Undele seismice

Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice. Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai multe particule efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si trans ersale. Producerea undelor seismice !and are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in e"terior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui al. #n fiecare cutremur, e"ista mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale $ unde %o e &unde %' si unde (a)leig* &unde (' $ sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense ibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care a+ung la suprafata. , und de soc este un tip de perturbatie propagat. !a si o und obisnuit, ea transport energie si se poate propaga printr-un mediu &solid,lic*id, gaz sau plasm' sau, n unele cazuri, prin id, printr-un cmp cum ar fi cel electromagnetic. Undele de soc sunt caracterizate de o sc*imbare brusc, aproape discontinu a caracteristicilor mediului. .n momentul n care se declaneaz cutremurul, din epicentru, adic din punctul situat deasupra atrei cutremurului, or porni unde de soc. Primele aluri care or porni se numesc unde primare sau unde P. /cestea sunt aluri longitudinale, care se propag asemntor cu undele sonore0 produc miscri n sens nainte $ napoi, n directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele 1. 1ub efectul acestora, rocile se or zgudui perpendicular pe directia de mers. /l treilea tip de unde, undele de suprafat, pro oac unduirea solului si accentueaz efectul distrugator al undelor secundare. 1e face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare0 2. Unde primare &longitudinale', denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o iteza de apro"imati 2 pana la 3 mile pe secunda &2.4 pana la 5 6ilometri7secunda', depinzand de materialul prin care se deplaseaza. /ceasta iteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P a+ung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lic*ide si gazoase, si astfel or patrunde prin scoarta pamantului. /tunci cand se deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. /ceste unde a+ung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

8. Unde secundare &trans ersale', denumite si unde 1 sau unde de taiere, a+ung la suprafata putin in urma undelor P. #n timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. /stfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. 1pre deosebire de undele P, undele 1 nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lic*id din interiorul pamantului. 1e eritatea unui cutremur poate fi e"primata in mai multe feluri, atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. !u toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti, ei sunt de foarte multe ori confundati. 9agnitudinea unui cutremur, e"primata de obicei pe scara (ic*ter, este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o marime specifica unui cutremur, si se determina instrumental folosind amplitudinea ma"ima si frec enta oscilatiilor, masurata pe seismogramele inregistrate. #ntensitatea, e"primata de obicei pe scara 9ercalli modificata , este o masura subiecti a care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat.

Scara MERCALLI #ntensitatea seismelor se apreciaz dup gra itatea distrugerii cldirilor, construciilor, dup tipul i amploarea deformrilor suprafeei terestre i dup reaciile populaiei la ocul seismic. Efectele ocului se diminueaz proporional cu creterea distanei fa de epicentru. 1carile de intensitate seismica descriu efectele cutremurului asupra obiectelor aflate n zona cutremurului. #n ma+oritatea arilor pentru aprecierea intensitaii unui cutremur se foloseste 1cara 9E(!/%%# :9;, care n anul 2<=2 a fost mbunataita de >. >ood si ?. @eumann &scara 99' si cuprinde 28 grade de intensitate descrise in continuare.

A(/B

BE1!(#E(E

9/A@#CUB#@E &pe

scara (ic*ter' # - #nstrumental ## - 1lab sesizabil ### - Perceptibil #E - 9oderat E - 1erios E# - Puternic @u este simit, psrile i animalele sunt nelinitite. .nregistrat doar de seismografe. Este simit numai de ctre puine persoane care se gsesc n repaus, n special la eta+ele superioare. Este simit de ctre unele persoane din interiorul cldirilor. Este simit de ctre mai multe persoane din interiorul cldirilor i de unele aflate n e"terior. .ntre 2 i 8 grade .ntre 8 i = grade .ntre = i D grade D grade

Este simit de ctre aproape de toat lumea, .ntre D i 3 grade muli sunt sculai din somn. Este simit de ctre toat lumea, muli se sperie i fug din locuine, unele mobile grele se deplaseaz. !ei mai muli oameni prsesc locuinele. Este perceput i de persoanele aflate la olan. 1tricciuni considerabile n cldiri prost construite. !asele se deplaseaz pe fundaiile lor, pereii uori sunt aruncai n afar, unii perei de crmid se prbuesc. .ntre 3 i 4 grade

E## - ?oarte puternic

4 grade

E### - Bestructi

.ntre 4 i F grade

#G - (uintor G - Bezastruos G# - ?oarte dezastruos

Panic general, stricciuni considerabile i n structuri special construite. !rpturi F grade mari n teren. 1unt distruse cele mai multe structuri din crmid. 9ari alunecri de teren. Puine cldiri din crmid rmn n picioare. 1unt distruse poduri. Hinele de cale ferat sunt ndoite puternic. .ntre F i 5 grade 5 grade

Bistrugerea este aproape total. ,biectele G## - !atastrofic sunt az rlite n sus. /u loc modificri ale 9ai mare de 5 grade reliefului. 1cara (ic*ter - ine cont de energia eliberata de cutremur si a fost elaborata dupa construirea unor instrumente e oluate din punct de edere te*nologic, apte sa masoare aceasta energie. 1cara este mparita n noua gradaii, fiecare dintre ele indicnd efectele de 2I ori mai mari dect ale seismului de grad imediat inferior. Un cutremur de gradul doi pe scara (ic*ter este abia perceput, unul de gradul cinci produce daune minore, unul de gradul sapte este gra , iar unul de gradul opt este iolent.

#ntre energia eliberata de cutremur &masurata n ergi' si aloarea magnitudinii aceluiasi cutremur se poate stabili &empiric, n urma unui mare numar de obser aii' o relaie de tipul unei funcii de gradul unu &funcie de tipul a"JbKc, unde """ reprezinta magnitudinea, iar "c" reprezinta o aloare deri ata din energie'. 9agnitudinea este o marime utilizata n seismologie pentru caracterizarea cutremurelor de pamnt pe baza datelor instrumentale, indiferent de informaiile la ni el macroscopic &obser abile direct fara utilizarea de instrumente de masura'.

Cutremurele

@atura este o sursa inepuizabila de fenomene. #nca de la aparitia Pamantului ca planeta si-a fcut aparitia acest fenomen natural de neoprit, cutremurul. El s-a fcut simtit, in proportii mai mari sau mai mici, de-a lungul e olutiei pamantului de la continentul unic Pangaea si pana la cele 3 continente de astazi si a continua sa se faca simtit pana la disparitia Pamantului ca planeta. !u totii am zut ce efecte pot a ea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor, nu numai materiale dar si omenesti. 9ii si sute de mii de oameni si-au pierdut iata in urma cutremurelor. /stfel, a enit in informarea si a+utorul populaiei de a nelege acest fenomen natural distrugtor, seismologia &din greaca seismos K cutremur si K tiina', reprezentnd studiul tiinific al cutremurelor si al propagrii undelor prin scoara terestra. , definiie mai e"acta a seismologiei ar suna in felul urmator0 1eismologia este stiinta care studiaza undele elastice seismice. /ceasta inseamna ca se ocupa cu0 -studierea surselor undelor seismice&cutremure, e"plozii, etc. '. -propagarea undelor seismice prin interiorul pamantului. -inregistrarea undelor seismice si interpretarea inregistrarilor realizate. logos

Pentru a cunoaste mai bine modul cum se produc cutremurele de pamant , se construiesc diferite aparate cu a+utorul carora se inregistreaza miscarile scoartei terestre. #nca acum peste 2FII de ani, cercetatorul c*inez !i+an-Len a in entat cel mai simplu instrument pentru studierea cutremurelor. El se compune dintr-o greutate suspendata la capatul unui fir M la capatul greutatii se gaseste un arf ascutit, care atinge un strat de nisip . #n timpul cutremurului, greutatea incepe sa se balanseze si sa zgarie cu arful ascutit suprafata nisipului. !u a+utorul acestui instrument simplu se poate inregistra astfel directia de miscare a scoartei terestre. El poarta numele de seismoscop. #n timpurile noastre, pentru inregistrarea miscarilor pro ocate de cutremure se folosesc aparate mai perfectionate, numite seismografe. Placile tectonice !ea mai mare descoperire stiintifica din istoria seismologiei $ stiinta care studiaza cutremurele $ a fost facuta la mi+locul secolului GG, o data cu dez oltarea teoriei placilor tectonice. ,amenii de stiinta au propus ideea placilor tectonice pentru a e"plica mai multe fenomene ciudate ce se produc pe pamant, ca de e"emplu aparenta miscare a continentelor de-a lungul timpului, concentrarea acti itatii ulcanice in anumite zone si prezenta unor cute imense pe fundul oceanului. #n esenta, teoria consta in aceea ca stratul superior al pamantului $ litosfera $ este compusa din numeroase placi care aluneca de-a lungul unui strat lubrifiant $ astenosfera. #ntre aceste placi imense de pamant si roca, se pot produce trei fenomene diferite0 2. Placile se pot indeparta una de alta $ Baca doua placi se indeparteaza una de alta, roca incandescenta si topita izbucneste din straturile mantalei aflate sub litosfera. /ceasta magma iese la suprafata &mai ales pe fundul oceanului', din acest moment fiind numita la a. Pe masura ce la a se raceste, aceasta se si intareste, integrandu-se in litosfera si umpland golurile. /cestea se numesc limite de di ergenta a placilor. 8. Placile se pot apropia una de alta $ #n cazul in care cele doua placi se misca una spre alta, una dintre placi de obicei patrunde sub cealalta. /ceasta placa de subductie se scufunda in straturile inferioare ale mantalei, unde se topeste. #n anumite locuri in care se intalnesc cele doua placi, niciuna dintre placi nu poate sa patrunda sub cealalta, astfel ca se imping una pe alta, dand nastere la munti. %ocurile in care placile se apropie una de alta sunt denumite limite de con ergenta a placilor. =. Placile aluneca una pe langa cealalta $ #n alte locuri, placile tectonice pur si simplu aluneca una pe langa cealalta $ una se misca spre nord si una spre sud, spre e"emplu. Besi placile nu se deplaseaza direct una spre cealalta, la aceste limite de transformare, sunt impinse una in alta. /stfel, se creeaza o mare tensiune in zona de contact.

1uprafata de e"terior a Pamantului este sparta in placi imense de scoarta terestra ,care sunt mobile si se misca pe o manta elastica si fierbinte care impre+muieste nucleul Pamantului.

