum)ratele monumente cu caracter sacru0 Ele sunt re.ultatul unor ast"el de copii4 dar nu cunosc p3n) acum un monument ridicat pentru copii omene-ti0
Tre,tele ini0ierii des%v#r*ite

Poate c,am i.$utit, Socrate, s) te introduc pu+in (n c!estiunile erotice. Nu -tiu (ns) de *ei "i (n stare s) te ridici, c!iar cu o $un) 86@a c)l)u.ire, p3n) la treapta ini+ierii depline, p3n) la starea de clar*i.iune, pentru care ce,am spus p3n) aici nu,i dec3t preg)tire8. Aoi da tot eu l)muriri mai departe -i nu *a lipsi nimic din $un)*oin+a -i a;utorul meu. (ncearc) numai de m) urm)re-te, dac) te sim+i (n stare. %ricine *rea s) mearg) (n aceast) c!estiune drept la +int), tre$uie (nc) din copil)rie s) (nceap) prin a "i (n c)utarea corpurilor "rumoase. (n primul r3nd cel ce ini+ia.), de *rea s) c)l)u.easc) pe ini+iat pe drumul drept, tre$uie s),6 conduc) a-a, (nc3t acesta s) nu iu$easc) dec3t un singur corp -i s) cree.e (n ;urul lui discursuri : "rumoase. Pe urm) caut) s) (n+eleag) c) "rumosul care se g)se-te (ntr,un corp / oricare ar "i el / este "rate cu "rumosul ce este (n alt corp. >i dac) ar tre$ui s) urm)rim $ "rumuse+ea dup) (n")+i-are, ar "i o mare gre-eal) s) nu socotim c) "rumosul ce st) pe toate corpurile este (n "apt unul -i acela-i. #e alt) parte, cine a priceput asta o dat), nu mai poate iu$i dec3t toate corpurile
6 8

Platon a a*ut (ntotdeauna admira+ie pentru constitu+ia -i legile Spartei4 *e.i -i Legile, 555, F9: e. B5ni+iereaC (n misterele amorului este pri*it) ca un drum cu mai multe (a+e2 numai la urm) cade perdeaua (n "a+a ini+iatului -i iese la lumin) ade*)rul. Puri"icatul este acum (n .stare s) *ad) nemi;locit realitatea -i s,o contemple, "apt pe care lim$a greac) (l nume-te epoptie. AeLi 866 $, c -i @edan, F9 */d, L. &o$in. : #e-i suntem (nc) (n "aLa c3nd punctul de atrac+ie al iu$irii apar+ine "rumuse+ii corporale, nu lipsesc totu-i nici de aici Pa discursurile "rumoaseQ, "iindc)S este *or$a, pro$a$il, de con*ingerea pe caie ini0iatorul tre$uie s,o e ercite (n tot momentul asupra ini+iatului.

687
PLATON BANCHETUL

"rumoase. Cu alte cu*inte, se de.$)ra de iu$irea puternic) ce o a*ea pentru unul singur -i (ncepe a,6 dispre+ui ca pe ce*a socotit de mic) importan+). #up) aceea *a pre+ui "rumosul s)l)-luit (n su"lete mai mult dec3t "rumuse+ea ce +ine de corp. >i (nc)... (ntr,o m)sur) a-a de (nsemnat), c) dac) are cine*a un su"let ales (ns) corpul nu,i tocmai o "loare a "rumuse+ii, (i este totu-i de a;uns' ori s),6 iu$easc), ori s),6 preocupe, ori c!iar s),6 (mping) a crea -i urm)ri cele mai potri*ite e erci+ii de spirit, (n stare s) ridice ni*elul su"letesc al tinerilor. >i *a "i constr3ns s) contemple "rumosul ce se g)se-te (n ocupa+iile .ilnice -i (n legi4 s) *ad) -i aici c) "rumosul (ntreg este (nrudit cu sine (nsu-i... a-a c),-i *a da atunci seama ce pu+in lucru este cel)lalt "rumos, care pri*e-te corpul0 #e la ocupa+iile o$i-nuite se ridic) la -tiin+e... ca s) (n+eleag) de r3ndul acesta -i "rumosul s)l)-luit (n ele. Acolo, a*3nd (n "al) o $ogat) pri*eli-te "rumoas), el nu *a mai "i ro$ umil -i plecat unei singure iu$iri, (ndreptat) spre "rumuse+ea unui t3n)r, a unui singur om / te miri cine / a unei singure predilec+ii... #impotri*), str)mutat pe marea cea larg) a "rumosului -i contempl3ndu,6 nemi;locit, el *a crea multe, "rumoase, magni"ice opere ale spiritului' cu deose$ire cuget)ri pe t)r3mul nes"3r-it al "iloso"iei4 -i *a "ace aceasta p3n) ce, (nt)rit pe po.i+ie -i sporit (n mi;loace, *a a;unge s) prind) (ns)-i acea -tiin+), unic) (n "elul ei, ce are ca o$iect "rumuse+ea de care *or$im.

#escoperirea Frumosului (n sine (ncearc) acum, ad)ug) ea, s),+i +ii aten+ia c3t po+i mai trea.). Cine *a "i c)l)u.it metodic, ast"el (nc3t s,a;ung) a p)trunde misterele amorului p3n) la aceast) treapt) -i cine *a contempla pe r3nd6 -i e act o$iectele "rumoase, acela, a;uns la cap)tul ini+ierilor lui Eros, *a (ntre.)ri deodat)8 o "rumuse+e de caracter miraculos. E *or$a, Socrate, de acel Frumos c)tre care se (ndreptau mai (nainte toate str)duin+ele
S Ceea ce caracteri.ea.) "iecare treapt) a acestei (n)l+)ri c)tre "rumos este apercep+ia unei esen+e comune multiplicit)+ii lucrurilor. Aedem (n acela-i timp acela-i o$iect, unul -i multiplu, p3n) la in"init PL. &o$inQ.Aceea-i metod) urmea.) (n teoria platonician) inteligen+a, pentru descoperirea $inelui, cu deose$irea c) acolo (n locul amorului este dialectica. 8 &e*ela+ia se "ace deGA)atH ini+ierea este gradat. PL. &o$in.Q

68? noastre' "rumuse+e ce tr)ie-te de,a pururea, ce nu se na-te -i piere, ce 866a nu cre-te -i scade4 ce nu,i, (n s"3r-it, (ntr,un punct "rumoas), (ntr,altul ur3t)4 c3te,odat) da, alteori nu4 (ntr,un anumit raport da, (ntr,altul nu4 aici da, dincolo nu4 pentru unii da, pentru al+ii nu. Frumuse+ea ce nu se (n")+i-ea.) cu "a+), cu $ra+e sau cu alte (ntruc!ip)ri trupe-ti4 "rumuse+e ce nu,i cutare g3nd, cutare -tiin+)4 ce nu s)l)-luie-te (n alt) "iin+) dec3t sine4 nu st) (ntr,un animal, (n p)m3nt, (n cer, sau oriunde aiurea4 "rumuse+e ce r)m3ne ea (ns)-i cu sine, pururea identic) sie-i prin unicitatea "ormei64 "rumuse+e din care se (mp)rt)-e-te tot ce,i pe lume $ "rumos, ")r) ca prin apari+ia -i dispari+ia o$iectelor "rumoase ea s) creasc), s) se mic-ore.e ori s) (ndure o c3t de mic) -tir$ire. C3nd, prin urmare, se ridic) cine*a de la cele de ;os, datorit) amorului $)r$)tesc ade*)rat, p3n) la acea des)*3r-it) "rumuse+e -i (ncepe a o (ntre.)ri, a$ia atunci poate spune c),i pe punctul s) nimereasc) +inta urm)rit). (n realitate, drumul drept ce merge la cele c erotice sau mi;locul de a "i c)l)u.it (ntr,acolo este s) (ncepem prin a iu$i "rumuse+ile de aici, dup) care s) ne ridic)m p3n) la iu$irea "rumosului suprem, p)-ind ca pe o scar) toate treptele urcu-ului acesta. S) trecem, adic), de la iu$irea unui singur corp la iu$irea a dou)4 de la iu$irea a dou) la iu$irea tuturor celorlalte. S) ne ridic)m apoi de la corpuri la preocup)rile "rumoase, de la preocup)ri la -tiin+ele "rumoase, p3n) ce a;ungem (n s"3r-it s) ne reculegem din di"eritele -tiin+e -i s) ne concentr)m (ntr,una singur), care este de "apt (ns)-i -tiin+a Frumosului, -tiin+) prin care a;ungem s) cunoa-tem "rumuse+ea (n sine, a-a cum e 8. Aici este, iu$ite Socrate, gr)i str)ina din 2antineia, tocmai aici e d rostul *ie+ii noastre0 C)ci dac) *ia+a merit) prin ce*a s,o tr)iasc) omul, numai pentru acela merit), care a;unge s) contemple "rumuse+ea (ns)-i. #in moment ce ai *).ut,o o dat), cum (+i *or mai p)rea pe l3ng) ea -i aurul -i (m$r)c)mintea -i tinerii "rumo-i -i copilandrii care *) tul$ur) c3nd (i *ede+i, pe tine -i pe at3+ia al+ii0 Ba... *) tul$ur) a-a de tare, c) pentru a *) pri*i iu$i+ii -i a tr)i pururea cu d3n-ii a+i "i gata, dac) lucrul
6

