1.

Mijloacele de proba

Probele, adica faptele si imprejurarile care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei penale, nu ar ajuta la stabilirea adevarului si in final la solutionarea cauzei penale daca nu ar fi aduse la cunostinta organelor judiciare prin administrarea lor pentru a putea fi folosite. Indiferent cate probe (fapte si imprejurari) exista care pot conduce la solutionarea cauzei penale, ele nu pot fi administrate daca nu exista mijloace legale de administrare adica mijloacele de proba. Mijlocul este ceea ce serveste ca unelta pentru realizarea unui scop, cale, metoda, procedeu pentru realizarea unui scop. Asadar aceste fapte si imprejurari trebuiesc constatate iar instrumentele prin care se realizeaza aceasta constatare sunt mijloacele de proba. Potrivit art. 64 C. pen. mijloacele de proba sunt acele instrumente prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba. Doar o proba pentru a fi administrata are nevoie de un subiect al probei adica persoana care furnizeaza informatii despre proba, cum ar fi spre exemplu cazul martorului, inculpatului. Mijlocul de proba nu se acelasi lucru cu subiectul probei. De asemenea, fiecare mijloc de proba are si anumite procedee de administrare. Uneori, prin acelasi procedeu probator se administreaza mijloace de proba diferite (ascultarea, este un procedeu de administrare a probei atat in cazul inculpatului, invinuitului, cat si in cazul audierii martorilor, partii vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente)1. Alteori, datorita modalitatilor diferite de administrare acelasi mijloc de proba poate conduce la procedee probatorii diferite. (Inscrisurile, pot fi examinate prin cercetare directa, traducere, descifrare sau comparare cu alte scripte, ridicarea sau descoperirea inscrisurilor respective putandu-se realiza prin perchezitie ori prin cercetare la fata locului). O proba nu poate fi administrata decat prin mijloace de proba prevazute de Codul de procedura penala sau prin alte cai.

George Coca, Institutii de drept procesual civil, vol.1, Ed. Walters Kluwer Romania, Bucuresti, 2010

2. Mijloacele de proba in procesul penal roman

a)

Notiunea si importanta mijloacelor de proba in procesul penal

Mijloacele de proba sunt mijloace legale prin care se stabilesc elementele de fapt care servesc la constatarea existentei sau neexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a unei cauze. Mijloacele de proba nu se confunda cu probele, desi in vocabularul juridic curent, notiunea de proba in sens larg, include atat proba propriu-zisa, cat si mijlocul de proba. Mijloacele de proba sunt doar mijloacele legale prin care se administreaza probele 2. Mijloacele de proba se deosebesc de procedeele probatorii, care constituie modul de a proceda in folosirea mijloacelor de proba .

b) Clasificarea mijloacelor de proba

Mijloacele de proba se clasifica in orale, scrise , materiale si tehnice, ultima categorie cuprinzand constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale si expertizele. Felurile mijloacelor de proba ce trebuie folosite in fiecare cauza penala sunt determinate de natura faptei savarsite si de particularitatile concrete ale acesteia. In procesul penal se intalnesc si mijloace de proba preconstituite, create in vederea eventualei savarsiri a unor fapte prevazute de legea penala cum ar fi actele de stare civila in cazul infractiunilor contra familiei si fisele de amprente digitale pentru identificarea faptuitorilor care au lasat astfel de urme . Mijloacele de proba pot fi examinate in raport de procedeele, interceptarile si probatorii folosite si pot fi grupate in: declaratii ale partilor si martorilor; inscrisurile, inregistrarile audio sau video; mijloacele materiale de proba si constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medicolegale si expertizele.

Vasile Pavaleanu, Drept procesual penal. Partea generala, vol. 1, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2007

3.

Declaratiile partilor si ale martorilor

A. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului a) Notiunea si importanta declaratiilor invinuitului

Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului prezinta o mare insemnatate in aflarea adevarului, fiind prevazute in art. 64 Cod Lcedura penala, ca mijloc de proba in procesul penal. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului pot fi judiciare si extrajudiciare. Declaratia extrajudiciara este cea facuta in afara procesului penal, situatie in care continutul ei ajunge la cunostinta organelor judiciare prin alte mijloace de proba, cum ar fi declaratia unui martor, care confirma, ce i s-a spus . Declaratia judiciara este cea facuta in cadrul procesului penal, in fata organelor judiciare cu respectarea prevederilor legale, si care constituie mijloc de proba. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului constituie un drept iar nu o obligatie. Acest mijloc de proba are o dubla functionalitate in procesul penal: pe de o parte, furnizeaza informatiile necesare aflarii adevarului, iar pe de alta parte, constituie prima modalitate prin intermediul careia cel ce urmeaza sa fie tras la raspundere penala isi exercita dreptul la aparare.

4.

Inscrisurile, inregistrarile audio sau video si mijloacele materiale de proba A. inscrisurile a) inscrisurile ca mijloc de proba

In procesul penal, inscrisurile ca mijloace de proba, sunt acte scrise care cuprind fapte si imprejurari ce confirma sau infirma, stabilesc circumstantele agravante sau atenuante ori caracterizeaza persoana partilor din proces (art. 89 Cod procedura penala).3 Formularele in care urmeaza sa se consemneze orice declaratie, in faza de urmarire penala, vor fi in prealabil inregistrate si inseriate ca formulare cu regim special, iar dupa completare vor fi introduse in dosarul cauzei (art. 89 Cod procedura penala, introdus prin Legea nr. 281/2003) Inscrisul, ca mijloc de proba in activitatea de infaptuire a justitiei, are un rol mai redus decat in procesul civil .