9iscarea acestor placi este treptata si neuniforma.Uneori aceste placi se bloceaza la limita dintre ele ,aceste zone purtand numele de falii.#n zona faliilor se acumuleaza presiuni uriase care se elibereaza sub forma unui cutremur.in imagine este aratat "!ercul de ?oc",cu epicentrele cutremurelor la limite. #n !alifornia, placa @ord /mericana si placa Pacificului aluneca una sub cealalta de-a lungul sistemului de falii 1an /ndreas. 9iscarea acestor placi este dramatic e identa in unele locuri. %ocurile pe unde au fost eliberati aburii sunt bine e"puse de-a lungul !ampiei !arrizo,intindere a faliei 1an /ndreas. !rapaturile scoartei terestre din imagine au apro"imati 2=Im. 9iscarea placilor si ruperea mecanica pot fi demonstrate cu a+utorul diagramelor. Placile tectonice adiacente

sau bucati de placi asupra carora nu se e"ercita deloc o presiune sau aceasta este foarte mica pot caracteriza o falie inacti a, una cu continue subductii, una in care energia a fost recent eliberata intr-un cutremur. Be-a lungul timpului de la decenii la milenii, presiunea se strange de-a lungul faliei pana cand a+unge la un punct in care cedeaza. /lunecarea brusca apare cand presiunea este eliberata creand o miscare asemenea unui cutremur. 9iscarea placii Pacificului de-a lungul faliei 1an /ndreas cara un segment al !aliforniei costale spre nord- est, si anume ramasitele !aliforniei si a zonei de coasta a continentului @ord/merican. /ceasta miscare de alunecare orizontala ,care caracterizeaza falia 1an /ndreas,este numai una din cele trei tipuri de miscari ale faliilor.!elelalte doua sunt miscari de alunecare normala si alunecare in ersa. #n imagine se poate obser a o miscare de alunecare normala a faliilor. #n aceasta fotografie se poate obser a cum arata la suprafata scoartei terestre o miscare de alunecare normala. /ceasta diagrama reprezinta o miscare de alunecare in ersa a faliilor.

#n locul in care aceste placi tectonice se intalnesc, pot fi gasite falii $ fisuri in scoarta pamantului acolo unde blocurile de roca de pe fiecare parte se misca in directii diferite. !utremurele apar mult mai frec ent de-a lungul faliilor, decat in alte locuri de pe planeta. Faliile ?aliile sunt fisuri in scoarta pamantului , formate acolo unde blocurile de roca de pe fiecare parte se misca in directii diferite. !utremurele apar mult mai frec ent de-a lungul faliilor, decat in alte locuri de pe planeta. , falie poate a ea orice lungime, de la centimetri pana la mii de 6ilometri. Cum ne dam seama de existenta unei falii? Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. /lteori, cand cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale. Cum apare o falie la suprafata? (uperile de suprafata se produc in timpul unui cutremur , pe zonele mai slabe de la suprafata pamantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul pamantului. De cate tipuri sunt faliile? ?aliile sunt caracterizate de pozitia in care se gaseste suprafata cu falii, fisura din roca si miscarea celor doua blocuri de roca. 1unt trei tipuri de falii principale0 ?alii normale- in care deplasarea pe planul de falie este gra itationala. ?alii in erse-in care componenta erticala a deplasarii pe planul de falie este in sens in ers fata de sensul de actiune al gra itatiei. ?alii de decrosare-in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. #ntr-o falie normala, suprafata cu falii are o pozitie aproape erticala. Peretele suspendat, blocul de roca pozitionat deasupra suprafetei cu falii, este impins in +os de-a lungul peretelui inferior, care este blocul de roca aflata sub suprafata cu falii. %a randul lui, peretele inferior este impins inspre peretele suspendat. ?aliile apar in momentul in care scoarta este despartita, fiind trasa de limitele de di ergenta a placilor. 1uprafata cu falii intr-o falie in ersa este de asemenea aproape erticala, insa peretele suspendat este impins in sus iar peretele inferior este impins in +os. /cest fel de falie se produce in locul in care o placa tectonica este comprimata. , falie comprimata se produce in acelasi fel ca o imperfectiune in ersa, insa suprafata cu falii este aproape orizontala. #n ceea ce pri este aceste falii, cauzate de comprimare, roca din peretele suspendat este impinsa pana in arful peretelui inferior. /ceasta imperfectiune are loc in cadrul limitelor de con ergenta a placilor tectonice.

#ntr-o falie "lo ire-alunecare;, blocurile de roca se misca pe orizontala in directii opuse. /ceste falii apar atunci cand bucatile de scoarta aluneca una inspre cealalta, ca si in cazul limitelor de transformare. #n toate aceste tipuri de falii, blocurile de roca sunt impinse foarte mult una in alta, creand o frictiune puternica in timp ce se misca. Baca ni elul de frictiune este suficient de ridicat, cele doua blocuri sunt inlantuite $ frictiunea le impiedica alunecarea una pe langa cealalta. /tunci cand acest lucru se intampla, fortele din placi continua sa impinga roca, marind presiunea aplicata suprafetei cu falii. #n cazul in care presiunea atinge un ni el suficient de ridicat, aceasta a in inge forta de frecare, iar blocurile or tasni brusc inainte. !u alte cu inte, pe masura ce fortele tectonice imping blocurile inlantuite, se creeaza energie potentiala. !and placile se misca in sfarsit, aceasta energie creata de ine energie cinetica. /numite deplasari ale suprafetelor cu falii creeaza sc*imbari izibile la suprafata pamantului, insa alte deplasari se produc in roca la adancimi foarte mari, astfel incat nu se produc rupturi la suprafata. ?isura initiala care creaza falia, impreuna cu aceste deplasari bruste ale suprafetelor cu falii de+a formate reprezinta principala sursa a cutremurelor. 9a+oritatea cutremurelor se produc in zonele ce delimiteaza placile tectonice, deoarece acestea sunt locurile in care forta declansata prin miscarile placilor este resimtita cel mai intens, dand nastere la zone cu falii, grupuri de falii, aflate in intercone"iune. #ntr-o zona cu falii, eliberarea de energie cinetica la ni elul unei falii poate augmenta energia potentiala intr-o falie apropiata, conducand la aparitia altor cutremure. /cesta este unul dintre moti ele pentru care se pot produce mai multe cutremure in acelasi loc intr-o scurta perioada de timp. Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur? 9a+oritatea cutremurelor se produc pe falii. #n timpul unui cutremur, roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta . 1uprafata faliei poate fi erticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata pamantului. Birectia de alunecare difera si ea. #n functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in0 1tri6e-slip0 cutremurele se produc pe un plan de falie apro"imati orizontal pe langa aceasta. ertical si roca de pe o parte aluneca

Bip-slip0 cutremurele se produc pe un plan de falie care face un ungN diferit de zero cu suprafata pamantului , iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directa de inclinare a faliei. Bin cand in cand, au loc cutremure si la mi+locul placilor tectonice. !*iar una dintre cele mai puternice serii de cutremure inregistrata reodata in 1tatele Unite a a ut loc in mi+locul placii continentale nordamericane. /ceste cutremure, care au zguduit cate a state in 2522 si 2528, a a ut epicentrul in 9issouri. #n anii 2<FI, oamenii de stiinta au descoperit sursa posibila a acestui cutremur0 o falie ec*e de 4II de milioane de ani, ingropata sub multe straturi de roca.

Cutremurul

(elieful planetei noastre este rezultatul unei ndelungate e oluii care continua si n prezent cu intensitai si trasaturi ariabile. /preciata la scara ieii omului, cea mai mare parte a reliefului pare nesc*imbata sau afectata de sc*imbari nesemnificati e, greu de sesizat . E"ista do ezi sigure ca fiecare parte a munilor, dealurilor si cmpiilor se modifica nencetat, unele modificari pot sa dureze sute de mii de ani , iar altele numai cte a secunde. Un cutremur puternic declanseaza alunecari si a alanse de roci care modifica relieful n cte a clipe. ?enomenele catastrofale se petrec pe neasteptat la inter ale diferite, altele se petrec sezonier. 9arimea fenomenelor care afecteaza relieful planetei este ariabil. Bintre pericolele naturale ce amenina omenirea, cutremurele de pamnt sunt cele mai ameninatoare si cele mai distrugatoare, pagubele materiale si pierderile de iei omenesti sunt deosebit de mari si afecteaza psi*ologic restul populaiei. !utremurele zguduie pamntul si sunt miscari bruste care produc unde elastice si trepidaii. 1e mpart n0 cutremure tectonice si cutremure ulcanice. Unele cutremure pot fi produse de0 caderea unor meteorii , de alunecari de teren de mare amploare sau prin e"plozii si prin distrugerea unor stocuri de e"plozibil. !ontinentele si oceanele se afla dispuse pe 28 placi litosferice. 9iscarea este constanta si este pro ocata de fore interne. 9iscarile bruste elibereaza mari cantitai de energie care se propaga sub forma de unda de soc. %ocul de declansare a cutremurului poarta numele de *ipocentru iar proiecia acestui punct pe suprafaa pamntului se numeste epicentru. !utremurele de pamnt sunt caracterizate prin0 a' tipul de origine n funcie de meridianul AreenOic*M b' durata 0 reprezinta timpul de propagare a undelor elasticeM c' energia totala eliberata, e"primata prin ergi.

Ori inea cutremurelor Bistribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Cerrei i gsete e"plicaia n teoria plcilor tectonice. !onform acesteia, n eliul e"tern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de 4I-2II 6m grosime, pe unele dintre care se afl i continentele. /ceste plci litosferice :plutesc; pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de con ecie din manta se deplaseaz e"trem de lent, cu o itez de pn la 28 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte unde se topete consumndu-se. /ltele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior

formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul. %a marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. /tunci cnd rocile care intr in contact se rup sau alunec brusc, se produce o dega+are sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. #ntensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor.

Cau!ele unui cutremur

Pe timpul ec*ilor greci, cutremurele se asociau cu ulcanii din 9area Egee. Bar odata cu trecerea timpului a de enit clar ca cele mai de asatoare cutremure nu a eau legatura cu acti itatea ulcanica. , e"plicatie destul de satisfacatoare referitoare la ma+oritatea cutremurelor sunt asa numitele placi tectonice. #deea principala este ca partea cea mai tare a pamantului &numita litosfera' este compusa din niste bucati mari si instabile numite placi. Placile, care se misca, e"plica un numar mare de acti itati seismice din lume. 9arile cutremure de astatoare din !*ile, Peru, /merica centrala, 9e"icul de 1ud, !alifornia, /las6a de 1ud, Paponia, CaiOan, ?ilipine, #ndonezia, @oaua Qeelanda si lantul /lpino-!arpato-L)malaian, sunt de tip tectonic.

Pe timp ce mecanismul placilor tectonice a fost inteles mai bine, se pot face predictii despre urmatoarele acti itati seismice. !utremurele pot fi produse de detonarile subterane a dispoziti elor c*imice sau nucleare, acest lucru ducand la eliberarea unei mari cantitati de energie. #n ultimele decade astfel de detonari au produs cutremure cu magnitudinea de pana la 4. Undele seismice rezultate au calatorit prin interiorul pamantului fiind inregistrate de diferite statii seismografice. /cestea sunt cutremure mai mici ce se produc in mine si ca erne subterane. !auza principala este prabusirea acoperisului minei sau pesterii. Un lucru de obser at este asa-numita "e"plozie a minei" care produce aluri seismice. /stfel de cazuri s-au intalnit in !anada si mai ales in /frica de 1ud. !utremurele de prabusire se produc uneori si datorita alunecarilor masi e de pamant. Poate fi pre"enit un asemenea fenomen? (aspunsul este categoric nu, insa pot fi pre enite pierderile materiale si de ieti omenesti. /cest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la ibratii.