Cu alte cu*inte, unitatea esen+ei nu,i o unitate de colec+ie, cum e aceea a unui tot, ci o unitate indi*i.i$il)4 Frumosul este (n nuni unic ceea ce este -i, ca atare, nu (ncetea.) niciodat) s) "ie una cu sine (nsu-i. S) se compare -i Fedon, 7? d/e. PL. &o$in.Q 8 &idicarea p3n) la epoplia Frumosului trece deci prin patru trepte' "rumuse+ea "i.ic), "rumuse+ea moral), "rumuse+ea cuno-tin+elor -i Frumosul (n sine, a$solut.

689
PLAT%N

ar "i cu putin+), s) uita+i -i de m3ncare -i de $)utur)... numai -i numai s),i admira+i -i s) "i+i cu d3n-ii0 e #ar ce s) mai .icem, gr)i d3nsa, de omul c)ruia (i e dat s) contemple "rumuse+ea cea limpede, curat), nepri!)nit)... nu aceea plin) de carne -i colora+ie omeneasc) sau de c3t) alt) .gur) a "irii muritoare0 Ce s) mai .icem c3nd el ar putea .)ri Frumosul di*in, Frumosul cel cu 868a (n")+i-are unic)1 [i,nc!ipui, .ise, c) tr)ie-te *ia+) ")r) *aloare omul care *a pri*i (ntr,acolo -i *a contempla acel "rumos, c)ruia i se dedic) -i cu care se (mpreun)1 Nu,+i dai seama c) numai unul ca acesta / care *ede "rumosul prin singura cale (n care el poate "i perceput / este (n stare s) cree.e4 nu m)-ti ale artei 6, m)-ti de care nici nu se atinge, ci opere de art) ade*)rat), ca unul ce,a p)truns (n lag)rul ade*)rului1 C) numai creatorul unor opere superioare se "ace scump lui #umne.eu4 -i c), dac) (ntre oameni e ist) nemuritori, este tocmai ca.ul aceluia1 $ 5at), Fedru -i *oi to+i4 astea,s con*ingerile pe care #iotima mi le,a s)dit (n su"let. P)truns de ele, (ncerc la r3ndu,mi s) insu"lu -i eu credin+a c) "irea omeneasc) nu -i,ar putea lua cu u-urin+) to*ar)- de lucru mai potri*it ca Eros, pentru do$3ndirea acestui $un. lat) de ce, (ntruc3t m) pri*e-te, sus+in c) orice om are datoria s) stime.e pe Eros4 de aceea pre+uiesc eu toate c3te *in de la Eros4 de aceea m) str)duiesc pentru ele, $a,i (ndemn -i pe al+ii (n aceast) direc+ie4 de aceea pream)resc, -i acum -i pururea, puterea -i $)r$)+ia lui Eros, at3t c3t sunt (n stare s,o "ac0 c >i acum, Fedru, consider) cu*3ntarea mea / de *rei / o (nc!inare (n cinstea lui Eros, sau nume-te,o cu orice nume,+i place0
Partea a treia

A-a *or$ea Socrate. >i pe c3nd ceilal+i (l l)udau, Aristo"an se preg)tea s),i r)spund) ce*a, deoarece Socrate ")cuse (n cu*3ntare o alu.ie -i la teoria lui. #ar tocmai atunci s,au.i un .gomot mare de,a"ar)4 pocnituri puternice (n poarta cur+ii -i, (n acela-i timp, glasul unor c!e"lii. Printre d3n-ii s,amestec) -i *ocea unei "lautiste. Atunci Agaton .ise'
BANCHETUL 6 Ce este aici dpeir;S.S Ce sunt tiSdNa dptTTRs,7 &o$in traduce pe 3pe,ni cu merite! pe clSdNa dptT\is, cu des images de merite. Credem c) aici este *or$a, mai precis, de acea *irtute a spiritului pe care noi o numim talent, -i datorit) c)reia omul creea.) opere de art) -i de -tiin+).

6:@

/ 5a *ede+i ce este a"ar), $)ie+i. #ac),i un prieten, po"ti+i,6 d (n)untru. #ac) nu, spune+i,i c) nu $em -i c) ne,am culcat c!iar. Sosirea lui Alci!iade Nu trecu mult -i deose$ir)m (n curte *ocea lui Alci$iade. A"umat cum era, el striga cu glas tare -i (ntre$a unde,i Agaton -i le poruncea celorlal+i s),6 duc) la el. Unii (nso+itori, (mpreun) cu "lautista, (l apucar) atunci de $ra+ de, o parte -i de alta -i,6 duser) p3n) (n dreptul u-ii. A*ea pe cap o coroan) deas) din "run.) de ieder), (mpestri+at) cu mic-unele4 drept podoa$), nenum)rate panglicu+e (i at3rnau de pe cap. e Ast"el ap)ru -i .ise din u-)' / Salutare, prieteni0 2ai primi+i un to*ar)- de $)utur)1 Pe unul care a $)ut $ine -i p3n,acum1 %ri, (ndat) ce ne (mplinim misiunea pentru care am *enit, de a (ncorona pe Agaton, *a tre$ui s) plec)m1 Eu n,am putut s) *in ieri, .ise, -i iat),m) acum, cu panglici pe cap, precum m) *ede+i, sosit pentru ca, de.leg3ndu,le de pe mine, s) le a-e. pe capul cel mai talentat -i mai "rumos... a-a,6 declar eu. Ce1 &3de+i de mine c) sunt $eat1 C!iar dac) r3de+i, -tiu $ine c) tot ce spun eu este ade*)rat. Acum !aide, spune+i,mi iute4 pot s) intru (n aceste condi+ii sau nu1 Cu 86:a alte cu*inte, sunte+i dispu-i s) $e+i -i cu mine sau nu1 Un ropot de aplau.e "u r)spunsul -i strig)te din partea tuturor' s) intre, s) s,a-e.e la mas)0 Agaton (l po"ti' el intr) condus de to*ar)-i. Apropiindu,se, (-i tot str3ngea panglicile din ;urul capului cu g3nd s),6 (ncorone.e pe Agaton4 dar cum ele,i c)deau pe oc!i, nu $)g) de seam) pe Socrate -i se a-e.) l3ng) Agaton, la mi;loc, (ntre Socrate -i acesta. Tocmai atunci Socrate $ se dase mai (ntr,o parte -i,i ")cuse loc s) stea. C3nd se apropie s) -ad), (l (m$r)+i-a pe Agaton -i,6 (ncorona. Atunci Agaton strig)' / #esc)l+a+i, $)ie+i, pe Alci$iade, ca s) ocupe -i el locul al treilea0 / Foarte $ine, .ise Alci$iade, dar cine,i pe r3ndul nostru al treilea to*ar)- de $)utur)1 Spun3nd asta, se (ntoarse -i,6 .)ri pe Socrate. A).3ndu,6, a*u o tres)rire, apoi .ise' Heracles0 >i tu aici1 Socrate aici1 >i,ai stat a-a, de,o parte, iar)-i la p3nd)1 >i mi,ai r)s)rit (n "a+) deodat), c cum +i,e o$iceiul, (ntr,un loc unde niciodat) nu mi,a"i (nc!ipuit s) "ii0 Spune,mi de ce,ai *enit aici1 #e ce te,ai a-e.at tocmai (n locul )sta1

