Io este al cincelea satelit al lui Jupiter i cel de-al treilea ca mrime.

Este puin mai mare dect Luna (satelitul natural al Terrei). Numele lui vine de la iubita lui Zeus, Io, transformat de acesta ntr-o juninc (vac tnr) astfel ncercnd s o ascund de Hera. Io mai este poreclit planeta pizza deoarece este att de colorat. Culoarea sa provine de la vulcanii activi de pe el,expodand cu o cantitate mare de sulf galben-oranj.

Callisto - satelit Jupiter

Europa - satelit Jupiter

Ganymede satelit Jupiter

Io este unul din cei patru satelii Galileeni a lui Jupiter, avnd un diametru de 3642 km i fiind unul din cei mai mari satelii din Sistemul Solar.

Io - satelit Jupiter

Caiva vulcani produc nori de sulfur i dioxid de sulf ce ating i 500 km nlime. Suprafaa lui Io este de asemenea pictat cu 100 de muni ce au fost ridicai de compresia puternic a scoarei silicate a satelitului. Unele varfuri sunt mai nalte ca Muntele Everest. Spre deosebire de majoritatea sateliilor ce sunt compui din ap ngheat, Io este format din piatra silicata ce inveleste un miez de fier topit sau sulfit de fier topit. Suprafata sa este caracterizat de intinderi de sulf si dioxid de sulfura inghetat. Avand peste 400 de vulcani activi, Io este cel mai activ corp ceresc din Sistemul Solar din punct de vedere geologic. Aceasta activitate geologica este rezultatul ncalzirilor mareice generate de forele de frecare interioare sub influena atraciei variabile a lui Jupiter

Vulcani de pe satelitul Io

Istorie observaional
Prim observaie raportat a lui Io a fost fcut de ctre Galileo Galilei la 7 ianuarie 1610 folosind un telescop refractant de 20x putere, de la Universitatea din Padova. Cu toate acestea, n aceast observaie, Galileo nu a putut separa Io de Europa din cauza puterii reduse ale telescopului, astfel nct cei doi au fost nregistrati ca un singur punct de lumina. Io i Europa au fost observate pentru prima dat ca obiecte separate n timpul observaiilor lui Galileo a sistemului lui Jupiter n ziua urmtoare, 8 ianuarie 1610.

Galileo Galilei

Nava spaiala Pioneer 10 Primele nave care au trecut pe langa Io au fost gemenele Pioneer 10 si Pioneer 11 pe 3 Decembrie 1973 si respectiv 4 Decembrie 1974. Scanarea radio a redat o mas aproximativ ce sugereaz c acesta era cel mai dens dintre cei 4 sateliti galileeni si ca este Nava spatiala Pioneer 10 format din piatr silicat in loc de ghea. Cele dou nave Pioneer au nregistrat de asemenea o atmosfera subire i o centur de radiaii. Camera foto de pe Pioneer 11 a facut o singur poz bun a satelitului, n zona sa nordic. S-a planuit s se fac poze mai apropiate cu Pioneer 10 dar acestea au fost pierdute din cauza nivelului mare de radiaii. Nava spatiala Voyager 1
Cnd navele gemene Voyager 1 i Voyager 2 au trecut pe lng Io in 1979, sistemul lor de fotografiat mai avansat a permis captarea unor imagini mult mai detaliate. Voyager 1 a zburat pe lng satelit n data de 5 martie 1979 la o disanta de 20.600 km. Imaginile aduse n timpul apropierii au relevat un peisaj ciudat, multi-colorat lipsit de cratere de impact. Imaginile de rezoluie cea mai ridicata au artat o suprafa relativ tnr punctata de gropi ciudate, muni mai nalti ca vrful Everest, i caracteristici ce reprezinta fluxuri de lav vulcanic. Imediat dup ntalnire, s-a observat un nor imens ridicandu-se de pe suprafaa satelitului, indicnd faptul ca este geologic activ.

Orbit i rotaia
Io l orbiteaza pe Jupiter de la o distan de 421.700 km de la centrul planetei i 350.000 km de la nori. Acesta este cel mai apropiat satelit Galelian al lui Jupiter, aflandu-se intre Thebe si Europa. Incluznd sateliii interiori, Io este al 5-lea satelit dupa Jupiter. Dureaz 42.5 ore s fac o micare de revoluie. Acesta se afl ntr-o rezonan orbital de 2:1 cu Europa si 4:1 cu Ganymede. Aceast rezonan ajut la pastrarea excentricitatii, care este de altfel i motivul activitii geologice a satelitului.

Structura
Io este puin mai mare decat Luna. Are o raza de 1.821,3 km (cu 5% mai mare decat a Lunii) i o masa de 8.9319 1022 kg (cu 21% mai mare decat a Lunii). Este de form elipsoid, cu partea bombat nspre Jupiter.

Suprafaa
Savanii, obinuii cu Luna, Marte si Mercur, se ateptau s vad numeroase cratere de impact n primele imagini ale lui Voyager 1. Densitatea craterelor ar fi indicat vrsta satelitului. Spre surprinderea lor, suprafaa nu avea aproape deloc cratere, fiind acoperit de cmpii ntinse, muni nali i curgeri de lav. Lipsa acestor cratere arat c suprafaa este geologic nou, vulcanii astupnd orice crater imediat dupa ce se produce, fapt susinut de Voyager1 ce a Io comparat cu Luna si Pamantul surprins cel puin 9 erupii vulcanice.