UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT Master Stiinte penale si criminalistica

Disciplina: Probe si mijloace de proba Tema: Declaratiile martorilor

Coordonator stiintific: Conf. univ. dr. Petre Buneci Masterand: Trandafir Ioana Alexandra

2013

CUPRINS

Mijloacele de proba in procesul penal notiuni generale ... 2 Declaratiile martorilor .. 5 Obligatiile si drepturile martorilor ... 6 Procedura de ascultare a martorilor .......................................................................................... 6 Modul i limitele ascultrii martorului . 7 Protecia datelor de identificare a martorului ... 8 Modaliti speciale de ascultare a martorului ... 8 Ascultarea persoanelor in Noul Cod de procedura penala ... 9 BIBLIOGRAFIE

Mijloacele de proba in procesul penal notiuni generale

n dreptul penal, informaiile pe care le furnizeaz o prob prin coninutul su nu pot fi administrate dect prin intermediul unor mijloace prevzute de C.pr.pen, denumite mijloace de prob. Probele reprezint acele elemente de fapt, realiti, ntmplri, mprejurri care datorit relevanei lor informative servesc la aflarea adevrului i la justa soluionare a cauzei penale. Probele sunt entiti extraprocesuale (exist n afara procesului penal), care privesc ns obiectul acestui proces (fapta i fptuitorul la care se refer procesul), iar prin administarea lor n desfurarea procesului penal capt caracter procesual. Mijloacele prin care se constat aceste elemente de fapt care servesc ca prob n procesul penal constituie mijloace de prob, fiind de asemenea realiti extrapenale, dar prin diferite procedee reglementate n cadrul procesului penal devin o categorie juridic procesual1. Calea legal prin care este administrat proba n procesul penal o constituie mijlocul de prob. Probele i mijloacele de prob, au ca finalitate justa soluionare a cauzelor penale i realizarea scopului procesului penal. Pentru soluionarea unei cauze penale organele judiciare trebuie s cunoasc mprejurrile n care s-a svrit fapta, date despre fptuitor(i), orice alte elemente de fapt care pot s conduc la vinovia sau nevinovia persoanelor cercetate.2 Astfel, n coninutul art.62 din C.pr.pen se prevede c n vederea aflrii adevrului, organul de urmrire penal i instana de judecat sunt obligate s lmureasc cauza sub toate aspectele pe baz de probe. Pentru a nu exista confuzii ntre mijloace de prob i probe, acestea din urm au fost definite n mod clar n Codul de procedur penal. n art.63 alineat ul 1 din C.pr.pen se pevede: Constituie prob orice element de fapt care servete la constatarea existenei sau inexistenei unei infraciuni, la identificarea persoanei care a svrit-o i la cunoaterea mprejurrilor necesare pentru justa soluionare a cauzei. Pentru aflarea adevrului n cadrul procesului penal, organul de urmrire penal i instana de judecat sunt obligate s lmureasc cauza sub toate aspectele pe baz de probe, iar sarcina administrrii probelor revine acestor organe, potrivit dispoziiilor cuprinse n art.

1 2

Neagu Ion, Tratat de drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucureti, 2007, pg.346. Buneci Petre, Butoi Ioana Theodora, Martorul pe trmul justiiei, Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004, pg.9