L
6:6
PLATON

Cum de n,ai g)sit mai potri*it s) -e.i l3ng) Aristo"an, sau l3ng) *reun !3tru ade*)rat ori l3ng) *reunul ce *rea s) "ie a-a ce*a1 #e ce,ai ")cut tot ce +i,a stat (n putin+) ca s) -e.i l3ng) cel mai "rumos din cuprinsul acestei case1 >i Socrate' / Ae.i, .ise, *e.i de m) ap)r) tu, Agaton, c)ci amorul )stui om "a+) de mine nu,i lucru de -ag). #e c3nd m,am (namorat de d3nsul, c!iar din clipa aceea, nu,mi mai este (ng)duit nici s) m) uit, nici s) d con*or$esc cu *reun t3n)r "rumos, ")r) s) nu,i tre.esc gelo.ia, ")r) s) nu m) +in) de r)u, s) nu,mi "ac) nemaipomenite mi.erii -i s) nu m) oc)rasc)... doar nu m,a $)tut0 Bag) de seam) s) nu,mi "ac) -i acum a-a ce*a4 mai $ine ai (ncerca s) ne (mpaci0 (n orice ca., dac) *e.i c),mi "ace ce*a, te rog s) m) aperi, c)ci eu sunt peste m)sur) de (n"rico-at -i de m3nia -i de dragostea lui. / Nu0 .ise Alci$iade. (ntre mine -i tine nu,i (mp)care. Pentru asta am s) te pedepsesc eu ce*a mai t3r.iu4 deocamdat), Agaton, d),mi e (napoi c3te*a panglici ca s) (ncorone. / .ise el / -i capul cel minunat al acestuia. Nu *reau s) se mai ;eluie ca pe tine te,am (ncoronat iar pe d3nsul, ale c)rui cu*3nt)ri $iruie toat) lumea P-i (ntotdeauna, nu ca tine, numai alalt)ieri0Q, nici nu m,am g3ndit s),6 (mpodo$esc. Spun3nd acestea (i -i lu) c3te*a $enti+e -i leg) cu ele capul lui Socrate4 apoi se (ntinse pe pat. Cum se lungi, .ise' Bine, prietenilor, dar *oi (mi "ace+i impresia c) nici nu *) g3ndi+i la $)utur)0 Asta eu nu pot s,o trec cu *ederea. Tre$uie s) $e+i, c)ci a-a a "ost *or$a (ntre noi. 5at), eu m,aleg singur pre-edintele $)uturii p3n) ce *e+i *eni -i *oi la ni*elul meu. Tu, Agaton, ai gri;) s) mi s,aduc) o cup) din cele mari, dac) este... adic) nu4 n,am ne*oie de cup), .ise .d3nsul4 $)iete, adu mai $ine r)citorul acela. 86Da A).use un ps=cter care lua mai mult de opt Hot=le 6.6,6 aduser) plin4 el (l goli4 apoi, spun3nd s),6 umple pentru Socrate, ad)ug)' Eu "a+) de Socrate n,am nici un g3nd ascuns. C)ci oric3t i,ar porunci care*a s) $ea, el nu se d) (napoi4 -i nu,i mai $eat ca alt)dat)0 >i $)iatul (i umplu *asul, iar Socrate $)u. Atunci Eri ima!'
BANCHETUL 6 Peste doi litri -i,un s"ert PL.&o$inQ. Ps=cterul era un *as mare ce ser*ea ca r)citor pentru *in.

6:8 / Cum, Alci$iade, $em a-a, .ise el, ")r) s) spunem o *or$) la un pa!ar, ")r) s) c3nt)m ce*a1 Bem a-a, ")r) nici

un me-te-ug, cum $eau cei (nseta+i1 Alci$iade (i r)spunse' / Eri ima!0 <u cea mai /un odrasl a celui mai vrednic printeS, a celui mai (n+elept tat), salutare0 / >i eu (+i .ic salutare / r)spunse Eri ima!. Aor$a e' ce "acem acum1 / Cum +i,e *rerea. Noi tre$uie s) ne supunem... %Doctorul doar cntre te ct mul&i cet&eni laolaltI":" J Ascult) atunci, .ise Eri ima!. (nainte s) "i *enit tu, noi ne (n+elesesem s) +inem "iecare, (ncep3nd de la st3nga spre dreapta, c3te o cu*3ntare (n cinstea lui Eros, c3t putem mai "rumoas)4 s),i aducem adic) o laud). Noi, ace-tia, am *or$it to+i. Tu, "iindc) n,ai *or$it, ci ai $)ut numai, este drept s) iei cu*3ntul acum. C3nd *ei s"3r-i de *or$it, s) "i e.i -i lui Socrate un su$iect, oricare *rei. La r3ndul s)u, d3nsul s),i "i e.e su$iect celui din dreapta -i a-a mai departe cu restul. / Foarte $un) idee, Eri ima!, ad)ug) Alci$iade. Aede+i numai, eu nu g)sesc drept s) pune+i al)turi cu*3ntarea unui om $eat cu a unuia trea.. Apoi ad)ug)' ia spune,mi, "ericitule, te,a con*ins oare Socrate asupra celor ce spunea adineauri cu pri*ire la gelo.ia mea1 >tii tu c) tot ce spunea d3nsul este e act... pe dos1 Tocmai el este cel care, de laud (n "a+) pe cine*a / .eu sau om / altul dec3t d3nsul, este (n stare nici m3inile s) nu,-i mai poat) st)p3ni0 Atunci Socrate' / Nu mai ispr)*e-ti odat), .ise, cu oc)rile tale1 / Pe Poseidon, replic) Alci$iade, nu ad)uga la acestea un singur cu*3nt, c) nici n,a- putea l)uda pe altcine*a (n pre.en+a ta. / Bine, .ise Eri ima!, atunci ") asta dac) a-a +i,i *oia. F) elogiul lui Socrate. / Ce "ace1 Cre.i tu, Eri ima! / relu) Alci$iade / c) tre$uie... s) m) reped la acest om ca s3,i aplic, de "a+) cu *oi, pedeapsa ")g)duit) adineauri1:
S (n te t este un *ers ce imit) rm lul o$i-nuit de a se adresa al eroilor, in poemele !omerice. : lliada, N5, E6D, unde se *or$e-te de doctorul 2a!aon, "iul lui Asclepios. : La 86: d. S) se o$ser*e (n tot acest loc gri;a -i, (n acela-i timp, "ine+ea cu care se moti*ea.) elogiul pe care Alci$iade este oarecum silit s),6 "ac) lui Socrate.

