Undele radio Undele de radio sunt unde de energie similare cu undele luminoase.

De fapt semnalele radio calatoresc prin aer cu viteza luminii.Ca sa intelegi cum merge o antena , trebuie pentru inceput sa pricepi cum apare unda radio. Unda radio poate fi vizualizata ca o sinusoida ( in figura 1). Distanta pe care o parcurge unda pina executa o sinusoida complecta se numeste lungime de unda a semnalului. Un semnal de CB parcurge o distanta de 11 m pe perioada unei sinusoide. In figura doi , putem vedea pozitionare a frecventelor de CB in raport cu impartirea spectrului radio .

igura 1 ! Diagrama unei unde radio ce calatoreste prin spatiu. "utem vizualiza astfel distanta pe care unda o parcurge pe durata unui ciclu. #ceasta este de 11m. De aceea , banda de CB se mai numeste si banda de 11 m.

igura $ ! % diagrama pentru a arata relatia dintre banda de cb si alte frecvente. Incepand cu &'()' de *z in stinga , unde lungi +,, unde medii , unde scurte-CB banda de $./*z,ultrascurte, microunde pina la frecventele vizibile0lumina. Cu cit lungimea de unda este mai mare cu atit frecventa este mai mica. Cum lucreaza antenele in general Cind emitatorul in1ecteaza un curent radio in antena, aceasta incepe sa produca un cimp magnetic in 1urul ei. #ceasta este unda radio. Cind campul magnetic intalneste o alta antena, induce in aceasta un curent pe care receptoarele il transforma in sunet. Un rol important il 1oaca lungimea antenei2 Cimpul magnetic produs de antena, va produce un curent in orice suprafata de metal pe care o loveste dar cu cat lungimea acestora este mai aproape de una din relatiile de calcul ale antenelor cu atat curentul indus in ele este mai mare. Cum am mai vorbit, banda de cb are 11m. Daca, de exemplu, lungimea obiectului este de &.& m , 1umatate din lungimea de unda, $..& m (1(3), sau 11m (lambda), curentul indus va fi mult mai mare decit in alte fiare care nu se apropie de aceste lungimi. Cind auzi pe cineva ca0si regleaza antena, de obicei acesta se duce sa o lungeasca sau sa o scurteze la una din aceste lungimi. #ceste lungimi au o denumire specifica. 4ezonanta antenei. 5oate antenele au un punct exact de rezonanta. 4ezonanta antenei, este frecventa in /*z unde antena este in stare de balans electric care este determinat de lungimea antenei. #ceasta se poate calcula cu formula6 +ungimea de unda in m6 +ambda 7 8''(frecventa (/*z) 9a bagam putin oc:iul in exemplul urmator, sa folosim citeva cifre6 Canalul 3'6 frecventa $..3'& /*z +ambda71'.;3) m

Daca vrem sa facem o antena pentru canalul 3', taiam o teava de aluminu care sa aiba < din lambda, adica 1'.;3)($ 7 &.3.8 m si am facut o antena care rezoneaza exact pe canlul 3' CB . 5eava asta ar trebui sa receptioneze canalul 3' foarte bine2 *ai sa mai vedem o antena lambda(3 sau antena de $..& scoatem calculatorul , impartim lambda cu 3 si obtinem lungimea tevii l 7 $..8). 9i aceasta antena rezoneaza bine cu canalul 3' pe care incercam sa0l receptionam2 "ana acum am vorbit doar de receptie dar si cu emisia este identic. #ntena emite si receptioneaza la fel de bine, in conditii optime, datorita acestor calcule2 Important2226 "entru masuarea frecventei de rezonanta , folositi un =obbler2222 #cest lucru ne duce la urmatorul topic6 +#5I/># D> B#?D# Cei mai multi dintre noi folosesim diverse frecvente. Inseamna ca trebuie sa ne sc:imbam antena pentru fiecare canal@ ?u , antena rezoneaza intr0o banda de frecventa, cele mai multe antene de cb fiind proiectate pentru a lucra in toate cele 3' de canale relativ bine, avand latimea de banda de la $..3'&0$).;)&. Una din metodele folosite pentru a testa latimea de banda este prin masurarea undei stationare (9,4) 9,4 "entru a intelege notiunea de Aunda stationaraB (9,4), trebuie sa mai facem cunostinta cu citeva proprietati ale antenei. 5ermenul de AimpedantaB , impedanta de intrare. # nu se confunda impedanta cu rezistenta in curent continuu. #ceste doua masuri sunt de fapt doua concepte diferite2 Impedanta unei antene nu se masoara cu un o:metru. 5ermenul de impedanta a antenei se refera la un raport intre tensiunea radiofrecventei si curent ei. #cest raport, masurat in diverse puncte ale antenei, este diferit. In formula , aceasta suna cam asa: Impedanta (Ohmi) = Urf /Irf > nemaipomenit de interesant da la ce ne a1uta asta ca sa vedem unda stationara (9,4)@Dupa cum stiti sau nu stiti, antenele sunt facute sau se incearca a fi facute cu o impedanta de intrare de &' de %:mi. >ste vorba de antenele facute de fabrica deoarece iesirea unei statii de CB este pe &' de %:mi0 (nu toate antenele sau statiile sunt concepute pe aceasta impedanta). 5ot din acest motiv, cablul de la antena la statie trebuie sa fie de ! g:iciti0 &' de %:mi, de obicei se foloseste 4C$18 deoarece , in frecventa de $. atenuarile sunt mici iar tensiunile de rf pot fi de pina la 3.& DE. Daca antena nu este bine acordata sau cablul este de .& de o:mi in loc de &' apare dezacordul , adica unda stationara. 9unt fel de fel de situatii in care poate aparea 9,40ul, in afara de cea prezentata mai sus6 coaxial turtit, conectari defectuase, asamblare incorecta a antenei sau lungimea ei gresita. "este toate astea-. /ai conteaza si vecinatatea obiectelor sau cladirilor, prea

apropiate de antena. 9i acestea au o influenta nefasta asupra eiCum vom rezolva toate aceste probleme@ In acest punct sa presupunem ca antena nu are lungimea corecta, nu este reglata si ca , pe cablu, de la antena la statie toata unda sau o parte din ea se intoarce inapoi pe cablu. #ceasta unda este numita unda stationara. 4aportul intre unda directa si cea stationara se c:eama ! 4> +>C5#5# ! 9,4. 9copul tau este sa ai o reflectata cit mai mica, sub $61, in unele instalatii mobile , un asemenea raport este suficient deoarece , antenele de mobil de obicei au o impedanta de intrare mai mica de &' de o:mi. In general un s=r de 16& e oF dar profesionistii cauta unul de 161, acesta din urma indicind un transfer maxim al undei radio de la emitator catre antena. #tentie222 4eflectata se masoara cu un reflectometru. >c:ipamentele mai performate sunt ec:ipate cu el din fabricatie. Daca totusi, ti0ai luat un 1af, nu dispera , sunt destul de ieftine si se interconecteaza intre statie si antena0 inca un element in plus de dezacord care sa0ti dea bataie de cap2 Inapoi la latimea de banda Cum folosim reflectometrul la masurarea latimii de banda a antenei@ /ontezi reflectometru , in sistem,masori s=r !ul in cele 3' de canale si treci rezultatele intr0 un grafic ca in figura 8. "entru antenele de baza, o reflectata $61 indica faptul ca nu mai lucreaza in parametrii, deci ea va lucra bine acolo unde reflectata este sub $. In acest ecart antena ta lucreaza bine deci aceea este latimea de banda a antenei. De obicei , trebuie sa0ti acordezi antena, cu reflecta minima in canalul in care il folosesti cel mai mult sau in 1urul canalului $' daca le folosesti pe toate. Cativa factori sunt cei care influenteaza latimea de banda a antenei. Un factor principal este grosimea conductorului din care este facuta. De exeplu , daca faci o antena din sirma va avea banda mult mai ingusta decit daca o faci din teava. Diametrul exterior este prima noastra gri1a. 4adiofrecventa in banda de 11m calatoreste pe suprafata exterioara a conductorului. /arirea suprafetei conductorului mareste si puterea pe care o poate transfera antena ! , mai multi0. Diametrele mai mari nu imbunatatesc cistigul la receptie. #ceasta este doar o propaganda de doi bani a fabricantilor de antene si este falsa in totalitate.

igura 8 ! #ceasta este diagrama 9,4 !ului care ar trebui sa o aiba antena ta .Citeste si noteaza reflectata din canalul 1. ?oteaz0o pentru fiecare canal. #ceasta este metoda prin care iti afli latimea de banda a antenei.Craficul arata rezultatele masuratorilor unei antene Gagi de 3 elemente sau &(H lambda. Dipolul de < +ambda Cind radioamatorii faceau primele experimente de transmisiuni radio, isi conectau emitatoarele la niste sirme lungi intinse la inaltime B+ong ,ireB. 9a descoperit abia mai tirziu ca o antena corelata cu frecventa pe care se lucreaza are un randament mult imbunatatit decit o sirma de o lungime aleeatoare. "rima antena descoperita a fost dipolul de < lambda. Acesta este prezentat in figura. 4. Construirea unui dipol in banda de 11 m se face prin taierea a doua sirme de I lambda, corect@ #proape corect. "utem remarca mai sus ca am spus Aunda radio calatoreste prin aerB. In alte medii 6 sarme, pamant (undele CB nu penetreaza pamantul in profunzime), cablu coaxial J calatoresc mai incet decit prin vid sau prin aer. 5otusi unda isi finalizeaza un ciclu in aceiasi perioada de timp dar nu calatoreste la fel de mult pentru a face aceasta. Cu alte cuvinte , distanta strabatuta intr0un ciclu este mai scuta daca ea se propaga prin cablul coaxial sau antena. #ceasta problema a fost expusa ca sa intelegeti de ce sa a1ustat formula de calcul la < lambda7 13$.)&( recventa (/*z) >x6 pentru C*3' < lambda7 13$.)& ( $.,3'& 7 &.$'& m iecare brat al dipolului va avea $.)'8 m. ?otati faptul ca6 in aer o 1umatate de lambda ar fi avut &,3. m dar faptul ca unda radio este incetinita la inaintare prin alte medii , ea se scurteaza2 Cu a1utorul acestei antene va voi demonstra alte cateva proprietati pe care le au antenele2 "entru inceput sa vedem ce impedanta are aceasta antena2 Daca conectam emitatorul intre cele doua brate, la 1umatate, vom constata ca impedanta de intrare

a antenei este de .' %:mi la frecventa de rezonanta a ei. Deci , dupa cum veti remarca uitandu0va la antena, de1a va uitati la o reflectata de 861 cauzata de dezadaptarea impedantei dintre cablul coaxial (&' %:mi) si antena (.& %:mi). +argimea de banda a acestei antene depinde de diametrul sarmei sau tevii din care este facuta. 9a introducem o notiune noua aici6 diagrama de radiatie2

igura 3 ! Dipolul de < lambda. Diagrama de radiatie. In figura & este aratata diagrama de radiatie a unei antene dipol privita de sus in 1os , Diagrama de radiatie este o reprezentare grafica a felului in care antena concentreaza semnalul(sau altfel spus distribuie). 9c:ema unui dipol vertical de < lambda, o putem gasi in figura H. #ceasta antena are c:iar si cistig pentru semnalele ce vin din spate sau din fata dipolului , acestea fiind receptionate mult mai bine decit unele captate din lateralele lui.

igura & ! Diagrama de radiatie a unei antene dipol lambda ( $. Castigul ! o c:estie deseori neinteleasa de operatorii radio2

Castigul este folosit pentru a arata cresterea de putere a unei antene la emisie sau la receptie, comparativ cu o alta antena. Cistigul este de fapt un raport al nivelului semnalului si se masoara in decibeli (db). Deci , cum se foloseste acest numar-. 9a retinem faptul ca ziceam Aarata cresterea de putere a unei antene la emisie sau la receptie, comparativ cu o alta antenaB deci sa vedem cat cistig are antena ta in raport cu-sa zicem -tabla de pe casa. "robabil ca mult. 9tim ca tabla de pe casa nu e cine stie ce antena comparativ cu antena noastra. Deci ca sa stim castigul unei antene trebuie sa ne raportam la o antena referinta si care este ea. >ste important de stiut ca antenele sunt pasive si nu amplifica semnale si nici nu afecteaza modulatia. >le doar distribuie radiofrecventa care o primeste pe mufa de intrare . 9unt unii producatori de antena care zic despre antenele lor ca 6Bau cea mai buna modulatieB . #ceast lucru este o idiotenie totala sau o cale de reclama plina de imaginatie. #cum , cunoscand cate ceva despre dipol, cea mai elementara antena, o putem folosi pentru a compara antene2 Daca cineva spune ca are ) db castig fata de un dipol sau simplu )db cistig in raport cu un dipol , totul incepe sa aiba inteles22 Devine evident cum sta treaba privind figura ).

igura ) ! Cum capata antenele cistiga . "oti vedea cum dipolul concentreaza semnalul facandul puternic in doua directii.Dipolul verticala, pe de alta parte imprastie semnalul omidirectional rezultatul direct fiind un semnal mai slab,dar cu o acoperire mai mare. Cresterea razei de actiune face ca dipolul orizontal sa devina o antena cu castig. Dipolul transorma radiofrecventa in doi lobi de radiatie in fata si in spatele sau (cele doua elipse din figura H) aici puteti vedea cum castigul se transforma intr0un semnal mai bun, uitinduva la cresterea razei de actiune a dipolului orizontal fata de vertical, marcat pe diagrama.

/ai exista o antena caruia oamenii ii spun radiator izotrop. #ceasta antena este considerata antena perfecta care radieaza sferic egal in oricare directie. #ceasta antena este un model doar teoretic, imposibil de facut practic si care datorita faptului ca radiaza omnidirectiv fara sa favorizeze o directie anumita, are un cistig ' db. In aceste conditii pin si 1alnicul nostru dipol are un cistig de $.1 db comparativ cu radiatorul izotrop. In aceasta versiune cind cineva ne spune ca are castig in antena de ) dbi adica in raport cu radiatorul ideal, putem sa deducem ca are un cistig de 8.; db fata de un dipol care are de fapt $dbi fata de antena perfecta. /arfa2 Cum pot folosi acest termen, AcastigB@ #m auzit multe discutii despre AcastigulB antenelor. % regula de baza este ca pentru fiecare 8 db castigati vom remarca o imbunatatire la emisie sau receptie. Ce este sub , nu se remarca.#ceasta nu inseamna ca nu trebuie sa ne zbatem pentru un castig de .& db dar inseamna ca cu ei sau fara , nu vor exista diferente notabile. 5otusi uneori '.& db poate face o statie sa se, sau sa nu se auda2 *ai sa ne uitam la un alt exemplu6 sa zicem ca antena ta are ; dbd castig (fata de un dipol). Erei sa0ti iei o antena careia i se face reclama ca are 1$ dbi. "e bune, dupa ce o instalezi , vei constata ca nu s0a sc:imbat nimic deoarece 1$ dbi 0$.1 db diferenta de la izotrop la dipol , castigul efectiv al antenei este de ;.; db o crestere de fapt fata de vec:ea ta antena de '.; db-. /ai mica decat 8 db , diferenta la care se simte sc:imbarea, alta decat in buzunarul tau- Din aceasta cauza , noi iti recomandam , daca vrei o antena noua sa arunci un oc:i in articolul asta sa0ti faci o idee pe ce sa dai si pe ce sa nu dai banii22 ?u te lua niciodata dupa pozele cu care ti le da producatorul, atata vreme cat nu0ti da referinta, graficul este mai putin valoros decat o :artie igienica0 deoarece , de obicei, sunt lucioase. Deci , cand examineazi diagrama antenei uite0te daca castigul este dat in dbd0ref la dipol sau in dbi ! radiatorul izotrop. 9tudieaza exact designul antenei si pe urma , dupa ce intelegi modelul, vino si arunca un oc:i pe site si vezi cat de gogonat este castigul antenei respective. #ceste diagrame in ziua de astazi sunt atat de umflate incat practic -sunt inutile. Din alt punct de vedere sa vedem cata putere sa folosim pentru a avea o crestere de 8 db. ?u comparam aici nici o antena dar vom folosi raportul de 8db pentru a compara semnalul initial cu cel obtinut dupa dublarea puterii , oricare ar fi fost ia initial . #sa ca, de ce sa ne obosim sa crestem puterea ca sa fim receptionati mai departe, cand de fapt daca nu crestem si castigul antenei la receptie , practic o sa fim auziti mai departe de statii pe care noi nu le vom putea receptiona-?u poti vorbii cu cineva pe care nu0l auziUn exemplu numeric6 dai cu $' de , in antena. 5rebuie sa dublezi la 3' , casa cresti 8 db (pentru ca cineva sa simta diferenta). Deci daca initial folosesti 1'' ,, imagineaza0ti cata putere iti trebuie pentru 8 db-$'', sau pentru ..) db 3'',, trebuie sa cresti puterea mult pentru ca ceilalti sa simta o diferenta de un grad 9. Deci nu numai ca este o idee proasta sa maresti puterea deoarece este costisitor dar o poti rezolva direct din antena. Daca folosesti &'' de , ca sa cresti 8db va trebui sa dai in ea cu 1''',, mult mai simplu ar fi sa0ti pui o antena mai performanta cu un cistig de 8 db fata de antena actuala si vei obtine acelasi efect.

Ca o precautie vom incerca sa va tinem informati cu cele mai multe antene si sa va tinem la curent cu adevaratele lor castiguri. C:iar daca nu le vom acoperi pe toate, vei putea si singur sa vezi si sa nu te lasi pacalit. In ultimii ani te:nologia antenlor de :f nu sa sc:imbat prea mult, au fost imbunatatite optimizate dar totusi cele mai bune antene sunt cele din anii 1;.'-. Important2 "oti sa masori cimpul radiat de antena ta cu un aparat numi Amasurator de campB olarizarea Ultima teorie fundamentala pe care trebuie sa o intelem este polarizarea. 9a nu ne speriem, nu am lasat aceasta teorie pentru sfarsit ca era greu de inteles. > la fel de simplu ca si pina acum. Unda radio este facuta din doua campuri, unul magnetic si unul electric. #ceste campuri sunt perpendiculare unul pe celalalt , cum se poate vedea in igura .. 9uma celor doua campuri se numeste A camp electromagneticB. >nergia se transmite inainte si inapoi. #ceasta este cunoscuta ca AoscilatieB. "e noi ne intereseaza in special campul electric. "ozitia lui si directia in raport cu suprafata pamantului, determina polarizarea undei. #vem doua figuri mai 1os care te vor face sa intelegi exact cum este cu polarizarea . olarizarea !erticala

In general campul electric este in acelasi plan cu antena (elementul vibrator este partea metalica a antenei care transmite efectiv) Daca antena este verticala , figura H, polarizarea undei va fi verticala. Dipolul din figura 8 polarizeaza unda orizontal.

5rebuie sa notam ca dipolul vertical are alta diagrama de propagare fata de dipolul orizontal , care are in mod constant un alt castig fata de izotrop. De obicei referinta este dipolul orizontal

. igura. ! Diagrama Campului magnetic Undele radio nu trebuie sa fie obligatoriu polarizate vertical sau orizontal. #cesta este un regla1 arbitrar. #ntenele sunt aran1ate in acest fel pentru a putea comunica intre ele. "olarizarea se pierde in momentul in care este folosita unda spatiala. Dupa reflexia pe ionosfera , polarizarea nu mai are nici o importanta. De exemplu , daca antena noatra receptioneaza un semnal care nu are aceiasi polarizare cu antena , semnalul este atenuat cu $' db, aproape de . ori, comparativ cu un semnal care ar avea aceiasi polarizare cu antena. Unii operatori isi pun antenele in ung:i de 3& de grade ca sa acopere ambele polarizari. >ste o smec:erie care uneori da rezultate f bune. 5reaba sta cam in felul urmator6 cind unda radio calatoreste , poate sa se reflecte de un obstacol si sa0si sc:imbe polarizarea, astfel , la receptia lor practic , nu va mai conta polarizarea antenei de la receptor. #cest lucru este valabil pentru DK0uri. /ulti operatori de Cb incep sa foloseasca antenele orizontale deoarece receptia in polarizare orizontala este ferita de parazitii produsi de diverse instalatii si care , de obicei au o polarizare verticala. ?u exista dovezi ca polarizarea orizontala se comporta mai bine la propagare.

/ai exista un fel de polarizare6 "olarizare Circulara #r trebui sa intereseze pe experimentatorii de antene. Cum ii spune si numele , unda radio calatoreste rotindu0se, acoperind practic fiecare ung:i posibil de polarizare. #cest lucru este bun deoarece , se reduce efectu de fade (L9B)0 semnalul receptonat se aude la un semnal variabil0 care apare in special la DK0uri. 5ot odata , determinarea sensului de rotatie al undei se face la fel ca pentru orice cimp magneti si respecta regula mainii stangi sau drepte, in functie de antena . "romit sa0ti dau detalii despre cum sa0ti faci antena , sa aiba radiatie circulara, intr0un articol viitor, in sectiunea 5I"92 # siteului nostru2

igura H 0 dipol in configuratie verticala.