62 i art. 65 alineatul 1 din C.pr.pen. Administrarea probelor n procesul penal const n activitatea de a lua cunotin i de a da eficacitate juridic, n modurile prescrise de lege, faptelor i elementelor de fapt necesare aflrii adevrului ntr-o cauz penal. La cererea organului de urmrire penal ori a instanei de judecat, orice prsoan care cunoate vreo prob sau deine vreun mijloc de prob este obligat s le aduc la cunotin sau s le nfieze. Pentru ca organele judiciare s poat identifica i folosi probele, trebuie s aib anumite mijloace prevzute de lege, necesare n administrarea probelor. Din coninutul art. 64 C.pr.pen rezult c mijloacele de prob sunt definite ca fiind,mijloacele legale prin care se constat elementele de fapt care pot servi ca probe n procesul penal. mprejurarea de fapt care duce la o concluzie de vinovie sau nevinovie nu se poate confunda cu mijlocul prin care aceast mprejurare este cunoscut sau demonstrat. Mijloacele de prob nu trebuie confundate cu subiectul probei. Subiectul probei este reprezentat de persoana care poate procura elementul de informare care constituie proba, de exemplu martorul, expertul, inculpatul. n limbajul practicii juridice, cuvntulprob este folosit att n nelesul noiunii de prob, ct i n cel de mijloc de prob.3 n C.pr.pen, n conintul art. 64 mijloacele de prob sunt enumerate limitativ, i anume: -declaraiile nvinuitului sau ale inculpatului; -declaraiile prii vtmate, ale prii civile i ale prii responsabile civilmente; -declaraiile martorilor; -nscrisurile; -nregistrrile audio sau video; -fotografiile; -mijloacele materiale de prob; -constatrile tehnico-tiinifice; -constatrile medico-legale; -expertizele. Chiar dac mijloacele de prob sunt stipulate expres de lege, exist totui libertatea mijloacelor de prob, n sensul c organul judiciar poate folosi oricare din mijloacele enumerate n art. 64 C.pr.pen pentru soluionarea just a cauzei. n prezent, fiecare mijloc de prob n funcie de specificul su i are procedeele sale de administrare. Declaraiile martorilor pot fi obinute prin ascultare, confruntare sau nregistrare pe band de magnetofon.
3

Nistoreanu Gheorghe, Tulbure tefan, Apetrei Mihai, Nae Laureniu Manual de drept procesual penal, Editura, Europa Nova, Bucureti, 1999, pg.101

Mijloacele materiale de prob pot fi cercetate prin examen direct, prin constatare tehnico-tiinific sau expertiz.

Declaratiile martorilor

Potrivit articolului 78 C.pr.pen persoana care are cunostinta de vreo fapta sau vreo imprejurare sau natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata ca martor. Declaratiile martorilor sunt relatarile facute in fata organelor judiciare de catre persoanele care au cunostinta de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-un proces penal. Pentru dobandirea calitatii procesuale de martor, trebuie indelpinite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui proces penal in curs de desfasurare existenta unei persoane fizice care cunoaste fapte si imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului, in procesul penal respectiv ascultarea acelei persoane de catre organele judiciare cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste. C.pr.pen prevede ca exista 2 categorii de persoane care nu pot avea calitatea de martor intr-un anumit proces penal si anume: a) persoanele care nu pot fi ascultate ca martor b) persoanele care nu pot fi o bligate sa depuna ca martor

a)

Nu poate fi ascultata ca martor persoana obligata sa pastreze secretul profesional cu privire la faptele si imprejurarile de care au luat cunostinta in exercitiul profesiei: avocatii, medicii, notarii, preotii etc. Deasemenea nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal, partea vatamata care se constituie parte civila sau participa in proces ca parte vatamata(articolul 82 C.pr.pen).

b)

Anumite categorii de persoane pot fii ascultate ca martori numai daca ele contin acest lucru.. Articolul 80 C.pr.pen prevede ca sotul si rudele apropiate ale invinuitului asu inculpatului sa depuna ca martori; daca sotul sau una din rudele apropiate este de acord, poate fi ascultata ca martor.

Obligatiile si drepturile martorilor

a) Obligatii persoana citata ca martor este obligata sa se infatiseze la locul si ziua si ora indicate in citatie, in fata organelor judiciare(articolul 83 C.pr.pen) persoana chemata ca martor intr-un proces penal, este obligata sa dea declaratii tot ce cunoaste cu privire la faptele si imprejurarile despre care este intrebat b) Drepturi martorul are dreptul de a fi protejat impotriva violentelor sau amenintarilor care s-ar putea exercita asupra sa in vederea obtinerii de declaratii(articolul 68 cpp) martorul are dreptul de a cere sa se consemneze declaratia in modul cum o considera reala(articolul 68 combinat cu articolul 73 C.pr.pen) si dreptul de a refuza sa raspunda la intrebarile care nu au legatura cu cauza(articolul 86 alineatul 2 C.pr.pen) potrivit articolul 190 C.pr.pen martorul are dreptul la restituirea cheltuielilor facute cu deplasarea, intretinerea si cazarea sa, precum si la venitul nerealizat din lipsa sa de la serviciu prilejuita de chemarea la organul judiciar.