6::
PLAT%N

/ Ce,ai de g3nd, .ise Socrate, ce *rei s) "aci cu mine1 Nu cum*a m) *ei l)uda (n $)taie de ;oc1 %ri ce *rei s) "aci1 / S) spun ade*)rul6. Bine(n+eles, dac),mi dai *oie. / Cum de nu, dac),i *or$a de ade*)r0 Ba te po"tesc c!iar s),6 spui. / Nu m) dau (n l)turi, .ise Alci$iade. Tu "), te rog, urm)toarele. #e *oi spune ce*a neade*)rat, (ntrerupe,ma (n orice moment *rei, -i spune,mi,o *erde' asta,i o minciun)... c)ci eu nu *oi min+i cu -tiin+). 86Ea #ac) (ns) rec!em3ndu,mi amintirile *oi *or$i cam (ncurcat, apuc3nd lucrul c3nd dintr,o parte c3nd dintr, alta, s) nu,+i "ie cu mirare' pentru un om (n situa+ia mea de acum nu,i deloc u-or s) le (n-ir pe toate cu $el-ug -i r3nduial) / mai ales c3nd am a *or$i de o "ire ciudat) cum e a ta0 Alci!iade ,rea %re*te ,e Socrate / Aoi (ncerca, prieteni, s) pream)resc pe Socrate prin compara+ii. Poate el crede c) *or$esc (n glum), dar mie icoana (mi *a slu;i s) pun mai (n lumin) ade*)rul... -i nu pentru !a.. Socot pe Socrate aidoma acelor c!ipuri de sileni a-e.a+i prin $ atelierele sculptorilor, pe care ace-tia (i d)ltuiesc cu naiuri -i "laute (n m3ini. #ac),i desc!ide+i (ns), arat) pe din)untru ni-te mici statui de .ei. >i mai spun c) seam)n) cu satirul 2ars=as. Socrate0 C) e-ti la (n")+i-are leit ace-tia, tu singur n,ai putea,o t)g)dui o clip). #ar c) semeni -i,n celelalte, ascult) numai. E-ti sau nu $at;ocoritor1 #e nu recuno-ti, aduc martori. >i ce1 Nu e-ti tu un "lautist1 c #ar e-ti mult mai "ermec)tor dec3t 2ars=as0 Acesta se "olosea de "laut -i *r);ea pe oameni prin puterea artei ce se desprindea de pe $u.ele sale4 -i a.i "ace la "el oricine "luier) melodiile lui / -ti+i c) -i ariile pe care le c3nta %l=mpos tot ale lui 2ars=as sunt... tot el este autorul. Fie, (n s"3r-it, c) le,ar e ecuta din "laut un artist de seam), "ie c) le,ar c3nta te,miri,ce "lautist) de r3nd, ele singure au darul s) st)p3neasc) pe ascult)tor4 singure "ac s) *i$re.e pe cei care simt ad3nc (n su"lete ne*oia de .ei -i de ini+ierile lor. Puterea acestor arii *ine de,acolo c) sunt s"inte.
6

(ntregul pasa; ce urmea.) n,are alt scop dec3t s) (n*edere.e ca *eridic con+inutul cu*3nt)rii lui Alci$iade -i s) atrag) luarea,aminte a cititorului asupra acestui "apt.

134
BANCHETUL

#ar tu e-ti mai mult, Socrate. Tu (mpr)-tii aceea-i (nc3ntare -i ")r) instrumente... doar cu m)runte cu*inte... (n asta, *e.i, te deose$e-ti tu de 2ars=as0 Aor$easc) altul c3t o *rea4 "ie el oratorul cel mai $un4 nimeni dintre noi, ca s) spun *or$a, nu,-i $ate capul c3tu-i de pu+in. C3nd (ns) d te,ascult) cine*a pe tine ori aude pe altul repet3ndu,+i cu*intele, "ie el cel mai prost *or$itor, iar ascult)torul s) "ie o "emeie, un om, un $)ie+el, noi (ncremenim cu to+ii -i, st)p3ni+i de *ra;), ascult)m. C3t despre mine, prieteni, de nu m,a- teme c,am s) *) par cu totul ame+it de $)utur), a- "i (n stare s) ;ur c!iar acum -i s) *) spun ce urme ad3nci au s)pat (n su"letul meu cu*intele lui -i su$ ce "armec m) simt c!iar (n clipele

acestea0 C3nd (l ascult, inima mea $ate mai tare dec3t la cor=$an+i. Lacrimi e (mi pic) din oc!i su$ .druncinul *or$elor sale. #ac) m) uit (mpre;ur, $ag de seam) c) -i al+ii, mul+i al+ii din ce,i ce,6 aud, stau nemi-ca+i su$ aceea-i su"erin+). C3nd ascultam c3teodat) pe Pericle sau pe ceilal+i oratori de "runte, (i g)seam des)*3r-i+i (n cu*3nt. #ar ei niciodat) nu m,au ")cut s) trec prin ast"el de emo+ii. Niciodat) su"letul nu mi,a *i$rat a-a de puternic la cu*3nt)rile lor, niciodat) el nu s,a sim+it mai .dro$it de m3!nirea c) .ace la p)m3nt ca un ro$. #impotri*), acest 2ars=as de aici nu o dat) m,a adus (ntr,o ast"el de stare su"leteasc), (nc3t c!iar *ia+a (mi pare nesu"erit), a-a cum sunt eu -i cum o tr)iesc. >i nu *ei spune, 86Fa Socrate, c) astea nu,s ade*)rate0 >i,acuma c!iar simt c), de,ar "i s) te,ascult *or$ind, nu m,a- mai st)p3ni, ci a- "i (ncercat de acelea-i sentimente. #oar el m) sile-te s) recunosc c), (n *reme ce,mi lipsesc at3tea, eu nesocotesc cele personale -i am timp de pierdut cu a"acerile atenienilor. Cu sil) mare deci, -i "ugind ca de Sirene, cu urec!ile astupate, eu plec, m) "ac ne*).ut4 -i mi,e "ric) s) stau aici, mi, e "ric) s) nu m,apuce anii t3r.ii ai $)tr3ne+ii pe l3ng) d3nsul. #in c3t) lume e ist) eu numai (n "a+a lui (ncerc sentimentul ru-inii... pe care / nu,i $ a-a1 / nimeni nu,6 $)nuie-te (n mine. Ei $ine, de el m) ru-ine.. (n ad3ncul con-tiin+ei (mi dau seama c) nu,s (n stare s) m) (mpotri*esc poruncilor lui4 dar cum m) dep)rte. pu+in, sunt co*3r-it de onorurile ce,mi "ace mul+imea... -i,atunci "ug de el, "ug c3t mai departe, 5at) de ce, c3nd (l *)d, m) ru-ine. -i recunosc c) el are dreptate. C3teodat) a- "i c!iar $ucuros s) nu,6 -tiu c) e ist) printre oameni. #ar c cine ar su"eri mai mult ca mine, de s,ar (nt3mpla una ca asta1 (nc3t... singur nu m) mai dumiresc cum s) m) port "a+a de acest om. 6:E
PLAT%N

3n0ele,ciunea interioar% a lui Socrate 5at), c3t pri*e-te c3ntecele lui de "laut4 cam ast"el sunt sentimentele ce m) st)p3nesc -i pe mine -i pe mul+i al+ii, (n "a+a acestui satir. #ar asculta+i -i altele. S) *ede+i ce potri*it) a "ost compara+ia mea -i ce minunat),i puterea de care el dispune0 Fi+i siguri c) nici unul dintre *oi d nu,6 cunoa-te. C) eu, "iindc) am apucat s) iau cu*3ntul, am s) *i,6 descop)r. %$ser*a+i c) Socrate are purt)ri de (ndr)gostit "a+) de tinerii "rumo-i' st) necontenit pe l3ng) d3n-ii, -i r)m3ne (ncremenit c3nd (i *ede. #e alt) parte, luat (n aparen+e 6, el nu cunoa-te pe nimeni, nu -tie nimic... Nu,i a-a c) seam)n) -i aici cu un silen1 Nici o deose$ire. Pe dina"ar) el este (n*)luit (ntr,o (n")+i-are asemenea aceleia pe care sculptorul o d) silenului4 dar dac),6 desc!ide+i, c3t) (n+elepciune e crede+i *oi, iu$i+i comeseni, c) este (ngr)m)dit) (n)untru0 A"la+i c) "rumuse+ea corpului nu,6 interesea.) deloc4 nimeni n,ar putea crede c3t de mult o dispre+uie-te. Nu,6 interesea.) nici dac) unul este $ogat, nici dac) are *reo (nsu-ire din acelea pentru care lumea de r3nd (l "erice-te. Toate astea el le consider) $unuri ")r) de pre+, iar despre noi, ca oameni, spune c) nu suntem nimic. A) asigur0 5roni.3nd -i lu3nd (n $)taie de ;oc pe to+i oamenii... a-a,-i tr)ie-te el *ia+a (ntreag). #ar c3nd s,apuc) de ce*a serios, dac) cine*a (l desc!ide (n)untru, e de ne(nc!ipuit s) po+i *edea ce statui sunt acolo0 Eu l,am *).ut o dat)... -i mi,au ap)rut di*ine, 867a de aur "rumoase -i at3t de minunate, c) nu mai puteam "ace nimic altce*a, dec3t s,ascult (ntr,o clip) orice, mi poruncea Socrate0 &u ,%tarea lui (nc!ipuindu,mi c) se g3nde-te serios la "rumuse+ea mea,cre.ui c) a- putea a*ea un c3-tig de pe urma ei -i un noroc demn de admirat. Am socotit c), ")c3ndu,i pe plac lui Socrate, a- "i putut (n*)+a de la d3nsul, (n sc!im$, toat) -tiin+a pe care o a*ea el$ Eram m3ndru, "ire-te, -i m) consideram minunat din cau.a "rumuse+ii mele. St)p3nit de aceste g3nduri, de-i nu eram deprins p3n) atunci s) um$lu numai al)turea cu
6

Aici nu e *or$a de aparen+a "iLic) a lui Socrate, ci de Bne-tiin+aC lui simulat), tocmai cum (n")+i-area de silen -i satir ascunde (n realitate "rumoasele statui de Lei a"late (n interior.

