DESPRE NOI. UN ALT FEL DE PROGRAMARE.

Lumea este ceea ce tu crezi ca este (Ike) Nu exista limite ( Kala). Acum este momentul puterii(Manawa) Toata puterea vine din interior(Mana) E icienta este masura adevarului( !ono) Lumea este ceea ce tu crezi ca este. (Ike). Tu iti creezi propria experienta personala a realitatii prin credinte" asteptari" atitudini" dorinte" temeri" #udecati" sentimente" $anduri consecvente si actiuni. Nu exista limite. ( Kala). Nu exista $ranite %limite reale intre tine si corpul tau" intre tine si alti oameni" intre tine si lume" intre tine si &umnezeu. 'epararea este o iluzie. 'i" exista potentiale nelimitate de creativitativitate. Energia curge in aceeasi irectie cu atentia. (andurile si sentimentele asupra carora starui" ie ca esti pe deplin constient de aceasta sau nu" constituie pro$ramul dupa care aduci in viata ta cea mai apropiata experienta disponi)ila" ec*ivalenta cu acele $anduri si sentimente. Atentia directionata este canalul prin care cur$ si ener$ia )iolo$ica si cea cosmica. Acum este m!mentul "uterii.(Manawa). Nu esti le$at de nici o experienta trecuta si nici de vreo perceptie a viitorului. Acum" in momentul prezent" detii puterea de a sc*im)a credinte limitatoare si de a planta in mod constient semintele unui viitor pe care tu il ale$i. &aca iti sc*im)i modul de $andire" iti modi ici si experientele. Nu exista nici o putere adevarata in a ara ta" pentru ca &umnezeu este inauntrul tau. A iu#i inseamna a $i $ericit cu cel "e care il iu#esti. (Alo*a) +niversul si oamenii exista prin iu)ire. In traditia ,una" iu)irea implica crearea ericirii. Nu este doar un e ect secundar. Totul unctioneaza mai )ine atunci cand ne $*idam in mod constient dupa acest principiu. T!ata "uterea %ine in interi!r.(Mana). !uterea nu este in a ara ta pentru ca orta divina sau +niversul actioneaza in viata ta prin tine. Tu esti canalul activ pentru aceasta putere. Ale$erile si deciziile tale o directioneaza. Nici o alta persoana nu poate avea putere asupra ta sau a destinului tau decat daca tu ii permiti. E$icienta este masura a e%arului. ( !ono). -u alte cuvinte" toate sistemele sunt ar)itrare" deci considera.te li)er sa olosesti ceea ce unctioneaza. -onstruirea relatiilor reusite reprezinta o calatorie. Acest cuvant nu se modi ica niciodata" in timp ce realitatea se sc*im)a tot timpul. In epocile anterioare" amilia si societatea dictau orma si unctia relatiei dintre )ar)at si emeie. &aca o casnicie era ne ericita" presiunea comunitatii mentinea cuplul unit. Acum" devine evident ca exista putine motive extrinseci pentru care un )ar)at si o emeie sa porneasca pe acelasi drum. &oar calitatea intrinseca a le$aturii lor personale ii poate ace sa ramana impreuna. !entru prima data in istorie" iecare cuplu e pe cont propriu in incercarea de a descoperi cum se construieste o le$atura sanatoasa si de a.si ormula propriul raspuns la intre)arile /cum/ si /de ce/ sa ie impreuna. 0elatiile ne umanizeaza" uni ica lumea. 1ericirea si calitatea vietilor noastre depind de ele. Ne ac sa im cine suntem2 relatiile cu parintii" cu pro esorii" cu prietenii" cu amilia" cu iu)itii. &e asemenea" iecare are de.alun$ul vietii o relatie cu sine sc*im)atoare. Acea relatie ace sa ie usor sau $reu sa im sin$uri. 0elatiile sunt prea importante sa le lasam la voia intamplarii.

De ce NLP in &UPLU' ...pentru ca toate relatiile sunt di erite. Traim cu totii in aceeasi lume" si cu toate acestea o experimentam di erit. -u totii ne cream" pe )aza experientei" propria noasta lume su)iectiva" unica. NL!.ul se re era la modul in care ne cream aceasta lume" raspunde la intre)arile /cum ac oamenii ceea ce ac4/" /cum o)tin rezultate cei care comunica cel mai )ine4/" /ce ac di erit4/. NL!.ul o era un model care ne poate a#uta sa ne intele$em mai )ine pe noi insine si pe altii si sa $asim noi modalitati de a im)unatiti comunicarea cu ceilalti si cu noi. Acest curs N+ se re era la cum sa ii sc*im)ati sau sa ii manipulati pe ceilalti" trans ormandu.i in ce doriti sa ie. N+ se re era nici la incercarea de a va potrivi cu asteptarile altor persoane" indi erent de propriul punct de vedere. Indi erent ca aveti o relatie sau nu" NL!.ul se re era la a i mai mult tu insuti" in relatii care seamana cu un dans" nu cu o plim)are sin$uratica. !rintr.o serie de exercitii practice" #ocuri de rol" te*nici NL!" la acest curs poti sa2 . interactionezi natural si in mod autentic cu ceilalti" . te simti )ine cu tine stiind ce vrei si ce nu vrei intr.o relatie" . stii cine intampina criteriile tale le$ate de un partener potrivit" . clari ici cu partenerul tau noi directii care duc relatia la un alt nivel" . identi ici prin intre)ari si lim)a# partenerul potrivit" . iti intele$i emotiile si trairile si te poti raporta mai )ine la ele" . iti cresti nivelul de intimitate prin lim)a#" . intele$i dinamica unei relatii dintre un )ar)at si o emeie" si multe altele... Utilizarea in%atarii inc!nstiente "entru "r!m!%area sanatatii si a starii e #ine e (aime ). Pitner * MI&P* R+& Tra ucere in lim#a r!mana, A ina Paula -!rta Mintea e in multe privinte ca un computer" experienta pe care o ai apare pe monitorul constientului" ara nici o id5e despre sursa de provenienta. &ar" ca si in cazul computerului e multa munca in spatele scenei6 procese" pro$rame" cai de transmitere electrica a in ormatiei si directive" si stocari vaste de memorie. !oti $andi ca ai o minte" dar de apt ai doua" sau mai )ine spus" ai doua parti ale mintii2 constientul si inconstientul. Mintea constienta" ca si monitorul computerului" iti permite sa vezi ce se intampla" iti o era optiuni si iti permite sa interactionezi. -and iti olosesti computerul" ocazional primesti mesa#e automate" 7pop.up7" pe ecran. -ele mai multe din aceste mesa#e sunt mesa#e de rutina care iti amintesc sa aci anumite operatii de rutina pe computer" altele sunt de avertismnet si iti pot provoca con uzie si rustrare. Aceste mesa#e vin de la procesorul computerului" din spatele scenei" la el ca si $andurile si trairile care iti apar in minte" aparent de niciunde. Te.ai intre)at vreodata de unde iti vin $andurile4 +nele sunt trimise de procesul constient al concentrarii" initiate de o ocalizare a $andirii directe. &ar ma#oritatea $andurilor in cursul unei zile par sa apara pur si simplu in minte. &aca esti ca cei mai multi oameni" te simti cumva o)li$at sa $andesti acele $anduri" uneori pana la s arsitul lor" ie el c*iar si neplacut. Mintea constienta este monitorul tau pentru lume" iti o era in ormatie pentru a $andi si actiona. Inainte de a actiona tre)uie sa ale$i" olosindu.ti $andirea critica" vointa si #udecata... toate" aspecte importante ale mintii constiente. Mintea inconstienta pe de alta parte este lipsita de #udecata. !recum procesorul computerului" isi executa unctiile constiincios si ara a pune intre)ari. +n computer poate rula un pro$ram prost exact la el cum ruleaza si un pro$ram )un. 1ace ceea ce considera ca vrei )azat pe directivele pe care le primeste.

Involuntar tu directionezi mintea ta inconstienta in iecare zi. &e iecare data cand repeti o actiune" de iecare data cand olosesti un cuvant sau o raza" si c*iar trairile pe care le ai adesea devin directive pentru mintea ta inconstienta. Aceste directive pot i numite si invatare. Asa cum e pro$ramat un computer asa este si pentru mintea inconstienta toata experienta de viata pe care o ai. Mintea inconstienta conduce toate sistemele corpului si unctiile automatice" inputul senzorial 9 vaz" auz" tactil" $ust" miros. Inre$istreaza de asemenea evenimente" ima$ini" $anduri si trairi de.a lun$ul intre$ii vieti si le stoc*eaza su) orma amintirilor. Este estimat ca memoria umana poate stoca miliarde de )iti de in ormatie in iecare secunda si in #urul varstei de :;.<; de ani e olosita a)ia doua treimi din capacitate. Memoria pare ara limita. !ro)lema e ca nu ai nevoie de toata aceasta in ormatie. 'istemul ar i coplesit daca toata experienta de viata ar trece prin el. -and cauti pe computer un document sau o in ormatie pe we) nu vrei toata in ormatia stocata pe computer" ci doar pe cea pe care o cauti in acel moment. Asta inseamna ca mintea inconstienta are nevoie de un mod de a procesa in ormatia" de a prioritiza si returna ceea ce crede ca ai nevoie" cand ai nevoie. Tre)uie sa invete. &e apt" una dintre primele instructiuni pe care le primeste mintea inconstienta e aceea de a invata. 'i cum mintea inconstienta este lipsita de #udecata priveste orice ca pe invatare. -omportamentele pe care le.ai invatat pot i )une sau rele pentru tine. Toti avem o)iceiuri )une si o)iceiuri rele" dar e posi)il sa nu iti dai seama ca ele s.au ormat prin acelasi proces de invatare inconstienta. La nivel constient poti sa ale$i ce e de dorit si ce nu. &ar mintea ta constienta nu are intotdeauna de ales inainte ca mintea ta inconstienta sa i actionat de#a. Mintea ta inconstienta o era o scurtatura prin toate resursele tale2 memorie" amintiri" creativitate si unctii corporale. Toate lucrurile in care excelezi" toate talentele si a)ilitatile urmeaza aceeasi cale de invatare. Aceasta invatare inconstienta se produce in trei moduri principale2 repetitie" asociere si emotii. 0epetitia2 cu cat repeti mai mult un comportament" cu e mai pro)a)il ca il vei repeta" deoarece mintea ta inconstienta dezvolta un traseu pentru acel comportament. Mintea ta crede ca doresti acest comportament c*iar prin simplul apt ca continui sa il aci. Actiunile vor)esc uneori mai tare decat cuvintele. &e exemplu o)iceiul umatului2 ce ace un umator mai mult decat a uma. +n umator de un pac*et pe zi repeta acest comportament de 8; de ori" in iecare zi. E multa repetitie in asta. &e aceea / practica duce la per ectiune/. -*iar si lucruri pe care la inceput le aci prost in timp devin mai usoare" pe parcurs ce stapanesti comportamentul sau a)ilitatea. &eoarece inconstientul conduce toate sistemele corpului el te poate a#uta sa iti dezvolti anumite comportamente. =rice umator iti va spune ca la inceput $ustul ti$arilor e ori)il. &ar" in timp si cu ra)dare" umand iar si iar" se produce un lucru uimitor. Ti$ara care avea un $ust ori)il devine placuta. Mintea inconstienta" preluand toata in ormatia din corp si de la simturi iti usureaza sarcina de a a#usta in ormatia senzoriala pentru a o ace mai placuta. Acesta e modul in care ne dezvoltam $ustul pentru lucruri. Mintea inconstienta te a#uta in ceea ce crede ca tu vrei" ara discernamant" c*iar daca e rau pentru tine. Acesta e un exemplu )un pentru a evidentia di erenta intre procesarea constienta si cea inconstienta. Mintea constienta stie toate pericolele si pro)lemele umatului si totusi" mintea inconstienta" conectata la corp" conduce o)iceiul umatului. -*iar daca nu umezi" exista o multime de exemple pentru acest proces in viata ta. Ai lucrat in vreun loc pentru o perioada lun$a de timp" ai condus masina pe aceeasi ruta in iecare zi4 Intr.o zi" conduci spre serviciu" iti parc*ezi masina" si in timp ce inc*izi usa te intre)i... /-um am a#uns aici4/ In timp ce mintea ta constienta *oinarea" re lecta" corpul si mintea ta inconstienta iti conduceau masina. 'tiau oarte )ine ruta. 'au" ti s.a intamplat sa ii vreodata nera)dator sa a#un$i mai repede acasa si sa constati ca accelerezi. !iciorul tau apasa involuntar pedala. (andul a ost su icient pentru ca corpul sa reactioneze" ara nici o alta comanda din partea mintii constiente. Asociatia 9 mintea inconstienta lucreaza in principal pe )aza de asociatii. Atunci cand un comportament este asociat cu un altul unctioneaza o du)la le$atura. &e aceea c*iar si aroma ca elei poate i su icienta pentru a te ace sa simti nevoia de a uma. Ai remarcat ca atunci cand desc*izi televizorul simti dintr.o data ca ti.e oame4 -and esti cu prieteni care spun )ancuri dintr.odata iti amintesti si tu c*estii nostime4 &eoarece corpul si mintea ta inconstienta sunt in comunicare continua" corpul tau reactioneaza la acesti declansatori. Emotia. emotia este cea mai puternica orma de comunicare a mintii inconstiente. Nu e adevarat ca cele mai vii amintiri sunt cele asociate cu emotii puternice4 (andeste.te care emotie e utila intr.o cearta 9

>

uria. 1uria poate mo)iliza resurse puternice in or$anism pentru a te a#uta cu putere. = emotie care e utila pentru a te indeparta de o amenintare este rica. 1rica va adau$a salturi in plus pasilor tai" permitandu.ti sa aler$i ca un atlet olimpic. !oate ca aler$i destul de repede ara rica" dar cu ea corpul tau se va pune in miscare automat" ara sa ie nevoie sa te $andesti la asta. Emotiile a#uta mintea sa distin$a intre evenimente si in ormatii din experienta ta de viata pe care le considera importante pentru tine si supravietuirea ta. Acele lucruri care nu au valoare emotionala nu raman accesi)ile constient. !rioritarea ma#ora a mintii inconstiente este supravietuirea. E ectuarea continua a unctiilor automate cum sunt )ataile inimii sau respiratia sunt lucruri serioase. &at iind ca inconstientul nu are #udecata" interpreteaza orice emotie ne$ativa ca iind o comunicare de a mo)iliza corpul pentru actiune. &e aceea cand esti nelinistit" stresat" in$ri#orat sau deprimat simti acele tensiuni musculare inconstiente la $at" umeri" spate" accelerarea pulsului sau urnicaturi in stomac. Aceste senzatii sunt mesa#e ale corpului tau care iti vor)este. Aceasta comunicare este importanta pentru tine deoarece poti olosi corpul pentru a transmite mesa#e inapoi. +n musc*i incordat cere mai multa ener$ie si spri#in din partea mintii inconstiente. Inconstientul raspunde prin eli)erarea *ormonilor de stres" raspunsul sistemului nervos simpatic si puls crescut. 0espiratia e o alta metoda puternica de comunicare minte . corp. 0espiratia este importanta pentru ca e un sistem automat condus de mintea inconstienta si totusi" poate i controlat constient. 0espiratia o era o punte de comunicare e ectiva si valoroasa intre mintea constienta si cea inconstienta. 'u) stres respiri super icial si rapid" uneori c*iar tinandu.ti respiratia. -and esti relaxat respiri pro und si rar" ca atunci cand dormi. Atunci cand sc*im)i in mod constient ritmul respiratiei se produce o modi icare la nivel c*imic in corpul tau. ,ormonii de stres incep sa ie eli)erati " si sistemul nervos parasimpatic e an$a#at in toate e ectele de calmare. &ai instructiuni corpului si mintii tale prin cuvintele pe care le olosesti. -e cuvinte olosesti in acele comentarii ale dialo$ului tau interior 4 'unt acele cuvinte suportive sau constran$atoare4 -uvintele sunt electrice si tre)uie sa le ale$i tinand cont de volta#ul emotional pe care il poarta. Aminteste.ti ca emotiile sunt cel mai puternic motor al procesarii inconstiente. -uvintele stimuleaza emotia" iar emotia e sursa oricarei motivari. Incepe prin a $andi ca $andurile sunt ma$netice. Tot ceea ce tii in campul atentiei va atra$e mai mult din aceeasi cate$orie. In$ri#orarea si indoiala vor aparea la el de usor ca si si$uranta si ocalizarea. Inconstientul tau iti va da ceea ce crede ca ii ceri prin asociatii. ?ei primi ceea ce ceri" asa ca cere doar lucruri )une. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ -erti icat in ?iata *olistica" Institutul de 'tudii ,olistice Lourdes " mem)ru certi icat in ,ipnoterapie si *ipnoanestezie" practician '*iatsu si instructor de arte martiale. &irector asociat al unui pro$ram de in$ri#ire intensiva mo)ila ce o era servicii avansate de spri#in a vietii in cea mai mare retea de sanatate din New AerseB . !aramedic practician MI-+ de cca 8; ani" presedinte pe 8 trimestre al Asociatiei MI-+ din NA si primul mem)ru ales al -onsiliului serviciilor de ur$enta medicala din statul New AerseB. -oordonator al sanatatii *olistice la ?irtua ,ealt*" ost director asociat al unitatii mo)ile de in$ri#ire intensive. Autor al temelor de mana$ement al stresului si EM'" Aamie !itner o era si instruire pentru mana$ementul comportamentului a$resiv si al violentei la locul de munca" tai c*i si autoaparare. Increderea in tine" increderea in celalalt si $elozia mer$ adesea mana in mana. Atunci cand nu ai incredere in propria persoana" in aptul ca esti unic(a)" special(a)" incertitudinile cresc si se naste $eloziaCun simptom real al lipsei de incredere in tineD -e ar tre)ui si cum ar tre)ui sa aci ca sa incepi sa ai incredereC4 !ur si simplu permite.ti sa o traiestiD... Des"re !#isnuinte Noi" oamenii" suntem iinte ale o)isnuinteiC.=)isnuintele sunt $anduri repetitive sau actiuni pe care le acem imediat pentru ca reprezita ultimul E isierF stocat in patternurile noastre de $andire si s arsesc prin a se situa in Elinia intaiFCin creierul nostruC -e inseamna asta444

-a ultim $and" ultima reactie stocata va i prima utilizata atunci cand emotiile incep sa erupa ie ca si raspuns pozitiv sau ne$ativ. =)inuintaCun simplu cuvant care include insa atat de mult control asupra reactiilor si $andurilor noastre pozitive sau ne$ativeC Multora dintre noi le este $reu sa accepte notiunea de Eo)isnuintaF" ceea ce ace ca deseori sa ramanem prinsi in diverse tipuri de capcane emotionale. -on orm celor mai recente studii" este nevoie de cel putin 3G zile pentru a spar$e o o)isnuinta. 'i cand spun asta ma re er la 3G zile de comportament consecvent" repetat in le$atura cu acelasi su)iect. !ractic" este esential sa ne autodisciplinam" sa initiem un el de terapie cu noi insine" zi de zi" ie ca ne con runtam cu vreuna din temerile noastre sau nu. 1acand acest lucru tre)uie sa im pre$atiti pentru 3G zile in care ne vom simti ca intr.un carusel emotional. &e aceea este uneori di icil sa spar$i o)isnuinte emotionale ne$ative. Tu si imaginea es"re tine 'i totusiCce raspunsuri iti dai la intre)arile2 &e ce este uneori atat de $reu sa te simti )ine cu tine" sa te simti )ine in relatia in care estiCoriunde" oricandC4.... As spune ca undevaC"de.alun$ul drumului" ai inceput sa crezi ca nu meriti" ca nu esti demn(a) de acea relatie si ti.e teama in iecare moment ca altcineva ar putea sa.ti ia locul. -e inseamna asta4 -a nu ai incredere in tine" ca nu te apreciezi " nu te respecti" nu te iu)esti.... 'i" da " increderea nu depinde de ceea ce ace sau nu ace partenerulD Increderea se re era la... cat de si$ur(a) te simti iind ceea ce esti tu cu adevarat. 1aptul ca te su)estimezi si te compari in permanenta cu altcineva" aptul ca simti intr.un el nevoia sa te indoiesti" sa cauti in celalalt o amenintare" sa simti ca emotiile ne$ative teF stran$F incat uneori ti se taie respiratiaCdenota lipsa de incredere in propria persoana... 'au" $andeste.te la ceea ce simti atunci cand ti se ace un compliment sincer" iar tu nu.l poti accepta ca atare.....sau la aptul ca privindu.te in o$linda devii oarte critic(a) si deseori nu.ti place ceea ce vezi... Asadar" increderea depinde de tineD !entru a invin$e si depasi nesi$uranta" tre)uie sa inveti sa te simti )ine cu tine" sa inveti sa.ti asumi ceea ce esti. Tre)uie sa incetezi sa vrei sa sc*im)i acele lucruri% evenimente pe care nu le poti in luenta" tre)uie sa inveti sa ii ericit(a) cu ceea ce esti si sa realizezi ca iecare secunda din viata pe care o petreci cu undat(a) in tristetiCeste de apt un timp irosit. -a sa poti avea incredere in celalalt" sa te simti si$ur intr.o relatie" tre)uie intai sa inveti sa te accepti pe tine" sa inveti sa te iu)esti" sa inveti sa ai incredere in tineD Sa nu ma tem. Frica este ucigasul mintii. Frica este moartea marunta purtatoare a desfiintarii totale. Imi voi infrunta frica. O voi lasa sa treaca prin mine, peste mine. Iar dupa ce va fi trecut, voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma sa. Pe unde frica a trecut nu a mai ramas nimic. Doar eu..." (&une 9 1rank ,er)ert)

