INVATA-MA SA MA DESCURC SINGUR O METODA PEDAGOGICA ALTERNATIVA

GHID MONTESSORI PENTRU PARINTI

Trebuie s ajutm copilul s acioneze singur, s voiasc singur, s gndeasc singur; aceasta este arta celor ce aspir s slujeasc spiritul. Maria Montessori

CUPRINS

1 ISTORICUL METODEI MONTESSORI 2 PRINCIPII IN CLASA MONTESSORI 3 ARIILE CURICULARE 4 DR. MONTESSORI NE AMINTESTE 5 APLICAREA PRINCIPIILOR MONTESSORI ACASA 6 CE-SI DORESTE COPILUL TAU?

1. ISTORICUL METODEI MONTESSORI

Nascuta in 1870 in Italia, Maria Montessori a fost prima femeie care a practicat medicina in Italia dupa absolvirea Facultatii de Medicina a Universitatii din Roma in 1896 Medic fiind, !r Montessori a fost in permanenta le"atura cu copiii si a devenit profund interesata de de#voltarea lor In urma unei cercetari atente si minutioase, ea a reali#at ca micutii isi construiesc propriile lor personalitati pe masura ce interactionea#a cu mediul incon$urator !easemenea ea a observat atent modul in care invatau si pro"resau copiii atunci cand erau lasati sa lucre#e in mod liber cu materialele pe care le aveau la dispo#itie Metoda ei de abordare a educatiei a re#ultat dintr%o solida cunoastere a biolo"iei, psi&iatriei si antropolo"iei 'stfel, ea a studiat copii de toate rasele si culturile din numeroase tari a$un"and sa reali#e#e in cele din urma ca le"ile de#voltarii umanitatii sunt valabile oriunde Maria Montessori a lucrat intai cu copii cu deficiente si, obtinand cu ei la testele nationale re#ultate la fel de bune ca ale celorlalti copiii, a reali#at ca sistemul de educatie traditional este deficitar si a trecut la studiul educatiei "enerale Maria Montessori si%a desc&is prima (asa dei )ambini *(asa (opiilor+ intr%unul dintre cele mai sarace cartiere din Roma, pe atunci notoriul ,uartiere di -an .oren#o In 1907 a facut prima demonstratie a beneficiilor educatiei centrate pe copil /ameni de toate felurile de pe toate continentele au venit sa vada copiii miraculosi ai Mariei Montessori !r Montessori a fost convinsa ca educatia incepe la nastere si ca primii ani din viata unui copil, fiind cei care%l slefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt si cei mai importanti, atat fi#ic cat si mental 0a a simtit ca in acesti primi ani, copilul are asa numitele 1perioade sen#itive2 in timpul carora este in mod particular receptiv la anumiti stimuli 'ceasta receptivitate catre anumite lucruri durea#a doar atat cat necesitatea respectiva este implinita