Semnale de a"ertisment0 1c*imbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. !aini sc*eauna, caii se sperie, pasarile de in nelinistite si zboara in cerc. #n2<F3 locuitorii unui oras c*inezesc au obser at mai multe semnale ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintele cu cate a ore inainte de cutremur. !ercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati, structura lor cristalina de ine desc*isa, apoi se inc*ide din nou eliberand radon in apele freatice, radonul a+ungand si in fantani. !resterea concentratiei radonului in apele de fantana, poate fi un semn de a ertizare al cutremurului. #mediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. /cestea sunt slab incandescente si se numesc0 ;lumini seismice;. !ercetatorii au obser at ca inainte de cutremur, concentratia de *idrogen poate fi de 2I ori mai mare langa liniile de refractie. Bin pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Bin acest moti oameni de stiinta au dez oltat diferite te*nici pentru o pronosticare e"acta. 1-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. /ceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de cati a 6m, la suprafata pamantului sau in profunzime. /paratele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu ni ela folosita de dulg*eri si zidari, urmaresc miscarile produse la suprafata pamantului. /paratele de masura a alunecarii-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie, semnaleaza miscarile laterale. #nsa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate0 detectoarele de cutremur. 1eismografele sunt cele mai precise aparate de a ertizare in cazul unor cutremure. /cest aparat sensibil sesizeaza si masoara c*iar si cele mai mici ibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice

si le inregistreaza intr-un grafic. Bin citirea diagramei, seismologii pot obser a imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. , alta metoda de obser are a miscarii pamantului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. Bin reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a sc*imbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie. !ercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Bupa unii cu mici e"plozii controlate se pot pro oca cutremure de intensitate scazuta, slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. #n cate a locuri au in+ectat apa in liniile de refractie, pro ocand cutremure mai mici.

E"aluarea riscului seismic Este necesar pentru unele constructii din regiunile populate sa se alcatuiasca de catre ingineri o serie de studii pentru fiecare zona in parte, in scopul estimarii riscurilor seismice. #n zonele locuite este mult mai probabil sa apara probleme la cutremure de genul distrugerea unui bara+ sau stricarea unui reactor nuclear, de e"emplu, decat de la stricarea unei te i de petrol. Factorii necesari e"aluarii riscului seismic /cesti factori sunt0 -(ealizarea unei *arti structurale geologice a regiunii si un studiu a celor mai recente miscari tectoniceM -1electia faliilor acti e din regiune si tipul deplasarilor &lateral-stanga etc.'. #n plus sunt necesare criteriile geologice pentru miscarile faliilor in *olocen &acum 2I mii de ani'M -(ealizarea unei *arti a structurii geologice a locului respecti si a impre+urimilor, cu o atentie marita asupra stratului superficial de roca. /stfel de *arti arata tipul de roca, structura suprafetei faliilor si incude e aluari ale unor lungimi probabile, continuitatea si tipul miscarilor unor asfel de falii. #n cazul unor falii care se misca de la sine, e"plorarile geofizice sunt folosite pentru a defini si afla locatia celor mai recente rupturi de falii. Probele geofizice se gasesc uneori incluse in masuratorile rezistentei si a gra itatii in lungul profilului normal al faliei. -Eerificarea ni elului de apa din pamant in ecinatate, pentru a determina daca barierele de apa din pamant sunt prezente, ceea ce poate fi asociat cu falia, si afecteaza solul in urma zguduirii. -, detaliata documentare istorica pri ind cutremurele din zona si din +urul acesteia. !ataloagele seismice ale e enimentelor de-a lungul timpului sunt necesare pentru prepararea listelor cu posibilele cutremure. -%ista trebuie sa prezinte locatia, magnitudinea si ma"imul de modificare a intensitatii 9ercalli pentru fiecare cutremur . -!onstructia, daca intregistrarile o permit a curbei de recurenta a frec entei cutremurelor regionale, c*iar si pana la cele mai mici magnitudini. -, re edere a inregistrarilor disponibile, in legsatura cu zguduirile de pamant, pagube si alte informatii legate de intensitatea din apropierea acestei zone. -Estimarea ma"imului de intensitate 9ercalli, in apropierea zonei prin intermediul rapoartelor cu pre iziuni.

-Bo ezile geologice si seismologice reunite intr-o singura sectiune pot fi folositen pentru a prezice un cutremur care a fi cea mai puternica zguduire a pamantului in acea zona. Unde este posibil, sa se specifice faliile unde ruptura se poate produce. Be obicei adancimea focarului, lungimea rupturii si estimarea deplasariilor faliilor poate fi determinate dar cu unele incertitudini. /ceste e aluari sunt folositoare pentru a e"prima magnitudinea posibila a pagubelor cutremurelor in intermediul curbei standard. -1tudierea propietatilor fundamentului, pana la e"tinderea cautarii tipului de cladire. -9asuratori&densitate, continut de apa, alorile atenuante' a propietatilor fizice ale solului prin teste de laborator. -Beterminarea alurilor P sau 1, iteza lor si atenuarea alurilor R, in paturile +oase prin metode geofizice. Unde se produc cele mai dese si mai puternice cutremure de pamant Qguduiturile produse de cutremur se resimt pe toata suprafata continentelor, precum si pe fundul oceanelor. Ele insa sunt mult mai puternice in apropierea focarelor si din ce in ce mai slabe la departari mai mari. ,bser atiile facute de oameni in diferite regiuni de pe glob au aratat ca focarele cutremurelor se afla in special in regiunile cu munti tineri, care sufera si in prezent miscari de ridicare, precum si in regiunile unde e"ista rupturi mari si adanci ale scoartei Pamantului. Pe suprafata globului pamantesc se cunosc doua fasii in care se produc cele mai multe si mai puternice cutremure de pamant, si anume0 fasia care se intinde in lungul tarmurilor ,ceanului Pacific sau marele cerc circumpacific si fasia sau zona mediteraneana, care se intinde din regiunea 9untilor /lpi, prin !arpati, Salcani si !aucaz pana in 9untii Limala)a. Un numar mai mic de cutremure se produc in lungul marilor linii de ruptura ale scoartei terestre, cum sunt cele care marginesc marea groapa din partea de rasarit a /fricii, groapa in lungul careia s-au format lacurile Canganica, @)asa, Eictoria si altele. Qona mediteraneana cuprinde tarile din partea de sud a Europei, si anume Portugalia, 1pania, #talia si tarile balcanice, precum si partea de mi+loc a /siei, si in special #ranul, partea de nord a #ndiei si (epublica Populara 9ongola. #n general, in zona mediteraneana se produc circa 82T din numarul total de cutremure inregistrate pe glob. !ele mai numeroase cutremure si anume circa 45 T din cutremurele de pe suprafata pamantului, se produc insa in lungul 9arelui cerc circumpacific. !el mai mult au a ut insa de suferit de pe urma acestor cutremure locuitorii din Paponia, unde s-au produs cele mai puternice si mai numeroase cutremure cunoscute pe suprafata pamantului, apoi locuitorii din Uamceat6aM de asemenea cei din !*ile, !alifornia si /las6a. !utremurele puternice au loc si in regiunile acoperite de apele oceanelorM cele mai numeroase se produc in lungul unor creste submarine&cum este creasta centrala a /tlanticului' si ele pro oaca distrugeri in special pe insulele care se gasesc in lungul acestor creste. Este interesant de obser at ca regiunile in care au loc cele mai multe cutremure de pamant sunt in acelasi timp regiuni in care au loc si eruptii ale ulcanilor. Cutremurele de pamant de pe teritoriul tarii noastre

(omnia se caracterizeaza printr-o seismicitate moderata n comparaie cu alte ari ca Arecia, Curcia, #talia, Paponia, !*ina, 1.U./., 9e"ic. Bupa caracteristicile seismologice si tectonice, (omnia a fost di izata n 2I regiuni seismice, acti e fiind cele din Erancea, la curbura arcului munilor !arpai si n Sanat. !utremurele din zona Erancei reprezinta cea mai mare pondere din cele simite pe teritoriul arii, unele a nd intensitai ce ating 9KF,I-F,D. /stfel s-au negistrat << cutremure cu magnitudinea mai mare de 3, n timp ce n celelalte zone s-au nregistrat <. Cara noastra se gaseste la *otarul dintre zona seismica mediteraneana si regiunea aseismica a !ampiei (use. Bin aceasta cauza, cutremure mai puternice se produc la noi destul de rar. !utremurele de pamant care au a ut loc pe teritoriul tarii noastre au fost cercetate de oameni de stiinta ca Arigore 1tefanescu , 9atei Brag*iceanu, #on /tanasiu, A*eorg*e Petrescu si altii. Bate asupra cutremurelor mai ec*i se gasesc inscrise in cronici si in alte lucrari de istorie. #ntre cutremurele cele mai puternice cunoscute in trecut in tara noastra se pot aminti urmatoarele0 - cutremurul din anul 2DF8, care a pro ocat mari stricaciuni 9anastirii @eamtului M - cutremurul din < august 245=, care a a ut epicentrul in partea de nord a 9oldo ei si a daramat numeroase case si biserici din regiunea 1ucea a. - cutremurul din 25I8 din regiunea Sucuresti, care a daramat Curnul !oltei si a fost insotit de formarea unor crapaturi prin care au tasnit apa, petrol si gaze. - cutremurele din anii 25<D, 2<28 si 2<DI, care au a ut epicentrul in regiunea Erancea si au fost insotite de zgomote si de fenomene luminoase.

Bupa locul unde se produc, cutremurele care au loc in tara noastra au fost impartite de cercetatorul #on /tanasiu in urmatoarele categorii0 dunarene &danubiene', fagarasene, pontice &din ecinatatea 9arii @egre', molda ice &Erancea', transil anice, prebalcanice &din partea de nord a 9untilor Salcani' si banatice. Batele cele mai amanuntite asupra felului in care se produc si a tariei cutremurelor din tara noastra au fost obtinute prin cercetarea distrugerilor pro ocate de cutremurul din 2<DI cu epicentrul in 9untii Erancei.

Pe baza acestor date a fost intocmita, de #on /tanasiu si C*. Urauntner, o *arta a tarii noastre cu regiunile la care cutremurul a a ut diferite grade de intensitate.

