tiai c

Aardvark Cu toate ca aardvark-ul, porcul de pmnt, originar din Africa, are unele similariti cu tapirul Sud American, cei doi nu sunt nrudii Au!ul "i simul mirosului sunt ascuite la cel dinti, dar vederea e sraca #im$a este su$ire "i poate a%unge la &' cm ()* inc+, de la gura -nnc n principal termite "i furnici .isica de aur Africana este o pisica de mrime medie care poate creste pana la /0 cm (1' inc+, lungime "i pana la )* kg (&0l$, greutate 2n afara de duika "i alte antilope mici se crede ca partea principala din dieta unei pisici de aur o constituie ro!toarele, +idrele de copaci "i psrile .isica din munii Andeni .isica de munte poate fi gsit n regiunile nalte ale 3oliviei, .erului "i n C+ile .isica de munte este cu putin mai mare dect o pisica domestica mare, crescnd pana la 40 cm (5& inc+, n lungime, are o coada cu lungimea de apro6imativ 708 din lungimea propriului corp 9urnica poate cara o povara de )0 ori mai grea dect greutatea propriului corp 9urnicile muncitoare triesc de la un an la cinci ani: unele regine triesc mai mult de 50 de ani Cea mai mare colonie de furnici a fost gsit pe coasta ;s+ikari din <okkaido= 104 milioane de furnici, cu ) 0*0 000 de regine n &' 000 de mu"uroaie legate intre ele pe o arie de 5,7 kilometri ptrai (o mila ptrat, Al$ina este o insecta remarca$ila nu au urec+i, dar au un simt al mirosului e6celent cu c+imio receptori n antene Al$inele vad culorile diferit fata de noi >le sunt insensi$ile la ro"u dar detectea! lumina ultravioleta care este invi!i$ila pentru noi 3ettong Animal din ?asmania, $ettong-ul cntre"te pana la 5 kg (& &l$, "i are o durata de via de 1-' ani @egimul lor alimentar include semine, rdcini, $ul$i "i insecte 3ettong-ul na"te tot anul iar puii petrec primele 1 luni n marsupiul mamei ;epurele australian ($il$A, Bdat foarte rspndit n Australia, $il$A este acum clasificat ca fiind n pericol Singura specie asemntoare a disprut -asculii sunt de doua ori mai mari dect femelele, crescnd pana la '' cm (5) inc+, "i cntrind pana la 5 ' kg (' 'l$, Crec+ile lor mari ii a%uta sa se rcoreasc @asul desi nu poarta numele familiei sale, rasul este o specie distincta n genul #An6 @a"ii aduli cntresc aproape )5 kg .uii au un c"tig n greutate !ilnic de 5' g "i sunt gata de atac la )5 sptmni, devenind independeni de prini la vrsta de )0-l5 luni 3ivolul 3ivolul african sau ncoronat este un mem$ru al celor Cinci -ari, mpreun cu elefantul, rinocerul, leul "i leopardul Cntrind 700 kg (),'00 l$,, $ivolii sunt imprevi!i$ili "i periculo"i daca au "i coarne Sunt recunoscui ca atacatori ai omului "i sunt des acu!ai de sl$aticii deli$erate, dar sunt lini"tii daca sunt lsai n pace Darakula 2ntlnit deseori n Africa de Sud, karakula este des numit lin6ul african sau lAn6ul desertului, desi nu este nrudit cu lAn6ul Creste pana la )m (1ft, n lungime iar masculul

cntre"te pana la )* kg .oate supravieui perioade lungi fara apa, o$inndu-"i necesarul din lic+idele meta$olice ale pr!ii sale= mici cer$i, "o$olani de nisip, +idre de stanca Cari$u -are, sl$atic, animal din familia elanului, cntrind pana la 100 kg (440 l$,, poate fi gsit peste linia ar$orilor n America de Eord "i Froenlanda Cari$u, nrudit cu renul, are o $lana unica ce opre"te aerul oferindu-le o acoperire e6celenta Aceasta $lana l menine de asemenea la suprafa, plutitor, n apa F+epardul (c+eeta+, Cel mai rapid animal de pe pmnt cu /' kmG+ (40mp+,: spre deose$ire de alte pisici mari, g+epardul nu rage totu"i toarce "i face !gomote nalte, ltraturi "i triluri .oate fi v!ui Africa "i n unele parti ale Asiei Crocodilul Cea mai vocala dintre toate reptilele, e6ista 51 de specii de crocodili Crocodilul de Eil creste pana la 4m lungime 2n captivitate crocodilii par a avea capul mai lat un posi$il indiciu al unui stil de via mai sedentar Cu"cu" Hin cau!a mrimii sale (70 cmG54 inc+, cu"cu"ul este deseori confundat cu o maimu @areori n gra$a, are putini inamici deoarece trie"te n vrful ar$orilor din sud estul Australiei Haca este ameninat, love"te cu la$ele din fata, latr puternic, punnd de o$icei intrusul pe fuga Sperana de via a cu"cu"ului este de pana la )) ani Baia Halli Cn animal su$arctic "i arctic, ce trie"te pe vrfurile alpine, piscuri "i creste, pante stncoase: $er$ecul are /0 cm (1' inc+, pana la umr "i cntre"te ))0 kg (5'0 l$, >ste singura ovina sl$atic al$a din lume Baia Halli are o $lana $ogata ce-l prote%ea! corpul Helfinii Se numra printre cele mai inteligente animale, unele specii avnd raportul dintre masa creierului "i masa corpului la fel cu cel al oamenilor ;nca de la nceputurile navigaiei, au fost su$iect de arta, literatura "i mit >lefantul >lefantul african este cel mai mare mamifer n viaa de pe pmnt ?rompa musculoasa serve"te ca nas, mana, picior suplimentar, dispo!itiv de semnali!are "i unealta pentru adunarea mncrii Cu &0 000 de mu"c+i, trompa face mi"crile ca "i cum ar culege oua .isica pescar Animal rspndit n ;ndia, Sri #anka, n toat 3urma, peninsula ?+ai "i ;ndone!ia .isica pescar cntre"te pana la )1 kg (5/ l$, "i creste pana la aproape ) m n lungime .rinde pestele cu la$ele de pe marginea apei, sau se scufunda n apa pentru a prinde pestele cu flcile -ai vnea! "i cprioare tinere "i porci sl$atici mici 3roa"tele 3roa"tele e6ista n multe forme "i culori prin toat lumea e6ceptnd AntarticaI B lim$a de $roasca lunga, lipicioasa este ata"at de gura sa "i ca o amprenta caracteristica, $roasca poate s-"i arunce lim$a pentru a-"i captura prada cu o vite!a uluitoare Faranuuga Fa!ela girafa este ntlnit n estul Africii B glanda preor$ital din fata oc+ilor secreta o su$stan ca o smoala care este depusa pe crengi pentru a marca teritoriul Se ridica pe picioarele din spate pentru a a%unge la tufi"urile nalte, folosind picioarele din fata pentru a trage ramurile mai nalte Faranuuga nu mnnc iar$a "i nici nu are nevoie de apa ntruct preiau suficienta din plantele pe care le mnnc Forila Cea mai mare dintre primatele n via, gorila mascul cntre"te pana la 500 kg "i cu toate acestea este ru"inoas "i retrasa Bricum ar fi, el "i vor prote%a grupul familial cu $ravura -nnc plante variate, inclusiv elina sl$atic, $am$us, scaiei, ur!ici, paie "i anumite fructe Forilele sunt o specie n pericol din care au mai rmas numai apro6imativ 410 de e6emplare #upta lor pentru supravieuire a fost populari!ata de Hian 9osseA, n filmul Forile n ceata <ipopotamul Cscatul +ipopotamului nu este un semn de adormire sau plictiseala ci este de fapt un gest amenintor, ce arata caninii lungi, gro"i, ca o lama, sau colii, cu care este capa$il sa fac $uci o $arca mica Aprndu-"i teritoriul "i puii fara nici o frica, +ipopotamii au ucis mai mult de &00 de oameni n Africa

<idra <idra este unul din putinele celenterate de apa dulce Corpul sau este un sac a crui perei sunt fcui din doua straturi de celule separate de o piele su$ire dintr-un material necelular ?entaculele sunt sco$ite, n %urul gurii Cealalt parte a corpului este un disc $a!al care n mod normal ancorea! +idra de o secreie lipicioasa <idrele au ni"te celule parali!ante cu care capturea! puricii de apa, larvele de insecte, viermii "i mormolocii <Arak <Arak-ul nu seamn deloc cu celelalte animale ce sunt clasate ntr-un ordin separat, <Aracoidea >ste cea mai apropiata ruda a elefantului Hin cele 1 specii e6istente, 5 sunt de stanca iar a treia de copaci <Arak-ul de stanca "i petrece dimineile lfindu-se la soare, dup care urmea! scurte e6cursii de +rnire >i mnnc repede ntr-un cerc, mem$rii familiei fiind ateni la eventualii prdtori Jaguarul >ste singurul mem$ru din familia panterelor ce poate fi gsit n America "i pe departe cea mai mare pisica de pe continent Cu o durata de via de )5 )4 ani, creste pana la ),* m n lungime "i cntre"te pana la )50 kg .isica %unglei Aceasta pisica nu locuie"te n pdurile tropicale, dup cum sugerea! numele, ci +oinre"te prin >gipt, >stul -i%lociu "i Asia de Sud pana n vestul C+inei >a nu este o creatura ru"inoas "i poate fi v!ut des n vecintatea oamenilor, vnnd ro!toare mici n campurile cu recolte "i plantaii -ai mare dect .isica Sl$atic Africana, msoar pana la 7' cm "i cntre"te pana la )4 kg Doala #ocuind doar n Australia, koala aparine clasei de animale ce se numra printre cei mai vec+i locuitori ai planetei Au una dintre cele mai speciali!ate diete dintre toate vieuitoarele, +rnindu-se n mod e6clusiv cu frun!ele ctorva specii de eucalipt Doala doarme c+iar "i )* ore pe !i "i are o durata de via de pana la )* ani Do$ Spre deose$ire de alte antilope, Do$ "i sta$ile"te p"uni permanente, unele dintre ele fiind folosite continuu timp de '0 de ani Comportamentul mperec+erii este "i el diferit, prin aceea ca masculul nu este dur cu femelele "i nu ncearc sa le pstre!e cu fora n teritoriul sau mai degra$ pare ca ncearc sa le conving cu $lndee, fcnd !gomote $lnde n timpul %ocurilor curtrii #eopardul #eopardul locuie"te n Africa "i Asia, la$ele sale puternice "i mu"c+ii gatului ii permit sa care o antilopa mascul n plina maturitate sau c+iar o girafa tnr, de multe ori de trei ori mai grea dect greutatea propriului corp, pana n vrfurile copacilor .isica leopard .isica #eopard are una dintre cele mai vaste rspndiri intre toate pisicile din Asia "i ca o consecin cel mai mare numr de su$specii recunoscute Cntrind 1-7 kg, principala lor prada sunt ro!toarele mici, mamifere "i psri mici, pesti, amfi$ieni, insecte "i reptile Hurata de via este de )0-l' ani #eul #>C# Fsit n Africa, leul se diferenia! de celelalte Kpisici mariL, nu numai prin apariia lui distinctiva dar "i prin aceea ca este singura felina ce trie"te n grupuri sociale organi!ate -asculii aduli cntresc pana la 55'kg "i cresc pana la 1m n lungime .rada consta n animale de turma medii spre mari Bdat ce prada este prinsa este destul de o$i"nuit ca masculii sa mnnce primii desi nu participa la vntoare #ama #amele sunt animale domesticite, mem$re ale familiei cmilelor, dar diferite de acestea prin faptul ca au doar 1 stomacuri n loc de & Cntresc intre )00 "i 500 kg, cu o nlime a capului de ),* m #amele au o durata de via intre 10 "i '0 de ani -argaA -argaA este similara ca apariie %aguarului dar mai mica, crescnd pana la 4/ cm (57 inc+, >ste rspndit din -e6ic pana n Argentina Se simte acas n vrful copacilor, la$ele sale special adaptate "i gle!nele se pot roti la )*0 de grade, permindu-l sa se mi"te aproape cu u"urin unei maimue

-eerkat #ocuie"te n desertul Dala+ari din Afica sudica: masculii "i femelele sunt greu de deose$it n principal pentru ca sunt de aceea"i mrime, la '0 cm, numai coada avnd 50 cm lungime -nnc insecte, mamifere mici, scorpioni, "oprle "i "erpi -eerkatul este imun la veninul de scorpioni Societatea lor este formata din grupuri numite colonii sau gloate, fiecare cu pana la &0 de mem$ri Au o durata de via de apro6imativ )0 ani EarM+al .rotu$eranta ca un colt de filde" dintr-o alveola dentara este cea mai distinctiva caracteristica a acestei $alene arctice Acest colt este de fapt un dinte, ce a%unge la 1m lungime 2ngropat 1* cm n cap, coltul este drept ca o sgeat, spiralat pana la )5cm de vrf unde este lustruit "i neted Bcelotul Bcelotul noat $ine "i, desi nu este la fel de $ine adaptat ca "i -argaA, vnea! psri "i doarme pe crengile %oase din pdurile n care +a$itea! n America centrala "i tarile nordice ale Americii de Sud Cntre"te pana la )& kg "i are o durata de via de *-l) ani Caracatia caracatia cu inele al$astre are mrimea unei mingi de golf dar otrava sa este destul de puternica pentru a ucide un om adult n cteva minute Cltimul lucru v!ut de victima sunt inelele al$astre vi!i$ile numai n momentul atacului >ste maro sau gal$ena n stare naturala "i poate fi gsit n $a!inele adnci din %urul coastei Australiene Crangutanul Cmani cum par, urangutanii sunt animale sl$atice perfect adaptate mediului lor forestier din Sumatra "i 3omeo Cntrind atunci cnd e $ine fcut /0 kg, un urangutan adult este de & ori mai puternic dect un $r$at "i cel mai mare animal cu care avem de-a face prin copaci Crangutanii au fost v!ui fcnd unelte simple pentru a se scrpina, pentru a scormoni n locuri nguste dup mncare sau ca prg+ii .ademelon gsit din a$undenta n ?asmania, se +rne"te cu ier$uri "i semine ver!i -asculii, considera$il mai mari dect femelele, au un piept "i $rae musculoase "i a%ung pana la )5 kg greutate "i ) 5m lungime .uii triesc n punga 4 luni "i sunt lsai li$er la * luni #ongevitatea lor n sl$ticie a%unge la ' 4 ani .anda Ce mai cunoscuta specie aflata n pericol, sunt deseori numii ursulei insa de fapt aparin propriei lor familii, strns nrudit cu ratonii .anda au sistemul digestiv a unui carnivor, dar s-au adaptat de mult unei diete vegetariene "i acum se +rnesc n e6clusivitate cu tulpine "i frun!e de $am$us .uii de panda cntresc doar /0g la na"tere .e deplin maturi cntresc )00 kg "i triesc )0 pana la )' ani Brnitorincul Cu un cioc crnos "i sensi$il, cu mem$rana intre degetele picioarelor, o coada ca de castor "i o $lana n doua straturi, ornitorincul este singurul mamifer care este otrvitor #a fiecare gle!na ornitorincul mascul are pinteni otrvitori ce pot ucide animale mici Crsul .olar Cel mai mare animal de prada terestru prospera n cel mai aspru mediu -asculii pot fi de 1 m nlime "i cntresc 4'0 kg, n timp ce femelele cntresc 5'0 kg Crsii singuratici cutreiera pana la ' 000km pe g+eata "i prin tundra n cutarea mncrii Antilopa cu corn Fsit numai pe marile cmpii americane, este singurul mem$ru supravieuitor din familia sa, Antilocapridae -ai mica dect cprioar cu coada al$a, cer$ul matur cntre"te 40 kg "i este e6trem de rapid, alergnd cu pana la /0 kmG+ -asculului ii cresc coarne mari pana la o lungime de apro6imativ 10 cm "i sunt a"e!ate lng fiecare din urec+i 9emelele mai mici au "i ele uneori coarne dar acestea rareori le sunt mai mari dect urec+ile .uma B pisica cu multe nume, puma mai este cunoscuta "i ca cugarul, pantera sau leul de munte 2n timpul vntorii puma folose"te fora la$elor dinapoi pentru a se lansa nspre prada sa cu srituri din fuga ce pot a%unge c+iar la peste )5 m Cresc pana la 5m n lungime "i triesc intre )0 )' ani

Nuokka Acest tip de marsupiale, Setoni6 $rac+Aurus, au fost unele dintre primele mamifere australiene v!ute de europeni, care au cre!ut ca este o pisica sl$atic Au o ierar+ie foarte $ine sta$ilita n grupurile lor de 5'-l'0 Easc o data pe an "i au un singur pui Nuoll Fsit mai ales n ?asmania, Ouoll-ul cu coada patata (sau pisica tigru cum a fost odat nepotrivit cunoscuta, este al doilea ca mrime dintre marsupialele carnivore care au mai supravieuit -surnd pana la )10 cm lungime "i & kg greutate, vnea! "o$olani, lene"i, marsupiale mici, reptile "i insecte @inocerul Acest mamifer imens cu aspect primitiv a fost vnat pana aproape la e6terminare= din )/70 populaia de rinoceri a sc!ut cu /08 @inocerul al$ sau rinocerul cu $u!e ptrate, este una dintre cele doua specii Cel negru sau cu $u!e rotunde, r+ino, este una din copitatele impare (trei copite la fiecare picior, Att rinocerul al$ cat "i cel negru au doua coarne Serval Serval-ul, gsit n mai multe parti din Africa, are picioare e6traordinar de lungi pentru mrimea corpului sau, picioare ce pot a%unge la ) m lungime, n timp ce nlimea corpului este de '0 cm la umr Hesi este o pisica de mrime medie, vnea! mamifere mici cum ar fi ro!toarele, iepurii sau psrile @ec+inul Cel mai eficient uciga" de pe planeta, sunt vntori puternici n stare sa prind '00 kg de ton (peste,, $alene mici sau, oca!ional, oameni, cu u"urin >6ista n %ur de 1'0 de specii de rec+ini, ma%oritatea dintre ei neputnd sa se opreasc sau sa se mi"te napoi, ca ma%oritatea pe"tilor Sitatunga Singura antilopa amfi$ie din Africa de >st, sitatunga trie"te n mla"tinile sau $lile noroioase cu vegetaie lu6urianta .rintre adaptrile pentru +a$itatul lor acvatic sunt copitele lungi "i o$lice care le permite sa stea sau c+iar sa mearg pe insulele de vegetaie plutitoare 3lana este fina cu o secreie uleioasa, impermea$ila la apa #eopardul al$ Singurul mem$ru al speciei Cncia uncia, creste n lungime pana la ),1 m, cu o coada de aproape ) m "i o greutate de pana la 7' kg Fsit n munii din Asia centrala, aceasta specie n pericol vnea! 3+aral (Baia Al$astra,, oi mongole, mosc, cer$i, iepuri, marmote sau psri .oate pune la pmnt o prada mai mare de trei ori dect propria sa mrime 3ivolul de apa Cnul dintre cele mai rare animale din lume, acest mic $ou sl$atic a fost descoperit prima data n )*** >ste de gsit doar pe insula -indoro, 9ilipine Cntrind apro6imativ 100 kg, trie"te n pdurile dense n apropierea apelor pentru a se putea tvli n ele 3ivolul de apa trie"te mai degra$ n cupluri dect n ciurde, cu e6cepia perioadelor cnd femelele sunt pe cale de a na"te ?apirul Sunt doua specii= 3airdul creste pana la 5m, cntrind pana la &00 kg "i este gsit n America Centrala: ?apirul -alaAan creste pana la 5,& m "i cntre"te 150 kg ?riesc pana la 10 de ani, mncnd frun!e fragede "i mldie ?apirii sunt agili "i pot urca pante a$rupte cu u"urin Comunica prin fluierturi stridente Hiavolul tasmanian Pipetele sale ce i face parul mciuc, culoarea neagra "i temperamentul ru, toate acestea au determinat primii coloni europeni s-l numeasc Hiavolul Hesi doar de mrimea unui caine mic, la$ele "i dinii sai puternici ii permit s-"i devore!e n ntregime prada oase, piele cu totul .uii sunt nscui prin marsupiul desc+is nspre spate al mamei "i se prind cu dinii n primele & luni ?igrul -asculul tigrului si$erian sau ?igrul Amur, cu o lungime a corpului de peste 1 m "i cntrind peste 100 kg, este de departe cel mai mare "i cel mai puternic mem$ru al familiei felinelor Ca multe alte feline, tigrul "i pstrea! mncarea, ntorcndu-se sa se +rneasc din acela"i cadavru !ile la rand

?opi Fsit n Africa, specia ?opi are o organi!are sociala remarca$ila, aprndu-"i teritoriile mpotriva tuturor intru"ilor din turmele lor 9iecare mascul are terenul marcat, un petic de pmnt marcat de crri $tute n picioare Haca un alt mascul devine intrus, cei doi se a"ea! n genunc+i "i se lupta cu coarnele -orsa Sunt cunoscute doua specii= morsa atlantica msoar 1 m "i cntre"te ) 500 kg: morsa din .acific este de 1,4 m "i cntre"te ) 400 kg Se +rnesc cu neverte$rate ca molu"te, ec+inoderme "i crustacee, consumnd pana la &' kg pe !i #ongevitatea lor este de &0 de ani Eu sunt cunoscute ca rpitoare .orcul etiopian Fsit n Africa, porcul etiopian se anga%ea! n lupte rituale n care se avnta cu capul nainte, ciocnindu-"i capetele -asculii cntresc pana la 5'0 pound iar luptele intre ei pot fi violente "i sngeroase 9emelele au doar & ugere, limitnd numrul puilor 9iecare purcelu" are propriul sfrc "i suge e6clusiv numai din el C+iar daca unul din purcelu"i moare, ceilali nu sug din sfrcul devenit disponi$il Cer$ul de apa 2n ciuda numelui sau, marele cer$ acvatic nu este acvatic cu adevrat, ca sitatunga sau loptarul -ama "i ascunde puiul timp de 1 sptmni, ntorcndu-se de & ori pe !i pentru a-l alpta Alptarea durea! doar ' minute, timp n care mama curata piele vieilor astfel nct sa nu rmn nici un miros care sa atrag rpitorii Fnu ?urmele de FEC sunt spectaculoase, numrnd pana la &00 000 de animale FEC au o a$ilitate unica de a mirosi ploaia de la distante foarte mari cu primele rafale de ploaie turmele se mi"ca cu rapiditate ntr-un ritm susinut spre !ona ploioasa, uneori acoperind mai mult de 5 000 km -erg "i alearg n formaie compacta, dar au tendina de a paste mpr"tiate 3alena >6ista vreo *0 de specii de $alene, mprite n $alene cu dini "i $alene cu coli 3alena al$astra este cel mai mare animal viu, cntrind pana la )40 de tone Cel mai lung specimen a fost o femela de 11,'* m lungime Hurata lor de via este de 10 *0 de ani #upul Ca rpitori recunoscui, lupii depind de prada lor= cprioare, elani, cari$ou, iar n alte parti n care e rspndit c+iar $i!oni ce cntresc c+iar &'0 kg #a$ele lor e6ercita de doua ori mai multa putere dect a unui caine domestic #upul este un animal social, trind n general n aceea"i +aita ceea mai mare parte, daca nu c+iar toat viaa Hoar masculii "i femelele puternice se reproduc, orice tentativa din partea celorlali este pedepsita Qakul Fsit n munii ?i$et-ului, masculii a%ung la o lungime de 5,7 m cu o nlime de ),* m, cntrind '&' kg 2n ciuda imensitii lor relative, sunt agili, sprinteni, crtori siguri "i $uni nottori str$tnd g+eari "i vai de munte >6ista Qaci sl$atici "i Aaci domesticii Re$ra Fsit n Africa, aceasta ruda apropiata a calului are trei specii= !e$ra FrevA, !e$ra 3urc+ell "i !e$ra de munte .ierderea +a$itatului "i vntoarea le-au fcut vulnera$ile, situaie nrutita de reproducerea lenta Hungile !e$relor sunt unice fiecrui individ, cu cea mai mare variaie n regiunea umerilor .e o c+ifla de 3ig -ac sunt n %ur de )7* semine de susan Haca mirosi $anane "i mere ver!i (fara sa le mnnci,, sl$e"ti mai u"or He fiecare data cnd lingi un tim$ru, consumi o !ecime de calorie Haca pui $oa$e de struguri n cuptorul de microunde, acestea vor e6ploda Cea mai vec+e guma de mestecat datea! de acum /000 de ani .e parcursul vieii, un om ng+ite n timpul somnului n %ur de opt pian%eni Cea mai ntre$uinata leguma din lume este ceapa Alunele constituie unul dintre ingredientele dinamitei Cn pa+ar cu apa fier$inte ng+ea mai repede n frigider dect unul cu apa rece

2n )/*7, American Airlines a economisit &0 000 S eliminnd cate o mslin din fiecare salata servita celor care stteau la $ussines class -el 3lanc, vocea lui 3ugs 3unnA, este alergic la morcovi -citul ratei nu produce ecou Cn gndac de $uctrie poate trai cteva sptmni decapitat, murind insa de foame -ai mult de )0 000 de psri mor n fiecare an strivindu-se de geamurile cldirilor #im$a 3alenei Al$astre cntre"te mai mult dect un elefant Finaul produs de o gin pe parcursul vieii poate genera suficienta energie pentru ca un $ec de )00T la lumine!e timp de ' ore A e6istat o specie de cal care avea mrimea unei pisici de casa #a na"tere, crevetele este mascul, apoi, pe msur ce creste, devine femela Cn cameleon or$, este perfect capa$il s-"i sc+im$e culoarea n concordanta cu mediul ncon%urtor >lefantul este singurul animal cu & genunc+i "i toi ursii polari sunt stngaci 2n 9lorida, este inter!is sa arunci ceva, dintr-o ma"in n mi"care, e6ceptnd apa "i ginile vii #eul este singura felina mare care poate toarce .estii de apa srat $eau apa, iar cei de apa dulce nu Hurata de via a unei papile gustative este de )0 !ile 3r$aii au de "ase ori mai multe "anse sa fie lovii de fulger dect femeile >ste anatomic imposi$il s-i lingi cotul Cu toate aceste, 7'8 din cei ce afla ncearc sa ating cotul cu lim$a 2n topul o$iectelor cu care se neac americanii, sco$itoarea este pe primul loc Sngele +omarului este al$astru desc+is .orcii nu pot sa se uite n sus Spre cer ;nima unui crevete este n cap Uo$olanii "i caii nu pot vomita Hi+orii dorm 50 ore pe !i -elcii pot dormi 1 ani .ana n vrful ?urnului >iffel sunt ) 7/5 de trepte: V ) kg de lamai conine mai mult !a+ar dect un kg de cp"uni: <itler "i Eapoleon aveau fiecare numai cate un testicul: Crocodilul nou-nscut e de trei ori mai mare dect oul din care a$ia a ie"it: Bamenii "i delfinii sunt singurele specii care fac se6 de placere: .ersoanele dreptace, triesc, n general, cu 7 ani mai mult dect persoanele stngace: .rima locomotiva cu a$ur avea marea vite!a de * kmGora (trenurile moderne cltoresc cu vite!a de '00 kmGora: Al 5-lea fluviu al >uropei (dup Wolga, "i al 54-lea din lume, Hunrea i!vor"te din -unii .durea Eeagra (Fermania, "i se vars n -area Eeagra n apropierea pdurii Caraorman, care n lim$a turca nsemna tot .durea Eeagra: V ))) ))) ))) X ))) ))) ))) Y )5 1&' 47* /*7 4'& 15): Cn fulger conine suficienta energie ca sa pr%easc )40 000 de felii de pine Hin nefericire, un fulger durea! )G)0 000 dintr-o secunda, a"a ca i-e foarte dificil sa ntorci felia de pine "i pe partea cealalt: 2n munii Fara-?a! (Da!a+a,, ntr-o pe"ter care se afla la )40 de metri adncime, a fost gsit o neo$i"nuit pdurice de $ra!i .e"tera are o nlime de 70 de metri Curios este faptul ca n aceasta pdurice triesc "i numeroase psri, printre care "i porum$ei cu un splendid pena% al$astru:

Singura data din istorie cnd a nins n Hesertul Sa+ara a fost n )* fe$r )/7/: Cn om se na"te cu 100 de oase, dar cnd devine adult nu mai are dect 504 oase: .e insula Dildim din nordul Cniunii Sovietice, se afla un lac neo$i"nuit >l este alctuit din ' straturi de apa= apa dulce, apa putin srat, apa srat, apa de culoare ro"ie "i apa saturata cu +idrogen sulfurat Corespun!tor fiecrui strat de apa, n acest lac triesc cele mai felurite vieti= pesti de apa dulce, medu!e, crustacee, pesti marini pitici, stele de mare etc: Cea mai rspndit lim$a este c+ine!a, vor$ita de peste ),) miliarde de oameni A$ia urmtoarea este engle!a, vor$ita de apro6imativ *00 de milioane de persoane .entru 110 din ace"tia, engle!a este lim$a materna= circa 570 de milioane n SCA "i 40 de milioane n -area 3ritanie: Cea mai mare perioada de gestaie deine elefantul asiatic= 400-740 de !ile: Cea mai ridicata temperatura a corpului deine capra domestica= &0 grade C: Cn om face ntr-un an apro6imativ 5,' milioane de pasi Cea mai mare varietate a "erpilor se afla n ?ailanda, )7/ de specii, dintre care )00 de specii sunt venino"i: Haca ai cltorii de la un cap la altul al gala6iei noastre Calea #actee cu vite!a luminii, i-ar tre$ui )00 000 ani: Cea mai mare floare o are @afale!ia Amoldi, care creste n pdurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele 9ilipine 9loarea ei are 1m circumferina "i cntre"te )0 kg Cn $o$oc de floare e de 5-1 ori mai mare dect o cpn de var!a: C+ina repre!int 5'8 din populaia lumii: Cea mai rece temperatura din istorie de pe pmnt a fost nregistrat n Antartica pe 5& August )/40 ?emperatura msura atunci -l57 de grade C: 9emeile clipesc de aproape doua ori mai mult dect $r$aii: Cnd strnui, toate funciile corpului se opresc, c+iar "i inima: >lefanii sunt singurele mamifere care nu pot sari: 3ra!ilia este singura tara care a %ucat n fiecare Cupa -ondiala: -arilAn -onroe a avut )) degete la picioare: Utiina a sta$ilit, ca pestii au voce "i au! Har intre ei se neleg 2n lim$a lor Cn specialist a demonstrat recent, ca melodiile armonioase ce se rspndesc n apa, n forma de evantai influenea! plcut activitatea pe"tilor "i-l atrag spre mal: >6ista un mic pe"ti"or, narmat cu un ac ascuit, care e unul din du"manii cei mai prime%dio"i ai rec+inului 9iind ng+iit de acest uria" animal rpitor, pe"ti"orul sparge cu acul pntecele rec+inului "i iese n li$ertate Ca urmare, rec+inul moare: @ecent, o serie de cercetri efectuate n $a!inul -arii Adriatice au pus pe oamenii de "tiin respectivi ntr-o mare deruta 9ara ndoial, nimeni nu ar putea crede ca e6ista o mare fara fund Acest lucru nu este posi$il Ca urmare a cercetrilor ntreprinse a fost gsit insa, n -area Adriatica, o groapa uria", care, fiind cercetata la randul ei, a dus la descoperirea unor fenomene cu totul ciudate Crmrit timp ndelungat, s-a constatat ca n aceasta uria" desc+idere a$isala de pe fundul marii dispar !ilnic circa 10 000 de tone de apa Cercettorii au turnat, n repetate rnduri, n apropierea acestei gropi, mari cantiti de vopsea, care, n mod firesc, ar fi tre$uit sa reapare undeva, mai aproape sau mai departe, n rurile sau lacurile din insulele sau de pe rmurile marii Har apa colorata de vopseaua turnata de cercettori nu a reaprut nicieri Au fost aruncate n dreptul acestei gropi "i mari cantiti de material plastic, dar "i acestea au disprut fara urma S-a presupus ca vopseaua, cat "i $ucile de material plastic au fost a$sor$ite de groapa

.ana n pre!ent nu s-a a%uns la nici o conclu!ie, rmnnd doar prerea ca pe fundul -arii Adriatice se gse"te o groapa a$isala uluitor de adnc: Cei mai multi oameni din Eepal numesc -untele >verest Sagarmt+a, care nseamn frunte n cer Wor$itorii de lim$a ti$etana numesc -untele >verest C+omolungma ceea ce nseamn !eia, mama a lumii -untele >verest este numit dup Sir Feorge >verest >l a fost un inginer militar engle! care a fost topograf general n ;ndia din )*5/ pana n )*&1 2n aceasta perioada el a topografiat vrful Sir Feorge >verest a fost prima persoana care a nregistrat locaia "i nlimea -untelui >verest care la acea vreme se numea Wrful XW: Haca iei orice numr, l du$le!i, aduni )0, mpari prin 5 "i apoi sca!i numrul iniial, rspunsul va fi ': Simul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui caine: 3ra!ilia este singura tara care a %ucat n fiecare Cupa -ondiala: >nergia unui uragan este egala apro6imativ cu '00 000 de $om$e atomice: Eimeni nu "tie unde este ngropat -o!art: .alatul 3ucking+am are 405 de ncperi Cn kilogram de uraniu are energie cat "ase milioane kilograme de cr$une: Cea mai mare temperatura de pe pmnt a fost de Z'7 de grade C, n Heat+ WalleA, California: ;nima umana crea! destula presiune pentru a arunca sngele pe o distanta de )0 m: Bc+iul unui stru este mai mare dect propriul sau creier: ACH;= Anot+er CglA Heutsc+e ;nvention: 3-T= 3rings -e Tomen: 3-T= 3reak -A TindoMs: 9;A?= 9ailure n ;talian Automotive ?ec+nologA: 9B@H= 9i6 Br @epair HailA: 9B@H= 9ound Bn @oad Head: SAA3= S+ape Appears Ass-3ackMards: <QCEHA;= <ope Qou Cnderstand Eot+ingLs Hrivea$le And ;ne6pensive : SC3A@C= ScreMed Cp 3eAond All @epair CsuallA: WB#WB= WerA Bdd #ooking We+icular B$%ect: .B@SC<>= .roof Bf @ic+ Spoiled C+ildren <aving >verAt+ing: HAC;A= Haca Ai Cap ;a-i Alta: Haca iei orice nr intre ) "i / "i l inmultesi cu /, suma celor 5 nr din re!ultat va fi ntotdeauna /: Ai nevoie de )7 mu"c+i pentru a !m$i "i &1 pentru a te ncrunta: 2n marele incendiu din #ondra din )444, %umtate din #ondra a fost arsa, dar numai 4 oameni au fost rnii: Scaunul electric a fost inventat de un dentist: Cea mai folosita replica n filme este= #etLs get out of +ere (Sa plecam de aici,: ?oate le$edele din Anglia sunt proprietatea @eginei: .inguinul este singura pasare care poate nota dar nu poate !$ura: Wite!a cu care !$oar mingiile pe o masa de ping-pong este de apro6 )40 kmG+: Tinston C+urc+ill a fost nscut ntr-o toaleta a femeilor n timpul unui dans: Amprentele ur"ilor koala nu se pot distinge de cele umane "i pot fi confundate la locul unei crime: Cnii viermi se mnnc pe ei n"i"i daca nu gsesc de mncare: 3ufnita este singurul animal destul de prost nct sa atace un sconcs:

Cn cor uria" format din )' 7*' muncitori din C+ina a sta$ilit un nou record mondial Fuinness n ora"ul ?angs+an, provincia <e$ei -uncitorii, de la toate unitile industriale locale, au cantat acela"i cntec -uncitorii sunt puternici n piaa anticutremur a ora"ului Hiri%orul a fost nevoit sa stea ntr-o macara ridicata la o nlime de * metri, informea! @ompres: Cn antreprenor de pompe fune$re australian a propus clienilor un dric ec+ipat cu un $ar, pentru a nveseli oarecum ntregul proces Compania din -el$ourne pune la dispo!iia clienilor un micro$u! ec+ipat cu un mini$ar "i un HWH plaAer Hirectorul societii, -artin ?o$in, este convins ca acest serviciu inedit nu va fi totu"i pe placul tuturor clienilor: 3eet+oven "i $aga capul n apa rece nainte sa compun <rtia a fost inventata n sec ;; de ctre un eunuc c+ine!: 2n .eru nu e6ista TC-uri pu$lice: 2ntregul nume al #os Angeles este= >l .ue$lo de Euestra Serona la @eina de #os Angeles de .orciuncula: @ecordul pentru cea mai ploioasa !i a fost nregistrat n @eunion ;sland, n Bceanul ;ndian, pe )' -artie )/'5, unde au c!ut )*7 de cm de apa n numai 5& de ore: Eisipul umed cntre"te mai putin dect nisipul uscat: .entru a ng+ii sunt necesari 5' de mu"c+i: Cn om clipe"te de apro6 5' 000 de ori pe !i 9emeile clipesc de aproape doua ori mai mult dect $r$aii: .olitia din Seattle investig+ea! unul dintre cele mai ciudate "i rare accidente >ste vor$a despre un pacient care a murit pe masa de operaie n timpul unei intervenii c+irurgicale pe cord desc+is, efectuata n regim de urgenta Eeo$i"nuit este insa faptul ca pacientul, ca "i cum n-ar fi suferit destul, a mai "i luat foc n timpul operaiei Corpul acestuia s-a aprins din cau!a com$inaiei de alcool "i a unui instrument medical care a fcut scnteie 9isa medicala indica insuficienta cardiaca drept cau!a a decesului, a"a ca politia nu s-a sesi!at Asta pana de curnd, cnd cineva a trimis o scrisoare care susinea ca pacientul ar fi decedat n urma arsurilor grave -edicii recunosc ca astfel de accidente se mai ntmpla, dar e6trem de rar: Cn om de afaceri din ;ndiana va tre$ui s-"i m$race statuile, deoarece, potrivit legilor acestui stat, sunt o$scene Finger Streeval spune ca o$iectul de activitate al societii T+ite @iver ?ruck @epair and Qard Art este reali!area de replici ale statuilor cele$re (precum Wenus din -ilo sau Havid al lui -ic+elangelo, Cei care locuiesc n cartierul unde se afla depo!itul afacerii s-au plns de nuditatea operelor, a"a ca Streeval este o$ligat ori sa mute statuile n alta parte, ori sa le m$race: Aciunea de a lipi un tim$ru cu lim$a consuma )G)0 calorii: V 708 din oameni se tem mai mult de pian%eni dect de moarte: C+ina repre!int consumatorul de carne de porc numrul ; pe plan mondial: Hin cele 504 de oase ale omului, '5 sunt aflate n picioare: ?imp de )*4 de !ile nu se poate vedea soarele la .olul Eord: Cn ceas stricat are dreptate de cel putin doua ori pe !i: Cn +ipopotam poate alerga mai repede dect un om: ;nima unui arici $ate de apro6imativ 100 de ori pe minut: ;nima unei $alene al$astre $ate doar de noua ori pe minut: Americanii au inventat soluia ideala pentru a pune capt conversaiilor telefonice de!agrea$ile >ste vor$a de un dispo!itiv special ata"at telefonului Acesta e prev!ut cu "ase $utoane, fiecare emind sunete diferite care sa sugere!e interlocutorului ca postul e deran%at -a"inria de inventat scu!e costa )0 dolari:

Josep+ Stanton, un tnr n vrst de 5/ de ani din 3ates ?oMns+ip, -ic+igan, a fost mpu"cat de propria lui pisica 9orele de ordine au constatat ca victima fusese rnit cu un glon provenind de la un pistol de cali$ru / mm ?nrul "i pregtea cina cnd pisica a lovit accidental pistolul cu piedica trasa, lsat pe masa din $uctrie Acesta s-a descrcat "i glonul s-a oprit n spatele proprietarului Hetectorul de minciuni a fost inventat de Jo+n Augustus #arson n )/5) .rima carte de credit a fost inventata n )/'0 de ctre 9rank - Eamara C+ina are mai multi cunosctori de lim$a engle!a dect C S 9iecare om produce !ilnic aproape ) ' kg de gunoi, ma%oritatea fiind +rtie Cel mai lung ru din lume este Eilul, care are 4470 de km War!a conine /)8 apa Hinii ro!torilor nu se opresc niciodat din cre"tere 2n C S A , rosul este cea mai folosita culoare pentru ma"ini >ste imposi$il sa strnui cu oc+ii desc+i"i Cn adolescent din -el$ourne a fost salvat de pompieri dup ce a rmas nepenit ntr-o pu$ela Cum a a%uns acolo[ >i $ine, unul dintre prieteni i-a aruncat telefonul mo$il, iar tnrul de )* ani, al crui nume nu a fost dat pu$licitii, a ncercat s-l recupere!e Hin nefericire, el a rmas cu %umtate de corp nuntru "i cu cealalt %umtate n afara pu$elei din ino6 #u$rifianii folosii de pompieri nu au dat roade, a"a ca ei au fost nevoii sa taie recipientul cu un $omfaier special pentru a-l eli$era pe captiv Cn vietname! care a luat pastile Wiagra false pentru a-"i trata impotenta a fost internat n spital din cau!a ca erecia sa a durat doua !ile 3r$atul (&7 de ani, cumprase pastila de la o cuno"tin Apoi, vietname!ul nu numai ca nu a avut contactul se6ual dorit, dar nici nu a mai putut scpa de erecie Ra+arul a fost adugat pentru prima oara ntr-o guma de mestecat n )*4/ de ctre un dentist Eoua Reeland este singura tara care conine toate tipurile de clima din lume ;nima unei femei $ate mai repede dect cea a unui $r$at Haca nu poi sa mai ve!i cu un oc+i, i pier!i aproape o cincime din toat vederea Rilnic, omul uita *08 din tot ce a nvat n !iua respectiva Fura Statuii #i$ertii are ) metru lime .isicile au 15 de mu"c+i n fiecare urec+e Aproape 4' 000 de te6te de lege, decrete "i amendamente aflate n vigoare n >gipt datea! de la nceputul secolului )/ 9loarea cea mai aromata este cactusul american -irosul sau se simte la o distanta de ) km -amiferul cu urec+ile cele mai mari este elefantul african: suprafaa totala a urec+ilor sale este de * metri ptrai Hoctorul -errA Hela$ost, medicul-"ef al nc+isorii de la 3onne-Eouvelle, din @ouen, este cel ce a inventat dusul, prin )*75, pentru a permite deinuilor sa ai$ o mai $una igiena corporala >ra vor$a de du"uri colective, dar sistemul de %etare a apei era individual Cnd se simte ameninat de vreun du"man, ornitorincul, mamifer ce trie"te n Australia, se scufunda rapid n apa, unde poate rmne nemi"cat peste )0 minute, fara sa respire Sugativa a fost descoperita n Anglia n )*41, dintr-o ntmplare, un muncitor uitnd sa adauge clei n ca!anul cu +rtie cruda

?urul 9ranei la ciclism, creat de ctre <enrA Hesgranges, lua start pentru prima oara pe ) iulie )/01 >l coninea 4 etape "i doar 50 de concureni au reu"it sa treac linia de sosire, din cei 40 nscri"i Cel mai vec+i dicionar cunoscut datea! din anul 400 i C+ Fsit n -esopotamia, el e scris n akadiana, lim$a folosita de asirieni "i de $a$ilonieni Firafa este animalul terestru cu talia cea mai nalt: poate atinge 4 m n nlime .rima pudra de cacao fusese fa$ricata pentru prima oara de ctre olande!ul Coenraad Jo+annes Wan <outen, la Amsterdam, n )*5* Singura pasare din lume ce canta "i n timpul !$orului este ciocrlia 2n !$orurile ei aproape verticale, te incanta cu trilurile asemntoare unei soprane de coloratura 3aikalul este cel mai adnc lac de pe glo$ ()7&5 m, "i cu cel mai mare volum de apa dulce (51 000 km cu$i, 2n anul )&*0, Tilliam Ca6ton pu$lica primul dicionar $ilingv engle! france! pentru turi"ti Coninea 14 de pagini Ra+arina a fost descoperita de americanul Constantin 9a+l$erg, care lucra su$ ndrumarea profesorului ;ra @emsen la Cniversitatea Jo+n <opkins din 3altimore >l pu$lica re!ultatul muncii sale pe 57 fe$ruarie )*7/ .orum$elul voia%or este animalul domestic ce poseda cel mai $un simt al orientrii: cnd este transportat spre o destinaie oarecare ntr-un vagon nc+is "i pe rute orict de nclcite, el, odat eli$erat, regse"te locul de unde a plecat, c+iar "i la o distanta de 5000 km >l cactus andante este planta care merge Acest cactus are drept picioare ni"te umflaturi ciudate, acoperite cu g+impi "i care se pot mi"ca foarte ncet 9olose"te umiditatea atmosferei "i nu pe cea a solului Cea mai dulce planta din lume creste n .araguaA, se nume"te >upatorim @e$andinaum "i sucul o$inut din aceasta planta e de 100 de ori mai dulce dect !a+arul F+epardul este animalul terestru cel mai rapid, el putnd sa ating o vite!a de ))0 kmG+ 2n anul )'70, flamandul Brtelius a pu$licat lucrarea intitulata ?+eatrum Br$is ?errarum (coninnd '1 de plan"e cu 70 de +ri,, lucrarea fiind considerata a fi primul mare atlas universal .rimul ascensor cunoscut a fost construit su$ domnia lui #udovic XW;, la Wersailles, n )701 "i era folosit doar de rege personal Cu o temperatura constanta de &0,7 \C, lupul este mamiferul cu temperatura corporala cea mai ridicata 2n America de Eord creste un copac (pe care $"tina"ii l numesc pomul dracului,, a crui coa%a conine foarte mult fosfor, nct noaptea, lng tulpina lui, se poate citi ca n orice sala de lectura 3icicleta cu motor, $ote!ata -otocAclette de ctre inventatorii sai, france!ii >ugene "i -ic+el Terner, a fost e6pusa prima data la Salonul de la .aris din anul )*/7 2n apele Bceanului .acific trie"te pe"ti"orul -i6ima care are & inimi, dispuse n organism cu funcii separate= una pentru partea superioara a corpului "i celelalte pentru organele digestive, mu"c+i "i coada .oate trai mai multe luni fara +rana "i se apra de du"mani, secretnd su$stane fumigene, n care se ascunde U?;AP; CA Utiai ca +and$alul aprut n anul )/)' n Fermania[ Utiai ca primul telescop fusese construit n )475 de ctre ;saac EeMton[ Utiai ca primul somnifer a fost inventat de medicul roman Celsius[

Utiai ca cuvntul ecologie a fost creat de naturalistul german >mst <aeckel, mare admirator "i parti!an totodat al lui C+ HarMin (in )*44,[ Utiai ca primul ascensor de folosin pu$lica a fost inaugurat pe 51 martie )*'7 la EeM Qork[ Utiai ca n anul )*05, farmacistul france! 9 A Hescroisilles a inventat cafetiera, ce se numea la nceput cafeolette[ Utiai ca o persoana rade n medie de circa )' ori pe !i[ Utiai ca inima femeii $ate mai repede dect cea a $r$atului[ Utiai ca dinii unui om sunt tari aproape ca piatra[ Utiai ca c+ine!ii sunt cei ce au inventat cerneala, cu 5'00 ani i C+[ >a era fa$ricata pe $a!a de funingine, lipici "i diferite su$stane aromatice Utiai ca fasolea fusese importata din America n >uropa n anul )'5/ de .iero Waleriano pentru papa Clement W;;[ Utiai ca diapa!onul a fost inventat n )7)) de ctre engle!ul Jo+n S+ore[ Utiai ca anaconda este cel mai mare "arpe din lume (cel mai mare e6emplar cunoscut msurnd )) m,[ Utiai ca inventatorul pianului este italianul 3artolomeo Cristofori, care n )4/* a creat un prim cem$alo a martelletti (clavecin cu ciocanele,, apoi, spre )7)0, primul sau pianoforte, din care "i a!i se mai pstrea! un e6emplar datnd din )750, la -etropolitan -useum din EeM Qork[ Utiai ca cea mai mare pasare este struul din Africa, ce poate atinge 5,&0 m n nlime, cntrind pana la )'0 kg[ Utiai ca circulaia pe dreapta n >uropa a fost impusa n )*07 de Eapoleon ;, ca represalii mpotriva engle!ilor, care introduseser $locada continentala "i care circulau pe dreapta[ Utiai ca cea mai mare scoica de pe planeta este tridacna, din -area 3ariera de corali, scoica avnd pana la ),' m lungime "i 100 kg greutate[ .escarii filipine!i o denumesc carapacea morii, deoarece poate rete!a cu valvele ei piciorul sau $raul unui om ?+omas >dison are mai mult de ) 100 de invenii $revetate n SCA "i n alte tari >l "i-a sta$ilit o fa$rica de invenii, un la$orator industrial de invenii, n care "i-a propus sa produc cate o invenie la interval de )0 !ile 2ntr-o perioada de & ani el a o$inut 100 de $revete, ceea ce nseamn o invenie la ' !ileI Ale6ander Fra+am 3ell, inventatorul telefonului, era instructor al copiilor sur!i >l a inventat telefonul ca s-"i a%ute sotia surda "i mama sa aud Alfred Eo$el din Stock+olm, Suedia, a $revetat dinamita n )*47 Cnd primul serviciu de telefonie comerciala a fost introdus, o convor$ire intre EeM Qork "i #ondra costa 7' de dolari >ngle!ii au inventat primul ?ank n timpul primului @!$oi -ondial Cuvntul ?ank a fost folosit pentru ca nu nseamn nimic "i nu ddea nemilor nici o idee despre ceea ce nsemna ma"inria respectiva Hesigner-ul Fa$rielle Coco C+anel a introdus primul ei parfum n )/5) >a i-a dat numele ei C+anel Eo ' Hup cum a e6plicat, ea a srit direct la numrul ' pentru ca asta era numrul ei norocos Ca mirosul sa ai$ succes, l-a introdus pe pia la data de ' mai C+anel Eo ' a devenit cel mai $ine vndut parfum din lume Jo+ann Futen$urg a inventat tiparul n )&'0 "i prima carte tiprit a fost 3i$lia n lim$a latina

#ipiciul datea! din timpuri strvec+i Arti"tii com$inau culorile cu oua crude, snge uscat "i seva de plante pentru a face vopseluri lipicioase pentru picturile murale -ai tr!iu, egiptenii "i alii au nvat sa fac lipiciuri mai puternice fier$nd oase de animale "i piei Eumerotarea caselor a fost ntlnit prima oara n .aris n anul )&41 2n Anglia, numerotrile nu au aprut pana n )70*, cnd sistemul de numerotare a fost folosit pe o strada n #ondonLs T+itec+apel 2n )4'4, un inventator olande! numit C+ristian <uAgens, lucrnd independent, a construit primul ceas cu pendul Ceasurile cu pendul au rmas cele mai e6acte mecanisme pentru msurarea timpului pana n secolul 50 Cnd >leanor A$$ott din San Hiego s-a nsnto"it de poliomielita n )/&0, ea a nceput sa fa$rice %ocuri "i activiti pentru tinerii $olnavi Cna din inveniile ei s-a numit CandA #and .rietenilor ei tineri le-a plcut %ocul att de mult nct ea a s-a anga%at imediat la -ilton 3radleA CompanA unde a fost imediat acceptata He atunci CandA #and a fost international acceptat ca fiind primul %oc pentru copii 2n )/)&, firma lui T C Coleman a introdus lanterna care a sc+im$at viaa rurala americana "i l-a fcut pe Coleman cele$ru #anterna cu arc Coleman, cu o putere de 100 de lumnri, putea lumina la 100 de metri 9ermierii americani au putut sa lucre!e pana tr!iu n noapte, mrind producia de mncare "i +aine n al doilea @!$oi -ondial .rimul pantof din lemn provine din Blanda 2n Blanda este foarte multa apa, a"a ca oamenii au avut nevoie de pantofi care sa le tina picioarele uscate n timpul muncii n aer li$er .antofii au fost numii klompen "i au fost tiai dintr-o singura $ucata de lemn A!i, ]klompen sunt suvenirul preferat al turi"tilor care vi!itea! Blanda Hin )) invenii patentate de Eikolai ?esla, pentru industria +idroenergetica, a!i sunt n folosin / dintre ele, nesc+im$ate Jocul de cri a fost inventat de c+ine!i n ))50 Clipsul sau clema de +rtie a fost inventata de norvegianul Jo+an Waaler n )*// Hin cau!a ca norvegienii nu au avut legea patentului la acea vreme, el a tre$uit sa cltoreasc n Fermania unde a primit patentul n )/00 Americanii i l-au acordat n )/0) @u"ii cumpra skate$oard-uri din Statele Cnite dar nu pentru distracie >i vad n asta un rspuns la nevoile de transport n tara, din cau!a ca skate$oard-ul este mai ieftin dect $icicleta "i ocupa spatiu mai mic .rimul skate$oard a aprut la instructorii de "coal, pentru ca ace"tia s-l poat nva pe copii cum sa le foloseasc @omanii au inventat felicitarea (vederea, Cteva e6emple au fost gsite n spturile ar+eologice lng !idul lui Adrian, n Anglia Cna a fost o invitaie la o !i de na"tere, alta a fost o cerere pentru ca cineva din @oma sa trimit soldailor mai multi ciorapi "i len%erie n AngliaI Cm$rela a fost inventata de mai mult de &000 de ani Au fost dove!i ale e6istentei um$relei n arta strvec+e n Asiria, Frecia, >gipt "i C+ina >uropenii de mai tr!iu au fcut um$rele din lemn sau oase de $alena "i acoperite cu vopsea n ulei ;deea de e6amen de conducere a fost inventata n 9rana 2n )*/1, "oferii tre$uiau sa dea un test de a$ilitate n conducerea "i reparaia ma"inii V 2n -area 3ritanie !iua mrului, ste%arului, 5/ mai, a fost !iua de na"tere a @egelui C+arles al ;;-lea "i comemorea! faptul ca el a scpat de soldaii lui CromMell dup $tlia de la Torcester (1 septem$rie )4'), ascun!ndu-se ntr-un ste%ar la 3osco$el Copacul de a!i din 3osco$el nu este cel care la adpostit pe regele C+arles, ci a crescut dintr-o g+inda produsa de ste%arul iniial Ste%arul "i frasinul fac parte dintr-o vec+e tradiie de pre!icere a vremii Haca ste%arul nfrun!e"te nainte de frasin, va fi un an $ogat, n ca!ul n care primul apare frun!i"ul frasinului,

vara va fi rece "i toamna nu va fi rodnica Conform folclorului rural, verile $ritanice fiind de o$icei umede, frasinul este primul care infun!este Cea mai mare floare o are @afale!ia Amoldi, care creste n pdurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele 9ilipine 9loarea ei are 1m circumferina "i cntre"te )0 kg Cn $o$oc de floare e de 5-1 ori mai mare dect o cpn de var!a Cel mai strvec+i ar$ore din lume e considerat un $ao$a$, care creste n Africa rsritean Are '000 de ani Cn pom fructifer rar, avnd originea n California, a fost cultivat n sera grdinii $otanice londone!e .rin altoire s-au o$inut simultan lamai, mandarina "i 5 specii de portocale Cele mai mari frun!e le are palmierul rafie de pe malurile Ama!onului 9run!ele acestui palmier a%ung pana la 55m lungime "i circa )5m lime )0 oameni se pot adposti su$ asemenea frun!a Cnde este cel mai nalt ar$ore de pe planeta noastr[ Care este nlimea lui[ Se considera ca recordul n aceasta privin este de )0/ m, aparinnd unui ar$ore ce creste n California ;nsa s-a aflat ca tot n California a fost descoperit un ar$ore mai nalt ))5,1 m Hiametrul acestui gigant )1,' m Wrsta peste )000 de ani 2n pustiurile din .eru creste un cactus care poate sa mearg 2n loc de rdcini el are ni"te e6crescene acoperite cu epi ascuii Cnd $ate un vnt puternic, cactusul se deplasea! pe distante mari, lundu-"i ume!eala "i +rana nu din sol ci din aer 3ao$a$ul poate trai pana la '000 de aniI Crmea! mslinul 5000, ste%arul )400, teiul ))'0, cedrul *00, parul &00, c+iparosul 1'0, ulmul 11' .e rmurile -arii -editerane creste un ar$ore $usola pinul de Alepo Are nlimea de )0-l' m ?runc+iul pinului este ntotdeauna inclinat spre sud Hup acest semn poi determina punctele cardinale Savantul indian Sing a supus unii ar$u"ti din familia .otos, timp de o luna, unui tratament !ilnic intre orele ' "i 4 dimineaa S-a constatat ca ace"ti ar$u"ti au avut o cre"tere considera$ila fata de alii crora le-au lipsit sunetele odi+nitoare ale flautului Sporul de 5' procente n nlime, '0 procente n numrul de frun!e "i 10 procente n dimensiunea frun!elor, sunt cifre care demonstrea! influenta mu!icii asupra cre"terii acestor ar$u"ti .e insula -adagascar se nalta copacul de paine, care e supranumit mama-pdurii Copacul atinge o nlime de 50 de m, avnd o circumferin de peste ' m Cn $otanist suede! a reali!at un ceas cu totul original 3a!ndu-se pe faptul ca unele specii de flori se tre!esc "i adorm la ora e6acta, el a plantat flori ntr-o ordine anumit 2n acest fel, el a creat un ceas adevrat, florile cruia se tre!esc pe rand, indicndu-l ora respectiva 2n Africa de Eord creste copacul necuratului Scoar lui conine un procent mare de fosfor, ceea ce il face sa lumine!e Eoaptea poi citi su$ acest copac 9ructele culese n orele de diminea sau de seara sunt mult mai gustoase dect cele culese la amia!a 2n pdurile tropicale, unde nu se sc+im$a anotimpurile, copacii nu au inele anuale Cercettorul american dr S+eiton Applegate a a%uns la conclu!ia ca rec+inilor nu le place carnea umana > o e6plicaie pentru faptul ca, n cele mai multe ca!uri, rec+inii care au atacat un om n largul oceanului, il prsesc dup prima mu"ctur Se estimea! ca pe glo$ mai triesc n pre!ent circa 1 000 de urangutani "i ) '00 de gorile

-aimuele din peninsula -alaca au talent de pescar >le "i las coada n apa "i, imediat ce s-a prins de aceasta un rac, o scot afara "i se ocupa de captura Ariciul este aproape imun la otrvuri, dovedind o re!istenta ie"it din comun c+iar "i pentru lumea animala .ro$a este cianura .isica moare dup ce a ingurgitat un gram de cianura, ariciul insa re!ista "i la cinci grame >6plicaia este faptul ca vietatea epoas poate consuma "i viperele renumite pentru secreia otrvitoare ce ucide omul Rgomotul caracteristic al vie!urului melivor este un strigat (!$ierat, gros Alte vocali!ri sunt un sunet discordant n timp ce caut +rana "i un ltrat aspru cnd este suprat S-a nregistrat un ca! n care un vie!ure melivor a ucis un piton lung de 1 metri n .arcul Eational Druger >l era vestit "i pentru uciderea $ivolilor prin mu"carea testiculelor lor, pentru a sngera pana la moarte Confruntai cu agresori mai feroce, unii vie!uri melivori nu s-au lsat speriai ci s-au prefcut mori 2n ciuda faptului ca este cea mai mica dintre vulpi, femecul are proporional cele mai mari urec+i 9enecul este de asemenea foarte agil >l a fost o$servat srind la 70 cm n aer din po!iia stand n picioare "i sltnd )50 cm nainte pe ori!ontala Wulpea cu urec+i de liliac (BtocAon megalotis, din sudul Africii are urec+i remarca$il de mari >a are &4-&* de dini comparativ cu numrul o$i"nuit de &5 "i se +rne"te n principal termite Crec+ile mari ale fenecului ii permit sa aud animalele ce se mi"ca la o distanta de pana la ),' km 3alenele uciga"e sunt printre cele mai mari animale de prada din lume Hesi $alenele uciga"e sunt vntori fioro"i, daca ele sunt ncon%urate de $arci ele devin docile "i u"or de capturat Waca tre$uie sa $ea pana la 70 de litri de apa pe !i pentru a furni!a laptele necesar vielului -ulte mamifere ncearc sa recunoasc gustul alimentelor sigure din gustul laptelui mamei Cnele animale au regimuri alimentare diferite n diferite stadii de via Bmida mnnc frun!e $ogate n proteine pentru a-"i construi celulele corpului, transformata n fluture $ea nectar dulce pentru a primi energia necesara !$orului Uarpele folose"te putina energie "i poate re!ista perioade lungi de timp fara sa mnnce Se cunoa"te un ca! n care un piton captiv a re!istat )&/ de !ile fara sa mnnce "i a pierdut numai )08 din greutatea corpului 9urnicarul marsupial a fost descoperit de coloni"tii al$i n anii )*10 Eumele popular i-a fost dat de a$origeni 9urnicarul marsupial este mamiferul terestru cu cei mai multi dini (pana la '5,, dar el folose"te putini deoarece strive"te termitele cu cerul gurii osos "i nu le mesteca >l are cel mai mare creier (raportat la dimensiunea corpului sau, dintre animalele marsupiale e6istente a!i 9urnicarul mnnc intre )0-50 mii de termite pe !i >6ista peste 500 de specii diferite de animale marsupiale n Australia, ?asmania "i EouaFuinee 2n America de Eord "i de Sud e6ista apro6imativ 7' de specii Cel mai mare pes+te paran+a, piraAa, atinge o lungime de 40 cm, dar "i speciile cu o dimensiune mai mica sunt la fel de periculoase 2n America de Sud carnea tare "i al$a a pe"telui paran+a este o delicatesa "i este foarte cutat de pescari 2n ciuda plngerilor pescarilor, oamenii de "tiin au calculat ca o foca de Froenlanda mnnc n medie pesti n valoare de )' dolari canadieni

2n ciuda e6ploatrii sale de ctre comercianii de $lnuri, foca de Froenlanda ramane cea mai numeroasa din Atlanticul de Eord #upul cu coama scoate 1 feluri de sunete= un ltrat lung din adncul gtle%ului la intervale de apro6imativ 7 secunde "i au!it n principal n timpul nopii, un sc+ellit nalt "i un mrit adnc n timpul ntlnirilor antagoniste 9ructul preferat al lupului cu coama este un mem$ru al familiei @o"iilor Solanum #Acocarpum, cunoscut su$ numele de 9ruta Ho #o$o (9ructul #upului,: se crede ca acesta ar a%uta la atenuarea atacurilor din partea viermilor uria"i de rinic+i, para!it Spre deose$ire de alti canini, $lana lupului cu coama este lipsita de un strat inferior: acest animal mai este deose$it "i prin faptul ca el sapa cu dinii "i nu cu g+earele Cu o lungime de 5' mm stratul inferior de $lana al vidrei marine este cel mai des dintre toate mamiferele Widra marina este singurul animal carnivor care are & incisivi n ma6ilarul inferior Acestea sunt orientai spre nainte "i sunt folosii pentru a sparge coc+iliile pr!ilor mici "i a le goli de coninut Widra marina n general nu se scufunda la o adncime mai mare de &0 metri: totu"i cea mai adnc scufundare confirmata a fost de /7 metri He o$icei o scufundare nu durea! mai mult de /0 secunde, dar cea mai lunga scufundare nregistrat este de & minute "i 5' secunde Widra marina este e6trem de neo$i"nuit n randul mustelidelor (familia nevstuicilor, prin faptul ca ii lipsesc glandele de miros aflate deo$icei la $a!a co!ii Aceste sunt cele care dau altor vidre mirosul lor muscat caracteristic S-au nregistrat psri de prada care !$oar la atitudini mai mari dect >verestul (**&*m, Hesi penele de pasare sunt foarte u"oare, mpreun ele pot cntri mai mult dect sc+eletul .srile cnttoare mici !$oar cu apro6imativ 5' kmG+, pescru"ii 1' kmG+ "i unele rate cu pana la 70 kmG+ -ulte psri mici pot !$ura cel putin 1000 km fara oprire -ierla de Froenlanda !$oar apro6imativ &)00 km peste Atlantic pana la Eordul Africii Cea mai mare pasare !$urtoare cunoscuta a fost o pasare asemntoare cu al$atrosul, acum disprut, care avea o anvergura a aripilor de pana la 7,4 m Cea mai mare anvergura a aripilor o are n pre!ent al$atrosul cltor, de 1,4 metri Cele mai grele psri care pot sa susin !$orul cu $ti din aripi pentru perioade lungi de timp sunt le$edele, care cntresc pana la )' kg "i au o anvergura a aripilor de 5,' metri Cn mascul de nurca matur tipic cntre"te apro6imativ un kg, n timp ce femela cntre"te doar 400 de grame Eurcile nu au du"mani naturali n afara omului > mai pro$a$il ca numrul lor sa fie redus de $oli, para!iti dect de prdtorii mari Eurcile triesc lng apa: ele vnea! att pe uscat cat "i n apa, dar vederea lor nu este perfect adaptata pentru niciuna dintre aceste activiti Acolo unde +rana "i resursele sunt puine, nurcile, de o$icei teritoriale din fire devin cltoare n cutarea unui +a$itat de calitate Cui$urile de nurci conin de o$icei pana la ' sau 4 pui dar relativi putini pui supravieuiesc "i a%ung la maturitate: masculii nu iau parte la cre"terea puilor 2n -area 3ritanie numrul g"telor de Canada a crescut cu 100 la suta intre anii )/'1 "i )/4/ F"tele de Canada au un stil neo$i"nuit de a-"i creste $o$ocii Cnd micuii pui de culoare portocalie prsesc cui$ul ei nu sunt ngri%ii numai de proprii lor prini, g"tile mature ngri%esc cu sc+im$ul toi puii, care sunt inui laolalt ntr-un fel de cre"a

F"tele de Canada au fost inute la Wersailles, re"edina curii regale france!e, n apropiere de .aris, 9ranta n urma cu 100 de ani "i au fost aduse n Anglia n acela"i timp Cn mem$ru al familiei ciorii dintr-un ora" din Japonia a fost filmat a"e!nd nuci n calea camioanelor cnd luminile de trafic erau ro"ii, apoi a"teptnd pana cnd luminile devenea din nou ro"ii pentru a culege nucile sparte Ca"alotul este cel mai mare dinte cetaceele cu dini >l este marea $alena al$a descrisa n romanul -o$A Hick al lui <erman -elville Ca"aloii se scufunda mai adnc dect orice $alena "i pot sa rmn scufundai timp de pana la /0 de minute Am$ra cenu"ie se gse"te n intestinele ca"aloilor "i se crede ca este o forma de e6crement: o $ucata cntrind &5) kg a fost gsit ntr-un mascul prins n Bceanul ng+eat Am$ra cenu"ie a fost folosita de fa$ricanii de parfum pentru fi6area aromelor delicate Cererea pentru $lana de %aguar a atins apogeul n anii )/40 Apro6imativ )'000 erau uci"i anual n regiunea ama!oana din 3ra!ilia iar n )/4* s-au e6portat n SCA peste )1'00 de $lnuri Eumele de %aguar provine dintr-un cuvnt al indienilor americani care nsemna uciga" care "i rpune prada dintr-o singura sritura 2n civili!aiile precolum$iene, %aguarul era adorat ca !eu n -e6ic, Fuatemala "i .eru Jaguarul este singura felina care rage Are o varietate de vocali!ri, printre care mormituri, mrituri "i gro+ituri "i un mieunat $land n perioada de mperec+ere ?igrii si$erieni sunt cele mai mari feline din lume, cntrind cu peste )00 kg mai mult dect tigrii $engale!i ?igrii si$erieni se nmulesc $ine n grdinile !oologice "i n lume e6ista mai multi n captivitate dect n sl$ticie ?igrii si$erieni au un apetit foarte mare, ei pot sa consume '0 kg de carne la o singura masa <rana preferata a mangustei vrgate sunt gndacii "i larvele "i pupele fluturilor >le sunt e6trem de glgioase, producnd )0 tipuri diferite de sunete -angusta a devenit cunoscuta datorita lui @udAard Dipling "i a povestii sale despre @iki?iki-?avi o mangusta care nvinge o co$ra uciga" ntr-un duel Cea mai mare specie de mangusta este mangusta egipteana (<erpestes ;c+neumon, care msurat de la nas pana la vrful co!ii poate dep"i ) metru Simindu-se foarte $ine n apa, capi$arele sunt scufundtoare e6celente Se cunosc ca!uri n care au rmas scufundate pana la ' minute su$ apa Eumele dat capi$arei de ctre un tri$ de indieni din America de Sud se traduce stpnul ier$urilor Capi$arele sunt preuite ca ornamente de ctre localnici, iar pielea este folosita pentru fa$ricarea o$iectelor din piele 2n captivitate, femelele lemingului mare "i nasc primul cui$ de pui la vrsta de numai )& !ile B perec+e a produs * cui$uri n numai )47 de !ile Strmo"ii uria"i ai ?atuilor cu carapace, lungi de pana la 1 metri, au supravieuit pana acum 50 000 de ani Carapacele lor erau folosite uneori drept acoperi"uri de oamenii acelor vremuri ?atuul are doua glande de miros su$ coada sa, care produc o secreie gal$ena greoas o msur eficienta de protecie mpotriva prdtorilor ?atuul cu noua $rie "i poate tine respiraia timp de pana la 4 minute, astfel nct poate traversa rurile pe %os

