Modele epice in

romanul romanesc
interbelic
-studiu de caz-

Ce folos sa dam definitia romanului,

arhicunoscuta si att de obiectiva? n esenta,
fiecare roman are definitia sa proprie, marcata
de amprenta lasata de autor.
" Romanul este o oglinda purtata pe un drum
principal".(Stendhal)
Pe baza acestei afirmatii am ncercat mpreuna
sa reunim drumurile pe care fiecare dintre voi
rataceste n cautarea definitiei romanului.

n perioada interbelica,
perioada n care literaturii
tendintelor umaniste
democratice i se opuneau
formelor ideologice rasiste,
viata literara a cunoscut
conflicte si polemici violente.
Aceasta perioada a adus o
serie de personalitati ale
literaturii romnesti, cei mai
reprezentativi fiind Liviu
Rebreanu. Hortensia PapadatBengescu si Camil Petrescu.

Camil
Petrescu

Hortensia Papadat-Bengescu are o experienta

acuta, o situatie de observator exceptionala,
pe care poate din anume nendemnari
tehnice n-o exploateaza suficient, Camil
Petrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat
dect H. P. Bengescu si dect Rebreanu,
Liviu Rebreanu in Ion e un creator mai
solid., Camil Petrescu ramne o inteligenta
mereu n cautare de sisteme artistice, unul din
acei scriitori mai putin nfaptuiti, poate, dar
care ncnta prin perpetuitate spiritele
delicate. (George Calinescu).

Liviu Rebreanu
-Ion-

Ion este considerat primul roman modern din

literatura romana pentru ca aduce in fata cititorilor un
personaj credibil insiprat din zbuciumata viata a satului
ardelenesc. Este un roman social, de inspiratie rurala,
realist si obiectiv, publicat in 1920.
In romanul realist este prezentata lumea in toata
complexitatea ei, creandu-se iluzia unei viati obiective.
Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la toate
mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective
este elementul prin care se reda complexitatea societatii
descrise.
Tema romanului este lupta taranului ardelean pentru
avere, intr-o societate in care clasele sociale sunt clar
delimitate si care este stapanita de mentalitatea
intiderilor de pamant.

Romanul realist are ca sursa de inspiratie

lumea de zi cu zi, pe care autorul o
recreeaza in societatea descrisa. Liviu
Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie,
in cazul romanului Ion , lumea satului
ardelenesc de la inceputul secolului al XXlea si relatiile sociale din acea perioada.
Rebreanu modifica realitatea, insa
pastreaza elementele pe care se bazeaza
actiunea romanului, dorinta arzatoare
pentru pamant, grupele sociale bine
separate, obiceiuri, traditii, ritualuri
specifice lumii taranesti.
Ion" este un roman prin excelenta realist, al
vointelor infrante, in care toate
personajele au o tristete inerenta,
idealurile lor naruindu-se prea repede.
Fetele lui Herdelea asteapta printi ce nu
mai vin, Laura sfarsind prin a se casatori
cu un individ sters.

Herdelea vrea sa devina inspector, dar nu

reuseste si in cele din urma se scuza pentru
greseala de a fi votat pentru deputatul
ungur,Bela Beck, fiind chiar ajutat sa
dobandeasca un post mai bun, iar Ion al
Glanetasului, ce ravnea cu patima sa posede
pamant nesfarsit, este ingropat chiar in
acest pamant, in curtea bisericii, pentru
actul caritabil de a-i fi donat locasului de
cult. Acestea toate sunt evenimente ale
vietii intr-o nesfarsita curgere, tratate de
Liviu Rebreanu intr-un stil adecvat, despre
care s-au spus cuvinte memorabile.

Geneza:
Liviu Rebreanu marturiseste ca n lunga sa truda de creatie, n
cei 7 ani n care a lucrat la roman, un rol important l-a avut,
pe de o parte impresia afectiva, emotia, iar pe de alta
parte, acumularea de material documentar..Geneza
romanului Ion e intrepatrunsa de realitate si fictiune . Acest
lucru este e mentionat de autor , in Marturisiri(1932).
Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi,
pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. Liviu
Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie, in cazul romanului
Ion , lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al
XX-lea si relatiile sociale din acea perioada.. O scena vazuta
de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat n
mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului
Ion.

Aflat la vnatoare, Rebreanu a observat ...

un taran mbracat n haine de
sarbatoare, care s-a aplecat, deodata
si-a sarutat pamntul. L-a sarutat ca peo ibovnica. Scena m-a uimit si s-a ntiparit
n minte, dar fara vreun scop deosebit, ci
numai ca o simpla ciudatenie.
O alta ntmplare relatata de sora sa,
Livia, i-a retinut atentia: o fata nstarita,
ramasa nsarcinata cu un tnar sarac, a
fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca
trebuia sa se nrudeasca acum cu un
sarantoc, care nu iubea pamntul si nici
nu stia sa-l munceasca.

