Filosofia Chinei antice

"Cel ce face ca in lume cinci lucruri sa se implinesca atinge aceasta suprema virtute omeneasca. Politetea fata de celalalt, ingaduinta, buna-credinta, zelul de a infaptui si marinimia. Politetea te fereste de jigniri, ingaduinta ti-aduce sprijinul multora, de buna-credinta fiind si pe ceilalti te poti bizui, zelul iti asigura reusita, iar marinimia ii face pe ceilalti sa se supuna cand ii vei conduce"
(Confucius)

Exista, intr-adevar, o filosofie chineza, cel putin in sensul european al termenului, distingand conceptul de intelepciune. Faptul ca o cultura de dimensiunile si importanta celei chineze, cultura care s-a format independent de cultura europeana, care si-a ales singura domeniile si problemele, nu poate indreptati nici un semn de intrebare ridicat asupra existentei filosofiei acestei natiuni. Aspectele fundamentale ale filosofiei chineze reprezinta in acelasi timp si distinctia dintre aceasta si filosofia europeana, occidentala: gandirea chineza pune accentul doar asupra eticii, pe cand gandirea occidentala insista asupra logicii, a eticii, a metafizicii. n alt aspect diferentiator este faptul ca in !hina a lipsit cu desavarsire conceptul de filosofie ca disciplina in sine, pentru simplul motiv ca aceasta era atat de strans legata de politica, de economie, de religie si de aproape orice aspect al vietii, incat nu putea considerata o activitate separabila de cotidian. "nca de la inceputurile gandirii filosofice chineze au aparut elemente ale unei filosofii strans legata de nivers si viata, nascandu-se din notiunea arhaica de unitate originara cele doua principii antagonist-complementare, Yin si Yang. #in, principiul de natura feminina, analog intunericului, pamantului, lunii, recelui, umedului, completeaza masculinul, #ang, analogul luminii, cerului, soarelui, caldurii, a uscatului. "n gandirea chineza orice lucru sau fiinta, cu exceptia pamantului $#in pur% si a cerului $#ang pur%, este alcatuit din #in si #ang, in diferite proportii. &a fel, este considerat ca insasi ordinea si echilibrul niversului sunt mentinute de echilibrul dintre aceste doua principii antagonist-complementare. Alternanta dintre ele sau intreractiunea lor au ca rezultat, in conceptul chinez, transformarile continue ale universului si ale vietii.
Ca sa pui lumea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem natiunea in oranduiala ca sa punem natiunea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem familia in oranduiala ca sa punem familia in oranduiala, trebuie sa ne cultivam viata noastra personala si ca sa cultivam viata noastra personala, mai intai trebuie sa ne indreptam inimile noastre.!

'omentul aparitiei lui !onfucius $numele latinizat al lui (ong-zi, sau (ong Fu-zi, cca ))* + ,-. id/% a marcat inceputul traditiei filosofice dominante in cultura chineza pentru mai mult de doua mii de ani, insa si influenta spirituala in mai toate domeniile culturii chineze, inclusiv medicina sau stiinte exacte. 'ostenirea lasata in urma sa nu a inclus opere scrise, ideile, interpretarile, comentariile sau completarile sale asupra vechiului patrimoniu cultural chinez $ !artea 0oeziei, !artea 1chimbarilor, !artea 2itualurilor, !artea 'uzicii, Analele 0rimaverii si ale 3oamnei% fiind transpuse de discipolii sai intr-o colectie de texte cuprinzand 45 de carti . !onfucius s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fata de superiori, fata de ceilalti. 3ema fundamentala impusa inteleptului este societatea, existenta sociala a individului, conditiile ideale dintre om si societate, scopul filosofiei sale fiind formarea omului util societatii. 0roblema centrala a lui !onfucius fiind sistemul de guvernare care se cerea mereu reinnoit, acesta urmarea in permanenta ca discipolii sai, multi de origine modesta, carora le preda lectii de istorie, literatura, diplomatie si ritualuri de curte, sa fie pregatiti pentru a putea deveni buni functionari ai statului. "n centrul doctrinei morale se afla ideea armoniei dintre om si cosmos. 6 alta idee este ca omul trebuie sa tinda spre perfectiune morala si ca fericirea depinde de perfectiune. 0erfectiunea morala si fericirea depind de venerarea traditiilor trecutului cu scopul de a se imbunatatii climatul prezent. 0rintre frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul patru erau considerate cele mai importante, valabile pana in ziua de azi:
"

1a fii generos, dar nu risipitor. 1a fii m7ndru, dar nu trufas. 1a ai dorinte, dar nu pofte. 1a arati inocenta, dar nu asprime.

