Jupiter

Gigantul Sistemului Solar

Proiect realizat de Ivanov Alexandru

 Jupiter este a 5-a si cea mai mare planeta din Sistemul solar. Ea
este o planeta-gigant, cu masa de 1,9*10^27 kg (echivalenta cu 318
mase terestre) si volumul de 1,43*10^15 km3 (echivalenta cu 1321
volume terestre).

Aria ei este de 6,21*10^10 km2, ea fiind de 122 de ori mai mare

decat cea a Pamantului.
Istoric
Planeta a fost cunoscuta inca din antichitate, fiind observata de civilizatiile
mesopotamice (cel mai evident la babilonieni, unde el era intruchiparea
zeului razboiului Marduk), in mitologia germanica si nordica, unde el era
zeul Thor, si in mitologia romana, el fiind considerat regele zeilor.
Nu este surprinzator faptul ca Jupiter a avut un rol atat de
semnificativ pentru civilizatiile antichitatii, deoarece planeta este
al 4-lea cel mai luminos corp pe cer (dupa Soare, Luna si planeta
Venus). El apartine zodiei Sagetatorului
 Caracteristici fizice
Jupiter este o planeta compusa majoritar din substante gazoase si lichide. Din
acest motiv, aceasta are o densitate de 1,3 g/cm3, care e a doua cea mai mare
densitate din planetele gigante, insa mai mica decat cele 4 terestre.

Atmosfera planetei este compusa din aproximativ 75% hidrogen si 24% heliu,
restul fiind cantitati minore de metan, benzen, carbon, neon, oxigen, etan, sulf si
amoniac. Cea mai exterioara parte al atmosferei planetei are un strat de cristale de
amoniac inghetat. Temperatura medie este de -145 grade Celsius.

Interiorul planetei este compus din 71% hidrogen, 24% heliu si 5% din
elementele mentionate mai sus, precum si alte hidrocarburi.

Nu exista date precise despre nucleul planetei, din cauza invelisului sau exterior
ce impiedica examinarea in detalii, insa este teorizat ca nucleul planetei este
compus din diferite roci meteoritice si gheata, inconjurat de un strat metalic de
hidrogen (de fapt el nu e un metal, ci actioneaza ca un conductor electric metalic).
 Aspectul caracteristic lui Jupiter este dat de norii din amoniac, apa si sulf,
situati intre troposfera si stratosfera atmosferei.

Cauza separarii in benzi al acestor nori nu este inteleasa complet de savanti,

insa ce stim noi este faptul ca acesta se datoreaza in mare parte fenomenului
de convectie, unde jeturile de vant din atmosfera separa norii in baza masei
substantelor din care ele sunt facute. Benzile albe sunt constituite din amoniac,
iar cele intunecate sunt amestecate cu elemente mai grele din atmosfera
planetei.
Marea Pata Rosie
Arguabil cea mai specifica caracteristica al planetei este Marea
Pata Rosie, ce este o furtuna anticiclonica pe suprafata Jupiterului.
Este stipulat ca ea s-a inceput inca din anul 1664, prima mentiune
in istorie despre aceasta fiind in jurnalele lui Robert Hooke.

Aceasta pata a fost observata sa descreasca in marime in jurul

anilor 2004, unde s-a descoperit ca pata avea o dimensiune de oua
ori mai mica decat cu un secol in urma. Se considera ca, la
aceasta rata, pata va disparea in jurul anului 2040.

Aspectul rosu al petei este cauzat de cantitatea de fosfor rosu in

ea, insa unii savanti considera ca ea este cauzata de un compus
necunoscut ce contine sulf.
Imagine al petei facuta de Voyager 1. Pata alba situata direct sub ea are
diametrul egal cu cel al Pamantului.
Jupiter are 79 sateliti, facandu-l planeta cu cel mai mare numar de sateliti
din Sistemul Solar. Cei mai mari sateliti au fost descoperiti de Galileo
Galilei in 1610, fiind numiti satelitii galileici. Acestia sunt Io, Ganymede,
Europa si Callisto.

Satelitul Europa, care are o

dimensiune putin mai mica
decat Luna, are suprafata cea
mai neteda din tot sistemul
solar. Ea este compusa din piatra
de silicat si gheata. Este teorizat
ca, daca in Sistemul Solar ar mai
exista undeva viata, cel mai
probabil este ca ea este pe acest
satelit.