Vasile Pavaleanu, Drept procesual penal. Partea generala, vol. 1, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2007

Notiunea de inscris poate avea doua sensuri: in sens larg, prin inscris se intelege orice act scris, inclusiv formele scrise in care

se consemneaza celelalte mijloace de proba, cum ar fi declaratiile partilor sau ale martorilor, raportul de expertiza, etc. in sens restrans, prin inscris se intelege numai actul care, prin continutul sau,

contribuie la aflarea adevarului in cauza, fara sa reprezinte forma scrisa de exprimare a celorlalte mijloace de proba. In aceasta acceptiune sunt inscrisuri, corespondenta, chitantele,registrele, actele care emana de la institutii si cele sub semnatura privata. Nu constituie mijloace de proba scrise, ci mijloace materiale de proba inscrisurile care, prin aspectul lor exterior sau datorita locului unde au fost gasite ajuta la aflarea adevarului in cauza penala . In acest sens, pot fi considerate mijloace materiale de proba un inscris pe care se gasesc amprente digitale sau pete de sange, un inscris pe numele victimei ridicat cu ocazia perchezitiei de la cel banuit de savarsirea infractiunii. In sfera inscrisurilor, ca mijloace de proba, intra numai acele obiecte pe care sunt marcate semnele scrierii fonetice, fiind vorba de o exprimare prin scris. In literatura de specialitate inscrisurile au fost clasificate in raport de unele criterii : dupa sursa din care provin, pot fi inscrisuri care provin de la parti sau alte

persoane (scrisori, insemnari, acte juridice) si inscrisuri care provin de la institutii (acte de stare civila, diplome, certificate, hotarari judecatoresti etc.); dupa modul cum pot fi folosite: unele inscrisuri sunt folosite in original, iar altele

si in copii certificate; dupa scopul urmarit prin intocmirea lor inscrisurile pot fi necaracterizate si

caracterizate. Sunt inscrisuri necaracterizate toate obiectele care contin diferite mentiuni scriptice din care pot fi obtinute elemente de fapt susceptibile de a servi la aflarea adevarului in procesul penal, cu conditia sa nu fi fost intocmite pentru a avea destinatia de mijloc de proba (spre exemplu, intocmirea unui certificat de casatorie cu alt scop decat acela de a dovedi ulterior existenta infractiunii de bigamie). Sunt inscrisuri caracterizate inscrisurile intocmite anume pentru a servi ca mijloc de proba in procesul penal cum ar fi procesele verbale incheiate de organele judiciare.

Inscrisurile care contin probe necesare cauzei pot fi prezentate de parti, pot fi descoperite cu ocazia perchezitiilor, a cercetarii la fata locului, sau pot fi ridicate de la unitatile ori de la persoanele care le detin. In raport de imprejurarile de fapt ce trebuie dovedite, inscrisurile pot fi anterioare savarsirii infractiunilor, concomitente cu acestea sau ulterioare.

b) Procesele verbale

Procesele verbale sunt acele instrumente scriptice in care sunt consemnate datele si elementele de fapt constatate de organul care a facut cercetarea sau care a efectuat actul procedural. Spre deosebire de celelalte inscrisuri care, de regula, sunt extrajudiciare, procesele verbale se incheie in cursul procesului penal in scopul consemnarii unor fapte si imprejurari de fapt constatate prin propriile simturi, de organele de urmarire penala si de instantele de judecata. Din acest motiv procesele verbale au o reglementare aparte in cadrul inscrisurilor ca mijloace de proba. Potrivit art. 90 Cod procedura penala procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba. De asemenea, sunt mijloace de proba, procesele verbale si actele de constatare incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta. Procesele verbale pot fi impartite in doua categorii si anume: unele, care au functie probatorie pe fondul cauzei, cum ar fi procesele verbale de constatare a infractiunilor si altele prin care se dovedeste efectuarea unor acte procedurale (perchezitia, citatia), pot incheia procese verbale cu privire la faptele care constituie infractiuni sau la imprejurarile referitoare la acestea: organele de cercetare penala si procurorii potrivit art. 90, 108, 131, 222, 467 Cod procedura penala; instanta de judecata si presedintele ei (art. 90,299); organele de constatare prevazute in art. 224 Cod procedura penala.4 Art. 91 Cod procedura penala reglementeaza cuprinsul si forma procesului verbal, care are 3 parti: partea introductiva, care trebuie sa cuprinda data si locul unde este incheiat, ora la

care a inceput si ora la care s-a terminat incheierea procesului-verbal, numele, prenumele si calitatea celui care il incheie, numele si prenumele ocupatia si adresa martorilor asistenti cand sunt prezenti;
4 Vasile Pavaleanu, Drept procesual penal. Partea generala, vol. 1, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2007

partea descriptiva, care cuprinde descrierea amanuntita a celor constatate, a

masurilor luate, datele de identificare a persoanelor la care se refera procesul verbal, obiectiile si explicatiile acestora, alte mentiuni pe care legea le cere pentru anumite procese verbale; partea finala, referitoare la semnarea procesului verbal de catre cel care il incheie

si de catre persoanele care au luat parte la constatare. Daca vreuna din aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta. Neindeplinirea conditiilor de fond si forma ale proceselor verbale poate duce la nulitatea absoluta sau, dupa caz, relativa a acestora.

