TEHNICI TRADITIONALE

. PICTURA PE SUPORT DE STICLA.

Pictura pe sticld a fost preferatd de iconarii populari din nord-vestul

ldrii noastre, in sec. XVII-XX, folosind ca suport placa de sticlS (geamul) material expus sd se spargd uqor prin lovire - acest fel de picturi nu
reprezintd garanliaunei

triinicii

prea mari, mai ales dacd nu se iau mdsuri de

protejare. Are ins[ calitatea cf, sticla, fiind transparentd qi in plus inlocuind

vemis-ul, face pelicula de picturd

sd

prezinte mult6luminozitate gi vioiciune,

chiar gi aceea in culori mai pulin clare.

Suportul

de sticl6, gros de 1 mm, p6nd la cel mult 3 mm, fErd a

primii vreun grund, el trebuie doar bine curdlat inainte de a fi pictat.

Culorile, nu prea multe la numdr,

sunt cele folosite la pictura cu ulei.

Vechii iconari le procurau in stare de pulbere sau grunjuri qi le pregdteau

singuri, frecdndu-le pe piatr6, amestecate cu ulei de in sicativat prin fierbere

(Firnais) qi adundndu-le de pe piatri cu o spatulS de lemn sau os. La picturd

le foloseau subfiate eu Lackfirniss simplu, ori amestecat cu sicativ, sau eu

ulei de in in amestec cu acetat de plumb, ori cu esenld de terebentind, sau cu

emulsie de gdlbenuq de ou, folositd qi la icoanele in tempera. Uneori le
amestecau cu clei de piele (gelatin[ impurd), fErI a obline qi trdinicie.

Pensulele preferate vor fi cele cu p6r moale, care nu las[ d6re vizibile
pe luciul sticlei qi intind masa de culoare in mod uniform, frrd, a clea

asperit[1i.

Metoda de lucru diferitd de cea norrnald

picturii cu ulei lucrat[ pe

fafa suportului, pentru c5 se lucreazd invers, pe dosul geamului, atdt desenul

cdt gi punerea culorilor. Din aceastd cauzd, desenul se execut[ inversat mai
aga

int6i pe h0rtie, chiar qi cu am6nunte, intocmind in prealabil

numitul

izvod sau tipar, care se face in creion, sau in cerneal5. Dacd insd acesta este

lucrat normal, reprezentarea de pe sticld va apare inversatd ca intr-o oglinda.

Vechii iconari inliturau acest neajuns ungdnd hdrtia izvod pe dos cu petrol
lampant, cu pensuld sau cu vat[, frcdnd-o s[ devind transparentf,; apoi fixai foaia sub sticld, ca sd poati vedea desenul invers, iar dup5 aceea incepeau a
copia pe

sticli contururile

sau urzeala in negru. La fel se mai poate copia

ftrd a mai folosi petrol, av0nd doar o lumind in spatele hartiei. Iar dac6
izvodul este din hdrtie de calc cu tup, munca se u$ureazd. Pentru copiere
foloseau de o pensuld moale, sublire gi asculitl (Schlepperpisel), 9i de o
vopsea fluidb, obfinut[ din negru de fum (chinoros), frecat cu pulin rachiu gi amestecat cuzeamd. apoas6 de clei de tdmpl5rie sau de cireg gi uneori cu un
adaos de
se

piatrl acrd fin pisat6, sau cu acelaqi chinoros amestecat cu clei, cu

g6lbenuq de ou, cu ulei de in gi cu ap[ gi ofet sau cu rachiu, ca s[ se usuoe

mai repede. Linii mult mai fine, gi frrd a varia in grosime, azi se oblin cu un condei de scris fEcut din pan6 de gdscf,, pentru cd aluneci bine qi nu scd4die,

fie cu cerneala de mai sus, fie cu tuq negru din comerl. Allii folosesc
colofoniu topit in petrol lampant qi amestecat rece cu benzind, cu negru de fum gi gdlbenuq de ou, ca sd nu
se deplaseze,

izvodul

se

pic[ cu cear[

sau se

prinde clame, scrisul va fi tot inversat, ca sf, apardcitibil. O

alti metodd de transpunere

a desenului pe sticld, fard a

fi nevoie

de

inversarea lui, o gdsim intr-o descriere mai nou[ din Erminie, unde citim: Vrdnd aface icoand pe sticld, sd iei o hdrtie subpire si curatd, si schipeazd sfantul pe care-l voiesti; apoi deseneaz-o cu cerneald. Dupd aceea unge-o

cu ulei de infiert si o lasd sd se usuce. Pe urmd pune-o pe o scdndurd $i pe urmo desenului/dcut, deseneaz-o cu orice vopsea voieEti amestecatd cu ulei. Cdnd vei isprdvi-a de desenat, aqeazd hdrtia Ei o tipdreste pe geamul pe care vrei sdfaci icoana; apoi, ridicdnd hartio, sterge-o de vopsea, pentru ca
Si altd datd

sdfie curatd.