Procedura de ascultare a martorilor

Se desfasoara in 2 etape: 1) in prima etapa organul judiciar stabileste: identitatea martorului(nume, prenume, adresa, etate, ocupatie), se verifica daca are vreun interesin cauza intrebandu-l daca este ruda cu vreuna din parti, si in ce raporturi se afla cu acestea, precum si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii(articolul 84 C.pr.pen) Daca cel audiat este sot, sau ruda apropiata, invinuitul sau inculpatul i se pune in vedere ca nu este obligat sa depuna ca martor(articolul 80 alineatul 2 C.pr.pen) . Inainte de a se trece la ascultarea propriuzisa, martorul va depune urmatorul juramant: Jur ca voi spune adevarul si nnumai adevarul, si ca nu voi ascunde nimic din ceea

ce stiu, asa sa-mi ajute Dumnezeu, tinand mana pe cruce sau biblie(articolul 85 C.pr.pen modificat prin legea nr 45/1993). In cazul martorilor care nu depun juramant din motive de constiinta sau confesiune se foloseste urmatoarea formula: Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Acestuia i se va atrage atentia ca daca nu va spune adevarul, va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa. Minorului care nu a implinit 14 ani nu i se cere sa depuna juramant, deci declaratia martorului va cuprinde si mentiunea referitoare la depunerea juramantului. 2) a doua etapa consta in ascultarea libera a martorului

Potrivit articolul 86 alineatul 1 C.pr.pen mai intai se aduce la cunostinta obiectul cauzei si i se arata care sunt faptele si imprejurarile, pentru dovedirea carora a fost propus ca martor cerandu-i-se sa declare tot ce stie in legatura cu acesta. Dupa accea i se vor pune intrebari cu rivire la faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza cu privire la persoana partilor precum si in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate(articolul 86 alineatul 2 C.pr.pen). Organul judiciar consemneaza in scris cele declarate de martor dupa care ii citeste declaratia sau la cererea acestuia, ii permite sa o citeasca personal. Daca acesta este de acord cu continutul declaratiei, semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit; daca nu poate sau refuza sa semneze se face mentiunea despre aceasta in declaratia scrisa. Declaratia va fi semnata si de organul judiciar precum si de interpert(daca a fost folosita). Forta probantaa declaratiilor martorilor este egala cu a celorlalte mijloace de proba. Martorii asistenti sunt persoane care nu au cunostinta despre faptele si imprejurarile cauzelor; numarul lor este de cel putin 2. Anumite categorii de persoane nu pot fi martori asistenti: minorii sub 14 ani cei interesati in cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural

Modul i limitele ascultrii martorului

Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei i i se arat care sunt faptele sau mprejurrile pentru dovedirea crora a fost propus ca martor, cerndu -i-se s declare tot ce tie cu privire la acestea.

Dup ce martorul a fcut declaraii, i se pot pune ntrebri cu privire la faptele i mprejurrile care trebuie constatate n cauz, cu privire la persoana prilor, precum i n ce mod a luat cunotin despre cele declarate.

Protecia datelor de identificare a martorului

Dac exist probe sau indicii temeinice c prin declararea identitii reale a martorului sau a localitii acestuia de domiciliu ori de reedin ar fi periclitat viaa, integritatea corporal sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se poate ncuviina s nu declare aceste date, atribuindu-i-se o alt identitate sub care urmeaz s apar n faa organului judiciar. Aceast msur poate fi dispus de ctre procuror n cursul urmririi penale, iar n cursul judecii de instan, la cererea motivat a procurorului, a martorului sau a oricrei alte persoane ndreptite. Datele despre identitatea real a martorului se consemneaz ntr-un proces-verbal, care va fi pstrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmririi penale ori, dup caz, la sediul instanei, ntr-un loc special, n plic sigilat, n condiii de maxim siguran. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a naintat cererea, precum i de cel care a dispus msura. Documentele privind identitatea real a martorului vor fi prezentate procurorului sau, dup caz, completului de judecat, n condiii de strict confidenialitate. n toate cazurile, documentele privind identitatea real a martorului vor fi introduse n dosarul penal numai dup ce procurorul, prin ordonan sau, dup caz, instana, prin ncheiere, a constatat c a disprut pericolul care a determinat luarea msurilor de protecie a martorului.