Cutremure si tsunami in Do#ro ea .n ciuda a ceea ce s-a crezut pn acum, pericolul cutremului pndete n regiunea Bobrogei poate mai mult dect n alte zone ale rii. !ercettorii au a+uns la concluzia c Bobrogea nu este o zon Vaseismic", dei, iniial, s-ar putea crea o asemenea impresie. Be la bun nceput trebuie menionat faptul c, de-a lungul timpului, cele mai importante seisme s-au nregistrat n zona Bobrogei de @ord i zona litoral din sudul Bobrogei, la sud de 9angalia, pn n zona de la est de capul 1*abla, din Sulgaria. .n ceea ce pri ete zona litoral a Bobrogei de sud, este demn de remarcat c situaia nu este deloc roz, cutremurele atingnd, uneori, magnitudini de pn la F sau F,3 grade pe scara (ic*ter i a nd efecte de astatoare. Be pild, cutremurul din =2 martie 2<I2 a a ut o intensitate de F,8 grade pe scara (ic*ter i a fost urmat de aluri seismice tsunami, cu nlimi de pn la patru metri. Urmrile au fost nspimnttoare0 mai multe sate au fost practic mturate de pe faa pmntului, iar malurile au fost dislocate. %a momentul respecti , n (omnia, seismul a fost resimit nu numai n toat Bobrogea, dar i n ,ltenia i 9untenia, i c*iar i n sudul 9oldo ei. #ar, de parc asta nu ar fi fost de a+uns, replicile i seismele secundare locale care au urmat cutremurului s-au ntins pe o durat de circa patru ani, cele mai puternice replici atingnd magnitudini de pn la 4 grade pe scara (ic*ter i fiind simite c*iar pn la Sucureti. Urmtorul cutremur despre care s-ar putea spune c a zguduit Bobrogea a a ut loc pe =I iunie 2<34 i a a ut o intensitate de 3,3 grade pe scara (ic*ter. Bei s-a produs n zona 1*abla, la sud de 9angalia, a fost resimit n toat Bobrogea, dar i n sudestul 9unteniei. Bin fericire, nu s-au produs pagube materiale. ?oarte interesant este faptul c cercettorii au stabilit c seismele pontice cu caracter distrugtor, similare celui din 2<I2, se repet la inter ale medii de =II - 3II de ani, iar, n acest sens istoria, a nregistrat efectele de astatoare ale cutremurului din 2DDD, pe cele ale seismului din +urul anului 5II i, respecti , *aosul creat de cutremurul din anul 3D=. .n ceea ce pri ete Bobrogea !entral, cutremurele sunt mai rare i de magnitudini mici, care nu depesc D sau D,3 grade pe scara (ic*ter. Culcea, zguduit din temelii %a captul opus, ns, pare s se situeze seismele locale din Bobrogea de @ord care, dei au intensiti de pn la 3,3 grade pe scara (ic*ter, se resimt destul de puternic din cauza adncimilor

focale mici. !ele mai afectate zone sunt Culcea i mpre+urimile sale. 1eismele din ultimii ani care au atras atenia cercettorilor s-au produs pe 22 septembrie 2<5I, 2= noiembrie 2<52, = octombrie 8IID i F mai 8II5. Pe 22 septembrie 2<5I, n zona Aalai - Srila s-a produs un cutremur de o magnitudine de D,4 grade pe scara (ic*ter. %a scurt timp, acesta a fost urmat de seismul din 2= noiembrie 2<52, din zona Culcea - 9a*mudia - Sestepe, cu o magnitudine de 3,8 grade pe scara (ic*ter, care a fost resimit la Culcea cu intensitatea de circa E - E# pe scara 9ercalli. Bup aceste dou cutremure, acti itatea seismic din zon sa pstrat la un ni el relati sczut, pentru ca, pe = octombrie 8IID, dobrogenii din zona Culcea 9a*mudia s fie zguduii de un cutremur de 3,D grade pe scara (ic*ter. 1eismul s-a resimit n estul 9oldo ei, al 9unteniei, dar i n Sasarabia, inclusi la !*iinu. Crei ani mai trziu, pe F mai 8II5, un cutremur de o magnitudine de 3,8 grade pe scara (ic*ter s-a produs n apropiere de #nsula Herpilor, dar a fost simit i n sudul Ucrainei, n Sasarabia la !*iinu, dar i n estul 9oldo ei, mai ales n Bobrogea, la Culcea, !onstana i n alte localiti din partea de est a (omniei. Predictia cutremurelor Predictia unui cutremur inseamna determinarea0 locului unde se a produce, a intensitatii, si a momentului cand se a produce. 9ulte persoane considera ca predictia este legata numai de prezicerea timpului cand a a ea loc cutremurul. Prin studii seismice realizate pe baza obser atiilor se poate prezice, de obicei, zona in care se petrec de obicei cutremure. Pot fi stabilite limitele unui cutremur intr-o anumita zona prin intermediul relatiei dintre magnitudine si lungimea faliei obser ate. /lta sc*ema se bazeaza pe detectarea seismicitatii in regiunea tectonica. #n 2<F=, in urma predictiilor oferite de U. 1. Aeological 1ur ), se spunea ca un cutremur cu o magnitudine de D,3 se a produce in lungul faliei 1an /ndreas in urmatoarele 4 luni. Predictia se baza pe principalele zguduiri care se petrecusera in ultimii = ani in regiunea 1an /ndreas. Presupunerile facute spuneau ca sectiunile din mi+loc se afla inca sub presiune si sunt gata sa elibereze aceasta energie printr-un cutremurM insa nici un cutremur nu s-a produs in urmatoarele 4 luni. !el mai promitator e"periment s-a petrecut in !alifornia unde datele depind de detectarea periodicitatii de 88 de ani a magnitudinii moderate&9%K3,3' a cutremurelor cu centrul in apropierea faliei 1an /ndreas. 1eismogramele disponibile au fost comparate cu mecanismul sursei celor din 2<88, 2<=D si 2<55, acestea includ sc*imbarile in masa de apa din pamant si deplasarea faliilor. / fost de multe ori semnalat, ca pe langa abilitatea de a prezice timpul si marimea unui cutremur apar si unele probleme care nu pot fi rezol ate. $ecesitatea si scopul educa%iei antiseismice

!utremurele se pot produce brusc, fara nici un semn de a ertizare. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, din punct de edere material, dar si din punct de edere al stresului printr-o pregatire adec ata. , buna pregatire n acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale si a pierderilor de iei omenesti. Prin instruirea populaiei asupra modului de a aciona n caz de cutremur se urmareste atingerea urmatoarelor scopuri eseniale0 -!rearea unui mod de comportare calm, care sa asigure un ma"im de eficiena n desfasurarea acti itailor impuse de o astfel de situaieM -/sigurarea realizarii unor deprinderi corecte de aciune n propria locuina si n imediata ecinatate n caz de cutremurM -!rearea unui climat de disciplina si calm n caz de dezastruM -Bimiminuarea prin toate mi+loacele a daunelor materiale si pierderilor de iei omenesti. Ori inea si manifestarile cutremurelor de pam&nt !utremurele reprezinta o ruptura brusca a continuitaii si ec*ilibrului unui fenomen mai mult sau mai puin ntins din scoara terestra sau mantaua terestra & n funcie la adncimea la care are loc deplasarea placilor tectonice sau a modificarilor geologice de adncime'. Beclansate brusc, cutremurele reprezinta factorul de risc cel mai greu de urmarit si de pre enit. Ce tre#uie sa faci 'nainte de producerea unui cutremur? 1a$i nsusesti regulile minimale de a-i sal a iaaM 1a nu depozitezi materiale e"plozibile si to"iceM 1a fi"ezi mobilierulM 1a ai la ndemna un aparat de radio, baterie si trusa de prim a+utorM 1a cunosti cele mai apropiate dispensare medicale si alte adrese utileM 1a stabilesti clar un loc cu actele familiei.

RASPU$SURI SCUR(E LA I$(RE)ARI FREC*E$(E LE+A(E DE CU(REMURE JE"ista reo sc*ema temporala de producere a cutremurelorW @u. !utremurele se produc oricand de-a lungul celor 8D de ore ale unei zile0 atat ziua, cat si noaptea, atat dimineata cat si dupa amiaza.

JE"ista reo legatura intre reme, anotimp si cutremureW @u. 9ulti cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. Be fapt, nu e"ista nici o corelatie intre reme si cutremure, deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de reme. JE"ista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zonaW !are este distanta in ani intre doua cutremureW @u. 9ai degraba se poate orbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. Bistanta in timp intre doua cutremure succesi e de magnitudini comparabile, ariaza foarte mult. Be e"emplu, cutremurele rancene puternice din secolele 2< si 8I s-au produs in anii 25I8, 258<, 25=5, 25<=, 25<D, 2<DI, 2<FF, 2<54. Bin insiruirea acestor ani se obser a, totodata, ca este gresita acea parere conform careia in Erancea se produce un cutremur puternic &magnitudine egala sau mai mare decat F' la fiecare =I de ani. /ceeasi concluzie este alabila si pentru cutremurele dinainte de anul 25II. JEste ade arat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 8IIIW @u. @umarul cutremurelor mari, de magnitudine peste F, a ramas apro"imati constant de-a lungul timpului, crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. E"plicatia este data de faptul ca in ultimii 8I de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut, datorita cresterii numarului de statii de inregistrare0 in 2<=2 e"istau =3I statii seismice pe glob, spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de DIII statii fi"e si un numar nedefinit de statii mobile, temporare. J!e este o falieW , falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri, care poate a ea orice lungime, de la centimetri pana la mii de 6ilometri. ?alia este o fractura in crusta Pamantului, de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. 9a+oritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. JBe cate tipuri sunt faliileW 1unt trei tipuri principale de falii0 ?alii normale - in care deplasarea pe planul de falie este gra itationalaM ?alii in erse - in care componenta erticala a deplasarii pe planul de falie este in sens in ers fata de sensul de actiune al gra itatieiM ?alii de decrosare - in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt. J!e se intampla cu o falie in timpul unui cutremurW 9a+oritatea cutremurelor se produc pe falii. #n timpul unui cutremur, roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. 1uprafata faliei poate fi erticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. Birectia de alunecare difera si ea. #n functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in0 2. "1tri6e-slip" - cutremurele se produc pe un plan de falie apro"imati ertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. 8. "Bip-slip" - cutremurele se produc pe un plan de falie care face un ung*i diferit de zero cu suprafata pamantului, iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. J!um ne dam seama de e"istenta unei faliiW Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. /lteori, cand cutremurele se produc

la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale. J!um apare o falie la suprafataW (uperile de suprafata se produc, in timpul unui cutremur, pe zonele mai slabe de la suprafata Pamantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul Pamantului. J!um sunt prezentate cutremurele in mass-mediaW Presa, tele iziunea, radioul primesc informatiile de la institutele de specialitate & #.(.1./. - #nstitutul (oman de 1eismologie /plicataM #@!B?P - #nstitutul @ational pentru ?izica Pamantului - in cazul (omaniei' si le transmit prompt, mai departe, catre populatie. J!ate cutremure sunt raportate de centrele internationale anual pe globW Be e"emplu @E#! &@ational Eart*Xua6e #nformation !enter - 1U/' localizeaza circa 28III-2DIII cutremure pe zi &cu magnitudini care sa permita localizarea, adica sa fie inregistrate de cel putin 8-= statii'. 1e produc, in medie, circa 25 cutremure cu magnitudinea intre F si F,< si unul cu magnitudinea mai mare sau egala cu 5 pe an . J!ate cutremure se produc pe luna, pe zi, pe ora ...W ?olosind datele din tabelul mantionat mai sus, constatam ca0 - se produc, in medie, apro"imati 5I.III de cutremure pe lunaM - se produc, in medie, apro"imati 8.4II pe ziM - se produc, in medie, apro"imati 8 pe minut, deci, la apro"imati =I de secunde se produce un cutremur de pamant. J!e pagube produc cutremureleW !asele afectate reprezinta <5T din pagubele produse de cutremure. (estul pagubelor se produc la poduri, sosele, linii de tensiune, de cale ferata, terenuri, etc. J!are este cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremurW !utremurul din !*ina din 2334 a ucis apro"imati 5=I.III de oameni. J!e marimi sunt folosite cel mai frec ent pentru caracterizarea se eritatii miscarii seismiceW - acceleratia ma"ima a solului, e"primata de cele mai multe ori in procente din acceleratia datorata fortei gra itationaleM - intensitatea macroseismica. J!e este o *arta cu izoseisteW Este o *arta care da intensitatea macroseismica in diferite puncte. Punctele caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a ariatiilor miscarilor pe suprafata care incon+oara epicentrul unui cutremur. J!um putem masura miscarile pe care le simtim in timpul unui cutremurW !eea ce simtim este foarte comple"0 miscari puternice, slabe, lente, lungi, scurte, de leganare, de aruncare, de rotire, de rostogolire. /cestea nu pot fi descrise printr-un numar. 9iscarea solului este descrisa de mai multe marimi0 deplasarea, iteza de oscilatie si acceleratia ma"ima ale particulelor solului, frec enta de oscilatie, durata miscarii. J!are sunt cei mai importanti factori care determina ce simtim in timpul unui cutremurW