c) Interceptarile si inregistrarile audio sau video ca mijloc de proba Notiuni introductive

Notiune. Activiatea infractionala, mijloacele si metodele de savarsire a infractiunilor se diversifica, iata de ce se impune in acelasi timp si modernizarea mijloacelor de probare. Astfel, prin Legea nr. 141\1996 s-au introdus ca mijloace de proba, interceptarile,

inregistrarile audio sau video. Aceste mijloace de proba restrang exercitiul unui drept fundamental respectiv, secretul corespondentei, prevazut la art. 28 din Constitutia Romaniei astfel : Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.5 Inregistrarile audio sau video, ca mijloace de proba sunt acele inscrisuri pe banda magnetic sau ale unor convorbiri si inregistrarile de imagini din al caror continut rezulta fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. In categoria inregistrarilor de imagini se include alaturi de inregistrarile video si cele fotografice. Posibilitatea interceptarii si inregistrarii audio-video de catre autoritatile statale este prevazuta in majoritatea legislatiilor, fiind legata, de cele mai multe ori, de combaterea criminalitatii organizate sau de cea obisnuita, cadrul legislativ intern fiind apreciat in functie de respectarea dispozitiilor art. 5 din Constitutiile europene ale drepturilor omului, prin care se garanteaza oricarei persoane dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale. In opinia Curtii Europene a Drepturilor Omului exista corespondenta
5 George Coca, Institutii de drept procesual civil, vol.1, Ed. Walters Kluwer Romania, Bucuresti, 2010

in toate situatiile in care doua sau mai multe persoane schimba, pe orice cale ar fi, pe orice suport, un mesaj sau o idee. Notiunea de comunicare cuprinde comunicarea scrisa, telefonica sau pe cale radio-telefonica, cat si cea prin mijloace electronice. De principiu, o reglementare corespunde prevederilor Conventiei daca, oricare ar fi sistemul de interceptare si inregistrare, exista un sistem de garantii adecvate si suficiente contra posibilelor abuzuri. Bineinteles, o asemenea apreciere are un caracter relativ, functie de circumstantele cauzei, cum ar fi durata acestor masuri, ratiunile pentru care au fost dispuse, executarea si controlul executarii lor, posibilitatea contestarii acestor masuri cat si efectele lor. Numai daca se constata garantii solide impotriva folosirii acestor mijloace de proba in mod abuziv poate fi eliminat riscul ingerintei in dreptul la corespondenta. De exemplu, interceptarea convorbirilor electronice este o interferenta in viata privata si corespondenta unei persoane, motiv pentru care aceasta trebuie sa fie bazata pe un temei legal care sa cuprinda un anumit grad de precizie in reglementare. Este esential sa existe reglementari clare si detaliate in acest domeniu, tocmai pentru eliminarea abuzurilor. Avand in vedere ca, in prezent, in multe cazuri, modul comiterii infractiunilor pune serioase probleme in ceea ce priveste posibilitatea probatiunii, a fost necesarca in materia mijloacelor de proba, in tara noastra, sa se inregistreze modificari, in sensul imbunatatirii posibilitatilor tehnice de administrare. Astfel, prin Legea nr. 141/1996, a fost introdusa sectiunea Inregistrarile audio sau video, largind sfera mijloacelor de proba, cu inregistrarile audio si inregistrarile de imagini video sau foto. La scurt timp, in anul 2003, prin legea nr. 281/2003, a fost largita posibilitatea administrarii unor asemenea probe, titlul sectiunii find Interceptarile si inregistrarile audio sau video.

5. Evolutia reglementarii ca mijloace de proba a interceptarilor inregistrarilor audio sau video

Ca urmare a inviolabilitatii corespondentei si convorbirilor telefonice, consacrata ca drept fundamental al cetateanului, constitutiile democratice, initial nu era permisa folosirea in justitie a inregistrarii unei convorbiri sau comunicari, ca actiune a instantelor judecatoresti. Amplificarea fenomenului infractional, prin folisirea mijloacelor tehnice de comunicare, a determinat acceptarea, in anumite conditii, a folosirii unor interceptari si inregistrari ale convorbirilor telefonice si ale altor comunicatii, mai ales cazul acelor infractiuni a caror probatiune nu era posibila altfel. Astazi putine sunt legislatiile care nu reglementeaza ca mijloace de proba astfel de interceptari si inregistrari, audio si video. Potrivit art.8 din Conventia europeana a drepturilor omului, orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale. In alin. (2) al acestui articol s-a prevazut, insa, posibilitatea retragerii acestui drept, dar numai in cazul in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii si a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora. Din aceste prevederi rezulta ca autorizarea unor interceptari si inregistrari a comunicatiilor private este supusa unor conditii stricte, pe care legea trebuie sa le prevada. Cu privire la necesitatea unor garantii ferme pentru interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, C.E.D.O s-a pronuntat prin mai multe decizii1, in sensul justificarii unei legislatii de interceptare a convorbirilor si comunicatiilor, cu conditia, insa ca sistemul de supraveghere adoptat sa fie insotit de suficiente garantii impotriva exceselor.6 In tara noastra, Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala (art. 13) a prevazut posibilitatea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice si a altor comunicatii in cazul pregatirii si savarsirii de infractiuni care sunt amenintari la adresa sigurantei nationale; apoi, Legea nr. 26/1994 privind Politia Romana a extins aceasta posibilitate si in cazul crimei organizate si a unor infractiuni grave, daca era necesara pentru efectuarea urmaririi penale. Prin Legea nr. 141/1996 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala a fost introdusa in Cod o noua Sectiune, sub denumirea de Inregistrari audio sau video, dupa ce ,
6 Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iasi, 2008