.arial datorita faptului ca numrul de $rie de pe corpul sau varia! n funcie de rasa, aceasta specie este cunoscuta "i su$ numele de tatuul comun cu nasul lung Coada cangurului este destul de puternica pentru a-l susine ntreaga greutate 9emela este de peste 10 000 de ori mai mare dect puiul de cangur nou-nscut >6ista apro6imativ '0 de specii de cangur "i canguri cu picioarele gal$ene Eumele familiei -acropodidal nseamn picior mare ;ntre anii )/41 "i )/44 s-au e6portat n medie un milion de piei de cangur pe an n SCA 2n )/*4 cifra a sc!ut la %umtate Uerpii sunt mprii n )) familii coninnd apro6imativ 5 &00 de specii Cel mai mic "arpe un "arpe de su$teran are lungimea de )' cm, de '0 de ori mai mic dect anaconda Cn "arpe anaconda captiv din Fradina Roologica 3asel din >lveia a trit pana la vrsta de 1) de ani Hesi e6ista relatri despre animale care au fost strnse att de puternic de "arpele anaconda nct toate oasele din corp le-au fost rupte, n realitate se ntmpl foarte rar ca vreun os al victimei sa se rup Animalele folosesc electricitatea pentru a supravieui ;mpulsurile electrice sunt folosite pentru a transporta semnale de-a lungul nervilor pentru a transporta semnale de-a lungul nervilor pentru a coordona mu"c+ii Cnii pesti pot genera un surplus de electricitate pentru a-"i prinde +rana, a-l alunga pe inamici "i a-"i gsi drumul 2n Africa, de la Eil pana la Eiger sau Rm$e!i, e6ista un somn care ca "i tiparul electric, produce cantiti mari de energie electrica Somnul electric produce descrcri de electricitate de pana la 1'0 de voli pentru "ocare pr!ii >l nu este nrudit cu tiparul electric "i are aceasta a$ilitate n stare de completa i!olare >ste un e6emplu de evoluie paralela, dar somnul are coada po!itiva "i capul negativ Utiina a sta$ilit, ca pestii au voce "i au! Har intre ei se neleg 2n lim$a lor Cn nvat a demonstrat recent, ca melodiile armonioase ce se rspndesc n apa, n forma de evantai influenea! plcut asupra pe"tilor "i-l atrag spre mal Crocodilul nou-nscut e de trei ori mai mare dect oul, din care a$ia a iasit Cel mai mare oc+i este cel al caracatiei Hiametrul lui a%unge la &0-'0 cm 2n %ungla sud-american din Colum$ia a fost descoperita cea mai puternica otrava naturala cunoscuta >a se poate gsi n pielea unei mici $roa"te Btrava a fost denumita $atra+oto6ina 9orma +idrodinamica ideala "i greutatea specifica mica a delfinilor le permite sa se mi"te prin apa cu o vite!a de pina la '0 km pe ora Helfinii respira aer "i de aceea ies la suprafa o data pe minut 2n mpre%urri e6cepionale, delfinii se pot afla su$ apa pana la 4-7 minute Au!ul fin al delfinilor se e6plica prin aceea ca ei sesi!ea! undele sonore nu numai cu organul lor acustic, dar "i cu tot corpul, mai cu seama cu pielea de pe cap >6ista un mic pe"ti"or, narmat cu un ac ascuit, care e unul din du"manii cei mai prime%dio"i ai rec+inului 9iind ng+iit de acest uria" animal rpitor, pe"ti"orul sparge cu acul pntecele rec+inului "i iese n li$ertate Ca urmare, rec+inul moare 2n lumea animalelor recordul la srituri este deinut de antilopa cu la$e negre care sare peste )5 m Cangurul cenu"iu sare peste * m, delfinul ' m, elanul & m Cn grup de cercettori a sta$ilit ca ursii polari sunt dotai cu ni"te oc+elari de soare naturali Bc+ii lor sunt aprai de un fel de mem$rana care are rolul de a atenua lumina or$itoare reflectata de !pe!ile ve"nice ale nordului

Cna din cele mai curioase "i rare maimue din lume este cea denumita mustaa regala Aceasta maimu este att de mica, nct ncape ntr-o palma, n sc+im$ are ni"te musti foarte mari -aimuica trie"te n %unglele $ra!iliene "i se +rne"te cu fluturi, gndaci, ara+ide, $anane etc Eumai )0 minute sunt suficiente pentru o camila ca s-"i $ea poria sa de apa de )5' litri >a re!ista fara apa )& !ile, insa pierde 108 din greutate n acest interval de timp 2n nordul Australiei se ntlnesc fluturi cu dimensiunea de 54 cm #ocalnicii folosesc carnea lor Se nelege ca fluturii nu sunt vnai cu plasa, nici cu pu"ca, ci cu arcul "i sgeata Al$inele nu vad culoarea rosie, n sc+im$ pot vedea ra!ele ultraviolete, invi!i$ile pentru oc+ii no"tri Coloniile de furnici se r!$oiesc intre ele "i e vai de furnicile rtcite pe domeniul altei colonii @ecunoa"terea furnicilor strine se face dup miros, deoarece a"a dup cum au sta$ilit cercetrile 9iecare colonie "i are mirosul ei specific A"a dar, furnicile strine care rtcesc sau cele care ataca o alta colonie sunt u"or de recunoscut Cea mai lunga lim$a aparine mamiferului numit furnica Capul ei seamn cu o trompa ntins, insa lim$a-l lunga nu ncape nici n aceasta cutie Heaceea lim$a furnicii nu-"i ia nceputul din gura, nici din gtle%, dar e fi6ata de osul pieptului Al$ina e unica insecta domesticita de om .srile aduc un folos nepreuit omului prin aceea ca, distrug insectele "i micile ro!toare duntoare B forfecu prinde ntr-o vara pana la un milion de mu"te, musculie, nari "i pduc+i de plante: un piigoi mnnc ntr-o !i insecte cu o greutate totala egala cu greutatea lui Cn stol de )000 de grauri cu puii lor pot sa nimiceasc ntr-o luna 55 tone de lcuste, iar o cucuvea mnnc ntr-o vara )000 de "oareci de camp, fcndu-se astfel o economie de o tona de cereale Cel mai mare fluture nregistrat este oc+i de pun de noapte (Saturnia pAri, "i are o avergura a aripilor de cca )* cm Cel mai veninos pian%en este vduva neagra (#atrodectus tredecimguttatus,- a crui mu"ctura poate fi mortala daca nu este tratata Acesta a fost nregistrat n apropierea localitii C A @osetti (in anul )/4), "i pe insula .opina ()/4', ;nsula .opina este singurul loc unde gsim lacustra ;sop+Aa do$rogensis Cel mai mic peste semnalat, este un guvid (DnipoMitsc+ia cameliae,, care a avut o lungime ce nu dep"ea 1 5 cm A fost semnalat recent la .ortia "i nu s-a mai semnalat n alta parte a lumii Cea mai mare "tiuca (>so6 lucius, pescuita n Helta Hunrii cantarea )* kg "i peste ) m lungime Cel mai mare crap (CAprinus carpio, pescuit la Sfntul F+eorg+e a avut o greutate de &*,' kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis, pescuit n Helta Hunrii a atins greutatea de &00 kg Cel mai lung "arpe este "arpele rau (Colu$er caspius, care atinge o lungime de ),* m Cele mai longevive animale din Helta Hunrii sunt $roasca estoas de uscat (?estudo graeca i$era, "i $roasca estoas de apa (>mA o$icularis,, care pot atinge cca )50 de ani V Care sunt cele mai mari ora"e ale lumii[ A fost apreciat ca n %urul anului 5000, apro6imativ 5&0 de ora"e vor avea peste )0 milioane locuitori .rintre cele mai populate se numra Ciudad de -e6ico din -e6ic, Sao .aulo di 3ra!ilia "i ?okAo din Japonia, ora"e ce vor avea cu siguran peste 50 milioane locuitori

V Care este originea numelui Adelie[ Acest inut, situat practice su$ cercul polar, "i datorea! numele e6ploratorului france! Jules Humant dLCrville, care l-a descoperit n anul )*&0, dndu-l numele sotiei sale, Adelie V Care este cel mai mare continent[ Asia, avnd o suprafa de && milioane km ptrai, este totodat "i cel mai populat continent, avnd 1 miliarde de locuitori V Cum a a%uns viaa pe insule[ B parte dintre ele erau cndva legate de continent iar n momentul separrii, viaa era de%a pre!enta pe acestea Cealalt parte s-a nscut n mi%locul marii "i al oceanelor n urma unor erupii vulcanice (vulcani acvativi, sau cutremure .srile de mare au transportat semine prinse pe penele "i picioarele lor sau le-au ng+iit "i apoi le-au eliminat prin e6cremente He asemenea, unele animale "i plante au fost aduse de cureni 2n acest mod, pinguiniilmperiali ar fi putut fi adu"i pe insulele Falapagos de curentul <um$oldt ;nsectele, molu"tele "i reptilele au a%uns pe insule purtate de crengi sau $uci de lemn plutitoare Astfel, "oprlele ar fi putut coloni!a anumite insule V Care este efectul Curentului Folfului (?+e Fulf Stream,[ Acest curent cald porne"te din Antile "i traversea! Bceanul Atlantic, aducnd apele tropicale pana n >uropa Hin acest motiv, rmul nord-vestic al >uropei nu pre!int formaiuni de g+eata pe durata iernii 2n sc+im$, !ona de litoral a Statelor Cnite "i Canadei (!ona situata la aceea"i latitudine, este $locata de g+euri V Ce s-ar ntmpla daca g+eurile s-ar topi[ 2n ca!ul topirii g+eurilor planetei, care conin apro6imativ 5' milioane de km cu$i de apa, nivelul marilor "i al oceanelor ar creste cu apro6imativ 40 de metri "i toate ora"ele aflate pe rmuri s-ar scufunda V Care este cel mai rapid g+ear din lume[ F+earul NuaraAaO, din Froenlanda, poate parcurge pe !i, intre 50 "i 5& m, fiind astfel cel mai rapid g+ear din lume F+earii de munte sunt mult mai lenti V Care este dimensiunea celui mai mare ais$erg cunoscut[ Hescoperit n anul )/'4, el se ntinde pe o suprafa de 1) 000 km ptrai (ec+ivalent cu o suprafa mai mare dect cea a 3elgiei, .e poriunea cea mai lunga msoar 110 km "i aproape 100 km n partea cea mai lata Acest ais$erg s-a desprins dintr-o platforma de g+eata din Antarctica V 2n ce emisfera se gsesc cele mai multe oceane[ -arile "i oceanele ocupa */8 din suprafaa emisferei sudice, n timp ce uscatul ocupa numai ))8 2n sc+im$, marile "i oceanele ocupa '18 din suprafaa emisferei nordice, fata de &78 cat repre!int uscatul V Care este punctul oceanic cel mai adnc al planetei[ Situat la )) 01& m, Froapa -arianelor din Bceanul .acific este cel mai adnc punct oceanic B $ila din otel cu o masa de ) kg aruncata n apa deasupra acestui punct face mai mult de o ora pentru a a%unge la fund V Cum treceau vec+ii navigatori din Bceanul Atlantic n Bceanul .acific[ .entru a trece dintr-un ocean n altul, navele de odinioar tre$uiau sa ncon%oare capul sudic al Americii de Sud "i sa str$at Strmtoarea -agellan sau sa treac pe la Capul <orn 2n

pre!ent, ei str$at canalul .anama, desc+is n )/)&, ce traversea! istmul .anama "i leag Atlanticul de .acific V Care este originea numelui Bceanul .acific[ Eumele oceanului se datorea! lui -agellan, oceanul fiind e6plorat de acesta pentru prima oara n anul )'50 Wenind din Atlantic, n urma traversrii strmtorii care ast!i ii poarta numele, -agellan a a%uns ntr-o mare att de calma, nct a numit-o .acifica V Care sunt dimensiunile -arii 3ariere de Corali[ -area 3ariera de Corali se desf"oar n larg pe apro6imativ 5 '00 km "i urmea! conturul rmurilor din !ona Nueensland >ste separata printr-un canal a crui lime varia! intre 5' "i 400 km de Australia "i n total -area 3ariera acoper o suprafa de apro6imativ 5)0 000 km ptrai V Care este cea mai srat mare din lume[ Situata n mi%locul desertului ;udeea, -area -oarta este cea mai srat din lume, avnd intre 5**g "i 15'g de sareGlitru de apa (in comparaie cu apa de mare care conine n medie 1'g -area -oarta este att de srat, nct nici un peste nu poate trai n ea V Care este cea mai nalt cascada din lume[ Situata pe un afluent al fluviului Brinoco din Wene!uela, cascada Angel atinge nlimea de apro6imativ ) 000 m, fiind cu mult mai nalt dect cascada Wictoria de pe Rm$e!i (Africa, de )0*m sau cascada Eiagara din Statele Cnite ale Americii, de apro6imativ '0 m V Care este cel mai adnc lac de pe planeta[ #acul 3aikal din Si$eria atinge adncimea ma6ima de ) 450 m "i se ntinde pe o suprafa de 1) '00 km ptrai, fiind astfel cel mai adnc de pe planeta Cu toate acestea, el nu este "i cel mai mare: locul nti este ocupat de #acul Superior situat intre Canada "i Statele Cnite (*5 700 km ptrai, V Care este cel mai lung fluviu din lume[ 2ntin!ndu-se pe parcursul a 7 000 km, fluviul Ama!on din America de Sud este cel mai lung de pe glo$ 9luviul "i are i!vorul n munii An!i "i se vars n Atlantic He asemenea ocupa locul frunta" la cel mai mare de$it (500 000m cu$iGs la vrsare, "i cel mai mare $a!in +idrografic (peste 4 milioane de km ptrai, V Care este vrful cel mai nalt al planetei[ .unct culminant al masivului <imalaAa, vrful >verest din Asia atinge * *&4 m (conform unor calcule recente, Acesta dep"e"te cu 51'm, al doilea vrf al lumii, D5, situat tot n <imalaAa V Care este regiunea cea mai arida de pe glo$[ Hesertul Atacama din E @epu$licii C+ile (America de Sud, este cea mai arida !ona de pe glo$ Aici, media anuala a ploilor este aproape nula @egiunea a cunoscut o perioada deose$it de secetoasa (aproape &00 ani, care s-a terminat n )/7) V Care este cel mai mare desert de sare al planetei[ Situat la o altitudine de aproape 1 400 m, pe ntinsele podi"uri ale 3oliviei, desertul Salar din CAuni este cel mai mare desert de sare, ntin!ndu-se pe )0 000 km ptrai V Bamenii credeau odat ca struul "i $aga capul n nisip n ca! de prime%die >i $ine nu este adevrat, struul nu "i $aga capul n nisip Acest mit a pornit de la faptul ca struul care este o pasare "i sta mai tot timpul cu capul pe %os, ciugulind, a creat impresia prin efectul de fata -organa, ca "i-ar ascunde capul V Utiai ca

Struul nu este originar din Africa .aleontologii au pro$e prin care pot demonstra ca este originar din stepele asiatice, n epoca >ocena (&0-'0 milioane ani,, struul a migrat din Asia prin >uropa "i a a%uns n Africa Ast!i este ntlnit n sl$ticie doar n Africa Cleopatra se pare ca a clrit un stru >giptenii antici antrenau strui pentru a trage care de lupta Acum mai $ine de 5000 de ani, regina egipteana Arsinoe a clrit pe sa un stru Cn stru poate omori cu u"urin un om sau un cal Cunoscui ca lupttori de temut (uneori c+iar "i cei domesticii,, loviturile n fata cu puternicele picioare "i tlpile tari pot fi letale .ove"tile despre alimentaia ciudata a struului sunt adevrate 2n sl$ticie struul mnnc plante, semine, fructe, reptile, mici mamifere: el consuma aproape orice poate ng+ii, inclusiv ceea ce nu este comesti$il .uii mnnc aproape orice vad Struul poate dep"i un g+epard F+epar!ii pot atinge ))1 kmG+, dar o$osesc repede Cn stru poate alerga cu o vite!a de 70 kmG+ pe care o poate menine apro6imativ 10 de minute Struul e cunoscut ca cel mai re!istent animal terestru Cn mascul n mod normal are cteva femele -asculii poligami n mod normal au 1-' femele Am$ele se6e clocesc oule Cu un ou se pot servi pana la )' persoane Bule de stru cntresc intre ),5 ),* kg: unui ou, fiind egal n greutate cu apro6imativ 10 de oua de gin, ii ia aproape /0 de minute sa fiar$ Cn stru Y 1 perec+i de ci!me 2n urma sacrificrii unui stru adult pielea acestuia poate a%unge la ),& ),' mp Struul poate rage ca un leu sau ca un $ou Sunetele pe care acesta le scoate sunt asemuite rgetelor de leu S-a adaptat n felul acesta pentru a ndeprta eventualii atacatori .enele de stru a%uta la fa$ricarea ma"inilor "i a calculatoarelor .enele de stru "i-au gsit ntre$uinare, pe lng industria modei, n ultimul timp n aplicaii +ig+-tec+, inclusiv n industria constructoare de ma"ini, unde se folosesc rolare din pene de stru pentru ndeprtarea prafului static, naintea vopsirii automo$ilelor Sunt de asemenea aplicaii n industria de computere unde penele sunt folosite pentru acelea"i caliti antistatice V Curio!iti despre stru: Utiai ca= 9uleul unui stru n alergare poate atinge 7 m[ Creierul unui stru e de dimensiunea unei mingi de golf[ Creierul unui stru e mai u"or dect oc+iul sau[ Bul de stru e cel mai mare din lume, dar e mic n comparaie cu corpul sau[ Struul poate creste n nlime pana la 5 7' m "i n greutate pana la 500 kg[ Struul e cea mai mare pasare din lume[ Struul e un adevrat dino!aur, el convieuind acum milioane de ani cu ace"tia[ B femela poate da pana la *0 de oua pe an, timp de apro6imativ &0 de ani[ 2n sl$ticie femela cloce"te oule !iua "i masculul noaptea[ Struul poate creste intre 10 "i &' cm ntr-o luna[ Struul este singura pasare cu doua degete la un picior[ Cn stru poate face o gaura n portiera unei ma"ini[ Struii pot trai pana la vrsta de ** de ani[ Struul nu poate !$ura[ Struul nu este o specie pe cale de dispariie[ 2n toat lumea sunt cel putin 5 000 000 de strui[ Struul a%uns la maturitate are cel mai avansat sistem de imunitate cunoscut de om[ V @as electricI

Eici cea mai $una gluma "i nici mcar un gdilat n vreun loc sensi$il nu-i poate declan"a un +o+ot de ras mai puternic dect cel provocat de un c+irurg din #os Angeles Eu se "tie daca doctorul a descoperit centrul nervos al +ilaritii, dar dup ce acesta aplica pacientului un electrod ntr-o anumit parte a creierului "i il impulsionea! cu un mic curent electric, su$iectul se prpde"te de ras V .aravane mpotriva curio"ilor .olitia olande!a le-a venit de +ac "oferilor curio"i care se +ol$ea! la accidentele rutiere produse pe autostr!i, ncurcnd traficul >a are n dotare panouri opace din .WC cu a%utorul crora ncercuie"te locul unui accident .aravanele sunt nalte de ),' metri, dar se pot ntinde pe sute de metri lungime V He!into6icare se6uala B clinica din Ari!ona le promite o$sedailor se6ual ca n 54 de !ile le elimina dependenta de se6 ?ermen de garanie= un an de !ileI ?ratamentul costa *'0 de dolari pe !i, dar garantea! revenirea $olnavului la un singur partener de amor #a clinica americana vin anual pana la 5 000 de suferin!i, care se plng ca sunt nevoii sa sc+im$e c+iar "i cinci parteneri de se6 ntr-o singura !i V Bvule pentru mileniul trei 9emeile care nu "i-au fcut timp pentru a da viaa unui copil din cau!a agendei personale foarte ncrcate pot programa na"terea la orice vrst .entru & '00 de dolari, o clinica $ritanica se ofer sa puna spre pstrare, la congelator, ovulele viitoarelor mame >le vor putea fi fertili!ate peste ani de !ile cnd cariera profesionala a doamnelor nu va mai constitui un impediment n cre"terea unui $e$elu" 9uturologii pre!ic pentru primii ani ai viitorului mileniu na"terea unei industrii de progenituri la comanda, dar "i a unei piee a ovulelor He unde femeile a%unse la menopau!a vor putea cumpra celula vieiiI V Eu "tiai ca Eumrul ca!urilor de cancer va a%unge la 50 de milioane n anul 5050, adic du$lu fata de anul )//7[ Eumai 50 la suta din cererile de divor din 9rana sunt fcute de ctre $r$ai[ Cerul cel mai limpede se vede din C+ile[ Aproape 4' 000 de te6te de lege, decrete "i amendamente aflate n vigoare n >gipt datea! de la nceputul secolului )/[ Hino!aurii au trit pe ?erra timp de )'0 de milioane de ani[ V Condamnata, e6ecutata "i graiata B e6ecuie prin lapidare svr"it n vestul ;ranului a de!vluit imperfeciunile acestei metode B tnr vinovata de adulter "i condamnata la pedeapsa capitala de un tri$unal islamic a supravieuit e6ecuiei cu toate ca fusese declarata moarta la cteva minute dup supliciu 9emeia adultera a revenit la via n drum spre morga "i, potrivit legii sau tradiiei ([,, va fi graiata #a sfr"it de mileniu, n unele tari islamice acest spectacol atrage mii de oameni dornici sa vad cum un pluton de e6ecuie omoar cu pietre un condamnat ngropat pana la gat n pmnt V ?rafic greu pe or$ita Br$ita .mntului ncepe sa semene tot mai mult cu artera supraaglomerata a unei mari metropole .otrivit pu$licaiei #e Journal de -ontreal, ?erra este ncercuit de &'0 de satelii "i aproape )'0 000 de resturi de rac+ete vec+i, ramase pe or$ita planetei noastre >le sunt re!ultatul cursei spaiale pentru o$inerea unui loc e6traterestru n domeniul telecomunicaiilor "i nu numai -area aglomeraie or$itala i-a pus de%a pe gnduri pe speciali"ti, mai ales dup ce statia ruseasca -;@ a fost la un pas de coli!iune cu un satelit american EASA a studiat efectele unor ciocniri spaiale "i a conc+is ca un $iet "uru$ rtcit n cosmos poate sa strpung un ve+icul spaial "i sa omoare ec+ipa%ul acestuia ;mpactul cu o $ucata de metal de civa centimetri aflata pe or$ita circumterestra este la fel de ditrugator ca ciocnirea cu un camion care rulea! cu )'0 de kilometri la ora .entru evitarea unui de!astru viitoarea statie spaial internaional ale carei temelii s-au pus de%a va avea un $linda%

protector re!istent la orice tip de coli!iune cu de"eurile spaiale EASA a pus n discuie "i vulnera$ilitatea navetelor spaiale .otrivit ageniei, riscul unei coli!iuni este de unu la &00 Ce-l drept, de doua ori mai mic dect riscul unei pro$leme de lansare 2n privina circulaiei prin cosmos, viitorul se anuna unul aglomerat "i nu este e6clusa apariia unui regulament de circulaie e6traterestra V Scuipatul n Camera #or!ilor Festul, frecvent "i trivial, al eliminrii salivei n locuri pu$lice a provocat polemici intre lor!ii din .arlamentul $ritanic #ordul -cColl of HulMic+= -A #ords, recunoa"te ministrul (n r al Sntii, ca sntatea pu$lica este n mod clar ameninat[ Caci, daca persoana vi!ata prime"te scuipatul n oc+i, ea poate contracta o meningita meningococa #ordul -c;ntos+ of <aringaA= -A #ords, iau nota de cuno"tinele medicale ale lordului -cColl -inistrul Sntii considera ca scuipatul nu compromite igiena pu$lica la modul general ;nclin sa cred ca a atinge oc+iul cuiva cu un scuipat nu e un lucru prea la ndemn, c+iar daca acest gest are reminiscente s+akespeare-lene (C W , V -ingiuele agresive .este &0 de copii care s-au aflat pe terenurile de golf din Scotia "i au stat prea aproape de %uctori au fost internai n spital cu rani "i traumatisme craniene, releva un studiu pu$licat de 3ritis+ -edical Journal V Wrem maimua napoiI B familie de rani argentinieni a fcut o cerere oficiala pentru a adopta o maimu cu care convieuia de mai $ine de "apte ani Bamenii s-au dat de ceasul morii pentru ca .oupon al lor, care, ce-l drept era priponit ntr-un lant, a fost v!ut de un mem$ru al unei organi!aii pentru protecia animalelor Hup o plngere la politie, .oupon a fost confiscat, dar revendicat imediat de rani >i au reclamat faptul ca maimuoiul va avea mai mult de suferit daca va fi smuls din snul familiei, unde are drepturi egale cu odraslele casei .entru a se pronuna adopia, s-a +otrt ca .oupon nsu"i tre$uie sa depun mrturie Acesta a tran"at procesul n favoarea familiei sale, declarndu-se mulumit cu poria !ilnica de trei $anane pe care o$i"nuia sa o primeasc la micul de%un V Celularul da dureri de cap Controversele referitoare la efectele telefoniei celulare asupra organismului par sa se fi sfr"it Speciali"ti din >uropa "i America de Eord au sta$ilit indu$ita$il ca folosirea telefoanelor celulare mai mult de o ora pe !i provoac dureri de cap, depresii "i o re!istenta sc!ut la o$oseala Studiile medicale au fost fcute n paralel pe mai multe !eci de mii de persoane V Hoi $e$elu"i ntr-unul singur Cn copil cu doua capete "i patru mini pare desprins dintr-un scenariu s f ?otu"i, o asemenea creatura s-a nscut n @omania "i a trit &* de ore 2n luna ianuarie, la -aternitatea din .loie"ti o mama a$solut normala a adus pe lume doi $e$elu"i 2ntr-unul singur, eveniment care i-a lsat inter!i"i pe o$stetricieni >rau lipii unul de altul, aveau un singur $a!in, o singura parte posterioara "i doar doua picioare, afirma directorul maternitii, dr Wictor 3osie Astfel de situaii apar e6trem de rar n lume 2n toat istoria scrisa a o$stetricii "i ginecologiei sunt cunoscute doar )'-50 de ca!uri -edicii cred ca poluarea c+imica din !ona .loiestilor ar putea constitui o cau!a a dereglrii evoluiei normale a sercinii femeii Copilul a fost transferat la clinica $ucure"tean >milia ;r!a, unde a murit dup ce s-a constatat ca este imposi$ila efectuarea unei operaii de separare (C - , V Utiai ca 2n anul 5700 i <r >giptenii introduc calendarul $a!at pe 14' de !ile

2n anul 5&00 i <r 2n -esopotamia se de!volta sistemul de numeraie po!iional n $a!a 40 Eumrul 40 este ales, pro$a$il, ca o consecin a listei mari de divi!ori ai acestui numr (adic )5 divi!ori, Sumerienii utili!ea! un calendar solar de 140 de !ile mprit n )5 luni 2n anul )*00 i <r -esopotamienii alctuiesc primele ta$ele de nmulire 2n anul '*' i <r Ctili!nd proprietile de divi!i$ilitate a numerelor, ?+ales din -ilet (414 '&4 i <r , pre!ice o eclipsa de Soare 2n anul '00 i <r .itagorienii, lucrnd cu numere repre!entate prin figuri, atri$uie cate un se6 fiecrui numr, cele impare sunt de se6 masculin, cele pare, de se6 feminin ?ot ei introduc noiunile de numr prim, numr compus, numere relative prime, numere prime perfecte, numere prietene (amia$ile, Cn numr este .>@9>C? daca suma S a divi!orilor sai (e6ceptnd numrul nsu"i, este egala cu numrul dat E Haca S ^ E, atunci numrul este SC.@A.>@9>C?, iar daca S _ E, numrul este ;-.>@9>C? ` >6emple de numere perfecte= ` >6emple de numere supraperfecte= ` >6emple de numere imperfecte= Eumerele prietene (amia$ile, sunt numerele care au proprietatea ca fiecare este egal cu suma divi!orilor celuilalt #ui .itagora ('70 '00 i <r , sau ('*0 &/4 i <r , i se atri$uie gsirea primei perec+i de numere prietene= 550 "i 5*& 2n anul &&0 i <r -eton din Atena de!volta conceptul de ciclu metonic, o perioada de apro6imativ )/ ani, n care mi"carea Soarelui "i a #unii o$servate de pe .mnt par a se suprapune Acest ciclu sta la $a!a calendarelor grecesc "i evreiesc 2n anul 100 i <r >uclid (110 57' i <r , pre!int o formula a numerelor perfecte "i anume= 5 p -l (5 p ),, unde p "i 5 p ) sunt numere prime 2n anul 510 i <r >ratostene din CArene (57' )/' i <r , de!volta o metoda de determinare a tuturor numerelor prime mai mici dect un numr dat= Ciurul lui >ratostene 2n anul )*0 i <r 2ntr-o lucrare de astronomie <Apsicles introduce u!ana mpririi cerului n 140 de grade n matematica greaca 2n anul &4 i <r ;ulius Ce!ar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din trei ani de 14' de !ile "i un an de 144 de !ile 2n anul )00 d <r Eic+omac+us din Ferasa (secolul ) 5, strange laolalt toate cuno"tinele vremii n domeniul teoriei numerelor Sunt pre!entate cele patru numere perfecte cunoscute= 4, 5*, &)4 "i *)5* 2n anul 5'0 d <r 2ntr-un tratat de matematica a c+ine!ului Sun ?!i (secolul 1, apare pro$lema= Sa se gseasc un numr care mprit prin 1, ', 7 sa dea resturile 5, 1, respectiv &, pro$lema provenita din necesitatea ntocmirii calendarului 2n alge$ra moderna, o astfel de pro$lema poarta numele de ]lema c+ine!a a restului 2n anul 450 d <r ;ndianul 3ra+magupta din C%ain ('/* 440, a scris o lucrare care conine remarca$ile cercetri asupra ecuaiilor diofantice ;ndienii folosesc regula lui / (daca numerele naturale se aduna, se scad, se nmulesc sau se mpart fara rest, re!ultatul este congruent modulo / cu numrul o$inut prin adunarea,

scderea, nmulirea sau mprirea resturilor mpririi la / a numerelor date, pentru verificarea corectitudinii operaiilor aritmetice 2n anul ))00 d <r Jia Xien sta$ile"te o metoda de construcie a triung+iului de numere numit mai tr!iu triung+iul lui .ascal 2n anul ))'0 d <r AciarAa 3+askara ()))& ))*', n lucrarea Fiuvaerul unui sistem astronomic re!uma cuno"tinele indiene ale vremii din domeniul alge$rei "i aritmeticii, concentrndu-se asupra ecuaiilor diofantice V 2n anul )500 d <r #eonardo .isano cunoscut su$ numele de 9i$onacci scrie lucrarea #i$er a$aci, considerata timp de doua secole cea mai competenta sursa de cuno"tine n teoria numerelor Sunt pre!entate criteriile de divi!i$ilitate cu 5, 1, ', / 2n anul )&/) d <r a n lucrrile de aritmetica ale lui 9ilippo Calandri se introduce algoritmul de mprire cu un mpritor mai mare dect )5 #eonardo da Winci ()' 0& )&'5 5 0' )')/, anticipea! construirea ceasului cu pendul, al crui mecanism utili!ea! principii de divi!i$ilitate 2n anul )'14 d <r 2ntr-o lucrare de aritmetica a matematicianului @egius apare al cincilea numr perfect cunoscut= 11 1'0 114 2n anul )'7' d <r 2ntr-o lucrare de aritmetica este inclus primul re!ultat cunoscut o$inut prin inducie matematica= suma primelor n numere impare este egala cu n la puterea 5 2n anul )401 d <r Sunt gsite al "aselea "i al "aptelea numr perfect Acestea sunt numerele miliardelor "i, respectiv, a sutelor de miliarde 2n anul )45) d <r Apariia n ediie $ilingva greaca latina a Aritmeticii lui Hifante, renvie studiul teoriei numerelor 2n anul )451 d <r Til+elm Sc+ickardt construie"te prima ma"in de calculat capa$ila sa fac adunri "i scderi, iar a%utata de operator nmuliri "i mpriri Wisul matematicienilor de a putea utili!a o ma"in pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate V 2n anul )41' d <r @ene Hescartes (1) 0' )'/4 )) 05 )4'0, descoper teorema, numita de urma"i a lui >uler, conform creia intre numrul vrfurilor, muc+iilor "i fetelor unui poliedru conve6 tre$uie sa e6iste relaia= W - Z 9 Y 5, unde W Y numrul vrfurilor - Y numrul muc+iilor 9 Y numrul fetelor Aceasta relaie leag proprietile unui corp de o relaie numerica 2n anul )414 d <r .ierre 9ermat ()7 0) )40) )5 0) )44', descoper o a doua perec+e de numere prietene dup cele cunoscute de lumea antica (550 "i 5*&, .erec+ea descoperita este ()75/4 "i )*&)4, V 2n anul )4&0 d <r 9ermat formulea! mica teorema a numerelor= Haca p este un numr prim, atunci orice numr ntreg a numrul a p a se divide cu p V 2n anul )4&5 d <r pe o man"et a unei lucrri de Hiofante (15' &0/,, 9ermat afirma ca= .entru toi ntregii n mai mari dect 5, nu putem gsi trei ntregi 6, A, ! astfel nct 6n Z An Y !n Continua 9ermat= Am descoperit o demonstraie remarca$ila a acestei propo!iii, dar nu-mi a%unge o singura pagina