2. PRINCIPII IN CLASELE MONTESSORI

1. Mi !"#$" %i&$#" 'i()%$"*" !)+," '$#$"3 !r Montessori a observat ca "andurile par a fi e4primate de catre maini inainte de a fi puse in cuvinte 5rin urmare in clasa Montessori una din principale activitati este manipularea diverselor obiecte din lemn create special si asta pentru ca, la copiii mici, "andirea si miscarea par sa se in"emane#e 6. C,-iii i") .$!i*ii i+ (,. %i&$# 3 (opiii par sa prospere si sa infloreasca atunci cand au posibilitatea de a%si controla propriul mediu !esi pro"ramul Montessori impune limite bine definite ale acestei libertati, copiii Montessori au posibilitatea de a lua mult mai multe deci#ii decat copiii din clasele traditionale3 cu ce si cat timp sa lucre#e, cu cine sa lucre#e etc 7 I+'$#$ )% '" %" &"*" $.)!"'i$i 3 'l treilea principiu este acela ca cele mai profunde cunostinte se acumulea#a si apar inconte4tul in care e4ista un interes profund pentru un anumit subiect Interesul poate fi de natura personala, cand un individ are un interes deosebit pentru buburu#e sau caini, sau poate fi situational, un interes care se iveste in mai multi copii e4pusi la o anumita activitate sau eveniment 0ducatorii Montessori ofera lectiile intr%o maniera care sa%i inspire pe copii, de e4emplu pre#entand informatie suficienta cat sa starneasca curio#itatea sau utili#and arta dramatica in pre#entarile lor 8. R$!,(-$+ $%$ $/'#i+ $!i )+' $0i'"'$3 !r Motessori a privit recompensele e4trinseci cum ar fi stelutele aurite sau notele ca fiind de natura sa deran$e#e si sa intrerupa concentrarea unui copil 5erioadele sustinute de intensa concentrare sunt esentiale in educatia Montessori Recompensele in acest sistem ar trebui sa fie doar cele interne si sa provina din multumirea copilului care a reusit sa duca la bun sfarsit o activitate 9 S$ "!)()%$"*" !)+, 'i+'$ !) i .$ %" !$i%"%'i !,-ii 3 In scolile traditionale, profesorul livrea#a copilului informatia si copiii rareori invata unul de la altul sau direct din materiale *e4ceptand te4tile % care de cele mai multe ori ii 1spun2 copilului in loc sa%l lase pe el sa descopere + In educatia Montessori copiii pot lucra sin"uri daca asta este ale"erea lor dar se incura$ea#a colaborarea, e4perientele intens sociale si a$utorul reciproc 6 S$ "!)()%$"*" !)+, 'i+'$ i+ !,+'$/'3 In scolile traditionale, copiii invata cel mai adesea fara a intele"e cum se pot aplica cunostintele lor la orice altceva e4ceptand testele scolare In loc sa invete in mare masura de la profesori sau din curriculum, copiii Montessori invata facand -i pentru ca, in loc sa stea doar sa asculte si sa scrie, acesti copii 1fac2 lucruri, procesul lor de invatare este mult mai profund si situat in conte4tul acestor actiuni de manipulare a obiectelor din $urul lor E perientia docet 7 C,-i%)% i i $/$#!i'" 0,i+'" %i&$# i+'#-)+ !".#) %i(i'"' 3 (and adultii stabilesc limite clare si lasa copiii sa se desfasoare liberi intre "ranitele acestor limite, raspun#and cu multa sensibilitate la nevoile copilului, dar totodata mentinand si astepari ridicate, acesti copii arata un nivel ridicat de maturitate, reali#ari, empatie si alte calitati 5rin aceasta abordare, !r Montessori instituie un stil, asa numit autoritativ, de educatie diferit de metodele autoritare clasice 8 O#.i+$" .i+ !%" " .$'$#(i+" ,#.i+$ i+ (i+'$ 3 (lasele Montessori sunt e4trem de bine or"ani#ate, atat fi#ic *in termeni de aran$ament+ cat si conceptual *cum sa utili#e#i materialele in mod pro"resiv pentru a obtine un ma4im de informatie si cunostinte+ 'ceasta or"ani#are ri"uroasa ii face pe unii oameni sa devina sceptici3 pare obsesiva (u toate acestea, studiile in psi&olo"ie su"erea#a ca ordinea este esentiala pentru un copil, in procesul de invatare si de#voltare

3. ARIILE CURRICULARE
5ornind de la observatiile sale, !r Maria Montessori a elaborat materiale, te&nici si arii curriculare specifice, care il a$uta pe fiecare copil sa isi atin"a potentialul ma4im 'stfel, e4ista 9 arii curriculare specifice invatamantului Montessori3