...1rica nu este ceva real si nu am sa intru in rici acum" ci doar sa va spun ca se poate trece peste orice rica. &aca vrei sa scapi de toata odata nu ai sa poti" tot asa cum nu ai putea sa mananci un tort odata...o iei elie cu elie. Exista nenumarate metode sa scapi de rica2 psi*oterapie" *ipnoza" sa sc*im)i ceva in viata ta ast el incat sa uiti de ea...si pleaca sau o )a$i in sac" precum Ivan Tur)inca si sa.i dai o mama de )ataie...pana pleaca. Nu $lumesc...este o orma de terapie" o orma de a trece peste ea. !ovestile contin multe adevaruri din viata de zi cu zi...dar noi spunem ca sunt povesti de adormit copiii...nu e c*iar asa... 0evenind la rica... +na din metode sa.ti in runti ricile este asta 2 . luati o coala de *artie (Hver)a volant scripta manentF 9 vor)ele z)oara" scrisul ramane) si insirati ricile una su) alta...sau macar cateva. Ast el declarati constientului &vs.ca sunteti pre$atit sa rezolvati

pro)lema. In acelasi timp 'u)constientul &vs. va scoate in lumina toate solutiile. Ale$eti una dintre rici si... . cautati un loc linistit" respirati adanc" spuneti.va o mantra timp de un minut.doua (mantra poate i si HEu pot sa rezolv astaF" HAm incredere in mineF sau...simplu 2 HEu suntF)" incercati sa nu #udecati ce se va intampla in urmatoarele 3I.8; de minute si sa incepem 2 invitati.va rica la o ca ea" un ceai (vor)esc serios)" ca si cum ar i o persoana" puneti o ceasca de ca ea sau ceai pentru ea si ru$ati.o sa purtati un dialo$ prietenesc. 1ara sa va ima$inati cum arata" lasati.o pe ea sa vi se dezvaluie. 'i nu uitati" primul $and care va vine este Adevarul" ceea ce vine dupa este impotrivirea mintii &vs. Incepeti prin a.i pune intre)ari 2 . cum te c*eama4 (notati acolo...poate s.o c*eme si H1runzaF) . ce culoare ai4 . ce varsta ai4 . ce te declanseaza4 (lumina" intunericul" un cuvant" un sunet" o culoare" etc) . care este motivul pentru care inca esti in viata mea4 . ce pot sa ac pentru tine" ca sa pleci4 . ..........puneti ce intre)ari va vin in minte... La s arsit ii multumiti ca v.a im)o$atit experienta" ca v.a a#utat sa iti mai puternici si ii spuneti ca prezenta ei nu mai este necesara in viata &vs. -and o sa spalati ceasca de ca ea" considerati ca v.ati eli)erat de acea rica. =ricat de *ilar v.ar parea...sa stiti ca unctioneaza" si puteti incepe cu cele marunte...nu va apucati acuma sa rezolvati ceva $reu...!oate anumite rici necesita a#utorul cuiva din a ara (prieten" psi*olo$ sau alta persoana specializata)" dar de cele marunte...va puteti ocupa sin$uri. &aca va veti analiza un pic comportamentul 9 $estica" mimica" tipare ver)ale" veti vedea ca pe dupa ele sunt ascunse rici. 'i apoi...cu cat u$im mai mult de rici cu atat ele se mani esta" pentru atra$em ceea ce este in noi. &e ce sa nu acem curatenie (tot este primavara...) si punem lucruri )une in noi" adica sa atra$em lucruri )une si utile. Iata ce s"une si Neale D!nal .alsc/ es"re $rica 2 *ttp2%%www.nlpexplorer.eu% ilme.nlp.si. *ipnoza%teama.spaima.si. rica.neale.donald.walsc*.*tml &e ce tot spun sa acem exercitii cu noi insine4 !entru ca "utem" pentru ca a venit momentul sa $acem ce%a cu n!i insine" pentru ca a venit momentul sa c!nstientizam ca nu o sa vina nimeni sa ne rezolve pro)lemele daca noi nu o acem" pentru ca a venit momentul sa reparam ce am stricat si putem. Exact asa cum am stricat" tot asa putem sa reparam. Iar cand cerem a#utor NI 'E &A" pentru ca omul" asa cum este el" $aseste o arama de altruism in el. Multi dintre noi ne.am intre)at adesea2 -um saC am o parere mai )una despre mine4 -um saC depasesc su erinta si sin$uratatea4 -um saC nu ma mai simt nesi$ur(a)4 -um saC ac sa nu ma mai compar cu altii4 -um saC imi $asesc ec*ili)rul in viata4 -um saC $asesc ericirea in relatii4 -um saC $asesc partenerul per ect4 ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... ... -um saC $asesc orta de a mer$e mai departe4 -um saC ac ca amintirile sa nu.mi mai distru$a prezentul4 -um saC iu o persoana mai )una4 -um saC nu.mi mai ac $ri#i4 -um saC vad partea plina a pa*arului4

-um saC redescopar satis actia sexuala alaturi de partener(a)4 -um saC pun capat dependentelor partenerului(ei) mele4 'i lista ar putea continua... &rumul catre raspunsul la aceste intre)ari nu poate i parcurs de nimeni in locul tau" exista insa cateva idei care te pot a#uta sa.ti recon i$urezi propria *arta despre lume si viata. La randul meu" m.am / con runtat/ deseori cu aceste intre)ari" si poate inca cu multe alteleC si am lucrat la identi icarea acelor raspunsuri care m.au a#utat sa trans orm ceea ce parea a i E$reutateaF care ma tra$ea intr.o directie sau altaC -e am descoperit444 -a toti ne nastem cu aceleasi calitati" ca avem cu totii acelasi punct de pornire. -eea ce acem insa ulterior tine de ale$erea noastra. Ale$erile noastre depind de noi insine" iar noi suntem cei care ale$em ce cale sa urmam. Momentul" locul in care ne a lam c*iar acum este cel in care mintea noastra a ales sa ieC !oate ca unii dintre voi" a lati in situatii limita v.ati repetat adesea CFam nevoie de medicamente"am nevoie de terapieFC. Acestea pot i ad#uvante" dar nu sunt solutii de durata. !astilele creeaza necesitatea de a lua mai multe pastile si" in loc sa clari ice"C creeaza mai multa con uzie in mintea celui care apeleaza la ele. -at despre terapie" aceasta se constituie ca un suport" dar este si ea o solutie temporara" nu este )ine sa se trans orme intr.un mod de viata. 'i atunci" ce iti ramane de apt4 TU si "r!"riile alegeri0 La s arsitul unei zile" ramai T+ cu tine" dimineata cand te trezesti esti tot T+ cu tine. T+ esti cel care ale$e ce $andesteD T+" prin $andurile" tale in luentezi elul in care te simtiD T+ stii ca a i ericit(a) si implinit(a) inseamna mult mai mult decat a i trist(a)CD T+ ale$i ce cuvinte sa.ti domine $andurileD T+ esti c*eia catre propria stima de sineD Atunci cand incepe sa ploua" T+ ale$i sa.ti iei o um)rela ca sa nu te uziC Atunci cand iti este ri$" T+ ale$i sa im)raci o *aina care sa.ti tina de caldC Atunci cand vezi pe cineva plan$and sau su erind" T+ esti cel(cea) care ale$e sa.l(o) consolezeC Iata doar cateva exemple de situatii in care nu ai nici un el de pro)lema in a.ti asuma responsa)ilitatea" a ale$e $andurile si actiunile potrivite. Totusi" de ce se intampla ca uneori sa2 Te a$ati de su erina si durere4 ?rei cu indar#ire sa.ti asumi statutul de victima4 !ermiti $andurilor ne$ative sa preia controlul4 !ermiti ca ceea ce cred altii despre tine sa primeze in de avoarea propriilor pareri4 Te preocupi atat de mult de cat de putin timp dispuiCdar ti.l petreci in tristeti si amintiriC4 Ii invinuiesti pe ceilalti pentru esecurile sau caderile tale4... 0aspunzandu.ti la toate aceste intre)ari" vei sesiza ca adevarata c*eie catre un sine ec*ili)rat si ericit este in mainile tale. 'i" odata ce accepti acest lucru vei i capa)il sa.ti olosesti mintea si deciziile pentru a pasi spre viitorC pentru a mer$e inainte. !rin urmare"T+ stii sa distin$i ceea ce este )ine de ceea ce este rauD T+ stii cum sa $andestiD T+ poti reactiona pozitiv sau ne$ativD T+ poti ale$e ca $andurile sa determine ceea ce simtiD 0aspunsul estiCT+D

Nu partenerul" nu parintii" nu copiii sau prietenii sunt cei care iti decid ericirea si acceptarea de sine. 0aspunsul esti T+D T+ vei ale$e $andurile care sa te calauzeasca in viata. T+ nu vei permite ca trecutul sau remarcile ne$ative sa determine elul in care.ti va i ziua. T+ si numai T+ iti poti crea ericirea" daca ale$i sa aci acest lucruD oti stim ca ara un anumit ec*ili)ru" iinta umana iese din irescul cotidian. 'i mai stim ca o omul este un con$lomerat de experiente" trairi si sentimente. -*iar daca esti )ar)at sau emeie ai in tine cele trei lucruri care te ac ceea ce esti" ec*ili)rat sau nu. Adica 2 copilul" principiul eminin si principiul masculin.

&e exemplu" stim ca o emeie care se retra$e in sine si re uza o relatie" a avut experiente neplacute cu )ar)atii" ca un )ar)at care nu are incredere in emei" a ost inselat de acestea sau ca un copil emotiv poate i traumatizat de parinti" mediul in care traieste sau societate. -and esti adult poate numai )a$i in seama toate acestea" dar te tot intre)i de ce viata ta nu mer$e asa cum ai dori. !entru ca rolul acestui articol nu este psi*analiza ci o metoda simpla de ec*ili)are interioara" va impartasesc un exercitiu simplu" la indemana oricui si cu rezultate si$ure. Adica veti deveni proprii analisti si acest lucru va da incredere in sine si va raspunde sin$uri la intre)arile ce vi le puneti" la un moment dat. 0etra$eti.va intr.un loc linistit" ascultati o o melodie care va relaxeaza" luati o oaie de *artie si ceva de scris si impartiti.o in trei 2 copilul" emeia si )ar)atul (nu uitati ca in orice )ar)at exista o parte eminina si un copil si in orice emeie o parte masculina si" desi$ur copilul). 3). 'a incepem cu c!"ilul 2 respirati adanc de cateva ori" centrati.va mintea in inima si intre)ati.va 2 . tu" copilule din mine" unde esti si notati primul $and care va vine in minte. &aca este in a)domen" inseamna ca sunteti mai mult instinctiv" daca este in plex" inseamna ca sunteti emotiv sau empatic" daca este in minte" inseamna ca sunteti mai mult rationali6 . ce te ace sa su eri4 . ce iti place sa aci cel mai mult4 . ce iti lipseste4 . cum pot sa te a#ut4 Notati iecare rapuns. In unctie de acestea va puteti da seama care parte din voi are de su erit sau ce puteti sc*im)a. In acelasi timp" in inima voastra puteti ace o camera speciala pentru copilul din voi si sa o amena#ati cu tot ce v.a lipsit in copilarie. Intre)ati copilul din voi cum i.ar place sa ie aceasta camera 2 ce culoare sa ai)e peretii" mo)ila" #ucariiCa)solut tot ce va cere. Apoi luati in )rate copilul din voi si cereti.va iertare ca l.ati ne$li#at" spunti.i ca ii veti i alaturi mereu si ca il iu)iti. Iu)iti copilul din voi" caci el este cel care v.a purtat catre maturitate. 8). Femeia din voi. -*iar daca sunteti )ar)at" merita sa incercatiCce ati avea de pierdut4 -unoscand emeia din voi" veti putea relationa mai usor si placut cu emeile din viata voastra. . unde esti tu" emeie din mine4 Lazin(instincte)" plex(emotii) sau minte(ratiune). In unctie de aceste trei locuri va puteti da seama de elul in care relationati cu sexul opus. Lipsuri sau a)iliti6 . ce te ace sa su eri4 . ce iti place cel mai mult4 . ce te deran#eaza4 . cum pot sa te a#ut4 . ce culori iti plac4 -um iti place sa te im)aci4 Etc

La el" dupa ce ati terminat intre)arile care va vin in minte" puteti ace o camera speciala in inima voastra" lasandu.va $*idati de voi insiva. Apoi luati emeia din voi in )rate" man$aiati.o" linistiti.o" spuneti.i ca o iu)iti" cereti.va iertare si asi$urati.o ca de acum inainte veti avea $ri#a de ea. >). -ar#atul din voi. &aca sunteti emeie" ar tre)ui sa va $anditi ca de multe ori in viata v.ati lasat $*idate dupa ceea ce ati invatat de la tatii vostrii" de la iu)iti" rati" etc. 1ara indoiala ca va veti descurca. La mai mult" veti intele$e unde ati $resit in relatiile cu sexul opus. . unde este )ar)atul din mine4 In )azin (instincte)" in plex (emotii)" in minte (ratiune) . ce te ace sa su eri4 . ce iti place cel mai mult4 . ce te deran#eaza4 . cum pot sa te a#ut4 . ce culori iti plac4 cum iti place sa te im)raci4 Apoi" impreuna cu )ar)atul din voi" construiti in inima" camera pre erata a acestuia. Luati.l in )rate" cereti.i iertare" asi$urati.l ca il iu)iti si ca sunteti alaturi de el. -ei trei iind oarecum separti" tre)uie sa.i punem impreuna" pentru a va reintre$i cu voi insiva. Ima$inativa ca cei trei" copilul" emeia si )ar)atul se suprapun unul peste celalalt si alcatuiesc iinta minunata care sunteti. 1ara sa va #udecati" ara sa opuneti rezistente. &aca exista totusi rezistente" inseamna ca undeva s.a produs o ruptura. 0eluati exercitiul...dupa un timp sau cereti a#utorul cuiva de specialitate. ?a asi$ur ca dupa un timp" in voi se vor petrece sc*im)ari 2 vor iesi la supra ata lucruri de mult uitate" veti deveni mai increzatori in sine" mai desc*isi la sc*im)ari si mai veseli. =amenii va vor privi cu alti oc*i" lucrurile din #urul vostru vor capata culoare si propria viata nu vi se va mai parea o EcrizaF ci un casti$. !entru caCnimic nu se pierde" totul se trans orma si" daca suntem constienti de ceea ce avem in noi" ne putem construi viata in mod inteli$ent. 'i pana la urma de ce nu4 'uccesD

Te.ai $andit in ultimul timp daca te iu)esti" daca.ti dai voie sa te #oci4 'au este un #oc pentru cei mici4 = intre)are copilareasca4 !oate ca da. &ar atunci de ce cautam compania copiilor4 &e ce ne *lizim cand ac cate o pozna sau spun ceva cara$*ios4 &e ce ne comportam ca ei in anumite sitatii4 !entru ca suntem niste copii. A i copil nu inseamna sa.ti pierzi maturitatea. A i copil inseamna sa ii sincer cu tine si cu cei din #ur" sa spui adevarul si sa ai cura#ul sa exploerezi lumi noi...cu alte cuvinte sa te cautiD +nde4 0aspunsul este 2 IN TINED Toti u$im de asta si toti ne intoarcem la asta...pentru ca este o traire" un el de a i si am o)servat ca oamenii au inceput sa ai)e cura# sa.si recapete inocenta. ?a dau un sin$ur exemplu 2 am ost la un curs de dezvoltare personala si...printre altele ne.am #ucat. +nul din #ocuri era sa im so eri si masini" pe rand. 'o erul era in spatele masinii" cu mainile pe umeri6 masina (persoana din ata) tinea oc*ii inc*isi si tre)uia sa se lase in voia so erului. Ima$inati.va ce senzatii tre)uie sa ai" mer$and cu oc*ii inc*isi" printre scaune (care delimitau mar$inea soselei) si" cand so erul te stran$ea un pic de umar tre)uia sa clacsonezi. La inceput am ras toti dar...partea dra$uta acum urmeaza 2 unii eram crispatii" altii opuneam rezistenta" altii tra$eau cu oc*iul si altii uitau sa clacsoneze. &in intamplarea aceasta mi.am dat seama ca un copil n.ar i avut nici o pro)lema cu increderea sau cu trasul cu oc*iul. Nu s.ar i temut" pentru ca el stia 2 este doar un #oc. In sc*im)" noi" maturii intampinam tot elul de rezistente 2 Hdaca ma lovesc de scaun4F" Hconduce prea tareDF" Hma ia ameteala...F" Hmi.e teama ca ma iz)esc de ziduri...F" Htre)uie sa detin controlul...F -and am uitat de de copilul din noi4 Ii dam atentia cuvenita4 Mai stim sa ne #ucam4 +n copil *a)ar nu are de daca are ce manca sau unde dormi...el stie cand ii este oame si somn. Noi...ne pre$atim pentru asta... -opilul are incredere si nu isi ace $ri#i. Iata un exemplu de a i copil 2 uita de $ri#i. +n prieten spunea sa nu ne mai acem $ri#i pentru ca se va petrece urmatorul enomen 2 lucrurile se rezolva de la sine. 'i este adevaratD 1i ara $ri#i 9 iata inocenta. ?.ati intre)at vreodata de ce Maestrii spirituali

<

sunt asa senini4 Ei sunt ca niste copii 2 inocenti" veseli si pusi pe sotii. Asta este copilul din noi. Am ost invatati sa im intr.un anumit el" sa avem un anumit comportament si sa ne ridicam la anumite standarde. !arintii ne.au impus o anumita educatie" in scoala am ost invatati sa acem anumite lucruri" apoi in acultate ne.am specializat in anumite domenii" se ii ne impun anumite conditii" cole$ii sunt cu oc*ii pe noi si tot asa...pana am uitat de noi...&ar este o)ositorDDD Meritam cate o pauza. Meritam sa vedem in ce casa locuim" cine sunt persoanele de lan$a noi" meritam sa ne spunem noua insine 2 HAzi" merit sa ies la o ca ea cu prieteniiDF" HAzi imi o er sin$ura o loare...F" H Mer$ la cursul ala de care mi.a spus prietena mea 9 merit astaF" HAzi vreau sa ma #oc ... cu culorileF. Ati o)servat ce )ine te simti cand esti la mare si te #oci acand castele de nisip 2 este copilul din tine. =are nu este minunat ca dupa o zi de munca sa mer$i acasa si sa ... te #oci cu plastilina" sau sa pictezi ceva dra$ut" sau te delectezi cu un puzzle" sa Hte dai cu roleleF sau sa stai su) un copac4 1acand asta nu esti mai putin serios" )a dimpotriva 2 este )ucuria de a trai" inseamna sa resta)ilesti puntea cu copilul interior. -um pot sa ac asta4 +n exemplu ar i 2 un dialo$ cu mine insami. Iau o oaie de *artie si ma intre) 2 . -e ii place copilului din mine4 . -e #ocuri as #uca daca as i copil4 . -e ma impiedica sa mani est )ucuria de a i li)er4 . Imi amintesc de copilarie4 . -e $andeste copilul din mine4 . -e as sc*im)a in viata mea daca as privi lucrurile prin oc*ii unui copil4 . -e emotii are copilul din mine4 . -e culori ii plac4 . -e il ace sa se simta con orta)il4 . Exista vreo su erinta care ma apasa $andindu.ma la asta4 &e cele mai multe ori este $reu sa raspunzi la ast el de intre)ari pentru ca" iecare stim ca am resimtit tensiuni in copilarie" dar putem incerca apeland la un specialist. Mam)iti" dar este cat se poate de iresc si este oarte important. +n mare intelept ... al carui nume imi scapa spunea HMi.am petrecut >; de ani in scoala si inca >; de ani ca sa uit totul si s.o iau de la capat...F. -e spune asta4 -a pe undeva...am pierdut le$atura cu noi insine. A te impaca cu copilul din tine si a.l iu)i inseamna ca ti.ai rezolvat ma#oritatea pro)lemelor...pentru ca restul lasi sa vina de la sine. Asa ac copii. &aca vreti sa experimentati asta puteti mer$e intr.o $radinita sau in H=raselul copiilorF si sa stati cateva ore" doar privind...sau paricipand. !oate i o)ositor izic" dar...veti i ericiti. -u si$urantaD Tot ce am spus poate parea )anal si simplu 2 dar asa esteD Toate )ucuriile din viata unui om nu costa )ani" nu sunt pompoase si nu au sclipici. 'unt simple" aparent )anale. Ati o)servat" de pilda" prin ilme ca un maestru" care este vizitat de .. indivizi care au ceva de impartit cu el" acesta...continua sa.si ude plantele sau in Matrix" cand Neo mer$e la =racol" aceasta acea ursecuri. Lucruri simple. -a si copiii. 'i nu uitati 2 exista atat de multe retete" dar cea mai importanta este cea pe care v.o dicteaza inima. Aveti o inima tanara4 iinta umana este un adevarat tezaur" de o )o$atie inestima)ila" de unde putem lua tot ce avem nevoie pentru a trai o viata minunata si a)undenta" dar cei mai multi dintre noi dorm pro und" nestiind mai nimic despre aceasta Emina de aurF care suntem" in care se ascunde o in inita dra$oste" inteli$enta si intelepciune. Iata ce spune autorul cartii 1Puterea extra!r inara a su#c!nstientului tau2" Aosep* Murp*B" despre constient si su)constient 2 N...O?om ilustra principalele deose)iri ce exista intre cele doua parti ale mentalului prin urmatoarele comparatii2 mentalul constient este asemenea unui capitan de vapor care sta pe puntea navei. El diri#eaza toate manevrele si da ordine oamenilor a lati in sala motoarelor care" la randul lor" controleaza toate cazanele" instrumentele" etc. Mecanicii nu stiu incotro se indreapta nava" dar se supun ordinelor pe care le primesc.