10

prin art. 64, s-au adaugat la mijloacele de proba si inregistrarile audio sau video si fotografiile. In fine, dupa o perioada de aplicare a noilor dispozitii, prin Legile nr. 281/ 2003 si 356/ 2006 s-au adus noi reglementari; Sectiunea a V-a a capatat o denumire mai larga Intarceparile si inregistrarile audio sau video, limitandu-se sfera lor de actiune si intarindu-se cadrul legal in care pot fi folosite. Asa cum am mai aratat, potrivit art. 53 din Constitutie, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege pentru apararea sigurantei nationale, a ordinii, sanatatii si a moralei publice, drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale. Modul in care au fost reglementate interceptarile si inregistrarile audio sau video se inscrie in aceasta dispozitie constitutionala, mai ales ca restrangerea nu a adus atingerea existenteidreptului, fiind proportionala cu situatia care a determinat-op. Curtea Constitutionala, sesizata fiind cu o exceptie de neconstitutionalitae a prevederilor art. 911 - 916, a statuat ca aceste prevederi sunt clare si contin garantii corespunzatoare impotriva interpretarii si aplicarii lor arbitrare, precum si ca, fiind publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, orice cetatean are posibilitatea sa ia la cunostinta de ele si sa prevada consecintele ce decurg din lege. Aceasta nu impidica imbunatatirea reglementarii cu noi garantii retinute in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului. In ceea ce priveste notiunea de interceptari, ea cuprinde intervenirea organelor autorizate in orice fel de convorbiri sau comunicatii telefonice sau prin orice mijloc electronic de comunicare- radio, televiziune particulara si de interior, nesupuse publicitatii- care implica ideea de confidentialitate intre cei care o efectueaza. Inregistrarile audio cuprind imprimarile pe banda magnetica sau pe orice alt suport ale unor convorbiri sau comunicari, fie ca sunt interceptate autorizat ori urmeaza a fi efectuate in viitor, intr-un anumit moment si intr-un anumit loc, intre doua sau mai multe persoane, se au in vedere microfoane puse in anumite camere, in anumite locuri, care sa inregistreze convorbirile sau comunicarile, fara ca cei care efectueaza sa stie ca sunt inregistrate.7 Legea se refera si la inregistrarile video- de imagine- care cuprind fotografiile si filmele operative, executate de organele de urmarire penala fara aprobare sau fara cunostinta celor inregistrati. Inregistrarile de imagine cuprind si inregistrarile facute prin aparatura ascunsa privirilor, in banci, institutii, marile magazine, prin care se inregistreaza persoanele care intra,
7 Mihail Udroiu, Radu Slavoiu, Ovidiu Predescu, Tehnici special de investigare in justitia penala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2009

11

actioneaza si parasesc locurile unde se fac inregistrarile, constituind mijloace de indentificare a persoanelor ce eventual pregatesc sau savarsesc infractiuni. Se pot efectua, in conditiile legii, inregistrari si in mediul ambiental, localizari sau urmariri prin G.P.S ori prin alte mijloace electronice de supraveghere. In fine, pot fi facute inregistrari audio sau video de persoanele care sunt sau pot deveni parti intr-o cauza penala, prin aparatura proprie audio sau video.

6. Conditiile de interceptare si inregistrare a convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare. Facem de la inceput precizarea ca aceste conditii trebuie indeplinite in mod cumulativ. Aceste conditii sunt 8: Sa fie inceputa urmarirea penala, cel putin cu privire la fapta Sa existe date sau indicia temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu Stabilirea situatiei de fapt, identificarea sau localizarea paricipantilor nu pot fi facute prin alte mijloace de proba, ori cercetarea ar fi mult intarziata Infractiunile contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi special Infractiunile de traffic de stupefiante, traffic de arme, acte de terrorism, spalarea banilor, falsificarea de moneda sau alte valori Infractiunile prevazute de Legea nr. 78\2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare (acestea sunt : darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta, primirea de foloase necuvenite) Alte infractiuni grave Infractiuni care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronic Autorizarea motivate a judecatorului,la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile prevazute de lege

George Coca, Institutii de drept procesual civil, vol.1, Ed. Walters Kluwer Romania, Bucuresti, 2010

12

Conditii necesare pentru autorizarea de interceptari si inregistrari audio sau video

a)