1. Vi"'" -#"!'i!"
(opiii au un imbold natural de a lua parte la activitatile #ilnice ale vietii de familie -arcini simple pentru adulti devin activitati fascinante pentru copil ana"a$andu%l in procesul de acumulare a aptitudinilor practice 'ctivitatile de viata practica il a$uta pe copil sa isi coordone#e miscarile, sa fie constient de mediul incon$urator, sa devina independent, ordonat si responsabil 'ctivitatile de viata practica includ3 'ctivitati preliminare : il a$uta pe copil sa isi perfectione#e coordonarea miscarilor si il pre"atesc pentru activitati mai comple4e *folosirea lin"urii pentru a muta malaiul dintr%un castron intr%altul, turnarea apei in pa&ar, etc + 'ctivitati le"ate de mediul incon$urator : il a$uta pe copil sa invete sa respecte sis a in"ri$easca obiectele si spatial in care traieste si invata *curatarea le"umelor, stoarcerea portocalei, lustruirea pantofilor, spalarea mesei, maturatul, etc + In"ri$irea propriei persoane : copilul invata re"ulile de ba#a ale i"ienei personale *spalarea mainilor, suflatul nasului, imbracare;de#bracare, nutritie, etc + Respectul pentru ceilalti, politetea : copilul dobandeste aptitudini sociale *mersul frumos, comunicarea, bunele maniere, punerea mesei, comportamentul fata de musafiri, etc +

2. D$*0,%'"#$ $+*,#i"%"
Materialele si activitatile din aceasta arie permit copiilor sa isi urme#e tendinta naturala de a clasifica impresiile sen#oriale si de a le sorta in functie de marime, forma, culoare, sen#atie tactila, sunet si "reutate Fiecare material sen#orial pune <n eviden=> o calitate definit>, i#oland%o si elimin?nd celelalte diferen=e 'stfel, cutiile sonore au toate aceea@i m>rime, aceea@i form>, aceea@i culoare @i sunt f>cute din acela@i materialA ele difer> doar prin sunetele pe care copilul le aude c?nd le mi@c>

3. M"'$("'i!"
'ctivitatile matematice a$uta copilul sa invete concepte abstracte manipuland obiecte concrete Fiecare activitate i#olea#a o anumita notiune care este inte"rate apoi in alte activitati pentru a pune ba#e solide e4plorarilor aritmetice ulterioare 'ctivitatile matematice initiale include numararea pana la 10 *secventa, cantitate, sBmbol, combinatii, aritmetica+, urmand apoi numerele pana la 60, pana la 100, introducerea in sistemul #ecimal, operatiile de adunare, scadere, inmultire si impartire

4. D$*0,%'"#$" %i(&"1)%)i
In viata unui copil e4ista o perioada specifica in care acesta, in mod natural si spontan, este capabil de a%si de#volta limba$ul in mod inconstient Utili#and materialul Montessori, educatorul il a$uta indirect pe copil sa%si imbo"ateasca si sa%si perfectione#e limba$ul 04ercitiile de limba$ ii a$uta pe copii sa invete sa citeasca si sa scrie, si sa constienti#e#e sensul cuvintelor

5. S'ii+'$ i "!'i0i'"'i !)%')#"%$

Un element important in de#voltarea personalitatii copilului este contactul propriu #is cu realitatea si capacitatea lui de a se implica efectiv in aceasta realitate .ibertatea de care se bucura copilul in

mediul special creat ii permite sa e4perimente#e, sa observe, si sa manipule#e, sa e4plore#e, sa perceapa, sa descopere si sa clasifice (and Maria Montessori vorbeste despre stiintele naturale, ea nu se refera numai la cunoasterea fenomenelor naturale, cat mai de"raba la o relatie lautrica cu natura 5rin intermediul lectiilor de arta, copilul invata despre cultura sa In cadrul acestei arii curriculare, copiii beneficia#a de lectii despre istorie, "eo"rafie, biolo"ie, arta, mu#ica