Astfel s-a nscut co%ectura care avea sa frmnte cele mai strlucite mintii ale matematicii, timp de mai multe secole 2n anul )4'4 d <r Studiile lui <ugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis "i a unui cronometru 2n anul )44' d <r Apare lucrarea lui 3laise .ascal ()/ 04 )451 )/ 0* )445, ?ratat despre triung+iul aritmetic urmare a creia triung+iul cu proprietile cunoscute de multi nainta"i va purta numele lui .ascal ;saac EeMton (5' )5 )4&1 1) )) )757, descoper teorema generala a de!voltrii $inomului 2n anul )47) d <r Til+elm Fottfried #ei$nit! () 07)4/4 )& )) )7)4, concepe o ma"in de calcul care poate efectua operaii de nmulire "i mprire 2n anul )474 d <r >ste data o soluie la marea teorema al lui 9ermat, pentru nY& V 2n anul )740 d <r #eon+ard >uler ()' 0& )707 )* 0/ )7*1, utili!ea! funcia f, introdusa de el pentru a demonstra ca daca doua numere sunt prime unul fata de celalalt, atunci unul dintre ele, oricare ar fi acesta, divide diferena o$inut prin scderea unui din celalalt ridicat la funcia f a primului @ecent, aceasta teorema a devenit fundamentala pentru codurile moderne open keA V 2n anul )744 d <r .rin legea lui Jo+ann 3ode, distantele la care se afla planetele fata de Soare sunt proporionale cu termenii "irului 1, 4, )5, 5&, &*, /4, se ncearc legarea astronomiei de teoria numerelor Hescoperirea, n anul )*14, a planetei Eeptun va dovedi ca legea e gre"it 2n anul )770 d <r >uler demonstrea! ca teorema lui 9ermat este adevrat pentru n Y 1 V 2n anul )775 d <r C+ristian Fold$ac+ (* 01 )4/0 50 )) )74&, emite ipote!a ca orice numr par mai mare dect 5 este suma a doua numere prime ;pote!a nu a fost nici confirmata, nici infirmata pana n pre!ent Adrien -arie #egendre ()* 0/ )7'5 )0 0) )*11, afirma ca nu e6ista e6presii raionale care sa furni!e!e numai numere prime V 2n anul )7/0 d <r >cuaiile de gradul al doilea cu coeficieni numere ntregi "i cu soluii n mulimea numerelor ntregi de forma 65 dA5 Y ) (ecuaii .ell (Jo+n .ell () 01 )4)0 )5 )5 )4*', capta o importanta deose$ita n teoria numerelor 2n anul )7/4 d <r Hup ce studia! numerele prime, Darl Fauss (10 0& )777 51 05 )*'', enuna legea reciprocitii resturilor ptratice ?ot Fauss construie"te cu rigla "i compasul un poligon regulat cu )7 laturi 2n anul )*00 d <r Fauss re!olva pro$lema gsirii poligoanelor regulate construi$ile cu rigla "i compasul, demonstrnd ca aceste poligoane tre$uie sa ai$ 5p laturi sau, cnd este un numr prim V 2n anul )*0) d <r -arele Fauss demonstrea! ca fiecare numr natural este egal cu suma a cel mult trei numere triung+iulare ?ot Fauss introduce noiunea de congruenta modulo p 2n anul )*10 d <r 2ntr-un tratat de alge$ra, Feorge .eacock (/ 0& )7/) * )) )*'*, face una dintre primele ncercri cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii 2n anul )*1/ d <r Fa$riel #ame (55 07 )7/' ) 0' )*70, dovede"te vala$ilitatea teoremei lui 9ermat pentru n Y 7 2n anul )*&7 d <r >mest Dummel (5/ 0) )*)0 )& 0' )*/1, introduce n teoria numerelor noiunea de ideal o generali!are a numerelor prime care face posi$il ca teorema fundamentala a aritmeticii sa fie aplicata "i numerelor comple6e

2n anul )*'0 d <r -atematicianul rus .afnutie #vovivici Ce$asev (54 0' )*5) )5 0* )*/&, demonstrea! afirmaia lui 3ertrand= .entru orice n numr natural, n ^ 5, avem cel putin un numr prim cuprins intre n "i 5n n 2n anul )*40 d <r Eicollo .aganini, elev de )4 ani, uluie"te lumea matematica, descoperind perec+ea ())*&: )5)0, de numere prietene 2n ultimele secole se descoper multe perec+i de numere prietene, toate foarte mari Sunt folosite cutia de vite!a "i capul divi!or al strungului, invenii $a!ate pe re!ultate al divi!i$ilitii numerelor naturale 2n anul )/0/ d <r S-au editat ta$ele cu numere prime mai mici dect )0 000 000 "i cu cei mai mici divi!ori ai numerelor compuse mai mici dect )000 000 2ncepe utili!area n coduri numerice a proprietilor numerelor prime 2n anul )/&4 d <r se na"te calculatorul electronic ;nca de la nceput, puterea sa de calcul va fi utili!ata n cutarea numerelor prime 2n anul )/'/ d <r T Sierpinski ()**5 )/70, demonstrea! ca pentru n ^ ', intre numerele naturale n "i 5n avem cel putin doua numere prime 2n anul )/*0 d <r # Adleman "i @ @umelig de!volta o metoda noua "i m$untit de testare a numerelor n vederea descoperii numerelor prime 2n anul )/*' <ug+ C Tiliams "i <arveA Hum$ar a%ung la conclu!ia ca numrul format din )01) de cifre de ) este prim 2n anul )//4 d <r Cea mai cele$ra co%ectura a istoriei este demonstrataI AndreM Tiles de la ;nstitutul ;saac EeMton din Cam$ridge da demonstraia completa a marii teoreme a lui 9ermat 2n anul 5000 d <r -atematicianul american EaAan <aAratMala a lucrat simultan cu mai mult de 50 de mii de calculatoare de pe ntreg glo$ul "i a o$inut numrul prim 5 4 /75 '/1 ) fiind cel mai mare numr prim cunoscut .entru scrierea acestui numr sunt necesare doua milioane de cifre V Cuvinte lungi din lim$a romana= >#>C?@BF#B?BS.>C?@BF@A9;> (5' de litere, este cel mai lung cuvnt din H>XK/* >6ista insa cuvinte mult mai lungi Cnii termeni medicali sau din c+imie pot a%unge c+iar la peste 10 de litere ;at cteva e6emple= H;9BS9B.;@;H;EECC#>B?;H.;@B9BS9A?ARA (14 de litere, >EC>9A#B-;>#B.B#;@AH;CC#BE>W@;?A (15 de litere, FAS?@B.;#B@BHCBH>EBJ>JCEBS?B-;> (1) de litere, H;C#B@H;9>E;#?@;C#B@->?;#->?AE (10 de litere, V Cea mai lunga denumire de localitate din @omania ar putea fi= Staiunea Climaterica Sm$ta (57 de litere,, un sat din %ud 3ra"ov Cea mai lunga denumire de localitate din @omania formata dintr-un singur cuvnt= Constantinesti ()& litere, Cea mai scurta denumire de localitate din @omania= ;p (5 litere, V Cele mai lungi cuvinte alctuite dintr-o singura sila$a= U?@>AEF, ?@CEC<;, C<;B-.;, F<;BE?;, S?@b-P;, S?@2EF;, S?@2EU;, S?@;CP;, SCBECU;, S9;ECU;, .@B-.P;, S?@b-3;, SC<;-3;, SC<;EF;, UC<;B.;, R3>EF<; (7 litere, Cel mai lung cuvnt alctuit doar din vocale=

C;C;C (' litere, Cel mai lung cuvnt care conine o singura consoana= AC;BA;>; (* litere, Cele mai lungi cuvinte care conin aceea"i consoana= C;BCBA;C>;, #c#c;>#;#>, #;#;A#C#C;, #BA;A#C#C; ()0 litere, V Cuvntul C#?@A@>WB#CP;BEA@>; ()/ litere, are toate cele ' vocale principale repetate e6act de 5 ori Alte cuvinte cu aceea"i proprietate sunt= >C@BB3#;FAP;CE>A "i S>-;AC?B.@B.C#SA?>; Cel mai lung cuvnt care conine toate cele ' vocale principale (a, e, i, o, u, doar o singura data= 3;#HCEFS@B-AE>SC ()4 litere, Cuvntul AC?B2ESc-bEPc@;#> conine toate cele * vocale din lim$a romana (a, a, a, e, i, i, o, u, .are sa fie singurul cu aceasta proprietate Cel mai lung cuvnt care conine doar doua consoane diferite (fara a lua n considerare semnele diacritce,= E>;E?>EP;BEA?>; ()' litere, Pinnd cont de diacritice cele mai lungi cuvinte de acest tip sunt= A?@>?BC@>?@;>; ()& litere, "i ?@>;>@c?BA@>; ()1 litere, Cel mai lung cuvnt care conine doar doua vocale= ?@AES.#AE? ()0 litere, V Cele mai lungi cuvinte univocalice= A A3@ACAHA3@AE?A ()& litere, A @cSC@ACcEA (sau @cSC@ACc@A, ()0 litere, 2 RFb#PbEbEH ()0 litere, > H>F>E>@>SC>E?>#>, @>F>E>@>SC>EP>#> ()4 litere, ; ;EH;S?;EC?;3;#;; ()4 litere,, ;ESC@;.?;3;#;; ()& litere, B .@B?BC@B-BRB-, <BHB@BEC-?@BEC ()1 litere,, 9BS9B@BSCB. ()) litere, C <C@HCR-3C@HCR ()5 litere,, F@C.CSCC#C#, SC@C.C#C-C# ()) litere, V .rintre cele mai lungi cuvinte formate n ntregime din alternri de vocale "i consoane se numr= C;?B->FA#BW;@CSC@;#B@ (5) de litere, ;-CEB.B#;RA<A@;H>#B@ (50 de litere, Cel mai lung cuvnt care ncepe "i se termina cu o vocala, iar n rest nu conine dect consoane= 2ES.@> Cele mai scurte cuvinte care conin toate cele ' vocale principale (a, e, i, o, u, sunt= B#>;AC, BCA?>;, -BA;>C, EBA;>C (4 litere, AC@B@>;, 3C3BA;>, 3C?BA;>, B.;AC>C, S>NCB;A, #C.BA;>, C@SBA;> etc (7 litere, V 2n H>XK/* sunt menionate )) cuvinte care nu conin niciuna din vocalele u!uale (a, a, a, e, i, i, o, u, Aceste cuvinte sunt= 3rr, +m, prr, pst, sc+MA!, ss, sst, st, st, t, !vr C este litera cu care ncep cele mai multe cuvinte n lim$a romana Q este litera cu care ncep cele mai puine cuvinte n lim$a romana V ?erminaii rare (in H>XK/*,= N 0 cuvinte T & cuvinte (#CH#BT, .A@A9#BT, S<BT, S#BT, D )' cuvinte (cel mai lung >CB9>>H3ACD, Q 57 cuvinte (cel mai lung C<A@HBEEAQ, Consoana cea mai frecventa n cuvintele lim$ii romane este @, urmata de ?

2n afara literelor N, T "i Q care nu sunt specifice lim$ii romane, cea mai rara consoana n cuvintele lim$ii romane este X, urmata de J V Cele mai multe repetri ale aceleia"i litere ntr-un cuvnt= A (4 ori, A3@ACAHA3@AE?A, AF@A-A?;CA#;?A?>A A (' ori, Hc@c.cEc?C@c 2 (1 ori, 3b#Hb3bC, 3c#?cCc;, <bPbEbEH, RFb#PbEbEH 3 (1 ori, 3AB3A3, 3;3#;B9B3 etc C (& ori, CASCAHB@;C>SC, CBEC;C#;C, CBCSBC<;-;C H (& ori, H>REcHcJHC;EH, H>R;EH;W;HCA#;RbEH > (7 ori, H>F>E>@>SC>E?>#>, @>F>E>@>SC>EP>#> 9 (& ori, 9;9?Q-9;9?Q F (1 ori, JBFF;EF, F@BFFQ etc < (1 ori, C<;<CA<CA, C<A-C<A-C<A ; (* ori, ;EH;W;R;3;#;?cP;;, ;E;E?>#;F;3;#;?cP;; J (5 ori, J>JCE, H@AJBEAJ etc D (5 ori, DA-;DAR>, DAD; etc # (' ori, A#CA#;C>#C#BR>#B@ - (& ori, H;EA-B->?A-B@9;SE (' ori, EBECBEW>EP;BEA#, EBE;E?>@W>EP;BE;S? B (4 ori, BHBE?BS?B-A?B#BF;> . (& ori, .C-.C-.C. N (5 ori, NC;.@BNCB @ (' ori, @AH;B@>.B@?>@;#B@, @>9@;F>@A?BA@>#B@ etc S (& ori, S>C>SS;BE;S-, SCS?@cS>S>, SAS?;S;S> etc S (1 ori, SbS;;U;, UCUB?;U;, UCUC;U; etc ? (4 ori, AE?;CBES?;?CP;BEA#;?A?> ? (1 ori, AP;PAP;, 2EPBPBEAP;, ?c?c;P;, ?C?C;P; C (4 ori, CRC9@CC?CA@C#C; W (1 ori, BWBW;W;.A@, WC#WBWAF;E;?c T (5 ori, T;##Q-T;##Q X (5 ori, X>@BX, >XB?BX;EA Q (5 ori, .#AQ3BQ, T;##Q-T;##Q R (1 ori, W;RCA#;R>R, H>RB@FAE;R>R, ?>RAC@;R>R etc V Cele mai lungi cuvinte n care fiecare litera se repeta e6act de 5 ori= AEF;BE>9@BF@A9;> ()4 litere, CBEC>E?@A?BA@>, FAEF#;BEA@;#B@, -C#PC-;?B@;#B@ ()& litere, CBEC>?cP>AEB, F#AC;B#BF;CA, ;ESAEA?BS;?B, E>B?>C?BE;C;, ?@;#A?>@A#>;, C@;.?B.B@?;C, -;@->CBCB@;> ()5 litere, A>@;S;S>@c, 3ASS>3A##>, C@2EC>EA@>, F;FB#BC#C;, ;ES;S?>E?>, B?B#;?C#C;, .@B.?;?B@; ()0 litere, Cuvntul CB#.BC;S?B.#AS?;A pare sa fie cel mai lung cuvnt ()7 litere, n care fiecare litera se repeta de cel putin doua ori Cuvntul @cSC@ACc@A este un cuvnt piramida= S apare o data, C de 5 ori, @ de 1 ori "i A de & ori Cuvntul A@3;?@A@;>?A?> este un cuvnt tetraedru= ) litera se repeta o singura data (3,, 5 litere se repeta de 5 ori (> "i ;,, 1 litere se repeta de 1 ori (A, @ "i ?, Alte cuvinte tetraedru sunt CBCBE?@AC?AE?A "i ->?A-A?>-A?;C;

.olindromul este cuvntul care citit de la coada la cap are un alt neles .rintre cele mai lungi polindromuri se numr= a 7 litere= AE;-A?> >?A-;EA AC>?BE> >EB?>CA 2EA-B@A A@B-bE; A>@A?B@ @B?A@>A -A?#ASA ASA#?A- @B#;UB@ @BU;#B@ #C?;UB@ @BU;?C# -A@A?BE EB?A@c- -c@;UB@ @BU;@c-c@;?B@ @B?;@c-A@;EA@ @AE;@ca 4 litere= AE;-A# #A-;EA @A.B@? ?@B.A@ A?AUA? ?ASA?A -BE>HA AH>EB- SA?@A. .c@?AU AEA#BF FB#AEA #CC;H> >H;CC# >#>@BE EB@>#> A#>W;E E;W>#A @B3>#> >#>3B@ A#CEC# #CEC#A C;?A@> >@A?;C AC;EBS SBE;CA ;CCSA@ @cSCC; A-A@A? ?A@A-A A@AFAR RAFA@A ?;-B@A A@B-;? AHB@A? ?A@BHA #CC@A? PA@CC# a .olindromuri cu nume geografice= A@A@A? ?A@A@A A#;-AE EA-;#A -AE;#A A#;EA?;-;U S;-;? ;@AE Ec@; @B-A A-B@ #;-A A-;# E;SA AS;E A@AH HA@A E;# #;E V Cele mai lungi cuvinte cu literele n ordine alfa$etica= AC;EBS, A9;EB@, AF<;BS, C<;#B?, F<;#BU, F<;B@P (4 litere, V Cele mai lungi cuvinte cu literele n ordine invers alfa$etica= SB#;HA, SBE;CA, S.B#;A, S.BECA, ?BE;CA, ?@B;CA, ?@B-3A, ?@BECA, C@BE;C, WB-;CA (4 litere, V Cele mai lungi cuvinte alctuite din doar 5 litere diferite= .C-.C-.C. "i AP;PA?c (Y aata, 7 litere, V Cele mai lungi cuvinte alctuite din doar 1 litere diferite= ?>#>#>#>#> ()0 litere, (forma de feminin plural articulat a ad%ectivului teleleu, ?>?>-A-?>?>, .;@.;@;;;, ?;?;@;@;;, S;S?;S;U; (/ litere, @>C@>>@>, 3;H;H;;;, C;C#;C;;, ;9;9#;;;, ;>U;S>U;, #c#c;A#c, #;#;A#;;, 3>#>#>#>, #A#>#>#>, #C#>#>#> (* litere, HAEHAEA, c#A#A#?, ?AS?A?A, P;E?;P;, ?A@?@A? etc (7 litere, V Cele mai lungi cuvinte cu toate literele diferite= E>SC<;-3c?B@C# ()& litere, .E>C-BFAS?@;C ()1 litere, Haca se tine seama de semnele diacritice atunci avem "i= SC.@A2ECc#R>U?; ()' litere, AC?B.>@S;9#bEH, ;-.#AE?AS>@cP;, .E>C-BFAS?@;CA, .@B3#>-A?;RbEH ()& litere, V Cuvinte cu cel mai mare numr de vocale consecutive (4,= AC;BA;>;, F@>BA;>;, #;F<;BA;>;, W;BA;>;, R->BA;>;

V Cuvintele cu cele mai multe consoane consecutive (',= AEFS?@B-, >H>#SC<T>;E, FC#9S?@>A-, B.?S.@>R>C>, .B@?SC<; V Singurul cuvnt cu & consoane la sfr"it= D;?SC< Singurul cuvnt cu & consoane la nceput= SC<TQR V <>-;S?;< este singurul cuvnt care ncepe "i se termina cu litera < 2ERcWB@2 este singurul cuvnt care ncepe "i se termina cu litera ; J;W@AJ este singurul cuvnt care ncepe "i se termina cu litera J X>@BX este singurul cuvnt care ncepe "i se termina cu litera X V Cel mai lung cuvnt terminat in= F= B?B@;EB#A@;EFB#BF ()7 litere, <= CB--BET>A#?< ()5 litere, J= >#>C?@BA.A@A?AJ ()' litere, .= B9?A#-BH;A9AEBSCB. ()* litere, W= <;H@BA->#;B@A?;W ()4 litere, X= <;H@B.E>C-B?B@AX ()4 litere, Q= <;F<9;H>#;?Q ()5 litere, R= -;C@B>#>C?@B3CR ()' litere, V Frupuri de 5 litere rare (in H>XK/*,= 3< doar in= A3<B@A C. doar in= >C.A;A H9 doar in= 3@AH9B@H 9H doar in= ?;9H@CC 9< doar in= SC#9<;H@;C F? doar in= @AF?;-> <C doar in= ?@>EC<CBA? <9 doar in= .B<9A#A <. doar in= .;?C<.;E> ?P doar in= .B@?P;FA@>? W- doar in= @>#>W->E? WS doar in= HBS?B;>WSD;AE W? doar in= W?B@; WR doar in= R>WR>C RJ doar in= @cRJCH>CA R? doar in= AR?>C A3C>S este singurul cuvnt care conine grupul de litere A3C .@B-.? este singurul cuvnt care se termina n -.? JARR ar fi ultimul cuvnt din dicionarul lim$ii romane daca toate cuvintele ar fi scrise invers V Crmtoarele cuvinte au literele dispuse simetric fata de po!iia lor n alfa$et= W;RA@>, RB@;#c, B9C#, @AR;, WAR>, W@;> V Cuvinte alctuite din 5 parti identice (tautonime,= 3>@;-3>@;, 3;F;-3;F;, HC-HC-, ?A--?A-, ?B--?B-, T;##Q-T;##Q Cele mai lungi tautonime interne= -;C@B-;C@BE, AE?;AE?;CB@., CCE;CC#;CC#?C@A, C<;EC<;EA, CBC<;EC<;EA, -c?C@c?C@A, SCC?C@c?C@A, CS?C@c?C@A, WbE?C@c?C@A

Singurul cuvnt din lim$a romana care are pluralul n -a este BCA Cea mai mare diferen de litere intre forma de plural "i singular o are su$stantivul B- BA->E; (& litere, V >6ista cteva cuvinte care att la singular cat "i la plural se scriu "i se pronuna identic >6emple= pui, oc+i, rinic+i, nume, codice, elice, spadice, pntece, torace, faringe, laringe, meninge, unc+i, tei, $aci, mu"c+i, genunc+i, ardei, arici, $ieoi, $roscoi, ciocoi, co$ai, crai, +oltei, lamai, licurici, pici, pu"ti, pisoi, piigoi, poliai, vraci, csoaie, spate, foarfece "i numele de agent terminate cu sufi6ul -toare (e6 2nvtoare, lucrtoare, vr%itoare etc , Cnele su$stantive nu au forma dect de plural= A.#ACR>, 3A#>, Cb#P;, CBE9>?;, ;PA@;, -c@CE?A;>, -BAU?>, EC@;, BC<>#A@;, @>.@>SA#;;, SA#>, ?c;P>;, RB@; etc V Singurele su$stantive feminine terminate n -l din lim$a romana sunt cuvntul R; "i numele !ilelor sptmnii de #CE; pana W;E>@; Singurul su$stantiv feminin terminat n -o din lim$a romana este cuvntul CACAB A H>S9;H>, A H;SC>@E>, A CBEW>@F>, A H;W>@F>, A ACC>H>, A CBEC>H> sunt ver$e care nu au forma de trecut Ad%ective neregulate sunt n numr mic= JCE>, @AC, @BUC Su$stantive cu forme neregulate de plural sunt puine n lim$a romana= B- BA->E;, SB@A SC@B@;, EB@A EC@B@;, CA. CA.>?> Wer$ele neregulate sunt= A 9;, A AW>A, A W@>A, A HA (A .@>HA,, A #CA (A .@>#CA,, A 3>A, A -bECA, A S?A, A U?;, A #A, A CSCA A H>W>E; este singurul ver$ care nu poate funciona ca ver$ predicativ >l este ntotdeauna ver$ copulativ V A W>E; "i unele ver$ele terminate n -veni sunt singurele terminate la imperativ n -B A HCC> "i unele ver$ele terminate n -duce sunt singurele terminate la imperativ n -C V @ecorduri n alfa$etul -orse= ?A@?A@ cel mai lung cuvnt ce consta din alternri de puncte "i linii (d d d d d d , ;>U;S>U; cel mai lung cuvnt ce consta doar din puncte (e, ?B--?B- cel mai lung cuvnt ce consta doar din linii (d, d d d, d d, d, d d d, d d, .@B?>C?B@A?> "i >#>WA?B@;U?; cele mai lungi palindromuri ( d d d d d d d d d d d d d d d d , "i respectiv ( d d d d d d d d d , -B?B-BH># cea mai lunga repetiie de linii ()', (d d d d d d d d d d d d d d d d , CA?;<;S;S>U; cea mai lunga repetiie de puncte (55, (d d d d , V Cel mai lung cuvnt care poate fi scris de la tastatura folosind doar mana stnga= @cSC@cCc@AS>@c ()& litere,, >X?@A?>@>S?@ (A, >,, C>@C>?cU>ASCA, H>S9>@>CAS>@c, >X?@AWARAS>@c, @>C>@C>?AS>@c ()1 litere, V Cel mai lung cuvnt care poate fi scris de la tastatura folosind doar mana dreapta= D;#BJBC#C#C; ()5 litere, cu tastatura standard, .B#CEBUE;PA ()) litere, cu tastatura romneasc, V Cel mai lung cuvnt scris de la tastatura cu literele din randul de sus= .>@;C@>?>@;?>; ()& litere, V Cel mai lung cuvnt scris de la tastatura cu literele din randul de mi%loc= FA#9cHA (7 litere, V Cel mai lung cuvnt scris cu taste adiacente= @>H@>SAS> (/ litere, V Cuvinte S-S=

Cel mai lung cuvnt ce poate fi scris apsnd doar o data pe tastele unui celular= AHA.?A?A (* litere, Cele mai lungi cuvinte ce pot fi scrise apsnd e6act de 5 ori pe tastele unui celular= 3><><>, 3C<C<C "i E>3CE> (4 litere, Cel mai lung cuvnt ce paote fi scris apsnd e6act de 1 ori pe tastele unui celular= CB@B#;9#B@;#B@ ()& litere, V Cele mai lungi cuvinte cu litere din prima %umtate a alfa$etului (A-#,= #;C<>9;A3;#>#>, CA#;9;CA3;#>#> ()& litere, V Cel mai lung cuvnt cu litere din a doua %umtate a alfa$etului (--R,= .@BEBS.B@? ()0 litere, V Cea mai lunga repetiie consecutiva de litere cu punct (i, %,= po%i%ii V Cel mai lung cuvnt ()0 litere, care conine doar consoane na!ale (m "i n,= A->EB-AE;> V Cel mai lung cuvnt scris cu litere scurte (a, c, e, m, n, o, r, s, u, v, 6, !,= rscrcraserm ()' litere, V Cele mai lungi cuvinte scrise cu litere lungi ($, d, f, g, +, i, %, k, l, p, t, A,= digitifid (/ litere, $ididiii, ififliii (* litere, C;EC; este singurul numr cu attea litere cate repre!int V Cele mai lungi cuvinte scrise cu litere care sunt "i cifre romane (C, H, ;, #, -, W, X,= ;H;#;C;;, C;C#;C;; (* litere, C;W;C;;, C;-;#;;, -;C;-;; (7 litere, V Cel mai lung cuvnt alctuit numai din note mu!icale= S;-;#A@> (* litere, V Cel mai lung cuvnt format din litere care sunt "i sim$oluri c+imice (3, C, 9, <, ;, D, E, B, ., S, C, W, Q,= CCW;;EC;BU;; ()5 litere, V Cel mai lung cuvnt format din indicative auto= ?@;S;#A3 (* litere ?@, ;S, ;#, A3, V Cuvinte care au cele ' vocale (a, e, i, o, u, n ordine alfa$etica= A->P;?B@C#, AE?>@;B@C#, CAW>@E;CB#C# V Cuvinte care au cele ' vocale (a, e, i, o, u, n ordine inversa= 3CCBW;E>AE, 3C?BE;>@A V Cele mai lungi cuvinte din primele 7 litere (A, 3, C, H, >, 9, F,= 3AF>ACA, H>CcH>A, H>F>A3A, 9AFAC>> (7 litere, V Cele mai lungi cuvinte cu litere simetrice vertical (A, <, ;, -, B, ?, C, W, T, X, Q,= ;-;?A?;W;;, ;<?;B?B-;; ()0 litere, Cuvinte simetrice vertical= AXA, A?b?A, AW;WA, ?;C;?, C;C;C, Wc?AW, AP;PA?A etc V Cele mai lungi cuvinte cu litere simetrice ori!ontal (3, C, H, >, <, ;, D, B, X,= CBCC;H;>; (/ litere, V #iterele <, ;, E, B, S, X, R pre!int simetrie de rotaie la )*0 de grade Acest lucru nseamn ca, ntorcnd foaia pe care sunt scrise cu susul n %os, literele raman nesc+im$ate Cele mai lungi cuvinte care conin litere cu simetrie rotaionala sunt= 2EEB;U;, UBUBE;;, RB;BU;; (7 litere, Cuvntul SB;BS pre!int simetrie rotaionala 2ntors cu )*0 de grade ramane nesc+im$at #a un calculator de $u!unar tastai urmtorul numr= 1)/070)* Acum ntoarcei calculatorul cu susul n %os Apare cuvntul 3;B#BF;>I Eumerele 7)*)/)71, 1)/0701/ "i

1)/070)7*)* dau na"tere prin aceea"i metoda cuvintelor >#;F;3;#, F>B#BF;> "i 3;3#;B#BF;> V Cuvinte care conin toate literele cu semne diacritice din alfa$etul roman (a, a, i, s, t,= nfi"nd, m$ri"nd V Cele mai vec+i atestri ale unor cuvinte romane"ti apar n unele te6te slavone= a$ia (cca *41-*47,, cumtra (cca *4/-**',, agust (/&1, V >6ista unele cuvinte ie"ite din u!, care n pre!ent se mai folosesc doar n unele locuiuni sau e6presii .rintre acestea se numr= F+es a da g+es g+iotura cu g+iotura iama a da iama (prin, i!$eli"te de i!$eli"te vileag a da n vileag V Eumele unor o$iecte sau fiine pot apare n unele e6presii ca determinant pe lng un ad%ectiv= rcit co$!a ndrgostit lulea $eat turta prost $ata de"tept foc sntos tun adormit $u"tean gol pu"c plin oc+i singur cuc V Care cuvnt este scris ;ECB@>C? n toate dicionarele lim$ii romane[ >ste cuvntul ;ECB@>C?I V Care cuvnt din lim$a romana are 1 sila$e "i 1) de litere[ >ste cuvntul A#9A3>?I 2n cursul unei viei de 70 de ani, un om roste"te peste un miliard de cuvinte V 2n H>XK/* "i n ediiile precedente lipsesc unele cuvinte destul de cunoscute, cum ar fi= $ar%a, $onus, ciao, cotaie, disc+eta, ecograf, fa6, ncresta, lango", maceta, pusi, raton, retardat, su!eta, ung+era, !elot V Crmtorul enun este adevrat= AC>AS?A .@B.BR;P;> > A#Cc?C;?c H;E ?@>;S.@>R>C> CCW;E?> "i UA.?>R>C; "i C;EC; H> #;?>@> Utiai ca Cel mai adnc lac de pe .mnt este #acul 3aikal, din Si$eria[ Acesta are mai $ine de ),7 Dm adncime iar apa de aici repre!int apro6imativ 508 din apa dulce aflata n stare lic+ida de pe .mnt Cea mai mare vite!a atinsa de vnt pe ?erra a fost de ')1 DmG+[ Acest lucru s-a ntmplat n Bkla+oma, n timpul unei tornade n -ai, )/// Cel mai adnc loc de pe .mnt (aproape )) Dm, se gse"te n apropiere de ;nsulele -ariane, n Bceanul .acific[ Hesertul la nivel glo$al ocupa aproape o treime din suprafaa de uscat a planetei[ Aproape /78 din apa de pe .mnt se gse"te n oceane[ ?otodat, mai $ine de 708 din apa dulce se gse"te n calotele glaciare din Antarctica "i Froenlanda #ocul cu cele mai multe precipitaii de pe .mnt este #loro, n Colum$ia[ .recipitaiile ating aici valoarea medie de )1 000 mm anual Cel mai secetos loc de pe .mnt este Arica, n C+ile[ .recipitaiile ating aici 0,74 mm anual 2n acest ritm, ar tre$ui un secol pentru a umple o cea"c de cafe Cel mai lung fluviu de pe .mnt este Eilul, ce atinge o lungime de 4 4/' Dm[ Cea mai %oasa poriune de uscat de pe .mnt este rmul -arii -oarte, care se gse"te la &00 de metri su$ nivelul de referin Cele mai multe victime n urma unui cutremur s-au nregistrat n anul )''7 n C+ina, numrul de victime dep"ind *00 000[ 2n )/74, tot n C+ina, s-au nregistrat peste 540 000 n urma altui puternic cutremur

