Sunteți pe pagina 1din 6

Colegiul National ,,Anastasescu Rosiorii de Vede,Teleorman

REFERAT
Mihai Eminescu si teoriile relativitatii

Elevi: Vasile Cristina si Paciurea Andreea Clasa: a- !-a "#$m#

Cu%rins:

&# Eminescu si teoriile relativitatii &#&# Teoria relativista in ,,'ucea(arul


&#)#

Elemente cosmogonice si relativiste in %oe*ia ,,'a steaua

)# Eminescu si (i*ica

&#Eminescu si teoriile relativitatii In teoria relativitatii restranse a lui Einstein, timpii si distantele, legate de un anumit eveniment, masurate de doi observatori aflati in referentiale inertiale diferite, nu mai sunt constante, asa cum postula mecanica clasica a lui Newton, ci variaza in functie de viteza relativa a celor doua sisteme de referinta. Valorile timpilor si distantelor de miscare sunt date de formulele matematice, cunoscute sub numele de transformarile Einstein-Lorentz. &#& #Teoria relativista in ,,'ucea(arul Conform acestor relatii, obiectele aflate in miscare relativista isi maresc masele de repaus si densitatile, iar timpii masurati de un ceasornic, solidar cu obiectul in miscare, sunt mai mici, adica timpul se scurge mai incet, se dilata. In poezia Luceafarul, surprinzator pentru momentul in care a fost compusa, drumul parcurs de Luceafar pana la Creator, este ca o miscare relativista. Modificarea masei si timpului de deplasare ale luceafarului sunt consecinta transformarilor Einstein-Lorentz la viteze mari, apropiate de viteza luminii Porni luceafarul. Cresteau in cer a lui aripe !sugereaza marirea masei de repaus la viteze relativiste Si cai de mii de ani treceau In tot atatea clipe ! arata dilatarea timpului, scurgera sa lenta la viteze relativiste. Intrucat, de la marea e"plozie, #ig #ang, universul a fost intr-o continua e"pansiune, cucerind spre marginile sale, noi spatii si timpuri, starea acestuia, la frontiera cu $nimicul$, pastreaza imaginea primei sutimi de secunda dupa creatie, dupa #ig-#ang. In primele minute ale universului timpuriu, acesta era un ocean de lumina %electroni, pozitroni, neutroni, fotoni, etc&. 'cestea sunt ilustrate de geniul pustiu in versurile Si din a chaosului vai, Jur imprejur de sine, Vedea ca-n ziua cea dintai, Cand izvorau lumine - generarea e"ploziva a particulelor elementare Cum izvorand il inconjor Ca niste mari de-a-notul... El zboara, and purtat de dor - deplasarea cu viteza gandului, luminii Pan! piere, totul, totul - atingerea si depasirea frontierei spatiale si temporale. Intuitiv, are loc trecera in zona $nimicului$, in locuri fara clipe si-n clipe fara locuri Caci unde-ajun e nu-i hotar, - intuirea infinitatii spatiului "ici ochi sprea cunoaste - lipsa oricaror evenimente cognoscibile Si vremea-nceraca in zadar - absenta totala a timpului #in oluri a se naste - absenta totala a materiei (in cate se cunoate, Luceafarul este o poezie inspirata dintr-o legenda, dintr-un basm, a carui origina se pierde in negura vremii. Ideea creatiei universului timpuriu si perceptele relativitatii sa fi fost induse, din afara pamantului, de fiinte superinteligente, de e"traterestrii, si pastrate in memoria omenirii sub forma basmelor si legendelor)