4. DR. MONTESSORI NE AMINTESTE

Fiecare copil creste si se de#volta intr%un ritm diferit de al celorlalti : iar acest ritm se sc&imba in timpA asadar, compararea copiilor de aceeasi varsta nu este utila si poate duce la an4ietati ne$ustificate .a "radinita;scoala Montessori copiii sunt incura$ati, diri$ati nu impinsi de la spate 'celasi lucru ar trebui sa se intample si acasa -tabiliti re"uli si limite acceptabile, fle4ibile, pe care copilul dvs sa le poata accepta si respecta usor 'ceasta ii da copilului un simt al si"urantei in mediul sau si in relatia cu ceilalti Nu faceti nimic pentru copilul dvs din ceea ce poate sa faca si sin"ur 'ratati%i fiecare activitate incet si simplu, cu cuvinte putine si lasati%l si pe el sa incerce .asati%i timp sa e4erse#e .asati%l sa foloseasca obiecte utili#ate de adulti Nu vorbiti niciodata urat despre un copil nici in pre#enta lui, nici in absenta lui (oncentrati%va la spri$inirea lui pentru a%si intari si de#volta ceea ce are bun Fiti disponibil cand are nevoie de dvs Respectati copilul cand face o "reseala pe care o poate corecta pe loc sau mai tar#iu Fiti ferm si nu%i permiteti sa maltrate#e obiectele, alti copii, alti oameni sau pe sine Respectati momentele de odi&na ale copilului Nu%l fortati sa faca vreo activitate in asemenea momente Cratati%va copilul cu respect si oferiti%i ce aveti mai bun in dvs

5. APLICAREA PRINCIPIILOR MONTESSORI ACASA

-peram ca aceste randuri va vor da o idee despre modalitati de a aplica filo#ofia Montessori intr%un mediu diferit de cel al scolii Fiecare camin este un loc unic pentru familie, nu un substitut al scolii Da oferim cateva su"estii din care puteti sa ale"eti ceea ce se potriveste stilului dvs de viata /feriti%I copilului propriul sau spatiu de lucru cu masuta si cateva obiecte utile Introduceti fiecare noua activitate incet si simplu .asati%i suficient timp copilului sa devina familiar cu acea activitate inainte de a introduce o alta 'ran$ati camera copilului in spiritul ordinii si al simplitatii 5uneti rafturi pentru $ucarii si lasati atatea $ucarii cat pot fi aran$ate ordonat -c&imbati $ucariile din cand in cand, prin rotatie Eanditi%va la dimensiunile copilului3 puneti la nivelul sau o parte din mobila, un cuier sau o a"atatoare, intrerupatoarele de lumina 'locati spatiu pentru lucrurile sale si marcati acel spatiu intr%un mod usor de recunoscut /feriti%i copilului propriile sale materiale de curatat accesibile lui3 maturica, perie, buete, carpa 5uneti o o"linda la nivelul oc&ilor copilului !ati%i copilului posibilitatea de a privi pe "eam sin"ur '$utati%l pe copil sa invete sa numeasca toate obiectele din casa .imitati timpul petrecut de copil in fata televi#orului .imitati, suprave"&eati si controlati utili#area computerului de catre copil .asati%l pe copil sa faca unele dintre urmatoarele activitati de viata practica3 -a toarne apa sau suc in pa&are la masa -a spele fructe si le"ume -a ude plantele -a spele sau sa clateasca vasele murdare -a sorte#e sis a impac&ete#e rufele -a puna sau sa stran"a masa -a curete o"linda sau un "eam -a stear"a praful -a lustruiasca ar"int, mobile sau pantofi -a pliveasca buruienile din "radina -a mature -a stran"a frun#ele uscate cu "rebla -a in"ri$easca un animal -a se pieptene sin"ur -a isi puna frumos &ainele cand se de#braca -a se imbrace;de#brace cu a$utor putin;deloc -a isi alea"a sin"ur &ainele -a se spele sin"ur pe dinti -a se spele sin"ur pe maini -a dea mana in semn de salu -a comande sin"ur la restaurant -a ofere ceva unui musafir -a vorbeasca la telefon politicos -a isi faca sin"ur patul -a faca ordine in camera sa -a a$ute la despac&etarea si sortarea cumparaturilor