Modaliti speciale de ascultare a martorului

n situaiile prevzute n art. 861, procurorul sau, dup caz, instana de judecat poate ncuviina ca martorul s fie ascultat fr a fi prezent fizic la locul unde se afl organul de urmrire penal ori n sala n care se desfoar edina de judecat, prin intermediul mijloacelor tehnice prevzute n alineatele urmtoare.

La solicitarea organului judiciar sau a martorului ascultat, la luarea declaraiei poate participa un consilier de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor, care are obligaia de a pstra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunotin n timpul audierii. Organul judiciar are obligaia s aduc la cunotina martorulu i dreptul de a solicita audierea n prezena unui consilier de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor. Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei reele de televiziune cu imaginea i vocea distorsionate, astfel nct s nu poat fi recunoscut. n cazul judecii, prile i aprtorii acestora pot adresa ntrebri, n mod nemijlocit, martorului ascultat. ntrebrile se pun n ordinea prevzut n art. 323 alin. 2 C.pr.pen. Preedintele completului respinge ntrebrile care nu sunt utile i concludente judecrii cauzei sau pot conduce la identificarea martorului. Declaraia martorului ascultat, se nregistreaz prin mijloace tehnice video i audio i se red integral n form scris. n cursul urmririi penale, se ntocmete un proces-verbal n care se red cu exactitate declaraia martorului i acesta se semneaz de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului i de organul de urmrire penal i se depune la dosarul cauzei. Declaraia martorului, transcris, va fi semnat i de acesta i va fi pstrat n dosarul depus la parchet, ntr-un loc special, n plic sigilat, n condiii de maxim siguran. n cursul judecii, declaraia martorului va fi semnat de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului i de preedintele completului de judecat. Declaraia martorului, transcris, va fi semnat i de martor, fiind pstrat n dosarul depus la instan.

Ascultarea persoanelor in Noul Cod de procedura penala

N C.pr.pen renunta la enumerarea limitative a mijloacelor de proba, prevazand ca pot fi folosite in cadrul procesului penal orice mijloace de proba care nu sunt interzise de lege. Tot cu titlu de noutate se arata ca obiectul probatiunii il constituie: existent infractiunii si savarsirea ei de catre inculpat; faptele privitoare la raspunderea civila, atunci cand exista constituire de parte civila; faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii; orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei.

In ceea ce priveste ascultarea persoanelor, N C.pr.pen reglementeaza reguli detaliate de ascultare a suspectului, inculpatului, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente, martorilor si expertilor. Principalele elemente de noutate introduse prin N C.pr.pen sunt: -respectarea demnitatii umane si protectia sanatatii persoanei in cursul audierilor; -comunicarea, in scris, inainte de prima ascultare a suspectului sau inculpatului a drepturilor acestora, in vederea respectarii dreptului la un process echitabil. -inregistrarea cu mijloace tehnice audio sau audiovideo, in cursul urmaririi penale, a ascultarii suspectului sau inculpatului. -protectia persoanei vatamate si a partii civile Atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege referitoare la statutul de martor amenintat sau vulnerabil ori pentru protectia vietii private sau a demnitatii, organul de urmarire penala poate dispune fata de persoana vatamata ori de partea civila masurile de protective prevazute la art. 125- 130 N C.pr.pen, care se aplica corespunzator. -reglemetarea expresa a privilegiului impotriva autoincriminarii si in ceea ce priveste audierea martorului. Astfel art. 118 din N C.pr.pen prevede Dreptul martorului de a nu se acuza. ,, Declaratia martorului nu poate fi folosita in cursul unui process penal desfasurat impotriva sa

10

BIBLIOGRAFIE

Apetrei Mihai, Drept procesual penal, Editura Victor, Bucureti, 2004 Buneci Petre, Butoi Ioana Theodora, Martorul pe trmul justiiei, Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004, pg.9

Neagu Ion, Tratat de drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucureti, 2007, pg.346. Neagu Ion, Drept procesual penal. Partea General, Editura Global Lex, Bucureti, 2007

Nistoreanu Gheorghe, Tulbure tefan, Apetrei Mihai, Nae Laureniu Manual de drept procesual penal, Editura, Europa Nova, Bucureti, 1999, pg.101

** Codul penal si Codul de procedura penala, Editura. Universul Juridic Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala, Editura Universul Juridic

11