Cel mai mare vulcan de pe ?erra este -auna #oa, din <aMaii Acesta atinge )',5 Dm de la $a!a (care este su$ nivelul marii, pana la vrf[ .este apro6imativ )' milioane de ani, #os Angeles va deveni o su$ur$ie a ora"ului San 9rancisco[ Cea mai nalt cascada din lume este Angel, n Wene!uela, atingnd o nlime de /7/ metri[ 2n fiecare an cad pe suprafaa terestra n %ur de )000 de tone de praf cosmic[ .articulele de praf ridicate de vnt n Africa pot a%unge pana n Statele Cnite[ #a fel "i praful din C+ina 2n fiecare secunda, pmntul este lovit de peste )00 de fulgere[ Eumrul de fulgere ce au loc n atmosfera este insa mult mai mare Cea mai %oasa temperatura nregistrat vreodat pe glo$ este de -*/ grade C Aceasta s-a ntmplat n data de 5) ;ulie )/*1, la Wostok n Antarctica[ Cu toate ca n cea mai mare parte a timpului, cea mai mare temperatura de pe glo$ se nregistrea! n Heat+ WalleA n California, recordul il deine regiunea >l A!i!ia din #i$ia, cu o temperatura de '7 * grade C[ Aceasta temperatura a fost nregistrat n data de )1 Septem$rie )/55 2n urma e6plo!iilor solare sunt e6pul!ate n spatiu particule puternic ncrcate energetic Cnd acestea intersectea! or$ita .mntului "i interacionea! cu ga!ele atmosferice se formea! aurorele 3oreale sau Australe Br$ita de 5&* de ani a planetei .luto se intersectea! cu cea a planetei Eeptun "i, din )/7/ pana n )///, .luto a fost a opta planeta da la soare Utiai ca -a%oritatea planetelor din sistemul nostru solar au a6a de rotaie aproape perpendiculara pe planul or$itelor Cranus insa are a6a de rotaie aproape paralel cu acesta .ana nu de mult se credea ca ?itan este cel mai mare dintre sateliii sistemului solar dar cercettorii au artat ca atmosfera lui este mai densa dect s-a cre!ut, ?itan fiind de fapt putin mai mic dect FanAmede[ .e -arte e6ista calote de g+eata ce re!ista pe tot parcursul anului, situate la am$ii poli[ He asemenea este posi$ila e6istenta g+eii "i n interiorul planetei Cel mai nalt munte din Sistemul Solar se gse"te pe -arte[ Se nume"te BlAmpus -ons "i atinge o nlime de peste 5& Dm 9orele de atracie dintre .mnt "i #una au determinat ncetinirea vite!ei de rotaie a #unii "i a .mntului, fenomenul continund "i n !ilele noastre[ Hin aceea"i cau!a #una se deprtea! u"or de ?erra 9enomenul de flu6-reflu6 este datorat forelor gravitaionale dintre .mnt "i #una[ ?opirea rapida a g+earilor n Alaska poate determina literalmente nlarea pmntului, genernd astfel puternice cutremure[ Cn o$servator situat la .olul Sud poate furni!a fotografii la fel de clare ca telescopul spaial <u$$le la doar o fraciune din costurile acestuia[ @otaia planetei Wenus este oarecum neo$i"nuit deoarece este foarte lenta (5&1 !ile pmnte"ti Y o !i pe Wenus, "i n acela"i timp n sens invers fata de cea a celorlalte planete[ -ercur este a doua planeta ca densitate din sistemul solar dup ?erra He fapt densitatea terestra se datorea! n mare parte compresiei gravitaionale: daca nu ar fi e6istat aceasta, -ercur ar fi fost mai dens dect .mntul[ Coroana solara se e6tinde n spatiu pe milioane de km "i este vi!i$ila doar n timpul eclipselor, temperaturile atingnd aici valori de peste ) 000 000 D[

Soarele repre!int //,*4 8 din masa ntregului sistem solar[ .luto este mai mic n diametru dect civa dintre sateliii din sistemul nostru solar[ Curio!iti legate de nuntaGroc+ii de mireasa= Utiai ca .rima roc+ie al$a de mireasa a fost purtata de @egina Wictoria "i de asemenea, tot ea, a folosit pentru prima data panglica n nod, ca sim$ol al csniciei[ ?ortul de nunta a fost iniial o turta de grau pe care mirele o rupea "i o arunca peste mireasa pentru a avea multi copii[ Aruncatul cu $oa$e de ore! este o tradiie din Brient, ore!ul fiind sim$olul fertilitii[ Acest sim$ol a fost nlocuit de ctre occidentali cu confetti "i la noi cu $oa$ele de grau Woalul al$ era purtat de mireasa pentru a fi aprat de descntece, de vr%i sau de deoc+i[ Singurul care avea voie sa ridice voalul miresei, dup cununie, era mirele care n felul acesta "i dovedea protecia fata de aleasa lui Clopotele de nunta se trag pentru ca se crede ca !gomotul provocat de acestea alunga spiritele rele[ He aici "i legatul cutiilor metalice n spatele ma"inii mirilor _ #una de miere ^ este denumita astfel pentru ca, dup nunta, mirii plecau departe de casa, timp n care consumau foart multa miere, renumita de altfel pentru calitile ei afrodisiace[ -ireasa este trecuta pragul casei n $raele mirelui pentru ca, n trecut, oamenii credeau ca du+urile rele ale unei case stau ascunse n pragurile u"ilor[ .rimele invitaii de nunta din >uropa au fost scrise de ctre clugri pentru no$ili[ 2n %urul anului )400 au fost inventate gravurile iar scriptele clugrilor au fost tiprite pentru a reproduce scrisul caligrafic Cnd e6ista o comanda mare de invitaii acestea se ddeau unui gravor dar cnd numrul acestora era mic se scriau de mana V Utiai de ce se poarta verig+eta pe al patrulea deget de la mana stng (inelarul,[ >6act nu se "tie originea acestei tradiii dar sunt doua variante plau!i$ile ) .rima, din sec XW;;, cnd la o ceremonie ortodo6a preotul a a%uns la cel de-al patrulea deget dup ce primele trei le-a numrat ca fiind= n numele ?atlui, al 9iului "i al Hu+ului Sfnt 5 A doua varianta ne duce spre tradiiile vec+ilor egipteni conform crora prin inelarul minii stngi trece vena Amoris "i care duce direct spre inimaI -area Eeagra este o mare foarte mare care conine mult petrol de unde ii vine numele de marea neagra deoarece petrolul este negru 2n marea neagra triesc multi pesti precum rec+inii delfinii "i cluii de mare precum "i cel mai important peste $alena renumit pentru grsimea sa de care se $ucura tara noastr pt ca untura de $alena e foarte scumpa "i din ea se face renumitul ulei de $alena cunoscut pe plan mondial Autorul descrie ora"ele care s-au nlat n moldova ele s-au construit n timpul nostru Bra"ele din -oldova sunt foarte numeroase la numr, cum este ;asu "i alte ora"e mari "i frumoase care le plac strinilor foarte mult de frumuseile din -oldova, -oldova n trecut era o ruina foarte imensa adic mare care n timpul lui -ircea cel 3trn oamenii !iceau ca apra aceasta ruina "i s-au inut de cuvnt care "i a!i mai e6ista dar mai putin dar tot mai sunt urme din care se vede ca moldoveni au luptat cu atta eroism pentru pmnt unii c+iar "i-au %ertfit viaa pentru pmnt din cau!a aceasta populaia nu era prea mare daca n trecut nu ar fi murit attea viei omene"ti nseamn ca a!i -oldova ar fi foarte mare att de imensa ca ar ntrece "i ora"ul 3ucure"ti 2n -oldova este o vec+e populaie ca n trecut -oldova este foarte vec+e de sute de ani au fost $atalii a"a de multe nct nu las omul sa triasc #a )*&* oameni saraci "i de tot felul n afara de cei care erau $ogai au strigat (vrem pmnt, ?oate comitetele au nceput sa se retrag atunci ca sa treac timpul .oetul canta satul de care nu te mai poi despri odat ce l-ai prsit

B pdure virgina este o pdure n care mana omului n-a pus niciodat piciorul Hup moartea priniilor sai, Creanga "i-a trit viaa n continuare pana n ultimii ani ai vieii lui ?oma Alimos se r!$una pe $oierul -anea care l-a rnit mortal pe la spate cu a%utorul la"itii Caragiale este autorul sc+ielor "i nuvelelor sale, ca sa nu mai vor$im de teatru 2n poe!ia lui ?oparceanu ga!ele, gndacii "i insectele, cum e coofan, stau de vor$a= Ce ne facem fetelor[ .oema -ioria circula pe $a!a orala, adic nu a fost scrisa din motive te+nice ?oma Alimos era vitea! pt ca cu o mana conducea calul, cu o mana "i inea mat!ele "i cu o mana se $atea cu -anea 2n fa$ula autorul descrie releatiile se6uale ntreinute de oameni ;nsa el folose"te animlue n descriere 2n fa$ula $ivolul "i coofana el arata cum o psric "i un $ivol fceau se6, iar un caine pofticios din fire vrea "i el dar $ivolul nu era +omose6ual a"a ca nu accepta, iar celul se oftica Scrisa la simulare 5004, Stefan cel mare era un $r$at $ine m$rcat la costum venea de la un r!$oi cu o mana n g+ips pt ca c!use de pe cal V .rofesoara= KSa scriei cu ma%usculeL >leva= KHaca nu avem ma%uscule putem sa scriem cu pi6u L=, 2n timpul r!$oiului secular care a durat 10 de ani V persona%e ?oma Alimos= ?oma alimos persona% principal -anea persona% secundar calul (murgul, persona% animalic <aiducii din doine, $alade "i idile erau li$eri "i fericii ca psrile, animalele "i pestii care !$urda prin codri He cum venea primvara, +aiducii cei +arnici plecau n pdure Acolo ei cntau suflnd din frun!a "i lsndu-l pe $oieri cu $u!a umflata Hintre cele cinci scrisori trimise de >minescu, prima este considerata a treia 2n Scrisoarea a treia se desf"oar $tlia de la @ovinari #ic+enul de piatra, o planta inferioara mrunt, verde cenu"ie, fara rdcina, frun!e sau flori, care creste pe nlimile munilor, n locuri neum$late are o for de vindecare foarte $una Se prepara su$ forma de decoct, pul$ere, tinctura Windeca= dureri de gat, $ron"it, pneumonie gripa, amigdalita, faringita cronica, ganglioni inflamai, sl$iciune corporala, covalescenta, pancreatita, dia$et, rau de ma"in, de avion, stri de voma, dureri de cap care apar dup aneste!ii sau administrare de su$stane cu efect narcotic, diaree, di!enterie, tumori ale tu$ului digestiv, into6icaii cu plum$, reduce sen!aia de voma la gravide "i are un aport de minerale eseniale pentru perioada de graviditate Ac+i!iionarea lic+enului de piatra se poate face (din pcate cam rar, de la maga!inele "i farmaciile naturiste >lefanii pot comunica intre ei la distante de )* km "i poate c+iar "i mai mult, prin infrasunete Cn om face ntr-un an apro6imativ 5,' milioane de pasi Bra"ul german Clm (Turtem$erg,, pe Hunre, este locul de na"tere al lui Al$ert >instein 2n "coal, mediocru, dar cu o inteligenta deose$ita, a devenit un renumit savant A e6celat prin teoria sa, a relativitii, care a revoluionat fi!ica Haca tipi timp de * ani, 7 luni "i 4 !ile, o sa produci suficienta energie pentru a fier$e o cea"c de cafea (> greu de cre!ut ca merita sa faci asta, .ersoanele dreptace triesc, n medie, cu noua ani mai mult dect cei stngaci 9luturii gusta cu a%utorul picioarelor

Bc+iul struului este mai mare dect creierul sau Steaua de mare nu are creier Wacile nu au dini superiori Sa mnnci cu furculia era odinioar considerat a fi scandalosI Haca pstrai "tiuletele de porum$ n lapte la congelator, se va pastra pentru mult timp avnd acelea"i caliti -omeala pentru crap tre$uie sa conin neaprat su$stane aromati!ante (vanilie, menta, anason etc,, !a+ar, ulei vegetal "i proteine Cea mai mare vite!a atinsa de vnt pe ?erra a fost de ')1 DmG+[ Acest lucru s-a ntmplat n Bkla+oma, n timpul unei tornade n -ai, )/// Aproape /78 din apa de pe .mnt se gse"te n oceane[ ?otodat, mai $ine de 708 din apa dulce se gse"te n calotele glaciare din Antarctica "i Froenlanda @o"iile sunt n lume cele mai folosite alimente naturale Crmea! $ananele, merele portocalele "i pepenii Fermanii le mai spun la ro"ii fructul paradisului iar france!ii fructul iu$irii .ensatul sprncenelor devine nedureros daca n preala$il se aneste!ia! arcada cu un cu$ de g+eata Crpturile minilor dispar dup cteva !ile daca se freac cu o %umtate de lmie, se las cca 50 minute sa se usuce, se spala cu apa cldu, se usuc "i se ung cu crema de gal$enele ?ratamentul ndelungat cu mult .rednison duce la o decalcifiere puternica a oaselor Hurerile reumatismale se diminuea! mult sau c+iar dispar complet frecionnd u"or locul dureros cu o loiune o$inut prin macerarea timp de / !ile n %umtate litru de spirt medicinal a doua lingurie de sare de lmie "i doua lingurie sare fina de $uctrie Cteva picturi de !eama de lmie puse n nri desfunda nasul, fara sa dea dependenta ?ratamentul este cam neplcut dar sigur .olenul poate cltori prin aer cca 4'0 km "i poate a%unge la o nlime de 1000 m V -oliile fug daca n dulap, pe rafturi sau atrnate printre +aine se pun cteva pac+etele de frun!e uscate de menta <ainele vor cpta "i un miros discret de prospeime >fectul creste daca se pun "i cteva pac+etele cu co%i de portocale Cnica sculptura n granit moale din lume, datnd de cca '500 ani, repre!entnd capul unui astronaut cu casca, a fost descoperita n @omania #ocul cu cele mai multe precipitaii de pe .mnt este #loro, n Colum$ia[ .recipitaiile ating aici valoarea medie de )1 000 mm anual Cel mai secetos loc de pe .mnt este Arica, n C+ile[ .recipitaiile ating aici 0,74 mm anual 2n acest ritm, ar tre$ui un secol pentru a umple o cea"c de cafea Cea mai %oasa poriune de uscat de pe .mnt este rmul -arii -oarte, care se gse"te la &00 de metri su$ nivelul de referin Cea mai nalt cascada din lume este Angel, n Wene!uela, atingnd o nlime de /7/ m 2n fiecare an cad pe suprafaa terestra n %ur de )000 de tone de praf cosmic Cea mai %oasa temperatura nregistrat vreodat pe glo$ este de -*/ grade C Aceasta s-a ntmplat n data de 5) ;ulie )/*1, la Wostok n Antarctica Cel mai lung fluviu de pe .mnt este Eilul, ce atinge o lungime de 4 4/' Dm Cele mai multe victime de cutremur au fost n anul )''7 n C+ina, numrul de victime dep"ind *00 000[ 2n )/74, tot n C+ina, s-au nregistrat peste 540 000 n urma altui puternic cutremur >licopterul a fost inventat n anul )/07 de france!ul .aul Comu .rimul !$or a durat doar cteva secunde

Conform unui sonda% recent doar )08 dintre romani fac parte din ptur nstrit Castraveii acrii vor avea un gust mai picant daca n $orcan se presar printre ei cteva cui"oare B masca eficienta pentru tenul gras se o$ine prin amestecarea unei lingurie de miere naturala cu o linguri de argila (din farmacii, "i cu cteva picturi de suc de lmie Se acoper fata cu compo!iia o$inut "i se las )0 minute, dup care se clte"te cu multa apa minerala, se usuc "i se aplica crema dvs o$i"nuit .oriunile deco%ite pe spate ale oglin!ilor vec+i se repara aplicnd n locurile defecte, cu un ade!iv transparent, $ucatele de folie de aluminiu .r%iturile din al$us de ou vor creste foarte frumos daca la $aterea al$u"ului se adaug "i o %umtate de plic de praf de copt .ana n pre!ent, se pare ca cele mai lungi cuvinte anagramate au )' litere "i sunt= dactilografiere "i radiotelegrafic ;nfarctul "i stopul cardiac fac anual milioane de victime S-a constatat ca o %umtate de aspirina luata !ilnic prote%ea! inima ?ot o protecie constatata de speciali"ti este consumul !ilnic a cate un pa+ar (nu mai mult, de vin ro"u, peste sla$ iar vara cate o +al$a de $ere Ui o constatare importanta= sa fim gra"i "i activi este mai putin periculos pentru inima dect sla$i dar lene"i Heci= de cel putin trei ori pe sptmna de e6erciii fi!ice u"oare ca alergri, plim$ri pe $icicleta, not #imita ma6ima de colesterol din snge este de 500 mgGdl (glo$al, 9luturele monar+ str$ate n perioada migraiei '000 km intre Canada "i -e6ic .rima locomotiva cu a$ur avea marea vite!a de * kmGora (trenurile moderne cltoresc cu vite!a de '00 kmGora .eriatul !ilnic timp de cca ' minute a ntregului corp cu o perie uscata accelerea! meta$olismul, arderea grsimilor "i contri$uie la sl$irea persoanelor supraponderale 9ri"c $tut "i pstrea! consistenta daca la preparare pentru fiecare %umtate kg de fri"c adugai %umtate linguria gelatina War!a murata prea tare se opre"te din fermentaie cu '-4 pastile de aspirina Eu tre$uie sa punei conservant n conserve caci le strica gustul .unei cteva pastile de aspirina pisata deasupra, este mai eficace, nu strica gustul "i este folositoare sntii .trun%elul este otrvitor pentru psrile de casa Antidotul folosit este laptele acru sau apa cu oet Cel mai mare vulcan de pe ?erra este -auna #oa, din <aMaii Acesta atinge )',5 Dm de la $a!a (care este su$ nivelul marii, pana la vrf Hesertul la nivel glo$al ocupa aproape o treime din suprafaa de uscat a planetei Cel mai modern tren din @omania se nume"te Sgeata Al$astra "i a fost dat n e6ploatare la )7 ianuarie 5001 Eodulii provocai de in%ecii dispar prin aplicri de comprese reci cu sare grun%oasa de $uctrie Se uda cu apa o $ucata de pan!a al$a, se presar cu sare grun%oasa "i se aplica pe locul cu nodulii ;nima pompea! peste 7000 litri snge pe !i, 5''' tone pe an cu 1),' milioane $ti -mliga nu mai face cocoloa"e daca nainte de a pune mlaiul la fiert il striopiti cu apa rece Cea mai mare colecie din >uropa de icoane pe sticla se afla n mu!eul de la $iserica din comuna Si$iel, mu!eu fondat de preotul Rosim Bancea .rintre cele mai mari mamifere de pe pmnt sunt elefanii, care, n pofida greutii lor de apro6

&,' tone, au un mers foarte silenios 9a6ul a fost inventat n )*&1 de Ale6ander 3ain "i a nceput sa fie utili!at de a$ia n )/4& 2n pre!ent, odat cu de!voltarea internetului, cea mai folosita metoda de transmitere a informaiilor scrise este posta electronica (e-mail, Das+mirul era denumit raiul Acum poate fi numit iad .ietrele de la rinic+i se pot elimina consumnd n fiecare diminea cu doua ore naintea micului de%un, timp de 7 !ile, cate un p+rel de uic cu suc de ridic+e neagra 2n anul )/45 lumea a fost n pericolul unui r!$oi nuclear <ru"ciov a +otrt ca C @ S S s-"i retrag rac+etele nucleare din Cu$a concomitent cu retragerea rac+etelor S C A din ?urcia Astfel pericolul i!$ucnirii unui r!$oi nuclear a fost ndeprtat -ierea de salcm naturala "i mierea de pdure (nc+is la culoare, nu se cristali!ea! (solidifica, niciodat -a+mureala de dup un c+ef se re!olva consumnd un ceai concentrat de menta -enta mai este apreciata inca din antic+itate ca un stimulator se6ual -ai este folosita pentru parfumarea $rn!eturilor ?a$lourile pictate n ulei se curata foarte $ine cu o crp moale muiata n al$us de ou $tut Consumarea n fiecare !i a unui pa+ar de !er de lapte, curata intestinele "i pune meta$olismul n mi"care 9oarte practic pentru sl$it= splatul n fiecare diminea pana la $ru cu apa rece ?a$leta de ciocolata a fost inventata n anul )/11 Cerneala tipografica este un $un mod de protecie mpotriva moliilor 2m$rcmintea depusa spre pstrare, n saci de plastic, tre$uie nvelit n +rtie de !iar Cu toate ca n cea mai mare parte a timpului, cea mai mare temperatura de pe glo$ se nregistrea! n Heat+ WalleA n California, recordul il deine regiunea >l A!i!ia din #i$ia, cu o temperatura de '7,*0 grade C Aceasta temperatura a fost nregistrat n data de )1 Septem$rie )/55 Haca ai cltori de la un cap la altul al gala6iei noastre Calea #actee cu vite!a luminii, i-ar tre$ui )00 000 ani Wite!a luminii, cea mai mare vite!a cunoscuta, este de 100 000 kmGsec Cartofii cru!i dai pe r!toare, amestecai cu putina miere, calmea! durerile de stomac "i de intestine S C A au trimis doua ve+icole teleg+idate pe planeta -arte, pentru investigaii ample privind su$solul, solul "i atmosfera acestei planete #ista oficiala de cuvinte, #BC 5000, reali!ata dup H>X, cuprinde '1470* cuvinte cu 5l' litere Cele mai frecvente cuvinte au )0 litere iar cele mai rare au 5 litere Sug+iul trece daca va inei minile n apa foarte rece sau daca va nepai lo$ul urec+ilor cu ung+ia Cn kilogram de uraniu are energie cat "ase milioane kilograme de cr$une Bul, apreciat pentru gust, valoare energetica "i lecitina este contra-lndicat deoarece gl$enu"ul se afla n topul coninutului n colesterol al alimentelor -aione!a se poate face cu mai puine oua daca n ea se adaug cteva cu$uri de cartofi fieri, cal!i "i $ine sfrmai Ceaiul verde este $ogat n su$stane active care asemeni vitaminelor frnea! procesul de m$trnire "i atenuea! efectele nocive ale ra!elor solare ;ncidenta cancerului este mult mai mica la consumatorii de ceai verde 3lugii #eviLs pot fi cumprai la automatele din statiile de metrou din .aris

Ara+idele, cunoscute de cel putin 1'00 ani, sunt originare din America de Sud: n >uropa ele au fost semnalate n scris prima data n secolul )' "i fac parte din familia leguminoaselor (sunt legume, "i sunt nrudite cu ma!rea #una noastr se ndeprtea! de .mnt cu 1 cmGan .entru pstrarea tenului fetei catifelat "i tnr se aplica !ilnic o soluie o$inut prin mi6area a '00 ml apa distilata cu '0 gr castravei ver!i tiai mrunt "i '0 gr aloe proaspt, curat de coa%a epoas Soluia se pstrea! la frigider "i poate fi folosita 7 !ile Conductele de ga! "i de apa atrag fulgerele .entru preantampinarea unor eventuale neca!uri, este $ine ca n timpul furtunilor sa inei u"ile "i geamurile nc+ise Utiai ca Fala6iile cltoresc n spatiu "i cteodat se ciocnesc, gala6iile mai mici disprnd "i fiind mncate de cele mai mari Fala6ia din Andromeda se ndreapt spre gala6ia noastr, Calea #actee Utiai ca Haca ai cltori cu vite!a luminii de la un capt la altul al gala6iei Calea #actee, i-ar tre$ui )00 000 ani ca sa termini cltoria Utiai ca #umina este cel mai rapid lucru din univers "i cltore"te cu 100 000 de km pe secunda Utiai ca Haca "tii culoarea unei stele, i poi da seama de temperatura ei= cele ro"ii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt gal$ene "i cele cu temperaturile cele mai mari sunt al$astre Eu e6ista stele ver!iI Utiai ca Furile negre sunt invi!i$ile 2n ele nu e6ista timp sau spatiu "i se crede ca ar fi poarta spre alte universuri: daca intri ntr-o gaura neagra, vei simi ca e"ti turtit din parti "i tras de cap "i de picioare Har nimic nu supravieuie"te acolo, ci este sfrmat n mici particule atomice Utiai ca #uminii de la Soare ii ia * minute pana atinge .mntul: daca Soarele s-ar stinge acum, n * minute am ramane n ntuneric Utiai ca Cea mai apropiata stea de .mnt este .ro6ima Centauri aflata la &,51 de anilumin, adic 5' de milioane de milioane de km distanta de Soare Asta nseamn, ca daca am avea o nava spaial care ar cltori cu '0 000 de km pe ora, ne-ar tre$ui ** 000 de ani ca sa a%ungem la ea Utiai ca Cnele stele sunt de 400 000 de ori mai strlucitoare dect Soarele nostru Soarele nostru se ndreapt cu 50 km pe secunda spre un punct n direcia constelaiei <ercules Fa!ele dintr-o pata solara sunt cu ) 4'0 grade C mai reci dect !onele ncon%urtoare de pe Soare Utiai ca Cometa <aleA se ntoarce la fiecare 74 de ani Utiai ca .lanetele se nvrtesc n %urul Soarelui "i n %urul a6ei proprii n sensul acelor ceasornicului Wenus este planeta care se nvrte"te n %urul a6ei proprii contrar acelor ceasornicului .e Wenus Soarele rasare la vest "i apune la est Wenus este considerata sora geamn a .mntului pentru ca amndou au cam aceea"i mrime, densitate "i volum, este cel mai apropiat vecin al .mntului Har Wenus este cel mai fier$inte loc din sistemul solar dup Soare "i cel mai strlucitor o$iect de pe cer dup Soare "i #una Utiai ca -ercur or$itea! Soarele mai repede dect orice alta planeta, n ** de !ile -ercur, cea mai apropiata planeta de Soare, pro$a$il are g+eata la poli Utiai ca #una noastr se deprtea! de .mnt cu 1 cm pe an Fravitaia #unii este de 4 ori mai mica dect a .mntului He e6emplu daca pe .mnt ai &5 de kg, pe #una ai 7 kg He unde vin numele planetelor[ a SBA@>#> Apollo era n mitologia greaca "i romana !eu al luminii soarelui, al mu!icienilor "i poeilor Soarele ca o$iect se numea n mitologia greaca <elios

a ->@CC@ .entru ca -ercur se nvrte"te att de repede n %urul Soarelui, romanii lau numit dup !eul mesager >l era curier n ceruri, !eu al negoului, +oiei, al cltorilor pe mare "i pe uscat 2n mitologia greaca, -ercur este similar cu <ermes a W>ECS Wenus este !eia romana a iu$irii "i a frumuseii 2n mitologia greaca numele ei este Afrodita a .c-bE? Wine de la cuvntul latinesc pavimentum care nseamn pmnt, rna a -A@?> -arte este !eul roman al r!$oiului "i tatl lui @omulus "i @emus 2n mitologia greaca este Ares Eumele celor 5 luni ale lui -arte sunt legate tot de r!$oi .+o$os nseamn frica "i Heimos nseamn panica a JC.;?>@ >ra considerat !eul luminii "i al tunetului 2n mitologia greaca el este Reus "i era seful tuturor celorlali !ei a SA?C@E >ra tatl lui Jupiter "i !eu al sdirii "i al recoltelor 2n mitologia greaca el este Cronos, desi ca semnificaie se potrive"te mai mult cu Hemetra a C@AECS >ra !eul ntregului cer, tata al lui Saturn "i $unic al lui Jupiter a E>.?CE >ra !eul marilor "i al oceanelor ; s-a dat planetei acest nume de la culoarea ei al$astra 2n mitologia greaca .oseidon era !eul marilor "i al oceanelor a .#C?B >ra !eul care fcea regulile n lumea morii >ste un nume potrivit pentru cea mai ntunecat, rece "i deprtat planeta din sistemul nostru solar 2n mitologia greaca este !eul <ades #una lui .luto, C+aron, are legtur tot cu lumea morii C+aron este numele luntra"ului care trece pe cei mori peste raul StA6, raul care delimitea! lumea celor vii de lumea celor mori a #CEA Ui-a luat numele de la !eia Hiana care mai este cunoscuta "i su$ numele de #una >a era !eia luminii data noaptea de #una "i sora geamn a lui Apollo 2n mitologia greaca ea este Artemis #una ca o$iect, era numita n mitologia greaca Selena a ->?>B@ Wine de la cuvntul grecesc meteoron care nseamn femomen pe cer Utiai ca Autostrada >isen+oMer din S C A cere ca din fiecare cinci mile una sa fie dreapta Aceste seciuni drepte folosesc pe timp de r!$oi sau alte urgente Utiai ca .odul Cniversitii din 3oston (pe CommonMealt+ Avenue, 3oston, -assac+usetts, este singurul loc din lume unde un vapor poate trece pe su$ un tren care trece pe su$ o ma"in care trece pe su$ un avion Utiai ca .isicile au peste o suta de cor!i vocale, pe cnd cinii au doar n %ur de !ece Utiai ca Bc+ii no"tri au ntotdeauna aceea"i mrime de la na"tere, dar nasul "i urec+ile noastre nu se opresc niciodat din cre"tere Utiai ca Havid .roMse este actirul din costumul lui Hart+ Wader din @!$oiul stelelor >l a spus toate replicile lui Wader "i nu a "tiut ca urma sa fie du$lat de vocea lui James >arl Jones pana cnd a v!ut filmul la cinema Utiai ca -ulti +amsteri clipesc doar cu un oc+i pe rand Utiai ca 2n fiecare episod din Seinfeld apare un Superman pe undeva Utiai ca Himensiunile lui 3ar$ie daca ar fi fost vie= 1/-51-11 Utiai ca 9e$ruarie )*4' este singura luna nregistrat n istorie care sa nu fi avut o luna plina Utiai ca -ontpelier, Wermont este singura capitala de stat american fara vreun -cHonaldLs Utiai ca .entagonul din Arlington, Wirginia are un numr de toalete du$lu dect necesar Cnd a fost construit n anii )/&0, statul Wirginia inca mai avea legi de segregaie care cereau toalete separate pentru al$i "i negri Utiai ca Eici un cuvnt din lim$a engle!a nu rimea! cu mont+ (luna,

Utiai ca Croa!ierul @egina >li!a$eta a ;;-a se mi"ca cu doar "ase inci (5,' cm, pentru fiecare galon (&,' l, de diesel ars Utiai ca >6ista cate doua cri de credit pentru fiecare persoana din Statele Cnite Utiai ca ;saac Asimov este singurul autor care sa ai$ cate o carte n fiecare categorie decimala HeMeA Utiai ca Cniversitatea Colum$ia este cel mai mare proprietar din EeM Qork dup 3iserica Catolica Utiai ca Crina pisicii strluce"te la lumina neagra Utiai ca 2n a doua %umtate a anilor )/*0 un calculator ;3- nu era considerat suta la suta compati$il dect daca putea rula Simulatorul de R$or al lui -icrosoft Utiai ca .rimele ma"ini 9ord aveau motoare Hodge Utiai ca #eonardo Ha Winci a inventat foarfeca Bamenii nu "i pot linge coatele Cn crocodil nu poate scoate lim$a ;nima unei crevete este g!duita n cap V Cn studiu asupra 500 000 strui, timp de mai $ine de *0 ani, nu arata nici un ca! unde sar fi v!ut vreun stru ascuns cu capul n nisip .orcii nu sunt capa$ili fi!ic sa priveasc cerul V -ai mult de '08 persoane, din lumea ntreag, n-au dat niciodat "i nici nu au primit vreodat apeluri telefonice Haca strnutai prea tare, va putei rupe o coasta V Haca ncercai sa va reinei un strnut, putei cau!a spargerea unei vene n creier sau n ceafa "i sa murii V Haca, din for, inei oc+ii desc+i"i n timp ce strnutai, ar putea sa ias din or$ite V Uo$olanii se nmulesc att de repede nct n )* luni, un cuplu de "o$olani poate avea mai mult de un milion de descendeni V 2n fiecare episod din serialul ?W S>;E9>#H, este un SC.>@-B- (Superman, pe undeva 3ric+eta a fost inventata naintea c+i$riturilor V 1'8 din cei care se folosesc de anunurile matrimoniale sunt de%a cstorii V 2n lumea ntreag, 518 din pro$lemele aparatelor 6ero6 sunt cau!ate de ctre cei care se a"ea! pe aparat pentru a-"i fotografia posteriorul V .e durata medie de via, o persoana care doarme poate ng+ii 70 insecte "i )0 pian%eni V Ca "i amprentele digitale, amprenta lim$ii este diferita la fiecare persoana V Ui ca 7'8 dintre cei care citesc acest mesa% au ncercat sa "i ling coatele >ste nevoie de o minte inteligenta pentru a nelege ca e6ista lucruri pe care nu le poi nelege cu mintea Hin cantitatea imensa de informaie, primita de creier, doar )54 $iiGsecunda sunt recepionai n mod con"tient, restul fiind apana%ul su$con"tientului[I -atematicianul Jo+n von Eeumann a calculat ca mintea umana poate nmaga!ina 5*0 de catralioane de $ii de memorie[ 2n procesul comunicrii, ''8 ii revine fi!iologiei (lim$a%ul corpului,, 178 vocii (ritm "i ton, "i numai *8 cuvintelor purttoare de informaie[ Haca mesa%ul non-ver$al il contra!ice pe cel ver$al, oamenii au tendina de a ignora cuvintele, innd seama doar de lim$a%ul non-ver$al