6. CE-SI DORESTE COPILUL TAU?

1 Nu ma rasfata -tiu prea bine ca nu trebuie sa am tot ce cer !oar te incerc 6 Nu iti fie teama sa fii ferm cu mine 5refer sa fii asa ca sa stiu cum stau lucrurile 7 Nu folosi forta cu mine 'sta nu ma invata decat ca puterea este totul (oopere# mai bine daca ma diri$e#i 8 Nu fi inconsecvent 'sta imi creea#a confu#ie si voi incerca si mai des sa vad de cate ori pot sa imi fac de cap 9 Nu imi promite daca nut e poti tine de cuvant 'sta m%ar descura$a sa mai am incredere in tine 6 Nu ceda provocarilor mele atunci cand spun sau fac prostii special ca sa te supar 'ltfel voi mai lupta pentru asemenea FvictoriiG 7 Nu te supara rau cand iti spun 1Nu te mai iubesc 2 Nu o cred cu adevarat dar o spun ca sa iti para rau pentru ce mi%ai facut 8 Nu ma face sa ma simt mai mic decat sunt -%ar putea sa ma duc in e4trema cealalta si sa fac pe FbarosanulG 9 Nu face tu pentru mine ceea ce pot sa fac si eu sin"ur 'sta ma face sa ma simt ca un bebelus si s% ar putea sa profit sis a fac din tine slu"a mea 10 Nu da mai multa atentie decat trebuie Fproastelor mele obiceiuriG ca sa nu ma incura$e#i sa le practice in continuare 11 Nu ma corecta in fata altor oameni -unt mult mai atent la tine daca imi vorbesti calm intre patru oc&i 16 Nu incerca sa imi comente#i comportamentul in mi$locul unui conflict Nu stiu din ce motiv nu aud prea bine in acel moment si coopere# foarte slab Ia masurile pe care le cre#i necesare dar discutam mai tar#iu despre ce s%a intamplat 17 Nu%mi tine pledoarii Nici nu stii cat de bine stiu ce e bine si ce e rau 18 Nu ma face sa ma simt de parca "reselile mele ar fi pacate capitale Crebuie sa invat sa fac "reseli fara sa ma simt de parca n%as fi bun de nimic 19 Nu ma cicali !aca o faci, voi fi nevoit sa ma prote$e# prefacandu%ma ca sunt surd 16 Nu%mi cere e4plicatii pentru comportamentul meu "resit Hau ca nu stiu de ce am facut prostioara 17 Nu ma ta4a prea tare cand sunt sincer, ca altfel ma sperii si incep sa spun minciuni 18 Nu uita ca imi place sa e4perimente# si invat din asta 'sa ca obisnuieste%te cu ideea 19 Nu ma scuti de consecintele faptelor mele Crebuie sa invat din e4perienta 60 Nu da atentie e4a"erata micilor mele dureri si accidente -%ar putea sa invat ca daca sunt bolnav capat multa atentie 61 Nu amana sau ocoli raspunsurile cand iti pun intrebari IN(/M/!0 !aca o faci, vei vedea ca nu am sa te mai intreb si am sa imi caut raspunsurile in alta parte 66 5e de alta parte, nu imi raspunde cand pun intrebari prostesti 5ur si simplu vreau sa imi dai atentie 67 -a nu cumva sa cre#i ca este sub demnitatea ta sa imi ceri scu#e -cu#ele sincere ma fac sa ma simt surprin#ator de apropiat de tine 68 -a nu su"ere#i vreodata ca tu esti perfect sau infailibil Ma face sa vreau sa atin" un pra" prea inalt pentru mine 69 !aca nu ai mult timp de petrecut cu mine, nu te intrista Important este cum petrecem timpul acela impreuna 66 (red ca nu mai este nevoie sa iti mai spun cat de bine imi fac intele"erea ta si incura$area ta CR'C0'H'%M' '-' (UM ICI CR'C0HI 5RI0C0NII -I '-CF0. ICI D/I FI 5RI0C0N NU UIC' (' IND'C M'I )IN0 !0 .' UN M/!0. !0('C !0 .' UN (RICI( I Cradus si adaptat din FJin"Gs )usiness Ma"a#ineG publicat de !ible "nstitute o# $ali#ornia