3;

Ei pot c*iar sa acP ast el incat nava sP esueze pe stanci" daca omul de pe punte" servindu.se in mod $resit de compas si sectant" le da indicatii eronate. Mecanicii i se supun in mod automat" pentru cP el este comandantul. -apitanul este stapan pe nava si ordinele sale sunt executate Qntocmai. Tot ast el" mentalul constient este capitanul navei care este constituita din iinta" antura#ul si toate a acerile voastre. 'u)constientul primeste a)solut toate ordinele pe care i le dati si le considera adevarate. &aca repetati mereu2 ENu am mi#loace pentru a cumpara asta sau cealaltaF" su)constientul primeste aceste $anduri si ace in asa el incat sa nu puteti avea ceea ce va doriti. &aca veti continua sa spuneti2 ENu am destui )ani ca sa.mi cumpar aceasta masina" sa ac aceasta calatorie in America" sa stau in aceasta casa sau sa am acest palton de )lanaF" atunci puteti i si$uri ca su)constientul se va supune ordinelor voastre si veti trece prin viata ara sa va )ucurati de toate lucrurile pe care le doriti.N...O Marele EsecretF este c*iar in puterea noastra si inseamna a sti si a putea sa ne olosim su)constientul pentru a putea extra$e si olosi minunatiile care sunt in noi. &epinde doar de noi cum o acem" care ne sunt motivatiile" cum ne a ecteaza pe noi si pe cei din #urul nostru ceea cea ale$em sa im. 'i ne putem da seama de acest tezaur care suntem dupa elul de a i al oamenilor 2 sunt cei care au succes" sunt plini de incredereCsunt ma$netici si mai sunt cei cu capul plecat" cei care se plan$ de propriile ne ericiri si nu stiu cum sa iasa din ele. &i erenta dintre cele doua tipuri de oameni este constienta si increderea in ei insisi" in su)constient. &aca invatam Ete*nicileF simple si intele$em enomenele care se produc in noi" vom i inspirati de o lumina noua si vom cunoaste o acea orta care ne conduce in tacere spre ceea ce numim viata noastra 2 este orta interioara si" armonizandu.ne in mod constient cu ea" ne putem sc*im)a viata in mod constient si putem deveni mai increzatori in ortele proprii" ne vom $asi linistea si sanatatea per ecta" vom putea explora lumi noi" care" desi sunt su) oc*ii nostrii de la inceputuri" nu le.am o)servat" pentru ca eram ocupati de lumea exterioara sau EdormeamF. !entru ca asta inseamna a i treaz 2 a i constient de tine" a sti cine esti cu adevarat" a avea cura#ul de a.ti asuma propria viata" de a ace sc*im)ari" de a te conduce dupa propriile credinte si valori" de a explora minunatul univers interior care se a la in su)constientul nostru. !entru ca acest lucru sa se intample avem nevoie de doua lucruri 2 cura# si asumarea propriei vieti 9 cura# pentru a explora si scoate in a ara" in lumina (constienta) ceea ce nu ne place si a pune in loc ceea ce dorim cu adevarat sa im si asumarea propriilor $anduri" apte si principii. !entru a realiza toate aceste lucruri si pentru a pro$resa in mod real" este nevoie de o )aza practica" care sa poata i aplicata de oricine" printr.un e ort corespunzator si" cu cat vom cunoaste mai )ine le$ile unei ast el de practici si modul lor de aplicare" cu atat vom putea ace sc*im)ari semni icative in vietile noastre si in comportamentul de zi cu zi. NCO Le$ile su)constientului sunt le$i care implica oarte mult puterea credintei din partea unei iinte umane. !rin urmare" tre)uie sa credeti in actiunea sa" sa credeti c*iar Qn uriasa putere a credintei.NCO Tre)uie sa avem $ri#a ce dorinte si credinte avem" pentru ca" in virtutea le$ii actiunii si reactiunii" su)constientul ne da ceea ce ii cerem. Ast el $andul reprezinta orta care declanseaza anumite procese mentale" acestea iind raspunsul acestor $anduri si dorinte ale noastre. &e aceea" sa avem numai $induri armonioase" dorinta de a i sanatosi" liniste interioara si )unavointa6 atunci" in viata noastra se vor produce adevarate miracole" care pana mai ieri pareau imposi)ile (de multe ori te uiti la un om implinit si te intre)i 2 ECce a acut omul asta si cum se simte atat de )ine cand" in zilele noastre viata este atat de $rea4...F 0aspunsul este 2 a devenit constient de el insusi si a avut cura#ul sa c*eme si sa accepte sc*im)area" a avut cura#ul de a se accepta pe sine" de a se ierta pentru $reselile trecute si a sc*im)a ceea ce este el prin puterea $andului constient. Noi suntem $radinarii care plantam semintele in propria $radina 2 plantati ast el seminte de pace" de )ucurie" de )unavointa si prosperitate. Aveti cura#" iti perseverenti si roadele nu vor inceta sa apara.

33

'unteti si $rainarii propriei vieti si +niversul cat si Ar*itectul acestui +nivers a)ea asteapta sa ne descopere noi taramuri. &epinde doar de noi sa acem acest lucru. 'i nu uitati 2 le$ea ce sta la )aza intre$ii mani estari este le$ea credintei. -redinta este $andul permanent intreRinut Qn mod constient. 0espin$eti cu ermitate orice $and ca cineva sau ceva v.ar putea ace rau. Aveti incredere in uriasa putere a su)constientului de a va vindeca" inspira" revitaliza si im)o$ati. 'c*im)ati.va radical" in sens )ene ic" modul de a $andi6 numai in acest el veti in luenta pozitiv destinul. Adaptare dupa cartea cu acelasi titlu" de Aosep* Murp*B rezenta" sensul palpa)il al lui Ea iF pe de.antre$ul aici . izic" mental si emotional" iti con era o puternica stapanire de sine si deopotriva atra$e atentia celorlalti. !rezenta este spirituala prin insasi natura ei" iar T+ iti poti dezvolta aceasta putere printr.o serie de practici%exercitii simple mentale si izice. In cazul actorilor" !rezenta devine un rezultat natural al instruirii lor. Ei sunt antrenati sa ramana concentrati pe senzatiile din corpul lor in timp ce isi pastreaza si centrul atentiei. 'i tu poti olosi te*nicile ela)orate de catre actori pentru a.ti dezvolta !uterea !rezentei" atat in viata pro esionala cat si pe plan personal. 3. Iesi in mintea ta si intra in c!r"ul tau. Invata sa te centrezi pe corpul tau. -ultiva constiinta de a i pe deplin relaxat in pielea ta din cap pana.n picioare. Ia contact cu ener$ia din mintea ta si las.o pur si simplu sa cur$a in #os prin tot trupul" umpland iecare parte a ta pana ce iti invaluie picioarele. Ancoreaza ener$ia in talpile picioarelor" apoi las.o sa se scur$a in pamant ca si cum ti.ar creste radacini... 4. Res"ira* a ica res"ira cu a e%arat0 0espira amplu si pro und pana cand simti ca te.ai umplut cu oxi$en. 0espiratia iti sporeste vitalitatea. Te relaxeaza si permite ener$iei psi*o izice sa cur$a prin trupul tau. 3; minute de respiratie pro unda te vor ace sa radiezi si sa.ti extinzi !rezenta . 5. Ex"l!reaza tensiunea e a $i in centrul atentiei. 'esizeaza unde te tensionezi si unde )loc*ezi ener$ia in corpul tau atunci cand altii isi centreaza atentia asupra ta. !ermite.ti sa simti asta intr.adevar si apoi relaxeaza.te pana ce aceasta ener$ie incepe sa cur$aC 6. Misca7ti c!r"ul. -u cat te vei misca mai mult" cu atat te vei relaxa mai mult. -ea mai )una metoda de a.ti linisti mintea este sa.ti misti corpul. Miscarile care exprima emotiile sunt cele mai potrivite. Te curata de tensiuni acumulate si iti linisc mintea. 8. Fii sincer cu tine. !ermite.ti sa iei contact cu adevaratele tale $anduri si sentimente. =amenii cu o !rezenta puternica sunt intr.adevar prezenti si constienti de ceea ce $andesc si simt cu adevarat. 9. Fii sincer cu ceilalti. !ermite.le si celorlalti sa te cunoasca asa cum esti cu adevarat" mai de$ara)a decat sa proiectezi ima$inea a ceea ce vrei tu ca ei sa vada. :. Renunta la "er$ecti!nism. !er ectionismul creeaza tensiuni atat in tine cat si in ceilalti. Ii ace pe oameni sa se teama de tine si nu.ti permite nici tie sa o eri altora calitatile tale. 0enunta la a incerca sa ii per ect" A-+MD ;. Primeste7i "e ceilalti. Desc/i e7te s"re a "rimi energia l!r.

38

!riveste cu )landete atunci cand ai contact vizual cu cineva. Ast el vei trece de la #udecare la acceptarea celorlalti. ?ei avea senzatia ca.i sor)i pe ceilalti din priviri" iar ceilalti vor i atrasi in mod ma$netic catre tine. <. Ia c!ntact cu "asiunea in tine. -auta lucruri care sa te incite" sa te provoace. +rmeaza.le" c*iar daca cu pasi marunti. 1a ceva ce te incita in iecare zi si asuma.ti riscul de a impartasi si altora. Ener$ia pasiunii ilumineaza campul tau ener$etic. 3=. Exerseaza cum este sa $ii in m!mentul "rezent. A i in momentul prezent inseamna a i constient despre cum este sa ii in interior corpului tau. 1ocuseaza.te pe senzatiile corporale. 1ii atent la tot ceea ce poti sa simti cu cele I simturi. ce mirosi" ce $usti" ce simti" ce pipai" ce vezi" ce auzi" c*iar acum. Ia.ti pauze de E a i aici si acumF de mai multe ori in iecare zi. &upa un articol de 'andra Mimmer iecare or$anism are nevoie de perioade de recuperare in timpul carora ortele sale reconstruiesc ceea ce s. a pierdut in perioadele de activitate. 0ecuperarea este esentiala si indispensa)ila pentru mentinerea sanatatii si vitalitatii iecaruia dintre noi si poate i realizata prin odi*na" recreere si somn. O i/na =)oseala este semnalul prin care or$anismul ne anunta ca tre)uie sa incetam activitatea pentru a nu.l vatama. Ar tre)ui sa ne odi*nim atunci cand primim respectivul semnal sau oricum" cat mai curand posi)il. Tre)uie sa ne odi*nim ie intre$ul corp ie acea parte a lui care este o)osita adoptand o pozitie complet relaxanta pentru corp sau pentru acea parte a lui care ne.a semnalizat ca are nevoie de odi*na. Atunci cand suntem an$a#ati intr.o activitate izica consumam ener$ie musculara. !entru unctionarea e icienta a corpului avem nevoie de re acerea acestei ener$ii. -*iar si atunci cand ne odi*nim corpul" multe dintre procesele iziolo$ice (de exemplu activitatea cardiaca si respiratorie) continua. Aceste procese continua neintrerupt pe parcursul intre$ii vieti cu unele variatii de ritm pentru re acere. -ei care depun e ort izic in exces isi epuizeaza rezervele de ener$ie necesare pentru mentinerea proceselor iziolo$ice continue. Atunci cand suntem an$a#ati intr.o activitate intelectuala ne utilizam cu preponderenta creierul si adesea il suprasolicitam. Este deci evident ca avem nevoie nu doar de odi*na izica si iziolo$ica ci si de perioade de reducere a concentrarii mentale. Este important pentru sanatatea noastra sa reducem din cand in cand intensitatea activitatii mentale sau sa ne permitem sa alternam orme de activitate mentala mai intense cu altele mai usoare. +n creier suprasolicitat induce dezec*ili)ru si su erinta intre$ului or$anism. -ei care depun e ort mental intens si continuu pot a#un$e la epuizare nervoasa si devin victime ale diverselor tul)urari mentale si izice. Atat activitatea izica cat si cea mentala sunt importante pentru om si sunt )ene ice atata timp cat omul este constient de semnalele pe care or$anismul i le trimite cerandu.i odi*na. Excesele duc la deteriorarea sanatatii si la reducerea sau c*iar pierderea vitalitatii. Recreerea &esi nu e un inlocuitor al odi*nei" recreerea este si ea esentiala in mentinerea sanatatii si caracterului placut al vietii. 0ecreerea este o activitate care ie c*eama la actiune parti ale corpului sau creierului care in mod o)isnuit nu sunt olosite" ie oloseste intr.o maniera di erita partile corpului sau creierului care au ost active si inainte.

3>

0ecreerea recventa este )ene ica deoarece odi*neste mintea si o eli)ereaza de tensiunea sarcinilor zilnice si de responsa)ilitatile vietii. 0ecreerea este mai mult decat o modalitate de re acere pentru or$anism. Ea adau$a variatie si rumusete vietii noastre. 1iecare dintre noi ar tre)ui sa avem un *o))B. Talentele si a)ilitatile latente isi $asesc adesea exprimarea prin *o))B.uri. 'i tot in *o))B.uri nevoia de exprimare a sinelui $aseste o cale de mani estare. !rin recreere putem ec*ili)ra pro$ramul de activitate zilnica. Nervilor si musc*ilor care au ost activ an$a#ati in munca de rutina li se permite sa se odi*neasca" iar cei inactivi sunt stimulati si pusi in miscare. S!mnul 'omnul este o parte esentiala a procesului de recuperare a or$anismului nostru. Este o perioada naturala de inconstienta aproape completa care survine in mod normal noaptea si in timpul careia corpul se odi*neste. In timpul somnului activitatea musculara voluntara inceteaza cu exceptia miscarilor usoare inconstiente. -*iar si musc*ii care controleaza procesele involuntare ale circulatiei" respiratiei" di$estiei etc. isi continua activitatea intr.un ritm redus. -and corpul adoarme si mintea constienta se odi*neste" $andurile si pro)lemele asupra carora ne.am concentrat atentia in timpul orelor de activitate trec in su)constient si devin su)iect al viselor noastre. +neori ne trezim cu solutia unei pro)leme la care ne.am $andit in ziua precedenta. &in punct de vedere al e ortului izic si mental somnul este o stare de odi*na si li)ertate. Totusi" multe dintre unctiile si activitatile noastre izice" mentale si psi*olo$ice continua si in timpul somnului. !entru a.si mentine sanatatea si vitalitatea" iecare dintre noi tre)uie sa isi asi$ure o cantitate su icienta de somn. Aceasta perioada de odi*na pro unda readuce or$anismul o)osit la o stare normala revi$orand musc*ii" nervii si $landele pentru activitatile ulterioare si reimprospatand capacitatea noastra mentala. -antitatea de somn necesara unei persoane este o c*estiune individuala. In $eneral se considera ca : ore de somn sunt su iciente. +nii au nevoie de mai mult somn" altii de mai putin" in unctie de statutul izic al persoanei" de temperamental sau nervos" varsta si tipul de activitate in care este implicata persoana zilnic. 'enzatia ca suntem odi*niti si revi$orati este semnalul pe care or$anismul ni.l transmite pentru a ne anunta ca este multumit cu cantitatea de somn o erita. !ersoanele care isi priveaza or$anismul de somn devin nervoase si insta)ile si isi deterioreaza starea de sanatate. In timpul somnului or$anismul des asoara o munca la)orioasa de intarire si re acere a corpului si mintii si de eliminare a materialelor reziduale. Atunci cand mintea si corpul sunt relaxate" or$anismul elimina mai usor acizii si toxinele din sistem" somnul o erind corpului o perioada propice detoxi ierii si alcalinizarii. !entru a ne asi$ura un somn relaxant este important sa ne relaxam mai intai complet mintea si corpul. Atunci cand ne intindem pentru odi*na sau somn este )ine sa ne $olim mintea de toate $andurile si sa relaxam complet iecare parte a corpului nostru. 0elaxarea este esentiala pentru odi*na si pentru inducerea somnului pro und. &aca nu reusim sa dormim )ine inseamna ca este ceva in nere$ula cu sanatatea si o)iceiurile noastre. Unul dintre cele mai pretioase daruri pe care il poti oferi cuiva este cel al atentiei! Aim 0o*n Stiai ca exista ! i$erenta intre >a asculta2 si >a auzi2...' A auzi inseamna a receptiona sunetele si comunicarea. Auzim tot timpul... insa nu suntem tot timpul constienti de ceea ce auzim pentru ca" de apt" nu ascultam. A asculta inseamna a auzi si a i atent la ceea ce auzi. &aca auzi cantecul unei pasari atunci cand te a li in mi#locul naturii" apoi il asculti ocusandu.te pe sunete" devine din ce in ce mai clar si se distin$e de multe alte sunete care te incon#oara.

3G

In relationarea cu alti oameni" a asculta este o a)ilitate care se cere insusita... A asculta inseamna a i atent la ceea ce spune celalalt cu intentia de a intele$e mesa#ul pe care ti.l transmite. Arta de a asculta implica de asemenea sa ii atent si la lim)a#ul corporal al celuilalt" mentinand contactul vizual " cerand explicatii atunci cand este necesar" iind atent la mesa#ul non.ver)al. &aca asculti cu adevarat esti capa)il sa sta)ilesti o le$atura cu celalalt c*iar ara sa vor)esti. In comunicarea din zilele noastre" a)ilitatea de a asculta este adesea trecuta cu vederea. -u toate acestea" iecaruia ii place sa discute cu un )un ascultatorD +n actor ma#or ce determina a)ilitati HsaraceF de a asculta... este acela ca suntem prea centrati pe noi insine. =amenii esueaza in a i )uni ascultatori pentru ca sunt prea preocupati sa ie ei insisi interesanti" mai de$ra)a decat sa ie interesati de cel cu care discuta. =amenii cred" in mod $restit" ca pentru a i placuti si acceptati este necesar sa.si demonstreze inteli$enta si cunostintele acand diverse comentarii. Este posi)il c*iar sa.si masc*eze propria neliniste si nesi$uranta vor)ind continuu... pentru a umple tacerea. A vor)i ii ace sa se simta )ine. Nu.l )a$a in sema pe celalalt ci mai de$ra)a pro ita de aptul ca au auditoriu. Adesea oamenii cred ca daca cineva le povesteste despre o provocare pe care o au de in runtat" aceasta este o aluzie ca ei sa /sara/ imediat si sa caute soltutii pentru acea pro)lema. =ricum" ma#oritatea oamenilor isi doresc doar sa ie ascultati. &aca insa preiei tu"conducerea acest lucrul il sla)este pe celalalt. Iata cateva modalitati de a.ti dezvolta a)ilitatea de a asculta2 1ii interesat de persoana cu care vor)esti. Asculta cu intentia de a.l cunoaste. &aca o persoana simte ca esti intr.adevar interesat in a o cunoaste va incepe sa se simta con orta)il in prea#ma ta si va vor)i mai desc*is. Aceasta este o modalitate )una de a sta)ili un raport" si de a.l casti$a pe celalalt de partea ta. Arata.ti interersul ata de oameni. Intrea)a.i ce $andesc" ce simt si ce le place. A la perspectiva lor asupra lumii" care sunt parerile lor" aspiratiile lor" experientele. &ezvolta.ti capacitatea de a.l o)serva pe celalalt. -e il ace sa zam)easca4 -are sunt lucrurile marunte pe care el le considera ca iind importante4 Atunci cand sesizezi" c*iar si lucruri marunte" acest lucru il va ace pe celalalt sa se simta special si important. Sa $ii un #un ascultat!r iti "!ate a uce multe #ene$icii. 'ta)ilesti mai repede raportul cu ceilalti" poti vor)i si actiona de pe o pozitie in ormata. Esti mult mai intele$ator cu altii si esti capa)il sa relationezi la un nivel mai pro und. =amenii vor raspunde interesului tau" vor i interesati de tine. Iti creste popularitatea iar ceilalti sunt mai desc*isi sa coopereze si sa te a#ute atunci cand ai nevoie. 'i" nu uita... poti ace o impresie )una cuiva doar iind capa)il sa.l asculti. Traducere dupa un articol de Lar)ara S*ite O"!rtunitatile... "asi e7alungul rumului "ers!nal +nii oameni privesc pro)lemele ca si cand acestea ar i oportunitati si considera ca trecerea prin iecare ast el de oportunitate ii apropie de urmatoarea. Acestia sunt oamenii care trec prin viata ca si cand ar urca o scara. Ii entuziasmeaza noile oportunitati pentru ca le considera EpasiF de.a lun$ul drumului personal. !entru ei" cu cat mai mare este oportunitatea (pro)lema)" cu atat e mai )ine deoarece asta inseamna ca realizeaza un pas mai mare. -u aceasta perspectiva ei intampina marile provocari inaintand cu cura# ca si cand ar participa la o competitie sportiva in cadrul careia oportunitatile sunt provocari. =portunitatea este acel lucru care tre)uie sa ie depasit sau cucerit de o persoana pentru a urca la nivelele mai inalte ale competitiei si a trai cu mai multa )ucurie.