Limite privind infractiunile pentru care se pot autoriza interceptarile si

inregistrarile audio sau video. LEGEA nr. 141/1996 a autorizat inregistrarile audio sau video in cazul in care sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se face din oficiu, deschizand un front larg de derogare de la inviolabilitatea convorbirilor telefonice si a corespondentei, a vietii intime, deoarece infractiunile pentru care urmarirea penala depindea de plangerea prealabila a partii vatamate, de sesizare sau autorizarea organului competent erau intr-un numar restrans.9 In vederea restrangerii sferei infractiunilor pentru care astfel de inregistrari pot fi autorizate, prin Legea nr. 281/ 2003 s-au prevazut, pe langa limita initiala ca urmarirea penala sa poata fi efectuata din oficiu, si tipurile de infractiuni pentru care se poate da autorizarea de inregistrare: infractiunile contra sigurantei nationale, prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, cele de trafic de stupefiante, trafic de arme si trafic de persoane, acte de terorism, spalarea banilor, falsificarea de monede sau alte valori, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie ari a altor infractiuni grave. In aceasta ultima situatie, caracterul grav al infractiunii se stabileste de autoritatea care emite autorizarea de interceptare si de inregistrare audio sau video, luandu-se drept criteriu pedeapsa prevazuta de lege, cum ar fi, de exemplu, detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 10 ani. Pentru a dispune autorizarea, este necesara indeplinirea si a unei alte conditii prevazute de lege, anume ca pentru asemenea infractiune grava, nenominalizata de lege, interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata. Autorizarea se poate da si in cazul infractiunilor care se savarsesc prin comunicarea telefonica sau prin alte mijloace de comunicare electronica. Prin determinarea infractiunilor pentru care se poate da autorizatie de interceptare si de inregistrare, autoritatea care cere sau va da o asemenea autorizatie trebuie sa se incadreze in aceasta sfera, pastrand legalitatea masurii, motivand acolo unde este necesar caracterul grav al infractiunii si necesitatea masurarii pentru descoperirea infractiunii si identificarea infractorilor. Legea cere sa existe date si indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea uneia din infractiunile la care se refera art. 91; prin
9

Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iasi, 2008

13

date se inteleg informatiile provenite din orice surse, cum ar fi plangeri, denuntari, note informative, etc; sunt indicii temeinice in intelesul art. 68., atunci cand datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta.

b)

Limite cu privire la persoane.

Mentinandu-se si conditia ca, pentru infractiunea in pregatire sau savarsita, urmarirea sa poata incepe din oficiu, inseamna ca, desi s-a savarsit una din aceste infractiuni la care se refera art. 91 alin. (2), nu se va putea acorda autorizatie daca legea prevede, in legatura cu persoana faptuitorului, inceperea urmaririi penale numai la sesizarea sau autorizarea prealabila a organului prevazut de lege, cum ar fi pentru ministri, pentru persoana care a savarsit o infractiune contra reprezentantului unui stat strain, deoarece, potrivit art. 221 alin. (2), este impiedicata inceperea urmaririi penale din oficiu in lipsa unei astfel de sesizari sau autorizari prealabile.

c)

Limitari in timp a acordarii autorizatiei de interceptare si de inregistrare

audio si video. Autorizarea de interceptare si de inregistrare audio sau video se da pe durata necesara, dar nu pentru mai mult de 30 de zile; autorizarea poate fi reinnoita inainte sau dupa expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii in care a fost data, pentru motive temeinice justificate, fiecare prelingire neputand depasi 30 de zile, stabilindu-se la 120 de zile durata maxina a inregistrarilor autorizate pentru aceeasi persoana si fapta.10 Se pune problema daca autorizarea de intercepare si de inregistrare audio sau video se poate da numai dupa inceperea urmaririi penale sau si inainte de acesta, ca act premergator al uramaririi penale. 11 S-a aratat prin Legea nr. 281/2003 s-a completat art.100, in sensul ca perchezitia nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale, ceea ce nu s-a prevazut si pentru interceptarile si inregistrarile audio sau video, desi si textele privind mijloacele de proba au fost modificate. Intrucat inregistrarile audio sau video pot fi autorizate atunci cand sunt date si despre pregatirea savarsirii unor infractiuni grave si pentru identificarea sau localozarea infractiunilor, ceea ce implica si o munca de informare, in lipsa unui text prohibitiv, aceste
Camelia Morareanu, Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008 11 Anastasiu Crisu , Drept procesual penal. Partea Generala , Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007
10

14

inregistrari pot fi efectuate si ca ast premergator, daca sunt autorizate potrivit legii. Procurorul este obligat sa dispuna Incetarea imediata a interceptarii si inregistrarii audio sau video, chiar inainte de expirarea duratei autorizatiei, daca nu mai exista motivele care le-au justificat, informand despre aceasta instanta care a emis autorizatia.

7. Autoritatea care poate incuviinta interceptarile si inregistrarile audio sau video

Potrivit art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala, autorizarea inregistrarilor audio sau video, precum si a altor acte de investigatie pentru prevenirea, descoperirea si combaterea faptelor care constituie un pericol pentru siguranta nationala, revine ca atributie unui procuror desemnat in acest scop de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acelasi sens, s-a prevazut pentru politisti, in combaterea crimei autorizate, prin Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane. O modificare in aceasta privinta s-a produs prin Legea nr. 141/1996 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala, cand s-au introdus in Cod articolele 91(1)-91(5), in sensul ca o astfel de autorizare poate fi data de procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curte de Apel, ceea ce inseamna o larfire a competentei la cei 16 procurori generali ai curtilor de apel.12 Pe linia trecerii atributiilor privind ingradirea drepturilor constitutionale de la procurori la judecatori, cum s-a intervenit in materie de arestare preventiva cu ocazia revizuirii Constitutiei, prevederile Legii nr. 281/2003 au incredintat atributia de a autoriza interceptarile si inregistrarile audio sau video presedintelui instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau judecatorul anume desemnat de acesta. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2006 s-a prevazut si o alternativa, autorizarea putand fi emisa si de presedintele instantei corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. In lipsa presedintelui instantei, autorizarea se da de judecatorul desemnat de acesta. Autorizatia se da in camera de consiliu, ceea ce asigura confidentialitatea masurii. Autorizarea urmeaza a fi data de judecator si in cazul infractiunilor contra sigurantei nationale reglementata prin lege speciala.