Un eveniment care l-a marcat n mod

deosebit a fost convorbirea pe care Liviu
Rebreanu a avut-o cu un tnar taran
vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al
Glanetasului, care nu avea pamnt si
pronunta acest cuvnt cu atta sete, cu
atta lacomie si pasiune, parc-ar fi vorba
despre o fiinta vie si adorata .
Eroii acestui roman sunt tipuri sociale:Iontipul arivistului ,Ana tipul fetei bogate dar
urate, florica e tipul tarancei frumoase dar
sarace , Zenobia e tipul soacrei , George
Bulbuc tipul taranului bogat , mandru
;preotul Belgiug-tipul preotului avar.

Eroii actioneaza in imprejurari tipice:munca la

camp,viata in gospodarie , conflicte
politice,personale ,deoarece tema,eroii
,conflictele, subiectul sunt luate din viata sociala
si reala.
Romanul Ion de Liviu Rebreanu ,este alcatuit din
doua parti opuse si complementare,coordonate
ale evolutiei interioare a personajului
principal:Glasul pamantului si Glasul
iubirii.Acestea reflecta,in spirit modern,patimile
conflictuale ale protagonistului:pamantul si
iubirea.
De la inceput,Ion este sfasiat de doua forte
interioare,glasul pamantului si glasul
iubirii,eroul fiind o victima previzibila a acestor
doua patimi.Patima pentru pamant il
macina,pentru ca:pamantul ii era drag ca ochii
din cap.

Glasul pamantuluiil copleseste si intreaga lui

fiinta arde de dorul de a avea pamant mult,cat
mai mult,de aceea considera ca trebuie sa o ia
de nevasta pe Ana,fiica lui Vasile Baciu,desi nu o
iubea si o vedea sluta si uratica,saraca de
ea!....
Personajul central al cartii este Ion al
Glanetasului - figura simbolica, singulara prin
iubirea pamntului si prin drama pe care o
traieste. Ion reprezinta taranul sarac, care
iubeste pamantul mai mult decat orice pe lume ,
cu toate ca nu-l detine , cel putin nu atat cat siar dori el , insa pe care incearca sa-l obtina prin
metode deloc ortodoxe.

Liviu Rebreanu realizeaza un personaj care

seamana cu diferite personaje din lumea de azi ,
insa ceea ce e atat de iesit din comun la el nu
sunt monstruozitatile pe care le savarseste , ci
iubirea pentru pamant. Pentru Ion pamantul e
ibovnica sa. Incercarea disperata a lui Ion de a
dobndi pamnt nu mai poate fi privita, n
aceste conditii, doar ca expresie a lacomiei, ci
mai ales ca expresie a dorintei de a scapa de
eticheta njositoare de sarantoc si de umilinta de
a repeta soarta tatalui sau, care se nvrte pe
lnga cei bogati ca un cine la usa bucatariei.
Constientiznd organizarea sociala nedreapta,
Ion ntelege si ca toate calitatile sale nu sunt
suficiente pentru a-i schimba statutul, asa ca
trebuie sa gaseasca prghiile de a se impune,
ignornd att sentimentele, ct si criteriul moral.

Pentru Ion,pamantul insemna pozitie

sociala,demnitate umana,posibilitatea de a munci
cu folos,constituind pentru flacaul ambitios
demnitate si totodata obiect al muncii asupra
caruia isi exercita energia,vigoarea,harnicia si
priceperea.
Ion fiind convins ca averea i-ar fi conferit respectul
celorlati si nimeni nu ar mai fi avut curajul sa il
jigneasca,este mai hotarat ca oricand sa puna
mana pe zestrea Anei.Ion o iubea pe Florica,fiica
vaduvei lui Maxim Oprea,fata cea mai frumoasa
din pripas,insamai saraca decat dansul,pe
cand Ana avea locuri si case si vite multe.
Ion este nerabdator sa se insoare cu fata lui Vasile
Baciu,dar acesta nu vrea sa i-o dea cu niciun
chip.Solutia vine de la tanarul Titu Herdelea,care
il indeamna cu nonsalanta sa il sileasca.