3I

Acest $en de persoane se )ucura de intre$ul proces de rezolvare a pro)lemei.oportunitate in elul in care altii se )ucura de *o))B.urile de weekend sau de compania persoanei iu)ite. Acestia sunt oamenii care se trezesc dimineata pentru ca vad ziua care incepe ca pe o excelenta oportunitate. Paseste c!nstient catre irectia !rita Exista insa si persoane care ar vrea sa nu ai)e pro)leme (oportunitati) niciodata" crezand ca pro)lemele tre)uie evitate cu orice pret. In mintea acestor persoane toate pro)lemele sunt nocive. !entru ele ivirea oricarei oportunitati devine o pro)lema pe care o considera mai de$ra)a s arsitul a ceva decat un nou inceput care li se o era atunci cand intalnesc provocarea. Acestia sunt oamenii care niciodata nu se con runta cu ei insisi sau cu altii ci au doar o atitudine de acceptare pentru ca Ee )ine oricumF sau pentru ca Easa vrea cinevaF. 1ara sa.si dea seama" aceste persoane sunt victime care accepta ceea ce se intampla in loc sa paseasca constienti in directia dorita. +neori ei considera ca mentin pacea" ceea ce nu e un lucru rau" numai ca o aspiratie superioara ar i aceea de a creea pacea. 'in$urul mod in care poti mentine o pace reala este sa rezolvi pro)lemele con runtandu.te cu ele si nu evitandu.le. Martin Lut*er Kin$ Ar. era un creator de pace. +n paci ist nu evita situatii ci se implica in acestea. Iisus ,ristos era un creator de pace. Ei au inteles ca trecerea printr.o pro)lema inseamna iz)anda" pe cand ocolirea pro)lemei inseamna evitare. Mo*andas (and*i era un creator de pace. Evitarea este amanarea lucrurilor pana cand ele devin atat de mari si dureroase incat nu mai pot i evitate. Te provoc" asa cum m.am provocat pe mine insumi" sa nu mai eviti lucrurile ci sa te con runti cu ele. &aca in viata ta lucrurile nu sunt asa cum ai nevoie sa ie" inseamna ca ai nevoie sa veri ici daca ceea ce aci tu este o rezolvare sau o evitare. Alegerile iti a"artin0 Intre)a.te daca mentii pacea sau o creezi. Intrea)a.te daca vezi oportunitati sau doar pro)leme. Te preocupa doar mentinerea pacii sau te con runti activ cu pro)lemele din viata ta care se cer a i rezolvate4 -um vezi provocarile curente4 Iti par suparatoare sau sunt oportunitati )inevenite4 -auti si intampini oportunitatile care te conduc la un proces provocator de dezvoltare4 Accepti aptul ca desi uneori viata nu e con orta)ila" in mi#locul acestui discon ort ceea ce se intampla este viata adevarata4 Te multumesti cu ceea ce ramane si pentru tine sau lupti sa o)tii de la viata si de la tine insuti ceea ce vrei si ceea ce meriti4 -e vei i2 victima sau invin$ator4 Ale$erea iti apartineD Aceia dintre noi care sunt su icient de ne)uni sa creada ca putem sc*im)a lumea" lumea noastra" sunt cei care cu si$uranta vor reusi sa o aca. &aca vrei sa aci din lumea ta un loc mai )un in care sa traiesti" incepe cu a sesiza oportunitatile care se a la c*iar acum in ata ta. &a tele onul acelaC 'crie scrisoarea aceeaC -on runta.te cu acea persoanaC Apoi spune.i ca o iu)estiC Accepta ceea ce a trecut si indreapta.te spre urmatoarea luptaC Impartaseste cu cineva darul care esti tu insuti. IartaC +itaC 1a cevaC Traieste cevaC invata cevaC in iecare zi.

3J

&upa un articol de -lBde &enis Traducerea2 Teodora -eontea i s.a intamplat vreodata sa incerci in mod repetat ca cineva sa te placa sau sa.ti accepte punctul de vedere si" indi erent de ce aci" el re uza sa te accepte pe tine sau ideile tale4 Te.ai surprins vreodata stapanindu.ti entuziasmul in anumite situatii" doar din teama de a nu i dezama$it4 Iti spui in sinea ta ca nu ai asteptari...si totusi te doare cand acel ceva la care tu sperai" visai...nu se intampla...4Te surprinzi adesea incercand noi strate$ii" HsperandF ca de aceasta data lucrurile vor i alt el si vei reusi" si... nu reusesti4 &aca ai trait vreodata aceste sentimente" atunci stii ce inseamna durerea" uria" disperarea ce se nasc din neputinta de a i capa)il sa realizezi ceva important pentru tine. &e ce continui sa incerci daca ai ost ranit sau rustrat4 -are este di erenta dintre o speranta puternica si una iluzorie...4 Modul in care a)ordezi HasteptarileF este rezultatul a ceea ce ai invatat in copilarie" al experientelor de viata si al ale$erilor tale. -u iecare noua revelatie in le$atura cu tine insuti" poti ace ale$eri noi care pot sc*im)a totul. Aceasta este vestea cea )una. Asteptarile puternice si pro unde te pot ace sa devii rezistent in ata o)stacolelor si te a#uta sa creezi miracole in viata ta. Aceasta este vestea si mai )una. -um decizi insa ce el de asteptari sa ai4 !e masura ce am crescut ni s.au transmis mesa#e amestecate cu privire la sperante. .Am ost invatati sa credem ca" Hdaca nu am avut succes de prima data...sa incercam din nou si din nou...TT .Einstein spunea ca de initia /ne)uniei/ este sa aci acelasi lucru din nou si din nou" asteptand insa rezultate di erite. .'a ii entuziast este un concept valoros" iar perseverenta in orice vrei sa realizezi" este un lucru )un. .Am ost invatati ca" cei care casti$a sunt aceia care nu renunta niciodata" iar cei care renunta nu vor casti$a niciodata... .Am ost incura#ati ie sa avem asteptari inalte" c*iar daca erau alse" 'A+ am ost descura#ati de la a avea orice el de asteptari care ar putea conduce la dezama$ire. -u ast el de mesa#e con lictuale... cum sa decidem ce sa acem4 -and este potrivit sa ai asteptari4 &iminuam sperantele sau pretindem ca nu ne pasa incercand ast el sa ne prote#am de dezama$ire sau durere4 Alunecam din speranta catre iluzie4 E oare timpul sa renuntam si sa ne concentram pe altceva4 !rivind la optiunile de mai sus" putem intele$e mai )ine de ce acem ceea ce acem. A deveni constienti de propriul comportament este primul pas spre Fa cresteF... =data ce ne.am inteles comportamentul si optiunile" putem ace ale$eri noi si putem ace sc*im)ari minunate si de durata in vietile noastre. 'a privim asadar mai detaliat iecare intre)are... &an este "!tri%it sa ai aste"tari' Asteptarea reala nu este doar HinaltaF sau H#oasaF. !entru a i cu adevarat e icienta si puternica" ea are nevoie de pro unzime si su)stanta...Avem motive reale pentru care sa credem ca putem sa indeplinim ceea ce ne.am propus4 'peram intr.adevar sau suntem doar im)atati de mira#ul entuziasmului...4 'a devenim entuziasti a ost un mod o)isnuit de a crea asteptari" dar" cu adevarat" nu este de durata si necesita multa ener$ie pentru a il sustine. -u totii am avut sentimentul ca 'TIM cum sa acem ca lucrurile sa se intample. Este un sentiment calm si )land" care ne copleseste atunci cand intr.adevar credem" speram" ne ru$am" ne dorim" ca ceva sa se intample. 'entimentul este ener$izant si placut. 0ealizeaza cand simti ca asteptarile nu sunt puternice si pro unde si acorda.ti timp sa stai cu $andurile si sentimentele tale. -e te.ar costa sa crezi intr.adevar in posi)ilitatea la care speri4 Iti doresti si esti in stare sa ai cura#ul sa investesti sperantele" ener$ia si

3K

credintele in asteptarile tale4 &aca nu" de ce nu4 Aceste intre)ari te vor a#uta sa $asesti cai de a.ti im)unatati asteptarile si pro)a)ilitatea succesului tau. Diminuam s"erantele sau "retin em ca nu ne "asa* incercan ast$el sa ne "r!te?am e ezamagire sau urere4 Atunci cand nu exista acea dimensiune pro unda a asteptarii reale" putem opta sa alternam a)ordarile. !utem deveni controlati" cinici" pesimisti" anxiosi" apatici" depresivi sau ne putem indoi de noi insine si putem deveni tematori. Aceste alternative reprezinta adesea Hstrate$ii de supravietuireF pe care le.am adoptat $andind ca ele sunt un mod mai realist de a privi catre necunoscut" de a ne atin$e scopurile sau de a ne prote#a de durere4 -e incercam sa realizam cu aceste alternative4 Incercam sa im practici4 Incercam sa ne prote#am4 Evitam sa aratam prosteste sau sa $resim in ata partenerului sau amiliei4 Ne in$ri#oram" ne umplem de teama Fpentru )inele cauzeiF si ast el toata lumea va sti ca intr.adevar ne pasa4 Atunci cand ne dam seama ca de apt inlocuim cele de mai sus cu o asteptare mult mai realista" putem sa privim in interiorul nostru. Intre$ul comportament are un sens si vor exista motive. !utem avea parte de Hinsi$*t.uriF valoroase atunci cand ne acordam timp sa intele$em de ce nu avem asteptari reale. =data ce intele$em ceea ce incercam sa cream prin a)ordarile noastre alternative" o varianta mai inteleapta si mai )una ar i sa cautam cai de a crea asteptari reale. Alunecam in s"erante catre iluzii' A s!sit tim"ul sa renuntam si sa ne centram "e altce%a' E important sa te opresti din activitatile tale si sa.ti pui aceste intre)ari. Incercarile continue de a ace pe cineva sau ceva sa se sc*im)e pot deveni o iluzie si este oarte dureros. Iluzia este de inita ca Fo alsa credinta mentinuta in ciuda evidentei care nu o valideazaF... -and ne dorim ca ceva sa se intample cu adevarat" putem pierde perspectiva. +neori este nevoie sa devenim realisti" sa privim situatia si sa acceptam ca persistam in a ne provoca durere re uzand sa renuntam la un vis. +neori" ca de pilda in cadrul relatiilor" ne a$atam de alti oameni pentru ca am incercat atat de tare si atat de mult" iar $andul de a renunta ne ace sa simtim ca am irosit... mult... +neori" exista atat de multa durere intr.o relatie care nu unctioneaza" incat repararea ei pare a i sin$ura noastra speranta. HA trece mai departeF poate i resimtita ca o renuntare si totusi uneori este ale$erea cea mai sanatoasa. FA trece mai departeF necesita un pic de #eluire" poate ceva vindecare si" totusi" este uimitor de eli)eratoare... &aca putem sa ne comutam atentia si ener$ia de la ceva care nu unctioneaza catre un nou scop" viziune sau vis" ne vom simti di erit. Ne putem simti )ine in le$atura cu noi insine si putem incepe sa cautam cai de a atin$e aceste noi vise si posi)ilitati. &i erenta dintre iluzie si speranta devine clara atunci cand ne acordam timp sa re lectam asupra situatiei in care ne a lam... Traducere dupa un articol de -at*rBn Lond &oBle +0NAL &E META!'I,=L=(IE G>3 Lur$ess &rive" Menlo !ark" -ali ornia 3I iulie 3<<> Trans$erul De$ini@ia "si/!l!gicA2 /!rincipala caracteristicP (a trans erului) o reprezintP mani estarea unor sentimente

3:

aRP de o persoanP care nu are le$atura cu acele sentimente" Ui care" de apt" se aplicP altei persoane. Vn esenRP" o persoanP din prezent este a ectatP"Fcon undataF ca Ui cum ar i o persoanP din trecut. Trans erul este o repetiRie" o reeditare a unei relaRii cu un o)iect din trecut.... Vn principal" persoana care se mani estP avWnd sentimente de trans er nu este conUtientP de aceastP distorsiune./3 De$ini@ia meta"si/!l!gicA2 Trans erul este reacRia aRP de o pesoanP din prezent ca Ui cum el sau ea ar i o persoanP din trecutul cuiva. -onceptul de trans er a ost introdus de 1reud Ui este utilizat Qn mod o)iUnuit Qn psi*olo$ie Ui psi*oterapie. 1reud a o)servat aptul cP unii pacienRi reacRionau aRP de el ca Ui cum ar i ost un pPrinte al acelui pacient" iar pacientele emei aveau adesea tendinRa de Ea se QndrP$ostiF de el. 1reud a a#uns la concluzia cP" Qn timpul UedinRelor de terapie" pacienRii QUi trans erau inconUtient asupra psi*analistului sentimentele Ui atitudinea pe care le avuseserP aRP de i$uri semni icative din trecutul lor. IniRial" s.a rezumat doar la consemnarea enomenului" PrP a.l comenta QnsP Qn timpul UedinRelor de terapie. +lterior" a a#uns la concluzia cP identi icarea relaRiei de trans er dintre psi*analist Ui pacient a reprezentat actorul de remediu Qn psi*analizP" PcWnd din interpretarea trans erului piatra de temelie a teoriei Ui practicii psi*analizei. AvWnd Qn vedere aptul cP te*nicile Ui re$ulile pe care le utilizPm sunt oarte )ine structurate Ui stricte" trans erul" deUi nu s.ar pPrea" dezvoltP sau a ecteazP relaRia acilitator%client (prin acilitator ne re erim atat la pro esia de acilitator cat si la cele similare 9 trainer" coac*" mentor" psi*oterapeut etc). &in in ormaRiile urnizate de alRi acilitatori Ui directori te*nici" precum Ui din analiza personalP" a devenit oarte clar pentru mine aptul cP reacRiile de trans er Qn procesul de o)servare sunt extrem de comune. -a atare" cred cP este important sP acordPm atenRie trans erului Ui sP explorPm amPnunRit acest domeniu. Vn plus" avem nevoie de un pro$ram care sP se ocupe de procesul de trans er atunci cWnd acesta apare Qn relaRia client% acilitator. -ei mai mulRi dintre noi se $Wndesc la exemple evidente de trans er (in sensul de iniRiei metapsi*olo$ice datP mai sus) care apar atunci cWnd o persoanP este ancoratP Qntr.un incident traumatic nerezolvat. 'pre exemplu" soRul Ui soRia se ceartP pe tema casei. 'oRia are un incident traumatic nerezolvat Qn care era )PtutP de tatPl ei pentru cP QUi lPsa *ainele QmprPUtiate pe #os. 'oRul Qncepe sP o certe din cauza *ainelor Ui" ca atare" Qi re.stimuleazP acel incident traumatic din trecut. Ea se $*emuieUte Qn poziRia etusului" plWn$Wnd2 /Te ro$" nu mP loviD/ Vn aceastP situaRie" este evident cP soRia reacRioneazP aRP de soRul ei ca Ui cWnd acesta ar i tatP ei. -u toate acestea" ma#oritatea reacRiilor de trans er sunt oarte su)tile Ui se re erP la pro)leme esenRiale Ui pro)leme de identitate" mai de$ra)P decWt la incidentele traumatice din trecut. Vl voi cita din nou pe (reenson2 /0eacRiile de trans er apar la toRi pacienRii care ac psi*oterapie./ (i)id" p. 3I3) Ui /Trans erul apare atWt Qn cadrul analizei" cWt Ui Qn a ara acesteia" la nevrotici" psi*otici" dar Ui la oameni sPnPtoUi. T!ate reac@iile umane cu"rin un amestec e reac@ii realiste Bi reac@ii e trans$er.C Acest lucru ar putea suna $rav Ui supra$eneralizat. Vn realitate" nu sunt de acord cu aptul cP toate relaRiile conRin reacRii de trans er" QnsP doresc sP accentuez posi)ilitatea existenRei trans erului deoarece" neputWnd recunoaUte reacRiile de trans er atunci cWnd acestea existP" putem QntWmpina pro)leme Qn activitatea noastrP de acilitatori. Trans erul devine o c*estiune oarte sensi)ilP Qn situaRia Qn care aveRi o relaRie dualP cu clientul dumneavoastrP. -Wnd spun /relaRie dualP/" mP re er la orice alt tip de relaRie Qn a arP de relaRia acilitator%client. &at iind aptul cP noi" Qn calitate de acilitatori" nu putem evita Qn totalitate relaRiile de naturP socialP cu clienRii noUtri Ui pentru cP" ocazional" procesul de acilitare%coac*in$ este pentru prieteni sau pentru mem)rii amiliei" este oarte posi)il sP avem clienRi care sP mani este reacRii de trans er asupra

3<

noastrP. -a atare" avem nevoie de metode de recunoaUtere Ui $estionare a unor ast el de reacRii. &e asemenea" reacRiile de trans er se pot dezvolta Qn timpul procesului de acilitare" c*iar Ui Qn cazul Qn care nu avem relaRii duale cu clienRii noUtri. = ast el de situaRie poate cauza clientului" dupP terminarea procesului" di icultPRi Qn alte relaRii2 cu alRi clienRi" cu partenerii Ui cole$ii noUtri Ui c*iar Ui cu noi. +n acilitator tre)uie sP recunoascP dacP sentimentele pe care un client le mani estP aRP de el sunt de naturP trans erenRialP Ui" ca atare" c*iar Ui dupP ce relaRia acilitator%client s.a Qnc*eiat" acesta tre)uie sP realizeze cP existP posi)ilitatea ca relaRia sP nu i redevenit una ec*ili)ratP. In icat!ri ai reac@iil!r e trans$er

Mai #os sunt prezentate cWteva semne evidente de reacRii potenRiale de trans er2 3. Dn ciu a in ica@iil!r cu "ri%ire la regulile "r!cesului e $acilitare* clientul mani$estA ne%!ia e a"r!#are in "artea umnea%!astrA. +n client QUi poate mani esta aceastP nevoie cerWndu.vP pPrerea despre anumite lucruri" aUteptWnd laude din partea dumneavoastrP" iind preocupat de ceea ce spune sau ace pentru a nu vP nemulRumi. 4. &lientul este "re!cu"at e sentimentele umnea%!astrA "entru el. -lientul v.ar putea Qntre)a daca Ql placeRi sau menRioneazP cP este Qn$ri#orat de aptul cP ceva din ceea ce a spus sau a Pcut v.ar putea determina sa nu.l a$reaRi. Aceste preocupPri se pot mani esta atWt Qn timpul UedinRei" cWt Ui Qn a ara ei. 5. &lientul este extrem e curi!s cu "ri%ire la %ia@a Bi rela@iile umnea%!astrA "ers!nale. Vn cazul Qn care clientul nu este un me)ru de amilie" prieten apropiat sau partener Ui presupunWnd cP nu v. aRi Pcut un o)icei din a vP discuta viaRa personalP cu clientul" acesta este un indiciu puternic de semnalare a trans erului. &acP discuRiile despre viaRa Ui relaRiile dumneavoastrP personale cu un client devin un o)icei" (evident" Qn a ara UedinRei)" veRi Qncura#a ast el o reacRie de trans er" Qn care clientul poate QntQmpina di icultPRi Qn a vP trata ca pe un acilitator Qn timpul UedinRei Ui ca pe un EprietenF Qn a ara UedinRei. Aceasta este situaRia Qn care relaRiile duale devin o pro)lemP. Atunci cWnd clientul se vede pe el QnsuUi ca pe un /con ident/ al acilitatorului" identitatea de /client/ se poate amesteca cu identitatea de /con ident/" caz Qn care procesul de acilitare nu mai decur$e corespunzPtor. 6. &lientul $ace re$erire En tim"ul Be in@ei la c!mentarii in!$ensi%e in a$ara Be in@ei F$Acute e umnea%!astrA sau e al@ii es"re umnea%!astrAG Bi este $ie su"Arat* $ie Engri?!rat in cauza acest!r c!mentarii. Acesta este un alt exemplu de identitPRi amestecate. +n client de.al meu a auzit odatP un prieten PcWnd o $lumP despre Uosetele mele neasortate. Am rWs" deloc deran#at de comentariu" QnsP pe client" comentariul l.a scos din sPrite Ui a ost nevoie de o UedinRP Qntrea$P pentru a rezolva aceastP nemulRumire. 8. &lientul %rea sA $ie c!nsi erat "rietenul umnea%!astrA. Vn cazul Qn care clientul nu vP era prieten anterior procesului de acilitare" acesta reprezintP un indicator puternic de trans er" Qn special dacP pentru client este oarte important sP ie considerat prietenul dumneavoastrP. Am avut o clientP care insista cP" deUi Qmi este prietenP" poate cu uUurinRP sP acP distincRia Qntre persoana mea ca acilitator Ui persoana mea ca prieten. VnsP eu nu o consideram o relaRie de prietenie. Aveam puRine lucruri Qn comun Ui nu am socializat niciodatP Qn a ara UedinRelor" cu excepRia

8;

unor QntQlniri ino ensive la o ca ea. Am realizat ast el cP mP de ineUte ca prietenul ei Qn principal datoritP acRiunilor Ui a)ilitPRilor mele de acilitator al ei. 9. &lientul se aBtea"tA sA $i@i "er$ect Bi sA nu a%e@i nici! atA "r!#leme "ers!nale. Acesta este unul dintre cei mai puternici indicatori de trans er. Vn $eneral" presupune cP un client vede Qn acilitator /pPrintele per ect/" /adultul per ect/ sau / acilitatorul per ect/" neputWnd distin$e aptul cP acilitatorul are multe identitPRi. :. &lientul %A trateazA ca "e un guru sau ca "e ! aut!ritate e %ia@A Bi "erce"e t!t ce s"une@i la m! ul cel mai seri!s. Acest lucru se QntWmplP Qn ma#oritatea cazurilor terapeutice" dar Ui Qn procesele de acilitare. Nu devine QnsP o pro)lemP decWt Qn momentul Qn care toate comentariile sau declaraRiile Pcute de acilitator sunt percepute ca literP de evan$*elie sau dacP acilitatorul Qncepe sP se poarte ca o autoritate. &eUi aptul cP un client vP respectP autoritatea poate i )ene ic pentru a acerea dumneavoastrP" atitudinea de respect a acestuia poate plasa o povarP $rea pe umerii dumneavoastrP dacP ale$eRi sP acceptaRi aceastP identitate. 'oRul meu a avut o clientP experimentatP (a inalizat pro$rama de )azP) care mi.a spus Qntr.o zi cP sunt extraordinar de norocoasP cP am $Psit aUa un )Pr)at per ect. Nu vreau sP.l #i$nesc pe aproape per ectul meu soR" dar aptul cP acea clientP mi.a vor)it cu o mare dozP de invidie Ui $elozie (su$erWnd cP el nu are a)solut niciun de ect" iar eu nu merit un ast el de )Pr)at minunat) mi.a demonstrat cP a su erit o reacRie oarte puternicP de trans er aRP de el. ;. &lientul %A tele$!neazA $!arte es ca sA %A cearA s$aturi Bi a?ut!r En "r!#leme "ers!nale En l!c sA le a ucA En iscu@ie En tim"ul Be in@ei sau En "lus $a@A e c/estiunile iscutate En tim"ul Be in@el!r. Acest lucru reprezintP o pro)lemP mai ales Qn cazul Qn care clientul vP solicitP sP luaRi dumneavoastrP decizii pentru el. Vn continuare sunt enumerate cWteva semne mai puRin evidente de trans er2 <. )A este greu sA %A "urta@i ca ! "ers!anA !#iBnuitA En "rea?ma clientului umnea%!astrA. &acP Qntre UedinRe un client vP ace sP vP simRiRi ca Ui cum aRi EcPlca pe ouPF Ui simRiRi nu vP puteRi exprima opinia cu privire la ma#oritatea su)iectelor" este oarte pro)a)il ca acel client sP i dezvoltat o reacRie de trans er asupra dumneavoastrP. 3=. Dn c!n%ersa@iile e s!cializare* sim@i@i cA rare!ri El "ute@i c!ntrazice "e client* e!arece acest lucru l7ar "utea eran?a. 'P presupunem cP Qn timpul unei conversaRii de socializare" ulterioarP UedinRei" soseUte un candidat la ale$erile locale. -lientul vP Qntrea)P cu ce partid veRi vota. Nu vP simRiRi Qn lar$ul dumneavoastrP sP.i rPspundeRi pentru cP UtiRi cP el va vota pentru un alt partid Ui vP Qn$ri#oreazP aptul cP s.ar putea supPra. Vn a)senRa trans erului" aptul cP dumneavoastrP simpatizaRi cu un partid politic di erit nu ar tre)ui sP.l a ecteze pe client. Acesta ar tre)ui sP ie capa)il sP vP perceapP ca pe o persoanP distinctP" cu mai multe identitPRi" unele pe care le place Ui cu care este Qn acord Ui altele pe care le displace sau nu le apro)P. -a acilitator" personal nu am nicio pro)lemP sP lucrez cu o persoanP ve$etarianP" Qn ciuda aptului cP eu mPnWnc carne Ui avem mari di erenRe ilozo ice pe aceastP temP. 0eciproca ar tre)ui sP ie Ui ea vala)ilP2 pentru client" aptul cP eu mPnWnc carne nu ar tre)ui sP in luenReze relaRia noastrP acilitator%client. 33. &lientul !#ser%A Bi este Engri?!rat cA nu arAta@i $!arte #ine H c!menteazA Bi nu %rea sA acce"te asigurArile umnea%!aatrA cA sunte@i OI. Vn acest caz" clientul tinde sP inverseze rolurile" )P$Wndu.vP el pe dumneavoastrP Qntr.o UedinRP.