!onfucius evita metafizica, displacandu-i toate notiunile sau teoriile haotice, incerte, neclare, atribuind toate problemele din viata unui individ, a unei societati sau a unui stat obscuritatii si impreciziei gandirii si a limba8ului, sau lipsei de sinceritate. n rege, parinte sau fiu care nu se comporta ca atare, ignorand respectivele lor privilegii si indatoriri ca rege, parinte sau fiu, comit adevarate abuzuri adapostindu-se in spatele cuvintelor de rege, parinte sau fiu. n alt concept fundamental in filosofia confucianista este omul superior. "n opinia sa, ceea ce ii acorda superioritate omului este cultivarea propriului sau eu, cu gri8a zeloasa si constanta. !ele trei virtuti ale omului ideal sunt inteligenta, cura8ul si buna intentie, ceea ce inseamna caracter, corectitudine, generozitate. 9aza caracterului este sinceritatea $sa-ti pui de acord cuvintele cu faptele%, corectitudinea $sa cauti in tine cauza nereusitei tale%, moderatia in vorbe si atitudini, simpatia cordiala pentru toti oamenii. 0rincipalul continuator al lui !onfucius a fost 'encius $nume latinizat al lui 'eng+zi, cca 4-* + :;. id/%. !entrul gandirii sale a fost constituit de teoria despre caracterul omului prin esenta bun: toti oamenii se nasc egali si buni, toti au rationalitate si simtul virtutii innascut< doar ca unii cultiva acest simt, altii nu, lasandu-se prada pasiunilor simturilor. 6mul devine rau doar atunci cand nu cauta sa-si infraneze porniri lipsite de valoare morala, porniri care nu fac parte din firea omeneasca. 'encius a atins cu mult inaintea altor ganditori anumite probleme ce ating campul psihologiei, aratand ca in loc de a-ti infrana anumite impulsuri sau dorinte $fapt inutil si daunator%, este mai adecvat sa le canalizezi pe alte cai, spre activitati folositoare omului si societatii. =upa sau paralel confucianismului o alta mare scoala filosofica chineza a fost taoismul, fondata de &ao-zi $&aotzi> &ao-tzu, contemporan cu !onfucius si pare-se la un moment dat chiar mentor al acestuia%, care a elaborat o conceptie filosofica transmisa oral timp de : secole, in secolul "? fiind redata si in scris. &ui i se atribuie culegerea scrisa =ao =e @ing> 3ao 3e !hing, culegere de aforisme, de fapt o opera colectiva, textul cel mai profund si mai enigmatic din toata literatura chineza $'. Eliade%, reprezinta unul din cele mai importante tratate ale filosofiei chineze, acoperind domenii ale spiritualitatii individului, dinamica inter-personala sau tehnici de guvernare politica. !onceptia lui &ao-zi a fost opusa confucianismului. Filosofia taoista porneste de la problema naturii universului si a relatiilor dintre om si univers, insa neaga posibilitatea cunoasterii lumii, necreata si indestructibila, deoarece noi nu putem sa cunoastem lucrurile decat prin intermediul notiunilor, care sunt abstractii, fictiuni. "ncercand sa cunoastem lumea, ne indepartam tot mai mult de realitate, de legea suprema a naturii, de principiul ordinii universale $3ao%< activitatea intelectuala devine astfel inutila, de evitat chiar...=e 3ao te poti apropia spre a-l intelege, dar nu cu ratiunea, ci pe calea intuitiei, a contopirii in 3ao. "nsa filosofia taoista nu conduce la un pesimism total: retragerea din lume, insasi moartea, vazuta ca o reintegrare in unitatea originara, este un bine, caci atunci cand mori, nu esti exclus din nivers. "n orice caz caracterul de contemplativitate si de pasivitate al doctrinei a convenit suveranilor contemporani, care chiar au spri8init taoismul, intrucat motivul pentru care este greu sa guvernezi poporul sta in faptul ca el stie prea multe. 1au, mai exact, in activitatea sa de guvernare, inteleptul mentine constant poporul in lipsa de dorinte si in nestiinta. !and sunt din aceia care poseda stiinta, el cauta sa-i faca sa nu indrazneasca sa actioneze. !and in felul acesta el determina non-actiunea, buna ordine devine universala. !uvAntul tao are mai multe Antelesuri An !hina antica: arta de a c7rmui a vechilor suverani, ideea de iscusinta, talent pentru ceva anume, de Andem7nare, nu numai An relatie cu anticii suverani, si omul de rAnd poate dovedi ceva iesit din comun. !hinezii admirau arcasii, caligrafii, filozofii, An general pe toti cei care se remarcau printr-o aptitudine anume. Acestia erau chemati la curtea suveranului, pusi la Ancercare, si omeniti cum se cuvine atunci cAnd Asi aratau dibacia. n alt sens al cuvAntului tao este de metoda, An sensul de tehnica de Anvatare, de aplicare a ceva etc. n tao care poate fi trasat nu poate fi eternul tao $adica: nu exista o metoda absoluta de a proceda An toate Ampre8urarile, un cod de purtare universal valabil etc%. Bntr-o perspectiva si mai larga, tao este legea !erului, adica modul lui de manifestare. 3ao-ul este o miscare de du-te-vino, An care alterneaza tendintele Cin si Cang. A te adapta la aceasta
#