6:F
BANCHETUL

el -i ")r) alt (nso+itor, am dat drumul (n acel moment (nso+itorului -i am um$lat numai cu d3nsul. Tre$uie s) *) spun toate a-a cum sunt, iar *oi asculta+i,m) cu luare,aminte. #ac) spun ce*a neade*)rat, tu (ntrerupe,m), Socrate. &amaser)m deci singuri, prieteni, eu -i el. Cre.ui c) atunci *a lega *or$) numaidec3t cu mine (n "elul cum *or$esc de o$icei un iu$itor -i un iu$it, c3nd sunt singuri4 -i m,am $ucurat. #ar nu s,a (nt3mplat nimic din acestea. El petrecu .iua (ntreag) st3nd de *or$) cu mine ca de o$icei4 apoi se scul) -i plec). Alt) dat) l,am c!emai s) "ac) (mpreun) cu mine e erci+ii de gimnastic). Le,am ")cut numai cu g3ndul c),mi *oi a;unge scopul cu acest prile;. A ")cut -i d3nsul e erci+ii cu mine4 deseori ne,am -i luptat (mpreun)4 -i nu era nimeni de "a+)... #ar ce s) *) spun1 N,am do$3ndit de la d3nsul nimic mai mult. C3nd am *).ut c) pe acest drum n,a;ung la nimic, m,am g3ndit s) (ntre$uin+e. (mpotri*a lui un mi;loc mai puternic... ca pentru un $)r$at ca d3nsul. Pe urm), odat) lupta (nceput), s) nu m) las $)tut cu nici un pre+, p3n) nu dau de "undul sacului. (l in*it deci la mine, la mas), tocmai cum "ace (namoratul cu iu$itul s)u. La (nceput nici n,a *rut s,aud)4 cu timpul (ns) l,am (nduplecat. Cum a sosit / era pentru prima dat) / s,a a-e.at la mas) -i, dup) ce a m3ncat, a *rut s) plece. 2ie mi,a "ost atunci ru-ine s%45 re+in -i l,am l)sat. A dou) oar) (ns) i,am (ntins o curs). #up) ce s,a osp)tat, am

stat (mpreun) de *or$) p3n) noaptea t3r.iu. Apoi, c3nd s,a sculat s) plece, i,am ar)tat c),i t3r.iu -i l,am silit ast"el s) r)m3n). El s,a culcat atunci pe un pat a-e.at al)turi de,al meu. Era c!iar patul de pe care luase masa. (n odaie nu mai dormea nimeni altul dec3t noi... P3n) la acest punct al po*estirii lucrul des")-ur3ndu,se "rumos, s,ar putea istorisi "a+) de oricine. #ar nu m,a+i asculta po*estind de,aici (nainte, dac), (nt3i / cum e o *or$) /, vinul 2 i n lipsa copiilor i c-iar n pre#en&a lorK n-ar 'i vin adevrat84 -i dac), (n al doilea r3nd, n,a6

Nu cunoa-tem o interpretare sigur) a acestui pro*er$, pe care, tocmai de aceea, (l red)m printr,o traducere c3t mai literal). Pentru edi"icarea cititorului (ns) socotim "olositor a,6 reproduce dup) c3te*a traduceri "rance.e' 6. B2ais 3 partir dSici, *ous ne saurie. ecouter mes paroles, sSil nSetait entendu' premierement `ue, comme on dit, dans 7e vin P"aut,il, ou ne "aut,il pas, parler aussi de la /ouc-e des en'antes*K, dans le vin est la *erLreC P&o$in, op. cit., p. ?6Q.

$ 6:7
PLATON

socoti din parte,mi o nedreptate ca, a;ung3nd la elogiul lui Socrate, s) trec cu *ederea cea mai m)rea+) dintre "aptele lui. 2ai mult. Am c).ut atunci (n patima celor mu-ca+i de n)p3rc). Spun c) ace-tia nu *or s) dest)inuie oricui ce au su"erit4 ei nu *or$esc dec3t celor care au p)timit -i ei la "el. Pas)mite, numai pe ace-tia (i cred (n stare s) le (n+eleag) 86?a durerea -i s),i ierte dac) (n su"erin+a lor au a*ut cute.an+a tuturor "aptelor -i *or$elor. A-a sunt -i eu' mu-cat de ce*a care e mai dureros (nc), eu am primit cea mai cumplit) lo*itur) ce poate i.$i pe cine*a'.. (n inim), (n su"let, ori cum tre$uie s) numesc locul )sta0 Am "ost (n ade*)r r)nit -i mu-cat de ra+ionamentele "iloso"iei,r)u care se +ine mai s)l$atic ca n)p3rca, ori de c3te ori prinde un su"let t3n)r -i nu lipsit de temperament4 r)u care,6 (mpinge s) "ac) -i s) rosteasc) orice, orice... A).3ndu,m) deci (n "a+a unor oameni ca Fedru, ca Agaton, ca $ Eri ima!, ca Pausania, ca Aristodem, ca Aristo"an Ppe Socrate (ncal+e ce s),6 mai numesc0Q -i a celor care mai sunt / to+i "iind, ca mine, atin-i de patima -i de *3rte;ul "iloso"iei / m) pute+i asculta, se (n+elege, cu to+ii. >i m) *e+i ierta, desigur, pentru cele ce,am s)*3r-it alt)dat), ca -i pentru cele ce rostesc acum. %amenilor de cas) (ns), -i oric)rui alt nepriceput -i grosolan, trnti&i-le pe urec-i cele mai groase u i8.
8. BPour ce `ui suit *ous ne lSentendrie. pas de ma $ouc!e si d+a/ord le vin, avec ou sans l+en'ance, ne disaitpas la verite, et...C P2eunier, op. cit., p. 6?EQ. :. BRus`uSici ii nS= a rien `ue ;e ne puisse raconter de*ant `ui `ue ce soit. Pour ce `ui suit, *ous ne lSentendrieL, pas de moi si d+a/ord le vin, avec ou sans l+en'ance, ne disait pas tou(ours la verile, selon le prover/e, et si..." P#acier et Grou,A,D6E,s`.Q. Te tul pro*er$ului grec sun) e act' dac vinul n-ar ti adevrat, ci uri LHvos <Hv c";s,. Cum se a;unge de aici la ideea .ic)torii latine-ti in vino veritas, adoptat) de cei trei interpre+i mai sus cita+i1 Noi am (nclina s) *edem (n aceast) e primare mai degra$) o meta"or) menit) s) arate (n Socrate pe omul (ntreg / cum *inul este *in ade*)rat numai c3nd nu,i amestecat / de care oratorul n,ar mai *or$i dac) su$ raportul caracterului %n-ar 'i ca un vin adevrat+. Tot a-a de nesigur) este interpretarea parante.ei cu copiii Pdup) unii, aici tre$uie s) (n+elegem pe scla*ii care ser*eauQ. Noi am tradus -i acest loc c3t mai e act, l)s3nd lectorului li$ertatea de interpretare. 6 E presia e luat), pro$a$il, din lim$a;ul ini+ia+ilor (n misterele or"ice4 printr,(nsa, poate, se semnala pro"anilor p)r)sirea incintei la un moment dat. Am p)strat -i (n traducere e act "orma "igurat) a te tului grecesc.