12

Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iasi, 2008

15

In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizatiei din partea judecatorului ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta speciala, inscrisa intr-un registru special, interceparea si inregistrarea pe banda magnetica sau pe orice alt suport a unor convorbiri sau comunicari, pe o durata de cel mult 48 de ore. In urmatoarele 48 de ore procurorul trebuie sa prezinte ordonanta, impreuna cu suportul pe care sunt fixate interceptarile si inregistrarile efectuate, cu transcrierea lor in rezumat intr-un proces verbal, judecatorul de la instanta careia i-ar reveni competenta in vederea confirmarii. Fiind un caz de exceptie pentru a nu se transforma in regula, judecatorul trebuie sa se pronunte in cel mult 24 de ore asupra ordonantei procurorului prin incheiere data in camera de consiliu, dispunand, daca socoteste necesar, autorizarea pe mai departe a interceptarii si a inregistrarilor, in conditiile art. 91 alin. (1)-(3). Daca instanta nu confirma ordonanta procurorului, actiunea de interceptare inceteaza, iar inregistrarile facute vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de procuror, care va prezenta instantei procesul verbal incheiat cu acest prilej. Autorizarea interceptarilor si inregistrarilor comunicatiilor se dispune prin incheie motivata care, va cuprinde indiciile concrete si faptele care justifica masura, precum si motivele pentru care masura este indispensabila aflarii adevarului, persoana, mijlocul de comunicare sau locul supravegherii, perioada pentru care este autorizata interceptarea si inregistrarea. In acest mod se creeaza conditiile unui control asupra autorizatiilor date, cu privire la infractiunile pentru care s-a dispus masura, a informatiilor care o justifica, duratei de timp autorizata, control de natura, a impiedica orice abuz. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare pot fi autorizate in cazul infractiunilor contra sigurantei nationale prevazute in Codul penal si in alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic si stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau de valori, in cazul infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica.13

13

Anastasiu Crisu , Drept procesual penal. Partea Generala , Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007

16

Autorizarea se da pentru durata inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 zile, in camera de consiliu, de un judecator de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzaoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se aflasediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Legiuitorul stabileste o competenta teritoriala alternativa, autorizarea putand fi dispusa, potrivit acestei reglementari de catre presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa solutioneze cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. In lipsa presedintelui instantei autorizatia se da de catre un judecator desemnat de presedinte. Autorizatia poate fi reinnoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata totala a interceptarilor si inregistrarilor autorizate cu privire la aceeasi fapta, nu poate depasi 120 de zile.14

8. Conditiile in care se efectueaza inregistrarile si interceptarile audio sau video Dupa obtinerea autorizatiei din partea judecatorului desemnat sau, in caz de urgenta, in baza ordonantei sale motivate, procurorul procedeaza personal la interpretari si inregistrari, ori poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. La efectuarea interceptarilor si inregistrarilor audio sau video dau concurs tehnic specialisti din Serviciul de Telecomunicatii Speciale sau din alte servicii informative, care sunt obligati sa pastreze secretul operatiunii efectuate, sub actiune penala. Inregistrarile se fac pe banda magnetica, role sau casete ori pe oricare tip de suport.15 Despre efectuarea interceptarilor si inregistrarilor autorizate, procurorul sau organul de cercetare penala intocmeste un proces verbal in care se mentioneaza autorizatia data de instanta pentru efectuarea acestora, numarul sau numerele posturilor telefonice intre care s-au purtat convorbirile, numele persoanelor care le-au purtat, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri in parte si numarul de ordine al suportului pe care s-a facut imprimarea.
14 15

Anastasiu Crisu , Drept procesual penal. Partea Generala , Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007 Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iasi, 2008

17

Convorbirile inregistrate sunt redate intergral in forma scrisa si se ataseaza la procesul verbal, cu certificarea pentru autenticitate de catre organul de cercetare penala, certificat si contrasemnat de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in acea cauza. Daca interceptarea sau inregistrarea s-a facut de procuror, verificarea si contrasemnarea se face de catre procurorul ierarhic superior. La procesul verbal se ataseaza banda magnetica sau orice alt tip de suport care contine inregistrarea convorbirii, sigilata cu sigiliul organului de ormarire penala. Aceleasi conditii de autorizare, de inregistrare si de certificare se aplica inregistrarilor de imagini, cu exceptia redarii in forma scrisa. La prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului s-au inculpatului procurorul este obligat sa-I prezinte acestuia procesele verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora. Daca in cauza s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, procurorul este obligat sa instiinteze despre aceasta persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate, pastrandu-se in plic sigilat suportul la sediul parchetului. La cerea motivata a persoanei vatamate, procurorul poate solicita judecatorului autorizarea interceptarii si inregistrarii co nvorbirilor si comunicarilor efectuate de acesta prin telefon sau orice mijloc de comunicare. In acest caz nu se cere drept conditie ca infractiunea la care se refera cererea persoanei vatamate sa fie una dintre cele pentru care este admisibila inregistrarea convorbirilor. Banda magnetica sau orice alt tip de suport cu inregistrarea convorbirii, redarea in scris a acesteia si procesul verbal se inainteaza instantei care, dupa ce asculta procurorul si partile, hotaraste care din informatiile culese prezinta interes in cercetarea si solutionarea cauzei, incheind un proces verbal in acest sens. Convorbirile sau comunicarile care contin secrete de stat sau profesionale nu se mentioneaza in procesul verbal. Daca savarsirea unei infractiuni are loc prin convorbiri sau comunicari care contin secrete de stat, consemnarea in scris se face prin procesele verbale separate. Banda magnetica sau orice alt tip de suport, insotita de transcrierea integrala si copii de pe procesele verbale se pastreaza la grefa instantei in locuri speciale, in plic sigilat. 16 Partile sau avocatul acestuia pot consulta, cu aprobarea instantei, partile din inregistrare si din transcrierea integrala, depuse la grefa, care nu sunt consemnate in procesul verbal.