2. 9agnitudineaM 8. Bistanta epicentrala &sau *ipocentrala'M =. !onditiile locale de teren0 anumite soluri pot sa amplifice puternic anumite frec ente si sa atenueze sau c*iar sa anuleze alte frec ente ale miscarilor seismice. Undele seismice se propaga cu iteze diferite in tipuri diferite de roci. %a trecerea de la roca de baza la sol "moale", iteza undelor scade, dar amplitudinea lor creste. Un sol "moale" se a misca mai intens decat o roca tare, c*iar daca se afla la distante epicentrale egale. J!are sunt factorii care se iau in considerare la asigurarea impotri a cutremurelorW Y apropierea de zone seismic acti eM Y istoria seismica a zonei &frec enta de producere a cutremurelor, timpul trecut de la producerea ultimului cutremur'M Y tipul constructiei ce urmeaza a fi asigurata0tipul fundatiei, materialele folosite, proiectul ar*itectonic, calitatea lucrului efectuatM Y conditiile locale. J!um sunt inregistrate cutremureleW !utremurele sunt inregistrate de retele de statii seismice. ?iecare statie seismica din retea masoara miscarea solului in locul in care ea este instalata. J!e este un seismograf W 1eismografele sunt instrumente folosite pentru inregistrarea miscarii solului in timpul unui cutremur./cestea sunt instalate pe7in pamant, in locuri special amena+ate pe glob. J!e sunt seismogrameleW 1eismogramele sunt inregistrarile &pe *artie sau pe suport magnetic' produse de seismografe. Pe a"a " este timpul &secunde' si pe a"a ) este deplasarea solului &mm' sau iteza miscarii solului &mm7s'. #ntre doua cutremure, pe seismograma se inregistreaza o linie dreapta, e"ceptie facand micile onduleuri produse de zgomotul local. J!e este un seismometruW 1eismometrul este partea interna a unui seismograf, senzorul, care este, de obicei, un pendul sau o masa montata pe un arc. J!and a fost in entat primul instrument de masurat cutremureW #n 2=8 #.!., filozoful c*inez Q*ang Leng a in entat un instrument ce a ea la baza un pendul. /cest instrument putea simti cutremure mici, care nu erau percepute de oameni. J!e este magnitudinea moment, despre care se orbeste atat in prezentW 9omentul este o cantitate fizica proportionala cu marimea alunecarii pe falie, inmultita cu aria suprafetei portiunii de falie pe care are loc alunecarea. Este legata de energia totala eliberata de un cutremur. J!are este cantitatea de energie eliberata in timpul unui cutremurW #n tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de trinitrotoluen &C@C' necesare pentru a produce o e"plozie ec*i alenta unei magnitudini date0 9agnitudine Cone de C@C

D,I 3,I 4,I F,I 5,I <,I

4 2<< 4.8FI 2<<.III 4.8FI.III <<.III.III

JPutem pre edea un cutremurW 1unt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. Pagubele, distrugerile si pierderile de ieti omenesti pot fi insa pre azute si reduse prin pregatirea indi iduala a populatiei, a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui e entual cutremur ma+or. JPot fi prezise cutremureleW E"ista doar incercari de predictie &e"trem de putine reusite' si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur ma+or intr-o fereastra de timp data. 1pecialistii optimisti considera ca se a a+unge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. J1e sc*imba comportamentul animalelor inaintea unui cutremurW Ba. !ainii, pisicile, serpii, caii, itele, pestii, etc., se comporta ciudat inaintea unui cutremur. Bar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. Be aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul sc*imbat al animalelor. J/par anomalii inainte de un seism puternicW Ba. /par anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic, ale curentilor magneto-telurici si a emisiei de radon. JPot fi pre enite cutremureleW 1e poate micsora impactul unui cutremur asupra oamenilor si constructiilor prin imbunatatirea structurilor, prin folosirea proiectarii antiseismice, prin aran+area mai sigura a interiorului caselor si prin educarea populatiei. J!are este diferenta intre o predictie si o prognoza a unui cutremurW Predictia unui cutremur implica determinarea unei date, a unui loc si a unei magnitudini pentru un cutremur iitor. Prognoza asociaza o serie de probabilitati, un inter al de timp si unul de magnitudine cu o regiune data. JPot fi cutremurele produse sau cauzate de omW E"ista cazuri cand acti itatea umana a indus cutremure. !auza a fost in+ectia de fluide in fora+e adanci, pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca rezer e de apa. 9a+oritatea acestor cutremure au fost minore. !el mai mare s-a produs in 2<4F in !olorado si a a ut magnitudinea de 3,3. /cesta a fost urmat de o serie de alte cutremure mici. Sara+ele, lacurile de acumulare, *aldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. Este orba de ceea ce se c*eama "seismicitate indusa". E"ploziile subterane foarte puternice &nucleare' pot declansa cutremure in zone in care este de+a acumulat stres tectonic, cu conditia ca e"ploziile sa aiba loc c*iar in zonele tectonice respecti e. J!at de adanc se produc cutremureleW !utremurele se produc in crusta si in mantaua superioara, de la suprafata si pana la FII 6m adancime.

J1e desc*ide Pamantul in timpul cutremurelor, ing*itind oameni, animale si constructiiW @u. /paritia crapaturilor si fisurilor de la suprafata Pamantului este un efect caracteristic cutremurelor. Bar ma+oritatea acestora sunt mici si putin adanci. Boar in cazul cutremurelor foarte mari pot aparea sc*imbari ale ni elului si formei solului, putand rezulta fisuri mai mari, ce pot cauza distrugeri ale cladirilor, soselelor, etc. Bar oamenii si casele nu sunt "ing*ititi" de Pamant. ?aliile nu se desc*id in timpul unui cutremur. 9iscarile se produc de-a lungul planului de falie si nu perpendicular pe el. #n teren se pot edea aceste deplasari, de-a lungul faliei. J!e *azarde sunt asociate cu producerea unui cutremurW Lazardele cele mai intalnite sunt0 miscare puternica a solului, falierea de suprafata, lic*efierea solului, alunecari si curgeri ale solului. J!e inseamna lic*efierea solului in timpul unui cutremurW %ic*efierea terenului este procesul fizic de scadere a tensiunilor interne si transformare a solului solid in unul ascos, sub actiunea undelor seismice de o anumita frec enta. JPot cutremurele sa produca ulcaniW @u. !utremurele tectonice si ulcanii sunt procese geologice complet diferite. !utremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste, sau are loc o eruptie ulcanica, aceste cutremure fiind insa produse de ulcan si nu cauzatoare de eruptie. J!um este reprezentata probabilitatea de depasireW Be e"emplu0 pe o *arta a probabilitatilor sunt reprezentate probabilitatile de producere a unei acceleratii ma"ime a solului mai mare de I,8g in 3I de ani. J!e este acceleratia solului si ce este acceleratia ma"ima a soluluiW 9atematic orbind, acceleratia este rata de crestere sau de scadere a itezei sau cat de mult se sc*imba iteza in unitatea de timp. /cceleratia, la randul ei, poate sa nu fie constanta in timp, ariind de la o aloare mai mica la una mai mare si in ers. Ealoarea cea mai mare atinsa de acceleratie este acceleratia ma"ima. , particula a solului se a misca neregulat in timpul unui cutremur. /ceasta miscare poate fi reprezentata in mai multe feluri0 prin sc*imbarea pozitiei, a itezei sau a acceleratiei ca functie de timp. #n proiectarea antiseismica sunt alese acceleratiile, deoarece in codurile de construire a cladirilor sunt date fortele &deci implicit acceleratiile' orizontale pe care le poate suporta o cladire in timpul unui cutremur. J!e este T gW Be obicei, in seismologie, acceleratia se masoara in unitati g, &unde g este acceleratia datorata gra itatii'. Be e"emplu, o acceleratie de ==3cm7s8K==37<5IKI,=DgK=DTg &gK<5Icm7s8'.

J!are tari au cele mai multe si mai mari cutremureW /pro"imati F3T din energia seismica este eliberata in Pacific, in locul unde placa oceanica mai subtire intra sub crusta continentala mai groasa, de-a lungul zonelor de subductie. /ceasta banda de seismicitate are o lungime de DI.III 6m si se intinde de la coastele estice ale /mericii de 1ud si !entrale, /merica de @ord, /las6a, pana la #nsulele /leutine, Paponia, !*ina, ?ilipine, #ndonezia si /ustralia. 23T din energia seismica este eliberata in locul unde se intalnesc placile Eurasiatica si /fricana, banda de seismicitate intinzandu-se de la Surma spre est spre Limalaia si !aucaz pana in 9area 9editerana. J!are este cel mai mare cutremur cunoscutW !el mai mare cutremur cunoscut este cel din !*ile, din 88 mai 2<4I cu magnitudinea moment egala cu <,3 &circa 5,3-5,F magnitudine Autenberg-(ic*ter'. !u magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure. J!are este cel mai mare cutremur posibilW #n teorie scara magnitudinilor cutremurelor nu este limitata superior sau inferior. #n realitate, insa, marimea unui cutremur este limitata de tensiunile ce se pot acumula in roci pana la limita de rupere si, mai ales, de olumul in care sunt acumulate tensiuni pana la limita de rupere. J#n timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usiiW Ba, dar doar daca locuiti in case mai ec*i, de caramida. #n casele moderne, zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. #n plus, usile se pot balansa si a pot lo i. #n aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus, de adapostire sub o piesa de mobilier. J!e lucruri nu trebuie facute in timpul si dupa un cutremurW - nu incercati sa porniti gazul, in cazul in care l-ati oprit d s. sau a fost oprit automat. %asati compania de gaze sa o facaM - nu folositi c*ibrituri, bric*ete, ec*ipamente electrice, pana nu sunteti siguri ca nu e"ista scurgeri de gazeM - nu folositi telefoanele decat in caz de urgenta, pentru a nu tine liniile ocupate in timp ce altii c*iar au ne oie de eleM - nu asteptati pompierii, medicii sau politia sa a a+ute, deoarece s-ar putea sa fie ocupati in alta parte.