83

34. &lientul se aBtea"tA sA7i ac!r a@i "ri%ilegii s"eciale* cum ar $i "r!gramAri e "e ! zi "e alta* anulAri En ultimul m!ment* $ArA sA su"!rte "enalizAri sau sA %A aran?a@i "r!gramul En $unc@ie e el. De asemenea* acesta ar "utea e%eni gel!s acA un alt client Ei men@i!neazA cA are "r!gramare la umnea%!astrA sau cA urmeazA sA %A EntJlni@i. Acest lucru indicP oarte clar un amestec de identitPRi. 'P presupunem cP la dumneavoastrP acasP aveRi o camerP Qn plus Qn care" ocazional" Qi $PzduiRi pe clienRii veniRi de oarte departe. +n client local a lP cP un alt client de departe stP la dumneavoastrP acasP Ui se supPrP sau devine $elos" Qn ciuda aptului cP el" iind din aceeaUi localitate" nu ar avea niciun motiv sP ie cazat la dumneavoastrP acasP. AnulPrile Qn ultimul moment Ui alte privile$ii aUteptate indicP aptul cP respectivul client nu ia Qn serios identitatea dumneavoastrP pro esionalP. !entru a veri ica dacP aveRi sau nu de.a ace cu un trans er" Qntre)aRi.vP dacP acel client s.ar comporta Qn acelaUi mod dacP aRi avea altP pro esie" ex. medic" avocat sau stomatolo$. &acP rPspunsul este ne$ativ" este oarte posi)il sP aveRi de.a ace cu un caz de trans er. Acest tip de trans er tre)uie Qn mod deose)it $estionat" deoarece Qn cazul Qn care clientul vP trateazP ast el" iar dumneavoastrP nu luaRi mPsuri imediate" este oarte posi)il ca" nemulRumit ind de relaRia cu clientul" UedinRele sP nu mai ai)e rezultatele scontate. 35. Dn situa@iile e s!cializare* clientul nu %A "!ate "erce"e ca "e ! cun!Btin@A sau un "rieten !#iBnuit. Dn sc/im#* %A "erce"e Ent!t eauna ca "e un $acilitat!r. &acP sunteRi la aceeaUi petrecere" iar dumneavoastrP aRi consumat puRin mai mult alcool" un ast el de client va avea o pro)lemP cu atitudinea dumneavoastrP Ui pro)a)il cP va aduce acest su)iect Qn discuRie la urmPtoarea UedinRP. &acP aRi divorRat sau aRi Qnc*eiat o relaRie" clientul va dori nenumPrate in ormaRii despre acest su)iect pentru a se simRi con orta)il cu aceastP situaRie. Pr!#leme cauzate e reac@iile e trans$er

IatP cWteva tipuri de pro)leme ce pot rezulta din reacRiile de trans er2 3. Mult tim" "etrecut cu analiza "ertur#Aril!r e gesti!nare ale $acilitat!rului. Ast el de pertur)Pri pot reduce dramatic rezultatele $enerale ale UedinRelor. !ertur)Prile pe )azP de trans er duc la pierderea timpului cu c*estiunile personale ale clientului Ui pro)leme externe" care nu ac o)iectul UedinRelor. !rocesul de acilitare nu reprezintP /lumea realP/ Ui nici nu ar tre)ui sP ie asta. El tre)uie de init ca un moment special de si$uranRP" cu o relaRie si$urP Ui )ine de initP. Vn caz contrar" clientul nu va i capa)il sP se con runte cu pro)lemele" $ri#ile Ui nemulRumirile sale. 4. Facilitat!rul se simte #l!cat En i entitatea e $acilitat!r En situa@iile e s!cializare. Am menRionat de#a acest lucru ca indicator al reacRiei de trans er" QnsP acesta poate avea Ui consecinRe practice complexe Qn cazul Qn care cercul dumneavoastrP social include actuali clienRi" oUti clienRi Ui cursanRi sau atunci cWnd persoanele din acest antura# sunt toate potenRiali clienRi. Atunci cWnd clienRii dumneavoastrP insistP sP vP asimileze identitPRii de / acilitator/" simRiRi nevoia de a vP cenzura cuvintele Ui acRiunile Ui" dacP ast el de situaRii ocupP o mare parte din viaRa dumneavoastrP" veRi descoperi cP v.a mai rPmas doar oarte puRin timp Qn care /sP iRi voi QnUivP /. 5. &lientul ascun e unele in$!rma@ii En tim"ul Be in@ei. Aceasta este cea mai di icilP pro)lemP cauzatP de o relaRie trans erenRialP. -lientul nu vP mai percepe ca pe o persoanP de Qncredere. Vn momentul Qn care Qncepe sP ascundP in ormaRii" UedinRa nu se mai

88

des PUoarP corespunzPtor" iar acilitatorul Ui directorul te*nic nu mai primesc in ormaRiile necesare pentru corectarea situaRiei. 6. Facilitat!rul este su"Arat "e client. 1acilitatorul se poate simRi o ensat" supPrat sau presat de cPtre client" ca rezultat al unei relaRii trans erenRiale. &acP acilitatorul nu $estioneazP aceastP pro)lemP cu el QnsuUi" relaRia poate deveni nesi$urP pentru client. 1acilitatorul poate descoperi cP nu se simte con orta)il Qnainte de a intra Qn UedinRP cu acel client" cP Qn timpul UedinRei atenRia sa este distrasP sau cP se simte epuizat dupP UedinRa cu respectivul client. Evident" aceste reacRii pun Qn pericol spaRiul de si$uranRP" provocWnd adesea pro)ele Qn comunicare Ui QncPlcarea re$ulilor procesului de acilitare. (estionarea reacRiilor de trans er = cale de evitare a e ectelor ne$ative ale trans erului asupra relaRiilor Qn a ara UedinRelor este aceea de a adera strict la principiul de a nu avea pur Ui simplu ast el de relaRii. +n alt principiu ar i acela de a nu divul$a niciodatP clienRilor sau potenRialor clienRi nicio opinie sau in ormaRie de naturP personalP. -u toate cP psi*analiUtii aderP la aceste principii" Qn opinia mea" acestea sunt prea stricte. !ersonal" consider cP dacP un client nu Utie a)solut nimic despre acilitator ca iinRP umanP" potenRialul de trans er este mai mare. Vn apt" Qn psi*analizP" analistul a ost Qncura#at sP devinP un Eecran $olF" ast el QncWt cel analizat sP poatP crea un trans er proiectWnd caracteristicile unei alte persoane importante din viaRa sa asupra analistului. =rice a iUare a caracteristicilor personale va descura#a trans erul prin uniunea cu per ecRiunea ima$inii ta)ula rasa a analistului. 1acilitatorul poate i vPzut ca un persona# interesant" persoana analizatP PcWnd e orturi pentru a a la in ormaRii despre acilitator. Atunci cWnd clientul are su iciente in ormaRii pentru a.Ui satis ace curiozitatea despre c*estiuni comune" cum ar i2 /EUti cPsPtorit4 -e vWrstP ai4 Ai copii4 &e unde eUti4/" atunci Uansele de dezvoltare a unei reacRii de trans er sunt reduse. 1acilitatorul tre)uie sP ai)e $ri#P sP pPstreze un ec*ili)ru Qntre dezvPluirea Ui pPstrarea in ormaRiilor Ui experienRelor personale. !rea multe in ormaRii pot cauza" de asemenea" o reacRie de trans er. &acP acilitatorul este capa)il sP detecteze situaRiile cu potenRial pro)lematic acordWnd atenRie indicatorilor speci icaRi mai sus" atunci QUi poate controla corespunzPtor atitudinea" reducWnd" ast el" posi)ilitPRile de dezvoltare sau continuare a unei reacRii de trans er. &upP cum am menRionat mai sus" puteRi testa prezenRa trans erului Qntre)Wndu.vP dacP reacRia clientului aRP de dumneavoastrP este cea adecvatP unei relaRii pro esionale. &e asemenea" vP puteRi Qntre)a dacP reacRia clientului este adecvatP pentru situaRia ce se des PUoarP Qn prezent. 'pre exemplu" dacP din cauza unei ur$enRe tocmai aRi anulat Qn ultimul moment o pro$ramare cu un client" iar clientul este nemulRumit" puteRi considera cP aceastP reacRie este una adecvatP" nu una trans erenRialP. -a atare" este iresc sP vP cereRi scuze clientului pentru anularea pro$ramPrii Ui sP.l repro$ramaRi cat mai curWnd posi)il. '.ar putea ca aceastP nemulRumire sP ie adusP Qn discuRie la urmPtoarea UedinRP" iar dumneavoastrP va tre)ui sP o $estionaRi corespunzPtor. !e de altP parte" dacP acel client continuP sP ie nemulRumit Ui sP discute pe tema anulPrii pro$ramPrii luni la rand sau dacP anulaRi re$ulamentar" cu o lunP Qnainte" o pro$ramare pe motiv cP plecaRi din RarP la o con erinRP" iar clientul este nemulRumit de acest lucru" puteRi deduce cP o ast el de reacRie este una trans erenRialP. +n acilitator tre)uie sP QnceapP toate relaRiile din procesele de acilitare ca iind relaRii de naturP pro esionalP (Qn situaRia Qn care nu a existat un alt tip de relaRie anterioarP" alta decWt" poate" cea de simple cunoUtinRe). Anterior procesului de acilitare" acilitatorul tre)uie sP.i prezinte oarte clar clientului re$ulile acestui proces Ui re$ulile practicii pro esionale. 'pre exemplu" acilitatorul tre)uie sP.l previnP oarte clar asupra aptului cP nu acceptP convor)iri tele onice Qn timpul UedinRelor" cu excepRia cazurilor de ur$enRP. Nu Qncura#aRi trans erul tratWndu.l pe client ca pe un prieten sau con ident. -*iar dacP Ql simpatizaRi pe

8>

client Ui aRi dori sP aveRi o relaRie reciprocP de prietenie" nu iniRiaRi o ast el de relaRie pWnP la inalul procesului de acilitare. &acP respectivul client vP invitP la o petrecere Qn timpul unui proces de E0educere a stresuluiF" nu.i onoraRi invitaRia. Nu mer$eRi la cumpPrPturi sau la teatru cu un client a lat Qn poces de E0educere a stresuluiF (cel puRin). &acP se naUte o relaRie de tip social" atunci aceasta tre)uie sP ie o ale$ere reciprocP. &acP nu vP simRiRi con orta)il atunci cWnd un client vP propune o ast el de relaRie" va tre)ui sP.l re uzaRi cu atenRie Ui delicateRe" sP.i explicaRi care sunt $raniRele relaRiei pro esionale. Nu intraRi Qntr.o relaRie de socializare cu un client decWt dacP doriRi Qntr.adevPr o ast el de relaRie Ui doar dacP sunteRi si$ur cP aceasta nu va a ecta ne$ativ relaRia pro esionalP. 0elaRia pro esionalP tre)uie sP ie Qntotdeauna pe primul plan Qn cazul apariRiei unui con lict. !e de altP parte" nu iniRiaRi niciodatP o relaRie de socializare cu un client Qn intenRia de a Qm)unPtPRi relaRia pro esionalP. 'P presupunem cP participaRi la o con erinRP de metapsi*olo$ie la care mai participP Ui unii dintre clienRii dumneavoastrP. +nii dintre ei vP sunt prieteni vec*i" iar dumneavoastrP decideRi sP cinaRi QmpreunP cu ei. +nul dintre clienRii dumneavoastrP mai noi se simte insultat de aptul cP nu l.aRi invitat Ui pe el Ui i.aRi re uzat invitaRia la cinP de sPptPmWna trecutP. Vn acest caz" va tre)ui sP iRi oarte atent la modul Qn care Qi explicaRi poziRia dumneavoastrP" ast el QncWt sP menRineRi intactP relaRia acilitator%client. =datP dezvoltatP o reacRie de trans er" puteRi Qncepe sP o $estionaRi explicWndu.i clientului enomenul reacRiei de trans er. ?P recomand sP aceRi acest lucru oarte rar" iar dacP totuUi tre)uie sP o aceRi" aveRi $ri#P sP o aceRi cu mare atenRie.

Lori Let* Lis)eB" '.'c." M.A. -entrul de Metapsi*olo$ie AplicatP East (rinstead" Sest 'ussex" An$lia and nimic nu este ceea ce vrei" cand vrei sa devii cine vrei dar nu poti" cand ai tot dar de apt nu ai nimic" cand nimic nu se intampla" cand lacrimile iti cur$ pe o)raz si nu poti sc*im)a nimic" accepta trecutul asa cum este el pentru a putea sa te )ucuri de prezent. Nimic din tot ce vei vrea sa incepi nu poate i inceput" nimic din ce vrei sa repari nu poate i reparat" pentru ca toate incep de la tine. Incepe cu tine si vei incepe sa traiestiD Trecutul este o parte din tine" care iti apartine cu toate lucrurile )une sau rele care ti s.au intamplat. Nu poti sa ne$i timpul care s.a scurs si nici rezultatul aptelor tale. Esti sin$urul in masura sa se #udece pe sine. 'unt etape din trecut pe care ai vrea sa le ster$i. 'i nu ma re er la cele de care te rusinezi ci la cele in care te.au durut" acolo unde te.ai simtit la pamint. La acele momente in care ai simtit ca ramii ara aer" cand ti.ai simtit inima ti se rin$e si un val de caldura iti umple corpul. Au venit alte momente si alte momente iar in inal ai decis ca nu vrei sa retraiesti o drama continua si le.ai ascuns undeva in stra undul tau crezand ca nu vor mai iesi niciodata la su ra ata. sau ca totul va ramine undeva in timp ca o a acere de inc*eiat intre tine si &umnezeu. !entru a putea trai !rezentul va tre)ui sa te ierti" sa te consideri invins sau casti$ator al vietii asa cum a ost ea. Nu poti sa ii un invins si sa traiesti cu vina in su let. Ar insemna ca ai murit de#a si esti doar o proiectie a ceea ce ai ost candva. Accepta ca esti un invins al trecutului tau. Ai sansa de a te eli)era. &e ce4 'au de cine4 Te vei eli)era de incarcatura ne$ativa a aptelor tale de care nu esti multumit" de toate secretele cele mai ascunse" de durere" de esec" de tot. 'i ce se va intampla4 ?ei simti cum iecare respiratie si expiratia a ta devin o usurare" vei eli)era plinul de amintiri $rele si vei ace loc prezentului.?ei ace loc pentru un nou inceput in care sa poti ordona lucrurile

8G

si viata ta. ?ei primi c*eia succesului tau personal pentru ca va ramane in tine esenta lucrurilor. -um4 = aci privindu.te in tine aducand in constient momentele. 1ii convins ca vei stii ce sa aci cu ele. ?ei trai nostal$ia" durerea" lacrimile" vei vedea culorile" ploaia" oamenii" vei simti caldura" atin$erea" ri$ul" toamna" vei auzi numele tau. ?ei deveni constient de ce inseamna iu)ire" )ucurie" ericire si toate minunile pe care le vrei in viata ta. ?ei incepe sa devii tu. Iar ceea ce este cel mai important este ca nimeni nu este vinovat pentru invin$erea ta. Toate au ost con#unctura din care ai acut parte" pentru ca a ost ale$erea ta" toate au ost cu un scop in viata ta" pentru a te pre$ati sa devii cine esti azi" invins sau invin$ator. Asta doar tu si cu tine vei sti. and nimic nu este ceea ce vrei" cand vrei sa devii cine vrei dar nu poti" cand ai tot dar de apt nu ai nimic" cand nimic nu se intampla" cand lacrimile iti cur$ pe o)raz si nu poti sc*im)a nimic" accepta trecutul asa cum este el pentru a putea sa te )ucuri de prezent. Nimic din tot ce vei vrea sa incepi nu poate i inceput" nimic din ce vrei sa repari nu poate i reparat" pentru ca toate incep de la tine. Incepe cu tine si vei incepe sa traiestiD Trecutul este o parte din tine" care iti apartine cu toate lucrurile )une sau rele care ti s.au intamplat. Nu poti sa ne$i timpul care s.a scurs si nici rezultatul aptelor tale. Esti sin$urul in masura sa se #udece pe sine. 'unt etape din trecut pe care ai vrea sa le ster$i. 'i nu ma re er la cele de care te rusinezi ci la cele in care te.au durut" acolo unde te.ai simtit la pamint. La acele momente in care ai simtit ca ramii ara aer" cand ti.ai simtit inima ti se rin$e si un val de caldura iti umple corpul. Au venit alte momente si alte momente iar in inal ai decis ca nu vrei sa retraiesti o drama continua si le.ai ascuns undeva in stra undul tau crezand ca nu vor mai iesi niciodata la su ra ata. sau ca totul va ramine undeva in timp ca o a acere de inc*eiat intre tine si &umnezeu. !entru a putea trai !rezentul va tre)ui sa te ierti" sa te consideri invins sau casti$ator al vietii asa cum a ost ea. Nu poti sa ii un invins si sa traiesti cu vina in su let. Ar insemna ca ai murit de#a si esti doar o proiectie a ceea ce ai ost candva. Accepta ca esti un invins al trecutului tau. Ai sansa de a te eli)era. &e ce4 'au de cine4 Te vei eli)era de incarcatura ne$ativa a aptelor tale de care nu esti multumit" de toate secretele cele mai ascunse" de durere" de esec" de tot. 'i ce se va intampla4 ?ei simti cum iecare respiratie si expiratia a ta devin o usurare" vei eli)era plinul de amintiri $rele si vei ace loc prezentului.?ei ace loc pentru un nou inceput in care sa poti ordona lucrurile si viata ta. ?ei primi c*eia succesului tau personal pentru ca va ramane in tine esenta lucrurilor. -um4 = aci privindu.te in tine aducand in constient momentele. 1ii convins ca vei stii ce sa aci cu ele. ?ei trai nostal$ia" durerea" lacrimile" vei vedea culorile" ploaia" oamenii" vei simti caldura" atin$erea" ri$ul" toamna" vei auzi numele tau. ?ei deveni constient de ce inseamna iu)ire" )ucurie" ericire si toate minunile pe care le vrei in viata ta. ?ei incepe sa devii tu. Iar ceea ce este cel mai important este ca nimeni nu este vinovat pentru invin$erea ta. Toate au ost con#unctura din care ai acut parte" pentru ca a ost ale$erea ta" toate au ost cu un scop in viata ta" pentru a te pre$ati sa devii cine esti azi" invins sau invin$ator. Asta doar tu si cu tine vei sti.