16

Camelia Morareanu, Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008

18

Inregistrarile care nu au fost folosite ca mijloace de proba in cauza se distrug in baza incheierii instantei de judecata. Celelalte inregistrari sunt pastrate pana in trecerea dosarului in arhiva.

Organele judiciare care efectueaza interceptarea sau inregistrarea. Procurorul care poate proceda personal la efectuarea activitatii. Organul de cercetare penala in urma dispozitiei procurorului. Atat procurorul cat si organul de cercetare penala sunt ajutati in aceasta activitate de catre specialisti care dau concurs tehnic pentru aceasta activitate. Acestia sunt obligati sa pastreze secretul operatiunii sub sanctiunea pedepsei penale.17 Actele prin care se autorizeaza interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor. Incheierea de sedinta care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura/motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult

intarziata/persoana/mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii/perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea. Ordonanta motivate a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Numai cu titlu provizoriu, in situatii de urgenta cand intarzierea obtinerii autorizatiei ar adduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala. Ordonanta motivate se inscribe in registrul special, iar durata este de cel mult 48 de ore.

9. Procedura de efectuare a interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor sau comunicarilor. Procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala, se adreseaza cu cerere presedintelui instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau la instanta corespunzatoare in grad cu aceasta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Presedintele instantei sau un judecator desemnat de catre acesta in camera de consiliu, prin incheiere de sedinta da autorizatia. Autorizatia se emite pe o perioada initiala de cel mult 30 de zile, putand fi reinoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii, pentru motie temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile, durata totala, cu privire la aceeasi persoana si aceiasi fapta neputand depasi 120 de zile. Indata ce au incetat motivele ce le-au justificat inregistrarile si interceparile vor fi sistate inainte de
17 George Coca, Institutii de drept procesual civil, vol.1, Ed. Walters Kluwer Romania, Bucuresti, 2010

19

expirarea duratei pentru care au fost autoriate, desi din acest punct de vedere nu exista posibilitatea unui control efectiv din partea presedintelui instantei de judecata. Daca suntem in situatia de urgenta in care procurorul cu titlu provizoriu prin ordonanta motivata a efectuat operatiuni de interceptari si inregistrari, acesta este obliat sa trimita in cel mult 48 de ore de la expirarea celor 48 de ore initiale ordonanta impreuna cu suportul pe care sunt fixate inregistrarile si interceptarile, iar judecatorul trebuie sa se pronunte in cel mult 24 de ore asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei procurorului, in camera de consiliu si daca o confirma si este necesar va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si inregistrarii in conditiile Codului de procedura penala. Daca nu confirma ordonanta procurorului, judecatorul trebuie sa dispuna incetarea de indata a interceptarilor si inregistrarilor si stergerea sau distrugerilor celor efectuate, chiar de catre procurer incheindu-se in acest sens un proces-verbal care se comunica in copie instantei. Interceptarile si inregistrarile sunt certificate. Procedura de certificare este urmatoarea: Procurorul sau lucratorul din cadrul politiei judiciare delegate de procuror le reda integral intr-un proces-verbal in care se mentioneaza autorizatia data pentru efectuarea acestora/numarul sau numerele posturilor telefonice intre care s-au purtat convorbirile sau alte date de identificare a persoanelor intre care s-au purtat convorbirile sau comunicarile/numele persoanelor care le-au purtat ( daca sunt cunoscute ) /data si ora fiecarei convorbiri ori comunicari in parte/numarul de ordine al suportului pe care se face imprimarea. 18 Procesul-verbal este certificate pentru autenticitate de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in cauza. Corespondentele in alta limba sunt transcrise in limba romana prin intermediul unui interpret. La procesul verbal se ataseaza copia suportului care contine inregistrarea convorbirii in plic sigilat cu sigiliul organului de urmarire penala. Suportul original se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat si va fi pus la dispozitia instantei. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii si copiile de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusive a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei. Convorbirile sau comunicarile care contin secrete de stat nu se mentioneaza in procesul-verbal ce va fi depus la dosarul cauzei si vor putea fi consultate de catre persoanele interesate, redarea integral a interceptarilor sau convorbirilor

18

Mihail Udroiu, Radu Slavoiu, Ovidiu Predescu, Tehnici special de investigare in justitia penala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2009