'cest rationament ne duce si la conte"tul basmului $*inerete fara batranete si viata fara de moarte$. Ne amintim de cutremuratoarea intoarcere a fiului de imparat, dupa ce calatorise, se pare, intr-un sistem relativist, in care timpul s-a scurs incet, in sistemul de referinta initial, unde trecusera mii de ani si nimeni nu-si mai amintea de fosta imparatie a tatalui sau. Coborarea, din neatentie, in valarea plangerii, inseamna de fapt trecerea fiului de imparat din sistemul referential relativist in sistemul referential nerelativist. #asmele sunt pline de treceri dintr-un sistem de referinta inertial in altul ca trecerea pe taramul celalalt sau calatorii in timpuri trecute sau viitoare. &#)# Elemente cosmogonice si relativiste in %oe*ia ,,'a steaua +oezia lui Eminescu $La steaua$ nu contine referiri relativiste, ci mai de graba elemente cosmogonice compatibile cu teoria mecanicii clasice. La frontierele universului actual se gasesc, practic memorate, evenimentele din perioada universului timpuriu, petrecute in primele minute de la marea e"plozie, #ig #ang. Ca atare, metagala"iile, gala"iile si sistemele stelare de la $marginea$ universului, emit continuu lumina. +lecand de la natura corpusculara a luminii, aceasta, ca orice obiect aflat in miscare, se misca in toate directiile, cu viteza constanta de ,--.--- .m/s, indiferent prin ce sistem referential si inertial trece. +arcurgera distantelor cosmogonice, de mii de ani lumina, c0iar cu viteza cea mai mare din univers, necesita scurgere mare de vreme. (e aceea, cu siguranta, ca lumina pe care o receptionam de la surse luminoase aflate la frontierea dintre real si ireal, a1unge la noi sub forma imaginilor acestor surse. Ca atare, noi receptionam imaginile unor surse de lumina %metagala"ii, gala"cii, stele&, fara ca acestea sa mai e"iste, consumandu-se sau distrugandu-se intre timp. La steaua care-a rasarit - imaginea unei stele in campul nostru vizual E o cale atat de lunga - sursa luminoasa aflata la marginile universului Ca mii de ani i-au trebuit - timpul 2 distanta / viteza luminii Luminii sa ne-a1unga - parcurgerea distantei de la sursa la receptor %oc0i& +oate demult s-a stins in drum - consumarea sau distrugerea sursei In departari albastre - la distante de mii de ani lumina 3i raza ei abia acum - sosirea cuantelor de lumina pe retina oc0ilor Luci vederii noastre - receptionarea imaginii in creierele noastre. *ema acestei poezii, cu referiri cosmogonice, vine din perioada cand studia filozofia care, pentru credibilitate, facea dese trimiteri la cunostiintele de fizica, de care Eminescu nu era deloc strain. )# Eminescu si (i*ica Multi ar zice ca Mi0ai Eminescu a intuit principiile relativitatii cand 'lbert Einstein de abia invata sa mearga in doua picioare. Mi0ai Eminescu stia de viteza luminii si stia ca este si finita, ca de altfel toti cei contemporani cu el si care aveau tangenta cu astronomia si fizica. Marea calitate a lui Eminescu a fost ca-i placea astronomia. 'lbert Einstein nu a zis ca viteza luminii este finita, ci a zis ca viteza luminii in vid este

aceeasi pentru toti observatorii indiferent de miscarea relativa a acestora %adica, viteza luminii este viteza ma"ima absoluta si c0iar daca un observator care circula cu viteza luminii si arunca o minge in directia in care merge, acea minge va avea tot viteza luminii si nu viteza luminii plus viteza cu care a fost aruncata mingea ca in fizica clasica&. Ca lumina are o viteza 4 s-a demonstrat in 5676 de catre 8le 8mer prin masuratori cantitative si observatii. 8mer nu numai ca a demonstrat ca viteza luminii este finita dar a si estimat-o, ce-i drept cu o deviatie mare fata de valoarea pe care o cunoastem, dar altii care i-au urmat au corectat gradual ceea ce s-a numit aberatia luminii. (ar c0iar si inainte de 8mer, cu mult inainte, cei care observau cerul si-au dat seama de aberatia luminii si au intuit ca lumina nu se propaga instant, si c0iar cu mii de ani inainte in 3umerul antic se cantau strofe despre stele si stralucirea lor care a disparut dar noi inca vedem stelele pe cer. 'sa ca Mi0ai Eminescu nu a fost un vizionar, dar faptul ca in epoca sa stia doar ce cunoasteau cei mai cititi, este ceva.

"i+liogra(ie:
- !lina ,regori - tim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze. , Ed. Art, 2008

- Mihai Eminescu- Poe*ii, Ed regis, )--.