A#uta.i pe cei care au nevoie sa.si sc*im)e un comportament nedorit" sa depaseasca o)stacole" sa.si invin$a rezistenta si sa.si traiasca viata deplin utilizand meta ora terapeutica de &. ,arlan Kilstein Le$endarul Milton Erickson" cele)rul *ipnoterapeut" era renumit pentru extraordinara sa a)ilitate de a.i

8I

a#uta pe oameni sa realizeze sc*im)ari personale dramatice. El spunea povestiri" para)ole si $lume in care recunoastem patternuri pro unde puse la lucru. Erickson acea totul sa para atat de usor incat ii pacalea pana si pe specialisti. Ernest 0ossi" student al lui Erickson" a urmarit elul cum acesta lucra cu unul dintre clientii sai si a inre$istrat sedinta in cadrul careia pro esorul sau a realizat o inductie *ipnotica. La un moment dat 0ossi a intrerupt inre$istrarea speci icand aptul ca in momentul respectiv &r. Erickson a inceput sa.i spuna clientului sau o povestire. Asa cum unul dintre cei mai )uni studenti ai lui Erickson n.a recunoscut olosirea unor patternuri extraordinare" nici clientii cu care vei lucra n.o vor ace. Erickson avusese la un moment dat un client a carui pro)lema o constituia e#acularea precoce si aptul ca din cauza acesteia nu avea o viata sexuala normala. Lar)atului ii era atat de #ena sa vor)easca despre pro)lema sa incat nu suporta sa discute pe aceasta tema" asa ca Erickson i.a spus o povestire. In 3<>I ELritis* Aournal o Medical !sBc*olo$BF a pu)licat cu titlul EA 'tudB o Experimental Neuroissis ,BpnoticallB Induced in a -ase o E#aculato !raecoxF un articol scris de Erickson despre cazul mai sus mentionat. -eea ce.i relatase Erickson clientului sau usese o povestire ima$inara" special construita pentru acesta. Aceasta dezvaluire i.a uimit pe multi" ast el ca personalitati stralucite precum Mar$aret Mead si (re$orB Lateson au cerut sa li se explice exact cum anume a ost construita acea complexa povestire" ceea ce Erickson a si acut in anul 3<GG intr.un articol. Totusi" procesul de ela)orare a povestirii parea atat de complicat incat nimeni altcineva nu a ost capa)il sa oloseasca meta ora terapeutica pana cand &avid (ordon a reusit sa spar$a codul meta orei terapeutice acand.o accesi)ila tuturor. Puterea meta$!rei Meta orele sunt mai mult decat un mod de a vor)i despre o experienta. Ele sunt c*iar experienta noastra. Ele sta)ilesc iltrele prin care percepem lumea si ii dau un sens acesteia. &in acest motiv" meta orele servesc ca par$*ii puternice capa)ile sa sc*im)e perceptia si experienta si ca urmare iti dau posi)ilitatea de a sc*im)a comportamentul oamenilor. Meta orele terapeutice sunt povestiri special construite. &esi sunt simple" ele sunt instrumente ideale pentru sc*im)ari evidente sau tainice. =amenii se recunosc pe ei insisi in povestirea pe care o asculta si devin o parte a acesteia. Asa ca o meta ora terapeutica puternica este o povestire ele$ant construita care poate declansa o sc*im)are personala ma#ora. P!%estin K "entru sc/im#are Erickson a descoperit ca atunci cand spunea ast el de povestiri ocolea rezistenta constienta. Atunci cand povestesti meta ora terapeutica sadesti o samanta. +nele meta ore dau roade imediat iar altele lucreaza in timp. 0eala rumusete a meta orelor terapeutice consta in capacitatea lor de a actiona intr.o maniera indirecta si discreta" in mod pro ound si dura)il in sensul sc*im)arii. Aceasta inseamna ca atunci cand povestesti cuiva o meta ora" persoana respectiva nu tre)uie sa.si dea seama de intentia ta si ca poti a#uta oamenii declansand sc*im)ari pro unde in vietile lor ara ca ei sa stie vreodata ca ai actionat in acest sens. Si acum sa %e em cum $uncti!neaza meta$!ra.

8J

Exista doua eluri de meta ore2 i omorfe si universale. Intr.o meta ora izomor a exista o relatie unu.la.unu intre elementele din povestire si cele din situatia reala. Ne putem ima$ina doua planuri2 cel am lumii reale care contine o pro)lema pentru care clientul nu a reusit sa $aseasca o solutie si planul meta oric creat de terapeut (pe care ni.l ima$inam plasat su) planul real si paralel cu acesta). In acest plan meta oric" terapeutul urnizeaza clientului o pro)lema mata orica corespunzatoare pro)lemei reale a acestuia" precum si solutia meta orica adecvata. -lientul proceseaza in su)constient solutia mata orica si o aplica in viata reala. 'olutia pe care clientul o creeaza este cea care se potriveste cel mai )ine vietii sale.

A"licarea meta$!rei tera"eutice in %iata reala Am utilizat meta ore terapeutice de nenumarate ori dar unul dintre cazuri a demonstrat e icienta acestora intr.un mod surprinzator. Am ost contactat de o amilie al carei iu s.a alaturat unei secte extremiste rupand toate le$aturile cu rudele. 0enuntase la tele on pentru ca.l considera un lucru diavolesc si nu mai comunica nici macar prin intermediul postei. Intr.o zi el si.a invitat totusi ratele la o intalnire insa l.a in ormat cu privire la conditia pe care tre)uia sa o indeplineasca (de a sta in parc admirand in tacere creatia lui &umnezeu pe toata durata intrevederii) si l. a avertizat ca de indata ce acest scenariu va i incalcat" intalnirea se va inc*eia. &ucandu.se la intalnire" ratele tanarului nu a reusit sa poarte nici un el de discutie cu acesta" asa ca a decis sa vina la )iroul meu cu o intre)are care pentru mine a constituit o mare provocare2 E-um pot sta)ili o le$atura cu ratele meu daca nu pot sa.i vor)esc4F Am scris intr.un ziar o meta ora terapeutica ce avea aparenta unui articol si l.am pus in )aia tanarului. In mai putin de o luna el s.a intors la amilia lui. Este o intamplare uimitoare. 'i tu vei do)andi aceasta a)ilitate cand vei descoperi puterea meta orei terapeutice. A"lica#ilitate nelimitata si "utere nelimitata in a !$eri a?ut!r Erickson a ost primul care a olosit meta ora terapeutica in terapie si aceasta continua sa ie olosita si azi cu succes de multi specialisti NL!" utilizarea meta orei se dovedeste a i valoroasa si in a ara terapiei2 . &evii capa)il sa asculti si sa apreciezi semni icatia meta orelor prin care oamenii o)isnuiesc sa.si descrie experientele si devii totodata capa)il sa relationezi cu ei raspunzandu.le in aceiasi termeni. . -omunici mai e icient cu mem)rii amiliei tale si poti discuta cu ei su)iecte alt el $reu de a)ordat. &esi adesea se dovedeste ca este oarte di icil sa lucrezi cu mem)rii amiliei" meta ora terapeutica ace totul posi)il. . -onvin$i clientul sa treaca la actiune ara sa ne$ociezi. 0ezultatele vor aparea de indata si vei mentine o relatie oarte )una cu clientul tau. Meta orele creeaza un lim)a# si o lume pe care le impartasesti cu ceilalti si in care poti comunica usor"

8K

deplin si cu impact. Lumea meta orei pe care o impartasesti cu clientul poate deveni o lume in care acesta $aseste rezolvarile pro)lemelor lui. Tu "!ti $i cel care $ace acest lucru "!si#il. -u doi ani in urma am participat in 1lorida la un seminar de trei zile in cadrul caruia &avid (ordon le.a vor)it oamenilor veniti din intrea$a lume despre meta ora terapeutica. &avid ne.a povestit meta ore terapeutice pe parcursul intre$ului pro$ram iar eu acum le olosesc si sunt incantat de elul cum unctioneaza. Am adau$at ast el arsenalului meu o metoda puternica (desi simpla). Iata si impresiile pe care unii dintre participantii la seminar au tinut sa le exprime2 ELa #umatatea seminarului mi.am sc*im)at de initiv modul in care aceam terapie.F '. 0ea 0apavi" M.,t. E=rice terapeut care vrea sa.si a#ute clientii sa aca sc*im)ari radicale ar tre)ui sa oloseasca te*nicile puternice ale lui &avid.F A. Art*ur ?an SBck ETrainin$ul lui &avid (ordon despre meta ora terapeutica ar i extrem de util terapeutilor" parintilor si personalului din domeniul vanzarilor.F ,elen Marie Intr.un studiu de cercetare pentru doctorat am demonstrat ca te*nica meta orei terapeutice c*iar unctioneaza si a irm in continuare acest lucru. Inre$istrarea discursului despre meta ora terapeutica tinut de &avid (ordon in 1lorida este disponi)ila pe un set de I &?&.uri despre care va puteti in orma la adresa de mai #os. Articol preluat de pe site.ul www.t*erapeuticmetap*ors.com Traducerea si adaptarea2 Teodora -eontea !oti aplica aceste 3G o)iceiuri macar pentru o perioada si sa o)servi sc*im)arile pozitive din viata ta si cu si$uranta daca mintea ta va sesiza o di erenta semni icativa va prelua inconstient comportamentele de succes si ti le va pune la dispozitie ori de cate ori vei avea nevoie.XpopinY 3.Fii matinal0 Ener$ia care te incon#oara dimineata devreme e atat de invi$oratoare incat iti da elanul necesar intre$ii zile. Exista un motiv speci ic pentru care soarele rasare intodeauna dinspre est... 3.Fii matinal0 Ener$ia care te incon#oara dimineata devreme e atat de invi$oratoare incat iti da elanul necesar intre$ii zile. Exista un motiv speci ic pentru care soarele rasare intodeauna dinspre est la o anumita ora" si nu e nevoie sa intele$em motivul" ci doar sa credem in el. -*iar Aristotel spunea EE )ine sa i treaz inaintea rasaritului" caci ast el de o)iceiuri contri)uie la sanatate" )unastare si intelepciune.F 4.Misca7ti c!r"ul si exerseaza0 Miscare inseamna )unastare. =rice om are succes datorita starii mentale in care se a la" iar aceasta stare este in luentata de iziolo$ia corpului. &aca te simti Esi onatF nu te poti mo)iliza sa intreprinzi o actiune" iar actiunea insemna rezultate. -orpul tau tre)uie sa ie la unison cu munca ta" respiratia si ritmul tau tre)uie sa ie in armonie cu $andurile si actiunile tale" iar acest lucru il poti o)tine prin exercitii izice. 1a o plim)are vioaie de 8; de minute" practica Bo$a" #oaca un meci de tenis sau volei" sau a orice alta activitate care sa iti revi$oreze corpul si" implicit" creierul. 5.1&ulti%a7ti2 creierul "rin acti%itati mentale0 -iteste o carte pe saptamana. 'traduieste.te sa citesti

8:

mai repede si sa asimilezi mai mult concentrandu.te asupra importantei pe care o acorzi continutului. 1ormuleaza.ti propiile ipoteze asupra a tot ce te incon#oaa si c*estioneaza totul. Nu te multumi cu sens" cauta adevarulD 6.Gaseste in !rice un m!ti% e FERI&IRE0 Ale$erea de a i ericit iti apartine in orice moment. !oate nu identi ici un motiv serios pentru a sar)atori si a i ericit" dar $andeste.te la urmatorul studiu2 aproximativ I;Z din ericire depinde de $ene" 3;.3IZ rezulta ca urmare a di eritor varia)ile cu care interactionezi (statut socioeconomic" marital" sanatatea or$anismului" venit si altele) iar restul tine doar de tine si de elul in care privesti lucrurile. E la indemana ta sa te deose)esti de altii si sa iti cresti nivelul de optimism si pozitivism doar apreciind diversitatea si privind mai EcoloratF lucrurile" oamenii si evenimentele din #urul tau. +n zam)et mo)ilizeaza peste un milion de celule" o mie de nervi si cateva sute de musc*i" ceea ce te umple de ener$ie si iti sporeste capacitatile. 8.S"une 1multumesc2 in semn e recun!stinta0 Tre)uie sa apreciezi marile succese" cat si lucrurile marunte din viata ta. !entru inceput multumeste.ti pentru ceea ce esti. 1acand asta iti va creste de asemenea si stima de sine. Multumeste.le oamenilor din #urul tau pentru di erenta pe care o ac in viata ta" amiliei" prietenilor" cole$ilor cat si celor care te.au pus in situatii di icile" caci doar asa ai descoperit mai multe resurse pe care le ai la indemana. 1a asta cand te trezesti sau inainte de culcare si cu si$uranta te vei apropia de potentialul maixim si vei o)tine mai mult. 9.Sc!"uri si mici sarcini sa"tamanale. = data ce ti.ai sta)ilit scopul imparte.l in sarcini mai mici si sta)ileste.ti o recompensa pe masura iecareia. Asta te va a#uta sa iti atin$i o)iectivul mai repede si intr. un mod mai distractiv. :.Actiuni s"re atingerea teluril!r. Esecul nu insemna ca nu ai o)tinut rezultatul dorit" insemna ca nu ai inceput sa actioneziD = data ce ai sta)ilit telul" treci la actiuneD &istru$e amanarea acumD =amenii de succes au a#uns asa nu datorita norocului. -u o motivatie inalta poti o)tine tot ce iti doresti mai repede si mai )ine. ;.Petrece tim" cu !ameni e succes* !ameni energici0 -onsider ca daca esti incon#urat de oameni ener$ici si tu vei i plin de ener$ie. &aca traiesti intre oameni plini de succes pro)a)il vei impartasi credintele si valorile care ii caracterizeaza. &aca vrei sa ii mai sanatos" cunoaste oameni care ac itness" care iti pot vor)i despre corp" alimentatie si exercitii. Incepe acum" $aseste oameni care exceleaza intr.o anumita arie care te intereseaza" a.ti prienteni si petrece.ti timp cu ei. <.Urmareste calen arul* $ii mai !rganizat0 In $eneral o persoana dezor$anizata atra$e dupa sine rezultate neasteptate si dezor$anizate. !oti o)tine orice in viata atata timp cat ai o strate$ie. 0ezultatele tale tre)uie sa ie )ine localizate temporal" tre)uie sa iti sta)ilesti data la care vei actiona si cum vei actiona. 'olutia e simpla din moment ce $asesti oriunde instrumente de mana$ement al timpului (a$ende electronice" ceasuri" tele oane cu alarma etc). 3=.Mananci sanat!s* te simti sanat!s0 Aminteste.ti ca trupul determina actiunile pe care le aci. Alimentele pe care le in$erezi in luenteaza la nivel )iomolecular corpul si sistemul tau nervos" care la randul lui in luenteaza $andurile si starea ta de spirit. E elementar sa intele$i ca excesul de animale moarte" pra#ite sau ierte" va avea in luenta asupra perceptiei tale $enerale. Astazi" nivelul uman de cunoastere este in masura sa suprime instinctele )iolo$ice atat de adanc inradacinate in inconstientul nostru" asa ca du.te si a.ti o salataD 33.Tine e%i enta $inanciara0 Ai nevoie sa dezvolti un ast el de o)icei4 -u si$uranta &AD Ai pro)leme din cauza ca nu ai o evindenta a )anilor )ine sta)ilita. Nu c*eltui niciodata mai mult decat iti propui. !oti incepe sa construiesti un ta)el in care sa.ti analizezi c*eltuielile si economiile" in ideea de a scadea c*eluielile si creste economiile. !e lan$a o viata mai ec*ili)rata" vei evita irosirea )anilor si ii vei olosi in scopuri mai no)ile. !oti" de aemenea"dona asociatilor non.pro it pentru in$ri#irea persoanelor cu nevoi speciale si daca esti un avan$ardist in $andire" satis actia va vi c*iar mai mare decat in cazul ac*izitionarii

8<

unui Mercedes Lenz. 34.Tim" "etrecut cu $amilia. &aca ai nevoie sa te ener$izezi atunci tre)uie sa petreci timp in locuri unde dra$ostea a)unda" iar acest loc este doar acasa" impreuna cu amilia. !etrece putin timp cu amilia" periodic" in iecare saptamana si luati decizii comune. &e asemenea" o era.le eed.)ack pentru actiunile lor si cere.le ca si ei sa iti raspunda ast el. = importanta deose)ita o are transparenta mem)rilor amiliei in acilitarea comunicarii intra amiliale. &ra$ostea si $ri#a vor creste iar ei se vor simti mai conectati pe masura ce a la mai multe despre tine si tu despre ei. 35.Urmeaza7ti /!##L7urile. !asiunea naste motivatieD 1a ceva cu dra$oste si vei i mai motivat sa aci orice mai )ine si sa te extinzi in mai multe domenii. !oate vei iesi mai des sa te plim)i" sa admiri" poate ai #uca mai des sa* sau vei descoperi o ramura de cunoastere noua" care merita interes. Incepe de maine sau c*iar de aziD Nu invoca niciodata plictiseala sau lipsa de timp. 'unt doar scuze care tin de psi*olo$ia omului modern...lenea sociala. 36.In e"arteaza gan urile negati%e0 Acesta e pro)a)il cel mai )un o)icei pe care il poti adopta. Milnic manipulezi mii de $anduri si unele din ele sunt ne$ative" ne olositoare. !e lan$a a $andi pozitiv" concentreaza.ti atentia pe $andurile care te inpulsioneaza sa o)tii mai mult si pe cele care te limiteaza. (aseste ori$inea lor in experientele tale si ast el vei descoperi sursa emotiilor tale pe care constientizandu.le" le vei putea in luenta. 'coate $unoiul din mintea ta ca sa devii mai puternic. E la el de usor ca si cand te.ai concentra asupra aspectului izic. !oti aplica aceste 3G o)iceiuri macar pentru o perioada si sa o)servi sc*im)arile pozitive din viata ta si cu si$uranta daca creierul tau va sesiza o di erenta semni icativa va prelua inconstient comportamentele de succes si ti le va pune la dispozitie ori de cate ori vei avea nevoie. Oamenii tin sa ceara alt!ra ceea ce l!r insisi le este greu sa aruiasca. Interesant... nu.i asa4 Asteptam si cerem altcuiva ceea ce noua ne este $reu sa daruim... Iu)ire neconditionataD &aca asteptam ca altcineva sa ne aca sa ne simtim iu)iti" doriti" sa ne aca sa ne simtim in si$uranta... ar i timpul sa intele$em ce se intampla de apt. In primul rand" ar tre)ui sa simtim toate aceste sentimente ata de noi insine" apoi sa cerem altcuiva sa ni le o ere. /A iu)i neconditionat/...inseamna a iu)i ara retineri" in$radiri" sau constran$eri. &aca noi insine nu ne o erim o ast el de iu)ire" atunci care este punctul de re erinta la care raportam iu)irea care ne.ar implini viata4 -um sa stim ce cautam" ce asteptam de la celalalt4... !entru a sti ca exista o ast el de iu)ire" ar i tre)uit sa citim undeva despre ea" sa vedem un ilm" sau" undeva" cineva... sa ne i aratat atete ale ei. Lucrurile nu stau insa asa. Ne7am nascut stiin ce inseamna >a iu#i nec!n iti!nat2. Este un dar ce ne.a ost dat inca de la inceput. =data insa ce su letele noastre au im)racat orma umana" a aparut conditionarea care ne.a limitat credinta in iu)ire neconditionata. A ost stearsa si inlocuita cu alte credinte despre lume si viata..Am invatat ca actiunile noastre declanseaza anumite reactii. Am invatat ca suntem )uni sau rai. Am invatat ce este )ine sa acem si ce nu. Acesta a devenit punctul nostru de re erinta" indepartandu.ne ast el de ceea ce ne este innascut. =data cu trecerea timpului si cu acumularea de experiente" parca nici nu mai speram sa.l re$asim. 'i totusi" in adancul su letului stim ca o ast el de iu)ire exista. Am ost invatati ca este o antezie...ca tan#im dupa ceva inexistent...Nu este adevaratD Sufletul nostru tan!este dupa acel "ceva pe care#l cunoaste dintotdeauna! Ar tre)ui sa ne alcocam timp sa descoperim ce inseamna pentru noi iu)irea neconditionata" in loc sa depindem ca altcineva sa o aca pentru noi. &aca nu ne este clar" daca nu stim ce inseamna sa iu)esti