Atunci lui Ion ii vine ideea sa-o necinsteasca pe Ana. Reusita

flacaului se sprijina pe faptul ca Ana este indragostita de el,
desi George Bulbuc ii facea curte,fiind agreat si de Vasile
Baciu.Ana ramane insarcinata si Ion o paraseste in
asteptarea reactiei lui Vasile Baciu,care dupa
tocmeli,amenintari si jigniri indelungate,consimte sa ii dea
Anei ca zestre toate pamanturile si amandoua
casele,cerand doar sa fie scrise,dupa cununie,pe numele
amandurora.Cand a luat-o pe Ana,Ion s-a insurat ,de fapt,cu
pamanturile ei,sotia devenind o povara jalnica si
incomoda.Capitolul Nunta il surprinde pe Ion penduland
intre cele doua glasuri,devenite voci interioare,mai
intaice-ar fi oare daca as lua pe Florica si am fugi amandoi
in lume sa scap de uratenia asta,ca apoi,in clipa imediat
urmatoare,sa gandeasca in sine cu dispretsi sa raman tot

calic pentru o muiere.

Acest monolog interior evidentiaza conflictul interior
dintre cele doua patimi de care este mistuit flacaul.
Partea a doua a romanului ,Glasul iubirii,sugereaza
cealalta patima a lui Ion,care nu ii da pace,tanjirea
dupa Florica sfasiindu-i sufletul.Pamantul obtinut de la
Vasile Baciu il facuse tantos,vorbea mai apasat cu
oamenii,dar socrul il pacaleste,ii da numaicinci
locuripe care sa le munceasca si refuza sa ii faca acte.
Din aceste moment ,viata Anei devine un cosmar,fiind
batuta si alungata atat de sot cat si de tata.Ana naste
pe camp baietelul in ziua de Sf. Petru copilul este
botezat cu numele de Petre.

Are loc nunta lui George cu Florica.Evenimentul reaprinde in

sufletul lui Ion dorinta nestapanita a iubirii si el nu isi poate
lua ochii de la mireasa.Ana simte aversiunea sotului,ii
marturiseste ca o sa se omoare.La scurt timp,Ana se
spanzura in grajd,dar Ion se bucura si atentia lui se
indreapta catre Petrisor,care intre timp se imbolnaveste
foarte rau si in cele din urma moare.
Odata satisfacuta patima pentru pamant,celalalt glas ce
mistuie sufletul lui Ion,iubirea patimasa pentru Florica,duce
fara dubiu la destinul tragic al eroului. Dupa ce Ana s-a
spanzurat,Ion,simtindu-se liber,este din ce in ce mai
nestapanit in iubirea lui pentru Florica,pe care o urmarea
peste tot si

Dupa ce Ana s-a spanzurat,Ion,simtindu-se

liber,este din ce in ce mai nestapanit in
iubirea lui.Ce folos de pamanturi,daca
cine ti-e pe lume drag nu-i al
tau?Prietenia falsa cu Gerorge constituie
o alta strategie a protagonistului pentru a
se afla cat mai des in preajma Floricai. Din
clipa in care Savista-Oloaga i-a deschis
ochii,George intelege de ce Ion vine
mereu pe la ei si planuieste sa revina pe
neasteptate,pentru a se convinge de
corectitudinea banuielii.Intors acasa pe
neasteptate, in plina noapte,George aude
zgomote in curte,ia sapa si pentru ca nu-i
raspunde nimeni,izbeste la
intamplare,fara sa vada nimic.

Simte ca fierul a patruns in ceva

moale,apoi mai loveste inca o data si
aude un parait surd,iar cand da a treia
oara este convins ca l-a omorat.
George este arestat,asteptand sentinta in
inchisoarea din Bistrita,iar Florica ramane
de rusinea satului. Liviu Rebreanu
propune pentru sfarsitul patimasului Ion o
crima pasionala,savarsita cu o unealta
agricola cu ,care se lucreaza pamantul ce
ii fusese atat de drag protagonistului.
Liviu Rebreanu creeaza acest personaj
fara a incerca sa-i scuze sau sa-i
argumenteze faptele , ci il prezinta asa
cum e oricat de crud si insensibil ar parea
. el nu incerca sa diminueze rezultatele
faptelor personajului ci il prezinta asa
cum e , chiar daca ar ingrozi pe oricine.

Dintre eroinele propuse de romanul interbelic , fiecare

reprezentand o ipostaza a misterului feminin ,unele de o
feminitate tulburatoare ,Ana ,fata instaritului Vasile
Baciu,pare nascuta sub semnul nefericirii ,fiind predestinata
unei existente tragice.
Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii
contureaza treptat profilul moral prin analiza sufletului ei
chinuit :cea de tanara femeie ,indragostita profund de Ion
,caruia ii incredinteaza cu generozitate viata ,aceea de sotie
,indurand cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului ,si
aceea de mama ,ipostaza care in circumstante normale ar fi
putut deveni o supapa salvatoare pentru femeia nefericita .
Intreaga existenta a Anei este guvernata de iubire si
blandete ,virtuti care intregesc un portret moral superior.

Ea este harnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul femeii de la

tara. Din punct de vedre fizic,Ana este insignifianta
;pentru Ion ea este o fata "slabuta" si "uritica",mai ales
in comparatie cu Florica ai carei "obraji fragezi ca
piersica" si " ochii albastri ca cerul de primavara "ii
tulburasera sufletul flacaului .Lui George Bulbuc ,flacaul
bogat pe care Baciu il voia ginere "Ana ii placea",lui nu i
se parea urata ,insa nu ii zicea ca-i "cine stie ce
frumoasa". Firava si fara personalitate ,asa cum pare la
inceput ,covarsita de vointa lui Ion ,imbatata de
cuvintele si gesturile lui dragastoase ,Ana va deveni o
victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea sa.

In ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol, Ana
va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a
rabda uluitoare. Din dragoste pentru Ion ,Ana accepta relatia
cu acesta si , chiar si insarcinata ,ajunge de rasul satului si e
crunt batuta de tatal ei ,nu-i reproseaza nimica lui Ion.
Moartea ei ,fara sa fie in intentia sa ,devine,prin urmarile ei ,
o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care i-a distrus viata
.Destinul ei este tipic lumii rurale ,unde "femeia reprezinta
doua brate de lucru , o zestre si o producatoare de copii".
Ion "are astfel valente multiple, fiind un roman obiectiv si
realist, in sensul prezentarii "fara stralucire artistica, fara
stil", a vietii satului ardelenesc in toate dimensiunile ei
(Eugen Lovinescu), "icoana complexa, vie fara exuberanta,
bogata in amanunte de observatie a vietii Ardealului" .(Tudor
Vianu)

Enigma Otiliei

Pentru Hegel, romanul este o epopee burgheza moderna, n

timp ce pentru Milan Kundera este o proza de mari dimensiuni
n care autorul prin medierea unor personaje, examineaza
pna la capat unele din marile teme ale existentei.
Mie mi place sa cred, ca si lui R. M. Albrs ca romanul a
nlocuit ideea de eternitate.
Romanul Enigma Otiliei este un roman de dragoste (este
prezentata iubirea dintre Felix si Otilia), un bildungsroman
(eroul unui astfel de roman nu mai este un simplu mostenitor
al unei traditii sau al unui sistem de val; este o fiinta care se
afirma ca individualitate n confruntarea cu ceilalti si cu
evenimentele si uneori chiar cu sine de unde rezulta si latura
psihologica a romanului), un roman doric, de moravuri, social,
un roman realist de tip balzacian.

Ce este foarte interesant la acest roman este ca,

desi, l cunoastem ca pe un roman realist
clasic, n care tipologiile si fac prezenta cel
mai adesea, el este pe ct se poate de modern
pentru ca exista o ambiguitate excesiva a
personajelor pentru ca ele desi urmaresc un
anume tipar, totusi deraiaza de la aceasta si le
face dupa parerea mea, imprevizibile. Tot aici
ncadram si personajul modern Otilia care cere
de la sine o tehnica ct se poate de moderna
de caracterizare.

Spre deosebire de celelalte personaje pentru

care autorul gaseste cu usurinta tiparul n
care s-ar ncadra, personajul Otilia este o
fiinta a contradictiilor. De exemplu daca
expresia fetei ei, tenul,trasaturile ei fizice ar
veni sa sustina o anume trasatura dominanta
de caracter, imediat autocaracterizarea
personajului ar anihila-o. I se creeaza
cititorului un sentiment al confuziei, ceea ce-i
strneste si mai mult curiozitatea.

Aceasta ambiguitate a personajelor parca ar fi facuta pe

principiul YING-YANG, o calitate a unuia din personaje
si gaseste corespondentul ,defectul, dar care nu
diminueaza din intensitatea calitatii ci o anuleaza de
tot.
Referitor la faptul ca romanul a nlocuit ideea de
eternitate, daca stam bine si ne gndim este pe ct
se poate e adevarat (o Otilie ca a lui Calinescu se
poate nlocui oricnd n realitate si confrunta cu ea, dar
care si gaseste o proiectie a eternitatii ntr-un
personaj, adica or fi ele niste fiinte de hrtie, cum
zicea Balzac dar totusi ele sunt imagini rasturnate,
deformate ale muribundului care se priveste n
oglinda).

