Sunteți pe pagina 1din 4

1 Autor. Opera Liviu Rebreaunu Ion 2.Gen.

Specie
- genul: epic - specia: roman tradiionalist, realist de factura obiectiva

3 Semnificatia titlului
Titlul romanului este simbolic, se refer la personajul principal, un ran srac dintr-un sat din Transilvania ocupat de maghiari. Astfel, Ion este un personaj eponim i putem deduce c toat aciunea se va concentra asupra acestuia. Sursele de inspiraie pentru acest roman au fost: o scen adevrat cu un ran n haine de srbtoare care srut pmntul ca pe o ibovnic i cazul unei fete de la ar cstorit mpotriva voinei ei i care termin prin a se sinucide. Scena cu ranul l-a urmrit n gnd pe autor care mrturisea c s-a petrecut cu muli ani nainte. In plus, printr-o rasturnare a literelor,Ion=noi, deci Ion reprezinta o intreaga colectivitate

4. Contextualizare
5. Structura si semnificatia impartirii Structura romanului este complex, autorul urmrind destinul unui personaj proiectat pe fundalul satului ardelean cu traditiile, obiceiurile sale specifice. Romanul este circular, simetric. ncepe i se termin cu aceeai imagine a satului, iar capitolele de nceput, respectiv sfrit se numesc foarte sugestiv nceputul i Sfritul. Romanul este structurat in doua parti complementare: Glasul pamantului : Inceputul, Iubirea, Zvarcolirea, Noaptea, Rusinea, Nunta. si Glasul iubirii: Vasile, Copilul, Sarutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfarsitul.

6. Lungimea frazei - creatie epica in proza


7 Incipitul Incipitul romanului descriind drumul, semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. Numele locurilor: Cismeaua Mortului, Rapele Dracului, sugereaza faptele malefice petrecute acolo,numele satului Pripas, o comunitate oarecare a crei viata poate fi regasita oriunde. Crucea de lemn stramba, Hristosul de tabla ruginita, coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina, facandu-si alti idoli: pamantul i averea.

8 Finalul
Finalul romanului reia metafora drumului, viata merge inainte, comunitatea n-a invatat nimic dinfaptele petrecute n Pripas; singurele care se ndreapta spre viitor sunt credinta i nadejdea reprezentata deturnul bisericii noi i de raza care poleieste Hristosul de tinichea. Generatiile se succed, tanarul invatator Zagreanu va continua truda

socrului sau, ducand crucea unei existente mediocre nsufletite nsa de sentimentuldatoriei. Comunitatea a ramas aceiasi, o valtoare de patimi omenesti fara inceput i fara finalitate. Finalul estenchis, moartea lui Ion se produce subit. George, cel care l ucide pe Ion, reprezint o mana sau o unealta destinului prevestitor. Simetria inceput- sfarsit: Descrierea finala nchide simetric romanul si face mai accesibilasemnificatia simbolica a drumului din metafora soselei-viata: Drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn,acoperit, de peste Somes, i pe urm se pierde n soseaua cea mare si fr inceput....Din perspectivafinalului, putem trage concluzia c incipitul i finalul i corespund simetric unul celuilalt deoarece oricenceput cuprinde semnele sfarsitului, i orice sfarsit ofera promisiunea unui nou nceput. De asemenea, aceastdispunere realizeaza circularitatea viziunii i ideea de repetabilitate a dramelor romanesti. Simetria incipituluicu finalul corespunde concepiei lui Rebreanu despre roman, inteles ca un corp sferiod .

9 Personajele
Ana, este simbolul destinului feminin tragic, - Preotul Belciug este un moralist (il cearta pe Ion in biserica), un mare patriot, -Familia Herdelea: - Zaharia Herdelea, invatator, - Maria, sotia lui; - Titu, fiul lor de 23 de ani, este un personaj foarte complex, personaj, rotund, pozitiv si autobiografic, - Laura si Ghighi, fiicele aflate la varsta maritisului, 10 Personajele