>instein a afirmat ca foarte rar gndea n cuvinte, el atri$uindu-"i re!ultatele e6cepionale unei com$inaii de imagini, emoii, intuiii "i sentimente musculare[ -o!art "i scria ntreaga opera mu!icala n minte, au!ind "i perfecionnd fiecare nota n parte "i a$ia apoi o a"ternea pe +rtie[ V Cn studiu e6traordinar de interesant a fost reali!at de -oraA, n )/4/= su$iecii care au participat la e6periment purtau c"ti audio, n care se difu!au doua mesa%e diferite, n acela"i timp >i au fost rugai sa se concentre!e asupra unuia singur, de e6emplu cel furni!at de difu!orul de la urec+ea dreapta "i sa redea cu voce tare ceea ce au!eau: evident ca, dup aceea, nu au putut da nici o informaie despre coninutul mesa%ului au!it n stnga, ci doar lucruri vagi despre acesta daca vocea era a unei femei sau a unui $r$at -ai departe insa, -oraA a folosit su$ieci crora le aplicase, anterior, "ocuri electrice, la au!ul anumitor cuvinte >l a constatat ca ace"tia reacionea! prin modificri fi!iologice (modificarea re!istentei electrice a pielii, >S@, daca aceste cuvinte au fost introduse n mesa%ul furni!at de difu!orul stng, la care ei nu erau deloc ateniI -ai mult, au pre!entat acelea"i modificri >S@ c+iar "i la sinonime ale cuvintelor cu pricina, ceea ce a demonstrat ca, n mod evident, su$con"tientul percepe "i anali!ea! toate aceste informaii "i determina reacii conforme cu e6perienta anterioara, fara ca persoana sa fie con"tient de ce se petrece cu ea Utiai ca Sunt necesari circa 5,1 litri de apa pentru a gti macaroane "i cam du$lul acestei cantiti pentru a curata crati Utiai ca 2n ultimii &000 de ani nici un animal nou nu a fost domesticit Utiai ca 3e$elu"ii se nasc fara oasele genunc+ilor care apar a$ia la vrsta de 5-4 ani Utiai ca Cel mai nalt punct din .ennsAlvania este mai %os dect cel mai %os punct din Colorado Utiai ca Euc"oara este e6trem de otrvitoare cnd este in%ectata intravenos Utiai ca ?rei monede de 5' de centi, patru de !ece "i patru pennA nseamn ),)/ S Har deasemenea nseamn "i cea mai mare cantitate de $ani n monede fara a putea da restul la un dolar Utiai ca Cel mai comun nume din lume este -o+amed Utiai ca -ic+ael Jordan c"tiga mai multi $ani anual de la Eike dect toi anga%aii Eike din -alaAsia la un loc Utiai ca Eici o ec+ipa din #iga Eaional de 9ot$al American care %oaca pe teren propriu pe un stadion acoperit nu a c"tigat vreun Super$oMl Utiai ca .rima toaleta v!ut la televi!or a fost n serialul #eave ;t to t+e 3eaver Utiai ca 2n marele incendiu din anul )444, %umtate din #ondra a fost arsa, insa doar "ase oameni au fost rnii Utiai ca #incoln #ogs au fost inventai de fiul lui 9rank #loAd Trig+t Utiai ca Cnul din motivele pentru care mari%uana este ast!i ilegala este ca n anii )/10 cultivatorii de $um$ac au protestat mpotriva fermierilor de cnep, ei considernd acest lucru competiie Hin punct de vedere c+imic nu creea! aceea"i dependenta ca nicotina, alcoolul sau cafeina Utiai ca Singurele doua !ile din an n S C A n care nu au loc meciuri profesioniste de fot$al american, $ase$all, $asc+et sau +oc+ei sunt cele dinaintea "i dup All-Star Fameul #igii de 3ase$all Utiai ca B singura persoana din doua miliarde trie"te ))4 ani sau mai mult Utiai ca Eumele TendA a fost fcut special pentru cartea .eter .an Utiai ca 2n DentuckA, '0 la suta din persoanele care se cstoresc pentru prima data sunt adolesceni

Utiai ca Uerveelele na!ale au fost iniial fcute ca $anda%e n .rimul @!$oi -ondial Utiai ca >instein nu a putut vor$i fluent pana la vrsta de noua ani .rinii lui credeau ca ar putea fi retardat Utiai ca 2n #os Angeles e6ista mai puine persoane dect automo$ile Utiai ca Bmul poate mirosi cam '8 la fel de $ine ca "i cinii Utiai ca Hoar ''8 dintre americani stiu ca soarele este o stea Utiai ca Sunetul pa"ilor lui > ? a fost fcut de cineva care "i freca minile n %eleu Utiai ca Cn gndac de $uctrie poate trai cteva sptmni decapitat Utiai ca -a%oritatea ma"inilor americane cla6onea! n nota la Utiai ca .opulaia mondiala de gini este aproape egala cu cea a oamenilor Utiai ca He fiecare data cnd 3eet+oven se a"e! sa compun mu!ica, "i turna apa cu g+eata peste cap Utiai ca 2n 7'8 din familiile americane, femeile administrea! $anii "i pltesc ta6ele Utiai ca B maimu a fost odat %udecata "i condamnata pentru ca fumase o igar n Sout+ 3end, ;ndiana Utiai ca Cam 708 dintre americani merg la colegiu doar ca sa fac mai multi $ani Utiai ca 2n statul american Dansas este ilegal sa prin!i un peste cu minile goale Utiai ca Cnele paste de dini conin antigel Utiai ca Sigmund 9reud avea o mare frica de ferigi Utiai ca -illie, cinele de la Casa Al$aa c"tiga de peste & ori mai mult dect pre"edintele 3us+ n )//) Ui pe $una dreptate Utiai ca >6crementele de psri repre!int principalul e6port al statului Eauru, o insula din Bceanul .acific Utiai ca >6ista mai multe psri flamingo de plastic dect adevrate Utiai ca -a%oritatea ru%urilor conin sol!i de peste Utiai ca >tic+eta cadavrului lui #ee <arveA BsMald (presupusul asasin al lui J 9 DennedA, a fost vndut la o licitaie n )//5 pentru 4 400 S Utiai ca Pnarii au dini Utiai ca 2n )/*0 un spital din #as Wegas "i-a concediat anga%aii pentru ca pariau cnd vor muri pacienii V Utiai ca .atru din cinci americani cred ca 3i$lia este Cuvntul inspirat al lui Humne!eu, dar mai mult de %umtate dintre ace"tia o citesc mai putin de o data pe luna[ Utiai ca ) 000 de persoane renuna !ilnic la fumat[ Wrei sa afli cum[ .rin moarte Utiai ca Sistemul arterial al $alenei al$astre este att de mare nct "i un leopard s-ar putea tari prin el[ Utiai ca Uase din !ece adolesceni cred n astrologi[ 9ii printre ceilali patru care nu credI V Utiai ca Cn institut de cercetare al termitelor din C+ina cere oamenilor sa mnnce termite[ Hatorita faptului ca aceste termite nu se m$olnvesc niciodat, institutul considera ca acestea au valoare medicinala Utiai ca Haca vei apuca vrsta de 70 de ani, nseamn ca ai trit mai mult de 5 miliarde de secunde[ Utiai ca Bpt din !ece americani spun ca sunt cre"tini, dar numai patru din !ece stiu ca ;sus a rostit .redica de pe -unte[ Utiai ca .entru atenia acordata %ocurilor video se consuma tot attea calorii cat pentru mersul pe %os cu 1,5 kmG+[

V Utiai ca -a%oritatea $r$ailor petrec 1 100 ore din via pentru a se $ar$ieri[ Haca nu ar fi $r$ierit, $ar$a ar putea a%unge la / metri ntr-o via de om Utiai ca Pnarii sunt de doua ori mai atra"i de culoarea al$astra dect de orice alta culoare[ Utiai ca ;slanda vinde e6cedentul de electricitate >uropei, folosind cel mai mare ca$lu electric su$acvatic[ V Utiai ca 2n anul 1 000 ; <r , egiptencele credeau ca venele dilatate erau drgue, drept pentru care le scoteau n evidenta colorndu-le cu vopsea al$astra[ Utiai ca Wiena este numit ora"ul valsului[ V Utiai ca Jo+ann Strauss este autoruol a peste $'00 devalsuri dintre care Hunrea Al$astra, .ovestiri din pdurea viene!a, ]SbEF> W;>E>R, ]WbE? H> .@;-cWA@c[ Utiai ca Jo+ann Strauss fiul era descendent a nunei familii de mu!icieni austrieci, tatl sau fiind diri%or "i compo!itor[ V Utiai ca ;osif ;vanovici care a compus valsul Walurile Hunrii, "iGa desf"urat activitatea n cadrul armatei, fiin ofier, sef de mu!ica n Falai "i apoi n 3ucure"ti, scriind mu!ica pentru fanfara, mu!ica pentru pian "i mu!ica vocala[ Utiai ca 2n orice $a!in de apa ne-am arunca privirea, fie el mare sau mic, dulce sau srat, sudic sau nordic, n mod sigur vom ntlni alge[ V Utiai ca .rintre !ecile "i c+iar sutele de mii de alge care triesc n apele curgtoare, dar "i mai multe n mari "i oceane, putem ntlni tot soiul se e6emplare unice de alge[ V Utiai ca .lanta numita muma pdurii, cam )0 luni "i: e petrece su$ pmnt "i aproape tot acest timp sapa srguincios pmntul cu a%utorul tulpinelor sale al$e[ Utiai ca Weveria se vnea! iarna, cnd $lana sa ro"cat de vara cedea! lucul unei $lni dese de culoare gri[ Utiai ca -ila engle!a are )40/,1m, iar cea asutriaca 7'*',/m[ Utiai ca 2n comuna @emetea-?imisana cu )&'0 de suflete romne"ti, n anul )/5* n-a fost nici o singura na"tere[ V Utiai ca 2ntr-un sat din Cngaria a fost o nunta care a durat 7 !ile "i 7 nopi n sir: au participat ''0 de unguri, le-au cantat la urec+e *0 de lutari, s-au mncat= 50 de porci, * vitei, & vaci, &00 de gini, 500 de g"te, cteva sute de kilograme de pr%ituri "i s-a golit o pivni ntreag de lenti "i $uturi[ Utiai ca 2n -e6ic sunt 100 de specii de insecte comesti$ile, care conin elemnete nutritive[ Utiai ca Wec+iul nume al ;rlandei era >rin[ V Utiai ca Compania Salvatorii de Comori a descoperit n )/*' argint n valoare de )00 milioane de S, pierdut cu &00 de ani n urma, o data cu vasul spaniol Euestra Senora de la Acoc+a, naufragiat n apropiere de DeA Test[ Utiai ca 3lana vidrelor este alctuit din /0000 de fire de par pe cm5[ V Utiai ca Ccraineanul -i+ail -asliuc a construit un tren de )' vagoane "i o locomotiva Hiesel, ntreaga garnitura msurnd 0,4mm: a reu"it deasemenea s-l ofere un tunel gurind un fir de par: neo$i"nuit de6teritate a microconstructorului este pusa n pre!ent "i n medicina unde el frecvent confecionea! microace folosite pentru cele mai fine operaii ale oc+iului[ V Utiai ca Cele$rul Rid C+ine!esc se ntinde pe o lungime de peste 4700km, drept pentru care se numeote n c+ine!a Tan #i C+ang F+eng adic Ridul lung de )0000 de li () li Y0,' km,[ 2n drumul sau spre glorie "i eternitate traversea! ' provincii "i 5 regiuni autonome,

nsumnd dragonul nspimnttor, )*0000000m1 de pmnt presat, 40000000m1 de piatra "i crmid[ Utiai ca Cnii cercettori susin ca un vultur ple"uv african, vede un le) de la 4km dostanta[ Utiai ca Se presupune ca >giptul datea! nainte de '000 i <r [ Utiai ca >giptenii aveau ' feluri de $ere, fiecare cu numele sau ($aunduse dimineaa, la prn! "i seara, dndu-le puteri sa construiasc piramide[ Utiai ca .anglicile al$e, la egipteni nseamn doliu[ Utiai ca Cel mai mare portavion este de 100m )i nalt de 50 de eta%e[ V Utiai ca 2ntrecut, %apone!ii aveau avioane ppline cu e6plo!i$il: aceste avioane erau numite DA-;DAR> )i aveau scopul de a nimici portavioanele americane-pilotul se sacrifica mpreun cu avionul[ Utiai ca ;nsula 9raser este cea mai mare insula nisipoasa din lume, pe care triesc cinii Hingo[ Utiai ca 2n >vul -ediu, ora)ul Al$a-#ulia era numit 3lgrad[ Utiai ca Autorul romanului Spuma !ilelor, pu$licat n )/&7, este 3ari" Wian[ Utiai ca Riua Eaional a Austriei este pe 54 octom$rie[ V Utiai ca B ma"in (?<@CS? S S C , a devenit supersonica atingnd )55&kmG+, parcurgnd *km, ntr-un minut: recordul ma"inii supersonice este de )557kmG+[ V Utiai ca Utiai ca supravieuirea noastr depinde de ar$ori[ Hin )/'0 .mntul a pierdut peste %umtate din ptur sa de ar$ori .entru a curata aerul de poluarea generata de ma"ini "i de industrie avem nevoie de o ptur de ar$ori de mrimea Statelor Cnite .rin distrugerea pdurilor, <omo Sapiens comite suicid V Utiai ca Utiai ca un ar$ore emana n %ur de )00 galoane (17*,'1 litri, de ume!eala n fiecare !i[ Cn acru (&0&7 metri ptrai, de ar$ori poate a$sor$i mono6idul de car$on produs de '0 de ma"ini timp de )5 ore[ Cn acru (&0&7 metri ptrai, de ar$ori de avocado pot produce )0 000 livre 1710 kilograme, de +rana delicoasa, iar un acru de $ananieri 5& 000 livre (*/74 kilograme,[ V Utiai ca Utiai ca motivul distrugerii pdurilor tropicale este cre"terea mai ieftina a $ovinelor pentru Statele Cnite[ ?rei!eci la suta din o6igenul mondial vine din pdurile tropicale din Ama!onia Ar$orii purifica aerul pe care-l respiram, aduc ploaia, furni!ea! com$usti$il "i adpost pentru oameni, animale, psri "i insecte, c+erestea, +rtie "i locuri de munca pentru mii de oameni, frumusee nepieritoare "i parfum m$lsmat .oate cineva s-"i imagine!e ceva mai frumos "i mai $enefic dect un copac[ V Utiai ca Utiai ca s-a estimat ca /08 din terenul agricol n Anglia este utili!at pentru cultivarea +ranei pentru animale Ca suficiente cereale pentru +rana animalelor sunt importate de Anglia n fiecare an din ;ndia "i alte tari din lumea a treia care ar putea +rni )1 000 000 copii nevoia"i[ V Utiai ca Utiai ca Costa @ica a despdurit mai mult din suprafaa sa dect oricare alta tara central-americana dar acum are mai multe .duri Eaionale "i !one prote%ate dect orice alta tara central-americana[ V Utiai ca Utiai ca $ananierul n Brient este denumit Ar$orele .aradisului (-usa .aradisiaca,[ Hatorita costurilor att de mici ale $ananelor, e6ista o tendin sa se cread ca au o valuare nutritiva mica Himpotriv, are un coninut $ogat n potasiu "i vitamina A "i are mari

cantiti de fosfor, magne!iu "i vitamina C 2n tarile tropicale $ananele au %ucat un nota$il rol ca mi%loc de su$!istenta pentru milioane de oameni V Utiai ca Utiai ca poluarea, ero!iunea, de"ertificarea, distrugerea pdurilor, ncl!irea glo$ala, reducerea stratului de o!on, oricare din aceste de!astre pot, necontrolate, sa duca la sfr"itul formelor de via de!voltate pana acum[ Suntem pusi n fata tuturor "i fiecruia n acela"i timp Cat de curnd vor putea fi tre!ii oamenii pentru a acorda prioritate a$soluta c"tigrii 3tliei pentru .laneta[ Utiai ca Amidonul praf nc+eag mai $ine mmlig[ Har tre$uie amestecat foarte $ine Utiai ca -omeala pentru crap tre$uie sa conin neaprat su$stane aromati!ante (vanilie, menta, anason etc,, !a+ar, ulei vegetal "i proteine, Utiai ca Franulele de +rana pentru cini "i pisici, n diferite com$inaii, pot fi o e6celenta nada pentru pesti[ Utiai ca 2n lipsa anasonului, coriandrul are acela"i efect $enefic pentru atragerea ciprinidelor[ Utiai ca Cu$uleele de mmlig se taie perfect daca lama cuitului se ume!e"te cu apa[ V Utiai ca Haca se ume!e"te firul de pescuit nainte de a se strange nodul, acesta se strange mai u"or, mai uniform, mai $ine, fara a sla$i re!istenta acestuia[ Utiai ca Haca pstrai "tiuletele de porum$ n lapte la congelator, se va pastra pentru mult timp avnd acelea"i caliti[ Utiai ca Ra+arul vanilat poate fi secretul mmligii perfecte[ Utiai ca 3oa$ele de porum$ se pstrea! foarte $ine n frigider daca sunt acoperite cu ulei[ V Utiai ca Haca diametrul firului este prea mic n comparaie cu pestele din crlig este $ine sa va ndeprtai civa metri de apa pentru ca re!istenta firului sa se du$le!e[ Utiai ca Wara, nada cea mai eficienta la pescuitul crapului este mmliga amestecata cu cartofi "i ma!re fiarta[ Utiai ca #a pescuitul crapului este $ine ca vntul sa $ata din fata[ V Utiai ca Haca apa n care pescuii are adncime mica este $ine sa inei lansetele cu vrful cat mai ridicat pentru ca strunele sa nu se afunde n nmol[ V -aimuele sau primatele fac parte din categoria celor mai inteligente mamifere de pe pmnt Au un v! e6trem de de!voltat, sunt foarte $une crtoare, avnd degete n loc de g+eare, fapt care le a%uta foarte mult la prins "i la srit din copac n copac V 2n lume e6ista 511 de specii de primate= )75 de maimue propriu-!ise "i 4) de specii de pre-maimute, ultimele e6istnd pe pmnt de peste 70 de milioane de ani Cele mai cunoscute "i mai interesante specii sunt maimuele mari (urangutanul, gorila "i cimpan!eul,, maimuele mici cum ar fi gi$onul "i primatele ($a$uinul, mandrilul, maimua urltoare "i tamarinul, V Crangutanul (sau Bmul-padurilor n lim$a indone!iana, este un mamifer greoi "i mare, cu $lana ro"cat, care trie"te n pdurile ecuatoriale din insulele 3omeo "i Sumatra, n ar+ipelagul indone!ian Sunt animale ar$oricole, fcndu-"i culcu"ul numai n vrful copacilor, unde "i triesc aproape /08 din via Ace"ti uria"i ai ar$orilor ating greuti de peste )50 kg "i o nlime de circa ),5 metri Crangutanii sunt vieti nesocia$ile (mai ales masculii,, care se $at deseori pentru cui$ul n care "i cresc puii -icii urangutani se nasc o data la *-/ ani "i raman agai de mama lor aproape 5 ani, pe lng care stau pana la * ani, cnd prsesc culcu"ul V <rana de $a!a a omului-padurilor sunt n principal fructele, mai ales un soi anume de pepene sl$atic He asemenea, fiind animale omnivore, mnnc "i mici animlue, frun!e, flori, termite sau larve de fluturi Utiai ca urangutanul este cel mai mare mamifer ar$oricol din lume[

V Forila face parte, ca "i urangutanul, din categoria maimuelor foarte mari, e6istnd doua specii mai cunoscute= gorilele vestice "i cele estice, am$ele pe cale de dispariie, puine e6emplare putnd fi ntlnite doar n cteva tari din centrul "i vestul Africii (Cganda, Rair, Congo sau @Manda, -ai mare dect celelalte maimue din familia ei, gorila adulta poate avea pana la )'0 kg "i o nlime de ),7 metri V ?rie"te n grupuri numite +aremuri, conduse de unul sau doi masculi dominani, alturi de '-4 femele "i mai multi pui, masculii fiind nlocuii cnd a%ung la vrsta de )5 ani Forilele sunt vegetariene, +rana lor constnd n plante, rdcini, semine "i foarte multe fructe, pe care le gsesc la sol, fiind maimuele care triesc cel mai mult pe pmnt "i nu n copaci Forila de munte, care trie"te n !ona vulcanilor Wirunga din Cganda "i Rair, este cea mai rara dintre speciile de maimue[, Cimpan!eul este maimua cea mai inteligenta, fiind favoritul studiilor asupra capacitilor intelectuale, precum "i al grdinilor !oologice V -a%oritatea cimpan!eilor triesc n munii "i pdurile din Africa, +rnindu-se cu fructe, plante, deseori cu pui de mistrei sau puii altor mici animale "i, oca!ional, cu termite >ste des ntlnit n grupuri mari, fiind un mamifer foarte socia$il V Utiai ca cimpan!eii neleg foarte u"or lim$a%ul international al semnelor, e6istnd e6emplare care, nvate de oameni, pot vor$i cu ace"tia prin cel putin 500-100 de semne[ V 3a$uinul (.apio Crsinus, este cea mai mare maimu din familia primatelor din Eoua #ume, fiind n comparaie cu rudele amintite mai sus un animal relativ mic= nu dep"e"te 1'&0 kg "i 40 cm nlime 3a$uinii triesc n >tiopia, Somalia sau c+iar .eninsula Ara$iei, convieuind n grupuri mari, de pana la 500 de mem$ri, mprii n $ande de cate *-l0 +aremuri, conduse fiecare de un mascul <rana de $a!a este formata tot din plante, fructe sau pui de porc mistre -asculul $a$uin este mai interesant ca studiu dect femela, el avnd pielea capului, gatului "i umerilor rosie, neacoperita de $lana A%unge la maturitate la 7 ani "i tine su$ o comanda stricta toate femelele din +arem, crescnd adesea puii orfani Utiai ca $a$uinii, n captivitate, pot trai pana la 17 de ani[, -andrilul este o ruda mai mica a $a$uinului, fiind ntlnit n Africa Centrala "i de West (Camerun, Fa$on sau Congo, Utiai ca mandrilul este cea mai colorata maimua, avnd nasul ro"u ncon%urat de diferite nuane de al$astru strident[ V -aimua urltoare ca "i gi$onul (sau maimua care canta, este o specie de primate care, dup cum ii spune "i numele, scoate ni"te sunete ciudate n timpul mperec+erii Utiai ca masculul maimuei urltoare are lim$a ro! "i neagra pe margini[ 9loarea cea mai aromata este Cactusul american -irosul sau se simte la o distanta de ) km >lefantul african este mamiferul cu urec+ile cele mai mari: suprafaa totala a urec+ilor sale este de * metri ptrai Brnitorincul, mamifer ce trie"te n Australia, cnd se simte ameninat de vreun du"man, se scufunda rapid n apa, unde poate ramane nemi"cat peste )0 minute, fara sa respire Ciocrlia este singura pasare din lume ce canta "i n timpul !$orului 9loarea cea mai aromata este Cactusul american -irosul sau se simte la o distanta de ) km >lefantul african este mamiferul cu urec+ile cele mai mari: suprafaa totala a urec+ilor sale este de * metri ptrai

Brnitorincul, mamifer ce trie"te n Australia, cnd se simte ameninat de vreun du"man, se scufunda rapid n apa, unde poate ramane nemi"cat peste )0 minute, fara sa respire Ciocrlia este singura pasare din lume ce canta "i n timpul !$orului F+epardul este animalul terestru cel mai rapid, putnd sa ating o vite!a de ))0 kmG+ #upul este mamiferul cu temperatura corporala cea mai ridicata, &0,7 \C .orum$elul voia%or este animalul domestic ce poseda cel mai $un simt al orientrii: el regse"te locul de unde a plecat, c+iar "i la o distanta de 5000 km 9emela scorpion "i apr puii a$ia ie"ii din ou, crndu-l n spate .ana la prima nprlire ace"tia au culoarea al$a #iliacul-vampir trie"te din -e6ic pana n .araguaA Eoaptea ataca animalele "i oamenii, provocndu-le rani Acionnd foarte repede, omul nici nu sesi!ea! momentul musacturii ;ncisivii "i canini ii permit sa fac o gaura mica n pielea victimelor prin care ii sug sngele @afale!ia Amoldi este cea mai mare floare Creste n pdurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele 9ilipine "i un $o$oc este de 5-1 ori mai mare dect o var!a 9loarea ei are trei metri circumferina "i cntre"te )0kg V Utiai ca cimpan!eii neleg foarte u"or lim$a%ul international al semnelor, e6istnd e6emplare care, nvate de oameni, pot vor$i cu ace"tia prin cel putin 500-100 de semne[ V 3a$uinul (.apio Crsinus, este cea mai mare maimu din familia primatelor din Eoua #ume, fiind n comparaie cu rudele amintite mai sus un animal relativ mic= nu dep"e"te 1'&0 kg "i 40 cm nlime 3a$uinii triesc n >tiopia, Somalia sau c+iar .eninsula Ara$iei, convieuind n grupuri mari, de pana la 500 de mem$ri, mprii n $ande de cate *-l0 +aremuri, conduse fiecare de un mascul <rana de $a!a este formata tot din plante, fructe sau pui de porc mistre -asculul $a$uin este mai interesant ca studiu dect femela, el avnd pielea capului, gatului "i umerilor rosie, neacoperita de $lana A%unge la maturitate la 7 ani "i tine su$ o comanda stricta toate femelele din +arem, crescnd adesea puii orfani Utiai ca $a$uinii, n captivitate, pot trai pana la 17 de ani[, -andrilul este o ruda mai mica a $a$uinului, fiind ntlnit n Africa Centrala "i de West (Camerun, Fa$on sau Congo, Utiai ca mandrilul este cea mai colorata maimua, avnd nasul ro"u ncon%urat de diferite nuane de al$astru strident[ V -aimua urltoare ca "i gi$onul (sau maimua care canta, este o specie de primate care, dup cum ii spune "i numele, scoate ni"te sunete ciudate n timpul mperec+erii Utiai ca masculul maimuei urltoare are lim$a ro! "i neagra pe margini[ 9loarea cea mai aromata este Cactusul american -irosul sau se simte la o distanta de ) km >lefantul african este mamiferul cu urec+ile cele mai mari: suprafaa totala a urec+ilor sale este de * metri ptrai Brnitorincul, mamifer ce trie"te n Australia, cnd se simte ameninat de vreun du"man, se scufunda rapid n apa, unde poate ramane nemi"cat peste )0 minute, fara sa respire Ciocrlia este singura pasare din lume ce canta "i n timpul !$orului V Utiai ca 2n 9rana secolului al XW;;;-lea, regele #udovic al X;W-lea o$i"nuia sa invite o mulime de lume la petrecerile "i sr$torile pe care le inea la palatul sau Hevenise, insa, din cale-afar de deran%at de faptul ca invitaii calcau n picioare pa%i"tile "i pelu!ele, strivind iar$a "i rupnd florile Astfel ca, ntr-o !i, nainte de a mai face invitaii, il c+eama la le pe grdinar pentru a discuta despre aceasta pro$lema suprtoare 2n cele din urma, +otrr sa puna, n diferite locuri, mici insemne care sa averti!e!e= Wa rugam, nu clcai florileI Stai pe crareI Atenie la

trandafiriI Aceste insemne aveau darul de a-l ndruma pe oaspei, artndu-le unde le era inter!is sa p"easc "i unde nu 2n france!a respectivele insemne purtau numele de etiOuette, adic etic+eta Cu timpul, cuvntul a a%uns sa denumeasc regulile pe care tre$uie sa le respectam atunci cnd ne aflam n situaii noi "i deose$ite Ast!i etic+eta denume"te orice lucru care ne a%uta sa trim alturi de cei pe care-l ntlnim "i cu care intram n contact !ilnic Utiai ca 2n trcut, scrisorile purtau pecei din ceara colorata pe care se imprimau sigilii personale, pentru a e6ista siguran ca nu vor fi desc+ise pe drum Utiai ca Eu se desc+ide niciodat o scrisoare adresata altcuiva Utiai ca Eu se cite"te niciodat corespondenta altcuiva dect cu permisiunea acestuia Utiai ca Eu se cite"te niciodat o scrisoare n pu$lic, daca cineva i-a adresat-o cu titlu confidenial Utiai ca 2ntotdeauna se scrie un rspuns de mulumire atunci cnd prime"ti un cadou, iar cel care i-l druie"te nu este lng tine pentru a-l mulumi direct (de pilda cel care-i trimite un pac+et prin posta sau prin intermediul altcuiva, atunci cnd nu poate veni personal, @spunsul de mulumire nu numai c-l va transmite persoanei recuno"tina ta, ci "i confiramrea ca ai primit cadoul Utiai ca 2ntotdeauna se scrie un $ilet de mulumire atunci cnd ai fost oaspete la cineva acas >6cepie= S-ar putea s-i petreci o noapte la prietenul tau cel mai $un Eu e nevoie s-l scrii un $ilet de mulumire pentru asta Har daca ai rmas pentru mai mult de o noapte sau prietenul tau este din alt ora" "i te-ai aflat acolo cu o oca!ie speciala, atunci mulumirile se impun , Utiai ca 2ntotdeauna se scrie "i trimite rspunsul cat se poate de repede la o !i sau doua de la primirea cadoului sau de la revenirea acsa Utiai ca Eiciodat nu se renuna la trimiterea unui rspuns de mulumire doar pentru ca a trecut o sptmn "i-l consideri caduc Utiai ca Eiciodat nu se folosesc ilustrate special concepute, la care tre$uie doar sa complete!i spatiile al$e Aspectul lor impersonal ar putea sa nu e6prime corect gndurile tale de mulumire 9-i trea$a a"a cum se cuvine "i vei descoperi ca oamenii stiu sa te aprecie!e la %usta ta valoare 2ncepe munca la timp "i termin-o n perioada convenita Wor$e"te respectuos cu cel care i-a oferit slu%$a "i cu cei implicai n ea Concentra!a-te asupra a ceea ce ai de fcut 2ndepline"te-i sarcinile a"a cum ai promis 2m$rac-te adecvat Eu renuna la un anga%ament doar pentru ca a aprut altceva mai distractiv Eu-i c+ema prietenii doar pentru ca slu%$a e plictisitoare Eu folosi un lim$a% urat Eu face lucrurile pe %umtate munca depusa va vor$i n locul tau "i-l va face pe oameni sa te aprecie!e ntr-un fel sau altul Utiai ca Statuile -oai din ;nsula .a"telui din .acificul de Sud, a%ung sa cntreasc pana la '0 de tone Utiai ca #a -u!eul de ;storie a Artei din Wiena se gse"te ?e!aurul de la Snnicolau -are, unul din cele mai consistente te!aure descoperite n >uropa, nsumnd 51 de o$iecte "i cntrind peste )0 kg

Utiai ca @egiunea Stalin a fost o divi!iune administrativ-teritoriala situata n centrul @epu$licii .opulare @omane, intre )/'0, cnd au fost desfiinate %udeele "i )/40 Utiai ca 2n )/4) la ?imi"oara a fost pus la punct ->C;.?-l, primul calculator din @omania construit ntr-o universitate Utiai ca Se crede ca fosilele descoperite la .e"tera cu Base, n %udeul Cara"-Severin, sunt cele mai vec+i rm"ie europene ale unui om modern Utiai ca Apro6imativ 4 milioane de ani n urma a avut loc Cri!a messiniana, atunci cnd -area -editerana s-a evaporat aproape complet Utiai ca 2n Antic+itate, teatrul grec s-a de!voltat din cntecele "i dansurile din cadrul ceremoniilor care aveau loc n cinstea lui HionAsos Utiai ca ;D>A este un acronim provenit de la ;ngvar Damprad (numele fondatorului societii,, >lmtarAd (numele fermei prinilor sai, "i AgunnarAd (numele localitii unde s-a nscut, Utiai ca ?ermenul de gaura neagra a fost inventat de omul de "tiin american Jo+n T+eeler n )/4/ ca o descriere grafica a unei idei care are o vec+ime de peste 500 de ani Utiai ca .remiul <erder este un premiu international cultural ce se acorda ncepnd cu anul )/4' unor personaliti marcante apatinand culturilor central "i sud-est europene Ceasul de $u!unar a fost inventat n %urul anului )'00 de ctre .eter <enlein din Eum$erg, Fermania .rima e6po!iie personala a pictorului F+eorg+e .etrascu a avut loc la Ateneul @oman n )/00, unde a fost remarcat de scriitorii 3ar$u Helavrancea "i Ale6andru Wla+u, care i-au cumprat cate o lucrare Steaua cea mai apropiata de sistemul nostru solar, numita .ro6ima Centauri este la o distanta de circa patru ani lumina Construcia $isericii Sagrada 9amflia a nceput n anii )**0: se estimea! ca va fi terminata n 5054 cnd se vor mplini )00 de ani de la decesul ar+itectului $isericii, Antonio Faudi .srile au inima mai mare "i mai puternica dect un mamifer de aceea"i mrime -area Eeagra este un rest din -area Sarmatica, aceea care cu '0 de milioane de ani n urma se ntindea din centrul Asiei "i pana n centrul >uropei 2n timpul vieii, -i+ai >minescu a pu$licat un singur volum, intitulat .oesii ()**1, "i ngri%it de criticul ?itu -aiorescu Henumirea de dino!aur care nseamn n grece"te "oprla nfiortoare a fost folosita pentru prima data de ctre @ic+ard BMen, n anul )*&) Wulcanii noroio"i situai n Su$carpatii de Cur$ura, %ud 3u!u sunt o re!ervaie naturala unica n >uropa 2n )*/' a fost inaugurat podul de la Cernavoda (foto,, proiectat "i construit de Ang+el SalignA, la acea vreme cel mai lung pod din >uropa Utiai ca Cel mai vec+i document scris n lim$a romana pstrat pana la noi este Scrisoarea lui Eeac"u din Cmpulung >a datea! din anul )'5) "i este scrisa cu alfa$etul c+irilic Utiai ca 2n anul )4)4 inc+i!iia inter!ice opera lui Copernic considernd-o eretica Utiai ca Scriitorul Cmil .etrescu, pasionat de fot$al, semna cronici sportive su$ pseudonimul E Framatic Utiai ca .e vrful >verest, apa fier$e la numai 4/\C pentru ca presiunea aerului este mai mica