>;

neconditionat" atunci cum sa stim ce vrem de la ceilalti4 Ne asteptam ca cineva sa ne o ere un HcevaF....dar nu stim ce este de apt acel HcevaF pe care ni.l dorim... Mer$and pe un ast el de drum...sunt mari sansele sa im dezama$iti... $e vom atri%ui mereu altora puterea de a ne de amagi, desi ei nu stiu ce asteptam de la ei. &aca nu suntem capa)ili sa ne exprimama nevoile intr.o maniera clara" nimeni nu va sti ce cerem" ce ne dorim cu adevarat. Iar daca noua nu ne este clar" cu si$uranta ca nu va i nici pentru ceilalti. A gasi iu#irea nec!n iti!nata inseamna a te gasi "e tine insuti. -and te.ai concentrat ultima data pe ceea ce esti tu intr.adevar4 -itind aceste randuri" raspunsul iti poate parea usor....dar" de unde incepi4 +nde incepe HdrumulFcatre iu)irea neconditionata4 Este nevoie sa treci prin experiente dureroase care iti produc urie si amaraciune. &e ce4 -are e lectia pe care o ai de invatat din acestea4 1ii recunoscator acelora pe care destinul ti i.a scos in cale pentru a te a#uta sa inveti aceasta lectie. Lasa deoparte resentimentele" c*iar daca acesti oameni te.au ranit. &ste imposi%il sa te iu%esti neconditionat daca nutresti sentimente precum amaraciune, furie, vina sau orice alt sentiment care nu inseamna iu%ire. Atunci cand privesti prin H)inoclulFtau" vezi lucrurile in modul in care ai ost invatat sa o aci. &e exemplu2....Acea emeie ti.a lovit masina cea noua pentru ca tu nu meriti o masina noua" sau" copiii nu te asculta pentru ca nu le pasa de tine" partenerul tau este nervos pentru ca il invinuiesti pentru lucruri pe care nu le.a acut.....$*inionD sau...nu ai norocD Ti se pare cunoscut4 Este importanta perspectiva din care privesti aceasta lectie....ast el calatoria iti va parea usoara sau di icila. Sterge7ti >#in!clul2...si /ai sa ince"em0 -oncentreaza.te pe ceea ce estiD 'crie toate calitatile pe care stii ca le ai. ( &e exemplu2 iti place sa a#uti oamenii" iti place sa lucreezi cu copiii" esti o persoana creativa etc. ). 'crie.leD Ast el poti sa devii constient de minunatele calitati pe care le detii. 'pune cu voce tare ceea ce meritiD Meriti masina cea noua" meriti ca oamenii sa te respecte si meriti iu)ire neconditionata. Acestea sunt a irmatii. Atunci cand su)constientul tau aude aceste cuvinte incepe sa le creada. Insa tu esti cel care tre)uie sa aca trea)a" nimeni altcineva nu o va ace pentru tine. Este sarcina ta. (aseste o modalitate prin care sa scoti la supra ata resentimente si temeri din trecut. &aca simti ca nu poti ace asta sin$ur" apeleaza la un coac*" terapeut sau la un prieten. Acestia te vor a#uta sa te simti in si$uranta atunci cand te vei con runta cu amintirile neplacute. ?or)este despre ele. Ideea este sa le rememorezi" sa le simti cu tot ceea ce vine" c*iar si durere.....si sa le eli)erezi" sa le lasi sa plece si ast e lsa desc*izi poarta pentru iu)irea neconditionata. 'imte durerea pe care oamenii sau evenimentele ti.au provocat.o. !atrunde in pro unzime si simte uria" durerea" respin$erea" dezapro)area" si cat de sin$ur te simteai in acele momente ale vietii tale. 'i" da" plan$iD...iar apoi ia.ti un moment si $andeste.te la modul in care ai i $estionat acum acele situatii" stiind ca meriti ca dorintele tale sa ie satis acute" stiind ca meriti iu)ire neconditionata" si stiind ca pentru a putea primi aceasta iu)ire tre)uie la randul tau sa o daruiesti. Eli)ereaza.te de trecut" eli)ereaza.te de durere" si iartaD A ierta inseamna a lasa deoparte resentimentele" uria" raz)unarea. A te eli)era de dorinta de raz)unare asupra trecutului te va conduce catre iu)ire neconditionata. Lumea nu.ti datoreaza nimic. Meriti" la el ca toti ceilaltiD 'i... suntem aici" in calatoria noastra" pentru a.i a#uta si pe altii sa se vindece. Invata sa te iu)esti neconditionat" stiind ce.ti doresti cu adevarat si stiind ca esti capa)il sa daruiesti inainte de a astepta sa primesti din partea celorlalti....Acestia sunt primii pasi pe cararea iu)irii neconditionate

>3

Intele"tul si &ele trei "!rti0 +n re$e avea un iu destept si cura#os. -a sa.l pre$ateasca pentru a in runta viata" il trimise la un )atran intelept. . Lumineaza.ma2 ce tre)uie sa stiu in viata4 . ?or)ele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip" dar o sa.ti dau totusi cateva s aturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. -iteste ce scrie pe iecare dintre ele. = dorinta mai puternica decat tine te va impin$e sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci" caci vei i condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti. Nu pot sa.ti spun mai mult. Tu sin$ur tre)uie sa treci prin asta" cu inima si cu trupul. Acum du.teD +rmeaza drumul acesta drept din ata ta. Latranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii. Nu dupa mult timp" se $asi in ata unei porti mari" pe care se putea citi2 SCHIMBA LUMEA Asta era si intentia mea" $andi printul" caci c*iar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume" altele nu.mi convin deloc. Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau" a)ilitatea si vi$oarea sa il impinsera sa se con runte cu lumea" sa intreprinda" sa cucereasca" sa modeleze realitatea dupa dorinta sa. El $asi placerea si )etia cuceritorului" dar nu si alinarea inimii... 0eusi sa sc*im)e cateva lucruri" dar multe altele ii rezistara. Anii trecura. Intr.o zi" il intalni din nou pe )atranul intelept care.l intre)a2 . -e.ai invatat tu pe acest drum4 . Am invatat sa deose)esc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa" ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine. . Line" zise )atranul. +tilizeaza.ti ortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce.ti scapa printre de$ete. 'i disparu. !utin dupa aceasta intalnire" printul se $asi in ata celei de.a doua porti pe care statea scris2 SCHIMBA-I PE CEILALTI. Asta era si intentia mea" $andi el... -eilalti sunt sursa de placere" )ucurii si satis actii" dar si de durere" necazuri si rustrari. El se ridica deci contra a tot ce.l deran#a sau nu.i placea la cei din #urul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpe de ectele. Aceasta u a doua lupta a sa. Intr.o zi" pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a.i sc*im)a pe ceilalti" il intalni din nou pe )atranul intelept" care.l intre)a2 . -e ai invatat tu" deci" pe acest drum4 . Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa )ucuriilor sau necazurilor" a satis actiilor sau in ran$erilor mele. Ei sunt doar prile#ul" ocazia care le scoate la lumina. In mine" prind radacina toate aceste lucruri. . Ai dreptate" spuse )atranul. !rin ceea ce ceilalti trezesc in tine" ei te descopera in ata ta. 1ii recunoscator celor care ac sa vi)reze in tine )ucuria si placerea" dar si celor care ac sa se nasca in tine su erinta sau rustrarea" caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care tre)uie s.o urmezi.

>8

Nu dupa multa vreme" printul a#unse in ata unei porti pe care scria2 SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI. &aca eu sunt cauza pro)lemelor mele" atunci inseamna ca asta imi ramane de acut" isi zise el si incepu lupta cu el insusi. El cauta sa patrunda in interiorul sau" sa.si com)ata imper ectiunile" sa.si inlature de ectele" sa sc*im)e tot ce nu.i placea in el" tot ce nu corespundea idealului sau. &upa cativa ani de lupta cu el insusi" dupa ce cunoscu cateva succese" dar si esecuri si rezistenta" printul il intalni iarasi pe )atranul intelept" care.l intre)a2 . -e ai invatat tu pe acest drum4 . Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora" dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invin$e. . Asa este" spuse )atranul. . &a" dar m.am saturat sa lupt impotriva a tot" a toti si c*iar impotiva meaD =are nu se termina niciodata4 Imi vine sa renunt" sa ma dau )atut si sa ma resemnez. . Asta va i ultima ta lectie" dar inainte de a mer$e mai departe" intoarce.te si contempla drumul parcurs" raspunse )atranul si apoi disparu. !rivind inapoi" printul vazu in departare spatele celei de.a treia porti pe care statea scris2 ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI. !rintul se mira ca n.a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta" dar in celalalt sens. In lupta devenim or)i" isi spuse el. 'i mai vazu zacand pe #os" peste tot in #urul lui" tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi2 de ectele" um)rele" rica" limitele sale. Le recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iu)easca. Invata sa se iu)easca pe el insusi" ara sa se mai compare" sa se #udece" sa se invinovateasca. Il intalni din nou pe )atranul intelept" care.l intre)a2 . -e.ai invatat in plus pe acest drum4 . Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu iu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate" neconditionat. . Line" acesta este primul lucru pe care nu tre)uie sa.l uiti in viata" acum poti mer$e mai departe. !rintul zari in departare cea de.a doua poarta" pe spatele careia scria ACCEPTA-I PE CEILALTI. 'i in #urul lui recunoscu toate persoanele pe care le.a intalnit in viata sa" pe cei pe care i.a iu)it si pe cei pe care i.a urat" pe cei pe care i.a a#utat si pe cei pe care i.a in runtat. &ar spre surpriza sa" acum era incapa)il sa le vada imper ectiunile" de ectele" lucrurile care altadata il deran#au enorm si impotriva carora luptase. Latranul intelept aparu din nou si.l intre)a2 . -e.ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum4 . Am invatat ca iind in acord cu mine insumi" nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa.i accept si sa.i iu)esc asa cum sunt. . Line" acesta este cel de al doilea lucru pe care tre)uie sa.l tii minte. -ontinua drumul. !rintul zari prima poarta" prin care trecuse cu mult timp in urma" si vazu ceea ce era scris pe spatele ei2

>>

ACCEPTA LUMEA. !rivi in #urul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s.o cucereasca" s.o trans orme" s.o sc*im)e. 1u iz)it de lumina si rumusetea tuturor lucrurilor" de per ectiunea lor. Era totusi aceeasi lume de alta data. =are lumea se sc*im)ase" sau privirea sa4 Atunci se ivi )atranul" care.l intre)a2 . -e.ai invatat pe drumul acesta4 . Acum am invatat ca lumea este o$linda su letului meu. -a eu nu vad lumea" ci ma vad in ea. -and sunt ericit" lumea mi se pare minunata" cand sunt neca#it" lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela" nici trista. Ea exista. Atat. Nu lumea ma neca#ea" ci starea mea de spirit si $ri#ile pe care mi le aceam. Am invatat sa o accept ara sa o #udec" ara nici o conditie. . Acesta este cel de.al treia lucru important pe care nu tre)uie sa.l uiti. Acum esti impacat cu tine" cu ceilalti si cu lumeaD Esti pre$atit sa pornesti spre ultima incercare2 trecerea de la linistea implinirii" la implinirea linistii"spuse el si disparu pentru totdeauna. Princi"iile Uni%ersale pe care ne vom concentra sunt2 Iubire Bunatate Bucurie/ Ras/ Zambet Pace/ Liniste Bunav inta Recun stinta/ A!reciere Acce!tare / Luare "a cun stinta Incre#ere / Res!ect Incura$are / su! rt Inc"u#ere/ A!artinere Ins!iratie / M tivare

%e ce a!ar #i&icu"tati"e 'edere generala Mintile noastre sunt proiectate sa ne aduca posi)ilitati mai vaste. ?iitorul este ormat din $andurile de azi. !utem sa ale$em ce $anduri avem si de aceea putem sa ne sta)ilim directia. -eea ce putem sa $andim"

>G

putem sa si o)tinem. Mintea este carma care ne conduce prin experienta vietii. Mintea noastra poate a#uta sau poate impiedica viata noastra.

&aca nu ne olosim mintea pentru a accepta" spri#ini" recunoaste si intensi ica in mod constient modelul existential" atunci vom lucra in mod automat din pre#udecatile pe care le avem. Mintea lucreaza impotriva proiectului nostru natural atunci cand priveste la ceea ce este imposi)il in viata. Atunci cand se intampla" mintea devine un a$ent de separare. Noi devenim separati de elul in care am ost proiectati si de elul in care unctioneaza acest proiect. Incepem sa mani estam limitari ale mintii in loc sa accesam posi)ilitatile in inite. In timp ce constiinta" su)stanta ormativa a creatiei" e ectueaza mani estarea $andurilor mintii pe o )aza consistenta" noi incepem sa experimentam aceste mani estari ca iind realitatea noastra. &ar nu este o realitate adevarata" este o realitate temporara" creata. = data ce creem aceasta realitate di erita din mintea noastra" noi o si experimentam si pare ca credinta noastra in ea este #usti icata si ca $andurile noastre sunt adevarate deoarece ele EparF sa ie. &ar aceasta aparenta este numai orma $andurilor noastre. Este in mod literal mani estul mintii 9 c*iar o aparitieD &in acest motiv aceasta orma a existentei este deseori numita iluzie. &ar aceasta aparitie este oarte convin$atoare deoarece experimentam intrea$a ei mani estare senzoriala in corpul nostru. Are a)ilitatea sa ne in luenteaza psi*olo$ia" emotille si constiinta de sine. 'i putem sa ne pierdem in ea timp de mai multi ani" sau c*iar o viata" lucrand su) in luenta acestei iluzii. Experienta $andului este adusa la iinta de catre senzatiile pe care le simtim" atat in corpul izic cat si in campul ener$etic care incon#oara corpul nostru izic. Aceste senzatii urmeaza aceleasi $esturi ca si !rincipiile +niversale6 desc*idere ( expansiune)" inc*idere ( contractare) sau neutru ( nici o miscare). -orpul nostru este proiectat sa recunoasca aceste senzatii si sa ne alerteze daca $andurile noastre sunt in con ormitate sau in contradictie cu realitatea existentei. Avem incorporat in noi un sistem de $*idare. 'istemul de $*idare este oarte precis. tot timpul. !entru a putea accesa in ormatia pe care ne.o da" tre)uie sa putem s.o citim ( -um acem acest lucru este tratat in M=NA -,EIE Modelul Existential). -and vom putea citi eed)ack.ul pe care il primim de la $andurile" crezurile si intentiile noastre" va i mult mai usor sa ne indreptam intentiile ast el incat sa putem crea rezultate cu )ene icii mult mai mari. &i icultatile apar cand suntem inconstienti ( nu suntem in uncRiune). -and suntem inconstienti" $andurile" crezurile si intentiile noastre sunt e ectuate de catre constiinta noastra ara sa ne dam seama. Nu o)servam EnaturaF $andurilor noastre deoarece nu suntem atenti. Noi operam atunci la un nivel su)constient. Acum este momentul cand ne stocam materialul reprimat. In aceste perioade ne ascundem crezurile noastre limitative si intentiile si o)iceiurile nesocia)ile" ast el incat sa nu avem de.a ace cu ele in iecare zi. -and operam din acest loc" tindem sa mani estam din neatentie o multime de $anduri limitative. 'i ne miram de ce tot aducem aceste rezultate nedorite in viata noastraD (andurile EnevazuteF devin vizi)ile de catre constiinta prin aducerea lor in actiune. !roiectul luceaza intotdeauna sa ne aca constienti de inconstientul nostru. &eci c*iar daca di icultatile pe care le mani estam nu sunt usoare sau placute" ele au o unctie oarte utila. Ne alerteaza despre ceea ce este stocat in su)constientul nostru.Ele exista intotdeauna in orma senzatiilor contractate ( in di erite orme) si deci stim ca avem de.a ace cu $anduri de natura limitata. = data ce senzatiile contractate au o)tinut atentia noastra" devenim constienti de ele. Atunci ele isi vor i servit scopul 9 ne.au acut constienti de ele. = data ce am devenit constienti" putem ace di eritele ale$eri. ale$eri constiente. Ma#oritatea oamenilor care simt aceste senzatii $enereaza o $andire si mai limitata simtindu.se victime ale circumstantelor si perpetueaza ast el ciclul. Acest comportament este automat. 'i cand un lucru este

>I

automat" nu avem nici un control asupra lui. El ne conduce pe noi. 'i ast el simt ma#oritatea oamenilor. ara sa poata controla viata care vine spre ei cu o viteza mai mare decat pot ei procesa. &evenind constienti" putem spar$e acest ciclu. Ne permite sa aducem mai multa intentie si scop in $andurile noastre. 1aptul de a i constienti este in mod innascut vast" ast el incat atunci cand suntem constienti simtim ca avem mai mult spatiu si acest spatiu ne permite sa simtim ca avem timp destul sa raspundem in mod constient. Nu mai simtim ca nu avem controlul. Acum suntem capa)ili sa directionam input.ul caruia ii permitem sa se mani este ( Acest aspect va i explorat mai departe in M=NA -,EIE [-um punem intentiile in practicaT). Pers"ecti%a generala Este important sa cautam sa ne ordonam existenta in mod armonios. &aca vom ace acest lucru" el ne va aduce circumstante care ne vor ace sa ne simtim impliniti in mod natural si" )ineinteles" relatii armonioase 9 ara e ort. Acest lucru este deasupra consideratiilor culturale" $eo$ra ice" istorice" sociale sau educationale. El poate i urmarit" explorat si inteles de toata lumea. Acesta este sin$urul model care unctioneaza in iecare situatie si circumstanta deoarece se )azeaza pe modelul real al existentei. 1iind un sistem de $uvernare care se poate aplica tuturor se$mentelor vietii. a aceri" relatii" amilie" descoperirea sinelui. el este +niversal. In loc sa impunem re$uli altora" $uvernarea din modelul existential ne a#uta sa respectam o le$e EdataF. Noi am ost proiectati sa im iinte care sa ai)a acces la un canal cu )anda lar$a prin care putem comunica cu alte iinte. 'i aceasta comunicare poate avea loc ara e ort indi erent de educatie" actori $enetici" invatamant sau inteli$enta. Adevarul este ca nevoia de comunicare a ost EincorporataF in iinta noastra" si de aceea este universala" constituindu.se ast el in cel mai si$ur mi#loc de comunicare. Toate celelalte orme de comunicare sunt un el de Eso twareF6 ele sunt pro$rame care se invata. = a acere nu inseamna numai )ilantul conturilor si producerea de pro it. A)ilitatile izice tre)uie sa ie ec*ili)rate de ro)ustetea ener$etica. Este la el de important a avea o sanatate ener$etica" la el cum este important a avea sanatate iscala. !ovestile de succes in a aceri din zilele noastre sunt ale celor care au inteles dinamica reala a increderii" )unavointei" $enerozitatii si a)undentei. Este necesar sa intele$em mecanica acestor zone pentru a putea sa le demonstram in mod practic" si nu doar sa vor)im despre ele. !entru a lucra cu modelul existential tre)uie sa recunoastem valoarea intele$erii rezultate din experienta ca iind mai presus de valoarea intele$erii mentale si di erenta pe care aceasta o creeaza in pro unzimea rezultatelor o)tinute. Toate celelalte a)ordari ale vietii cauta sa creeze )ene icii. &i erenta intre a lucra cu acest model este ca acem sa cur$a catre noi o resursa vasta care este de#a creata. Tre)uie doar sa invatam cum sa de)locam )ene iciile care ne asteapta ( pe care celelalte Mone -*eie le vor produce). Princi!ii Universa"e 'edere generala Exista > tipuri de $esturi in comportamentul uman2 pentru" neutru si impotriva. Toate actiunile pot i clasi icate in aceste trei cate$orii. Noi stim instinctiv ca comportamentul nostru unctioneaza cel mai )ine pentru toata lumea atunci cand suntem in cate$oria EpentruF. Aceasta stiinta a noastra este atat de puternica si de automata incat este universala" de aici vine numele de principii universale. &orinta noastra comuna ca si oameni este sa im cei care il primim pe EpentruF. 'i tot comportamentul nostru ( $anduri" crezuri" actiuni) are in luenta asupra celorlalti. Ele creeaza un mediu compus din E pentru" neutru si impotrivaF. (estul EimpotrivaF este evident daca privim istoria planetei noastre. (estul EneutruF este de asemenea

>J

o)isnuit. -u toate ca nu ne impiedica nici pe noi nici pe altii" el nici nu cauta sa promoveze" incura#eze sau sa ne a#ute pe noi sau pe altii. Numai $estul EpentruF recunoaste si lucreaza in modelul existential. (estul EpentruF este un rezultat direct al intele$erii modelului existential. Atunci cand vom intele$e cum suntem proiectati" vom olosi automat existenta noastra in con ormitate cu acest proiect si $estul EpentruF va i un rezultat care va aparea de la sine. +n asemenea comportament )ene ic nu tre)uie sa ie indus in mod arti icial. Noi suntem dotati de la natura sa operam in acest el. !si*olo$ia noastra re lecta acest adevar prin intermediul senzatiilor din corpul nostru. 1izica cuantica sta la )aza acestei viziuni. Exploram ce sunt !rincipiile +niversale si cum opereaza ele. Ne uitam la incercarile istorice de a le$i era comportamentul prin intermediul le$ilor sau comandam comportamentul prin intermediul reli$iei. Ne $andim cum putem incura#a si mentine !rincipiile +niversale Qntr.un mediu de lucru. artea a >.a &um "unem intentiile in "ractica 'edere generala Intentiile )une pot i o)servate sau ne$ate in lipsa constiintei. !entru a putea produce rezultate oarte )ene ice tre)uie sa im oarte constienti. Multi oameni sunt )ine intentionati dar pierd din vedere scopul lor in perioadele cand nu sunt constienti. 0ealitatea iluzorie a mintii pune stapanire si pare ca viata lucreaza in mod activ impotriva )unelor noastre intentii. !entru ca orice intentie sa ie indeplinita" tre)uie sa indreptam acea intentie impotriva tuturor EaparentelorF in mod contrar. Exista doua eluri de intentii2 i(Individuale ii()olective +n mediu de lucru ne cere de o)icei sa aderam la intentiile colective ixate de catre mediul de lucru. -ateodata putem ace acest lucru intentionat si rezultatul va i armonia. &ar cateodata simtim ca cerintele companiei nu sunt con orme cu dorintele noastre individuale. Atunci apar pro)lemele. =ri reprimam propria noastra implinire pentru a satis ace necesitatile serviciului" pentru a ne asi$ura ca vom i platiti" ori incercam sa introducem pro$ramul nostru la locul de munca si avem o prestatie sla)a deoarece nu satis acem cerintele an$a#atorului. -and lucram cu !rincipiile +niversale" directionam atat intentiile individuale cat si cele colective. !entru a o)tine rezultate directionate si armonioase in cadrul intre$ii companii" politicile" procedurile si practicile tre)uie proiectate in asa el incat sa asiste intentiile de expansiune. 'copul politicilor" procedurilor si practicii ar tre)ui sa ie creat in mod constient. 'copul si deductia care sta in spatele lor tre)uie comunicat clar tuturor celor carora li se cere sa le e ectueze. -um distin$em o intentie de alta in interiorul nostru4 Tre)uie sa ( in aceasta ordine)2 3)'a acem curatenie in spatiul intern pentru a putea desci ra ce se petrece in interiorul nostru. Initial" acest lucru nu se poate ace atunci cand suntem ocupati sau a$lomerati de tre)uri. &eci avem nevoie de pace si liniste si odi*na pentru a ne putea concentra asupra interiorului nostru. 8)'a $asim calea dintre intentiile" crezurile si $andurile noastre si rezultatele noastre ( atat in ce priveste senzatiile cat si in ceea ce priveste mani estarea izica). >)'a practicam citirea senzatiilor ener$etice care au loc ast el incat sa intele$em lim)a#ul senzatiilor.