Apoi dupd uscare,

adicd. a

doua zi, se trece la punerea luminilor qi a

unor u$oare umbriri, date pe l6ngd liniile desenului, precum gi a altor diferite

culori pentru detalii, flori, stele, puncte, scrieri g.a., care in mod firesc
trebuie s[ se vadd deasupra celorlalte. Dupi o alt6 uscare, se dau direct

culorile locale respective, ?nt6i la fe!e, mdini, etc.,qi dup6 aceease fac umpluturile laveqminte qi la urm6 la cdmpuri, trecdnd peste detaliile deja
uscate gi acoperind cu pensula,

ftrd grtld,restul de suprafefe. in tot timpul

sd

lucrului, pitnd se capdt[ o oarecare experien!6, pictorul trebuie

intoarc5

mereu sticla, spre a-gi da seama de rezultatul petelor de culoare, mai ales c5 retuguri ulterioare dupd uscare, sau oarecare indreptiri, nu mai sunt posibile. Gregelile observate se qterg pe crud cu o cdrpd gi se lucreazd din nou.

Ultimele se frceau nimburile, cu bronz ori cu foile de aur, fixate cu albuq de

ou sau ulei de in fiert, iar mai recent cu mixtion.

intrucdt toate fazelepicturii se executd finAnd geamul orizontal, este

nevoie de a folosii tot timpul un malerstock sprijinit pe mdna stAngd qi linut cu ea, ca pe o punte traversdnd peste lucrare.
Uscarea se face natural gi

ftr6 grabd,l[sdnd lucrarea expus6 la aer, nu

la soare. Pentru grdbirea usc6rii, iconarii subliau culorile amestec6ndu-le cu esen![ de terebentind sau cu sare de plumb, acetat de plumb. Uneori la umbr5, dupd uscarea completS, unii obiqnuiau sf, acopere intreaga picturd cu
o pensulalie ugoar6 de ulei de in fiert ori cu albuq de ou, spre o mai sigurd

fixare a culorilor. Prin metoda de lucru a vechilor iconari, se obgine o picturd mai mult
decorativd, destul de simpld ca aspect. De altfel, a lucra in alt stil, este mult mai greu sd se obfini aceleagi efecte artistice cu caracter naiv. Protejarea sticlei contra spargerii qi a zgatrierii culorilor, se face pundnd-o in ramf, gi agezdndu-i in spate hdrtie, precum gi fixdndu-i un dos de

aceea$i m6rime, din placaj sau din P.F.L., gros in raport cu mdrimea sticlei.

Ca s[ nu se roadd culorile din cauza dosarului, in caz

ci sticla se clatind in

ram6, i se va pune pe margini f0qii inguste din spumd de material plastic,

care nu preseaz[ qi ajutd la elasticitate contra spargerii.

Expunerea lucr6rii se face avdnd lumina numai laterald sau de sus,

spre a nu sup[ra la ochi reflexele de lumin6.

Bibliografie.
Cennini, C. - Tratatul
Cioran, D, Deac, N. Revista Muzeelor , w Dancu I., Dancu, D.
de

picturdrEd. Meridiane, Buc. 1977

o icoanelor pe sticld,

- Dtn tainele materiei picturale

I'4,Buc.
1999.

- Pictura ldrdneascd pe sticld, Buc. 1975. - Liants, vernis et adhesifs, IRPA, Bruxe1les, L992.

Dionisie din Furna * Erminia picturii bizantine, Edit. Sophia, Buc. 2000.
Masschelein, Kleiner L.

Mihalcu, M.

- Valori medievale romdneEti, Buc. 1984.

- Materiale Si tehnica picturii,
Timiqoara 2000

Monahia Iuliana - Truda iconarului, Buc. 200t.

SEndulescu- Verna C.