Iata o scurta istorie a celor mai de"astatoare cutremure cunoscute din istoria omenirii
,- mai .,/0Siria Un cutremur de astator de apro"imati F grade7(ic*er s-a produs in +urul orei 25./cest cutremur a fost cel mai puternic resimtit in metropola, religioasa si culturala infloritoare in lumea antica, /ntio*ia. /proape toate cladirile din oras s-au prabusit astfel fiind ucisi apro"imati +umatate din populatia

orasului adica 83IIII de oameni .#mediat dupa o replica in oras s-a produs un puternic incediu care ia ars de ii pe cei aflati sub daramaturi.#n urma cutremurului 9area Siserica nu s-a prabusit oamenii astfel crezand ca Bumnezeu ii apara, dar acest sentiment a disparut imediat cu inceperea incediului, astfel biserica arzand din temelii. 1./0Iran #ranul este amplasat intre doua placi tectonice ma+ore, astfel el este deseori lo it de cutremure. #n locul unde este astazi #ranul a a ut loc un cutremur de apro"imati 5 grade7(ic*er care a lo it capitala, Bamg*an , dar si numeroase asezari pe o raza de apro"imati =3I de 6m. @umarul ictemelor se ridica la apro"imati 8IIIII de oameni 22 octom#rie 2231 4 Siria !utremurul care s-a produs in ziua de 22 octombrie 22=5 in 1iria si a adus dupa sine moartea a nu mai putin de 8=I III de persoane &conform cronicarului #bn Cag*ribirdi'. !utremurul a a ut o mangnitudine de 5.3 grade7(ic*ter. Efectele sale s-au raspandit la o distanta de apro"imati =3I de 6m fata de epicentru. ,rasul /lep, cunoascut astazi sub numele arab de Lalab, a fost foarte afectat, iar unda de soc s-a simtit si la Bamasc. ?ortareata Larim, ridicata de curciati, s-a prabusit, la fel si fortul musulman de la /l-/tarib. ,3 ianuarie 2../ 4 C5ina 1eismul, cu epicentrul in pro incia 1*aan"i, a a ut o magnitudine de 5 grade7(ic*ter. @umarul ictimelor se ridica la peste 5=I III. Pe portiuni de sute de 6ilometrii patrati, totul a fost de astatM cre ase de peste 8I de metri s-au cascat in pamant. !onform unor relatari ale supra ietuitorilor, ramase in cronici, in unele locuri :pamantul a tasnit in sus, formand dealuri ori s-a prabusit pe neasteptate, dand nastere unor ai. 2 noim#rie 26.. 4 Portu alia !utremurul, al carui epicentru a fost la cca. 8II 6m in largul ,ceanului /tlantic a lo it %isabona in dimineata zilei de 2 noiembrie 2F33 &Qiua Cuturor 1fintilor'. 1eismul, cu o magnitudine de < grade7(ic*ter a fost urmat de un urias al tsunami. @umarul ictimelor s-a ridicat la peste 2II III, in timp ce peste 53T din cladirile din oras au fost daramate. !eea ce nu a fost distrus de seism a cazut prada flacarilor, deoarece incendii de astatoare au izbucnit in toata %isabona. ,pere ar*itectonice deosebite, biblioteci, biserici si catedrale, care adaposteau comori culturale nepretuite au fost distruse. 21 aprilie 27-/ 4 SUA ,rasul 1an ?rancisco a fost lo it de un seism cu magnitudinea de F,5 grade7(ic*ter,epicentrul cutremurului fiind la doar = 6ilometri fata de oras, in ziua de 25 aprilie 2<I4.!utremurul s-a manifestat de-a lungul faliei 1an /ndreas.1eismul s-a resimit pana in ,regon si @e ada. @umarul ictimelor s-a ridicat la peste =III, iar apro"imati =3IIII de oameni au ramas fara un acoperis deasupra capului.Pagubele materiale au insumat peste 4 miliarde de dolari in zilele noastre. %a aceste pagube se adauga si faptul ca 1an ?rancisco a pierdut pozitia de motor economic a zonei !alifornia. Efectele acestui cutremur au fost agra ate de un puternic incediu care a de astat tot. , alta urmare a acestui cutremur a fost faptul ca raul 1alinas si-a de iat cursul ce cati a 6ilometri. ,1 decem#rie 27-1 4 Italia8Sicilia9 1eismul, cu magnitudinea de F.8 grade7(ic*ter, a a ut loc in (eggio !alabria. !utremurul s-a resimtit cel mai bine in orasul 9essina.Unda de soc s-a propagat si in 9alta, 9untenegru, /lbania si #nsulele #oniene. @umarul total al ictimelor in urma seismului, a alului tsunami si a incendiilor a depasit 24I III. 2/ decem#rie 27,- 4 C5ina 1eismul care a a ut loc pe 24 decembrie 2<8I in regiunea Lai)uan este considerat unul dintre cele mai de astatoare cataclisme naturale ale secolului GG. !utremurul a a ut o magnitudine de F.5 grade7(ic*ter, facand 8=D III de ictime. Unde de soc a fost resimtita pana in @or egia. 203 septem#rie 27,3 4 :aponia

Pe 2 septembrie 2<8=, in regiunea Uanto din Paponia, a a ut loc un cutremur de 5.= grade7(ic*ter. @umarul ictimelor ariaza intre 2II III si 234 III. !ele mai multe pierderi umane si materiale s-au produs in urma incendiilor care au izbucnit dupa producerea seismului. !utremurul a fost urmat si de un tsunami care a maturat coastele peninsului #zu. 2. ianuarie 273; 4 India Un cutremur cu o magnitudine de 5.D grade7(ic*ter a lo it pro incia indiana Si*ar, in ziua de 23 ianuarie 2<=D. 1eismul a a ut epicentrul in estul @epalului si a distrus complet orasele 9unger si 9uzaffarpur. @umarul ictimelor a fost de apro". =I III. ,6 decem#rie 2737 4 (urcia Pe 8F decembrie 2<=<, pro incia Erzincan din Curcia, a fost de astata de o serie de cutremure, cel mai puternic a and o magnitudine de 5.8 grade7(ic*ter. @umarul ictimelor a fost de 3I III./cest cutremur a afectat deasemea si pro inciile 1amson si 1i as. 2- noiem#rie 27;-0Romania 1-a produs in +urul orei =0=<, a and o magnitudine de F.D grade pe scara (ic*ter.Epicentrul cutremului a fost in zona Erancea la o adancime de apro"imati 2== 6m. /cesta a fost primul cutremul mare din (omania !ontemporana.Efectele sale s-au resimtit in special in centrul si sudul 9oldo ei dar si in 9untenia unde a pro acat numeroase pagube. @umarul ictimelor a fost de apro"imati 2III de morti si DIII de ranati, insa numarul e"act nu a putut fi aflat din cauza razboiului. /cest cutremur s-a resimtit si in Sucuresti unde au e"istat apro"imati =II de morti , in special in urma prabusirii blocului !arlton, o strucutura moderna de 28 eta+e din beton armat. ,7 fe#ruarie 27/- 4 Maroc Besi nu a a ut decat 3.F grade7(ic*ter, cutremurul din noaptea de 8< februarie 2<4I a distrus orasul /gadir si a facut apro". 23 III de ictime. /lte cate a mii au fost ranite si zeci de mii au ramas fara adapost. 32 mai 276- 4 Peru 1eismul a a ut F.< grade7(ic*ter, iar epicentrul s-a situat la circa =I 6m de orasul-port !imbote. Peste un milion de oameni au ramas fara locuinte. Pierderile umane nu au fost niciodata pe deplin stabilite, ultima cifra fiind de FI III de ictime.@umarul ictimelor a fost atat de mare deoarece cutremurul s-a produs la ora 23 08D, cand foarte multa lume se afla in fata tele izoarelor pentru a edea relatarile de meciurile din !ampionatul mondial de fotbal.Pagubele materiale au fost de apro"imati 83I de milioane de dolari. ,, decem#rie 276,0$icara ua Boua socuri seismice minore au trezit orasul in +urul orei 88, dupa care un soc iolent a pro ocat panica. ?ocarul cutremurul se afla la 5 6m sub centrul orasului 9anagua.Beplasarile pe orizontala ale unor falii a dus la fisurarea si spargerea a numeroase conducte de gaz astfel iscandu-se numereroase incendii. @umarul ictimelor este de apro"imati 4III de persoane, iar numarul oamenilor e acuati din oras este de peste =IIIII. ,1 iulie 276/ 4 C5ina #n dimineata zilei de 85 iulie 2<F4, in pro incia Lebei din !*ina, s-a produs un cutremur de F.5 $ 5.8 grade7(ic*ter,in +urul ore = 0D=, cea mai puternica replica a and la randul ei o intensitate de F.5 grade7(ic*ter. Epicentrul acestui cutremur a fost la Cangs*an./pro"imati 53T din toate cladirile orasului s-au prabusit. Unda seismica a fos resimtita si la Sei+ing, iar numarul ictimelor s-a ridicat la 8DI $ 83I III. ; martie 27660Romania / fost cel mai puternic cutremur din (omania din secolul GG, aducand tarii mai multe pagube materiale si mai multe pierderi omenesti decat orice alt cutremur petrecut in (omania. / fost printre singurele cutremure care a afectat (omania pe o zona foarte intinsa fiind afectate numeroase centre

urbane, cele mai afectate +udete fiind #lfo , Bol+, #asi, Pra*o a si Celeorman. 9area amploare geografica, precum si faptul ca au fost afectate numeroase centre urbane in special zonele cu o densitate ridicata a facut acest cutremur sa ramana in mintea oamenilor ca cel mai dezastros cutremur din (omania. Un numar memorabil a fost cel al mortilor.Printre regretatele icteme se numara si numerosi artisti de mare clasa precum Coma !aragiu, /le"andru Socanet, /le"andru # asiuc, 9i*ai Aafita, Boina Sadea, Eeronica Porumbacu, 9i*ai Petro eanu. Pagubele materiale s-au ridicat , la ni elul de atunci al dolarului, la peste 8 miliarde de dolari.1-au inregistrat de asemenea peste 22III de raniti si =IIII de locuinte a ariate sau distruse complet. !utremurul s-a produs la ora 82 088 a and o magnitudine de F.= grade pe 1cara (ic*ter si a durat apro"imati 33 de secunde. !utremurul a fost de asemea resimtit si in Sulgaria, si acolo numarandu-se 2II de ictime si numeroase pagube materiale. Epicentrul cutremurul a fost in Erancea, aceasta fiind cea mai acti a zona seismica din (omania , la o adancime de apro"imati 2I 6m.Unda de soc s-a simtit in toti Salcanii. /cest cutremur a afectat si numeroase monumente de ar*itectura. Siserica #enei a fost demolata. Bin pacata o data cu demolarea nu au putut fii sal ate nici picturile murale facute de A*eorg*e Catarescu. Z[Eictime[[ cutremurului au mai cazut si blocul Bunarea si blocul Patria, dar din fericire acestea au fost reconstruite dupa numeroasele a arii suferite. 9a+oritatea cladirilor au fost reconstruite dar nu a fost pastrata structura ar*itectonica de dinainte. Un martor al acestui cutremur a spus ca Z[Ct vedeam cu ochii, toate blocurile se cltinau. i toate cldirile se nclinau de-o parte i de cealalt ca i copacii pe furtun. Prima und a fost pe vertical. Cteva fraciuni de secund a prut s nceteze, dar apoi a renceput pe orizontal. Cerul a crpat brusc, de parc sttea s se frn n dou. !m auzit detunturi ndeprtate, apoi un z omot nfundat, care parc venea de peste tot" se auzea tot mai tare. !poi a venit un vnt puternic, de era s m azvrle #os. $-a dus, dar apoi s-a i ntors napoi, de data asta cu miros reu de ars. i porm s-au stins toate luminile... pe cer era un uria arc de foc, ca i cum s-a produs un scurtcircuit n tot oraul... i atunci am zis% &'ata, cred c-i ata oraul()* 27 septem#rie 271.0Mexic Pe 2< septembrie a a ut loc un cutremur marin cu o magnitudine de 5,2 grade7(ic*ter, in estul Pacificului, in fata litoralului estic al 9e"icului./ fost gra afectata deasemenea, in afara de localitatile de pe litoral, si capitala !iudad de 9e"ico, situata la DII de 6m.Slocurile s-au prabusit, anumite urme fiind izibile si azi, si conductele de apa si gaze au plesnit. ,rasul a fost distrus in proportie de peste =3T. /u fost inregistrati apro"imati 8IIII de morti.Bupa cate a replici minore pe data de 8I septembrie un alt

cutremur cu o magnitudine de F,3 grade7(ic*ter a pro ocat prabusirea altor cladiri,de+a incercate de primul cutremur. 6 decem#rie 2711 4 URSS Pe F decembrie 2<55, regiunea 1pita6 din U(11 /rmenia a fost de astata de un cutremur de 4.< grade7(ic*ter. 1eismul a ucis 33 III de oameni si a pro ocat daune de peste D miliarde de dolari. 26 au ust 2777 4 (urcia #n ziua de 2F august 2<<<, un cutremur de F.4 grade7(ic*ter a de astat pro incia Uo6aeli si in special orasul #zmit. Peste 4II III de persoane au ramas fara locuinte, iar numarul oficial al ictimelor a fost de cca. 2F III. %a cate a saptamani dupa acest cutremur, in ziua de F septembrie 2<<<, un cutremur cu magnitudinea 3,< a afectat capitala Areciei, /tena, sugerand faptul ca seismul din 2F august a a ut o influenta orientata catre 9area Egee &prin deplasarea placii /natoliei catre microplaca Egeica'. ,/ decem#rie ,--; 0 Indone!ia 1eismul submarin cu o magnitudine de < grade pe scara (ic*ter, a a ut epicentrul ,in ocean la o adancime de 24I de 6m, in aproaprierea coastei de nord a insulei 1umatra, pro ocnd o serie de tsunami-uri, fiind considerat al cincilea cel mai puternic cutremur din istorie./cest cutremur s-a produs la ora locala IF 035 (egiunile de astate de ctre seism au fost0 insula P*u6et, C*ailanda, /ce* &#ndonezia', coasta de est a insulei 1ri %an6a, zonele de coast ale satului indian Camil @adu, precum i 1omalia, dei se afla la D.2II 6m est de epicentru. #n urma acestui cutremur placa continentala a #ndiei s-a deplasat cu apro"imati 23 m sub cea a Surmei. /lunecarea insa nu s-a produs instantaneu ci a a ut loc in doua faze. Batele seismografice au indicat faptul ca in prima faza s-a produs o rupere de DII de 6m lungime si 2II de 6m adancime, localizata la =I de 6m sub fundul marii, aceasta ruptura desfasurandu-se cu o iteza de 8 6m7s.#n a doua faza presiunea acumalata de placa #ndiei si a Surmei , determina producerea cutremurelor si implicit a alurilor tsunami. Energia eliberata de acest cutremur a fost de 8 e"a+ouli&8 J 2I25+ouli' suficienta cat sa fiarba 23I de litrii de apa cat pentru fiecare om de pe planeta. Energia dega+ata de alurile tsunami a fost asemanatoare cu e"plozia a 3 megatone de dinamita. @umrul de ictime se estimeaz la peste 23I III. Peste un milion de gospodrii au fost distruse.9ai mult dect att, gu ernele se temeau la acea reme de izbucnirea unor epidemii, precum cele de *oler, dizenterie sau malarie, care ar fi putut dubla numarul ictimelor. !ifra morilor este una foarte mare i pentru c au trecut peste 2II de ani de cnd un tsunami din ,ceanul #ndian a afectat coastele, fapt pentru care rile afectate nu erau pregtite pentru un astfel de seism i nici populaia ci il nu a tiut s recunoasc semnalele care a ertizau cutremurul. Ultimul tsunami aprut n aceast zon s-a datorat erupiei ulcanului Ura6atoa n255=. Be obicei, seisme maritime apar pe coastele "#nelului ?ocului Z[ din ,ceanul Pacific, regiune n care gu ernele i populaia sunt mai bine pregtite i unde e"ist sisteme de alert. #n 1umatra zeci de localitati au fost rase de pe fata Pamantului.Pe lng numrul mare de btinai, sau nregistrat ictime i dintre turitii care i petreceau srbtorile de iarn n regiune.

1 octom#rie ,--. 4 Pa<istan Qona 9uzaffarabad $ Uas*mir a fost lo ita de un cu magnitudinea de F.4 grade7(ic*ter, care a facut putin 54 III de ictime. /lte 4< III de persoane ranite si apro". D milioane au ramas pe drumuri.

seism cel au fost Pagube

materiale au fost inregistrate inclusi in capitala tarii, #slamabad, dar si in #ndia, !*ina, /fganistan si Cad+i6istan. Besi foarte puternic, cutremurul nu a fost resimtit la o amploare deosebita datorita faptului ca s-a produs la o adancime de 5D de 6ilometri. 2, mai ,--1 4 C5ina Un seism cu magnitudinea de F.< grade7(ic*ter a de astat zona !*engdu $ %i"uan $ Auang)uan. 1-au inregistrat peste 5F III de ictime, iar pagubele materiale s-au ridicat la 54 miliarde de dolari. ,rasele Seic*uan, Bu+iang)an, >uolong, \ing"iu au fost complet distruse. /cest cutremur a a ut loc inainte cu = luni fata de Pocurile ,limpice de la Sei+ing. .n semn de doliu naional= or ani!atorii :ocurilor Olimpice au decis s> reduc> la minim festi"it>%ile care nsoesc periplul flcrii olimpice. / aprilie ,--70Italia /pro"imati =II de persoane au murit, dupa ce un seism a a ut loc in orasul italian %]/Xuila./ a ut o magnitudine de 4, = grade7(ic*ter, epicentrul sau fiind in #talia centrala.1eismul a declansat prabusirea a numeroaselor cladiri medie ale.

2, ianuarie ,-2-0?aiti #n +urul orei locale 2403= s-a produs un cutremur cu o magnitudine de F grade7(ic*ter, epicentrul aflandu-se in aproprierea capitalei Port-au Prince.!ele mai mare pagube inregistrandu-se tot in capitala. @umarul mortilor este de 8=IIII de oameni, a ranitilor este de =IIIII de oameni si peste 2 million de oameni au ramas fara adapost.Una din principalele consecinte au fost in octombrie 8I2I atunci cand s-a declansat o epidemie de *olera

,6 fe#ruarie ,-2-0C5ile Pe data de 8F februarie la ora 4 0=D a a ut loc un cutremur de astator cu o magnitudine de apro"imati 5,5 grade7(ic*ter, la apro"imati <8 de 6m de !onception.Epicentrul acestui cutremur se afla la o adancime de apro"imati =3 de 6m, unda de soc fiind resimtita la o distanta de apro"imati 8II de 6m.!ele mai

afectate localitati sunt Calca*uano, /rauco, %ota, !*igua ante, !anete dar si 1antiago de !*ile./cesta a fost unul dintre cele mai intense cutremure care au a ut loc n ultimii 3I de ani n !*ile, fiind clasat pe locul cinci dup intensitate pe glob.#n urma declaratiilor oficiale peste 8 milioane de oameni au a ut de suferit direct sau indirect.@umarul oamenilor ucisi se ridica la F8I.#n urma acestui cutremur. #n urma acestui cutremur s-a produs si o alerta de tsunami. 22 martie ,-220:aponia #n cursul zilei de 22 martie 8I22 la ora 3 0D4 a a ut loc un cutremur cu o magnitudine de peste < grade7(ic*ter.Epicentrul acestui cutremur a a ut loc la 2=I de 6m in largul coastei de est a Peninsulei ,s*i6a, langa Co*o6u 1endai, *ipocentrul fiind la o adancime de =8 de 6m.!utremurul a declansat de asemenea si numeroase aluri tsunami cu o inaltime de peste 2I metrii.!el mai mare pericol insa l-au constituit centralele nucleare, in special centrala nucleara ?u6us*ima.#n urma intreruperii de curent si a tsunami-ului sistemele de racire are reactoarelor s-au defectat acesta ducand la doua e"plozii la ?u6us*ima 2 astfel rezultand scurgerea unor materiale radioacti e.#n urma altor scurgeri si a norului format in urma e"ploziei s-a aflat ca ni elul radiatiilor la Co6)o este de 8I de ori peste limita normala. /cest cutremur a a ut si consecinte economice Sursa de la Co6)o scanzand, si dupa o scadere semnificati a a )enului a urmat o crestere alarmanta a acestuia.Cot in urma cutremurului si a intreruperii de curent numeroase fabrici si-au inc*is portile astfel blocand intreaga piata mondiala.Sanca 9ondial a raportat ca pentru a putea fii refacuta Paponia este ne oie de apro"imati 8=3 de miliarde de dolari.@umarul ictimelor, pana in acest moment, este de apro"imati 2<III de ictime si apro"imati 2=III de disparuti.

Cele mai ra"e cutremure ale secolului @@ Data (ara 25.ID.2<I4 1U/ 24.I5.2<I4 !*ile 85.28.2<I5 #talia 2=.I2.2<23 #talia 24.28.2<8I !*ina I2.I<.2<8= Paponia 88.I3.2<8F !*ina 84.28.2<=8 !*ina I8.I=.2<== Paponia 23.I2.2<=D #ndia

Intensitate8Ric5ter9 5.= 5.4 F.3 F.3 5.4 5.= 5.= F.4 5.< 5.D

*ictime D38 8IIII 5=III =IIII 25IIII 2D=III 8IIIII FIIII =III 22III

=2.I3.2<=3 8D.I2.2<=< 84.28.2<=< 82.28.2<D4 85.I4.2<D5 I3.I5.2<D< 23.I5.2<3I 25.I=.2<3= 2I72F.2I.2<34 I8.IF.2<3F 2=.28.2<3F 8<.I8.2<4I 827=I.I3.2<4I I2.I<.2<48 84.IF.2<4= 2<.I5.2<44 =2.I5.2<45 85.I=.2<FI =2.I3.2<FI 2I.ID.2<F8 8=.28.2<F8 85.28.2<FD I4.I<.2<F3 ID.I8.2<F4 I4.I3.2<F4 =2.I3.2<F4 85.I4.2<F4 85.IF.2<F4 2F.I5.2<F4 23.I<.8IF4 8D78F.22.2<F4 ID.I=.2<FF I4.ID.2<FF 24.I<.2<F5 23.ID.2<F< 2=.2I.2<F< 2I.2I.2<5I 8=.22.2<5I 2=.28.2<58 =I.2I.2<5= 2<.I<.2<53 2I.2I.2<54 82.I5.2<55 IF.28.2<55 8=.I2.2<5< 2F.2I.2<5< 82.I4.2<<I

#ndia !*ile Curcia Paponia Paponia Ecuador #ndia Curcia /fganistan #ran #ran 9aroc !*ile #ran #ugosla ia Curcia #ran Curcia Peru #ran @icaragua Pa6istan Curcia Auatemala #talia&?riuli' !*ile @oua Auinee !*ina ?ilipine #talia&?riuli' Curcia (omania #ran #ran #ugosla ia !olumbia /lgeria #talia \emenul de @ord Curcia 9e"ic El 1al ador #ndia7@epal /rmenia Cad+i6istan 1U/&1an ?rancisco' #ran

F.3 5.= F.< 5.D F.= 5.4 5.F F.8 F.F F.D F.2 3.5 5.= F.2 4 4.< F.D F.D F.F 4.< 4.8 4.= 4.5 F.3 4.3 F.= F.2 5.= F.5 4.4 F.< F.3 4.3 F.F F.8 F.5 F.3 F.8 4 F.2 5.2 F.3 4.F < F.3 4.< F.=

4IIII 85III 8=III 8III 3III 4III 23II 28II 8III 83II 8III 8IIII 3III 28III 22II 83II 28III 22II 4FIII 32II 3III 38II 8=II 8=III 2III 3IIII 2IIII 5IIIII 5III 2II DIII 23II <II 23III 8II 23I 3IIII 3III 85II 2=II =3III W 4II 83III 2IIII 8F2 3IIII

2=.I=.2<<8 2=.2I.2<<8 2=.28.2<<8

Curcia Egipt&!airo' #ndonezia

4.5 F.8 4.5

DIII DII 23II

(sunami

Csunamiul sau alul mareic, reprezinta o unda energetica de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subac atice sau a unor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice &F-< grade pe scara (ic*ter'. Ealul tsunami se propaga in toata masa apei &pe toata adancimea oceanului', nu doar la suprafata ca alul obisnuit creat de anturi. #naltimea lui ariaza de la cate a zeci de metri, la cati a metri. El se inalta spre coasta, capatand aspectul unui mal tesit, maturand in continuare fundul oceanului, pentru ca la mal sa se manifeste ca un zid de apa care na aleste pe uscat. Un tsunami poate pro oca pe tarm in cate a minute ictime umane numeroase si pagube ma+ore.

Fenomenul numit tsunami este n general urmarea unui seism: apa deplasat brusc de micrile crustei, poate produce valuri cu o nlime de 30 m . Aa se explic faptul c aponia, ar cu o seismicitate foarte puternic, este n mod special expus acestui risc.

1eismele submarine i toate deplasrile importante care au loc pe fundul oceanului au ca efect mpingerea brusc a coloanei de ap de deasupra. 9icarea se propag n ocean sub forma unei unde care are o itez de FII-5II 6m7*. .n larg, aceast und poate trece neobser at, fiindc alurile pe care le produce nu ating mai mult de un metru. Bar cnd unda a+unge n apropierea rmurilor, datorit adncimii reduse, alurile sunt din ce n ce mai nalte i se abat asupra malurilor, mturnd tot ce le st n cale. Uneori, marea se retrage, apoi re ine n for. Ealurile succesi e stri esc sau mping spre interiorul uscatului oameni i ite, ambarcaiuni i case, apoi, cnd se retrag, aspir ictimile i drmturile.

Un tsunami produce multe ictime0 n 2F33, n Portugalia, un seism urmat de un tsunami a pro ocat 8IIII de mori. .n /las6a, n 2<4D, un seism a spart rezer oarele de petrol, care au luat foc. Un al imens, plin de petrol arznd, s-a npustit asupra unui sat, ng*iind cldiri de trei eta+e. .n faa unui tsunami singura scpare este fuga. @a ele se deprteaz de rmuri, iar populaia se refugiaz spre locuri nalte.

Ealurile marine, cunoscute sub denumirea +aponeza :tsunami; &tsu+ portM namiK al', sunt produse atat de cutremure, cat si de e"plozii ulcanice sau alunecari submarine. #nformatiile cu pri ire la efectele acestora coboara in timp catre sfarsitul secolului 23 i.e.n, cand eruptia ulcanului 1antorin din ar*ipelagul !icladelor din 9area Egee a produs un imens tsunami, care a de astat orasul Unosos din insula !reta si a determinat disparitia ci ilzatiei minoice. !ele mai multe aluri marine, &circa <IT din total', se produc in ,ceanul Pacific, iar cel mai mare numar de morti si cele mai mari pierderi materiale s-au inregistrat in Paponia.

#ncepand din anul 45D e.n, s-au produs in ar*ipelagul nipon 48 de tsunami distrugatoare, care au facut 44 III de ictim omenesti. Bintre aceastea se detaseaza prin numarul ictimelor cel din 23 iunie 25<4 &8F 288 morti'. Csunami din 25<4 a and 83-=3 m inaltime, a distrus, numai pe coasta insulei Lons*u, 2I IIIde locuinte. 1pre est, alurile au strabatut ,ceanul Pacific si au a+uns in insulele LaOaii, unde au masurat = m inaltime, apoi au atins coastele /mericii, @oii Qeelande si /ustraliei. Csunami din 2<== a facut = III de ictim. !*iar si mai recent, tsunami din 84 mai 2<5= a luat iata a peste 2II de persoane, cu toate ca, dupa cum se a edea, in present e"ista in functiune un sistem de a ertizare foarte bine pus la punct. Csunamiul produs de cutremurul din 84 mai 2<5= &9KF,F' s-a caracterizat prin aluri a and 2I-2D m inaltime. Pe langa ictime omenesti, acest tsunami a pro ocat pagube materiale foarte mari0 au fost distruse numeroase facilitate portuare, case de locuit si peste 2<II de ase pescaresti. / de astat de asemena intinse suprafete de teren agricol, de-a lungul coastei de la Lo6aido la 1*iOane.

#n mod obisnuit, un tsunami nu depaseste un metru in largul oceanului, in reme ce in apropierea tarmului poate a+unge sau c*iar depasi =3 m. #naltimea sa depinde de topografia fundului marin si a platoului continental precum si de forma liniei de tarm. #n golfuri si estuare se poate forma uneori un perete ertical de apa a and o forta de distrugere colosala. #n ultimele decenii, multe arii de coasta ale tarilor din regiunea Pacificului au cunoscut o dez oltare economica si sociala deosebita. /cest lucru a fost determinat de cresterea populatiei, de dez oltarea instalatiilor portuare care sa asigure o sustinuta acti itate comerciala, de e"tinderea santierelor na ale, de amplasarea centralelor electrice, a rafinariilor, a altor industrii si structuri importante. #n unele tari de pe tarmul Pacificului cunosc o mare dez oltare industrii bazate pe ac acultura. /cesti factori economici si sociali fac ca tarile din aceste regiuni sa fie deosebit de ulnerabile in fata amenintarii tsunamis-urilor, fapt ce e"plica interesul crescand pentru protectia zonelor de tarm impotri a efectelor de astatoare ale alurilor marine. 1trategia protectiei acestor regiuni se bazeaza pe diferenta dintre momentul producerii cutremurului si cel al aparitiei alului distrugator intr-o anumita zona de interes. Bupa catastrofalul tsunami din /leutine de la 2 aprilie 2<D4 a fost creat un ser iciu de detectare si a ertizare tsunami, al carui cartier general a fost stabilit) la Lonolulul &LaOai'. 1istemul detecteaza si localizeaza rapid cutremurele din regiunea Pacificului, iar in cazul in care sa produs un tsunami, stabileste destul de e"act timpul de sosire a acestuia in diferite puncte de pe tarmul ,ceanului. 1i alte tari ale caror tarmuri sunt scaldate de apele Pacificului, cum sunt U(11, Paponia, !*ile au sisteme nationale de a ertizare tsunami.

1istemul de a ertizare tsunami. !ercurile concentric care pornesc din LaOaii arata timpul necesar alului marin pentru a a+unge la Lonolulu, centrul de a ertizare tsunami. Bupa de astatorul tsunami produs de cutremurul din !*ile din 2<4I, numeroase tari si teritorii s-au alaturat sistemului de a ertizare din Pacific, iar dupa marele cutremur din /las6a din 2<4D s-au pus bazele unui 1istem #nternational de / ertizare CsunamiM in 2<43, !omisia ,ceanografica #nternationala din cadrul U@E1!, a acceptat oferta facuta de 1U/ ca central e"istent in Lonolulu sa de ina cartierul general al acestuia. /cest sistem a fost integrat cu sistemele nationale, astfel ca in prezent sunt membre ale acestuia un numar de 8= de natiuni. /lte teritorii si state care nu sunt membre, mentin in functiune statii seismic care furnizeaza date sistemului ce dispune in total de 4< statii seismice, 43 de puncte in care sunt masurate mareele si 2I2 puncte de emitere a a ertizarilor raspandite in intreaga arie pacifica. #n acelasi timp s-a dez oltat un program de pregatire a populatiei pentru a raspunde poziti la a ertizarile tsunami, s-au elaborat planuri de urgent pentru toate localitatile amenintate, s-au marcat rute de e acuare, arii sigure si s-a e aluat timpul necesar pentru e acuarea zonelor prime+dioase.

!um lucreaza sistemulW 1istemul incepe sa functioneze odata cu declansarea alarmei cu care este inzestrat fiecare seismograf din dotarea statiilor seismice. /larma este astfel calibrata incat sa fie declansata de orice cutremur a and magnitudinea egala sau mai mare de 4,3. Personalul statiei prelucreaza si interpreteaza imediat seismogramele si transmit rezultatele la cartierul general. %a receptarea unui raport de la unul din obser atoarele din sistem, sau pe baza declansarii propriului sistem de alarma, sunt trimise mesa+e, cerandu-se date de la toate obser atoarele sistemului. !and s-au receptionat suficiente date se localizeaza cutremurul, i se calculeaza magnitudinea si se iau decizii cu pri ire la actiunile iitoare. Baca cutremurul este suficient de puternic pentru a produce un tsunami se cere ca statiile mareegrafice sa urmareasca cresterea nicelului apei. !and rapoartele primite de la aceste statii arata ca tsunami-ul reprezinta o amenintare pentru o anumita zona sau pentru intreaga coasta a Pacificului este alertata populatia din zonele respecti e. 1unt insa cunoscute situatii in care a ertizarea tsunami nu a a ut efectul scontat. /stfel, alul marin produs de cutremurul din !*ile 2<4I a facut numeroase ictim omenesti in LaOai si pe coastele insulelor +aponeze Lons*u si Lo6aido. /nc*eta a do edit ca desi s-au emis doua alarme succesi e, acestea au fost ignorate de mai bine de trei sferturi din populatie. /lteori, desi se stia ca cele mai multe tsunami-uri constau intr-o serie de aluri succesi e, iar primul al poate sa nu fie si cel mai puternic, curiozitatea si nerabdarea s-au do edit a fi fatale multor oameni. Bar, c*iar si cu aceste insuccese, sistemul de pre enire tsunami reprezinta unul dintre cele mai remarcabile programe international, implicand o multitudine de actiuni cu responsabilitati directe in scopul reducerii efectelor tsunami, al sal arii ietilor omenesti si al prezer arii bunurilor materiale. Este un program operati a and un obiecti umanitar direct0 prote+area ietilor oamenilor din ariile de coasta ale Pacificului