miscare, Anseamna a deveni una cu tao, adaptarea la miscarea cerului, poate fi considerata un tao An sine $talent, intuitie etc%. !a multi alti ganditori antici chinezi, modalitatea sa de explicare a ideilor folosea ades paradoxuri, analogii, referiri la poverbe vechi, repetitii, simetrie, rima si ritm. 1crierile ce-i sunt atribuite sunt poetice, dense si deseori obscure, servind ca punct de plecare meditatiilor cosmologice sau introspective. !u toate ca &ao-zi nu a avut atata influenta precum !onfucius in !hina, el este totusi respectat in mare masura de catre chinezii de astazi si nu numai, ideile sale fiind studiate la nivel international.
C$nd armele %&i vor fi pierdut t'i&ul, c$nd %nfl'c'rarea se va stinge, c$nd for(ele vor fi epuizate &i visteria va fi golit', suveranii vecini vor profita de sl'biciunea ta pentru a ac(iona. )i c*iar dac' ai consilieri pricepu(i, nici unul dintre ei nu va fi %n stare s' %ntocmeasc' planuri de viitor adecvate.!

n alt contemporan al lui !onfucius, cu toate ca nu poate fi numit filosof in adevaratul sens al cuvantului, a fost 1un-zi $1un Do, cunoscut cel mai bine sub numele 1un-3zu%. Eeneral al armatelor chineze, este autorul faimosului tratat Arta 2azboiului $scris in )*: id/%. 6bisnuit de mic copil cu mediul militar, datorita tatalui sau care a fost ofiter al armatelor chineze, interesul sau a fost canalizat spre tacticile de razboi de la o varsta frageda, a8utandu-l sa devina expert in domeniul militar. Fiind introdus lui /o &u, imparatul 1tatului Du, pentru a demonstra arta sa in tacticile de razboi, 1un-3zu a probat cu succes strategiile sale militare asupra concubinelor imparatului la solicitarea acestuia din urma, in cele din urma fiind anga8at ca Eeneral al armatelor imparatului. 1trategiile prezentate in tratatul Arta razboiului au fost in mare masura urmate si puse in aplicare in @aponia Evului 'ediu $sec. F? + F?"%: clasica Eorin Go 1ho $!artea celor cinci cercuri%, scrisa de 'iCamoto 'usashi, un faimos samurai $*);4 -*H,)%, in acelasi timp pictor si caligraf, contine multe similaritati cu invataturile lui 1un-3zu. "nvataturile lui 1un-3zu au a8uns in Europa cu putin inainte de 2evolutia franceza $in *--:% sub forma unei traduceri sumare facuta de parintele @.@.'. Amiot, un preot iezuit francez. =e altfel Arta razboiului a fost tradusa in multe limbi, valorificandu-se astfel invataturile autorului pe plan international, reprezentand o carte fundamentala in diferite academii militare. "n 1tatele nite ale Americii lucrarea lui 1un-3zu a fost cunoscuta pe larg incepand cu anii *.-5. =iplomatul /enrC (issinger a facut referire la aceasta lucrare, Arta razboiului a constituit subiectul unor studii minutioase in cercurile militare americane de-a lungul multor ani. "n zilele noastre teoriile prezentate in carte sunt aplicate in mod considerabil nu numai in plan militar, dar si in mediile de afaceri, strategii organizationale si in dezvoltarea abilitatilor manageriale, sport, diplomatie, sau chiar si in viata personala a unor oameni. 1un-3zu probabil ca este una din cele mai renumite personalitati din !hina in plan international.
Cunoa&te-(i inamicul &i cunoa&te-te pe tine %nsu(i %ntr-o sut' de b't'lii nu te vei e+pune nici unei primejdii. C$nd nu-(i cuno&ti inamicul, dar te cuno&ti pe tine %nsu(i, &ansele tale de victorie sau de %nfr$ngere sunt egale. ,ac' nu-(i cuno&ti nici inamicul &i nici pe tine %nsu(i, e&ti sigur c' te vei g'si %n primejdie %n fiecare b't'lie.!

-ibliografie. http:>>en.IiJipedia.org>IiJi>&aoKLi http:>>III.daoism.net http:>>III.sonshi.com http:>>III.online-literature.com>suntzu> http:>>III.Iest-meet-east.com>edusuntsu.htm http:>>en.IiJipedia.org>IiJi>1unK3zu !onfucius + =octrina> !ele patru carti clasice ale !hinei 'Camoto 'usashi + Eorin Go 1ho> !artea celor cinci cercuri 6vidiu =ramba: "storia culturii si civilizatiei 'ircea Eliade + "storia credintelor si ideilor religioase /