6:?
BANCHETUL

Prieteni, c3nd lampa s,a stins -i,au disp)rut "eciorii, am g)sit c nimerit s) m) port cu d3nsul ")r) de ocol -i s),i spun cu li$ertate g3ndurile ce nutream. L,am mi-cat deci -i i,am .is' / Socrate, dormi1 / #eloc, .ise. / >tii ce g3nduri m) $at1 / Ce anume1 / Tu,mi pari / .ic eu / singurul iu$itor demn de mine. >i o$ser* totu-i c) stai la (ndoial) dac) tre$uie s) mi, o m)rturise-ti. C3t m) pri*e-te, iat) ce cred. Consider ade*)rat) ne$unie din parte,mi s) nu,+i "iu pe plac, -i (n asta ca (n orice alt) (mpre;urare, cum e de pild) dac,ai a*ea ne*oie de $anii ori de prietenii mei. #ar eu n,am acum preocupare mai serioas) dec3t s) m) "ac c3t mai des)*3r-it -i nu *)d d spri;in mai !ot)r3tor ca tine la trea$a aceasta. C)ci, nesatis")c3nd un $)r$at de talia ta, m) ru-ine. mult mai tare de oamenii cu minte, dec3t / sati")c3ndu,te / m,a- ru-ina de cei mul+i -i pro-ti. >i d3nsul, dup) ce m) ascult), .ise pe ton "oarte ironic, tonul s)u cel mai caracteristic -i o$i-nuit' / %, scumpe Alci$iade0 Nu pari s) "ii (n realitate om de nimic dac),s e acte cele ce,ai spus despre mine4 dac) am (n ade*)r acea e putere prin care tu s) de*ii des)*3r-it. Se *ede c,ai g)sit o nemaipomenit) "rumuse+e, total deose$it) de tr)s)turile cele "rumoase ce se o$ser*) (n persoana ta0 #ar *e.i' dac) tu, descoperindu,mi,o, *rei s,o (mp)r+i cu mine, s) sc!im$i adic) o "rumuse+e pe alta, (+i aran;e.i un c3-tig mai mare dec3t al meu. #ar $ine, tu,mi dai um$ra "rumuse+ii -i *rei s) cape+i de la mine "rumuse+i ade*)rate0 [i,ai pus (n g3nd, cu alte cu*inte, s sc-im/i aurul meu pe aram)6. Ai "ace mai $ine, 869a minunate prieten, s) $agi de seam) ca nu cum*a eu s) te p)c)lesc pe tine, nea*3nd importan+a ce mi,o atri$ui. #oar oc!iul min+ii nu (ncepe a "i p)trun.)tor dec3t (n clipa c3nd (ncepe s) se (ntunece pri*irea oc!ilor trupe-ti. >i tu e-ti (nc) departe de a-a ce*a. >i eu, au.ind acestea' / (ntruc3t m) pri*e-te, .ic, a-a se pre.int) lucrul4 eu n,am a"irmat nimic altce*a dec3t ce,am a*ut (n cuget. Tu

e-ti de,acum (n drept a

6

Alu.ie la un *ers din 7liada, A5, 8:F' %Flaucos de >eus or/it a 'cut cu <idid nvoial ,rme de-aram s ia pentru arme de aur, ce cost..."

6:9
PLATON BANCHETUL

!ot)r( care,i cea mai $un) cale de urmat, pentru tine ca -i pentru mine. / Bun) *or$) ai spus acum, ad)ug) el. #e,aici (nainte s) ne s")tuim ce,a*em de ")cut, ca sa p)str)m am3ndoi cea mai $un) linie de conducere -i (n aceast) c!estiune -i (n celelalte. Acestea .ise -i r)spunse, nu -tiu ce m) ")cea s),6 cred .dro$it de s)ge+ile ce,i aruncasem. 2) ridic deci, (nainte de a,i l)sa timpul s) rosteasc) un cu*3nt, -i,mi trag pe mine mantaua Pera iarn)Q4 apoi m) (ng!esui su$ tri$onul lui / era c!iar !aina ce,o *ede+i acum pe d3nsul4 (ntind $ra+ele sprea aceast) "iin+) cu ade*)rat di*in) -i minunat) -i r)m3n a-a culcat noaptea (ntreag). N)d);duiesc, Socrate, c) nici aici nu *ei spune c) mint. La cap)tul acestor (ncerc)ri am constatat c) tot el a $iruit4 c)ci m,a dispre+uit a-a de tare, c)ci -i,a $)tut ;oc de "rumuse+ea mea -i m,a ;ignit0 >i eu, ;udec)torilor Pda, *) "ac ;udec)tori pentru tru"ia lui SocrateQ, eu care credeam c) e ce*a de mine / m)car (n pri*in+a aceasta0 A"la+i prin urmare, -i *,o ;ur pe .ei -i .ei+e, c) m,am sculat de l3ng) Socrate ")r) s) se "i (nt3mplat nimic mai mult dec3t dac,a- "i dormit cu tata ori cu un "rate mai mare0 A) da+i acum seama (n ce stare de spirit m) a"lu "a+) de el1 Eu, care pe de o parte m) *edeam (n*ins, pe de alta (ns) nu (ncetam a,i admira -i "irea -i cump)tarea -i $)r$)+ia0 Eu, cel $ucuros c,am dat peste un om c)ruia nu i, am g)sit p3n,acum perec!e la (n+elepciune -i t)rie de su"let0 Urmarea1 N,am g)sit (nc) mi;locul nici s) m) sup)r pe d3nsul, nici s) m) lipsesc de (nt3lnirile lui4 dar nici nu l,am putut aduce pe drumul dorit de mine. C)ci -tiam $ine c) prin $ani omul acesta era (n genere mult mai greu de atacat dec3t Aias prin "ier, iar singura cale prin care,mi (nc!ipuiam c) *a "i prins (mi sc)pase acum din m3ini0 >i ast"el / nu mai -tiam ce s) "ac' um$lam de colo,colo -i eram mai ro$it acestui om dec3t a "ost *reodat) ro$it cui*a un scla* ade*)rat. Socrate nu at3rn) de ele ente e)terne Astea erau p3n) atunci toate leg)turile dintre noi4 -i dup) ele *eni campania ce,am ")cut,o am3ndoi la Potideia 6, unde ne (nt3lneam regulat
6

%ra- (n 2acedonia, implicat (n cau.ele r).$oiului peloponesiac. &idic3ndu,se (mpotri*a Atenei (n D:8 (.d. Hr., "u readus la supunere dup) un asediu de doi ani, (n D:@. Ae.i ,prarea lui ?ocrate, 8? e -i Plutar!, 0ia&a lui ,lci/iade.

la mas). S) amintesc (ns) c) acolo m,a (ntrecut nu numai pe mine (n r)$darea muncilor militare, dar pe to+i ceilal+i. %ri de c3te ori, din cau.a (ntreruperii leg)turilor unde*a, eram sili+i s) a;un)m, cum se (nt3mpl) la r).$oi, nimic nu erau ceilal+i pe l3ng) d3nsul (n pri*in+a re.isten+ei. >i 88@a iar)-i, c3nd eram la $el-ug, el singur era (n stare s) m)n3nce -i s) $ea c3t patru. >i n,o ")cea "iindc) *oia, ci "iindc) era silit. >i,i $iruia pe to+i. #ar cel mai minunat lucru din toate era c) totu-i nici un om nu 6,a *).ut $eat pe Socrate, niciodat)4 -i do*ada o *e+i a*ea, cred, numaidec3t. (n ce pri*e-te modul cum r)$da asprimea iernii P-i,s ierni cumplite pe,acoloQ, ")cea ade*)rate minuni. Am a*ut multe prile;uri s),6 *)d, dar o dat) $ mi,aduc aminte c) era pe un (ng!e+ (nsp)im3nt)tor4 to+i ceilal+i, sau nu ie-eau din case, sau, dac) *reunul se (ncumeta s) ias), (-i lua cele mai groase *e-minte, cea mai c)lduroas) (nc)l+)minte, (n")-ur3ndu,-i picioarele "ie cu posta*, "ie cu $l)ni+e de miel. Socrate a ie-it cu d3n-ii a*3nd aceea-i !ain) pe care o purta o$i-nuit -i (nainte4 -i a ie-it descul+ -i a um$lat pe g!ea+) mai lesne dec3t cei (nc)l+a+i. 5ar solda+ii se uitau cam c!ior3- la d3nsul, ca la unul ce le ar)tase dispre+. c 5at) c3t pri*e-te r)$darea6. 8 #ar s) mai spun ce ")cu -i (ndur) cet)+eanul n)stru-nic... , (ntr,una din .ile, pe c3nd ")cea campanie tot acolo, s,a (nt3mplat un lucru demn de au.it. (ncepu a cugeta (ntr,un loc -i st)tu acolo (n
6