Banala replica de la nceputul romanului a lui mos

Costache Giurgiuveanu, care este personajul
pivot al romanului, un mizantrop si un Nosferatu
(referindu-ne la asemanarea fizica) aici nu sta
nimeni este pusa n corespondenta cu replica
de la sfrsit de aici si caracterul circular al
romanului. Tot prin aceasta replica, mos
Costache anticipeaza finalul n care nu mai
apare nimeni, nici din clanul Tulea, nici din
clanul Giurgiuveanu. Reluarea acestei replici
aici nu sta nimeni mi sugereaza ideea de
eternitate, dar o altfel de eternitate.

Diferentiem foarte bine ntre deznodamnt (momentul

ntlnirii lui Pascalopol cu Felix; acesta din urma nu
reuseste sa o recunoasca pe Otilia n poza aratata de
Pascalopol) si epilog > revenirea pe aceasta strada
Antim a eroului n cautarea doveziilor si certitudinilor
ca att Olilia ct si dragostea pe care i-au purtat-o
acestia au existat vreodata.
n portretizarea personajelor, autorul alege tehnica
balzaciana. Portretul balzacian porneste de la
caracterele clasice (avatarul, ipohondrul, gelosul),
carora realismul le confera dimensiune sociala si
psihologica si as zice eu si credibilitate.

Am putea spune si despre titlu ca este un element de

modernitate.
Tinnd cont de tot ceea ce nseamna si este o
enigma acel amestec de luciditate si strengarie, de
amestec si usuratate putem sesiza ca este
construit pe acelasi principiu ca si al personajului
Otilia un principiu contradictoriu si chiar ambiguu.
Acesta a fost un argument n plus ca desi este un
roman de tip balzacian, Calinescu reuseste sa si
puna n evidenta elementele de modernitate care
reusesc sa ncadreze romanul Enigma Otiliei
undeva n balzacianism fara Balzac (Nicolae
Manolescu).

Baltagul
-roman interbelic
traditional-

Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii

romane", cum l-a numit Geo Bogza, Stefan
cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus
G.Calinescu, are o opera monumentala a
carei maretie consta in densitatea epica si
grandoarea compozitionala.
Viata satului romanesc este principala tema
a epicii sadoveniene, intrucat "taranul roman
a fost principalul meu erou, marturisea
Sadoveanu. Taranul sadovenian este
locuitorul de la munte, moldoveanul cu viata
aspra ca si meleagurile prapastioase pe care
este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza
prozatorul in legenda de la inceputul
romanului "Baltagul"). Puternic individualizat
in literatura romana, taranul lui Sadoveanu se
particularizeaza prin cateva trasaturi
specifice:

-taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si

patriarhale
- taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti,
cu un acut simt al dreptatii si al libertatii,
aparatori ai unor principii de viata fundamentale
statornicite din vremi imemoriabile;
- rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri
nestinse, se retrag in mijlocul naturii sau
rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea,
mentinand nealterat sentimentul demnitatii
umane.

Romanul "Baltagul" a aparut in noiembrie 1930 si este un

adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o
Miorita in dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul
moto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane",
argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careia
Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei
duale ciclice, succesiunea existentiala" de la viata la
moarte si din nou la viata.
Baltagul are ca surse de inspiratie balade populare de la
care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti:
"Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire
a dreptatii ce domina toate faptele eroinei), "Dolca" (ideea
profundei legaturi a omului cu animalul credincios),
"Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu,
conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele

mai semnificative elemente ale baladei ce se

regasesc si in roman).
Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a
satului romanesc, sufletul taranului
moldovean ca pastrator al lumii vechi, al
traditiilor si al specificului national, cu un
mod propriu de a gandi, a simti si a
reactiona in fata problemelor cruciale ale
vietii, aparand principii de viata
fundamentale, statornicite din vremuri
imemoriabile.
In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu a
pus accentul pe observatie, restrangand
descrierea si dezvoltand actiunea prin
construirea unor "caractere puternice,
variate sau pitoresti", acesta fiind, probabil,
cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o
balada populara: "Nicaieri n-a pus
Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai

putin sentimentalism decat in acest roman"

(Nicolae Manolescu - "Sadoveanu sau Utopia
cartii").
Referitor la motive si simboluri observam direct
titlul romanului care este categoric
semnificativ: cuvantul "baltag" poate veni de
la grecescul "labrys", care inseamna secure cu
doua taisuri, dar si labirint. In roman este
vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul
serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in
cautarea sotului, atat un labirint interior, al
framantarilor sale de la neliniste la banuiala
apoi la certitudine, cat si un labirint exterior,
al drumului sapat in stancile muntilor pe care
il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint,
cu drumurile sale serpuite, aminteste
curgerea continua a vietii spre moarte si a
mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea
sotului din interior, din intuneric pentru a
putea ajunge in exterior, la lumina.

Modele epice Vitoria Lipan

Scriitorul urmareste doua elemente
ale existentei: pe de o parte viata
taranului, cu traditiile si obiceiurile
ei, legate de cele trei momentenasterea, nunta, moartea; pe de
alta parte, exista si un plan al
actiunii, reprezentat de un personaj
simbolic: Vitoria Lipan. Perpessicius
spunea ca ,,Baltagul este romanul
unui suflet de munteanca .

Personaj principal si figura reprezentativa de erou

popular, intruneste calitatile fundamentale ale
omului simplu de la tara, in care se inscriu cultul
pentru adevar si dreptate, respectarea legilor
stramosesti si a datinilor "ea nu e o individualitate, ci
un exponent al spetei" (George Calinescu). Este,
asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol
pentru taranul roman,portretul moral reiesind in mod
indirect, din gandurile, faptele si vorbele eroinei,
naratorul conturand, la inceput, trasaturile din
exterior spre interior. Eroina se ghideaza in
presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa
experienta sa morala, intuitiva si actioneaza in
functie de acestea.Comparat cu un Hamlet feminin,
Vitoria Lipan isi duce la bun sfarsit ideile implinindu-si
dorinta arzatoare de a afla

adevarul si mai ales de a se

razbuna(de a face dreptate).
Acest personaj este considerat un
model epic datorita darzeniei de care
da dovada femeie fiind.Subiectiv
vorbind cred ca Vitoria Lipan este un
model de urmat- o femeie care stie
sa se descurce si sa depaseasca
orice situatie, care nu renunta usor la
ideile sale si care isi continua viata
fara sa arate nici un moment ca
inlauntrul sau lucrurile nu sunt chiar
asa cum par.

Maitreyi

Romanul Maitreyi de Mircea Eliade , a aparut in

1933 , este un roman al experientei si al
autenticitatii , pentru ca valorifica trairea cat
mai intensa , n plan interior , de catre
personaje , a unei experiente definitorii cum
este iubirea .
Prin povestea iubirii imposibile dintre
inginerul englez Allan si exotica Maitreyi , fiica
aristocratului indian Narendra Sen Mircea
Eliade a sporit cu unul seria miturilor
erotice ale umanitatii , (Perpessicius) , amintind
de cupluri precum Romeo si Julieta sau Tristan
si Izolda . Cei doi apartin unor culturi diferite
(orientala si occidentala) , iar incompabilitatea
se datoreaza diferentelor de mentalitate ,
civilizatie si religie .

Romanul debuteaza cu starea de

incertitudine a lui Allan , un englez de
douazeci si patru de ani , pe baza
nsemnarilor facute de autor n cei trei
ani petrecuti n India . Naratorul
ncearca , cercetnd caietele , sa-si
aminteasca momentul n care se
ndragostise de Maitreyi . La nceput
aceasta i se paruse urta cu ochii ei
prea mari si prea negrii , cu buzele
carnoase si rasfrnte , cu snii puternici
, de fecioara bengoleza crescuta prea
plin , ca un fruct trecut n copt .

Allan , inginer englez , aflat la nceputul

carierei sale n India , merge n vizita la
profesorul Narendra Sen si Maitreyi i se pare
acum mult mai frumoasa .
Narendra Sen l sprijina pe Allan sa
ocupe un loc de inspector intr-o zona de
jungla , dar acesta se mbolnaveste . Dupa
vindecare , inginerul l invita sa locuiasca la
el pe perioada cat va sta n India .

Venit dintr-o alta civilizatie, Allan nvata salutul

traditinal si ncetul cu ncetul se
mprieteneste cu Maitreyi. El este fascinat de
povestea micutei Chabu, sora Maitreyiei,
care are un pom al ei, si pe care l hraneste.
Tnarul european este mirat de firea inocenta
si naiva a fetei si de faptul ca scria poeme
filozofice , care i plac mult lui Tagore.
Tnara de saisprezece ani avea o vasta si
profunda cultura, atat in domeniul literaturii,
cat si al civilizatiei indiene, dar si in domeniul
frumosului. El o invata pe ea frantuzeste, iar
ea l invata bengaleza. Puternic impresionat
si emotionat, Allan se simte ca in fata unei
sfinte cand vede camera fetei.

Autenticitatea romanului este reflectata prin

ilustrarea framantarilor interioare ale lui Allan,
din dorinta de a intelege exact sentimentele pe
care le are pentru Maitreyi. Cei doi schimba
autografe pe care le scriu pe carti, vorbesc
despre casatoria indiana, ceea ce duce la o
apropiere.
Allan se gandeste din ce in ce mai des la
casatorie, mai ales ca asista la o nunta si este
coplesit de simpatia moderna a doamnei Sen, pe
care o intelege gresit.
ntre cei doi se manifesta o atractie
irezistibila ce scapa de sub control :ea i se
daruieste intr-o noapte. Apoi Maitreyi i daruieste
o coronita de iasomie, despre care Allan afla mai
tarziu ca este semnul logodnei. Ea i marturiseste
ca l-a iubit treisprezece ani pe gurul ei Robi
Thakkur, si ca acum nu l

mai iubeste pentru ca a descoperit

dragostea adevarata .
Iubirea dintre Allan si Maitreyi culmineaza
cu mirifica lor logodna , oferita de Maitreyi
dupa un ceremonial sobru ireal de
frumos . Ea i da lui Allan inelul de logodna
din fier si aur , ca doi serpi ncolaciti si
eroul primeste botezul logodnei . Ritualul
acestei nunti compune o scena ncarcata
de vraja , de puternici trairi interioare .
ntmplator , Chabu , divulga parintilor
o scena ntre cei doi , fapt ce determina
ruptura dintre Allan si familia Narendra
Sen .
n continuare romanul prezinta
nefericirea profunda si bulversata a celor
doi ndragostiti .

Allan se retrage in Himalaya unde are o relatie

amoroasa cu Jeni Isaac , o evreica finlandeza si
se simte dezgustat de aceasta aventura , apoi
ncearca o relatie cu o tnara nemtoica Geurtie .
n numele iubirii , Maitreyi , savrseste prin
a se darui unui vanzator de fructe . Ea si dorea
sa fie izgonita de acasa pentru a-l putea urma
pe Allan . De altfel , drama familiei este
cutremuratoare ,Narendra Sen facand atac de
cord , iar Chabu , sora mai mica , s-a sinucis .
Finalul romanului l reprezinta replica lui
Allan , dorind sa stie daca Maitreyi l iubise cu
adevarat : si daca n-ar fi fost o pacaleala a
dragostei mele ? De ce sa cred ? De unde stiu?
As vrea sa privesc ochii Maitreyiei .

Allan este personajul principal al romanului si ntruchipeaza

tipul indragostitului lucid si analitic, care traieste o
poveste de iubire exotica si ciudata pentru un european.
Allan este personajul narator, deoarece el relateaza la
persoana I sentimentul de iubire reciproca. El este un
personaj analitic, despica firul n patru, cauta explicatii,
fapt ce argumenteaza si autenticitatea romanului. Allan
este un personaj lucid, fiind un erou n cautare de
certitudini.
Tulburarile si framntarile permanente ilustreaza firea
dilematica a eroului care analizeaza n mod obiectiv
elementele realitatii traite, caldura cu care este primit si
onoarea cu care este tratat de familia inginerului, Sen care
pare sa ncurajeze pna la complicitate aproprierea celor
doi.

Mentalitatea de european a lui Allan l face sa

interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca un
imbold spre mariaj, dar ei l adoptasera altfel,
spiritual, dar fara sa treaca granitele impuse de
religia lor.
Maitreyi, o tnara bengaleza de saisprezece ani,
este o mbinare de nevinovatie virginala si un
rafinament de iubiri patimase. Maitreyi are un
comportament ambiguu, care l contrazice pe
Allan, deoarece nu poate ntelege sinuozitatile
subtile ale atitudinii ei.
Romanul Maitreyi de Mircea Eliade ilustreaza
mitul cunoasterii si al fericirii prin iubire, fiind si
primul roman exotic din literatura romna, n
care se mbina mai multe specii literare: jurnalul,
eseul, reportajul, naratiunea la persoana I.

ntre Scylla inimii si

Charybda ratiunii

Aceasta dilema am putea spune ca este ubicua n

marile romane ale perioadei interbelice.
Introspectia, att de prezenta n romanele lui
Camil Petrescu, Liviu Rebreanu si Hortensia
Papadat-Bengescu, nu a fost niciodata att de
bine evidentiata ca acum.
Operele acestor trei mari scriitori pot fi integrate
de asemenea n realismul fenomenologic al lui
Michel Butor: Realismul fenomenologic
presupune,deci, o dubla miscare: integrarea
povestirii cotidiene n ansamblul verbal si luarea
de distanta fata de informatie.
O opera ce puncteaza ndeosebi intre Scylla
inimii si Charybda ratiunii, conform lui Blaise
Pascal este Ultima noapte de dragoste, ntia
noapte de razboi a lui Camil Petrescu.

Putem spune ca aceasta opera este un roman

de romane, incluznd astfel romanul
psihologic, romanul de razboi, romanul de
dragoste si romanul social.
Acest roman poate fi inclus n categoria
romanelor ionice si are ca tema principala
omul structural.
De aici se pot observa anumite similaritati cu
n cautarea timpului pierdut a lui Marcel
Proust.
Elemente extrem de banale puncteaza tractul
existential camilpetrescian.Manipularea
acestora se face, nsa, ntr-o anumita maniera
din care rezulta un roman de geniu.

Razboiul este de asemenea o tema care se regaseste

pregnant n cadrul operei.n esenta, n romanul lui
Petrescu, razboiul are functie catharctica.Se poate
observa clar, caracterul unic, autentic, inebranlabil al
razboiului.
Prozatorul obisnuieste a-si presara opera cu butade
personale, coeziunea operei camilpetresciene, caracterul
ecletic si ectetic validndu-se si la nivel ideatic.
Protagonistul operei este intelectualul Stefan
Gheorghidiu, ce ncearca asiduu de-a lungul operei sa-si
regaseasca identitatea , sa se elibereze, sa-si curete
constiinta.
ntregul cmp al sensibilitatii e lasat n imediatitatea
indoielii torturante, a tribulatiilor unei constiinte care se
alieneaza.
Un motiv ce constituie subiectul operei este gelozia, ce
reprezinta, de fapt, constientizarea esecului.

Gelozia se ncearca a fi de mai multe ori

justificata prin relativizare.
Personajul incearca sa judece ct se
poate de obiectiv si ca om structural el
ncearca sa fie logic, att de logic inct
se transsubtiaza n personaj negativ.
Asadar, Gheorghidiu este un personaj
rotund, ce evolueaza spre antierou,
sesizndu-se astfel umanitatea
personajului, n ciuda logicii exacerbate.
Cuplul format cu Ela este unul bazat pe
mitul androginului, pentru ca, practic,
cei doi se afla la poli opusi. Pentru omul
structural, nsa, mitul androginului nu
are functionalitate pentru ca el percepe
absolutul, e dogmatic, pe cnd femeia
fiinteaza doar n orizontul relativului.

Aceasta iubire este pentru Gheorghidiu, la

nceput, un urphaenomen, pentru a
termina prin a fi un cazuist sentimental,
coplesit de ideea esecului.
n concluzie, Camil Petrescu ne ofera prin
"Ultima noapte de dragoste, ntia noapte
de razboi", imaginea omului structural, ne
arata cta drama poate ncapea n
existenta unui muritor, caci operele sale
sunt catalogate prin structura:" Cta
luciditate, atta drama..

BIBLIOGRAFIE

A. Manuale i auxiliare didactice

Limba i literatura romn. Manual pentru clasa a XI-a Eugen Negrici (coordonator), Octavian
Soviany, Dorica Boltau, Mimi Gramnea, Ana-Maria Chemencedji, Editura Niculescu, Bucureti, 2006
Limba i literatura romn. Studiul de caz i dezbaterea. Repere teoretice i aplicaii la
manualele pentru clasele a XI-a i a XII-a Eugen Simion (coordonator), Florina Rogalski, Elena
Oproiu, Editura Corint, Bucureti, 2007
Eseul. Teme pentru bacalaureat: Studii de caz i dezbateri L. Paicu, M. Lupu, M. Lazr, V. Gal,
Grup Editorial Art, Bucureti, 2008
Literatura romn. Clasele IX XII Mioria Got, Rodica Lungu, Editura Nemira, Piteti, 2007
Hermeneutic i naratologie aplicat Emilia Boghiu, Lcrmioara Mutoiu, Editura Eurocart, Iai,
2003
B. Studii critice i teoretice
Clinescu, George Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, Editura Minerva,
Bucureti, 1986
Crohmlniceanu, Ovid. S. Literatura romn ntre cele dou rzboaie mondiale, I, Editura
Minerva, Bucureti, 1972
Glodeanu, Gh. Poetica romanului romnesc interbelic, Ed. Libra, Bucureti, 1998
Lovinescu, E Istoria literaturii romne contemporane, Editura Minerva, Bucureti, 1989
Manolescu Nicolae Arca lui Noe. Eseu despre romanul romnesc, I - III, Editura Minerva,
Bucureti, 1980
Muat Carmen Romanul romnesc interbelic, Ed. Humanitas, Bucureti, 1998
Paleologu, Alexandru Treptele lumii sau calea ctre sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura
Vitruviu, Bucureti, 1997
Simion, Eugen Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, Bucureti, 1995

SUPORT ELECTRONIC
Designers & Producers:

Antimie Ancuta
Balan Andreea
Joltea Cristian
Luta Mihaela
Pislaru Marioara
Timinger Nicoleta