Ion, personajul central i titular,

Caracterizarea lui Ion


n centrul aciunii dezvoltate n romanul Ion, se afla insusi Ion, personaj principal (apare in toate momentele subiectului),complex i contradictoriu n unele situatii, n jurul caruia se desfasoar firul narativ ce urmareste lumea satului Pripas,eponim (da titlu operei) . Ion este tipul taranuluisarac, exponential pentru o categorie sociala.nsusirirle i defectele sunt ale unui taran srac ce vrea s ajung bogat; nu e vorba, totusi,de o evolutie, cci Ion nu evolueaza, ci se transform sub obsesia mbogatirii,transformare conservand tragismul existentei sale. Pentru aceasta, pamantul nu este un obiect fara viaa, ci o fiinta de care are nevoie pentru a se mplini atat sufleteste, ct i social.Patima sa pentru pmnt l face pe Eugen Lovinescu s scrie: Ion e expresia instinctului de stpnire a pmntului, n slujba cruia pune o inteligen ascuit , o viclenie procedural i, mai ales, o voin imens; nimic nu-i rezist; n faa ogorului aurit de spice e cuprins de beia unei nalte emoii ivrea sl aib cu orice pre . Pretul a fost nefericirea, caci devenind bogat nu se simte fericit, asa cum isinchipuise, iar multumirea de moment grav confundata cu fericirea nu-i ofera dect

o satisfactie ce nu poate fi considerata victorie, dei eroul se consider nvingtor i se comporta ca atare: . . .mndru imulumit ca orice nvingtor. In conturarea trasaturilor personajului intervin modalitatile de caracterizare directa: facute catre narator: Avea ceva straniu n privire, parc nedumerire i un vicleug neprefcut , Era iute i harnic, ca m-sa. Unde punea el mna, punea i Dumnezeu mila. Iar pmntul i era drag ca oibovnic , ...iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil. Venic a pizmuit pe cei bogai i venic s-anarmat ntr-o hotrre ptima... De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam, cel mai iubit eleval invatatorului Herdelea, baiatul era silitor si cuminte, ii clocotea tot sangele...genunchii ii tremurau incerul gurii simtea o uscaciune , de catre alte personaje : D-na Herdelea Ion e baiat cumsecade, emuncitor, e harnic, e saritor si istet , becisnic, fr de pereche n blstmii , cu obraz gros ;VasileBaciu houl , srntocul , tlharul , Am sa te umplu de sange,Ana Ionic, norocul meu ,Preotul Belciug stricat i-un btu, -un om de nimic, obraznic, mndru cretin ,Judectorul cineticlos, miel i netrebnic, spaima satului,Titu Herdeleao canalie, proclet i slhui,Ilie Onu Asta-i ucigas, oameni buni, asta-i hot ,Doctorul A fost un om ca otelul!...Putea sa traiasca o suta de ani! Autocaracterizare .. .a fi o ntflea s dau cu piciorul norocului, Bine m-ai sftuit domnule nvtor! Mai bine nu m sftuiai i m lsai n pace s stau nchis atunci dou sptmni, dect s stau amu dou luniori poate i doi ani!. . .Las c am aflat i noi cum s-au ntors lucrurile, c doar nu suntem tocmai aa de proti... Oi ti i eu s m feresc i s umblu dup capul meu, Ma molesesc ca o baba naroada. Parca n-as mai fi in stare sa ma scutur de calicie...Lasca-i buna Anuta! ncadrndu-se n seria personajelor rotunde(dup clasificarea lui Forster), Ion apare n toat complexitatea sa prin procedeele caracterizrii indirecte, cci faptele,comportamentul,gesturile ,relaiile cu alte personaje sunt n msur s-l prezinte n existena sa tragic desfurat ntre cei doi trebuie:Trebuie s-o iau pe fata lui Vasile Baciu, s am pmnt mult, domniorule (definind astfel, condiia materiala existenei sale) i tot a mea trebuie s fii tu va spune Ion, referindu-se la Florica (marcnd, ntr-un fel,condiia spiritual a vieii sale).Srac fiind, umilit i batjocorit de cei bogai, realiznd c nu poate scpa desrcie, pentru c n-avea ce s moteneasc de la tatl care i-a prduit averea i n-avea nici bani s cumpere pmnt, cum fceau alii, Ion i fixeaz ca el al existenei sale obinerea pmntului, i singurul glas pe carel aude este al ogorului: Porumbitile, holdele de gru i de ovz, cnepitile, grdinile, pdurile toate uoteau, fiau, vorbind cu grai aspru. Glasul pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, ca ochemare, copleindu-l . Nume Numele simplu, tipic pentru taranul roman vine sa sprijine ideea pe care autorul insusi a marturisit-o, aceea ca a vrut sa faca din Ionun tip reprezentativ pentru intreaga clasa taraneasca din Transilvania la inceputul secolului al XIX-lea 12 Atmosfera 13 Categoria estetica

14 Curentul literar - se inscrie in literatura moderna interbelica,


- curent: realism (curent aparut in Franta , la mijlocul sec XIX).

15.Cuvant cheie

16. Critica

Romanul "Ion", "este tezaurul unei experiente n care se oglindesc o provincie si un popor"(serban Cioculescu).

S-ar putea să vă placă și