Utiai ca Aportul de vitamina C recomandat pentru un adult este de 40-l00 miligrame pe !i .entru fumtori este recomandat un aport crescut Utiai ca @omanii numeau orele dinaintea amie!ii ante meridiem "i cele de dup-amia! post meridiem Utiai ca >rele geologice ale istoriei .mntului sunt= precam$rian, cam$rian, ordovician, silurian, devonian, car$onifer, permian, triasic, %urasic, cretacic, teriar "i cuaternar Utiai ca ;saac EeMton a fost mem$ru al .arlamentului >ngle! n perioada )4*/-l4/0 "i n )70) Utiai ca Eicolae Frigorescu a reali!at pictura interioara a $isericii -nstirii Agapia la numai 50 de ani Utiai ca Henumirea Foogle este un %oc de cuvinte de la googol, numrul uria" scris ca un ) urmat de )00 de !erouri Ceasul de $u!unar a fost inventat n %urul anului )'00 de ctre .eter <enlein din Eum$erg, Fermania .rima e6po!iie personala a pictorului F+eorg+e .etrascu a avut loc la Ateneul @oman n )/00, unde a fost remarcat de scriitorii 3ar$u Helavrancea "i Ale6andru Wla+u, care i-au cumprat cate o lucrare Steaua cea mai apropiata de sistemul nostru solar, numita .ro6ima Centauri este la o distanta de circa patru ani lumina Construcia $isericii Sagrada 9amflia a nceput n anii )**0: se estimea! ca va fi terminata n 5054 cnd se vor mplini )00 de ani de la decesul ar+itectului $isericii, Antonio Faudi .srile au inima mai mare "i mai puternica dect un mamifer de aceea"i mrime -area Eeagra este un rest din -area Sarmatica, aceea care cu '0 de milioane de ani n urma se ntindea din centrul Asiei "i pana n centrul >uropei 2n timpul vieii, -i+ai >minescu a pu$licat un singur volum, intitulat .oesii ()**1, "i ngri%it de criticul ?itu -aiorescu Henumirea de dino!aur care nseamn n grece"te "oprla nfiortoare a fost folosita pentru prima data de ctre @ic+ard BMen, n anul )*&) Wulcanii noroio"i situai n Su$carpatii de Cur$ura, %ud 3u!u sunt o re!ervaie naturala unica n >uropa 2n )*/' a fost inaugurat podul de la Cernavoda (foto,, proiectat "i construit de Ang+el SalignA, la acea vreme cel mai lung pod din >uropa Utiai ca 9acultatea de -edicina din 3ucure"ti a fost nfiinat de Carol Havila n anul )*4/ Utiai ca @asul este la ora actuala cea mai mare felina din fauna sl$atic a @omniei Utiai ca .an!a Hanae a lui @em$randt a fost serios distrusa la )' iunie )/*' cnd un vi!itator a stropit-o cu acid sulfuric "i a tiat-o cu un cuit @estaurarea s-a nc+eiat a$ia n )//7 Utiai ca Cniunea Africana este o uniune de '1 de state din Africa, $a!ata pe modelul Cniunii >uropene Utiai ca .ontificatul papei ;oan .aul al ;;-lea este al doilea ca lungime dup Sfntul .etru "i papa .ius al ;X-lea "i la / iunie 50)0 ar fi devenit cel mai lung pontificat din istorie Utiai ca Statistica este o ramura a matematicii aplicate care cuprinde planificarea, re!umarea "i interpretarea datelor ?eoria pro$a$ilitilor %oaca un rol critic n de!voltarea teoriilor statistice

Utiai ca #im$a romana este lim$a oficiala n @omania, @epu$lica -oldova "i .rovincia Autonoma Woivodina Utiai ca Waticanul este un stat independent care numra doar /5) de locuitori "i ocupa 0,&& km5 Utiai ca 2n lingvistica, linia #a Spe!ia-@imini este o isoglosa care separa lim$ile romanice estice de cele vestice n funcie de modul de formare a pluralului su$stantivelor Utiai ca ?ranscarpatia este regiunea ucraineana n care minoritile au cea mai mare li$ertate, n ciuda faptului ca minoritarii ru"i "i romani sunt mai putini aici dect n alte regiuni 3iserica Eeagra din 3ra"ov, monument de ar+itectura gotica finali!at n anul )&77, poarta acest nume de cnd a fost parial distrusa n incendiul din )4*/ #a Jocurile Blimpice de iarna din )/4&, viitorul tensimen ;on Piriac a participat n ec+ipa olimpica de +oc+ei pe g+eata a @omniei 2n .e"tera Cr"ilor descoperita n )/7' "i situata n apropierea localitii C+iscau, 3i+or s-a gsit o cantitate impresionanta de urme "i fosile ale ursului de caverna (Crsus Spelaeus, disprut acum )' 000 de ani #ocalitatea Carani din %udeul ?imi", n trecut -ercAdorf, este singura a"e!are de pe teritoriul @omniei care a fost nfiinat de italieni Sfin6ul din 3ucegi pre!int o fata umana "i mai pronunat, daca este privit din partea opusa dect n mod o$i"nuit, n !orii !ilei Cea mai mare colecie de vinuri din >uropa, cu peste ),' milioane de sticle de colecie, depo!itate ntr-un comple6 de galerii de circa 5'0 km, se gse"te la -ilestii -ici, n @epu$lica -oldova 3ric+eta a fost inventata naintea c+i$riturilor .e durata medie de via, o persoana care doarme poate ng+ii 70 insecte "i )0 pian%eni >6ista o specie de musca= Cep+enomia al carei !$or dep"e"te vite!a sunetului[ >a se deplasea! cu )100 kmG+ Singura tara din >uropa cu o lim$a unitara -fara dialecte sau minoriti naionale este ;slanda Utiai ca .rima femeie din >uropa care a fumat a fost regina Caterina de -edicis[ 2ncon%urat de astrologi "i pre!ictori, ea fusese convinsa de ace"tia ca tutunul ii va revigora tenul Utiai ca ;storicii au sta$ilit ca, n ciuda renumelui sau de $ici al lui Humne!eu, temutul rege +un Attila avea o nlime de numai ),1'm[I Utiai ca 2n )/'5, Al$ert >instein a refu!at sa fie pre"edintele statului ;srael Utiai ca 2mpratul roman Commodus, cunoscut pentru cru!imea sa, a adunat ntr-o !i toi +andicapaii, coco"aii, piticii "i +ermafrodiii din @oma "i le-a ordonat sa lupte n Colosseum, pana la moarte, n acest mcel pierind mii de oameni Utiai ca 2n timpul celui de-al doilea r!$oi mondial, armata americana a ncercat sa antrene!e lilieci pentru a arunca $om$e Utiai ca 2n timpul marii cri!e economice care a cuprins Fermania la nceputul anilor g50, paritatea dolar-marca a%unsese sa fie ) la &0 de milioane[ Utiai ca 2n vec+iul 3a$ilon, socrii mici erau o$ligai s-l aprovi!ione!e !ilnic, timp de o luna, pe tinerii cstorii cu mied (vin cu miere,, lucru de la care provine cele$ra luna de miere Utiai ca 2n statul B+io este inter!is sa prin!i "oareci daca nu ai permis de vntoare Utiai ca 2n >vul -ediu, diamantele erau purtate n $atalii, ca sim$oluri ale cura%ului Utiai ca .rima persoana care a purtat un ceas de mana a fost regina >lisa$eta ; a -arii 3ritanii, n anul )'7)[

#a revenirea pe .mnt, dup o cltorie n spatiu de o luna, astronauii sunt mai nali cu pana la 1 cm "i mai sla$i cu pana la )0 kg Haca actuala rata de cre"tere a populaiei se menine, n anul 1'10 masa totala a corpurilor umane va egala pe cea a pmntului B !i pe planeta Wenus durea! cat 5&1 de !ile pe ?erra Haca actualul ritm de ncetinire a rotaiei ?errei se menine, peste un milion de ani o !i pmntean va dura 15 de ore B$iceiul mpodo$irii $radului de Crciun "i are pro$a$il originea la egipteni[ Ace"tia "i ornau casele, n cea mai scurta !i a anului (55 decem$rie,, cu frun!e de palmier -ai tr!iu o$iceiul a fost preluat de ctre romani, primii care au nlocuit palmierii cu $ra!i Cel mai prolific monar+ pe care l-a cunoscut istoria este faraonul egiptean @amses al ;;lea, care a avut ))) fii "i 47 de fiice[I >licopterul a fost inventat n anul )/07 de france!ul .aul Comu .rimul !$or a durat doar cteva secunde ?oi $e$elu"ii se nasc cu oc+ii al$a"tri Hup cteva ore de la na"tere, culoarea se poate sc+im$a -a%oritatea oamenilor a%ung pn la urma sa ai$ oc+i de alta culoare Creierul continua sa transmit semnale su$ forma de impulsuri electrice timp de apro6imativ 17 de ore dup moarte 9eniletilamina produce o u"oar stare de visare "i este produsa de ctre creier n momentul care doi oameni sunt ndrgostii ;nteresant de remarcat este faptul ca aceea"i su$stan se regse"te "i n ciocolata Utiai ca Fala6iile cltoresc n spatiu "i cteodat se ciocnesc, gala6iile mai mici disprnd Fala6ia din Andromeda se ndreapt spre gala6ia noastr, Calea #actee Utiai ca Haca "tii culoarea unei stele, i poi da seama de temperatura ei= cele ro"ii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt gal$ene "i cele cu temperaturile cele mai mari sunt al$astre Eu e6ista stele ver!i I Utiai ca Furile negre sunt invi!i$ile 2n ele nu e6ista timp sau spatiu "i se crede ca ar fi poarta spre alte universuri: daca intri ntr-o gaura neagra, vei simi ca e"ti turtit din parti "i tras de cap "i de picioare Har nimic nu supravieuie"te acolo, ci este sfrmat n mici particule atomice Utiai ca Haca ai cltori cu vite!a luminii de la un capt la altul al gala6iei Calea #actee, i-ar tre$ui )00 000 ani ca sa termini cltoria Utiai ca Cnele stele sunt de 400 000 de ori mai strlucitoare dect Soarele nostru Soarele nostru se ndreapt cu 50 km pe secunda spre un punct n direcia constelaiei <ercules Fa!ele dintr-o pata solara sunt cu ) 4'0 C\ mai reci dect !onele ncon%urtoare de pe Soare Utiai ca Au fost descoperii pe .mnt mai mult de 5 000 de meteorii Cnul dintre cele mai cunoscute cratere formate de un meteorit c!ut pe .mnt este cel din Ari!ona, CSA Are ) 5*0 m diametru "i )*0 m adncime >l s-a format cu cteva sute de mii de ani n urma, cnd un meteorit de 5'0 000 de tone "i cu un diametru de 70 m a lovit .mntul cu o vite!a n %ur de 40 000 kmG+ Utiai ca Saturn este cat / planete .mnt "i %umtate, ncap 74& planete .mnt n interiorul lui Se mai nume"te "i planeta inel pentru ca are cel mai mare "i mai vi!i$il inel dintre toate planetele Hensitatea lui Saturn este mai mica dect a apei nct daca l-ai pune ntr-un vas mare cu apa, ar pluti

Utiai ca -ercur or$itea! Soarele mai repede dect orice alta planeta, n ** de !ile -ercur, cea mai apropiata planeta de Soare, pro$a$il are g+eata la poli Utiai ca Cometa <aleA se ntoarce la fiecare 74 de ani Utiai ca #una noastr se deprtea! de .mnt cu 1 cm pe an -erele, nu cofeina (cafeaua,, sunt mai eficiente sa ne tre!easc dimineaa Adolescenii care consuma mai multe produse $ogate n calciu dect ma%oritatea, sunt mai supli Cafeaua e $enefica n prevenirea ciro!ei +epatice, conform unui studiu american Studiul, reali!at pe un e"antion de )5' 000 de persoane, a scos la iveala ca 558 dintre cei care au consumat cate o cana de cafea !ilnic au pre!entat riscuri mai mici de de!voltare a $olii Haca va lipse"te pofta de mncare sau avei pro$leme cu digestia, tre$uie sa facei o cura de !ece !ile cu suc de morcov -orcovul conine o puternica concentraie de vitamina A, dar "i alte vitamine "i minerale, att de necesare organismului uman -orcovul este indicat pentru cicatri!area rnilor fcute de ulcer "i pentru m$untirea vederii Carnea de peste are un rol foarte important, deoarece conine fosfor, su$stana necesara $unei funcionri a creierului, n special a memoriei 9emeile care vor sa sl$easc tre$uie sa nlocuiasc carnea de porc cu cea de ton, cel putin de doua ori pe sptmn, deoarece are puine calorii Eutul este un nlocuitor foarte $un pentru cafea, $oa$ele de naut pr%ite "i mcinate fiind un puternic stimulent digestiv "i nervos .entru ameliorarea simptomelor rcelii, speciali"tii n medicina naturista recomanda administrarea !ilnica a doua pa+are de apa de naut .opoarele care sunt mari consumatoare de iaurt nu cunosc o $oala a civili!aiei moderne= constipaia Aceasta produce into6icarea organismului datorita neeliminarii to6inelor sau formarea de +emoroi!i Eu eliminai ciocolata daca vrei sa sla$ii cteva kilograme, este conclu!ia unui studiu al unor medici nutriioni"ti france!i Ace"tia au o$servat ca marii consumatori de glucide (su$stane care furni!ea! energia necesara organismului, reglnd sen!aia de foame, erau cei mai supli, din totalul celor studiai Flucidele se gsesc, pe lng ciocolata, n cereale integrale sau fructe Heoarece toamna se reactivea! ulcerele "i gastritele +iperacide, pentru a preveni apariia durerilor de stomac, mncai !ilnic cinci smoc+ine Sunt un $un reminerali!ant, deoarece conin magne!iu "i potasiu #upta contra o$oselii "i pentru refacerea organismelor sl$ite de tratamente contra cancerului Contrar ideii ca frigul distruge $acteriile, e6ista numero"i germeni care supravieuiesc n frigider Cnul dintre ace"tia este listeria, $acterie e6trem de periculoasa pentru femeile nsrcinate, deoarece poate m$olnvi ftul sau nou-nscutul #isterio!a provoac infecii rare, dar grave "i persoanelor n vrst sau celor cu re!istenta sc!ut la infecii Utiai ca Ceaiul este a doua $utur consumata n lume, cantitativ, dup apa .e lng faptul ca +idratea!, ceaiul are "i alte $eneficii asupra sntii, cum ar fi protecia mpotriva $olilor cardiace "i a cancerului, datorita antio6idanilor pe care ii conine Utiai ca Cercettorii americani au descoperit ca o su$stan pre!enta n compo!iia vinului ro"u, resveratrol, are efecte miraculoase n ca!ul persoanelor o$e!e "i creste considera$il longevitatea Utiai ca Cofeina pe care o conine cafeaua stimulea! cre"terea foliculilor din pielea capului $r$ailor care au tendina de a c+eli, au descoperit cercettorii germani Cofeina $loc+ea! efectele duntoare ale unei su$stane c+imice din snge, di+idrotestosteron (H<?,, produsa de +ormonul masculin testosteron, ce distruge foliculii capilari, provocnd c+elirea

2ntruct nu se poate scpa de c+elie $and, pur "i simplu, cafea (ar fi nevoie de 40 de cesti pe !i,, speciali"tii vor sa fac acum medicamente antic+elire pe $a!a de cofeina Utiai ca Ciocolata, ale carei efecte po!itive cardiovasculare au fost de%a demonstrate, este $enefica "i pentru creier, pentru ca m$unte"te circulaia sangvina cere$rala, este re!ultatul a doua studii pre!entate de medicii americani Utiai ca 3eneficiile unui anume compus din $oa$e de cacao sunt att de mari, nct acesta poate rivali!a cu penicilina "i aneste!icele Utiai ca @egimul alimentar mediteranean, $ogat n uleiuri vegetale "i peste, este la fel de $enefic pentru persoanele care sufer de maladii cardiace ca "i regimul alimentar foarte strict, srac n grsimi Utiai ca ?re$uie sa !dro$ii usturoiul nainte de a-l gti sau manca, pentru a-l pastra proprietile anticoagulante, utile n prevenirea $olilor cardiovasculare "i a em$oliilor (astuparea arterelor cu un c+eag de snge, Alicina este en!ima din usturoi care mpiedic formarea trom$ilor de snge Utiai ca Acum !ece ani, soia era desemnata drept alimentul-minune >6perii $ritanici susin acum ca su$stanele c+imice cu care este tratata soia $loc+ea! a$sor$ia mineralelor "i scad fertilitatea feminina Hin cau!a +ormonilor vegetali coninui, femeile cu cancer mamar tre$uie sa o consume cu moderaie Utiai ca Frepfrutul va scpa de o$oseala "i dureri de cap 3ei !ilnic timp de doua sptmni doua pa+are cu suc de grepefrut Hup ce terminai aceasta cura o sa fii mult mai energic Asta fiindc fructul este una dintre cele mai importante surse de vitamina C Utiai ca #mia este un $un remediu mpotriva negilor Astfel, lsai coa%a a doua lamai sa stea ntr-o cana de oet tare timp de opt !ile "i punei pe neg, su$ leucoplast, o $ucata de vata m$i$at cu aceasta soluie de doua ori pe !i B sa scpai cat de curnd de neg -ce"ele au un rol important n respiraia celulelor .ractic, ceaiul de mce"e a%uta organismul sa funcione!e la paramentri normali 9iindc este $ogat n saruri minerale, ceaiul are un rol diuretic >ste recomandat n special persoanelor cu afeciuni +epatice "i renale Cleiul de msline a%uta la vindecarea gastritei "i a ulcerului >l poate fi folosit "i ca la6ativ, lund o lingura seara la culcare .entru entorse "i dureri reumatismale se fac frecii cu ulei de msline amestecat cu usturoi pisat 9olosit permanent, uleiul de msline a%uta la di!olvarea pietrelor din $ila Cleiul de peste a%uta la cre"terea re!istentei inimii "i asta fiindc scade simitor colesterolul ?otodat, a%uta la circulaia sngelui "i ncetine"te procesul de m$trnire, distrugnd to6inele din organism Consumat cu regularitate, uleiul de peste lini"te"te sistemul nervos, ne a%uta sa dormim profund "i sa facem fata stresului -ai multa vitamina C dect n portocale se gse"te n kiMi ?otodat, are toate tipurile de fi$ra, ceea ce a%uta la prevenirea cancerului "i a $olilor de inima 9iindc este $ogat n cupru, kiMi a%uta la ntrirea sistemului imunitar "i la de!voltarea creierului He reinut ca toate proteinele, vitaminele "i mineralele se gsesc n semine "i nu n pulpa fructului Hatorita grsimilor pe care le conine, margarina mre"te colesterolul Asta aflam de pe site-ul elefantulverde ro -ai mult, ea favori!ea! rotun%irea taliei "i a feselor Haca mncai foarte des margarina, avei toate "ansele ca stratul de celulita sa se ngroa"e 2n timp, creierul, inima "i sistemul circulator au de suferit din cau!a margarinei

Sucul de ardei gras ntre"te ung+iile "i parul, deoarece conine siliciu >ste indicat "i n colici intestinale, crampe "i $alonri He asemenea, a%uta la curarea petelor nc+ise de pe piele Se $ea n ng+iituri mici, cu 10 de minute nainte de masa -ierea de al$ine !a+arisita, pentru a-"i reveni complet, se tine pe $aia de a$uri, dup care se toarn ntr-un alt $orcan "i se acoper cu capac sau celofan V prima pudra de cacao fusese fa$ricata pentru prima oara de ctre olande!ul Coenraad Jo+annes Wan <outen, la Amsterdam, n )*5* V soia conine &08 proteine "i 508 grsimi, cu un procent ridicat de calorii, minerale "i vitamine 2n '00g faina de soia se gsesc )*5 g de proteine, n timp ce, n aceea"i cantitate de carne de vaca se gsesc doar /0 g, la peste *0 g, iar la oua '4g -ierea de salcm naturala "i mierea de pdure (nc+is la culoare, nu se cristali!ea! (solidifica, niciodat Utiai ca He ce se !$ate oc+iul[ #ipsa calciului din organism, a magne!iului "i potasiului provoac apariia unor spasme musculare necontrolate Acestea mai pot fi cau!ate "i de o o$oseala musculara "i pot aprea att la nivelul oc+ilor, cat "i n alte !one ale organismului Utiai ca Alimentaia deficitara "i naintarea n vrst sunt cele mai ntlnite cau!e ale ngl$enirii dinilor Sucurile pe $a!a de ndulcitori, ceaiul sau cafeaua $ute n e6ces pot lsa semne pe dinii tai, vi!i$ile nu imediat, ci n timp He asemenea, un dinte cruia i-a fost e6tras nervul se ngl$ene"te n timp, pentru ca el, practic, nu mai are via 2ngl$enirea dinilor la copii se poate pune pe seama tratamentelor medicamentoase sau a ereditii #a persoanele n vrst "i placa dentara poate ngl$eni dinii V Utiai ca Cn calmant natural de "ase ori mai puternic dect morfina este pre!ent n saliva umana, potrivit unei ec+ipe de cercettori france!i care a pu$licat un studiu n .roceedings of t+e Eational AcademA of Sciences, informea! neMscientist com Su$stana, $ote!ata opiorfina, poate contri$ui la crearea unor calmante la fel de eficiente ca "i morfina, insa fara a crea dependenta, a"a cum se ntmpl n ca!ul medicamentelor tradiionale Utiai ca .entru o $una funcionare, creierul nostru are nevoie de )1 vitamine, )' minerale "i peste )0 aci!i .entru a-l furni!a aceste su$stane este $ine sa mncm peste gras (macrou, +ering sau sardine,, lapte "i carne sla$a Fluco!a, indispensa$ila creierului, se gse"te n cereale, legume "i fructe Utiai ca .entru o $una funcionare, creierul nostru are nevoie de )1 vitamine, )' minerale "i peste )0 aci!i .entru a-l furni!a aceste su$stane este $ine sa mncm peste gras (macrou, +ering sau sardine,, lapte "i carne sla$a Fluco!a, indispensa$ila creierului, se gse"te n cereale, legume "i fructe Cei doi rinic+i conin mpreun apro6imativ doua milioane de nefroni, fiecare nefron fiind apt sa produc urina Utiai ca .urtarea unei c"ti audio timp de o ora face sa creasc numrul de $acterii din urec+e cu 7008 Utiai ca ?esticulul stng este putin mai co$ort dect cel drept, la *08 din $r$ai Utiai ca Ca "i amprentele digitale, amprenta lim$ii este diferita la fiecare persoana Utiai ca 9actorii care influenea! apariia acneei sunt= transpiraia, stresul, dieta necorespun!toare, igiena incorecta, ultravioletele, fumatul Utiai ca 7'8 dintre tinerii cu vrsta cuprinsa intre )5 "i )* ani au acnee Spre )/ ani, pielea se ec+ili$rea! "i acneea dispare spontan ?otu"i, n 508 din ca!uri, ea poate persista pana la maturitate sau toat viaa V 7'8 dintre tinerii cu vrsta cuprinsa intre )5 "i )* ani au acnee Spre )/ ani, pielea se ec+ili$rea! "i acneea dispare spontan ?otu"i, n 508 din ca!uri, ea poate persista pana la maturitate sau toat viaa

2n medie, ovarele conin doua milioane de ovule[ 9iecare ovul conine codul genetic al unui numr imposi$il de determinat de generaii de fiine umane Utiai ca osul +ioid, aflat deasupra laringelui, susine mu"c+ii lim$ii "i este singurul os din organism care nu atinge nici un alt os[ Se cunoa"te de%a faptul ca inima continua sa $ata dup ce este scoasa din corp C+iar daca este tiat n $uci, mu"c+ii inimii vor continua sa $ata Atunci cnd ne lovim ntr-un anume loc din !ona cotului resimim o durere acuta Aceasta se datorea! faptului ca pe aici trece nervul cu$ital, po!iionat de-a lungul osului +umerus Se considera ca aceasta ar fi o scurta forma de parali!ie 2n medie, stomacul digera o masa $ogata n grsimi n 4 ore, n timp ce pentru o masa $ogata n car$o+idrai ii sunt necesare doar 5 ore Hurata medie a digestiei n intestinul su$ire este de 1 pana la ' ore 2n intestinul gros mncarea este apoi digerata timp de & ore pana la 1 !ile Hiferena principala dintre sc+eletul femeii "i cel al $r$atului consta n faptul ca ea are !ona soldului mrit pentru a putea na"te -u"c+iul oc+iului este cel mai rapid din organism >l se contracta n mai putin de o sutime de secunda W-ai ntre$at vreodat ce s-ar ntmpla daca ati manca fiind a"e!ai n cap[ >i $ine mncarea s-ar duce n sus, deoarece mu"c+ii esofagului vor continua sa mping mncarea ctre stomac Cn singur !igot conine toat informaia genetica necesara pentru crearea unui nou organism Utiai ca .rimele par$ri!e de ma"in, aprute n anul )*//, erau n general foarte nalte, ntruct ma"inile din acea epoca atingeau adesea 5 m nlime @eali!ate din sticla o$i"nuit, ele erau considerate ca accesorii facultative Utiai ca 2n anul )*&/ are loc primul $om$ardament aerian cunoscut= raidul a fost reali!at cu a%utorul unui $alon fara pilot -ontgolfier, care a aruncat $om$e asupra Weneiei Utiai ca 2n )*//, este construit primul auto$u!, de ctre F Haimler "i este inaugurata prima linie de cale ferata electrificata din >uropa, n >lveia (linia 3urgdorf-?+un, Utiai ca Circulaia pe dreapta n >uropa a fost impusa n )*07 de Eapoleon ;, ca represalii mpotriva engle!ilor, care introduseser $locada continentala "i care circulau pe stnga Utiai ca .rimul vas cu a$uri care a trasersat Atlanticul a fost Savanna+, o nava cu !$aturi, care a parcurs n anul )*)/ traseul n timp de 1) de !ile "i & ore[ ?otu"i, *78 din durata totala a cltoriei vasul a mers cu pn!ele ntinse, lsndu-se propulsat de vnt Utiai ca .iramida lui Deops de la Fi!e+ avea, la nceput, )&4 m (a!i=)1* m, nlime, latura de 557 m "i cuprinde 5'5)000 m (cu$i, de piatra 9etele piramidei erau placate cu placi "lefuite din granit A fost construita intre anii 1000-5'00 i e n Utiai ca Hup lege autostr!ile interstatatle din SCA tre$uie sa ai$ 5 km drepte din fiecare )0 km ca sa fie folosite pentru ateri!are de avioane n ca! de urgenta sau r!$oi Utiai ca Colosul din @+odos a fost o statuie uria" din $ron!, repre!entnd pe <elios, !eul soarelui >a a fost reali!ata de sculptorul C+ars din #indos "i a fost nlat la intrarea n portul @+odos de locuitorii ora"ului, intre anii 5/5-5*0 i e n pentru a cinsti victoria lor asupra lui Hemetrios .oliorketes Statuia a disprut n anul 55& i e n , n urma unui cutremur Hin descriere, re!ulta ca avea o nlime de 15 de metri Utiai ca .ant+eonul din @oma este sigurul edificiu din acest ora" care s-a pstrat n ntregime inca din antic+itate "i care nu a fost restaurat de-a lungul timpului

Utiai ca @enumita 3oca della Werita se afla n prima $iserica construita n @oma, pe peretele uneia dintre intrri 3iserica este simpla "i nu are icoane, insa este renumita pentru turla cu clopote #egenda spune ca cel care minte "i introduce mana n 3oca della Werita va ramane fara ea @enumita 3oca della Werita se afla n prima $iserica construita n @oma, pe peretele uneia dintre intrri 3iserica este simpla "i nu are icoane, insa este renumita pentru turla cu clopote #egenda spune ca cel care minte "i introduce mana n 3oca della Werita va ramane fara ea Hin )*'* pana ast!i, se cunosc puine erori ma%ore pe mrcile po"tale romanesi .rintre acestea se numra eroarea de culoare, )0 $ani din )*7/, precum "i centrul inversat pe marca po"tal @ecensmntul populaiei )/'4 .rima revista de filatelie din romania, intitulata sugestiv ?im$rop+ilo a aprut la )G)1 ianuarie )**) Statul colum$ian 3olivar a emis cea mai mica marca po"tal din lume, n anul )*41, msurnd / ' mm 6 * mm Cel mai rar tim$ru emis este Centrul 3ritis+ FuAana din )*'4 Eumai un e6emplar e6ista n lume Cea mai scumpa marca po"tal din lume o repre!int >roarea de culoare ?reskilling )*'' Suedia Aceasta a fost vndut n )/44 la preul de ) &5/ 000 lire sterline >6emplarul s-a aflat un timp n colecia @egelui Carol al ;;-lea -area 3ritanie este singura tara din lume care nu folose"te un nume pe mrcile po"tale, ci afi"ea! portretul monar+ului din perioada respectiva Cele mai vec+i nscrisuri de tipul crii po"tale pot fi considerate t$liele inscripionate gsite n Sumer, "i, mai recent, cele de la ?artaria .rima emisiune de marci po"tale a aprut n -area 3ritanie, la 4 mai )*&0 (?+e .ennA 3lack,, afi"nd portretul @eginei Wictoria 3ra!ilia a fost a doua tara care a emis marci po"tale, n )*&1 .rima carte po"tal romneasc a fost emisa n )*71 Utiai ca .orum$elul voia%or este animalul domestic ce poseda cel mai $un simt al orientrii: cnd este transportat spre o destinaie oarecare ntr-un vagon nc+is "i pe rute orict de nclcite, el, odat eli$erat, regse"te locul de unde a plecat, c+iar "i la o distanta de 5000 km Utiai ca Singura pasare din lume ce canta "i n timpul !$orului este ciocrlia 2n !$orurile ei aproape verticale, te incanta cu trilurile asemntoare unei soprane de coloratura Utiai ca Cea mai mare pasare este struul din Africa, ce poate atinge 5,&0 m n nlime, cntrind pana la )'0 kg[ Utiai ca Fugu"tiucii sunt +rnii n primele !ile de via cu un lic+id preparat n gu"a prinilor Utiai ca Bc+iul vulturului funcionea! ca un telescop, iar cel al pitulicei ca o lupa Utiai ca 2n migraia sa rndunica arctica parcurge n fiecare an 1' 000 km Utiai ca Bc+iul struului este mai mare dect creierul sau Utiai ca 2n timpul migraiei, aripile psrii coli$ri $at de 7' de ori pe secunda Utiai ca .inguinii pot ramane luni ntregi ntr-o o$scuritate aproape totala, n largul marii "i sa revin fara nici o eroare la colonia lor Utiai ca Cn studiu asupra 500 000 strui, timp de mai $ine de *0 ani, nu arata nici un ca! unde s-ar fi v!ut vreun stru ascuns cu capul n nisip

Bra"ul german Clm (Turtem$erg,, pe Hunre, este locul de na"tere al lui Al$ert >instein 2n "coal, mediocru, dar cu o inteligenta deose$ita, a devenit un renumit savant A e6celat prin teoria sa, a relativitii, care a revoluionat fi!ica .ont des Arts, unul dintre podurile de pe Sena, a fost primul pod de fier construit n .aris n anul )*01 ?urnul >iffel din .aris a fost construit n )**/ de ctre inginerul france! Fustave >iffel din peste 4100 de tone de fier de cea mai $una calitate Catedrala n stil gotic Eotre Hame din .aris a fost nceput n ))41 "i terminata n cea mai mare parte n )5'0 .iramida de sticla din fata intrrii n mu!eul #uvru (terminata n )/*/, a fost proiectata de ctre ar+itectul american nscut n C+ina, ; - .ei ?oMer 3ridge din #ondra a fost singurul pod care se putea ridica de pe ?amisa n momentul cnd a fost terminat ()*/&, Sir <orace Jones a proiectat podul "i Sir Jo+n Tolfe 3arrA l-a construit 3ucking+am .alace n Testminster este re"edina oficiala londone!a a familiei regale ;nteriorul palatului este desc+is pu$licului numai n lunile august "i septem$rie cnd regina este n vacanta 9ondurile strnse n aceasta perioada se folosesc pentru reconstruirea Castelului Tindsor, afectat n )//5 de un puternic incendiu ?urnul inclinat din .isa face parte dintr-un grup de trei construcii deose$ite, din care mai fac parte o catedrala "i un dom care acoper o fntn creia i se atri$uie un caracter sfnt "i miraculos, construite intre anii )0'1-l575 Eumele real al faimosului Coloseum din @oma este 9lavian Amp+iteat+re Coloseumul era folosit n antic+itate, printre altele "i pentru luptele intre lei "i cre"tini Acum este una dintre cele mai faimoase piese de ar+itectura din lume Arcul lui Constantin din @oma a fost construit intre anii 1)5-1)' pentru a comemora marea victorie asupra lui -a6entius 2n pre!ent arcul este format din trei arce "i patru coloane, avnd "i sculpturi ela$orate pentru ornament Utiai ca .orum$elul voia%or este animalul domestic ce poseda cel mai $un simt al orientrii: cnd este transportat spre o destinaie oarecare ntr-un vagon nc+is "i pe rute orict de nclcite, el, odat eli$erat, regse"te locul de unde a plecat, c+iar "i la o distanta de 5000 km Utiai ca Singura pasare din lume ce canta "i n timpul !$orului este ciocrlia 2n !$orurile ei aproape verticale, te incanta cu trilurile asemntoare unei soprane de coloratura Utiai ca Cea mai mare pasare este struul din Africa, ce poate atinge 5,&0 m n nlime, cntrind pana la )'0 kg[ Utiai ca Fugu"tiucii sunt +rnii n primele !ile de via cu un lic+id preparat n gu"a prinilor Utiai ca Bc+iul vulturului funcionea! ca un telescop, iar cel al pitulicei ca o lupa Utiai ca 2n migraia sa rndunica arctica parcurge n fiecare an 1' 000 km Utiai ca Bc+iul struului este mai mare dect creierul sau Utiai ca 2n timpul migraiei, aripile psrii coli$ri $at de 7' de ori pe secunda Utiai ca .inguinii pot ramane luni ntregi ntr-o o$scuritate aproape totala, n largul marii "i sa revin fara nici o eroare la colonia lor Utiai ca Cn studiu asupra 500 000 strui, timp de mai $ine de *0 ani, nu arata nici un ca! unde s-ar fi v!ut vreun stru ascuns cu capul n nisip