20

facandu-se intr-un process verbal separate ce va fi pastrat in conditii de securitate si confidentialitate. La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul are obligatia de a arata invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si de a asigura la cerere, ascultarea acestora, ca o garantie a dreptului la aparare. Daca se adopta o solutie de netrimitere in judecata, procurorul este obligat sa instiinteza persoana ale carei convorbiri si comunicari au fost interceptate si inregistrate. Suportul pe care s-au imprimat ori inregistrat convorbirile sau comunicarile se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta care a format obiectul cauzei, cand se distrug pe baza de proces-verbal. In cazul reluarii cercetarilor penale in cauza respectiva sau pentru alte infractiuni, suportul poate fi consultat sau copiat numai de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Daca in cauza penala instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitive, suportul original si copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat cu asigurarea confidentialitatii. Adica procurorul in aceasta etapa procesuala este obligat sa inainteze instantei de fond inclusiv originalul inregistrarii. Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi folosit si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni decat cele prevazute pentru autorizarea inregistrarilor sau interceptarilor. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in process nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia reies date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a uneia dintre infractiunile pentru care se cere autorizarea interceptarilor si inregistrarilor. 10. Se prevede posibilitatea si a altor inregistrari19: dispozitiile art. 91 se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarilor in

mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supreveghere. In cazul inregistrarilor de imagini, legea prevede ca dispozitiile interceptarii si inregistrarii convorbirilor sau comunicatiilor, precum si dispozitiile privind organele care
19

Anastasiu Crisu , Drept procesual penal. Partea Generala , Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007

21

efectueaza interceptarea si inregistrarea se aplica in mod corespunzator. Avand in vedere riscul prelucrarii acestor mijloace de proba, potrivit art. 91 din Codul de procedura penala, se prevede posibilitatea expertizei, la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu. Inregistrarea de imagini. 20 Inregistrarea de convorbiri efectuate prin alte mijloace de telecomunicatii cat si inregistrarea de imagini, precum si procedura de certificare a acestora sunt supuse acelorasi conditii de autorizare ca si cele aratate mai sus. Exista o sinura exceptie si anume neredarea in forma scrisa a casetei video. Aceleasi prevederi legale procesuale si procedurale sunt specifice si in cazul inregistrarilor in mediul ambiental, al localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere. Si partile pot prezenta ca mijloc de proba inregistrari audio-video pe care le-au purtat cu tertii, cu conditia sa nu fie interzise de lege.

20

George Coca, Institutii de drept procesual civil, vol.1, Ed. Walters Kluwer Rom ania, Bucuresti, 2010

22

11. Valoarea probanta a inregistrarilor audio sau video

In art. 64 inregistrarile audio sau video sunt trecute prin mijloacele de proba. In realitate acelea sunt procesele probatorii, deoarece constau dintr-o serie de operatiuni tehinice de inregistrare si transcriere, efectuate de tehnicieni, cu certificarile corespunzatoare care se finalizeaza intr-un proces verbal, devenit mijlocul de proba care sunt consemnate convorbirile si comunicarile ori in care sunt imaginile, care sunt probe.21 Fiind trecute printre mijloacele de proba, se inscriu in regula generala ca probele nu au valoare dinainte stabilite, ceea ce inseamna ca pot contribui la aflarea adevarului in masura in care formeaza increderea ca reflecta corect existenta si continutul unor convorbiri sau imaginea unor persoane, obiecte, locuri. Fara indoialaca, pentru cei care au obligatia sa faca aprecierea probelor, aceste interceptari si inregistrari le produc incredere, deoarece ele au fost obtinute fara ca cei care au fost inregistrati audio sau video sa stie si sa ascunda fapte reale sau sa inventeze fapte ireale. Se stie insa, ca tehnica permite astazi ca unele inregistrari sa fie falsificate, fie prin prelucrarea numai anuor parti din convorbiri sau comunicarile care au avut loc in trecut si declarate ca inregistrate recent, prin inlaturarea din text a unor parti, din convorbiri sau comunicari, fie prin transpunerea sau indepartarea unor imagini. Este dreptul celor interesatipartile din proces, procurorul, instanta de judecata- sa aiba indoieli asupra corectitudinii celor inregistrate, in total sau in parte, mai ales daca nu se incadreaza in ansamblul probelor admninistrate. In cazul unor suspiciuni de falsificare, la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu, instanta poate dispune supunerea inregistrarilor audio sau video, expertiezei tehnice, care sa verifice autenticitatea si continuitatea inregistrarilor.22 Ca urmare, aceste inregistrari audiom sau video servesc ca mijloace de proba in procesul penal prin ele insele, daca nu sunt contestate, sau prin confirmarea lor de expertiza tehnica, daca au existat indoieli asupra conformitatii lor cu realitatea. In cazul in care expertiza tehnica constata lipsa de autenticitate a inregistrarilor sau intervenirea in text prin mixaje sau inlaturari de pasaje din convorbiri ori prin trucaje de imagini din inregistrarile audio sau video nu pot fi retinute in solutionarea cauzei, in teza art. 64 alin. (2) nu pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul verbal atunci cand aufost facute cu incalcarea

21

George Coca, Institutii de drept procesual civil, vol.1, Ed. Walters Kluwer Romania, Bucuresti, 2010 Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iasi, 2008

22

23

dispozitiilor legale. Potrivit art. 91 inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni, dintre cele prevazute de lege drept conditie pentru autorizarea interceptarii. Inregistrarile audio sau video prezentate de parti ca mijloace de proba. 23 Aceste inregistrari pot fi efectuate de catre amatori sau profesionisti inainte de proces sau in timpul procesului. Ele pot servi ca mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot construi mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege, cum ar fi cele privind viata privata a unei persoane in scop de santaj, de pornografie, etc.

23

Grigore Gr. Theodoru, Tratat de Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Iasi, 2008

24