Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs RM2
Curs RM2
6. SOLICITAREA LA NCOVOIERE
6.1 TENSIUNI NORMALE LA NCOVOIEREA PUR A BARELOR DREPTE
ncovoierea pur ntr-un singur plan (zx) este solicitarea barelor cauzat de prezena n seciunile lor transversale a unui singur moment perpendicular pe axa barei (My). Acesta este cazul zonei centrale a barei din figura 6.1, a n seciunile creia, neglijnd greutatea proprie, N = Ty = Tz = 0 , Mx = Mz = 0 , My 0 . Relaia de echivalen tensiuni normale dar nu legea de distribuie a lor, problemei se apeleaz la experimental. (6.1) (3.1)2 arat c n seciunile transversale ale barei apar permite determinarea acestora, ntruct nu se cunoate pentru a se putea efectua integrala. Pentru rezolvarea considerente de deformaie, obinute n urma studiului
Bara cu seciune simetric fa de axa z. Se consider c bara din figura 6.1, a este prismatic i simetric fa de planul (zx). Pe aceast bar se consider dou seciuni transversale 1-2 i 3-4, materializate pe suprafaa lateral a acesteia prin dou linii directoare. Se consider de asemenea dou fibre longitudinale a-b i c-d, evident perpendiculare pe seciunile transversale 1-2 i 3-4. Experimental se constat c, dup aplicarea momentelor ncovoietoare My , seciunile transversale 1-2 i 3-4 rmn plane i normale pe fibrele longitudinale (ipoteza lui Bernoulli), adic xy = 0. Se mai observ de asemenea c lungimile fibrelor longitudinale se modific i anume fibrele situate n partea inferioar a barei se lungesc iar fibrele situate n partea superioar se scurteaz. Datorit continuitii materialului este evident c exist fibre, numite neutre, care nu-i modific lungimea. Totalitatea acestor fibre determin suprafaa neutr a barei. Intersecia suprafeei neutre cu planul de simetrie (zx) determin axa sau fibra neutr a barei iar intersecia suprafeei neutre cu planul seciunii transversale determin axa neutr a seciunii, notat n figura 6.1, c cu yo. Intersecia planelor 1'-2' i 3'-4' determin o dreapt, a crei intersecie cu planul de simetrie al barei reprezint centrul de curbur al axei neutre a barei. Se noteaz ' ' s = ds lungimea fibrei neutre corespunztoare elementului dx considerat i cu cu r raza de curbur a acestei fibre. Se mai noteaz cu zo distana de la fibra r's' pn la o fibr oarecare a'b'. Sunt evidente relaiile: