Caracterizarea lui tefan-Voievod

DE PRISCARU DAN
Apsai F5

Descrie - Definete
Descriere general

Descrie - Definete
tefan cel Mare este personajul principal din opera Fraii Jderi de Mihail Sadoveanu. Domnitorul Moldovei este un personaj sintez, fiind creat, de multe ori, prin participarea narativ a celorlalte personaje. Simbolizeaz tipul domnitorului cu dragoste de neam si ar, suveran luminat i autoritar. Voievodul Moldovei este un personaj istoric, ca atare el a fost surprins de Sadoveanu in acte care l-au individualizat ca domnitor, dar i n momente mai puin grave, comune tuturor oamenilor.

n aceast oper realist tefan cel Mare este descris i reprezentat nu numai din aspectele sale pozitive, cn i din umbra glorioasei sale domniri.
Mreia eroului este relevat de cei din jur. Astfel, Nechifor Caliman l vede ntr-un tablou alegoric: "Acolo ede Vod ca un cerb frumos cu stea n frunte, iar mprejurul cerbului numai jivine". Energia i gravitatea, brbia i aparenta slbticie, precum i monumentalitatea se reflect cu pregnan.

Compar
Compar cu alt personaj dintr-o oper diferit

Compar
tefan cel Mare - Fraii Jderi Statura sa scund, este prezentat prin opoziie cu statura sa, moral, impresionant care impunea respect celor din jur dei scund de statur, cei de dinaintea sa, oprii la zece pai preau c se uit la el de jos n sus. Aspectul fizic este nfiat tot prin caracterizare direct artndu-se c tefan mplinise 40 de ani, ceea ce se recunoate i din chipul su cu obrazul ars proaspt de vntul de primvar i cu mustaa uor crunt, purtnd astfel semnele trecerii timpului i a greutilor vieii sale. Unele caracteristici fizice scot la iveal, nsuirile morale: puternica strngere a buzelor i privirea verde, tioas dezvluie firea sa dur, intranigent. Ion Pop al Glanetaului Ion Era de statur nalt cu privire ager i strpungtoare. El este energic, puin primitiv, amibiios i uneori chiar inteligent. Ion e cel mai mult caracterizat ca fiind dornic de ceva, avnd pentru asta o surs enorma de voin. Nimic nu l-a mpiedicat s-i realizeze planurile sale pentru a avea pmnt , pentru a se simi n rnd cu oamenii.

Compar
Rolul n societate tefan cel Mare era domnitorul rii Moldovei. Fiind un personaj justiiar, domnitorul nu este dispus la compromisuri morale. El este nenduplecat cu cei care greesc. Dup ce se urc pe tronul Moldovei, face rnduial", pentru c nlatur nedreptatea, viclenia i senti-mentul imprevizibilului, care fusese prezent n viaa locuitorilor rii. Ion i juca bine rolul su de constean. Era invitat pe la multe petreceri i adunri de lucru n grup. Avea relaii bune cu multe familii din localitate, crora le servea drept prieten sau chiar argat.

Credincios Prin caracterizarea indirect - faptele domnitorului, el se dovedete un bun cretin care ine cont de datinile strmoeti fcu semnul cretinesc i srut Evanghelia. De asemenea i educ fiul s procedeze la fel. Ion este unul care crede mai mult sau mai puin la, n cuvntul bisericesc. El se ncredea n preotul Belciug care i ddea sfaturi.

Compar
Tat tefan cel Mare i iubea fiul mai mult ca soia, fiinc Alexandrel era urmaul su direct la crma rii, el urma s apere n continuare ara pentru care se lupt cu mult snge tefan. n majoritatea conflictelor n care este implicat fiul su, tefan i acord prioritate. Acesta i face griji enorme pentru fiul su i i angajeaz un slujitor care s-l nsoeasc mereu. Ion juca foarte ru rolul su de tat. Nu i accepta copilul, niciodata nu s-a uitat cu ochi buni la dnsul, i cnd soia i citea poezii s adoarm, acesta i rupse cartea cu ciud. El a devenit tat din patima sa de a deveni om cu pmnturi, nu din dorina unor urmai cu Ana.

Asociaz
Asociaz personajul cu mai multe roluri familiale

Domnitor

Acionnd n spiritul datoriei, tefan-domnitorul primeaz, viaa eroului ca persoan particular estompndu-se; din confruntarea ntre raiune i pasiune, nvingtoare iese mereu cea dinti, domnitorul are grij de ar, de oameni, iar aura meditativa este expresia vie a faptului c datoria este axul a tot ceea ce intreprinde el.

tefan

Tat

tefan cel Mare i iubea fiul mai mult ca soia, fiinc Alexandrel era urmaul su direct la crma rii, el urma s apere n continuare ara pentru care se lupt cu mult snge tefan. n majoritatea conflictelor n care este implicat fiul su, tefan i acord prioritate. Acesta i face griji enorme pentru fiul su i i angajeaz un slujitor care s-l nsoeasc mereu.

So

tefan cel Mare n cstoria sa cu Evdochia, d dovad de un so bun i ntr-o oarecare msur grijuliu. mplinete toate dorinele soiei sale i i druiete cadouri mrite. (Chiar i n a treia cstorie a sa, dup moartea Evdochiei, tefan mai fcea danii pentru sufletul ei.)

Analizeaz
Analizeaz cu cine intr personajul n relaii

Cuviosul Nicodin

Ionu Jder

Preasfinitul Printe Arhimandrit Hilohie

Comisul Manole Pr-Negru

Simion Jder

Solii din Turcia

Vistiernicul Cristea i Jupneasa sa

Aplic
Este oare un personaj arhetipal? Un exemplu bun de urmat?

Aplic
Fiu al domnitorului Bogdan al II-lea, tefan i-a ctigat n 1457 cu sabia dreptul la tron, uzurpat de Petru Aron, ucigaul tatlui su. Apoi, prin calitile sale deosebite de administrator i strateg militar, a reuit s nving dumanii care nconjurau Moldova din toate prile. Turcii, ttarii, polonezii, ungurii, au simit dureros aprigul ti al spadelor moldovene conduse n zeci de btlii de nsui domnitorul tefan, numit pentru faptele lui cel Mare. i pentru c domnul i ara lui erau cretini, dup fiecare btlie ctigat aduceau slav lui Dumnezeu prin construirea unui lca bisericesc. i astzi stau drept martori tcui ai unei epoci binecuvntate frumoasele mnstiri moldoveneti, adevrate podoabe de art i sfinire romneasc: Voroneul, Sucevia, Neamul sau Putna, acolo unde-i doarme somnul de veci dup trista zi de 2 iulie 1504, cnd sufletul i -a fost luat la ceruri. tefan cel Mare rmne un exemplu i un model pentru toi cei care i-au urmat pentru c nu s-a dezis niciodat de idealurile sale: independena Moldovei, credina ortodox i ncrederea n oamenii de rnd, adic n sarea pmntului, n albinele lucrtoare cum mai erau numii cei care produceau bunurile materiale cu sudoarea frunii. A tiut s-i recompenseze pe cei care-i erau credincioi, dndu-le funcii i averi, aa cum a tiut s-i pedepseasc pe trdtori sau pe cei neasculttori.

Argumenteaz
Ce atitudine are autorul fa de personaj? Ce atitudine au ali lingviti?

Argumenteaz
Sadoveanu reuseste sa prezinte ca nimeni altul figura legendarului domnitor Stefan , romanul Fratii Jderi putand fii caracterizat ca roman al domniei acestuia. Stefan domina totul , intregile energii fiind polarizate in jurul sau.El este reprezentantul poporului , este mit , legenda si istorie , un simbol al patriotismului , al dregostei fata de tara , al dreptatii , al credintei in izbanda si in oameni. Stefan este prezentat de catre Sadoveanu in dubla ipostaza: de domn,un adevarat simbol al Moldovei , si de om.
Cornelius Enescu - Destinul crud lovi sinistru: Cetile, al rii scut, Ce le-ai durat cndva la Nistru Azi le cinstim, dar de la Prut! Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu varsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan voda, urma lui luasa,de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase. Iara pre Stefan voda l-auingropat tara cu multa jale si plangere in manastire la Putna, care era zidita de dansul. Atata jaleera, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si demulta aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi ii zicu sveti Stefan voda, nu pentru sufletu, ceiaste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui celevitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l-au agiunsu. Fost-au mainainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anu iarna grea si geroasa, catu n-au fostu asa niciodinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si povoaie de apa si multa inecare de apa s-aufacut.