Sunteți pe pagina 1din 2

Podiul Moldovei

Limite - nord: frontiera cu Ucraina - est :Prutul - sud: Cmpia Romn - vest: se nvecineaz cu Munii Carpai (Obcinele Bucovinei) i Subcarpaii Moldovei Geneza si evolutie: S-a format pe un fundament felurit: in jumatatea de nord, pe Platforma Est-europeana, ce coboara in trepte, intrnd sub Carpatii Orientali, iar la sud de Iai, pe o zona de scufundare.Este acoperit de strate sedimentare neogene, depuse intr-o mare (sarmatic), ce s-a retras treptat spre sud. Geologie Este alcatuit din roci sedimentare: calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietriuri etc. Relieful Podisul Moldovei se subimparte la randul sau in : Podiul Sucevei cu inaltimi de 500-600 m (dealul Ciungi, Dealul Mare Hrlu) i portiuni mai joase intre ele: Dep. Rdui i Valea Siretului; Cmpia Moldovei (Jijiei) cu dealuri de cca 200 m (Dl. Cozancea, Dl. Ibneti etc), cu ruri ale caror ape scad mult in timpul verii, de unde multimea iazurilor construite de om. Podiul Brladului, situat la sud de Iai, cu altitudini ce scad de la 500 m (n nord) la 200 m (n sud) i se mparte n: Pod. Central Moldovenesc (n nord), Colinele Tutovei (la vest), Dl. Flciului, Pod. Covurlui i Dep. Elanului (la est). Clima Se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri, cu temperaturi de 6-8 C si precipitatii de 500 - 700 mm/an. Influentele climatice care se resimt in aceasta grupa sunt cele est europene, reprezentate prin veri calde si secetoase si ierni aspre si geroase, vantul care actioneaza aici, tot timpul anului, fiind Crivatul. In Podisul Sucevei si nordul Campiei Jijiei influentele climatice sunt cele scandinavobaltice, caracterizate prin precipitatii bogate si ierni cu temperaturi foarte scazute.

Apele Rurile sunt tributare Siretului i Prutului. Siretul cu debitul cel mai mare dintre toate raurile tarii (222 m/s) isi are ca afluenti de pe partea dreapata: Suceava, Moldova, Bistria, Trotus (cel mai mare dintre afluenti), uia, Putna, Rmnicul Sarat si Buzul, iar pe stanga: Barladul si Covurlui. Prutul are afluenti mai mici: Baeul si Jijia (cu afluentul Bahlui); Lacuri - lacuri de acumulare pe Prut (Stnca-Costeti) i Siret - iazuri (Dracani), heletee; Vegetaia, fauna i solurile Vegetaia este reprezentat de stepa in Campia Jijiei si Depresiunea Elanului, silvostep in Podisul Barladului si Campia Jijiei (stejar pufos si brumriu), etajul stejarului i pe mici suprafee etajul stejarului+fagului, in regiunile deluroase mai inalte. In culoarele raurilor apare si o vegetatie hidrofila (iubitoare de apa) cu stuf, papura, rogoz si arboricola de esenta moale: plop, arin, salcie. Fauna este reprezentat de: cprioar, mistre, vulpe, pisic slbatic, lup, dintre psri (pupza, mierla, cucul) in padurile de foioase, in silvostepa fiind habitatul iepurelui, popndului, hrciogului. Solurile. Se remarca cele din clasa molisoluri (cernoziom in stepa, cernoziom levigat in silvostepa, argiluvisol ( solul cenuiu, brun-rocate de padure). Resurse naturale De subsol : - zacaminte de sare : Cacica ( Podisul Sucevei) ; - zacaminte de gaz natural: in Colinele Tutovei la Giceana si Glvneti; - nisipuri cuaritice: Miorcani si Hudeti (Campia Moldovei)

Ale solului : terenuri agricole, pasuni, paduri .