&ed)m mai ;os, dup) 4orn. Nepos, o scurt) caracteri.are a lui Alci$iade, sc!i+at) de istoricii Teopomp -i Timeu. #in ea se *ede' 6. c) Alci$iade a*ea o educa+ie ce s,ar numi ast).i Bintegral)C' 8. c) ele*ul lui Socrate -i,a imitat de aproape magistrul 2,lci/iade, 55Q. BN)scut (n preastr)lucitul ora- al Atenei, el PAlci$iadeQ (i (ntrecea pe to+i prin splendoarea -i demnitatea *ie+ii. Surg!iunit din patrie, *eni (n Te$a. Aici s,a adaptat a-a de $ine deprinderilor te$ane, c) nimeni nu,i mai putea sta al)turi (n pri*in+a muncii -i puterilor trupe-ti P-i doar to+i $eo+ienii se laud) mai mult cu t)ria corpului dec3t cu *ioiciunea min+iiQ. Acela-i, a"l3ndu,se (ntre spartani,dup) ale c)ror mora*uri r)$darea era cea mai mare *irtute, s,a deprins a-a de $ine cu austeritatea *ie+ii, c) i,a (ntrecut pe to+i prin cump)tarea !ranei -i a (m$r)c)min+ii. A "ost -i pe la traci / oameni (nclina+i la $e+ie -i la pl)cerile amorului. 5,a dat -i pe d3n-ii gata (n propria lor specialitate0 Aenit la per-i, unde cel mai mare merit este s) *3ne.i necurmat -i s) tr)ie-ti (n lu -i elegan+), el imit) a-a de $ine mora*urile lor, c) (ncepur) ei (n-i-i s),6 admire. Prin ast"el de (nsu-iri Alci$iade lua locul de "runte pe oriunde se ducea -i era num)rat printre cei mai iu$i+i.C 8 3diseea, 5A, 8D8. Ast"el po*este-te Elena despre %diseu.

6D@ 6D6
PLAT%N

picioare, medit3nd, c!iar din re*)rsatul .orilor. Apoi, cum nu s,a dumirit asupra o$iectului cercet)rii sale, nu s,a mai urnit din loc, ci a stat re"lect3nd mai departe. >i se ")cuse mie.ul .ilei -i oamenii se uitau la d3nsul -i se minunau -i,-i spuneau unul c)tre altul cum Socrate sta (n acel loc din .ori, medit3nd la te,miri,ce0 >i c3nd unii dintre cei care,6 *).user) (-i s"3r-ir), despre sear), lucrul, dup) ce m3ncar), (-i scoaser) d paturile de campanie Pera *ar) atunciQ -i se culcar) la aer a*3nd a p).i totodat) pe Socrate, (n ca.ul c,ar "i r)mas -i noaptea acolo. 5ar el a r)mas p3n) s,a ")cut .iu) -i p3n) ap)ru soarele. Atunci, ")cu (nt3i o rug)ciune -i se ")cu ne*).ut.
&ura1ul lui Socrate

S) *i,6 ar)t acum, dac) *re+i, cum era (n lupte4 c)ci -i asta,i drept s) i,o recunoa-tem. C3nd a*u loc lupta din care eu am ie-it a-a de $ine (nc3t generalii mi,au acordat r)splata *ite;iei, nimeni altul nu m,a sc)pat / din c3+i oameni erau acolo / dec3t d3nsul. C).usem r)nit, iar el n,a e *rut s) m) p)r)seasc), -i mi,a sc)pat -i armele -i pe mine6. >tii, Socrate, c) eu i,am s")tuit atunci pe generali s),+i dea +ie premiul *ite;iei. #e asta cel pu+in n,ai s) m) +ii de r)u -i nici nu,mi po+i spune c) mint. Ei $ine, c3nd generalii, pun3nd pre+ mai mare pe demnitatea mea,.*oir) s),mi dea mie acele (nsemne, tu te,ai ar)tat mai pornit c!iar dec3t d3n-ii (n sus+inerea ca nu tu, ci eu s) iau r)splata. N,ar "i, prieteni, ")r) interes s) *,atrag luarea,aminte -i asupra purt)rii lui Socrate c3nd armata noastr) a "ost pus) pe "ug) -i se retr)gea 886a de la #elion. S,a (nt3mplat atunci s),6 (nt3lnesc. Eram c)lare4 d3nsul pe ;os, greu,(narmat. To+i oamenii se risipiser), iar el se retr)gea (mpreun) cu Lac!es. (nt3lnindu,i pe drum, (ndat) ce i,am *).ut, le,am dat cura; spun3ndu,le c) nu,i *oi p)r)si. Acolo l,am putut studia pe Socrate mai $ine dec3t la Potideia. (n ade*)r, cum eu eram c)lare, a*eam mai pu+ine $ moti*e s) m) tem pentru *ia+). 2i,am dat mai (nt3i seama cu c3t (ntrecea el (n st)p3nire de sine pe Lac!es. (n al doilea r3nd, $)gai de seam) c),-i p)stra -i acolo mersul de aici4 ca s) m) e prim, Aristo"an, cu un *ers din ale tale, a*ea mersul mndru i arunca oc-ii pie#i mpB(ur:. Cu aceea-i lini-te o$ser*a -i pe prieteni -i pe inamici, "iind (n
K C". Plutar!, 0ia&a lui ,lci/iade, 69E A. 8 Norii, :F8.

6D8
BANCHETUL

*ederea tuturor p3n) "oarte departe, c) oricare s,ar "i atins de acest $)r$at era (nt3mpinat cu cea mai $un) dispo.i+ie de lupt). #e aceea s,au -i (ntors (n siguran+), -i el -i to*ar)-ul. #oar (n r).$oi cel mai adesea inamicul nu se atinge de oameni cu asemenea dispo.i+ii, ci mai degra$) c de cei pu-i pe retragere -i "ug). Socrate este unic 3n lu e 2ulte alte ar mai putea spune oricine (ntru pream)rirea lui Socrate, ade*)rate minuni. Se (n+elege, (n ce pri*e-te at3tea din gesturile sale, u-or s,ar putea spune ce*a -i despre al+ii4 sunt (ns) unele care,6 "ac *rednic de orice admira+ie / gesturi (n care nu seam)n) cu nimeni, nici dintre cei *ec!i, nici dintre cei acum (n *ia+). (n ade*)r, cum a "ost A!ile o (n+elege oricine prin compara+ie cu Brasidas 6 -i cu al+ii. (n Pericle *edem pe Nestor8 -i Antenor:... -i tot ast"el cu at3+ia pe care i,am putea asem)na (n acela-i mod. #ar ca $)r$atul acesta, de,aici, (n d originalitatea, in persoana -i cu*intele lui, (n .adar *e+i c)uta unul m)car s) se apropie de el, "ie la cei de "a+), "ie la cei din *ec!ime, a"ar) dac) nu45 compara+i, cum am ")cut eu, nu cu oameni, ci cu sileni -i satiri, pe el -i cu*3nt)rile lui. Pomenesc de asta "iindc) am sc)pat din *edere la (nceput s) ar)t c) -i cu*3nt)rile lui sunt asemenea silenilor care se (nlredesc!id. C3nd *rea cine*a s) le,asculte i se pare la (nceput e c),s lucruri cu totul de r3s. Aor$ele -i "ra.ele lui sunt, pe dina"ar), ca pielea unui satir o$ra.nic. Nu *or$e-te dec3t despre m)g)ru-i cu samare, de c)ld)rari, de ci.mari, de t)$)cari4 -i pururea pare a (ntre$uin+a acelea-i e presii pentru a spune acelea-i lucruri4 (nc3t omul ")r) e perien+a modului s)u de *or$ire sau cel lipsit de inteligen+) g)se-te *rednice de r3s asemenea cu*3nt)ri. #ar s) le desc!id) cine*a 888a -i s) caute a p)trunde sensul lor mai ad3nc0 Aa g)si, (nt3i, c) pe din)untru sunt singurele pline de (n+elepciune4 *a recunoa-te, (n al doilea r3nd, c), "iind cele mai di*ine, con+in (n sine nenum)rate pl)smuiri ale talentului4 c) se re"er) la o sumedenie de su$iecte, cu
6

Brasidas, general -i om politic spartan. (n r).$oiul peloponesiac el "u (n*ing)tor -i muri ca emu (n lupta de la Amp!ipolis D8D (. d. Hr. C". <mitiide, A, F. 8C6 Nestor -i Antenor, primul la greci, cel)lalt la troieni, s,au $ucurat / dup) poemele !omerice / de un renume similar, "iind oameni cu mult) socoteal) -i "oarte pricepu+i oratori.