Bra"ul german Clm (Turtem$erg,, pe Hunre, este locul de na"tere al lui Al$ert >instein 2n "coal, mediocru, dar cu o inteligenta deose$ita, a devenit un renumit savant A e6celat prin teoria sa, a relativitii, care a revoluionat fi!ica .ont des Arts, unul dintre podurile de pe Sena, a fost primul pod de fier construit n .aris n anul )*01 ?urnul >iffel din .aris a fost construit n )**/ de ctre inginerul france! Fustave >iffel din peste 4100 de tone de fier de cea mai $una calitate Catedrala n stil gotic Eotre Hame din .aris a fost nceput n ))41 "i terminata n cea mai mare parte n )5'0 .iramida de sticla din fata intrrii n mu!eul #uvru (terminata n )/*/, a fost proiectata de ctre ar+itectul american nscut n C+ina, ; - .ei ?oMer 3ridge din #ondra a fost singurul pod care se putea ridica de pe ?amisa n momentul cnd a fost terminat ()*/&, Sir <orace Jones a proiectat podul "i Sir Jo+n Tolfe 3arrA l-a construit 3ucking+am .alace n Testminster este re"edina oficiala londone!a a familiei regale ;nteriorul palatului este desc+is pu$licului numai n lunile august "i septem$rie cnd regina este n vacanta 9ondurile strnse n aceasta perioada se folosesc pentru reconstruirea Castelului Tindsor, afectat n )//5 de un puternic incendiu ?urnul inclinat din .isa face parte dintr-un grup de trei construcii deose$ite, din care mai fac parte o catedrala "i un dom care acoper o fntn creia i se atri$uie un caracter sfnt "i miraculos, construite intre anii )0'1-l575 Eumele real al faimosului Coloseum din @oma este 9lavian Amp+iteat+re Coloseumul era folosit n antic+itate, printre altele "i pentru luptele intre lei "i cre"tini Acum este una dintre cele mai faimoase piese de ar+itectura din lume Arcul lui Constantin din @oma a fost construit intre anii 1)5-1)' pentru a comemora marea victorie asupra lui -a6entius 2n pre!ent arcul este format din trei arce "i patru coloane, avnd "i sculpturi ela$orate pentru ornament Utiai ca Sug+iul trece daca va inei minile n apa foarte rece sau daca va nepai lo$ul urec+ilor cu ung+ia Utiai ca Cafeaua este recomandata "i pentru u! e6tern, mpotriva mirosurilor neplcute lsate de usturoi, ceapa sau peste pe mini 2n acest scop, tre$uie sa ne masam palmele cu !at de cafea, pe care apoi il ndeprtm prin cltire Utiai ca 2n fiecare !i se pu$lica mai mult de 1000 de cri la nivel glo$al n fiecare !i Utiai ca C+ina va deveni n civa ani naiunea cu cel mai mare numr de vor$itori de lim$a engle!a din lumeI Utiai ca 2n parlamentul $ritanic, care numra 4'0 de mem$ri, sunt doar &00 de locuri[ Cine ntr!ie tre$uie sa stea n picioare Utiai ca 2n anul )/45 lumea a fost n pericolul unui r!$oi nuclear <ru"ciov a +otrt ca C @ S S S-"i retrag rac+etele nucleare din Cu$a concomitent cu retragerea rac+etelor S C A din ?urcia Astfel pericolul i!$ucnirii unui r!$oi nuclear a fost ndeprtat Utiai ca 2n apele Bceanului .acific trie"te pe"ti"orul -i6ima care are & inimi, dispuse n organism cu funcii separate= una pentru partea superioara a corpului "i celelalte pentru organele digestive, mu"c+i "i coada .oate trai mai multe luni fara +rana "i se apra de du"mani, secretnd su$stane fumigene, n care se ascunde

Utiai ca Cea mai mare scoica de pe planeta este tridacna, din -area 3ariera de corali, scoica avnd pana la ),' m lungime "i 100 kg greutate[ .escarii filipine!i o denumesc carapacea morii, deoarece poate rete!a cu valvele ei piciorul sau $raul unui om Utiai ca Hracii-de-mare au peste 57,000 papile gustative Utiai ca #ipitoarea poate supravieui fara +rana timp de 5 ani Haca ai cltori de la un cap la altul al gala6iei noastre Calea #actee cu vite!a luminii, i-ar tre$ui )00 000 ani Wite!a luminii, cea mai mare vite!a cunoscuta, este de 100 000 kmGsec 9otosinte!a implica apro6imativ "apte!eci de reacii c+imice distincte .entagonul are du$lu numrul de toalete de care este nevoie Cnd a fost construit legea impunea $ai separate pentru al$i "i negri Frdinile suspendate din 3a$ilon, supranumite "i Frdinile Semiramidei, dup numele legendarei regine a 3a$ilonului Construcia era compusa din mai multe terase suprapuse, retrase succesiv, pe care erau amena%ate grdini cu o vegetaie lu6urianta Frdinile au fost ridicate n coltul nord-estic al palatului lui Ea$ucodonosor, lng poarta !eiei ;"tar #a $a!a aveau forma unui ptrat cu latura )51 m, nlimea ma6ima fiind de 51 m Curcu$eul este un fenomen optic "i meteorologic manifestat prin apariia spectrului luminos atunci cnd lumina se refract prin atmosfera suprasaturat de vapori de ap, de cele mai multe ori aprnd dup ploaie Curcu$eul ia forma unui arc ro"u la e6terior "i violet la interior Secvena de culori e cea a spectrului luminii al$e, adic= ro"u, portocaliu (oran%,, gal$en, verde, al$astru, indigo "i violet #umina al$ se separ n diverse culori (lungimi de und, atunci cnd intr ntr-un strop de ap fiindc ro"ul se refract su$ un ung+i mai mic dect al$astrul #a ie"irea din strop, ra!a ro"ie prse"te stropul su$ un ung+i mai mic dect ung+iul de refracie al ra!ei al$astre, iar separarea culorilor reali!ea! curcu$eul V Cn studiu efectuat de cercettorii austrieci, 9a$ian Dan! "i Darl Frossc+midt, a revelat ca ma%oritatea gladiatorilor romani erau vegetarieni, scrie revista 9emale 9irst @elicvele a 70 de gladiatori, gsite n ?urcia, au fost supuse anali!elor de la$orator "i nivelul ridicat de stroniu nregistrat a fost considerat o pro$a incontesta$ila a faptului ca gladiatorii mncau o mare cantitate de legume Hovada ca regimul vegetarian, pe lng faptul ca menine un $un tonus muscular, are o vec+ime de mii de ani "i nu este doar o invenie a epocii moderne .entru a face fata antrenamentelor !ilnice "i pentru a-"i nvinge adversarii n lupte pe via "i pe moarte, vite%ii romani consumau $oa$e de or! "i eli6ire speciale, pe $a!a de esen de frasin "i oet, care avea rolul de a cicatri!a rapid rnile cptate n arene 2n !iua de a!i este ceva %ignitor sa ari cuiva degetul mi%lociu Har acum sute de ani gestul avea alta semnificaie 2naintea $tliei de la Agincourt din )&)', france!ii, anticipnd victoria lor asupra Angliei, au decis sa le taie degetul mi%lociu tuturor soldailor luai pri!onieri Asta pentru ca fara degetul mi%lociu le va fi imposi$il sa mai traga cu arcul "i astfel sa mai ia parte la vreo lupta pe viitor ;nsa france!ii au pierdut acea $tlie iar soldaii engle!i ii $at%ocoreau artndu-le degetul mi%lociu, pe care ace"tia intenionaser sa li-l taie .e"tera Wntului este cea mai lunga pe"tera din @omania Are '0 km Hiamantul se formea! cnd car$onul este supus unei presiuni "i temperaturi deose$it de mari Cn kilogram de uraniu are energie cat "ase milioane de kilograme de cr$une Utiai ca 9emeilor nsrcinate le apar deseori pe fata pete pigmentare mai nc+ise la culoare, a"a-numita masca a graviditii >le apar datorita sc+im$rilor +ormonale "i dispar cu timpul Utiai ca 9emeile foarte stresate risca sa devina incapa$ile sa mai conceap copii Cercettorii americani au descoperit n corpurile acestora niveluri mari de cortisol, un +ormon

care provoac stresul "i mpiedica ovulaia #a pacientele amu!ate nainte de fecundare s-a constatat o cre"tere cu 50-1'8 a ratei de reu"it a sarcinii Utiai ca 2n lunile august "i septem$rie se nregistrea! mai multe na"teri dect n celelalte luni Aceasta nseamn ca femeile au rmas nsrcinate n decem$rie-lanuarie .otrivit statisticilor, cele mai multe femei aleg sa rmn nsrcinate n perioada de iarna, pentru ca n anotimpul rece pot duce mai u"or sarcina "i se pot odi+ni mai $ine Utiai ca 2n momentul primei respiraii un nou nscut tre$uie sa inspire cam de cinci!eci de ori mai puternic dect un adult Utiai ca -ai mult de %umtate din greutatea pe care o are copilul la na"tere este c"tigat n timpul ultimelor "ase opt sptmni de sarcina Utiai ca Hin punct de vedere fi!ic o femeie este apta de a na"te trei!eci "i cinci de copii de-a lungul vieii Utiai ca #a scara mondiala, !ece la suta dintre na"teri aparin fetelor intre )' "i )/ ani Utiai ca Freurile maternale sfr"esc n luna a 1-a sau a &-a .entru stoparea simptomelor de greata sunt indicai $iscuiii srai Utiai ca 9emeile nsrcinate nu tre$uie sa ia vitaminele C "i > su$ forma de ta$lete, deoarece sunt duntoare, se arata ntr-un studiu australian Utiai ca Freurile din timpul sarcinii sunt cau!ate de +ormoni @iscul ca femeile sa se m$olnveasc de cancer pulmonar este cu 758 mai mare dect n ca!ul $r$ailor @ata de sinucidere n ca!ul repre!entanilor se6ului tare este de patru ori mai mare dect la femei Uansele ca o femeie sa sufere de alergii la anumite produse alimentare sunt de noua ori mai mari dect n ca!ul unui $r$at Uansele ca un $r$at sa ai$ mai mult de 50 de parteneri se6uali de-a lungul vieii sunt de cinci ori mai mari dect n ca!ul femeilor Hesi pielea lor este mai $ron!ata, $r$aii au mai multe riduri dect femeile He doua ori mai multe femei dect $r$ai renuna, dup vrsta de 10 de ani, la carne "i decid sa devina vegetariene @iscul ca un $e$elu" de se6 masculin sa fie adus pe lume cu deficiente mentale este cu '08 mai mare dect n ca!ul se6ului feminin 2n ceea ce prive"te filmele porno, de trei ori mai multi $r$ai sunt amatori de astfel de producii dect femei Se poate vor$i de infertilitate, de incapacitatea de a concepe un copil a$ia dup )5 luni de via se6uala B$e!itatea afectea! fertilitatea, deopotriv la femei "i la $r$ai Utiai ca 2n <ong Dong o femeie care-"i prinde $r$atul cu alta femeie e mputernicit de lege s-l omoare Haaar Eumai cu propriile mini Amanta insa, poate fi omort n orice alt fel Utiai ca 2n 3a+rein, un ginecolog poate, legal, sa e6amine!e organele genitale ale unei femei, dar ii e inter!is sa se uite direct la o$iectul e6aminat Are voie sa vad folosind o oglinda Bare arata altfel inversata[ Utiai ca 2n Cali, Colum$ia, o femeie are voie sa fac se6 numai cu $r$atul ei, dup lege Ui prima data cnd se ntmpl, mama ei tre$uie sa se uite, sa fie martora I Utiai ca 2n Furam e6ista meseria de de!virginator iar virginele pltesc pentru privilegiul de a fi de!virginate de meseria"ul asta -otivul[ #egea din Furam inter!ice virginelor sa se cstoreasc

Utiai ca -ai mult de '08 persoane, din lumea ntreag, n-au dat niciodat "i nici nu au primit vreodat apeluri telefonice Utiai ca 2n -e6ic fiica cea mica nu avea voie sa se mrite, fiind o$ligata sa poarte de gri%a mamei vrstnice[ Utiai ca 2n santa Cru!, 3olivia, este ilegal unui $r$at sa fac se6 cu mama "i cu fiica n acela"i timp Utiai ca 2n #i$an, e legal sa faci se6 cu animalele, dar numai cu animalele femele Cine se ia de animalele de se6 masculin e pedepsit cu moartea Utiai ca 1'8 din cei care se folosesc de anunurile matrimoniale sunt de%a cstorii Utiai ca .este )08 din $ugetul @usiei provine din impo!itele puse pe comerul cu vodca[ Cei mai tineri prini din lume au trit n C+ina "i au avut * "i / ani Haca statuia unei persoane calare are am$ele picioare din fata ale calului n aer, atunci persoana a murit n lupta Haca doar un singur picior din fata al calului est eridicat atunci persoana a murit ca urmare a unei rani cptata n $tlie Haca toate picioarele calului sunt pe pmnt, atunci persoana a murit de cau!e naturale Ce au n comun Westele antiglon, "tergtoarele de par$ri!, scrile de incendiu "i imprimantele laser[ ?oate au fost inventate de femei V sugativa a fost descoperita n Anglia n )*41, dintr-o ntmplare, un muncitor uitnd sa adauge clei n ca!anul cu +rtie cruda .e coasta Cu$ei a fost gsit n anul )/17 o $roasca estoas gigant, cu o lungime de & m "i n vrst de peste '00 de ani, ceea ce presupune ca tria inca de pe vremea cnd Colum$ a descoperit America Hescoperite de cercettorul engle! Ale6ander 9leming n )/5* "i utili!ate pentru prima data n )/&), purtnd numele de peniciline, sulfamide, macrolide etc , sunt medicamentele care lupta contra micro-organismelor, ca $acteriile, salvnd de-a lungul timpului milioane de viei care altfel ar fi fost secerate de tu$erculo!a, sifilis sau pneumonie >le au fost o$inute la nceput c+iar din ace"ti germeni, de e6emplu din mucegai pentru penicilina, dar n pre!ent sunt produse cu a%utorul c+imiei sau ingineriei genetice Aceste medicamente anti$acteriene sunt uneori prescrise n ca! de infecii virale pentru evitarea suprainfeciei $acteriene, dar sunt inactive asupra viru"ilor .otrivit speciali"tilor n domeniul sntii, pro$lemele provocate de dragoste sunt mai serioase dect se credea -ulte persoane se m$olnvesc cnd iu$esc sau atunci cnd dragostea nu le este mprt"it, ele putnd recurge "i la tentative de sinucidere Cn om poate muri daca sufer o mare decepie He!amgirile ncercate n dragoste pot conduce la instalarea unor stri de disperare "i la pierderea speranei: din cau!a dragostei, multi oameni pot a%unge ntr-o stare de epui!are fi!ica avansata 2n ca!uri e6treme, ei "i pot lua viaa Simptomele moderne ale $olilor dragostei pot include manii sau stri de depresie, cri!e de plans "i insomnie 2n anul )/4) n Hesertul Fo$i a fost descoperit sc+eletul unei $roa"te estoase de dimensiuni uria"e Acesta a aparinut speciei AnkAlo!aur "i atingea 5 m nlime "i ' m lungime, considerent pentru care geologii au denumit-o tancul crtor Ra+arina a fost descoperita de americanul Constantin 9a+l$erg, care lucra su$ ndrumarea profesorului ;ra @emsen la Cniversitatea Jo+n <opkins din 3altimore >l pu$lica re!ultatul muncii sale pe 57 fe$ruarie )*7/ V c+ine!ii sunt cei ce au inventat cerneala, cu 5'00 ani i C+ >a era fa$ricata pe $a!a de funingine, lipici "i diferite su$stane aromatice

V 3B-3A R;#>; Coreea de Eord a testat prima $om$a nucleara Ar putea urma noi ncercri 3a!a nucleara de la Qong$Aon foto= E3C Coreea de Eord a anunat, luni dimineaa, ca a efectuat o e6plo!ie nucleara su$terana de ncercare, n ciuda ngri%orrii comunitii internaionale "i a averti!rilor BEC, scriu ageniile internaionale de presa Consiliul de Securitate al BEC, reunit de urgenta, luni, condamna ferm testul nuclear al .+enianului 2n cadrul "edinei, SCA au pre!entat un proiect de re!oluie care prevede sanciuni pentru Coreea de Eord .e de alta parte, agenia de presa de stat de la .+enian a anunat ca nu au e6istat scurgeri radioactive "i nici pagu$e n urma testului pe care il considera un eveniment istoric care a adus fericire armatei "i poporului "i va a%uta la ntrirea sta$ilitii tarii >6plo!ia de mare putere a avut loc la ora 0& 14, ora @omniei, la 1*' de kilometri nord-est de .+enian .otrivit informaiilor Hepartamentului militar sud-coreean, deflagraia a provocat un cutremur cu magnitudinea de 1,'* Hirectorul Centrului de cercetare seismica din Coreea de Sud a spus ca deflagraia a fost la fel de puternica cu e6plo!ia a *00 de tone de dinamita Utiai ca 2n Anglia, pe la )'00, $ogta"ii "i fceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau alunecoase pe vreme umeda .entru mrirea aderentei n timpul mersului, se presra prin casa pleava @emprosptate succesiv, straturile de pleava amestecata cu apa atingeau uneori grosimi aprecia$ile #a desc+iderea u"ii de la intrare, e6ista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curg afara din casa .ro$lema a fost re!olvata prin inventarea pragului Utiai ca 3icicleta cu motor, $ote!ata -otocAclette de ctre inventatorii sai, france!ii >ugene "i -ic+el Terner, a fost e6pusa prima data la Salonul de la .aris din anul )*/7 Utiai ca ;nventatorul pianului este italianul 3artolomeo Cristofori, care n )4/* a creat un prim cem$alo a martelletti (clavecin cu ciocanele,, apoi, spre )7)0, primul sau pianoforte, din care "i a!i se mai pstrea! un e6emplar datnd din )750, la -etropolitan -useum din EeM Qork[ Utiai ca .rimul ascensor cunoscut a fost construit su$ domnia lui #udovic XW;, la Wersailles, n )701 "i era folosit doar de rege personal Utiai ca 9a6ul a fost inventat n )*&1 de Ale6ander 3ain "i a nceput sa fie utili!at de a$ia n )/4& 2n pre!ent, odat cu de!voltarea internetului, cea mai folosita metoda de transmitere a informaiilor scrise este posta electronica (e-mail, Utiai ca .rimul telescop a fost construit n )475 de ctre ;saac EeMton[ Utiai ca >licopterul a fost inventat n anul )/07 de france!ul .aul Comu .rimul !$or a durat doar cteva secunde Utiai ca Uerveelele na!ale au fost iniial fcute ca $anda%e n .rimul @!$oi -ondial Utiai ca .rima locomotiva cu a$ur avea marea vite!a de * kmGora (trenurile moderne cltoresc "i cu vite!a de '00 kmGora, Utiai ca Hiapa!onul a fost inventat n )7)) de ctre engle!ul Jo+n S+ore[ Utiai ca Eavigatorul "i descoperitorul portug+e! Wasco da Fama a murit n ;ndia Utiai ca 2n r!$oiul peloponesiac spartanii au luptat mpotriva atenienilor Utiai ca @egele #udovic ; de 3avaria a transformat n secolul al X;X-lea -unc+enul ntrun ora" al artelor Utiai ca #ucrarea lui Darl -ar6, Capitalul, a aprut n anul )*47 Utiai ca 3tlia de la <o+enfried$erg din )7&& a fost c"tigat de regele prusac 9rederic cel mare (sau 9rederic al ;;-lea,

Utiai ca .rimul secretar de stat americancare nu s-a nscut n SCA a fost <enrA Dissinger Utiai ca ?arul Ale6andru al ;;-lea a c!ut victima n anul )**) unui atentat cu $om$a pus la cale de gruparea anar+ista KWointa .oporuluiL Utiai ca -area 3ritanie a recunoscut Afganistanul ca fiind independent politic n anul )/)/ Utiai ca -i"carea de re!istenta palestiniana se nume"te ;ntifada Utiai ca 2n ora"ul european Stras$ourg a aprut n anul )40' primul !iar 2n perioada dinter anii )/)& )/)4 a primului @!$oi -ondial @omania a adoptat po!iia de neutralitate 2n anul )/77 >lisa$eta a ;;-a a sr$torit %u$ileul de argint al ncoronrii sale ca regina a -arii 3ritanii "i ;rlandei de Eord Cea mai lunga perioada de guvernare a unui cancelar german a avut-o <elmut Do+l ()/*5 )//*, 2n cadrul conferinei de la .otsdan a fost sta$ilita n anul )/&', linia Bder-Eisse drept granita de rsrit a Fermaniei ?ortura a fost a$olita n Anglia n anul )41* ?rupul regelui prusac 9rederic al ;;-lea a fost readus 50' ani dup moartea sa la .otsdam 9lota ruseasca a nimicit flota otomana ntr-o $tlie navala pe 4 "i 7 iulie )700 n marea >gee V )n )/'/ <aMaii a devenit cel de-al '0-lea stat federal al SCA A+mad Ua+ Hurrani n anul )7&7 s-a proclamat drep rege al Afganistanului 2n 50 0* )/&7 miliienii sovietici au ncon%urat sectorul sovietic al 3erlinului cu sarma g+impata Utiai ca -inistrul france! al aprrii C+arles <emu a tre$uit sa se retrag din funcie din cau!a afacerii @ain$oM-Tarrior Utiai ca 2n anul )/'7 a fost nfiinat la @oma, Comunitatea >conomica >uropeana Utiai ca 2n anul )/70 firma Betker a adus pe piaa prima pi!!a congelata Utiai ca Su$ comanda generalului von .aulus a fost ncercuita la Stalingrad Armata a W;a din cadrul Te+rmac+tului german n )/&1 Utiai ca ?ratatul 9lotelor nc+eiat n anul )/55 intre Japonia, 9rana, -area 3ritanie "i Statele Cnite ale Americii prevedea limitri ale narmrii navale Utiai ca 3ill Clinton a fost ales n anul)/7*, la vrsta de 15 de ani, guvernator n statul Arkansas fiind astfel cel mai tnr guvernator din istoria SCA Utiai ca Cngaria a pierdut prin .acea de la ?rianon apro6imativ 5G1 din teritoriu Utiai ca @!$oiul din Wietnam s-a nc+eiat n mod oficial la data de 10 0& )/7' la ora )0 5& Utiai ca 2n anul )*/* insulele 9ilipine au do$ndit, cu a%utor american, independenta fata de Spania Utiai ca Armata @osie a fost ntemeiat "i perfecionat de #ev ?roki >giptul a fost incorporat n ;mperiul @oman n 10 i <r Cel mai vec+i document constituional al Angliei se nume"te -agna C+arta Waclav <avel, critic al regimului comunist "i ulterior laureat al .remiului Eo$el a devenit n decem$rie )/*/, pre"edinte ce+oslovac 3ulgaria a fost condusa, din anul )**7, de 9erdinand ; de Sa6a-Co$urg .entru a putea devenipresedinte federal, un german tre$uie sa ai$ vrsta de &0 de ani Fer+ard Sc+roder a devenit cancelar federal german n anul )//*

Secretarul de stat american Feorge -ars+all a ela$orat planul pentru reconstrucia >uropei dup cel de-al Hoilea @!$oi -ondial Aristide 3riand a impus n anul )/0', n 9rana, separarea dintre Stat "i 3iserica #udovic al X;W-lea a avut cea mai lunga domnie din istorie Feneralul Augusto .inoc+et a a%uns la putere n C+ile n anul )/71 printr-un puci Utiai ca Hin anul )*)' elveia nu a mai fost implicata n nici un conflict militar Utiai ca .e ' 7 )/&' generalul Alfred Jodl a semnat capitularea Te+rmac+tului german Utiai ca Al$ert Speer a fost singurul acu!at de la procesul de la Eum$erg care "i-a recunoscut vina Utiai ca 3ena!ir 3+utto a fost prima femeie n fruntea unui stat islamic Utiai ca C+arles August #ind$erg+ a reu"it sa reali!e!e primul !$or individual non-stop peste Atlantic n anul )/57 Utiai ca #inia -aginot se nume"te linia de fortificaii ridicata la granita france!a din est, din )/5/ pana n )/15 Utiai ca ;mperiul -aurAa este primul mare imperiu indian ce a aprut n %urul anului 155 i<r Utiai ca @egele Ser$iei Ale6andru ; a fost ucis mpreun cu sotia sa, n anul )/0&, n urma unui complot al ofierilor Utiai ca 2mpratul roman Eero i-a nvinuit pe cre"tini de incendierea @omei Utiai ca .otrivit tradiiei, Woievodul Hrago" din -aramure" a fost primul ntemeietor al statului medieval -oldova V )5 acu!ai din procesul de la Eum$erg au fost condamnai la moarte prin spn!urare Sculptorul atenian 9idias a reali!at imensa statuie a lui Reu din Blimpia ?arul @usiei ;van al ;W-lea era numit cel groa!nic @egele Ata+ualpa a fost ucis de 9rancisco .i!arro n secolul al XW;-lea n .eru 2n anul )//1 @onald @egan a aprut fotografiat invers pe coperta revistei ?ime @evolta sclavilor condu"i de Spartacus a avut loc n 71-7) i<r .unctul de frontierea cu nume american, C+eckpoint C+arlie, a fost desfiinat n anul )//0 .ierre de Cou$ertin a nfiinat Comitetul ;nternational Blimpic Seful de stat indian ;ndira Fand+i a fost mpu"cat n )/*& de doi mem$ri ai gr!ii sale personale -arc Antoniu se numea adversarul lui Cicero, care a "i ordonat ucidera marelui orator roman Utiai ca 9undaia Bameni pentru oameni a fost nfiinat de fostul actor Darl+ein! 3o+m Utiai ca SCA a fost prima putere strin care a intervenit n )/'0 n r!$oiul dintre Coreea de Eord "i cea de sud Utiai ca @egele +unilor Attila a murit n noaptea nuntii, lng sotie Utiai ca SCA "i C@SS au sta$ilit n anul )/*7 prin tratatul ;E9, distrugerea tuturor rac+etelor cu ra!a medie de aciune Utiai ca Wasco da Fama este cel ce a descoperit n anii )&/7G)&/* calea maritima din >uropa spre india Utiai ca -edicul Josef -engele a fcut e6perimente pe oameni n lagrul de concentrare Ausc+Mit!, folosindu-se de deinui Utiai ca Congresul de .ace din )*)' de la Wiena, datorita negocierilor prelungite, i-a fost data denumirea de Congresul dansant

Utiai ca .re"edintele american Tilliam -c DinleA a fost mpu"cat n anul )/0) n 3uffalo "i a murit la putin timp dup aceea Utiai ca 2n 9ranta a fost nfiinat n anul )7/5 prima repu$lica europeana din timpurile moderne Utiai ca @egele persan Xer6e a provocat n anul &*0 i <r Cel de-al doilea @!$oi grecopersan 2n anul )/)* a fost ucis tarul Eicolae al ;;-lea mpreun cu ntreaga familie #upttorul pentru drepturile omului -alcom X intre anii )/5) "i )/41 a fost conductorul organi!aiei 3lack -uslims (-usulmanii nergri, Conductorul comunist de culoare C+ris <anis a fost ucis n n Africa de Sud n anul )//1 2n ora"ul 3oston s-a a%uns din cau!a cererii $ritanice referitoare la ta6a pe transporturile de ceai, la o legendara ?ea .rtA 2n anul )//1 @onald @egan a aprut fotografiat invers pe coperta revistei ?ime 2n anul )*)5 a condus Eapoleon cumplita campanie din @usia 2n ora"ul ?e+eran a inut, n anul )/7/, aAatollul D+omeinA ceteni americani timp de &&& !ile ca ostatici Heclaraia de independenta a SCA a fost adoptata la data de & iulie )774 Eumele civil al .apei ;oan al XX;;;-lea era Angelo Fiuseppe @oncalli ;ntre )*1/ "i )*&5 Afganistanul s-a opus cu succes ane6rii la ;ndiile 3ritanice Utiai ca .e data de 50 0) )/&& @oAal Air 9orce a lansat 5100 de tone de $om$e asupra 3erlinului Utiai ca Cela mai nsemnat mprat din dinastia <o+enstaufer a fost 9rederic 3ar$arossa ; Utiai ca .re"edintele american @onald @egen a dat ordinul pentru inva!ia americana n Frenada Utiai ca Eumele conspirativ al plnuitului atentat mpotriva lui <itler, din )/&& era Bperaiunea Talkiria Utiai ca Aac+en este primul mare ora" german ocupat de trupele aliate Utiai ca Cocktailul 3loodA -arA este denumit dup regina Angliei, -aria ; Utiai ca >roul national france! din .rimul @!$oi -ondial, .+ilippe .etain a fost condamnat n )/&' la moarte ca urmare a cola$orrii cu Fermania Ea!ista Utiai ca ;oan al ;;;-lea So$ieski cine este considerat ultimul mare rege al .oloniei medievale Utiai ca -i+ail For$aciov a nlocuit n funcia de sef de partid "i stat pe Constantin Cernenko Utiai ca 9amilia no$ila din grupul francilor rsriteni 3a$en$erg a stpnit n >vul -ediu tr!iu actualul teritoriu al Angliei Bmul politic german "i cofondator al sociologiei moderne, -a6 Te$er a murit n anul )/50 Sultanul turc Bsman ; a pus $a!ele ;mperiului Btoman ;niial T din numele pre"edintelui american Feorge T 3us+ desemnea! prenumele Talker 2n )/15 inuturile <i%a! "i Ee%d au fost reunite n regatul Ara$ia Saudita Hup atentatul la adresa lui @udi Hutsc+ke, pantofii sai au rmas n strada .re"edintele american Ei6on a a oprit n anul )/71 campania din Wietnam ;storicul antic <erodot a furni!at n opera sa, ;storii, primele informaii despre geto-daci

?ri$unalul ;nternational al BEC se ntrune"te n ora"ul Hen <aag (<aga, .re"edintele SCA <arrA ?ruman a dat ordinul pentru lansarea $om$ei atomice asupra <irosimei Cleopatra avea vrsta de 1/ de ani atunci cnd a murit Utiai ca ?rei landuri federale din @epu$lica 9ederala a germaniei au apelativul 9reistaat (regiune autonoma, Utiai ca Cuceritorul mongol 3atu-+an a fondat a"a-numitul <anat al <oardei de Aur Utiai ca #a comanda flotei ruse n iulie )700 atunci cnd aceasta a nimicit n -area >gee flota otomana se afla Contele Ale6ei Brlov Utiai ca Japonia s-a i!olat de influentele culturale strine n anul )/1/, dup ce n anul )/1* de%a inter!isese cre"tinismul Utiai ca Canalul .anama a fost inaugurat n anul )/50 de ctre pre"edintele american Tilson Utiai ca -arinarii fenicieni au cltorit pentru prima data n %urul Capului 3unei Sperane pe la anul 400 i<r Utiai ca Cele doua orase-stat grece"ti Atena "i Sparta au devenit, dup victoria mpotriva per"ilor din anul &7/ i<r, du"mani de nempcat Utiai ca .entru 40 de guldeni a cumprat .eter -inneMit -an+attanul de la ;ndieni n anul )454 Utiai ca -arie Curie a fost prima femeie care a primit n anul )/01 .remiul Eo$el Utiai ca Wiena a devenit n anul )4)) re"edina ;mperiului Ferman 2n anul )*/4, 9ilipine, colonie din Brientul 2ndeprtat a nceput @!$oiul de independenta fata de Spania 9iul tarului, a crui $oala de snge a fost vindecata de @asputin se numea Ale6ei ?imorul de >st a fost incorporat ca provincie a ;ndone!iei n anul )/74 -ilitantul american pentru derepturile ceteanului, -alcom X, a nfiinat n anul )/41 Brgani!aia Cnitii Afro-Americane Cltimul cancelar al ;mperiului Ferman care a fcut cunoscuta cu de la sine putere, a$dicarea mpratului Til+elm al ;;-lea a fost .rintul -a6 von 3aden-inistrul de e6terne german Talter @at+enau Bra"ul Atena a nc+eiat prin propria capitulare @!$oiul peloponesiac n anul &0& i<r 2n ora"ul 3irming+am a avut loc a avut loc n anul )//* cel de al 5&-lea 9orum >conomic -ondial la Eivel 2nalt .rinesa austriaca -aria Antoaneta a fost cstorit cu #udovic al XW;-lea #ng ora"ul polone! Ausc+Mit! era atrnat deasupra intrrii unui lagr de e6terminare lo!inca -unca eli$erea! 2n anul )/'5 a fost numit Aki+ito n mod oficial mo"tenitor al tronului Japoniei Utiai ca 2n anul )//' prim-ministru israelian ;saac @a$in a fost ucis n ora"ul ?el Aviv Utiai ca -icul stat european Andorra din -unii .irinei este autonom din )57* Utiai ca Hup calculul folosit n Bccident, @evoluia din Bctom$rie a avut loc n Eoiem$rie Utiai ca ?ermenul +itlerist SA desemnea! prescurtarea de la Sturma$teilung (deta"ament de asalt, Utiai ca Acordul >uropol a intrat n vigoare n anul )//* Utiai ca @scoal condusa de <orea Clo"ca "i Cri"an a avut loc n ?ransilvania n anul )7*&

Utiai ca A$ra+am #incoln a fost primul pre"edinte repu$lican al SCA Utiai ca Eicolae al ;;-lea este consemnat n analele istoriei drept ultimul tar al @usiei Utiai ca Singura organi!aie de tineret autori!ata din @HF se numea ?ineretul #i$er Ferman Utiai ca F+ilotina a fost introdusa n 9rana pentru a servi la e6ecutarea condamnailor la moarte n secolul al XW;;;-lea Catastrofa Aviatica de la @amstein s-a produs n 5* august )/** 2n 3tlia .opoarelor de la #eip!ig din anul )*)1 au fost peste )00 000 mori "i rnii Bmul politic Famal A$del Easser a declan"at n anul )/'4 cri!a Sue!ului prin naionali!area Canalului Sue! Cnitatea Spaniola care a spri%init n cel de-al Hoilea @!$oi -ondial, Termac+tul german n lupta mpotriva C@SS se numea Hivi!ia Al$astra 9rederic 3ar$arossa ; provenea din dinastia <o+enstaufer 2n ora"ul 3irming+am a avut loc a avut loc n anul )//* cel de al 5&-lea 9orum >conomic -ondial la Eivel 2nalt 9osta pre"edint a ;rlandei -arA @o$inson a fost numita n anul )//* 2nalt Comisar BEC pentru Hrepturile Bmului .opularea Australiei cu condamnai al$i a nceput n anul )7**#umea Eoua Americana a fost denumita n )'07 dup navigatorul provenit dintr-o familie florentina Amerigo Wespucci Hictatorul de origine germana Alfredo Stroessner a preluat puterea n .ortugalia n anul )/'&

S9b@U;?