>K

G)'a exersam initierea de noi $anduri si intentia de a lucra cu ele. I)'a practicam Lunavointa" -oncentrarea" Toleranta" Increderea si Lucuria. J)'a dezvoltam *otararea" perseverenta si cura#ul pentru a putea sa ne mentinem pe drumul ales pana a#un$em la rezultat. Aceasta M=NA -,EIE va i in mare masura experientiala. Punerea in "ratica a un!r "!si#ilitati mai mari 'edere generala -and lucram cu intentie" suntem limitati de ceea ce putem sa ne ima$inam. &aca dorim sa o)tinem un rezultat cu mult peste circumstantele prezente" tre)uie sa permitem existenta unei viziuni mai inalte. Natura inerenta a constiintei sunt posi)ilitatile nelimitate. Aceste posi)ilitati latente ne asteapta. -and privim pro)lema in elul acesta" putem vedea ca tot ce tre)uie sa acem este sa permitem posi)ilitatii sa se realizeze. -*iar cuvantul Eposi)ilF inseamna ca se poate intampla. = data ce intele$em si acceptam acest lucru" suntem responsa)ili in a ace ale$erea care ne va conduce spre posi)ilitatea respectiva. Ma#oritatea oamenilor nu ale$ constient niciodata nimic deoarece ei in mod undamental nu cred ca exista posi)ilitatea. -and de apt nu exista o limita in ce priveste posi)ilitatea sau de cate ori putem aduce aceasta posi)ilitate in viata noastra prezenta. =)isnuinta ne impiedica sa intram in expresia expansiva continua c*iar si atunci cand stim ca aceasta este posi)ila si disponi)ila. =)isnuintele noastre sunt tendintele noastre. Ele sunt conditionate de ceea acem de o)icei intr.o anumita situatie. Acest lucru se intampla in special atunci cand luam decizii. &eseori oamenii isi )azeaza deciziile pe ceea ce au acut ultima oara sau pe ceea ce se simt capa)ili sa aca. si nici una din aceste a)ordari nu permite intrarea in scena a unor posi)ilitati mai inalte. deoarece am)ele depind de ceea ce mintea ne spune ca putem ace. Mintea este o creatie a o)isnuintei si unctioneaza pe )aza de presupuneri. Mintea de zi cu zi nu este setata sa ia in considerare posi)ilitatile si nici macar sa permita intrarea lor atunci cand ele ne sunt prezentate. Atunci cand permitem mintii sa controleze posi)ilitatile aceasta cauta motive pentru a ace sau a i. A#un$em pana la urma sa tre)uiasca sa #usti icam dorinta noastra innascuta pentru crestere si sa ne sc*im)am pentru a ne calma mintea. Acest lucru ne ace sa ne invartim in cerc. -*eia pentru punerea in practica a posi)ilitatilor expansive este de a practica ramanerea in constienta. = data ce suntem in constienta" putem sa simtim ca orice este posi)il si sa indeplinim orice sau putem sa ne miscam intr.o directie complet noua. Atunci cand incercam aceste posi)ilitati in interiorul mintii noastre" vom vedea ca nu exista o )ariera reala care sa ne impiedice in realizarea lor. Accesarea posi)ilitatilor mai inalte are un impact mai direct asupra initiativei si motivarii. Atunci cand stim ca orice este posi)il si avem a)ilitatea de a pune posi)ilitatea in practica" acestea ne si intensi ica motivarea sa acem acest lucru. Nu mai avem nevoie de apro)area nimanui si increderea si aprecierea noastra ata de noi insine este considera)il marita. Acest lucru este oarte eli)erator. artea a G.a

>:

Relati!narea intre !ameni 'edere generala -ea mai mare parte a vietii necesita relationare. &eprinderile noastre in acest domeniu sunt de re$ula in cadrul amiliei. 1iecare amilie isi directioneaza mem)rii in con ormitate cu pre erintele lor individuale" cu coduri de conduita si roluri pe care tre)uie sa le #oace. Acestea devin le$ile care ne $uverneaza in comportamentul nostru de zi cu zi. Multumirea umana este vazuta ca o extensie la cat de )ine am inte$rat aceste le$i. -ele mai o)isnuite di icultati in relationare in cadrul locului de munca includ lipsa de 2 intele$ere" incredere" increderea in sine" comunicare" desc*idere" sentimentul de a i apreciat" li)ertate" e$alitate sau )unatate. ?om explora doua rute di erite de relationare2 aceea care opereaza cu principiile universale si aceea care opereaza numai su) actiunea mintii" pentru a vedea unde conduce iecare si rezultatele pe care le aduce iecare din ele. ?om urmari mecanica am)elor a)ordari si vom privi cum se poate trece de la o a)ordare la alta. 1oarte rar se intampla ca mediul de lucru sa ne dea ocazia de a ne extinde a)ilitatile noastre ca persoane. -ei care lucreaza petrec cea mai mare parte din timpul lor la serviciu. An$a#atorii ar putea olosi acest timp pentru a intensi ica relatia an$a#atilor cu viata lor. Aceasta actiune nu numai ca ar crea o orta de munca care indeplineste cerintele si directivele companiei dar si 2 ar i ec*ipata sa aca ata cerintelor locului de munca ar i ericita si multumita. asi$urandu.se ast el sta)ilitatea personalului si mai putine zile de concediu de )oala ar i mai productiva si de aceea mult mai capa)ila sa cladeasca compania ar i mult mai pre$atita sa accepte sc*im)area si cresterea cu optimism si luiditate ar i capa)ila sa inoveze In campul muncii" relationarea se ace de o)icei de la ierar*iile superioare spre cele in erioare. Este oarte neo)isnuit ca an$a#atii care vand in ma$azin la te#$*ea sa ai)a acces direct la ec*ipa de man$ement superior sau la directorii executivi. In mod ideal" relationarea poate i mult mai mult decat mana$ementul care eli)ereaza directive. Modelul existential urnizeaza un canal multi.acces pentru relationarea la nivele multiple" ast el incat comunicarea sa se poata ace in mod luid de la un nivel ierar*ic la altul. -ea mai mare parte a relationarii depinde de elul in care suntem tratati. &e aceea" relationarea este reactiva si nu proactiva. -and actionam in cadrul modelului existential" ne asumam responsa)ilitatea pentru comportamentul pe care il demonstram si pentru cum raspundem la comportamentul celorlalti. In relationarea noastra" nu putem separa viata noastra interioara de scena pe care ne miscam. Experimentam ceea ce acem altora. Atunci cand viata noastra interioara este independenta de elul in care se comporta ceilalti" suntem li)eri. S"iritualitate si lu"ta im"!tri%a e"en entel!r -um pot i com)atute dependentele prin intrarea in contact cu natura noastra spirituala...4 =rice el de dependenta" incluzand cumparaturile" munca" mancatul( )ulimia" anorexia" dezordinea alimentara)" medicamentele" alcoolul" sexul" relatiile extra.con#u$ale" relatiile de codependenta" si dependentele emotionale sunt toate olosite pentru a umple un $ol...un $ol al ec*ili)rului interior" al increderii" si$urantei" iu)irii" )ucuriei" si creativitatii.natura noastra spirituala.

><

&ependentele ne a#uta sa evitam sa ne asumam responsa)ilitatea pentru noi insine si ne impiedica sa detinem controlul asupra propriei vieti. Ne dorim ca ceva sau cineva sa umple acel $ol si sa ai)a $ri#a de noi. +nii se re u$iaza in medicamente si alcool.... iind in cautarea acelui / ceva/... . Altii isi invinuiesc adesea partenerii" au aventuri extra.con#u$ale sau c*iar ies din acele casnicii in cautare de HsenzatiiF... (olul provine din separarea de 'inele &ivin" natura noastra spirituala. !entru a intra in contact cu acea parte din noi insine" tre)uie sa ne desc*idem su letele" sa ne exprimam creativitatea. +nii clienti mi.au marturisit ca le este rica sa.si desc*ida su letul din teama de a i raniti... Altii mi.au spus ca le este rica sa se exprime din teama de critica... Ast el" ei s.au retras si s.au dedat dependentelor" acestea devenind scuza per ecta pentru a nu.si trai maretia si succesul. Atunci cand vom invata cum sa ne desc*idem adevaratei noastre naturi" nimeni nu ne va mai putea rani. -u cat vom i mai in contact cu sinele nostru" cu atat mai desc*isi vom i spre a simti iu)irea dinauntrul nostru. -u cat vom trai mai mult acea iu)ire" cu atat mai putin vom cauta apro)area sau dra$ostea altora si ast el nu ne vom mai simti raniti sau respinsi. In plus" atunci cand suntem in contact cu noi insine" cuvintele si actiunile potrivite vor avea loc la momentul potrivit" iar intre)arile pe care ni le vom pune vor apare din cadrul comunicarii " mai de$ra)a decat din a ne inc*ide inimile din nou... -u su letele desc*ise" vom i mai creativi si mai dispusi sa ne asumam riscuri si c*iar sa acem $reseli pana cand reusim. !utem sa utilizam criticile in mod constructiv" avem cura#ul si orta interioara sa traim cu iu)ire si sa ne exprimam sinele creator. Adevarata noastra natura este 'inele &ivin" sau spiritul" acea parte din noi conectata cu lumea vi)ratiilor" acea parte care primeste in luxuri ener$etice. orta noastra vitala. Atunci cand oamenii sunt desc*isi acelei parti Hmai inalteF" adesea spun ca simt o senzatie de urnicaturi pe piele" o senzatie de caldura in su let" sau un surplus de ener$ie care tasneste din vi)ratii" interior. Multi oameni o)serva sincronicitatea $andurilor si intamplarilor si se simt tul)urati de trairea Hinterventiei divineF. 'pun ca simt ca se a la intr.un curent.... Acestea sunt sentimentele" senzatiile pe care le cautam. Eu le numesc Hvi)ratii spiritualeF. -and inlocuim dependentele cu Hvi)ratii spiritualeFne simtim impliniti si nu avem nevoie ca Halte spiriteFsa ne umple $olul. Ne simtim )ine si c*iar traim acel HcevaFcur$and impreuna cu orta creatoare. -u cat suntem mai conectati la 'piritul Nostru &ivin" cu atat mai tare va cur$e vitalitatea " iu)irea si creativitatea. Aceasta inseamna a ne simti $*idati" sustinuti si )inecuvantati. Asadar cum sa ne desc*idem 'piritului &ivin4 ?a tre)ui sa ne asumam sa devenim cel mai )un 'ine care putem. Este an$a#amentul care declanseaza procesul... Apoi va tre)ui sa descoperim cine suntem" de ce suntem aici" care este scopul nostru si cum il putem indeplini. Nu scopul este important ci procesul continuu de cautare" cel care ne mentine emotionati si in contact cu luxul nostru creator. !entru a intra in contact cu 'inele Nostru &ivin" va i nevoie sa lucram la dezec*ili)rele noastre izice" de icientele de personalitate si pro)lemele cotidiene. !rimele zone asupra carora ar tre)ui sa ne centram sunt. sanatatea si orma )una a corpului nostru" amilia si relatiile sociale" $asirea scopului si o viata traita in serviciul umanitatii. A $i sanat!s si in $!rma . A i in orma implica a i responsa)ili pentru trupul nostru si a mentine un ec*ili)ru. o)isnuinte alimentare sanatoase" exercitii potrivite" somn su icient" meditatie" si mediu de viata linistit si placut. Familia si relatiile s!ciale .0elatiile amiliale si sociale sanatoase vin odata cu o dezvoltare psi*ica sanatoasa. Acest lucru se intampla monitorizandu.ne comportamentul" acand o introspectie asupra vietii" iz)avindu.ne pe noi insine" corectand $reselile" trans ormand $anduri ne$ative si daunatoare" #udecati si sperante" iertandu.i pe altii si pe noi insine. Aceasta ne a#uta sa ne desc*idem su letul.

G;

Gasirea sc!"ului # Lucrand la de icientele" la sla)iciunile personalitatii noastre" incepem sa devenim mai conectati cu noi insine" mai o)iectivi" si mai putin critici. Ne descoperim propriile valori" traim cu principii morale si etice si ne sta)ilim propriile standarde. Incepem sa traim prin propria vointa si intentie mai de$ra)a decat prin pro$ramare conditionata. -and se intampla aceasta " incepem sa o)servam cauzele si e ectele $andurilor" cuvintelor" actiunilor si oportunitatilor. =)servam modelele si sincronicitatile de dincolo de cele I simturi... Acest lucru se mani esta adesea prin sentimentul de a i conectati la ceva mai presus de noi insine" 'inele &ivin" partea noastra intele$atoare" iu)itoare" creativa. 1iind in contact cu aceasta parte a noastra incepem sa simtim ca ne a lam aici pentru a indeplini un scop mai inalt. Mai de$ra)a decat Hsa il cautamF il putem descoperi privind ilmul vietii noastre si identi icand ce ne.a a#utat sa ne simtim demni de admiratie. 'copul ne este adesea artat ie prin intermediul celor mai mari provocari pe care am invata sa le depasim" ie cu a#utorul talentelor cu care am ost inzestrati. In e"linirea sc!"ului . Identi icand provocarile pe care a tre)uit sa le depasim" adesea vom deveni dornici sa.i a#utam pe altii cu pro)leme similare" ie vom desc*ide o undatie" or$anizatie" vom des asura work.s*opuri" vom scrie o carte sau vom deveni mentori. 'au" daca suntem constienti de talente si aptitudini" le putem dezvolta intr.un el unic si le putem impartasi si altora. Aceasta se intampla cand pornim pe calea scopului urmarit si a serviciului adus omenirii. Atunci cand ne concentram pe aceasta cale si lucram la ceea ce iu)im" munca devine iu)ire. Ne simtim mai impacati si mai multumiti. &evenim mai ericiti" mai impliniti" plini de succes si dra$oste. -and vom transmite aceasta si altora" vom experimenta... "vi%ratiile spirituale. Tu esti centrul uni%ersului* ramai ac!l!. -a tanar marinar am invatat ca atunci cand te a li intr.un oras strain" tre)uie sa iei coltul strazii cu atentie si sa iti tii mainile a ara din )uzunare. -u alte cuvinte" este nevoie sa ramai ec*ili)rat" vi$ilent si pre$atit sa reactionezi la surprize. (andeste.te la aceasta" este o oarte )una re$ula pentru orice situatie necunoscuta. !astreaza.ti ec*ili)rul si ramai centrat. -redintele omului despre realitate sunt ie ar)itrare" ie accidentale. Ale$e sa ie ar)itrare" atunci cand este posi)il. Este intelept sa ale$i credinte care iti intaresc sanatatea" sustin ericirea. Ast el" c*iar daca lucrurile se intampla sau nu pentru un motiv anume" eu ale$ sa cred ca da. Ma consoleaza si ma ace sa iu mai resemnat in a #on$la cu suisurile si co)orasurile inevita)ile ale vietii. Exista un motiv pentru care iecare traditie spirituala" in istorie" necesita ru$aciunea si meditatia. ele sunt un antidot ata de con uzie. !rote#eaza.ti propriile limite si respecta.le pe ale celorlalti. 1ii atent pana unde HestiF tu si de unde incep ceilalti. 0amai centrat.

4.Ex"erimentezi %iata a"r!a"e la $el e mult ca !ricine altcine%a. Acest lucru mi l.au spus un episcop" in timpul unui z)or la clasa intai" si o prostituata in Atena" cu ani in urma" si este adevarat. -u totii ne con runtam cu rani si dureri" iu)iri si temeri. 0espiram acelasi aer" stationam in acelasi tra ic" urmarim aceleasi pro$rame la T? si pasim pe acelasi pamant. -u toate acestea suntem alimentati in le$atura cu di erentele dintre noi. =amenii de pretitindeni au mult mai multe lucruri in comun" decat di erente. &aca te centrezi pe aspectele noastre comune" vei i mult mai socia)il" mai comunicativ. 5.Actiunile tale eser%esc teama sau iu#irea. Tu alegi0

G3

Actiunile noastre sunt diri#ate ie de teama" ie de iu)ire. Teama de consecinte reale sau ima$inare este" intr.un el" raspunzatoare pentru o mare parte din tra$edia" tristetea umana. !e de alta parte" iu)irea este cea care ne conduce catre creatie" catre a creste si a darui. (andeste.te care dintre acestea vrei sa.ti $uverneze viata. 6.Nimeni nu7si !reste sa $ie "ers!na?ul negati% al "!%estii. 1iecare este pentru sine Hpersona#ul pozitivF" iecare este actorul propriului sau ilm si are motive pentru care ace un anumit lucru c*iar daca nu este in re$ula" sau daca nu unctioneaza" sau daca este in totalitate rau. Asa ca" nu.ti irosi timpul plan$andu.te despre ei . a in asa el incat sa $estionezi situatia" sa tolerezi sau sa.i eviti. 8. >Nimeni nu $ace nimicC

Aceasta inseamna ca ma#oritatea oamenilor sunt atat de distrati si dezor$anizati incat ei realizeaza doar lucrurile care sunt mai importante" critice sau amiliare in vietile lor. Ei unctioneaza pe Hpilot automatFin ma#oritatea timpului. Tu esti atat de si$ur ca nu este si cazul tau4 !rioritatile tale nu sunt si ale lor" asa ca nu o lua personal atunci cand esti i$norat" nemultumit sau apelului tau nu i se raspunde. 1iecare isi asculta propria statie de radio interioara.( H-e.mi iese mie din asta4...F). !ropriul interes este natural si sanatos si poti sa te olosesti de aceasta pentru a intele$e cum sa te orientezi catre sau in #urul dorintelor celorlalti. E$oismul" dus la extrem" este totusi un viciu cu un pret teri)il. 9. Multi !ameni se ingri?!reaza ca sunt > esc/isi2 . Esti constient de tine4 Ma#oritatea oamenilor sunt in$ri#orati cum ca cineva ar o)serva ca le lipseste un nasture" ca ar o)serva coa ura nereusita sau contul mic din )anca. 'i vor aprecia persoana care le va spune" cu cuvinte sau prin apte" ca ii accepta asa cum sunt. Nimeni nu e per ect. -ei mai si$uri pretendenti sunt" de apt" cei mai nesi$uri in interior. :.Tu7ti creezi !#isnuintele* a"!i acestea te creeaza "e tine . -ea mai mare si importanta in luenta in viata ta o au micile actiuni zilnice. a salva" a ace exercitii" a medita" a spune multumesc" a zam)i. 'a aci lucrul potrivit" c*iar daca e marunt" la momentul potrivit" inseamna mai mult decat $esturi mari acute prea tarziu. -ele mai importante calitati in viata sunt conduse de aceste mici actiuni zilnice" spirit" sanatate" )unastare" relatii si ormarea propriului caracter. Toate sunt create de o)isnuinte zilnice si nu de catre un $est dramatic sin$ular. ;.Exista un >ia 2 si ince"e e%reme ... =amenii isi HdeseneazaF propriul HiadF cu scurtaturi morale" re$rete despre oportunitati ratate" resentimente" vina. La acestea adau$a $elozie si invidie" si asa patrund in su)ur)iile iadului si incep sa pierda toata )ucuria vietii. -ei care evita sa aca orice ar presupune e ort" exercitii izice" sau sa ierte sau sa aca ceva pentru altcineva" devin tot mai posomorati si mai putin lexi)ili pe zi ce trece. -and a#un$ in centrul iadului" au o atitudine destul de proasta despre aproape orice" e ca si cum lumea nu. i iu)este. 'i au dreptate....nu.i iu)este pentru ca este HtoxicFsa.i ai in prea#ma. &estul de repede sistemul lor imunitar preia mesa#ul si incep sa ai)a di erite a ectiuni" relatiile lor sunt dezolante si devin ne ericiti......-and privesc inainte" viitorul lor se aseamana cu trecutul si tot asa mai departe.....'i acesta este HiadulF.

G8

<. Exista >rai2 si iata cum sa ti7l creezi . Atunci cand ale$i aceasta a)ordare" viata ta se va trans orma in paradis" putin cate putin. Nu.ti ia mult timp" doar ceva atentie zilnica. Investeste in amintri rumoase ale$andu.ti comportamentele zilnice in asa el incat sa te poti )ucura privindu.ti viata retrospectiv. Iti creezi propriul paradis prin mici acte de $enerozitate ata de altii" acandu.i sa zam)easca si sa se simta mai )ine. Il creezi prin mici acte de cura#. acand lucrul potrivit" si nimeni in a ara de tine nu va sti vreodata ca ai acut.o. Aceasta iti aduce respect ata de propria persoana. 1aci asta spunand adevarul c*iar daca e deran#ant si #enant. Aceasta aduce credi)ilitate si incredere. 'i te ace atent la ceea ce aci sau ceea intentionezi sa aci. 'tii ca te apropii de paradis atunci cand o)servi numarul surprinzator de lucruri pentru care tre)uie sa ii recunoscator in viata" c*iar daca multumesti in tacere. -onstruiesti raiul ortandu.ti limitele uneori" incercand ceva nou sau putin inspaimantator" invatand ast el ca esti mai lexi)il decat ai i crezut. =amenii sunt cele mai lexi)ile iinte de pe aceasta planeta si se simt )ine atunci cand sunt e$ali cu ei insisi. !e masura ce im)atranesti" raiul va capata o in luenta tot mai mare in viata ta si a celor din #urul tau. 0azi mult" si savurezi mai multa satis actie si liniste decat ai crezut vreodata ca iind posi)il. 3=.Nici! ata nu este "rea tarziu.Tre#uie !ar sa ecizi0

Iti poti sc*im)a viata intr.o clipa luand pur si simplu decizia de a o ace mai )una. !oti oricand invata ceva care sa.ti sc*im)e viata" si poti incepe sa.ti sc*im)i viata imediat. Experienta vine in momente.....si momentele vor continua sa vina spre tine pana cand se vor opri. -um vrei sa ie urmatoarele momente4 1iecare moment este un dar" iar sansa sa aci o alta ale$ere vine spre tine in iecare secunda. Asadar ale$e" si permite ca viata ta sa devina o sar)atoareD

G>