6D:
PLATON

deose$ire la tot ce se cu*ine s) ai$) (n *edere unul care +inte-te s) de*in) -i $un -i "rumos 6. Socrate *i iu!irea tinerilor 5at), prieteni, astea sunt punctele pentru care (l laud pe Socrate. C3t despre cele pentru care,6 +in de r)u, le,am amestecat printre laude atunci c3nd *,am *or$it de ;ignirile ce el mi,a adus. E "oarte ade*)rat c) asemenea lucruri nu le "ace numai cu mine, ci -i cu C!armide8 al lui Glaucon, cu Eutidem: al lui #iocles -i cu mul+i al+ii, pe care (i (n-al) ")c3nd pe (namoratul. #e "apt, el ;oac) rolul iu$itului mai degra$) dec3t pe,al iu$itorului. #e aceea, te "ac -i pe tine atent, Agaton, s) nu te la-i (n-elat de d3nsul, ci, lu3nd aminte la su"erin+ele noastre, s) tragi -i tu un "olos, nu cum*a s) "aci ca prostul din po*este care nu nva& dect din p&anie. C3nd Alci$iade spunea acestea, se st3rni deodat) r3sul, din pricina sincerit)+ii cu care *or$ea -i "iindc) l)sa impresia c),i (nc) (namorat de Socrate. Atunci Socrate' / Bine, Alci$iade, .ise el, dat tu nu mai e-ti $eat0 Altminteri n,ai "i "ost (n stare s) aduci *or$a a-a de m)iestrit -i pe departe, pentru a t)inui cele ce urm)re-ti cu ade*)rat4 nici s) le "uri-e.i la s"3r-itul cu*3nt)rii, a-a ca din (nt3mplare, pe celelalte0 #oar) +inla unic) a *or$irii tale e s) $agi .3.anie (ntre mine -i Agaton, ar)t3nd c) nu tre$uie s) iu$esc pe altul (n a"ar) de tine -i c) Agaton nu tre$uie s) "ie iu$it de nimeni (n a"ar) de tine. #ar nu ne, ai p)c)lit0 Piesa ta cu satiri -i sileni a ie-it acum (n *ileag -i s,a ")cut lumin), la aminte deci, iu$ite Agaton, s) nu ias) el cu ce*a deasupra. Fii ast"el preg)tit, ca nimeni s) n,ai$) putin+a de a ne desp)r+i prin *ra;$).

Atunci Agaton'
6

(n aceste c3te*a cu*inte se re.um) idealismul educa+iei aristocratice a grecilor, educa+ie pe care Socrate, (mpotri*a curentului *remii, -i,a luat greaua sarcin) s,o predice ca nimeni altul. 8 C!armide era unc!iul dinspre mam) al lui Platon4 a "ost mem$ru al gu*ernului celor trei.eci de tirani. 6 Eutidem, de aici, nu poate "i persona;ul dialogului platonic cu acest nume4 este mai degra$) t3n)rul de care Neno"on PApomn., 5A, 8 -i FQ ne spune c) Socrate -i 6,a ")cut adept.

6DD
BANCHETUL

/ #a, da, Socrate, te,apropii mult de ade*)r. Pentru mine do*ada st) (n "aptul c) s,a a-e.at la mas) (ntre mine -i tine doar s) ne despart)0 e #ar nu *a ie-i deasupra (ntru nimic, c)ci *oi *eni -i eu s) m) a-e. l3ng) tine. / Per"ect, ad)ug) Socrate. Stai colea, mai ;os de mine. / #oamne, e clam) Alci$iade, c3te mai (ndur -i eu de la omul )sta0 Area s) m) (n"r3ng) pe toat) linia. #e nu mai mult, (ng)duie cel pu+in at3t, minunatule' s) stea Agaton (ntre noi. / Cu neputin+), .ise Socrate. \T .ruc3t tu mi,ai ")cut elogiul, se cade acum s),6 laud -i eu pe cel din dreapta. #ac) (ns) Agaton se a-a.) mai ;os de tine, cu siguran+) c) nu,mi *a mai ridica osanale (nainte ca el (nsu-i s) "i "ost pream)rit de mine0 Fii deci mai (ng)duitor, m)rite 88:a prieten, -i nu pi.mui laudele ce *oi s, aduc acestui t3n)r4 gro.a* doresc s),i "ac o (nc!inare. / A!a0 e clam) Agaton4 cum, Alci$iade, *a s) .ic) nu,i c!ip s) r)m3n pe loc, ci tre$uie s) m) mut cu orice pre+, spre a "i l)udat de Socrate1 / Astca,s lucruri o$i-nuite, ad)ug) Alci$iade. C3nd e la mi;loc Socrate, nu,i cu putin+) altuia s) stea l3ng) tinerii "rumo-i. 5at) ce u-or a g)sit el un moti* con*ing)tor pentru a a-e.a pe acesta l3ng) sine. E,ilog Agaton se scul) cu g3nd s) *in) l3ng) Socrate. #ar deodat) se $ pomenir) (n u-) c,o ceat) de c!e"lii. >i cum u-ile erau desc!ise, "iindc) tocmai atunci ie-ise cine*a, aceia d)dur) n)*al), (naintar) p3n) la noi -i se a-e.ar) la mas). Toate *uir) de .gomot, nimic nu r)mase la locul s)u -i (ncepur)m s) $em *in ")r) *oie, s) $em mult... Aristodem po*estea mai departe c) (n acel moment Eri ima!, Fedru -i al+i c3+i*a s,au sculat -i,au plecat. Pe el 6, a "urat somnul -i,a dormit mult) *reme, c)c" nop+ile erau mari atunci. C3nd se tre.i, dinspre c .iu), c3ntau coco-ii. #e-teptat, el se uit) primpre;ur4 *).u c) unii adormiser), al+ii plecaser). Numai Agaton, Aristo"an -i Socrate, tre;i (nc), sor$eau pe r3nd dintr,o stacan) mare4 ei $eau -i,o tot treceau spre dreapta. Socrate era (n con*ersa+ie cu d3n-ii. Ce *or$eau / Aristodem spunea c) el 6DE
PLATON

nu,-i mai aminte-te, mai ales c), dormind, nu apucase m)car con*or$irea de la (nceput, -i,i era -i capul greu de somn. 2ai (nsemnat, .ise el, era "aptul c), p3n) la urm), Socrate i.$utise s) "ac) pe ceilal+i a recunoa-te (mpreun) cu d3nsul c) autorul de comedii tre$uie s) -tie "ace -i tragedii4 c) ade*)ratul dramaturg este egal de $un (n tragedie ca -i (n comedie... 5ar dup) ce,au "ost sili+i s) admit) -i asta, nu,6 mai putur) urm)ri, c)ci adormiser) -i ei. Cel dint3i a+ipise Aristo"an. #up) el, c3nd .orii se re*)rsau, pic) -i Agaton. C3nd (i adormi $ine, Socrate se scul) -i plec). Aristodem (l urm), ca de o$icei. El apuc) drumul spre Liceu 6 unde se duse s) "ac) o $aie -i s) petreac) restul .ilei, cum ")cea din c3nd (n c3nd. Ast"el (-i trecu .iua aceea, iar c)tre sear) se (ntoarse acas) la odi!n).